Sa ne cunoastem credinta ortodoxa

DE RE�INUT:

- Obiceiul de a sparge o can� sau un vas atunci c�nd decedatul este scos din cas� pentru �nmorm�ntare este p�g�n �i exprim� men�inerea unei supersti�ii care denot� ignoran��.

- C�nd se scoate mortul din cas�, c�t �i pe tot parcursul drumului p�n� la cimitir, exist� pe alocuri obiceiul de a se a�eza �n calea mortului a�a numitele �pun�i�. Ele con�in diferite obiecte: perne, p�turi, lenjerii de pat, fe�e de mese etc.. �n r�nduiala bisericeasc� nu exist� nimic referitor la aceste pun�i �i nici la num�rul lor. Lucrurile care se pun la aceste pun�i se pot da de poman� �i f�r� s� treac� mortul peste ele. Ele chiar constituie pericol de r�sturnare a sicriului cu cel mort atunci c�nd se a�eaz� pe pragul �nc�perii �n care a stat mortul, mai ales dac� sunt de exemplu perne. Cei care de-abia reu�esc s� care sicriul risc� s� se �mpiedice de aceste pun�i puse pe pragul casei �i s� r�stoarne sicriul. De aceea folosirea lor se poate evita.

- Fanfara la �nmorm�ntare este un obicei str�in de tradi�ia ortodox�, care n-a admis c�ntarea instrumental� �n cult. De multe ori, astfel de forma�ii c�nt� piese muzicale populare, roman�e, mar�uri, care sunt �n total dezacord cu sobrietatea evenimentului �nmorm�nt�rii. Astfel de practici dovedesc lipsa de seriozitate a celor care le solicit� �i pu�inul respect ce-l poart� celor deceda�i. �ndeosebi, �n perioadele celor patru mari posturi din an, trebuie evitat� cu des�v�r�ire angajarea unei fanfare la �nmorm�ntare.

- �n timpul slujbei din biseric� se va p�stra aceea�i atmosfer� de lini�te �i de reculegere.

- Celor prezen�i li se �mpart lum�n�ri aprinse (uneori �nso�ite de o batist�, o p�nz� alb� sau prosop, precum �i un covrig, un m�r, un col�cel etc.), de sufletul celui r�posat. Cei ce primesc aceste daruri sunt datori s� spun� "Dumnezeu s�-l ierte" sau "Bogdaproste!" (cuv�nt slav, �ncet��enit la noi, dar care �n traducere �nseamn� tot "Dumnezeu s�-l ierte!"). Aceste formule �nlocuiesc pe cea obi�nuit� de "mul�umesc" ori fran�uzismul "mersi" care nu se folosesc �n asemenea ocazii.

- Unii credincio�i aten�ioneaz� persoanele �ns�rcinate cu oferirea lum�n�rilor, adesea chiar �n timpul slujbei, s� nu dea �i rudelor apropiate ale celui decedat. Practica aceasta este nefondat�. Oferirea �i primirea lum�n�rii aprinse reprezint� credin�a comun� �n "Lumina - Hristos" care c�l�uze�te sufletul decedatului pe calea ve�niciei. Cu at�t mai mult, rudele apropiate sunt chemate s� se adauge celor ce m�rturisesc aceast� credin�� �i s� poarte �n m�ini simbolul "luminii celei neapuse".

- La sf�r�itul slujbei, membrii familiei �i ceilal�i credincio�i s�rut� icoana aflat� pe pieptul mortului, iar cei mai apropia�i ca rudenie, m�na ori fa�a mortului, aceasta reprezent�nd s�rutarea cea mai de pe urm�. Gestul acesta, semnul iert�rii �i al �mp�c�rii prin care ne "lu�m r�mas bun de la cel ce pleac� dintre noi, se face �n perfect� ordine �i lini�te, �ntruc�t ne afl�m �n loca�ul bisericii �i nu trebuie perturbat� atmosfera slujbei de �nmorm�ntare.

- Obiceiul de a arunca bani atunci c�nd se merge cu cortegiul mortuar pe strad�, nu este de nici un folos pentru suflet. Cu acei bani se pot face altele, folositoare pentru suflet.

- Practica de a lipi pe crucea din m�na mortului o moned� este p�g�n� �i trebuie p�r�sit�. Cu acest ban se credea c� mor�ii pl�tesc luntra�ului Caron trecerea peste Stix (un fluviu) a infernului. A ata�a un ban de Sf�nta Cruce reprezint� o impietate �i perpetuarea unei supersti�ii pe care orice cre�tin ortodox autentic nu o poate sus�ine.

- C�nd preotul cite�te rug�ciunea de dezlegare, unii credincio�i, nefiind aten�i la sensul cuvintelor, se reped s� dezlege panglica cu care sunt legate picioarele mortului. Gestul acesta trebuie evitat, ridicarea piedicii urm�nd s� se petreac� nu �n biseric�, ci la cimitir, pe marginea gropii. Preotul, de fapt, se roag� astfel:

"Dezleag�, Doamne, pe adormitul robul T�u (aici �i spune numele) de p�catul sufletesc �i trupesc ", iar a doua rug�ciune: "�i-i iart� lui toate c�te a p�c�tuit cu cuv�ntul, cu lucrul sau cu g�ndul, dezleg�ndu-l �i de leg�tura pus� �n orice chip asupra lui, cu care el �nsu�i din m�rire sau din alt� pricin� s-a legat pe sine...�

Deci, este limpede c� preotul nu se roag� pentru dezlegarea piedicii de la picioare, ci pentru dezlegarea p�catelor.

- Coliva, vinul, colacul �i capetele se vor aduce �n biseric� unde r�m�n pe parcursul slujbei �nmorm�nt�rii. �n coliv�, colac si �n capete se aprind lum�n�ri, arz�nd tot timpul slujbei.

- Coroanele �i pomul r�m�n la u�a bisericii.

- B�rba�ii vor intra �n loca�ul sfintei biserici cu capul descoperit.

- La c�p�t�iul celui decedat se a�eaz� unul sau dou� sfe�nice, �n care cei prezen�i aprind lum�n�ri.

- La organizarea convoiului funebru se obi�nuie�te ca, l�ng� cruce, cineva s� poarte fotografia �ndoliat� a celui decedat sau icoana cu patronul numelui.

- Atunci c�nd se fac opriri pentru a rosti preotul ectenia, unii credincio�i desemna�i din vreme a�eaz� sub carul mortuar ori �naintea acestuia buc��i de p�nz� alb� numite poduri. Ele reprezint� "v�mile v�zduhului ", peste care trebuie s� treac� sufletul celui decedat, �n ascensiunea sa spre tronul de judecat� al lui Dumnezeu. Tot acum se �mpart daruri de poman� �i bani celor s�raci, spre pomenirea celui r�posat.

