Sa ne cunoastem credinta ortodoxa

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52



Majoritatea oamenilor nu cunosc limba greac� folosit� �n Biblie. A�adar, cum putem �ti ce a vrut s� spun� �n realitate Ioan?



G�nde�te-te la urm�torul exemplu: un profesor le pred� elevilor s�i o lec�ie. Elevii �n�eleg �ns� diferit explica�ia. Ce pot face ei �n aceast� situa�ie? �i pot cere profesorului mai multe informa�ii. F�r� �ndoial�, cu c�t cunosc mai multe lucruri despre acel subiect, cu at�t �l pot �n�elege mai bine. �n mod asem�n�tor, pentru a �n�elege semnifica�ia versetului din Ioan 1:1, po�i c�uta �n Evanghelia dup� Ioan mai multe detalii despre pozi�ia lui Isus. Informa�iile suplimentare te vor ajuta s� tragi concluzia corect�.

VERIFIC� DOVEZILE

.

Gandeste-te la urmatorul exemplu. Grecii stiu greaca cel mai bine dupa parerea mea... si ei au fost intotdeauna un mare stalp al Ortodoxiei si au crezut dintotdeauna in Sfanta Treime asa cum credem si noi de 2000 de ani. Si pe stramosii nostrii apostolii i-au invatat sa creada asa.... Si Vechiul Testament si Evangheliile tot in greaca sunt.... si nici un teolog invatat nu se concepe fara sa stie greaca si pana si preotii stiu greaca. Tu stii ceva greaca de vorbesti despre greaca?
Eu iti arat din Cartea Facerii ca exista un SINGUR Dumnezeu INTREIT in persoane:
Sfanta Treime apare in fata lui Avraam si uite ca Avraam ii zice Doamne dar erau trei:
FACERE 18:1-5

1. Apoi Domnul S-a ar�tat iar�i lui Avraam la stejarul Mamvri, �ntr-o zi pe la amiaz�, c�nd �edea el �n u�a cortului s�u.
2. Atunci ridic�ndu-�i ochii s�i, a privit �i iat� trei Oameni st�teau �naintea lui; �i cum l-a v�zut, a alergat din pragul cortului s�u �n �nt�mpinarea Lor �i s-a �nchinat p�n� la p�m�nt.
3. Apoi a zis: "Doamne, de am aflat har �naintea Ta, nu ocoli pe robul T�u!
4. Se va aduce ap� s� V� sp�la�i picioarele �i s� V� odihni�i sub acest copac.
5. �i voi aduce p�ine �i ve�i m�nca, apoi V� ve�i duce �n drumul Vostru, �ntruc�t trece�i pe la robul Vostru!" Zis-au Aceia: "F�, precum ai zis!"
Sfanta Treime il creeaza pe om:
FACERE 1:26
26. �i a zis Dumnezeu: "S� facem om dup� chipul �i dup� asem�narea Noastr�, ca s� st�p�neasc� pe�tii m�rii, p�s�rile cerului, animalele domestice, toate viet��ile ce se t�r�sc pe p�m�nt �i tot p�m�ntul!"

Asa ca CERCETEAZA niste lucruri inainte sa iei de buna ce iti spun altii veniti de peste mari si tari.

Nu vreau sa te supar, si nici sa te inversunez intr-o credinta care este inventata de oameni dar gandeste-te si tu ca Grecia e la o aruncatura de bat. Du-te la ei (greci) si spune-le si lor ca nu au stiut sa citeasca in greaca ca uite si tu: ei(grecii) inteleg Sfanta Treime cum intelegem si noi romanii.

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Fara sa stiu un pic de greaca ti-am aratat niste versete din cartea Facerii unde apare Dumnezeu Intreit in persoane.

Uite ce spune Hristosul:
"Iisus le-a zis: Adev�rat, adev�rat zic vou�: Eu sunt mai �nainte de a fi fost Avraam. "

Nu intelegi ca Hristos este inainte de Avraam???

Noi nu putem sa-L inventam pe Dumnezeu in anul 2009. Asa a fost Dumnezeu mereu slavit de crestini, bine cu exceptia catorva erezii care au mai incercat sa devieze..... Gandeste-te bine ce faci cu viata ta, si inainte sa iei de buna ce-ti spune unul sau altul, cerceteaza si tu un pic si cum cred altii in Dumnezeu...

Nu-ti da de gandit nici un pic ca toti crestinii cu baza apostolica cred de 2000 de ani in ACELASI DUMNEZEU INTREIT IN PERSOANE ???

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Catehismul Bisericii Catolice
sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucure�ti

SEC�IUNEA A DOUA
M�rturisirea de credin�� cre�tin�
Simbolurile credin�ei

185. Cine spune �Cred�, spune �Ader la ceea ce noi credem�. Comuniunea �n credin�� are nevoie de un limbaj comun al credin�ei, normativ pentru to�i �i unindu-i �n aceea�i m�rturisire a credin�ei.

186. �nc� de la origine, Biserica apostolic� �i-a exprimat �i �i-a transmis credin�a �n formule scurte, normative pentru to�i [203]. Dar de foarte timpuriu Biserica a voit �i s� adune esen�ialul credin�ei sale �n rezumate organice �i articulate, destinate �n special candida�ilor la botez:



Simbolul credin�ei n-a fost alc�tuit dup� p�rerile oamenilor, ci din toat� Scriptura a fost adunat ceea ce este mai important, pentru a da o singur� �nv���tur� complet� de credin��. �i, dup� cum s�m�n�a de mu�tar �nchide �ntr-un gr�unte foarte mic mul�ime de ramuri, tot astfel acest compendiu al credin�ei �nchide �n c�teva cuvinte toat� cunoa�terea adev�ratei piet��i cuprins� �n Vechiul �i Noul Testament [204].

187. Aceste sinteze ale credin�ei sunt numite �m�rturisiri de credin�� pentru c� ele rezum� credin�a pe care o m�rturisesc cre�tinii. sunt numite �Crez� dup� ceea ce este �n mod normal primul cuv�nt: �Cred�. sunt numite �i �Simboluri ale credin�ei�.

188. Cuv�ntul grecesc symbolon desemna jum�tatea unui obiect rupt �n dou� (de pild� o pecete) care era prezentat drept semn de recunoa�tere. P�r�ile rupte erau al�turate pentru a verifica identitatea purt�torului. Simbolul credin�ei este deci un semn de recunoa�tere �i de comuniune �ntre credincio�i. Symbolon desemneaz�, apoi, o culegere, o colec�ie sau un sumar. Simbolul credin�ei este culegerea principalelor adev�ruri de credin��. De aceea sluje�te ca punct de referin�� primar �i fundamental al catehezei.

189. Prima �m�rturisire de credin�� se face la botez. �Simbolul credin�ei� este �n primul r�nd simbolul baptismal. Pentru c� botezul este dat ��n numele Tat�lui �i al Fiului �i al Sf�ntului Duh� (Mt 28, 19), adev�rurile de credin�� m�rturisite la botez sunt articulate pe baza referirii lor la cele trei Persoane ale Sfintei Treimi.

190. Simbolul este deci �mp�r�it �n trei p�r�i: ��nt�i este vorba despre prima Persoan� dumnezeiasc� �i despre lucrarea minunat� a crea�iei; apoi, despre a doua Persoan� dumnezeiasc� �i despre misterul R�scump�r�rii oamenilor; �n sf�r�it, despre a treia Persoan� dumnezeiasc�, izvor �i principiu al sfin�irii noastre [205].� Acestea sunt �cele trei capitole ale pece�ii noastre (baptismale) [206]�.

191. �Aceste trei p�r�i sunt distincte, de�i legate �ntre ele. Dup� o compara�ie adeseori folosit� de P�rin�i, le numim articole. �ntr-adev�r, dup� cum �n m�dularele noastre exist� anumite articula�ii care le deosebesc �i le separ�, tot astfel, �n aceast� m�rturisire de credin��, s-a dat pe drept cuv�nt numele de articole adev�rurilor pe care trebuie s� le credem �n chip deosebit �i �n mod distinct [207].� Dup� o tradi�ie veche, atestat� deja de Sf�ntul Ambroziu, exist� �i obiceiul de a num�ra dou�sprezece articole ale Crezului, simboliz�nd prin num�rul apostolilor ansamblul credin�ei apostolice [208].

192. De-a lungul secolelor au fost numeroase m�rturisiri sau simboluri ale credin�ei, ca r�spuns la nevoile diferitelor epoci: simbolurile diferitelor Biserici apostolice �i vechi [209], Simbolul Quicumque, numit al Sf�ntului Atanasie [210], m�rturisirile de credin�� ale unor Concilii (Toledo [211], Lateran [212], Lyon [213], Trento [214]) sau ale unor papi, de pild� Fides Damasi [215] sau Sollemnis Professio Fidei - �Crezul Poporului lui Dumnezeu� a lui Paul al VI-lea (1968).

193. Nici unul dintre simbolurile din diferitele etape ale vie�ii Bisericii nu poate fi considerat dep�it �i inutil. Toate ne ajut� s� tr�im �i s� aprofund�m ast�zi credin�a dintotdeauna prin diferitele formul�ri �n care a fost rezumat�.

Dintre toate simbolurile credin�ei, dou� ocup� un loc cu totul deosebit �n via�a Bisericii:

194. Simbolul apostolilor, numit astfel pentru c� este considerat pe drept cuv�nt ca rezumatul fidel al credin�ei apostolilor. Este vechiul simbol baptismal al Bisericii Romei. Marea lui autoritate vine din acest fapt: �El este simbolul pe care �l p�streaz� Biserica roman�, unde �i-a avut scaunul Petru, primul dintre apostoli, �i unde acesta a adus expresia credin�ei comune [216].�

195. Simbolul numit de la Niceea-Constantinopol �i datoreaz� marea autoritate faptului c� este rodul primelor dou� Concilii ecumenice (325 �i 381). El r�m�ne comun p�n� ast�zi tuturor marilor Biserici din Orient �i Occident.

196. Expunerea noastr� de credin�� va urma Simbolul apostolilor, care constituie, ca s� spunem a�a, �cel mai vechi catehism roman�. Totu�i, ea va fi completat� cu referiri continue la Simbolul niceno-constantinopolitan, care adeseori e mai explicit �i mai detaliat.