- Dac� vreunul din membrii familiei sau un alt credincios (prieten, coleg de serviciu etc.) dore�te s� �in� un cuv�nt la catafalcul celui decedat, trebuie s� ia leg�tura cu preotul slujitor care-i va indica momentul cel mai potrivit pentru aceasta.

- Pentru economia de timp a celor prezen�i (unele rude sunt venite de la mari dep�rt�ri) �i pentru faptul c� un cortegiu funerar nu trebuie s� fie un prilej de fal� ori de parad�, este indicat s� se evite plimb�rile lungi cu acest prilej, aleg�ndu-se drumul cel mai scurt spre cimitir.

- Exist� �i o alt� �n�elegere gre�it� �n leg�tur� cu traseul de parcurs de la casa decedatului la biseric� �i de acolo la cimitir. To�i �tiu c� cel decedat se duce "pe drumul f�r� de �ntoarcere ". Aceast� expresie �nseamn� �n fapt c� mortul nu se mai �ntoarce, evident, acas� (exist� chiar o zical� popular� - "mortul de la groap� nu se mai �ntoarce"). Mul�i �ns� consider� c� expresia "drumul f�r� �ntoarcere" ar �nsemna c� nu trebuie sub nici un chip s� te �ntorci cu mortul pe acela�i drum. De aici, o serie �ntreag� de complica�ii, �ncerc�ndu-se itinerarii greoaie, care consum� timpul �i supun pe cei �ndolia�i la parcurgerea pe jos a unor distan�e mari de drum, accentu�ndu-le, inutil, oboseala. Pentru a evita astfel de situa�ii, cei care se ocup� cu organizarea ceremonialului este bine s� se sf�tuiasc�, �n prealabil, cu preotul.

- Mai d�inuie pe alocuri �i supersti�ia c� �n prima zi a s�pt�m�nii - luni - nu este bine s� se fac� �nmorm�ntare ("pentru c� e �nceputul s�pt�m�nii �i ar muri to�i din cas� "). Fire�te c� o atare "credin��" este fals� �i nu trebuie luat� �n considerare, �nmorm�ntarea put�nd s� se fac� �n orice zi a s�pt�m�nii.

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

LA CIMITIR

Dup� �ncheierea slujbei prohodului din biseric� se porne�te, �n aceea�i procesiune, c�tre cimitir. Pe marginea gropii, preotul roste�te ultima ectenie �i se c�nt� "Ve�nic� pomenire". �nainte de acoperirea sicriului, cei ce n-au putut s�-�i ia ultimul r�mas bun, pot s� o fac� acum, s�rut�nd icoana de pe pieptul celui decedat �i, dup� caz, m�na acestuia. Preotul apoi s�v�r�e�te tot ritualul de �ngropare (vars� untdelemn �i vin peste cel decedat, pecetluie�te groapa) �i binecuv�nteaz� coliva �i darurile care se �mpart la cimitir.


DE RE�INUT:
- Icoana de pe pieptul mortului se ia de c�tre rude �i se duce acas�, ea folosindu-se, de regul�, �i la pomenirea de patruzeci de zile (panaghia). De asemenea - de�i nu este obligatoriu - �i toiagul poate fi luat acas� �i aprins la zilele de pomenire pentru cel decedat.

- Acum se scoate - de c�tre rude - piedica de la picioarele mortului care se las� �n sicriu.

- Florile care au fost puse �n sicriu este potrivit s� se str�ng� �i, dup� acoperirea morm�ntului, s� fie a�ezate deasupra, ele amintind de frumuse�ea raiului.

- Pomul (ramura de copac) �mpodobit cu fructe, dulciuri, covrigi etc., care s-a purtat �naintea cortegiului mortuar, se �nfige la morm�nt l�ng� cruce, dup� ce a fost golit de bun�t��ile din el, care se dau de poman�.

- Tot acum se �mpart, pentru sufletul r�posatului, diferite daruri. De preferat ca aceast� milostenie s� se �ndrepte c�tre str�inii nevoia�i.

- S-a �ncet��enit tradi�ia ca, dup� astuparea morm�ntului, s� se dea "peste groap� ", de poman�, o plapum� (ori o p�tur�), perne, o c�ldare cu ap�, o g�in� vie, o oaie etc. Toate acestea nu au dec�t o singur� semnifica�ie: milostenia pentru sufletul celui r�posat care nu trebuie s� treac� neap�rat de la cel ce d� c�tre cel ce prime�te peste morm�nt, gestul neimplic�nd nici o rezonan�� �i neav�nd nici o �nc�rc�tur� religioas�.

- Familia �i a�a �ncercat� de durere nu trebuie s� fac� excese �n ceea ce prive�te preg�tirea de �nmorm�ntare. Un astfel de trist eveniment nu trebuie transformat �n prilej de fal� sau �ntr-o �ntrecere �n a face preg�tiri c�t mai multe �i c�t mai scumpe. Trebuie p�strat� m�sura �n tot ceea ce �ntreprindem, preocup�ndu-ne mai mult de rug�ciunea pentru sufletul celui decedat, dec�t de mese �mbel�ugate �i daruri costisitoare. Nu co�ciugul (sicriul) scump, nici multele coroane sau jerbe ori m�nc�rurile rafinate �i abundente trebuie s� preocupe familia, ci rug�ciunea profund� de care sufletul decedatului are nevoie, c�ci se preg�te�te de �nt�lnirea cu Dumnezeu.

Cel mai potrivit este, �n astfel de situa�ii, s� se fac� milostenii (adic� s� se dea de poman�) din alimente �i haine cre�tinilor care tr�iesc o via�� grea �n azilurile de b�tr�ni, orfanilor, v�duvelor, caselor de copii, asocia�iilor de handicapa�i, �ntr-un cuv�nt, str�inilor care efectiv au nevoie �i se bucur� de o hain� ori de o farfurie cu m�ncare.

POMENIREA DUP� �NMORM�NTARE

Familia celui decedat cheam� la mas�, dup� �nmorm�ntare, pe cei care au luat parte la ceremonie, rude, cunoscu�i �i, �ndeosebi, pe cei care au ajutat la preg�tirile de �nhumare.

Dup� oficierea slujbei �i binecuv�ntarea ofrandelor de m�ncare �i b�utur�, cei prezen�i sunt datori s� m�n�nce cu cuviin�� �i cu rug�ciune �n g�nd, pentru cel decedat. Nu se vorbe�te f�r� rost, nu se fac glume, nu se r�de, dar nici nu se m�n�nc� �i nici nu se bea �ntocmai ca la nunt�. �n loc de ,,noroc!" sau alt� urare, atunci c�nd se gust� din pahar, se zice ,,Dumnezeu s�-l ierte!" (sau s-o ierte!), iar c�nd se prime�te un vas, �mbr�c�minte etc. de poman�, nu se zice mul�umesc, ci ,,Dumnezeu s� primeasc�".

Obiceiul de a v�rsa vin din pahar la poman� trebuie s� dispar�. Cine vars� vin pe covoare dovede�te nu numai c� se �ine de obiceiuri p�g�ne�ti, dar este lipsit de buna cuviin��, murd�rind f�r� rost covorul ori altceva acas� sau la biseric�.

C�nd cineva pleac� beat de la poman� a p�c�tuit at�t acela, dar �i cel care i-a dat b�utur� peste m�sur�.

Milostenia cea mai primit� este cea f�cut� celor lipsi�i, infirmilor, bolnavilor, b�tr�nilor neajutora�i, celor care nu pot munci, familiilor nevoia�e cu mul�i copii, celor abandona�i �n casele sau leag�nele de copii.

C�nd decedatul face parte dintr-o familie f�r� posibilit��i materiale, este potrivit ca rudele s� apeleze la preot care le va ajuta din fondurile bisericii �i va angaja comitetul parohial, ob�in�nd cele necesare din dona�iile credincio�ilor. Astfel, familia nu se va sim�i umilit�, �ntruc�t a apelat la marea familie a parohiei, iar preotul �i credincio�ii au posibilitatea de a �mplini porunca dragostei cre�tine care trebuie v�dit� prin fapte concrete, �n astfel de situa�ii.

DE RE�INUT:

- Cei care se �ntorc de la �nmorm�ntare, �ntruc�t urmeaz� s� ia parte la mas�, sunt a�tepta�i de gazd� cu ap� de sp�lat pe m�ini. S-a �ncet��enit obiceiul ca cei ce se spal� s� nu se �tearg�, pentru c� "nu se �terge". Fire�te c� aceast� practic� este lipsit� de sens. Ea, probabil, �ine de o anumit� strategie a familiei care cu greu poate oferi mai multe prosoape de �ters atunci c�nd cei pofti�i la mas� sunt �n num�r mare.

- Trebuie avut �n vedere faptul c�, dac� ziua de pomenire cade �n post, toate m�nc�rurile trebuie preparate numai de post. Prin aceasta se dovede�te p�strarea credin�ei autentice, iar pe de alt� parte, rug�ciunea conjugat� cu postul este mai puternic�. Se mai aud uneori voci care spun c� ar trebui s� se fac� �i m�ncare de dulce, pentru c� "mortului nu-i pl�cea m�ncarea de post". Aceasta este o viziune �ngust� asupra rela�iei pe care noi, cei vii, o p�str�m cu cei deceda�i, prin rug�ciune �i prin post. Mortul nu m�n�nc�, nu bea, pentru c� sufletul este imaterial, iar "�mp�r��ia lui Dumnezeu - spune Hristos - nu este m�ncare �i b�utur�".

Deci, se cuvine a p�stra �i respecta cu sfin�enie r�nduiala Bisericii, apel�ndu-se permanent la sfatul competent al preotului.

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

De la: maressalul, la data 2009-02-25 17:21:20Ce reprezinta acel "toiag" pe care il poart mai mereu (sau tot timpul?) "preafericitul". Mie imi pare ca o face ca sa impresioneze , sa dea bine , sa straluceasca, sa se impuna printr-o "bijuterie". Nu imi pare a avea vre-o legatura cu credinta. Ca "parca" si faraonii aveau tot felul de "toiaguri"... dar cu ele "speriau" multimea si de multe ori acestor obiecte li se atribuiau "puteri miraculoase". Toiagul ala este un exemplu de "prosteala"?

Sunt de fapt dou� �nsemne faraonice care apar foarte des �mpreun�, anume c�rja �i �mblaciul. C�rja era un simbol pastoral, iar �mblaciul un simbol agrar. Ideea exprimat� astfel era c� faraon p�store�te �i asigur� hrana poporului s�u. Pe l�ng� b�tutul cerealelor �ns� �mblaciul (o pr�jin� la cap�tul c�reia se afl� un b�� mai gros �i multe curele) putea fi folosit �i ca arm� - simboliz�nd de asemenea puterea.

Tot ca �nsemn pastoral (dar uneori �i arm�), c�rja este cunoscut� �n Vechiul Testament �i asociat� cu personaje precum Iacov, Moise, Aaron, David, Ionatan sau Elisei. Interesant este Psalmul 23 [22] �n care citim despre toiag �i varg�, asemenea imaginii clasice egiptene, iar Yhwh p�store�te �i asigur� hrana robului s�u davidic.

�n Noul Testament avem doar men�iunea ocazional� a toiagului ca obiect de luat �n c�l�torie de c�tre ucenici. Dar �n perioada post-apostolic�, toiagul sau c�rja reapar ca simbol pastoral, de �ndrumare �i apostolie. C�rja patriarhal� de ast�zi p�streaz� �i transmite mai departe aceast� simbolistic�. ��i citez un paragraf din ziarul Ziua, nr. 4047 de sambata, 29 septembrie 2007.

Carja sau toiagul pastoresc este un baston inalt confectionat din lemn sau metal, impodobit cu placute de aur, fildes sau argint. La capatul de sus se termina cu doi serpi incrustati peste care se suprapune un glob surmontat de o mica cruce. Pe maner se infasoara de obicei o marama cusuta cu fir pentru a fi mai usor de purtat. Carja simbolizeaza puterea de a pastori Biserica si autoritatea pastorala. Cei doi serpi simbolizeaza intelepciunea arhiereului. In intregimea ei, carja simbolizeaza Crucea Mantuitorului Iisus Hristos. Oferind carja Patriarhului, IPS Laurentiu spune: primiti aceasta carja patriarhala, ca sa pastoriti turma cuvantatoare a lui Hristos, a Prea Sfintei Biserici Ortodoxe Romane, cea incredintata Prea Fericirii Voastre, si celor ascultatori sa le fie toiag de sprijin si intarire, iar pentru cei neascultatori si nestatornici - toiag de desteptare si indreptare.