197. Ca �n ziua botezului, c�nd toat� via�a noastr� a fost �ncredin�at� ��ndreptarului de �nv���tur� (Rom 6, 17), s� primim simbolul credin�ei noastre d�t�toare de via��. A rosti cu credin�� Crezul �nseamn� a intra �n comuniune cu Dumnezeu Tat�l, Fiul �i Duhul Sf�nt, a intra �n comuniune �i cu Biserica �ntreag�, care ne transmite credin�a �i �n s�nul c�reia credem:



Acest Simbol este pecete spiritual�, e medita�ia inimii noastre �i paza ei statornic�; e, f�r� �ndoial�, comoara sufletului nostru [217].

CAPITOLUL �NT�I
Cred �n Dumnezeu Tat�l

198. M�rturisirea noastr� de credin�� �ncepe cu Dumnezeu, c�ci Dumnezeu este �Cel dint�i �i Cel de pe urm� (Is 44, 6), �nceputul �i Sf�r�itul a toate. Crezul �ncepe cu Dumnezeu Tat�l, pentru c� Tat�l este prima Persoan� dumnezeiasc� a Preasfintei Treimi; Simbolul nostru �ncepe cu crearea cerului �i a p�m�ntului, pentru c� crea�ia este �nceputul �i fundamentul tuturor lucr�rilor lui Dumnezeu.

ARTICOLUL 1
�Cred �n Dumnezeu Tat�l Atotputernicul,
Creatorul cerului �i al p�m�ntului�

PARAGRAFUL 1. Cred �n Dumnezeu

199. �Cred �n Dumnezeu�: aceast� prim� afirma�ie a m�rturisirii de credin�� este �i cea fundamental�. �ntreg Simbolul vorbe�te despre Dumnezeu, iar dac� vorbe�te �i despre om �i lume, o face �n raport cu Dumnezeu. Articolele din Crez depind toate de primul, dup� cum �i poruncile o expliciteaz� pe cea dint�i. Celelalte articole ne fac s�-l cunoa�tem mai bine pe Dumnezeu, a�a cum s-a revelat treptat oamenilor. �Credincio�ii �i m�rturisesc mai �nt�i credin�a �n Dumnezeu [218].�

I. �Cred �ntr-unul Dumnezeu�

200. Cu aceste cuvinte �ncepe Simbolul de la Niceea-Constantinopol. M�rturisirea unicit��ii lui Dumnezeu, care �i are r�d�cina �n Revela�ia divin� a Vechiului Leg�m�nt, este inseparabil� de aceea a existen�ei lui Dumnezeu �i �n aceea�i m�sur� fundamental�. Dumnezeu este unic: exist� un singur Dumnezeu: �Credin�a cre�tin� m�rturise�te c� exist� un singur Dumnezeu, prin natur�, prin substan�� �i prin esen�� [219].�

201. Lui Israel, alesul s�u, Dumnezeu s-a revelat ca Dumnezeul Unic: �Ascult� Israele: Domnul Dumnezeul nostru este unicul Domn. S� iube�ti pe Domnul Dumnezeul t�u din toat� inima ta, din tot sufletul t�u �i din toate puterile tale� (Dt 6, 4-5). Prin profe�i, Dumnezeu �l cheam� pe Israel �i toate neamurile s� se �ntoarc� spre El, Cel Unic: ��ntoarce�i-v� la mine �i ve�i fi m�ntui�i, voi, toate marginile p�m�ntului, c�ci Eu sunt Dumnezeu �i nu este altul... �n fa�a mea se va pleca tot genunchiul, pe mine se va jura orice limb� spun�nd: numai �n Dumnezeu sunt dreptatea �i t�ria� (Is 45, 22-24) [220].

202. Isus �nsu�i confirm� c� Dumnezeu este �unicul Domn� �i c� trebuie s�-l iubim �din toat� inima, din tot sufletul, din tot cugetul �i din toate puterile [221]�. El las� �n acela�i timp s� se �n�eleag� c� El �nsu�i este �Domnul [222]�. A m�rturisi c� �Isus este Domnul� este specificul credin�ei cre�tine. Acest lucru nu este contrar credin�ei �n Dumnezeul unic. A crede �n Duhul Sf�nt �Domnul �i de via�� d�t�torul� nu introduce nici o diviziune �n Dumnezeul unic:



Noi credem cu t�rie �i afirm�m deschis c� exist� un singur Dumnezeu adev�rat, ve�nic, nem�rginit �i neschimb�tor, de nep�truns, atotputernic �i negr�it, Tat�l �i Fiul �i Duhul Sf�nt: trei Persoane dar o singur� Esen��, o singur� Substan�� sau Natur�, absolut simpl� [223].

II. Dumnezeu �i reveleaz� numele

203. Dumnezeu s-a revelat poporului s�u Israel, f�c�ndu-i cunoscut numele s�u. Numele exprim� esen�a, identitatea persoanei �i sensul vie�ii ei. Dumnezeu are un nume. El nu este o for�� anonim�. A-�i dezv�lui numele �nseamn� a se face cunoscut celorlal�i; �nseamn�, �ntr-un fel, a se d�rui pe sine, f�c�ndu-se accesibil, capabil de a fi cunoscut mai intim �i de a fi chemat personal.

204. Dumnezeu s-a revelat progresiv �i sub diferite nume poporului s�u, �ns� revela�ia fundamental� pentru Vechiul �i Noul Leg�m�nt s-a ar�tat a fi revelarea numelui divin f�cut� lui Moise �n teofania rugului aprins, �n pragul Exodului �i al Leg�m�ntului de la Sinai.

Dumnezeul cel viu

205. Dumnezeu �l cheam� pe Moise din mijlocul unui tufi� care arde f�r� s� se mistuie. Dumnezeu �i spune lui Moise: �Eu sunt Dumnezeul p�rin�ilor t�i - Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac �i Dumnezeul lui Iacob� (Ex 3, 6). Dumnezeu este Dumnezeul p�rin�ilor, Cel care i-a chemat �i i-a c�l�uzit pe patriarhi �n peregrin�rile lor. Este Dumnezeul fidel �i comp�timitor, care-�i aduce aminte de ei �i de f�g�duin�ele sale; El vine pentru a-i elibera pe urma�ii lor din robie. El este Dumnezeul care, dincolo de spa�iu �i de timp, poate �i vrea acest lucru �i care-�i va pune atotputernicia �n ac�iune pentru acest plan.

�Eu sunt Cel care sunt�

Moise i-a spus lui Dumnezeu: �Iat�, eu m� duc la fiii lui Israel �i le spun: ''Dumnezeul p�rin�ilor vo�tri m-a trimis la voi''. Dar dac�-mi spun: ''Care este numele lui?'', ce le voi spune?� Dumnezeu i-a spus lui Moise: �Eu sunt Cel care sunt�. �i a spus: �A�a s� le spui fiilor lui Israel: ''Eu sunt'' m-a trimis la voi. Acesta e numele meu pentru totdeauna �i a�a voi fi pomenit din neam �n neam� (Ex 3, 13-15).

206. Revel�ndu-�i numele misterios de YHWH, �Eu sunt Cel care Este� sau �Eu sunt Cel care sunt� sau �Eu sunt Cine sunt�, Dumnezeu spune cine este El �i cu ce nume trebuie s� fie chemat. Acest nume divin este misterios, a�a cum Dumnezeu este mister. Este �n acela�i timp un nume revelat �i, �ntr-un fel, refuzul unui nume �i tocmai de aceea exprim� cum nu se poate mai bine ceea ce este Dumnezeu, infinit mai presus de tot ce putem �n�elege sau spune: El este �Dumnezeul ascuns� (Is 45, 15), numele lui e inefabil [224] �i El este Dumnezeul care se apropie de oameni.

207. Revel�ndu-�i numele, Dumnezeu �i reveleaz� �n acela�i timp fidelitatea, care este dintotdeauna �i pentru totdeauna, valabil� pentru trecut (�Eu sunt Dumnezeul p�rin�ilor t�i�, Ex 3, 6), ca �i pentru viitor (�Voi fi cu tine�, Ex 3, 12). Dumnezeu care �i reveleaz� numele ca �Eu sunt� se reveleaz� ca Dumnezeul care este �ntotdeauna de fa��, prezent al�turi de poporul s�u pentru a-l m�ntui.

208. �n fa�a prezen�ei atr�g�toare �i misterioase a lui Dumnezeu, omul �i descoper� micimea. �n fa�a rugului aprins, Moise �i scoate sandalele �i �i acoper� fa�a [225] �naintea Sfin�eniei divine. �n fa�a Slavei Dumnezeului de trei ori Sf�nt, Isaia exclam�: �Vai mie, sunt pierdut! C�ci sunt om cu buze necurate� (Is 6, 5). �n fa�a semnelor dumnezeie�ti pe care le s�v�r�e�te Isus, Petru exclam�: ��ndep�rteaz�-te de mine, c�ci sunt om p�c�tos, Doamne!� (Lc 5, 8). Dar, pentru c� Dumnezeu e sf�nt, El poate ierta omului care se descoper� p�c�tos �n fa�a lui: �Nu-mi voi dezl�n�ui iu�imea m�niei mele (...), c�ci Eu sunt Dumnezeu �i nu om, Eu sunt Cel Sf�nt �n mijlocul t�u� (Os 11, 9). Apostolul Ioan va spune, de asemenea: ��n fa�a lui ne vom �mp�ca inima, chiar dac� ne-ar os�ndi inima noastr�, c�ci Dumnezeu este mai mare dec�t inima noastr� �i cunoa�te toate� (1 In 3, 19-20).

209. Din respect pentru sfin�enia lui, poporul lui Israel nu pronun�� numele lui Dumnezeu. �n citirea Sfintei Scripturi, numele revelat este �nlocuit de titlul divin �Domnul, St�p�nul� (Adonai, �n grece�te Kyrios). Sub acest titlu va fi aclamat� dumnezeirea lui Isus: �Isus este Domn�.

�Dumnezeu iubitor �i milostiv�

210. Dup� ce Israel a p�c�tuit �ndep�rt�ndu-se de Dumnezeu pentru a se �nchina vi�elului de aur [226], Dumnezeu ascult� mijlocirea lui Moise �i accept� s� mearg� �n mijlocul unui popor necredincios, manifest�ndu-�i astfel iubirea [227]. Lui Moise, care cere s�-i vad� slava, Dumnezeu �i r�spunde: �Voi face s� treac� prin fa�a ta toat� bun�tatea [frumuse�ea] mea �i voi rosti �naintea ta numele YHWH� (Ex 33, 18-19). Domnul trece prin fa�a lui Moise �i proclam�: �YHWH, YHWH, Dumnezeu iubitor �i milostiv, �ncet la m�nie, bogat �n �ndurare �i fidelitate� (Ex 34, 5-6). Moise �l m�rturise�te atunci pe Domnul ca pe un Dumnezeu care iart� [228].

211. Numele divin �Eu sunt� sau �El Este� exprim� fidelitatea lui Dumnezeu care, �n ciuda infidelit��ii omului p�c�tos �i a pedepsei pe care acesta o merit�, ��i p�streaz� �ndurarea peste mii� (Ex 34, 7). Dumnezeu reveleaz� c� El este �bogat �n milostivire� (Ef 2, 4) merg�nd p�n� la a-l d�rui pe propriul s�u Fiu. D�ndu-�i via�a pentru a ne izb�vi de p�cat, Isus va revela c� El �nsu�i poart� numele divin: �C�nd �l ve�i �n�l�a pe Fiul omului, atunci ve�i �ti c� ''Eu sunt''� (In 8, 28).

Numai Dumnezeu ESTE

212. De-a lungul veacurilor, credin�a lui Israel a putut dezvolta �i aprofunda bog��iile con�inute �n revelarea numelui divin. Dumnezeu este unic, nu exist� al�i dumnezei afar� de El [229]. El transcende lumea �i istoria. El a f�cut cerul �i p�m�ntul: �Ele vor pieri, dar Tu r�m�i; �i toate ca un ve�m�nt se �nvechesc (...), dar Tu acela�i e�ti �i anii t�i nu se sf�r�esc� (Ps 102, 27-28). ��n El nu este schimbare, nici umbr� de mutare� (Iac 1, 17). El este �Cel Care Este�, dintotdeauna �i pentru totdeauna, �i astfel r�m�ne pururi fidel lui �nsu�i �i f�g�duin�elor sale.

213. Revelarea numelui inefabil �Eu sunt Cel care sunt� con�ine, deci, adev�rul c� numai Dumnezeu ESTE. �n acest sens au �n�eles numele divin deja traducerea Septuagintei �i, �n urma ei, Tradi�ia Bisericii: Dumnezeu este plin�tatea Fiin�ei �i a toat� perfec�iunea, f�r� origine �i f�r� sf�r�it. �n vreme ce toate f�pturile au primit de la El tot ce sunt �i tot ce au, El singur este �ns�i Fiin�a sa �i El este de la sine tot ceea ce El este.

III. Dumnezeu, �Cel care Este�, este Adev�r �i Iubire

214. Dumnezeu, �Cel care Este�, s-a revelat lui Israel drept Cel care este �bogat �n �ndurare �i �n fidelitate� (Ex 34, 6). Ace�ti doi termeni exprim� sintetic bog��iile numelui divin. �n toate lucr�rile sale, Dumnezeu �i arat� bun�voin�a, bun�tatea, harul, iubirea, dar �i faptul c� e vrednic de �ncredere, statornic, fidel, adev�rat. ���i mul�umesc, Doamne, din toat� inima, pentru iubirea ta �i adev�rul t�u� (Ps 138, 2) [230]. El este Adev�rul, c�ci �Dumnezeu este Lumin� �i �ntuneric nu este �n El� (1 In 1, 5); El este �Iubire�, dup� cum ne �nva�� apostolul Ioan (1 In 4, 8).

Dumnezeu este Adev�r

215. �Temeiul cuv�ntului t�u este adev�r; ve�nice toate judec��ile drept��ii tale� (Ps 119, 160). �Da, Doamne Dumnezeule, Tu e�ti Dumnezeu �i cuvintele tale sunt adev�r� (2 Sam 7, 28); de aceea f�g�duin�ele lui Dumnezeu se �mplinesc totdeauna [231]. Dumnezeu este Adev�rul �nsu�i, cuvintele lui nu pot �n�ela. De aceea ne putem �ncredin�a cu totul adev�rului �i fidelit��ii cuv�ntului s�u, �n toate. �nceputul p�catului �i c�derii omului a fost o minciun� a ispititorului care l-a f�cut pe om s� se �ndoiasc� de cuv�ntul lui Dumnezeu, de bun�voin�a �i de fidelitatea lui.

216. Adev�rul lui Dumnezeu este �n�elepciunea lui care guverneaz� �ntreaga ordine a crea�iei �i a c�rmuirii lumii [232]. Dumnezeu, care singur a creat cerul �i p�m�ntul [233], e singurul care poate da cunoa�terea adev�rat� a oric�rui lucru creat, �n rela�ie cu El [234].

217. Dumnezeu este adev�rat �i c�nd se reveleaz�: ��nv���tur� de adev�r este �n gura lui� (Mal 2, 6). C�nd �l va trimite pe Fiul s�u �n lume, o va face �ca s� dea m�rturie Adev�rului� (In 18, 37): ��tim c� Fiul lui Dumnezeu a venit �i ne-a dat �n�elegere ca s�-l cunoa�tem pe Cel adev�rat� (1 In 5, 20) [235].

Dumnezeu este Iubire

218. �n decursul istoriei sale, Israel a putut descoperi c� singurul motiv pentru care Dumnezeu i se revelase �i �l alesese dintre toate popoarele ca s� fie al lui era iubirea lui gratuit� [236]. �i, datorit� profe�ilor s�i, Israel a �n�eles c� tot din iubire Dumnezeu n-a �ncetat s�-l izb�veasc� [237] �i s�-i ierte infidelitatea �i p�catele [238].

219. Iubirea lui Dumnezeu pentru Israel este comparat� cu iubirea unui tat� pentru fiul s�u (Os 11, 1). Aceast� iubire este mai puternic� dec�t iubirea unei mame pentru copiii ei [239]. Dumnezeu �i iube�te poporul mai mult dec�t �i iube�te un mire mireasa [240]; aceast� iubire va fi biruitoare chiar �i asupra celor mai grave infidelit��i [241]; va merge p�n� la darul cel mai de pre�: �A�a a iubit Dumnezeu lumea, �nc�t l-a dat pe Fiul s�u unul-n�scut� (In 3, 16).

220. Iubirea lui Dumnezeu e �ve�nic� (Is 54, 8): �c�ci mun�ii pot s� se mute din loc �i dealurile s� se clatine, dar iubirea mea nu se va dep�rta de la tine� (Is 54, 10). �Cu iubire ve�nic� te-am iubit; de aceea �i-am p�strat bun�voin�a mea� (Ier 31, 3).

221. Sf�ntul Ioan va merge mai departe afirm�nd: �Dumnezeu este iubire� (1 In 4, 8. 16): Fiin�a �ns�i a lui Dumnezeu este Iubire. Trimi��ndu-l, la plinirea timpurilor, pe Fiul s�u unic �i pe Duhul iubirii, Dumnezeu �i reveleaz� secretul cel mai intim [242]: El �nsu�i este �n veci rela�ie de iubire: Tat�, Fiu �i Duh Sf�nt, �i ne-a destinat s� fim p�rta�i la ea.

IV. Implica�iile credin�ei �n Dumnezeul Unic

222. Faptul de a crede �n Dumnezeu, Cel Unic, �i a-l iubi din toat� fiin�a are consecin�e imense pentru �ntreaga noastr� via��:

223. �nseamn� a cunoa�te m�re�ia lui Dumnezeu: �Mare este Dumnezeu �i nu-l putem pricepe� (Iob 36, 26). De aceea, Dumnezeu trebuie s� fie �primul slujit [243]�.

224. �nseamn� a tr�i �n aducere de mul�umire: dac� Dumnezeu este Cel Unic, tot ce suntem �i tot ce avem vine de la El: �Ce ai ce s� nu fi primit?� (1 Cor 4, 7). �Cum voi r�spl�ti Domnului pentru tot binele pe care mi l-a f�cut?� (Ps 116, 12).

225. �nseamn� a cunoa�te unitatea �i adev�rata demnitate a tuturor oamenilor: to�i sunt f�cu�i �dup� chipul �i asem�narea lui Dumnezeu� (Gen 1, 26).

226. �nseamn� a se folosi bine de lucrurile create: credin�a �n Dumnezeul Unic ne face s� ne folosim de tot ceea ce nu este El �n m�sura �n care aceasta ne apropie de El �i s� ne dezlipim �n m�sura �n care ne dep�rteaz� de El [244]:



Domnul meu �i Dumnezeul meu, ia-mi tot ce m� �ndep�rteaz� de tine! Domnul meu �i Dumnezeul meu, d�-mi tot ce m� apropie de tine! Domnul meu �i Dumnezeul meu, dezlipe�te-m� de mine �nsumi �i d�ruie�te-m� cu totul �ie! [245].

227. �nseamn� a-�i pune �ncrederea �n Dumnezeu �n orice �mprejurare, chiar �i �n restri�te. O rug�ciune a Sfintei Tereza a lui Isus exprim� minunat acest lucru:



Nimic s� nu te tulbure / nimic s� nu te �nsp�im�nte.
Toate trec / Dumnezeu nu se schimb�.
R�bdarea dob�nde�te toate. / Cel care �l are pe Dumnezeu
Nu duce lips� de nimic. / Dumnezeu singur e de ajuns [246].

PE SCURT

228.

�Ascult�, Israele: Domnul Dumnezeul nostru este unicul Domn...� (Dt 6, 4; Mc 12, 29). �Fiin�a suprem� trebuie �n mod necesar s� fie unic�, adic� f�r� egal. (...) Dac� Dumnezeu nu este unic, El nu este Dumnezeu [247].�

229.

Credin�a �n Dumnezeu ne face s� ne �ndrept�m spre El singur ca spre originea noastr� prim� �i scopul nostru ultim �i s� nu-i prefer�m �i s� nu-i substituim nimic.

230.

Dumnezeu, revel�ndu-se, r�m�ne mister inefabil: �Dac� l-ai �n�elege, n-ar mai fi Dumnezeu [248].�

231.

Dumnezeul credin�ei noastre s-a revelat ca Cel care este; s-a f�cut cunoscut ca �bogat �n �ndurare �i �n fidelitate� (Ex 34, 6). �ns�i Fiin�a sa este Adev�r �i Iubire.