De la: Andu30, la data 2009-01-09 11:20:12Iarasi este interesant de observat ca protestantismul isi are radacina in o parte din aceste diferente dintre catolici si ortodocsi prezentate mai sus (in special 2,3,9 mai ales punctul 9 care e gogonata rau de tot). Si cum era normal diferentele se adancesc cu cat ereziile se propaga si se divid intre ele, fapt normal pentru ca nu mai au consistenta credintei propovaduite de apostoli.

Slava Domnului ca stramosii nostrii au fost cu capul pe umeri si nu au schimbat nimic din Sf Credinta Apostolica.

sa inteleg ca tu esti impotriva protestantilor????Dumnezeu ma iubeste la fel de mult ca pe tine asa ai vrea tu sa te iubeasca numai pe tine

De la: Andu30, la data 2009-02-25 20:01:09LA CIMITIR

Dup� �ncheierea slujbei prohodului din biseric� se porne�te, �n aceea�i procesiune, c�tre cimitir. Pe marginea gropii, preotul roste�te ultima ectenie �i se c�nt� "Ve�nic� pomenire". �nainte de acoperirea sicriului, cei ce n-au putut s�-�i ia ultimul r�mas bun, pot s� o fac� acum, s�rut�nd icoana de pe pieptul celui decedat �i, dup� caz, m�na acestuia. Preotul apoi s�v�r�e�te tot ritualul de �ngropare (vars� untdelemn �i vin peste cel decedat, pecetluie�te groapa) �i binecuv�nteaz� coliva �i darurile care se �mpart la cimitir.


DE RE�INUT:
- Icoana de pe pieptul mortului se ia de c�tre rude �i se duce acas�, ea folosindu-se, de regul�, �i la pomenirea de patruzeci de zile (panaghia). De asemenea - de�i nu este obligatoriu - �i toiagul poate fi luat acas� �i aprins la zilele de pomenire pentru cel decedat.

- Acum se scoate - de c�tre rude - piedica de la picioarele mortului care se las� �n sicriu.

- Florile care au fost puse �n sicriu este potrivit s� se str�ng� �i, dup� acoperirea morm�ntului, s� fie a�ezate deasupra, ele amintind de frumuse�ea raiului.

- Pomul (ramura de copac) �mpodobit cu fructe, dulciuri, covrigi etc., care s-a purtat �naintea cortegiului mortuar, se �nfige la morm�nt l�ng� cruce, dup� ce a fost golit de bun�t��ile din el, care se dau de poman�.

- Tot acum se �mpart, pentru sufletul r�posatului, diferite daruri. De preferat ca aceast� milostenie s� se �ndrepte c�tre str�inii nevoia�i.

- S-a �ncet��enit tradi�ia ca, dup� astuparea morm�ntului, s� se dea "peste groap� ", de poman�, o plapum� (ori o p�tur�), perne, o c�ldare cu ap�, o g�in� vie, o oaie etc. Toate acestea nu au dec�t o singur� semnifica�ie: milostenia pentru sufletul celui r�posat care nu trebuie s� treac� neap�rat de la cel ce d� c�tre cel ce prime�te peste morm�nt, gestul neimplic�nd nici o rezonan�� �i neav�nd nici o �nc�rc�tur� religioas�.

- Familia �i a�a �ncercat� de durere nu trebuie s� fac� excese �n ceea ce prive�te preg�tirea de �nmorm�ntare. Un astfel de trist eveniment nu trebuie transformat �n prilej de fal� sau �ntr-o �ntrecere �n a face preg�tiri c�t mai multe �i c�t mai scumpe. Trebuie p�strat� m�sura �n tot ceea ce �ntreprindem, preocup�ndu-ne mai mult de rug�ciunea pentru sufletul celui decedat, dec�t de mese �mbel�ugate �i daruri costisitoare. Nu co�ciugul (sicriul) scump, nici multele coroane sau jerbe ori m�nc�rurile rafinate �i abundente trebuie s� preocupe familia, ci rug�ciunea profund� de care sufletul decedatului are nevoie, c�ci se preg�te�te de �nt�lnirea cu Dumnezeu.

Cel mai potrivit este, �n astfel de situa�ii, s� se fac� milostenii (adic� s� se dea de poman�) din alimente �i haine cre�tinilor care tr�iesc o via�� grea �n azilurile de b�tr�ni, orfanilor, v�duvelor, caselor de copii, asocia�iilor de handicapa�i, �ntr-un cuv�nt, str�inilor care efectiv au nevoie �i se bucur� de o hain� ori de o farfurie cu m�ncare.

POMENIREA DUP� �NMORM�NTARE

Familia celui decedat cheam� la mas�, dup� �nmorm�ntare, pe cei care au luat parte la ceremonie, rude, cunoscu�i �i, �ndeosebi, pe cei care au ajutat la preg�tirile de �nhumare.

Dup� oficierea slujbei �i binecuv�ntarea ofrandelor de m�ncare �i b�utur�, cei prezen�i sunt datori s� m�n�nce cu cuviin�� �i cu rug�ciune �n g�nd, pentru cel decedat. Nu se vorbe�te f�r� rost, nu se fac glume, nu se r�de, dar nici nu se m�n�nc� �i nici nu se bea �ntocmai ca la nunt�. �n loc de ,,noroc!" sau alt� urare, atunci c�nd se gust� din pahar, se zice ,,Dumnezeu s�-l ierte!" (sau s-o ierte!), iar c�nd se prime�te un vas, �mbr�c�minte etc. de poman�, nu se zice mul�umesc, ci ,,Dumnezeu s� primeasc�".

Obiceiul de a v�rsa vin din pahar la poman� trebuie s� dispar�. Cine vars� vin pe covoare dovede�te nu numai c� se �ine de obiceiuri p�g�ne�ti, dar este lipsit de buna cuviin��, murd�rind f�r� rost covorul ori altceva acas� sau la biseric�.

C�nd cineva pleac� beat de la poman� a p�c�tuit at�t acela, dar �i cel care i-a dat b�utur� peste m�sur�.

Milostenia cea mai primit� este cea f�cut� celor lipsi�i, infirmilor, bolnavilor, b�tr�nilor neajutora�i, celor care nu pot munci, familiilor nevoia�e cu mul�i copii, celor abandona�i �n casele sau leag�nele de copii.

C�nd decedatul face parte dintr-o familie f�r� posibilit��i materiale, este potrivit ca rudele s� apeleze la preot care le va ajuta din fondurile bisericii �i va angaja comitetul parohial, ob�in�nd cele necesare din dona�iile credincio�ilor. Astfel, familia nu se va sim�i umilit�, �ntruc�t a apelat la marea familie a parohiei, iar preotul �i credincio�ii au posibilitatea de a �mplini porunca dragostei cre�tine care trebuie v�dit� prin fapte concrete, �n astfel de situa�ii.