Note
203. Cf. Rom 10, 9; 1 Cor 15, 3-5; etc.
204. Sf. Ciril de Ierusalim, Catech. ill., 5, 12.
205. CR 1, 1, 3.
206. Sf. Irineu, Dem., 100.
207. CR 1, 1, 4.
208. Cf. Symb. 8.
209. Cf. DS 1-64.
210. Cf. DS 75-76.
211. DS 525-541.
212. DS 800-802.
213. DS 851-861.
214. DS 1862-1870.
215. Cf. DS 71-72.
216. Sf. Ambroziu, Symb. 7.
217. Sf. Ambroziu, Symb. 1
218. CR 1, 2, 2.
219. Ibid.
220. Cf. Fil 2, 10-11.
221. Cf. Mc 12, 29-30.
222. Cf. Mc 12, 35-37.
223. Cc. Lateran IV: DS 800.
224. Cf. Jud 13, 18.
225. Cf. Ex 3, 5-6.
226. Cf. Ex 32.
227. Cf. Ex 33, 12-17.
228. Cf. Ex 34, 9.
229. Cf. Is 44, 6.
230. Cf. Ps 85, 11.
231. Cf. Dt 7, 9.
232. Cf. �n� 13, 1-9.
233. Cf. Ps 115, 15.
234. Cf. �n� 7, 17-21.
235. Cf. In 17, 3.
236. Cf. Dt 4, 37; 7, 8; 10, 15.
237. Cf. Is 43, 1-7.
238. Cf. Os 2.
239. Cf. Is 49, 14-15.
240. Cf. Is 62, 4-5.
241. Cf. Ez 16; Os 11.
242. Cf. 1 Cor 2, 7-16; Ef 3, 9-12.
243. Sf. Ioana d'Arc, dictum.
244. Cf. Mt 5, 29-30; 16, 24; 19, 23-24.
245. Sf. Nicolae de Fl�e, Rug�ciune.
246. Poes., 30.
247. Tertullian, Marc. 1, 3.
248. Sf. Augustin, Serm. 52, 6, 16.

SFANTA TREIME - TEMEIUL SI MODELUL BISERICII

Taina Treimii celei de o fiinta si mai presus de fire constituie temeiul credintei si trairii noastre crestinesti, fiind totodata sufletul viu al Bisericii, pe care o face sa traiasca din viata treimica, impartasita haric tuturor membrilor ei, intr-o nesfarsita kenoza a iubirii, care inalta, desavarseste si indumnezeieste.

Astfel, Biserica, ca Trup al lui Hristos extins in umanitate, prin Duhul Sfant, in timp si spatiu, este mediul in care se afla prezenta si actioneaza direct Sfanta Treime, iar comuniunea de iubire dintre membrii Bisericii isi are izvorul nesecat in taina iubirii si vietii de comuniune mai presus de fire, ce exista in sanul Sfintei Treimi 1. Dogma Sfintei Treimi este, de altfel, pentru Biserica Ortodoxa �fundamentul imuabil al intregii gandiri religioase, al intregii pietati, al intregii vieti spirituale, al intregii experiente� 2.

Asadar, temeiul principal al Bisericii nu trebuie cautat prin speculatii sofiologice prapastioase intr-o realitate divina externa si deosebita de Persoanele Treimice, ci in insasi taina vietii comune a persoanelor divine 3. Si acest temei il intelegem numai in sensul ca relatiile trinitare divine sunt un model al relatiilor dintre oameni in Biserica, ci si in sensul ca ele sunt o putere care produce si adanceste aceste relatii. In viata Bisericii e impletita viata Sfintei Treimi. Numai pentru ca se iubesc persoanele Sfintei Treimi, ele produc si intre oameni atmosfera de iubire 4.

Dorind cu tot dinadinsul ca iubirea si unitatea din Biserica sa fie identica cu cea din sanul Prea Sfintei Treimi, Mantuitorul Insusi, inainte de patimi, se roaga Tatalui ceresc: �Parinte Sfinte, pazeste-i intru numele Tau pe cei pe care Mi i-ai dat, ca sa fie una precum suntem Noi� Dar nu numai pentru acestia Ma rog, ci si pentru cei ce vor crede in Mine, prin cuvantul lor, ca toti sa fie una, dupa cum, Tu Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in Noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis. Si slava pe care Tu M-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca sa fie una, precum Noi una suntem. Eu intru ei si Tu intru Mine, ca ei sa fie desavarsiti intru unime, si sa cunoasca lumea ca Tu M-ai trimis si ca l-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine� 5.

De aici rezulta ca modul unirii sau al comuniunii intre Tatal si Fiul, sau intre Tatal, Fiul si Sfantul Duh este modelul dupa care trebuie sa se realizeze uniunea intre toti fiii lui Dumnezeu, dupa har, in comunitate Trupului tainic al Domnului, dar totodata si principiul acesteia 6.

Asadar, �Biserica, in calitatea ei de mediu de restaurare a oamenilor, in comuniunea de iubire cu Dumnezeu si intreolalta nu poate avea alt izvor si un alt model decat Sfanta Treime. De aceea, cand Iisus vorbeste de unitatea Bisericii si se roaga pentru ea, El nu da ca exemplu (pentru aceasta unitate) nici Imperiul roman si nici Republica Elina, nici o alta forma de organizare politica sau sociala, ci relatiile interpersonale din Sfanta Treime� 7. Dar, Sfanta Treime nu reprezinta numai un model care ii ramane exterior Bisericii, oricat de desavarsit ar fi el, ci o realitate, sau mai bine zis realitatea sau existenta perfecta, cu care ea trebuie sa se uneasca, fara confuzie 8. �Se citeaza astfel cuvintele lui Iisus: omnes sint unum (ca toti sa fie una), dar se trece cu vederea �cum�, modelul vietii trinitare: �Precum Tu, Parinte, in Mine si Eu in Tine�. Astfel se constata ca Rugaciunea lui Iisus pentru unitatea Bisericii arata ca Treimea nu este numai model pentru viata Bisericii, ci si izvorul si finalitatea ei: �Ca ei sa fie una in Noi� 9.

Dar, ceea ce face posibila participarea concreta si eficienta a Bisericii la viata Sfintei Trieimi este intruparea Fiului lui Dumnezeu. Prin intruparea Sa, Mantuitorul Iisus Hristos a introdus natura umana in intimitatea cea mai profunda a Treimii si i-a dat putinta participarii vesnice la viata Treimica. Din acest motiv este Hristos Capul Bisericii si Biserica este Trupul Sau (Efeseni I, 22). Iar prezentarea Bisericii ca Trup al lui Hristos nu inseamna o ecleziologie opusa sau paralela, vis-à-vis sau alaturi de imaginea trinitara a Bisericii. Persoanele umane care formeaza Trupul (tainic) al lui Hristos participa la viata treimica. Biserica inteleasa ca Trup al lui Hristos este plina de Duhul Sfant, si prin aceasta plina de viata treimica� 10.

Astfel, intruparea este Taina prin care Sfanta Treime intra in comuniune pentru totdeauna cu umanitatea, iar aceasta are loc in Iisus Hristos, Fiul si Cuvantul Tatalui intrupat. Prin urmare, de aspectul trinitar al Bisericii se leaga in mod inseparabil aspectul hristologic. Propriu-zis, unul trimite la celalalt si amandoua aspectul pnevmatologic, toate trei evidentiind aspectul de comuniune al Bisericii 11.

In acest context, putem constata, pe de o parte, ca aspectul trinitar al eclesiologiei isi are temeiul in aspectul hristologic, deoarece �in Hristos se descopera taina comuniunii trinitare�. Dorinta Lui este ca Biserica sa dobandeasca chipul Sfintei Treimi. Biserica traieste in Duhul Sfant din Hristos. De aceea, Hristos ramane Capul Bisericii 12. Pe de alta parte, numai intrucat Hristos ramane permanent Capul Bisericii, aceasta se poate impartasi continuu de Sfanta Treime ca model, putere si implinire a vietii ei de comuniune 13.

Exprimand taina vietii de comuniune a persoanelor Sfintei Treimi, Biserica este ea insasi o icoana a relatiilor treimice, continuand in acelasi timp lucrarea mantuitoare a Intemeietorului ei divin in lume, ca esenta si finalitate a relatiei personale dintre Dumnezeu si om. �Insa Biserica in calitatea ei de icoana a Sfintei Treimi nu se zideste ca o icoana paralela sau independenta de Sfanta Treime, ci ca participare la viata treimica si ca stralucire (reflectare) in lume a acestei participari. De fapt, cand cineva devine crestin sau membru al Bisericii, aceasta se face prin Botezul in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Asadar, a deveni crestin inseamna a restabili sau a incepe comuniunea cu Sfanta Treime 14. Precizam, insa, ca aceasta restabilire intre om si Dumnezeu sau aceasta trecere de la omul � creatura a lui Dumnezeu la crestinul � madular al trupului tainic al lui Hristos se face numai in Biserica prin Taina Sf. Botez. Iar Cel care ne introduce in aceasta stare sau relatie cu Sfanta Treime este Duhul Sfant sau Duhul lui Hristos. Astfel, viata crestina este viata in Hristos sau in Duhul Sfant. Si numai in Hristos prin Duhul Sfant intalnim si cunoastem noi pe Tatal. Prin urmare, viata in Hristos sau viata duhovniceasca este mai intai de toate participare la viata treimica 15. In ceea ce priveste modul in care cele trei Persoane divine intra in relatie cu Biserica si Credinciosii, Sfintii Parinti afirma ca toate le face Tatal prin Fiul, in Sfantul Duh, intr-o maniera in care Tatal apare ca sursa a lucrarii, Fiul ca viata, si Duhul Sfant ca putere care concretizeaza sau finalizeaza actiunea; nici una din cele trei Persoane divine nu are o lucrare distincta care sa fie a Sa proprie, ci o viata si o lucrare unica si identica trece prin Toate Trei 16.

In acest context, toate rugaciunile Bisericii incep cu invocarea Prea Sfintei Treimi: �In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh�, aratand ca nu se poate face nici o rugaciune cu un rezultat fara credinta in Ea. De asemenea, toate rugaciunile sfarsesc cu slava Persoanelor Sfintei Treimi, cu marturisierea puterii Ei, ca temei al increderii ca ce s-a cerut in rugaciune sa va putea implini. In acest sfarsit al rugaciunii se exprima nadejdea in puterea Treimii de a implini cele cerute si in vointa Ei de a le implini. In sfarsitul rugaciunii din Biserica, precum si in ecfonisele rostite se exprima puterile si bunatatile Sfinetei Treimi, ca temei de nadejde pentru implinirea celor cerute.

In Biserica si la orice inceput al unui lucru in viata de toate zilele, credinciosii se inseamna cu semnul Sfintei Cruci, insotit de invocarea Sfintei Treimi, aratandu-se prin aceasta o anumita salasuire a Treimii in fiinta lor. Facandu-ne acest semn, ne amintim ca prin Cruce ne-a eliberat Fiul intrupat al Tatalui de robia pacatului si a dusmanului nostru nevazut. Prin pomenirea Sfintei Treimi la insemnarea noastra cu semnul Crucii aratam ca nu putem desparti crucea lui Hristos de iubirea si grija Treimii fata de noi, Care a socotit ca prin Crucea suportata de Fiul lui Dumnezeu ne poate mantui, intrand prin ea in acelasi timp si vointa noastra de a ne infrana de la pornirile egoiste si de a ne darui impreuna cu Fiul, Tatalui ceresc, prin Duhul Sfant. Ea ne ajuta astfel sa ne pregatim pentru Imparatia Treimii ca Imparatie a iubirii 17.

Faptul ca toate Tainele din Biserica Ortodoxa incep cu formula: �Binecuvantata este imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh� arata ca intreaga viata sacramentala este o introducere si o adancire in comuniunea treimica si in acelasi timp o salaslusire (inhabitare) a vietii treimice in noi. De aceea, intr-o rugaciune de la slujba sfintirii Sfantului si Marelui Mir se cere ca cei ce vor fi unsi cu aceasta sa devina �locas al Sfintei Treimi� 18.

Tainele Bisericii incep, insa, nu numai cu invocarea numelor Persoanelor Sfintei Treimi odata cu semnul Crucii, ci si cu binecuvatarea "Imparatiei Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh�, care a inceput pe pamant ca Biserica si va continua vesnic in ceruri.

Dupa rostirea crezului niceo-constantinopoliltan, care cuprinde credinta in Sfanta Treime si in lucrarea Ei creatoare si mantuitoare si in fagaduinta vesnicei fericiri ce ne-o va da, preotul le doreste credinciosilor si roaga pe Dumnezeu sa le dea cele dorite de Sfantul Apostol Pavel adresatilor sai din Corint: �Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea (comuniunea) Sfantului Duh sa fie cu voi cu toti� 19. Credinciosii doresc preotului la fel. De fapt, acestea ne vin de la Sfanta Treime, pentru ca acestea le are Ea Insasi: dragostea si comuniunea 20. Acestea se realizeaza in cadrul Sfintei Liturghii, pentru ca �intreaga Sfanta Liturghie, rugaciunea prin excelenta a Bisericii este o introducere spirituala progresiva in Imparatia sau Comuniuea Sfintei Treimi. Impartasirea (comuniunea) euharistica cu Trupul si Sangele lui Hristos este, de fapt, culmea acestei comuniuni cu Treimea in viata sacramentala.� 21

In ceea ce priveste rolul pe care fiecare Persoana Treimica il desfasoara asupra noastra in Biserica, aceasta este foarte bine prezentat in rugaciunea: �Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul meu este Duhul Sfant. Treimea Sfanta, marire Tie�.

Asadar, de la Tatal porneste mantuirea noastra in orice act savarsit in cadrul ei, precum a pornit si creatiunea; prin Fiul se infaptuieste ea si orice act in cadrul ei; Duhul Sfant ne acopera cu puterea Lui, ne apara in starea in care am fost ridicati, ca sa ramanem si sa ne intarim in starea de mantuire sau imparatie Treimii 22. Prin urmare, viata crestina este viata in Hristos sau in Duhul Sfant, caci numai in Hristos prin Duhul Sfant intalnim si cunoastem noi pe Tatal 23, iar viata in Hristos sau viata duhovniceasca nu este altceva decat o participare directa la viata treimica. Intrarea in aceasta viata nu se poate face decat prin Botezul facut in numele Sfintei Treimi, si nu putem sa ne impartasim din plinatatea ei decat prin harul divin venit din fiecare Taina.

Apoi, numai in si prin Sfanta Liturghie, care se incheie cu impartasirea credinciosilor cu Trupul si Sangele Fiului intrupat al Tatalui, credinciosii fac in mod special experienta inaintarii lor comune in Imparatia Sfintei Treimi, simtind-o tot mai adanc in ei pe Aceasta, cu iubirea Ei, care devine si iubirea lor introlalta, si traind astfel comuniunea tot mai calda intre ei din puterea comuniunii cu Ea 24.

Impartasirea pe care credinciosii o fac cu Trupul si Sangele Domnului nu o fac numai pentru prezent, ci ei o fac pentru a intra in Imparatia lui Dumnezeu pururea si in vecii vecilor. Iar chipul imparatiei viitoare a lui Dumnezeu il reprezinta Biserica in care si intra si se inainteaza prin Sf. Taine. Astfel Biserica este forma pamanteasca de �acum� a Imparatiei Cerurilor, este arvuna Imparatiei desavarsite 25.

Un alt aspect al relatiei dintre Biserica si Sfanta Treime este unitatea. Precum cele Trei Persoane sunt Una, dupa cuvantul Mantuitorului �ca toti sa fie una�.� 26, tot astfel, multitudinea de persoane care intra in Trupul tainic al lui Hristos prin Botez sa fie una prin credinta si trairea in aceeasi unica dumnezeire.

Dupa cum am aratat mai sus, Biserica se intemeiaza pe intruparea sau este o intrupare continua si prin aceea ca are menirea si puterea sa actualizeze in fiecare credincios si in toti impreuna unirea cu Dumnezeu, prin har, dupa modelul teandric al lui Hristos. In acest sens �Iisus Hristos, vazut ca Ratiunea si Iubirea unificatoare a tuturor, este el insusi Biserica, intrucat ea este modul prin care trece din virtualitate in actualitate, pe masura ce restabileste in cei pe care ii aduna in Sine, iubirea fata de El si intreolalta. Biserica nu se poate concepe fara acest rol unificator care este identic cu insasi misiunea ei mantuitoare� 27.

Rolul unificator al Bisericii, precum si actiunea ei mantuitoare in Hristos isi gaseste temeiul numai in intruparea Mantuitorului. �Domului S-a intrupat, S-a rastignit si a inviat ca om, ca sa adune pe toti cei dezbinati in Sine, in infinitatea iubirii Sale fata de Tatal si a Tatalui fata de El. Unificarea aceasta a tuturor in Sine constituie insasi esenta mantuirii. Caci unitatea aceasta inseamna unitatea in Dumnezeu Cel prefericit si vesnic. De altfel, in afara de Dumnezeu nu este cu putinta unitatea, deci nici mantuirea� 28.

Chezasia unitatii Bisericii o reprezinta insasi prezenta lui Hristos in ea, intrucat El lucreaza si ca Logos si ca Mantuitor la unirea tuturor cu Sine in spatiul Bisericii. �Unde este Hristos, este unitate, caci unde este Hristos este iubirea care vrea sa-i imbratiseze pe toti in Sine si sa-i infatiseze Tatalui. Unitatea nu se poate dobandi, decat prin inradacinarea in Hristos, care este Cuvantul lui Dumnezeu devenit accesibil noua prin intrupare, ca sa ne readune pe toti in unitatea Sa. Dezbinarea nu este decat iesirea din aceasta temelie neschimbata si unitara.� 29

In Biserica, Hristos este prezent si lucreaza intr-un mod superior prezentei si lucrarii Sale in lume, inainte de intrupare. Propriu-zis, El S-a intrupat ca sa intemeieze Biserica, unind-o cu Sine si facandu-se prezent si transparent prin Duhul Sfant in viata si lucrarea ei. Intemeind-o in Sine, in unirea ipostatica a celor doua firi ale Sale, in unitatea teandrica a Persoanei Sale, Hristos a fundamentat Biserica pe acelasi model unitar teandric, care se prelungeste prin Trupul Sau jertfit, inviat si deplin pnevmatizat, din El in ea 30. �Creatorul si sustinatorul unitatii Bisericii este Intemeietorul si Carmaciul ei, Care ne-a unit cu El si S-a unit cu noi si S-a facut prin toate una cu noi�, in asa fel incat: �cel ce priveste la aceasta lume noua a zidirii Bisericii, vede in ea pe Cel ce este si S-a facut in ea toate in toti�, pe Hristos �Cel ce a adunat pe cele ratacite si imprastiate intr-o unitate si le-a facut pe toate o singura Biserica, o singura turma� 31.

Pentru ca modelul teandric sa tina de insasi fiinta Bisericii, sa nu-i ramana exterior sau imposibil de realizat, Hristos impartaseste necontenit Bisericii Trupul Sau indumnezeit, fiecarui credincios al Bisericii, dar nu in mod separat, ci intr-o unitate de iubire sau intr-o comuniune ce se adanceste tot mai mult. Din acest trup indumnezeit sau din Hristos euharistic, Duhul Sfant lucreaza prin energiile necreate, personalizante si creatoare de comuniune, la adunarea tuturor sub acelasi Cap � Hristos Mantuitorul 32. Sfintii Parinti vad temelia unitatii Bisericii in prezenta aceluiasi Trup jertifit si inviat, si ca atare umplut de infinitatea iubirii dumnezeiesti, in toate madularele Bisericii. Iar, intrucat Trupul lui Hristos este plin de Duhul Sfant, care iradiaza din El ca o energie unificatoare si datatoare de viata si de sfintenie, contrare egoismului separatist, a doua temelie a unitatii Bisericii este, dupa Sfintii Parinti, Duhul Sfant. Propriu-zis, el infatiseaza Trupul lui Hristos si pe Duhul Sfant ca o dualitate nedespartita, producand si sustinand unitatea Bisericii 33.

Aceasta dualitate, Hristos si Duhul Sfant, uniti perihoretic intre ei cu Tatal, impartasesc continuu Bisericii viata din viata comunitara a Sfintei Treimi, sursa si modelul suprem al comuniunii. Astfel, Biserica traieste in oceanul de iubire dintre Persoanele Sfintei Treimi. Asa cum nu se pot desparti Cele Trei Persoane din unitate lor iubitoare, asa nu se pot desparti nici Biserica de Dumnezeu si nici membrii ei credinciosi intreolalta, in profunzimea vietii lor 34.

Ceea ce alimenteaza aceasta unitate si-i da stabilitate, durabilitate si perspectiva este �Trupul lui Hristos, plin de Duhul Sfant, care vine continuu in Biserica si in fiecare madular ca un val mereu nou de iubire, pe baza actului voluntar al acestora de a se impartasi de El 35.

Pr. Lector Gheorghe Zamfir,

Mitropolia Olteniei, serie noua, anul LI, nr. 5-6, septembrie-decembrie 1999, pag. 55-62.