DE RE�INUT:

- Cei care se �ntorc de la �nmorm�ntare, �ntruc�t urmeaz� s� ia parte la mas�, sunt a�tepta�i de gazd� cu ap� de sp�lat pe m�ini. S-a �ncet��enit obiceiul ca cei ce se spal� s� nu se �tearg�, pentru c� "nu se �terge". Fire�te c� aceast� practic� este lipsit� de sens. Ea, probabil, �ine de o anumit� strategie a familiei care cu greu poate oferi mai multe prosoape de �ters atunci c�nd cei pofti�i la mas� sunt �n num�r mare.

- Trebuie avut �n vedere faptul c�, dac� ziua de pomenire cade �n post, toate m�nc�rurile trebuie preparate numai de post. Prin aceasta se dovede�te p�strarea credin�ei autentice, iar pe de alt� parte, rug�ciunea conjugat� cu postul este mai puternic�. Se mai aud uneori voci care spun c� ar trebui s� se fac� �i m�ncare de dulce, pentru c� "mortului nu-i pl�cea m�ncarea de post". Aceasta este o viziune �ngust� asupra rela�iei pe care noi, cei vii, o p�str�m cu cei deceda�i, prin rug�ciune �i prin post. Mortul nu m�n�nc�, nu bea, pentru c� sufletul este imaterial, iar "�mp�r��ia lui Dumnezeu - spune Hristos - nu este m�ncare �i b�utur�".

Deci, se cuvine a p�stra �i respecta cu sfin�enie r�nduiala Bisericii, apel�ndu-se permanent la sfatul competent al preotului.

vorba multa .......nu vreay sa te jignesc dar asa eee.............

alisasmilefavor

Este vorbarie multa dar multi cred gresit ca anumite obiceiuri pagane sunt sustinute de Biserica, fapt care este total neadevarat... si am vrut sa arat cateva exemple de superstitii gresite...

Dumnezeu ne iubeste pe amandoi la fel este adevarat. Nu sunt impotriva nimanui. Toti oamenii sunt egali in fata lui Dumnezeu.

Dar DA, sunt impotriva oricarei "cai" de ajunge la Dumnezeu care nu a fost lasata de Dumnezeu prin apostoli pentru ca o consider amagire si nu o consider in "vita lui Hristos" si o consider lepadare de Duhul Sfant dat apostolilor care au fost trimisi sa intemeieze Biserica lui Hristos si sa dea o singura invatatura Dreapta si Sfanta !!!

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Cred ca ar trebui sa completati acele "indrumari" ("CE TREBUIE �I CE NU TREBUIE S� FACEM LA �NMORM�NTARE �I POMENI"), cu o "exemplificare" justificativa si de unde le-ati copiat. Asa, nu ar mai trebui sa va justificati in fata celor de alta religie..

De la: eugenb, la data 2009-02-26 11:13:21Cred ca ar trebui sa completati acele "indrumari" ("CE TREBUIE �I CE NU TREBUIE S� FACEM LA �NMORM�NTARE �I POMENI"), cu o "exemplificare" justificativa si de unde le-ati copiat. Asa, nu ar mai trebui sa va justificati in fata celor de alta religie..

Da ai dreptate... am uitat sa pun sursa..
Pentru cine este interesat gaseste mai multe subiecte tratate aici:

www.parohiamacin4.org/

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Pentru "eclaudesvd":

Eu am gasit ceva care este schimbat (nu in intregime, dar ...) din textul "Resurse Catolice - CATEHISM COMPENDIU, Catehismul Romano- Catolic" ( www.scribd.com/doc/3886562/Resurse-Catolice-CATEHISM-COMPENDIU-). Si nici nu ati precizat daca adnotarile va apartin sau sunt ale altor traducatori. Daca puneti alaturat cele doua texte le veti observa foarte usor. Mai am o intrebare (nelamurire) : Cei care sunt "greco-catolici" folosesc acelasi Catehism sau unul diferit (sau usor schimbat) ?
P.S.
Nu v-am pus aceasta intrebare din "rautate", dar nu stiu pur si simplu si as vrea sa-mi clarific aceasta problema.

Pt eugen:
Sunt doua surse diferite: Compendiul si catehismul Bisericii Catolice. Din fericire noi nu trebuie sa traducem aceste lucruri caci sunt teologii care au facut/o deja. Oricum daca vreti o sursa exacta intrati pe www.vatican.va si veti gasi textul in limba latina atat al Compendiului cat si al Catehismului. Apartinand Bisericii Catolice greco-catolicii folosesc acelasi catehism. De altfel exista doar un singur Catehism pentru Biserica Catolica. Compendiul vine in explicarea Catehismului, in nici un caz nu este diferit.

De la: adipopa, la data 2009-02-25 20:04:01

De la: maressalul, la data 2009-02-25 17:21:20Ce reprezinta acel "toiag" pe care il poart mai mereu (sau tot timpul?) "preafericitul". Mie imi pare ca o face ca sa impresioneze , sa dea bine , sa straluceasca, sa se impuna printr-o "bijuterie". Nu imi pare a avea vre-o legatura cu credinta. Ca "parca" si faraonii aveau tot felul de "toiaguri"... dar cu ele "speriau" multimea si de multe ori acestor obiecte li se atribuiau "puteri miraculoase". Toiagul ala este un exemplu de "prosteala"?

Sunt de fapt dou� �nsemne faraonice care apar foarte des �mpreun�, anume c�rja �i �mblaciul. C�rja era un simbol pastoral, iar �mblaciul un simbol agrar. Ideea exprimat� astfel era c� faraon p�store�te �i asigur� hrana poporului s�u. Pe l�ng� b�tutul cerealelor �ns� �mblaciul (o pr�jin� la cap�tul c�reia se afl� un b�� mai gros �i multe curele) putea fi folosit �i ca arm� - simboliz�nd de asemenea puterea.

Tot ca �nsemn pastoral (dar uneori �i arm�), c�rja este cunoscut� �n Vechiul Testament �i asociat� cu personaje precum Iacov, Moise, Aaron, David, Ionatan sau Elisei. Interesant este Psalmul 23 [22] �n care citim despre toiag �i varg�, asemenea imaginii clasice egiptene, iar Yhwh p�store�te �i asigur� hrana robului s�u davidic.

�n Noul Testament avem doar men�iunea ocazional� a toiagului ca obiect de luat �n c�l�torie de c�tre ucenici. Dar �n perioada post-apostolic�, toiagul sau c�rja reapar ca simbol pastoral, de �ndrumare �i apostolie. C�rja patriarhal� de ast�zi p�streaz� �i transmite mai departe aceast� simbolistic�. ��i citez un paragraf din ziarul Ziua, nr. 4047 de sambata, 29 septembrie 2007.