NOTE BIBLIOGRAFICE

1. Magistrand Dumitru Gh. Radu, Invatatura Ortodoxa si Catolica despre Biserica, in Ortodoxia, anul VII (1954) nr. 4, p. 537.
2. Vl. Lossky, Essai sur la Theologie mystique de L�Eglise d�Orient, Paris, Aubier, 1944, p. 64; Magistrand Dumitru Gh. Radu, art. cit., p. 537.
3. Teologia Dogmatica si Simbolica, vol. II, p. 771.
4. Ibidem.
5. Ioan XVII, 11, 20-23.
6. Magistrand Dumitru Gh. Radu, art. cit., p.538.
7. Dr. Dan Ilie Ciobotea, Dorul dupa Biserica nedespartita sau Apelul tainic si irezistibil al iubirii Treimice, in Ortodoxia XXXIV (1982) nr. 4, p. 592.
8. Preot Stefan Buchiu, Intrupare si unitare, Restaurarea cosmosului in Iisus Hristos, Editura Libra, Bucuresti, 1997, p. 150.
9. Dr. Dan � Ilie Ciobotea, art. cit., p. 592.
10. Idem, Ibidem, p. 592-593.
11. Pr. Stefan Buchiu, op. cit., p. 150.
12. Pr. Asist. Dumitru Gh. Popescu, Ecleziologia romano-catolica�, p. 404.
13. Pr. Stefan Buchiu, op. cit., p. 151.
14. Dr. Dan-Ilie Ciobotea, art. cit., p. 593.
15. Idem, Ibidem.
16. Sfantul Atanasie, Scrisoarea I catre Serapion, P.G. 26, 596 A.
17. Pr. Porf. Dumitru Staniloae, Sfanta Treime, creatoarea, mantuitoarea si tinta vesnica a tuturor credinciosilor, in Ortodoxia, anul XXXVIII (1986) nr. 2, p. 34.
18. Dr. Dan-Ilie Ciobotea, art. cit., p. 593.
19. II Corinteni, XIII, 13.
20. Pr. Prof. Dumitru Staniloae, art. cit., p. 36.
21. Dr. Dan Ilie Ciobotea, art. cit., p. 36.
22. Pr. Prof. Dumitru Staniloae, art. cit., p. 36.
23. Ioan XIV, 6-10; Romani, VIII, 15.
24. Pr. Prof. Dumitru Staniloae, art. cit., p. 38.
25. Idem, Ibidem.
26. Ioan XVII, 24.
27. Sf. Maxim Marturisitorul, Ambigua, p. 269, nota 337.
28. Pr. Prof. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatica Ortodoxa, Vol. II. P. 255.
29. Idem, Ibidem, p. 256.
30. Pr. Stefan Buchiu, op. cit., p. 153-154.
31. Pr. Prof. Dumitru Staniloae, op. cit., p. 258.
32. Pr. Stefan Buchiu, op. cit., p. 154.
33. Pr. Prof. Dumitru Staniloae, op. cit., p. 258.
34. Idem, Ibidem.
35. Idem, Ibidem, p. 258-259.

Adaugam aici un cuvint al Sfintului Vasile cel Mare despre persoanele Sfintei Treimi: Tatal: inceputul
tuturor, cauza existentei pentru toate cite exista, radacina tuturor celor ce vietuiesc. De la El a
venit izvorul vietii, intelepciunea, puterea, chipul cel neschimbator al nevazutului Dumnezeu, Fiul,
Carele din Tatal s-a nascut, Cuvintul cel viu, Carele este Dumnezeu si Carele este la Dumnezeu, iar nu
venit sau adaugat din alta parte, Cel ce este mai inainte de veci, iar nu dobindit mai pe urma, Fiu, iar
nu creatura, facator, iar nu faptura, creator, iar nu creat, Carele este toate cite este Tatal. Cind am
rostit cuvintul "Fiu", am rostit si cuvintul "Tatal". Tu, crestine, sa-mi respecti atributele acestea.
Asadar, Fiul, raminind in ceea ce este El - in ceea ce priveste atributele Sale - toate este cite este
Tatal, conform glasului Domnului Insusi, Care a spus: "Toate cite are Tatal sint ale Mele". Intradevar,
cite i se adscriu - ca atribute - prototipului model, toate sint ale chipului prototipului. "Caci
noi am vazut - zice Evanghelistul - slava Lui, slava ca a Unuia nascut din Tatal", adica dintre minunile
care I-au fost date Lui, nici una nu I s-a dat dintr-un sentiment de darnicie sau din indatorire, ci I sau
dat, pentru ca Fiul poseda vrednicia - maiestatea - dumnezeirii parintesti, din partasia cea dupa
natura cu Tatal. Faptul de "a primi" este ceva comun si cu privire la creatura, dar notiunea de "a
poseda" sau " a avea" dupa natura - in chip firesc - este proprie numai pentru cel ce s-a nascut.
Asadar, ca Fiu, in mod natural, poseda cele ale Tatalui, iar pe de alta parte, ca Unul nascut, pe toate -
ale Tatalui - le cuprinde intru Sine, fiindca nimic nu are de impartit cu altcineva. Prin urmare, din
insasi denumirea de "Fiu", noi invatam ca El este partas la natura - firea - Tatalui, iar nu creat dintr-o
porunca formala; invatam ca El a stralucit pururea din fiinta divina, fiind impreuna cu Tatal in
eternitate, fiind egal in putere, egal intru slava. Si ce altceva este El, decit pecete - sigiliu - si chip,
Page 65 of 449
care Il arata pe Tatal intreg intru El (Fiul)? Toate cite ti se povestesc tie, crestine, dupa aceea,
rezultind din alcatuirea trupeasca a Fiului, Care a savirsti mintuirea oamenilor, mintuire pe care ne-a
dovedit-o limpede prin trupul Sau real, si anume: expresiile ca El "a fost trimis" si ca "nimic nu poate
sa faca de la Sine" si ca "a primit porunca" si, toate cite mai sint de felul acesta, sa nu-ti creeze
cumva porniri dusmanoase, spre micsorarea dumnezeirii Celui Unuia nascut. Tu observa ca, daca El a
consimtit sa se umileasca din cauza neputintei tale omenesti, nicidecum nu era indatorat sa
savirseasca micsorarea maretiei Celui puternic. Tu sa intelegi, insa, notiunea de natura sau fire, intrun
mod vrednic de Dumnezeu, dar totodata primeste cu buna judecata intelesul cuvintelor cu privire
la cele mai de umilinta ale Fiului... ".
"Sfintul Duh este acolo unde este Fiul si acolo unde este Tatal si va vedea totodata ca El Insusi
poseda toate atributele Lor in mod consubstantial, dupa natura: bunatatea, dreptatea, sfintenia,
viata. Noi stim ca Sfinta Scriptura spune: "Duhul Tau Cel bun" si iarasi, "Duhul Cel drept", si din nou
"Duhul cel sfint", iar Apostolul zice: "Legea Duhului vietii". Nimic din aceste atribute nu-I este
adaugat Sfintului Duh de afara, nici nu I-a venit mai tirziu, ca ceva neasteptat, ci asa precum actiunea
de a incalzi nu se poate desparti de foc, precum actiunea de a lumina nu se poate desparti de lumina,
tot asa nu pot fi despartite de Sfintul Duh atributele de a sfinti, de a da viata, de bunatate, de
dreptate. Asadar, acolo este situat Sfintul Duh, acolo, in natura sau firea fericita, nefiind numarat cu
o multime - de persoane -, ci fiind contemplat in Treime, fiind enuntat ca unitate - ca persoana unica -
iar nu inteles ca fiind o impreunare de mai multi - intr-o ceata. Precum Tatal Unul este, si Fiul Unul
este si tot asa, si Sfintul Duh Unul este.

nom, TRINIDAD

tip, DOCT ver, �NGEL, VIRGEN, ESP�RITU SANTO vet, Este t�rmino, empleado por primera vez por Tertuliano (siglo II d.C.), expresa una magna verdad b�blica. El Dios �nico se revela a nosotros en las tres Personas del Padre, y del Hijo, y del Esp�ritu Santo. Hay dos facetas a considerar en base a los textos: (a) la deidad esencial del Hijo y del Esp�ritu Santo, siendo innecesario tratar la del Padre; (b) el hecho de que las tres Personas son un �nico y mismo Dios. (a) Deidad de Cristo. V�ase DEIDAD DE CRISTO. (b) Deidad del Esp�ritu Santo. V�ase DEIDAD DEL ESP�RITU SANTO.
(c) La unidad de esencia de las tres Personas divinas. Ya al revelar constantemente al Dios �nico, el AT hace presentir la pluralidad en el seno de la Deidad. En Gn. 1:1 se dice, lit.: �En el principio cre� los Dioses� (�Elohim�, forma plural, con el verbo en singular), y Gn. 1:2 ya menciona al Esp�ritu de Dios presente en el acto creacional. En Gn. 1:26 dice: �Hagamos al hombre a nuestra imagen, conforme a nuestra semejanza�. Despu�s de la ca�da, Dios dice: �He aqu� el hombre es como uno de nosotros ...� (Gn. 3:22). El NT presenta constantemente a las Tres Personas unidas en la obra de la salvaci�n de la misma manera en que se han manifestado unidas en la de la creaci�n. El Padre, el Hijo y el Esp�ritu Santo se manifestaron en el bautismo de Jes�s (Mt. 3:16-17). Cristo orden� que los disc�pulos sean bautizados en el nombre (singular) del Padre, y del Hijo, y del Esp�ritu Santo (Mt. 28:19). El nuevo nacimiento es posible por la regeneraci�n obrada por el Esp�ritu Santo, el amor del Padre, y el don del Hijo, que muri� en la cruz por nuestros pecados (Jn. 3:5-6, 14-16). El Padre, el Hijo y el Esp�ritu vienen a hacer Su morada en el coraz�n del creyente (Jn. 14:17, 23; cfr. 1 Co. 3:16-17; 6:19; Col. 1:27); comunican juntos la plenitud de la vida divina (Ef. 3:14, 16-19). La bendici�n apost�lica se da en el triple nombre de la Deidad (2 Co. 13:13). La resurrecci�n de Cristo es atribuida al Padre, al mismo Jes�s, y al Esp�ritu (Hch. 2:24; Jn. 2:19; 10:17-18; Ro. 8:11); as� ser� con la resurrecci�n de los creyentes (Jn. 5:21; 6:40; Ro. 8:11; cfr. otros pasajes trinitarios: Hch. 2:33; 1 Co. 12:4-6; Ef. 4:4-6; 1 P. 1:2; Ap. 1:6, etc.). Las Tres Personas de la sola Deidad est�n unidas de tal manera que manifiestan la plenitud del solo Dios viviente: Cada persona cumple las mismas obras y recibe la misma adoraci�n; participan del �nico Ser indiviso de la Deidad, manteniendo al mismo tiempo una relaci�n tripersonal de amor y comunicaci�n en el seno de la Deidad, con una perfecci�n y armon�a infinitas, con una total unidad, un amor infinito, una sumisi�n perfecta al Padre, de quien proceden eternamente el Hijo y el Esp�ritu Santo, que procede del Padre y del Hijo (Jn. 15:26; Ro. 8:9; G�. 4:6). El estricto monote�smo del AT no queda afectado en absoluto. Simplemente, al revelarse plenamente en la persona de Cristo, Dios nos ha dado a conocer m�s realidades acerca de la inefable naturaleza del Dios �nico y verdadero. En el AT, tenemos ante todo la revelaci�n del Creador y Señor soberano, �Dios por nosotros�; en los Evangelios, el Señor se encarn�, llegando a ser �Dios con nosotros�, Emanuel. Una vez obrada la redenci�n, en Pentecost�s vino a ser �Dios en nosotros� por el Esp�ritu Santo.
El dogma de la Trinidad ha suscitado numerosas controversias y ensayos de explicaci�n. Sin embargo, el creyente debe aceptar que un ser finito no puede abarcar al Infinito. ¿Qui�n puede sondear tal hondura? Acerca de nuestro mismo ser, Pablo menciona el esp�ritu, el alma y el cuerpo (1 Ts. 5:23), y no nos es posible determinar c�mo est�n unidos y c�mo tres esencias llegan a formar una sola persona. El hecho revelado de Tres Personas en el �nico ser de la Deidad, manteniendo, en el contexto de este �nico ser, una relaci�n interpersonal de amor y comuni�n mutuas, no puede ser rechazado como contrario a la raz�n. No hay ninguna contradicci�n. No se afirma que Dios sea �una persona en tres personas�, sino �Tres Personas en un solo Ser�. Esto no es contradictorio. Supera la raz�n humana, pero no milita contra ella. La negaci�n de esta verdad no proviene de una imposibilidad l�gica; nuestra incapacidad de comprenderlo se debe a nuestra limitaci�n. Es una doctrina que debe ser aceptada aunque no pueda ser comprendida. Como tampoco puede ser comprendida la existencia eterna de Dios, la maravilla de Su creaci�n; como el hombre no puede comprender su propia naturaleza. La misma realidad, ignorada por nuestra familiaridad con ella, es incomprensible. ¡Cu�nto m�s las riquezas del Ser de Dios, que �l se ha placido en comunicarnos en cierta medida! La respuesta ante este misterio revelado en la Biblia es la adoraci�n al Dios �nico y verdadero, Padre, e Hijo, y Esp�ritu Santo. Bibliograf�a: Bellet, J. G.: �The Son of God� (Bible Truth Publishers, Oak Park, Illinois, reimpr. S/f); Carballosa, E. L.: �La Deidad de Cristo� (Pub. Portavoz Evang�lico, Barcelona, 1982); Chafer, L. S.: �Teolog�a Sistem�tica� (Publicaciones Españolas, Dalton, 1974); Chafer, L. S.: �Grandes Temas B�blicos� (Pub. Portavoz Evang�lico, Barcelona, 1976); Flores, J.: �El Hijo Eterno� (Cl�e, Terrassa, 1983); Kelly, W.: �Lectures on the Doctrine of the Holy Spirit� (Bible Truth Publishers, Oak Park s/f); Lacueva, F.: �Un Dios en Tres Personas� (Cl�e, Terrassa, 1974); Lacueva, F.: �Espiritualidad Trinitaria� (Cl�e, 1983); Lacueva, F.: �La Persona y la Obra de Jesucristo� (Cl�e, 1979); Ryrie, C. C.: �S�ntesis de Doctrina B�blica� (Pub. Portavoz Evang�lico, Barcelona, 1979); Pache, R.: �La Persona y la Obra del Esp�ritu Santo� (Cl�e, Terrassa, 1982); Palmer, E.: �El Esp�ritu Santo� (El Estandarte de la Verdad, Edimburgo s/f).
nom,
(sursa: Diccionario Biblico)

CELE MAI FRECVENTE ERORI DE
INTERPRETARE A BIBLIEI
O SCURT� DEFINIRE A 20 DE ERORI DE INTERPRETARE
Urm�rind atent metodologia deform�rii Scripturii putem distinge ni�te erori de interpretare a
Bibliei care se repet� de la o mi�care religioas� la alta �i care demonstreaz� �nc�lcarea, ignorarea sau
�n cel mai bun caz, s�raca cunoa�tere a principiilor hermeneuticii. Aceasta fiind o �tiin�� exact� care
odat� angajat� cu onestitate �n procesul de interpretare a Bibliei face dreptate textului ei �i ne face
cunoscut ceea ce Dumnezeu vrea s� comunice prin Cuv�ntul S�u �i nu ceea ce subiectivitatea uman� sar
str�dui s� intuiasc�. Desigur �i aceasta �tiin�� poate fi abuzat� sau exagerat�!
Urm�toarea list� de 20 de erori de interpretare am preluat-o �i am adaptat-o dup� excelentul
material care se g�se�te �n mai cuprinz�toarea lucrare asupra acestui subiect a doctorului James W.
Sire, editorul lui Inter Varsity Press, intitulat� "SCRIPTURE TWISTING - 20 WAYS THE CULTS
MISREAD THE BIBLE" ("Deformarea/R�st�lm�cirea Scripturii - 20 de moduri �n care cultele
abuzeaz� Biblia"). Motivul meu �n rezumarea acestora este pentru a oferi accesibilitate mai multor
cre�tini �i pentru simplificarea sarcinii noastre de cre�tini de a "nu lua deloc parte la lucr�rile
neroditoare ale �ntunericului, ba �nc� mai degrab� os�ndindu-le" (Efes.5:11), adic� de a ne proteja de
falsuri spirituale �i de a le demasca public. Ca �i cre�tini am mai fost �ns�rcina�i s� "lupt�m pentru
credin�a care a fost dat� sfin�ilor odat� pentru totdeauna" (Iuda 3), care �nseamn� c� este de datoria
noastr� s� ap�r�m Evanghelia de deform�ri �i falsuri.
�n zarva creat� �n jurul "dreptului fiec�ruia de a interpreta Biblia cum vrea", eviden�ierea
acestor abuzuri ale unor oameni subiectivi asupra obiectivului Cuv�nt al lui Dumnezeu devine absolut
necesar�, av�nd �n vedere c� Biblia pronun�� �n mod expres ca "nimeni s� nu adauge sau s� scoat� din
ea" (Apoc.22:l8-19), "s� nu treac� peste ce este scris" (1 Cor.4:6), "s� nu r�st�lm�ceasc�/deformeze"
(2 Petru 3:16) �i s� nu scoat� texte din contextul lor (2 Petru 1:20-21). Cineva a spus foarte bine c�,
"UN TEXT SCOS DIN CONTEXT ESTE UN PRETEXT". De fapt, aceste deform�ri �i r�st�lm�ciri
ale textelor biblice s�nt PRETEXTELE �ntemeierii at�tor religii false �i a populariz�rii at�tor de multe
falsuri �i alternative spirituale care li se ofer� ast�zi oamenilor. Dar, cu privire la m�ntuirea sufletelor
nu exist� cu adev�rat nici o alternativ�, c�ci Isus a zis, "Eu s�nt Calea, Adev�rul �i Via�a. Nimeni nu
vine la Tat�l dec�t prin Mine" (Ioan 14:6). Isus a dovedit aceasta �nviind din mor�i. El e �nviat �i
Adev�rul va �nvia �ntotdeauna. Minciuna de�i poate pretinde asta, nu a �nviat �i nu va �nvia niciodat�,
dovedindu-se astfel minciun� !
V� atrag aten�ia asupra denumirilor fiec�rei erori de interpretare ilustrat� mai jos: Re�ine�i-le,
�ti�i c�t de greu v� este c�teodat� s� le defini�i altora �i nu pute�i !
1) CITARE INEXACT� - �n acest caz se face referire la un text din Biblie �ns� acesta ori nu este
citat a�a cum apare �n vreo traducere standard ori este atribuit gre�it.
Exemplu: Maharishi Mahesh Yogi, fondatorul Medita�iei Transcedentale venit din India la Londra
pentru a deveni gurul Beatles-ilor, sus�inea c�, "Hristos spune: "Stai nemi�cat �i afl� c� Eu s�nt
Dumnezeu". Textul este folosit de Maharishi pentru a �nv��a c� eu-l nostru este Dumnezeu, o afirma�ie
des �nt�lnit� la ace�ti guru orientali, �i nu numai. �ns�, aici Domnul Dumnezeul lui Israel este cel ce
spune c� este Dumnezeu �i nu "eu-l" lui Maharishi ori al altuia! Pe deasupra, textul se g�se�te doar �n
Psalmi. Este o citare inexact�! Nu Hristos a spus-o, ci Tat�l S�u. Textul este atribuit gre�it.

TRADUCERE DEFORMAT� (denaturat�) - Textul biblic este retradus �ns� �n
neconformitate cu o s�n�toas� exegez� a limbii originale a textului (greac�, ebraic�), cu scopul
de a fi conformat doctrinei preconcepute �i preformulate a unui anume cult.
1
Exemplu: Martorii lui Iehova traduc Ioan 1:1 �n felul urm�tor: "La �nceput era Cuv�ntul �i Cuv�ntul
era cu Dumnezeu, �i Cuv�ntul era un dumnezeu" (?!). Este un fapt binecunoscut c� gramatica limbii
grece�ti nu permite introducerea acestui articol nehot�r�t "un" �naintea ultimului "Dumnezeu" din text.
Dac� se face acest lucru �n Ioan 1:1 atunci respectiva regul� gramatical� ar trebui aplicat� cu
uniformitate mai multor texte ca, Mat.5:9; 6:24, Luca 1:35, 78; 2:40, Ioan 1:6,12,13,18; 3:2,21; 9:6,33;
Rom.1:7,17,18; 1Cor.1:30; 15:10; Filip.2:11,13; Tit 1:1....�i atunci �n Cre�tinism am avea cel pu�in doi
dumnezei, Iehova, Dumnezeul Atotputernic �i �nc� "un" dumnezeu, pe care �tim foarte bine c�
�martorii� �l identific� �n persoana lui Isus Hristos. Dar aceast� retraducere tenden�ioas� s-a f�cut
fiindc� Martorii neag� c� Isus este ca natur� Dumnezeu egal Tat�lui �i au dorit s� �potriveasc� Biblia
pe calapodul acestei doctrinei a lor.