Carja sau toiagul pastoresc este un baston inalt confectionat din lemn sau metal, impodobit cu placute de aur, fildes sau argint. La capatul de sus se termina cu doi serpi incrustati peste care se suprapune un glob surmontat de o mica cruce. Pe maner se infasoara de obicei o marama cusuta cu fir pentru a fi mai usor de purtat. Carja simbolizeaza puterea de a pastori Biserica si autoritatea pastorala. Cei doi serpi simbolizeaza intelepciunea arhiereului. In intregimea ei, carja simbolizeaza Crucea Mantuitorului Iisus Hristos. Oferind carja Patriarhului, IPS Laurentiu spune: primiti aceasta carja patriarhala, ca sa pastoriti turma cuvantatoare a lui Hristos, a Prea Sfintei Biserici Ortodoxe Romane, cea incredintata Prea Fericirii Voastre, si celor ascultatori sa le fie toiag de sprijin si intarire, iar pentru cei neascultatori si nestatornici - toiag de desteptare si indreptare.

Da, da, !...Adipopa are foarte mare dreptate @Maresal, numai ca omite sa-ti spuna cui apatrinea aceasta "carja" in mitologia egipteana.
Adipopa, pai se poate ?!...jumatatile de adevar cum se numesc ?....
De ce nu vorbiti despre Anubis (Anepu-Inpu )?...nascut din Osiris si Nephtys sotia lui Seth !..d-altfel steaua Sirius fiind reper in orientarea astronomica a egiptenilor.
Rasturnand "carja" lui Anubis, privindu-i cel de-al 2-lea insemn pe care-l poarta in reprezentarile sale, o s-avem raspunsul multor enigme ale representarilor simbolurilor religioase actuale.

Fara suparare dac-am gresele da ?...

De la: mytcor, la data 2009-02-26 16:32:28

De la: adipopa, la data 2009-02-25 20:04:01

De la: maressalul, la data 2009-02-25 17:21:20Ce reprezinta acel "toiag" pe care il poart mai mereu (sau tot timpul?) "preafericitul". Mie imi pare ca o face ca sa impresioneze , sa dea bine , sa straluceasca, sa se impuna printr-o "bijuterie". Nu imi pare a avea vre-o legatura cu credinta. Ca "parca" si faraonii aveau tot felul de "toiaguri"... dar cu ele "speriau" multimea si de multe ori acestor obiecte li se atribuiau "puteri miraculoase". Toiagul ala este un exemplu de "prosteala"?

Sunt de fapt dou� �nsemne faraonice care apar foarte des �mpreun�, anume c�rja �i �mblaciul. C�rja era un simbol pastoral, iar �mblaciul un simbol agrar. Ideea exprimat� astfel era c� faraon p�store�te �i asigur� hrana poporului s�u. Pe l�ng� b�tutul cerealelor �ns� �mblaciul (o pr�jin� la cap�tul c�reia se afl� un b�� mai gros �i multe curele) putea fi folosit �i ca arm� - simboliz�nd de asemenea puterea.



Tot ca �nsemn pastoral (dar uneori �i arm�), c�rja este cunoscut� �n Vechiul Testament �i asociat� cu personaje precum Iacov, Moise, Aaron, David, Ionatan sau Elisei. Interesant este Psalmul 23 [22] �n care citim despre toiag �i varg�, asemenea imaginii clasice egiptene, iar Yhwh p�store�te �i asigur� hrana robului s�u davidic.



�n Noul Testament avem doar men�iunea ocazional� a toiagului ca obiect de luat �n c�l�torie de c�tre ucenici. Dar �n perioada post-apostolic�, toiagul sau c�rja reapar ca simbol pastoral, de �ndrumare �i apostolie. C�rja patriarhal� de ast�zi p�streaz� �i transmite mai departe aceast� simbolistic�. ��i citez un paragraf din ziarul Ziua, nr. 4047 de sambata, 29 septembrie 2007.



Carja sau toiagul pastoresc este un baston inalt confectionat din lemn sau metal, impodobit cu placute de aur, fildes sau argint. La capatul de sus se termina cu doi serpi incrustati peste care se suprapune un glob surmontat de o mica cruce. Pe maner se infasoara de obicei o marama cusuta cu fir pentru a fi mai usor de purtat. Carja simbolizeaza puterea de a pastori Biserica si autoritatea pastorala. Cei doi serpi simbolizeaza intelepciunea arhiereului. In intregimea ei, carja simbolizeaza Crucea Mantuitorului Iisus Hristos. Oferind carja Patriarhului, IPS Laurentiu spune: primiti aceasta carja patriarhala, ca sa pastoriti turma cuvantatoare a lui Hristos, a Prea Sfintei Biserici Ortodoxe Romane, cea incredintata Prea Fericirii Voastre, si celor ascultatori sa le fie toiag de sprijin si intarire, iar pentru cei neascultatori si nestatornici - toiag de desteptare si indreptare.

Da, da, !...Adipopa are foarte mare dreptate @Maresal, numai ca omite sa-ti spuna cui apatrinea aceasta "carja" in mitologia egipteana.

Adipopa, pai se poate ?!...jumatatile de adevar cum se numesc ?....

De ce nu vorbiti despre Anubis (Anepu-Inpu )?...nascut din Osiris si Nephtys sotia lui Seth !..d-altfel steaua Sirius fiind reper in orientarea astronomica a egiptenilor.

Rasturnand "carja" lui Anubis, privindu-i cel de-al 2-lea insemn pe care-l poarta in reprezentarile sale, o s-avem raspunsul multor enigme ale representarilor simbolurilor religioase actuale.



Fara suparare dac-am gresele da ?...

Mytcor ... iti apreciez ..."sfaturile"... dar din ce am citit mai sus parca ma apuca asa un sentiment de "paranoia" si imi pare ca vrei sa intorci impotriva lui AdiPopa. Dupa ce trec de acest "presentiment" ... poate o verific "autenticitatea" celor spuse de tine ... desi intuitia imi zice ca sunt OK.



Apropo ...am o banuiala(de mia mult timp) ..."rautatea" ta provine din faptul ca esti fata/femeie?

In alta ordine de idei ... raspunsul lui AdiPopa "ma indeparteaza si mai mult de crestinism"... adica ... din ca am inteles eu ... chiar se atribuie acelui "toiag" anumite ATRIBUTE... si care SE TRANSIMT la cel cel poarta ... deci toiagul ..dat puterea... si nu un "lucru" autentic sau o PROPRIETATE a detinatorului. Un fel de ... HAINA IL FACE PE OM... si nu ce simte .. .sau ce ESTE.

Mytcor, omisiunea mea nu este culpabil�. A fi selectiv nu �nseamn� a nu �ti sau a ascunde o informa�ie cu inten�ia de a �n�ela ori manipula.

C�t privesc complet�rile tale, ele sunt adev�rate - dar �n parte. Anupu este cel mai vechi zeu al mor�ii �i mumific�rii �n Egipt, �ns� el nu a fost de la �nceput considerat fiul lui Osiris �i Neftis (de fapt Osiris l-a �nlocuit pe Anupu abia �n timpul imperiului mijlociu). �ns� mai sunt �i alte scrieri egiptene �n care Anupu este considerat fiul lui Ra �i Neftis sau Seti �i Neftis - ba chiar mama lui este uneori identificat� cu Hesat sau Bast.

Pe de alt� parte, c�rja �i �mblaciul nu sunt exclusiv asociate cu Anupu. Numai un semidoct ar putea spune c� acestea sunt apanajul exclusiv al lui Anupu! �n morm�ntul lui Tutankamun s-au g�sit ambele �nsemne faraonice. E�ti �i prost informat �i r�u inten�ionat.

Maressal, toiagul pastoral este un simbol. El nu confer� �i nu transmite puteri purt�torului. Asemenea altor simboluri (e.g., ciocanul magistra�ilor), toiagul vorbe�te despre slujba pastoral� pe care purt�torul o �ndepline�te.

Oricum, dorin�a mea ar fi s� te apropii nu s� te �ndep�rtez de cre�tinism. S� nu crezi c� asta �nseamn� s� abdici de la ra�iune. �ndoielile �i au rostul lor. Nu m-am temut niciodat� de �ndoieli - poate de aceea am �i r�mas cu foarte pu�ine certitudini.

raspunsul lui Adipopa ar trebui sa te apropie@Maresal, daca tu crezi ca te departeaza , atunci eu dezinteresat iti spun :

GRESESTI !....

cu durere in suflet trebuie sa constat k maresalul a avut dreptate...*mai marii* bor s-au declarat de acord cu cipurile....
intrati pe apologeticum.wordpress.com/
exista insa si calugari desavarsiti carora nu le pasa decat de mantuirea sufletelor noastre...dumnezeu sa-i aiba in paza si sa le rasplateasca lor insutit sfaturile bune cu kr ne ridik moralul in aceste vremuri tulburi(veti gasi acolo si o rugaciune impotriva cipurilor)....ma bucur k mai exista si astfel de calugari krora nu le pasa de bani si putere...kr nu vor decat mantuirea sufletului nostru si se roaga in permanenta pentru noi....

in sfarsit pot posta si eu parerea pe kr o am despre patriarhul bor(m-am abtinut pana acum pentru k nu credeam k nu are niciun fel de scrupule)....sunt convinsa k e mason...si k nu are nicio legatura cu ortodoxia...si o sa va dau si argumente
1) va mai amintiti cum a murit fostul patriarh?...s-a imbolnavit de rinichi,a fost dus la spital si acolo a fost operat....ce s-a intamplat insa la acea operatie?....un asistent i-a facut o anestezie aiurea kr i-a provocat moartea(a pretextat apoi k a gresit,si-a cerut scuze si kzul a fost inchis)....operatia a fost o reusita insa datorita acelei *anestezii* patriarhul teoctist nu s-a mai trezit nici pana in ziua de azi....culmea este k acel asistent facuse mii de astfel de anestezii pana in acel moment si k nu putea gresi o anestezie aiurea...in mod sigur a fost intentionat si aici a fost mana singurului om kr ii dorea moartea inalt preafericitului parinte....cine putea fii acesta?....poi...cel kr voia sa puna mana pe putere....cine altul decat daniel?..un om kr nu are nicio legatura cu ortodoxia ci din contra...e agentul diavolului
2) nu stiu cum a ajuns el patriarh,dar in mod sigur ceva a fost la mijloc...majoritatea parintilor erau favorabili alegerii lui bartolomeu anania....insa sunt convinsa k daniel a stiu ce va urma...si-a dat seama k teoctist sau bartolomeu nu ar accepta sub nicio forma cipurile si a facut in asa fel incat sa iese el patriarh..si a reusit!!!
3) e implicat intr-un proiect imobiliar despre kr se spune k ar putea distruge centrul istoric al iasului



indemnul meu catre toti bunii crestini e sa nu asculte ce spune acest *agent al diavolui*....nu are nicio legatura cu ortodoxia....cu credinta stramosilor nostri....si repet...dumnezeu sa le raplateasca tuturor calugarilor kr au avut curajul sa se opuna ktegoric cipurilor.....insutit!!!!

Ete Mytcore..unde ai ajuns...la cat armament detine cu mainle goale Adi al nostru..zau nu are cum sa mai loveasca in manipularea ce-o stranesti, printr-un simbol oarecare.
Hai mai Adi, mai..mai descreteste-ti fruntea si razi mai cu noi...si mai lasa toiagul ...pentru alte omisiuni culpabile.

Daniel e un om �n�elept, iar Sinodul s-a dovedit mai echilibrat dec�t tine, Ioana.

De la: adipopa, la data 2009-02-26 23:59:10Daniel e un om �n�elept, iar Sinodul s-a dovedit mai echilibrat dec�t tine, Ioana.

deci...ai inceput sa ma jignesti...
dak mai continui te avertizez k iti voi raspunde in acelasi registru...
* dezechilibrata*?....vei vedea cat de *echilibrata* pot fii(apropo...sunt in zodia balanta..nu k ar conta vreun pic...ti-am spus doar asa...k sa stii)

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-02-27 00:05:23

De la: adipopa, la data 2009-02-26 23:59:10Daniel e un om �n�elept, iar Sinodul s-a dovedit mai echilibrat dec�t tine, Ioana.

deci...ai inceput sa ma jignesti...
dak mai continui te avertizez k iti voi raspunde in acelasi registru...
* dezechilibrata*?....vei vedea cat de *echilibrata* pot fii(apropo...sunt in zodia balanta..nu k ar conta vreun pic...ti-am spus doar asa...k sa stii)

Ioana draga..el incearca sa glumeasca cu noi Fii si tu ...mai docila

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-02-27 00:05:23deci...ai inceput sa ma jignesti...

Deloc. E�ti una dintre cele mai pl�cute fete de pe forum. M� amuz� totu�i frustrarea ta. Pa�apoartele biometrice au fost acceptate pentru c� nu a existat un argument ra�ional, civic sau teologic �mpotriv�. Iar a spune c� de la securizarea unui act de identitate la implantarea unui chip uman e doar un pas �nseamn� pur �i simplu s� speculezi. Nu �tim - at�ta tot.

De la: adipopa, la data 2009-02-27 00:17:45

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-02-27 00:05:23deci...ai inceput sa ma jignesti...

Deloc. E�ti una dintre cele mai pl�cute fete de pe forum. M� amuz� totu�i frustrarea ta. Pa�apoartele biometrice au fost acceptate pentru c� nu a existat un argument ra�ional, civic sau teologic �mpotriv�. Iar a spune c� de la securizarea unui act de identitate la implantarea unui chip uman e doar un pas �nseamn� pur �i simplu s� speculezi. Nu �tim - at�ta tot.

adi...sa-ti mai zic ceva.....
am aflat si eu acum cu stupoare k patriarhia bor s-a declarat de acord si cu avorturile facute pana la 20 de saptamani....
uite link-ul k sa te convingi si sa iti dai seama k oamenii astia nu au nicio legatura cu ortodoxia...sunt doar agentii diavolui... savatie.wordpress.com/2009/02/26/avortati-l-pe-parintele-stoica/
stiu k esti ingrozit...si eu sunt la fel.....

pentru acelasi motiv pentru kr se declara de acord cu avorturile se declara de acord si cu cipurile...
adi...astia nu sunt oamenii lui dumnezeu...
ei folosesc ortodoxia k pe un mijloc de manipulare.....
adi...sa mai spui tu k nu e vorba de o conspiratie....ti se pare normal asa ceva?

Un caz extrem face legi proaste. Stoica a acceptat compromisul pe baza cazului de la Neam�. Ar fi fost mai bine s� nu se pronun�e. S-o lase a�a cum a spus-o de la �nceput �ntre ea �i duhovnicul ei. Aici cred c� a gre�it. Dar o gre�eal� nu e imediat �i dovad� a unei conspira�ii mondiale. Prea repede ajungi la concluzia preferat�...

... cipuri in pasapoarte ... ... daca ar sti romanii, dar si restul europenilor (care am impresia ca stiu mai multe decit lasa sa se inteleaga), ca asta e doar parte a doua in ''securizarea'' identitatii si ca urmeaza si a treia ... cred ca o sa fie deja prea multa lume obosita dar si ocupata cu ''prostioare'' zilnice ca sa mai se poata impotrivi ...

De la: adipopa, la data 2009-02-27 00:36:16Un caz extrem face legi proaste. Stoica a acceptat compromisul pe baza cazului de la Neam�. Ar fi fost mai bine s� nu se pronun�e. S-o lase a�a cum a spus-o de la �nceput �ntre ea �i duhovnicul ei. Aici cred c� a gre�it. Dar o gre�eal� nu e imediat �i dovad� a unei conspira�ii mondiale. Prea repede ajungi la concluzia preferat�...

... eheeee adi ... compromisul e mincarea romanului in ultimii zeci de ani ... daca si un teolog accepta compromisuri ca sa cistige adepti e grav ...
... cea mai buna conspiratie e sa lasi impresia ca ea exista si sa lasi oamenii sa greseasca singuri ...

De la: adipopa, la data 2009-02-27 00:36:16Un caz extrem face legi proaste. Stoica a acceptat compromisul pe baza cazului de la Neam�. Ar fi fost mai bine s� nu se pronun�e. S-o lase a�a cum a spus-o de la �nceput �ntre ea �i duhovnicul ei. Aici cred c� a gre�it. Dar o gre�eal� nu e imediat �i dovad� a unei conspira�ii mondiale. Prea repede ajungi la concluzia preferat�...

adi..sunt din ce in ce mai ingrozita si mesajul tau(departe de a ma linisti )ma inspaimanta si mai rau
cum adica *sa nu se pronunte*?.....sa se declare si ei categoric impotriva avortului...asa cum fac eu...
cum adica*intre ea si duhovnic*...da vreun preot dezlegare la avort?
ce caz a fost la piatra neamt?....acel bebelus de ce nu merita sa traiasca?
adi....astia slujesc diavolului kruia i-au promis jertfa copilasi nevinovati si sufletele noatre...nu se vor da in laturi de la a ne vinde lui.....

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-02-27 00:25:36

De la: adipopa, la data 2009-02-27 00:17:45

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-02-27 00:05:23deci...ai inceput sa ma jignesti...

Deloc. E�ti una dintre cele mai pl�cute fete de pe forum. M� amuz� totu�i frustrarea ta. Pa�apoartele biometrice au fost acceptate pentru c� nu a existat un argument ra�ional, civic sau teologic �mpotriv�. Iar a spune c� de la securizarea unui act de identitate la implantarea unui chip uman e doar un pas �nseamn� pur �i simplu s� speculezi. Nu �tim - at�ta tot.

adi...sa-ti mai zic ceva.....
am aflat si eu acum cu stupoare k patriarhia bor s-a declarat de acord si cu avorturile facute pana la 20 de saptamani....
uite link-ul k sa te convingi si sa iti dai seama k oamenii astia nu au nicio legatura cu ortodoxia...sunt doar agentii diavolui... savatie.wordpress.com/2009/02/26/avortati-l-pe-parintele-stoica/
stiu k esti ingrozit...si eu sunt la fel.....

Ioana, chiar daca Costica..este purtator de cuvant, nu cred ca asta este pozitia BOR: avor permis in caz de viol!
Cred ca omul acela vorbeste aiurea si nu-l trage nimeni de urechi!!!

De la: homemarcel0, la data 2009-02-27 00:37:35... cipuri in pasapoarte ... ... daca ar sti romanii, dar si restul europenilor (care am impresia ca stiu mai multe decit lasa sa se inteleaga), ca asta e doar parte a doua in ''securizarea'' identitatii si ca urmeaza si a treia ... cred ca o sa fie deja prea multa lume obosita dar si ocupata cu ''prostioare'' zilnice ca sa mai se poata impotrivi ...

homemarcel...tie iti vine sa crezi ce se intampla?...eu simt k ma prabusesc....am primit brusc doua lovituri.....e mult pentru mine.....
adik...cand condamn avortul argumentull religios pik....
si cipurile astea....
nu mai stiu ce sa zic....am ramas
tu iti poti explica toate astea?

Eu imi amintesc ca Mitropolia Moldovei ii propusese ajutor in cresterea copilului. Deci..