PRETEXTUL BIBLIC (sau, MOMEALA BIBLIC�) - Un text al Scripturii este citat cu
inten�ia mascat� de a atrage/captiva aten�ia cititorilor ori a ascult�torilor, citare care apoi este
urmat� de o �nv���tur� at�t de nebiblic� �nc�t celor mai mul�i le-ar p�rea extrem de dubioas�
dac� nu ar fi fost precedat� de o referire la Scriptur� ! Din p�cate, realitatea ne demonstreaz� c�
exist� oameni care s�nt �nclina�i s� accepte astfel de doctrine stranii doar fiindc� vin
�nve�tm�ntate �n versete biblice. Ne�ndoielnic, tr�im vremurile despre care Pavel vorbe�te �n 2
Timotei 4:3-4!
Exemplu: Misionarii mormoni citeaz� Iacov 1:5 care promite �n�elepciunea lui Dumnezeu tuturor
acelora care i-o cer �i continu� explic�nd c� atunci c�nd Joseph Smith, �ntemeietorul Mormonismului a
f�cut lucrul acesta, lui i-a fost f�cut� o revela�ie din care el a dedus c� Dumnezeu Tat�l are un trup
material. La acea�i experien�� �i �ndeamn� misionarii mormoni pe to�i cei dispu�i s�-i asculte, spun�ndle
c� dac� simt "fierbin�eal�" sau "c�ldur�" �n piept, Dumnezeu le vorbe�te?! Textul din Iacov este doar
"momeala" cu care �i conving s� �ncerce experien�a aceasta !
4) IGNORAREA CONTEXTULUI IMEDIAT - Se citeaz� un text din Scriptur�, dar acesta este
�ndep�rtat �i izolat de versetele care-l �nconjoar� �i care formeaz� contextul lui imediat �n baza
c�ruia i s-ar fi putut deduce adev�ratul sens.
Exemplu: Alan Watts, cel care a scris cartea "Beyond Theology" ("Dincolo de Teologie"), atac�
autoritatea lui Isus �i a Cuv�ntului S�u cit�nd prima jum�tate a versetului din Ioan 5:39 ("Voi cerceta�i
Scripturile, pentru c� socoti�i c� �n ele ave�i via�a ve�nic�..."), pretinz�nd c� Isus contest� accentul prea
mare pus de ascult�torii S�i pe Vechiul Testament, dar restul contextului imediat spune, "dar tocmai
ele m�rturisesc despre Mine. �i nu vre�i s� veni�i la Mine, ca s� ave�i via�a !" (vers.39-40), care
demonstreaz� c� de fapt Isus recunoa�te valoarea, inspira�ia �i autoritatea Vechiului Testament ca fiind
o m�rturie privitoare la El. Trebuie men�ionat c� aceasta este una dintre cele mai �nt�lnite erori de
interpretare nu doar la culti�ti, ci din p�cate la cre�tini care frecventez� biserici biblice !
Din punctul de vedere al Bibliei ca �i scriere, cea mai elementar� eroare de interpretare const� din
neluarea �n seam� a contextului imediat al unui text pus �n discu�ie. Literatura mi�c�rilor religioase
false abund� de astfel de exemple.
5) CONTRAZICERE DE CONTEXTE - Dou� sau mai multe versete care nu au nimic �n comun
sau dac� au o leg�tur� aceasta este foarte greu de depistat, s�nt asociate ca �i cum unul ar fi un
comentariu al celuilalt.
Exemplu: Mormonii asociaz� Ieremia 1:5 cu Ioan 1:2,14 suger�nd astfel c� ambele versete vorbesc
despre existen�a de dinainte de na�terea �n lumea aceasta a tuturor fiin�elor omene�ti. Cu toate acestea
Ieremia 1:5 se refer� la precunoa�terea (cunoa�terea mai dinainte) de c�tre Dumnezeu a lui Ieremia �i
nu la existen�a lui (Ieremia) de dinainte de na�tere, iar Ioan 1:2 se refer� �ntr-adev�r la pre-existen�a lui
Dumnezeu Fiul, dar sub nici o form� la aceea a fiin�elor omene�ti.
2
6) EXAGERARE - Din textul biblic este tras� o concluzie mult prea detailat� sau mai exact�
dec�t ne-o �ng�duie textul.
Exemplu: Manualul mormon de misiune citeaz� pilda fecioarelor (Mat.25:1-13) pentru a argumenta
ideea c� "via�a aceasta de muritor este perioada provizorie �n care ne preg�tim s�-l �nt�lnim pe
Dumnezeu". Dar pilda fecioarelor �nseamn� f�r� �ndoial� ceva mai pu�in exact, spre exemplu, faptul c�
oamenii ar trebui s� fie preg�ti�i oric�nd pentru a-l �nt�lni pe Dumnezeu sau de a fi gata pentru cea de-a
Doua Venire a lui Isus Hristos. Evident, aceasta este o form� destul de subtil� de exagerare, dar ce
zice�i de o celebr� preten�ie a unei respectabile biserici: Petru, a fost primul pap� !?
7) JOC DE CUVINTE - Un cuv�nt sau o expresie dintr-o traducere a Bibliei este examinat� �i
interpretat� ca �i cum revela�ia s-a f�cut �n respectiva limb� �n care este f�cut� traducerea.
Exemplu: Mary Baker Eddy, fondatoarea cultului �tiin�ei Cre�tine (Christian Science) afirm� c�
numele Adam este alc�tuit din dou� cuvinte "A" ( �n englez�, "un" ) �i "Dam" ( �n englez�, "baraj",
"dig", "piedic�") �i �l interpreteaz� ca �nsemn�nd, "obstacolul pe care �arpele �i p�catul �l va pune �ntre
om �i Dumnezeu, creatorul lui". Dar limba original� a revela�iei este ebraica �i aramaica �i nu engleza,
iar �n aceast� limb� Adam nu �nseamn� �i nici nu simbolizeaz� vreun dig !
8) FALSUL FIGURATIVULUI - Care poate �nsemna, (1) a confunda exprimarea literal� cu cea
simbolic�/figurativ�, sau (2) a confunda exprimarea simbolic� cu cea literal�.
Exemplul (1): Marry Baker Eddy, �ntemeietoarea cultului �tiin�ei Cre�tine interpreteaz� "seara" ca
�nsemn�nd "�nce�o�area g�ndirii morale; sl�biciunea min�ii muritoare; vederi obscure; pace �i tihn�"
(?!).
Exemplul (2): Teologul mormon Tames Talmage interpreteaz� profe�ia "vei fi dobor�t la p�m�nt �i de
acolo vei vorbi" (Isaia 29:4), ca �nsemn�nd faptul c� Dumnezeu le va vorbi oamenilor prin Cartea lui
Mormon care a fost descoperit� �n p�m�ntul �n�l�imii Cumorah, din statul New York, la sf�r�itul
secolului trecut ?!
9) INTERPRET�RI SPECULATIVE ALE PROFE�IEI PREDICTIVE - O profe�ie predictiv�
(deci, care prive�te viitorul) este explicat� cu prea mare u�urin�� de evenimente istorice
deosebite �n ciuda faptului c� foarte serio�i cercet�tori biblici consider� interpretarea extrem de
dubioas�/�ndoielnic�.
Exemplu: Toiagul lui Iuda �i toiagul lui Iosif din Ezechiel 37:15-23 s�nt interpretate de c�tre mormoni
ca �nsemn�nd Biblia �i Cartea lui Mormon.
Alt exemplu: Martorii lui Iehova folosesc evenimentele din 1914 (primul r�zboi mondial) ca
�nsemn�nd revenirea �n secret �i invizibil� a Domnului Isus Hristos. Revenire, care bine�n�eles le-a fost
revelat� doar lor ! Martorilor !
10) A SPUNE DAR A NU CITA - Un autor afirm� c� Biblia spune cutare �i cutare lucru dar nu
citeaz� textul exact la care face referire (fapt care indic� c� s-ar putea s� nu existe nici un text
care s� sus�in� respectivul lucru!).
Exemplu: Se vehiculeaz� �n lume c� Biblia spune c�, "Dumnezeu �i ajut� pe aceia care se ajut�
singuri". Pe l�ng� c� nu exist� nici un text care s� autorizeze o astfel de concep�ie, Isus a venit ca s�-i
salveze doar pe cei care nu se mai pot ajuta singuri.
Exemplu: Erich Von D�niken, autorul celebrei c�r�i �Amintiri despre viitor" afirm� c�, "f�r� s�
consult Exodul, par s�-mi amintesc c� Arca Leg�m�ntului era adesea �nconjurat� de sc�ntei". No
comments !
3
11) CITARE PREFEREN�IAL� - Pentru a aduce dovezi �n favoarea unui argument este citat
doar un num�r limitat (selectat) de texte, pe c�nd �nv���tura complet� a Bibliei asupra acelui
subiect ne conduce la o concluzie cu totul diferit� de cea a autorului erorii.
Exemplu: Martorii lui Iehova critic� conceptul tradi�ional cre�tin al Trinit��ii f�r� a lua �n considerare
toate textele cu care cercet�torii biblici documenteaz� �n mod incontestabil prezen�a acestui concept �n
Biblie. Astfel ei citeaz� Ioan 14:28, "Tat�l este mai mare dec�t Mine", dar ignor� sau r�st�lm�cesc Ioan
10:30 unde se spune, "Eu �i Tat�l, una s�ntem", precum �i multe altele care de fapt, afirm� trinitatea.
12) DOVAD� INADECVAT� - O generalizare pripit� este dedus� dintr-o dovad� prea s�rac�.
Exemplu: Martorii lui Iehova �nva�� c� transfuzia de s�nge este nebiblic� �i este interzis� de
Dumnezeu, dar argumentul biblic pe care-l citeaz� nu se adreseaz� direct subiectului sau nu sprijin�
deloc aceast� interdic�ie a transfuziilor de s�nge. M�ncarea s�ngelui animalelor sacrificate idolilor are o
cu totul alt� semnifica�ie dec�t transfuzia de s�nge uman f�cut� �n contextul salv�rii vie�ii omene�ti
(Fapte 15:29). Acest pasaj vorbe�te despre interdic�ia Vechiului Testament �mpotriva m�ncatului sau
b�utului de s�nge provenit de la animale sacrificate idolilor (vezi, Gen.9:3-4). Cu toate acestea, o
transfuzie de s�nge nu este totuna cu a "m�nca" sau a "bea" s�nge. Lucrul acesta se poate demonstra
dup� cum urmeaz�. �nt�i, chiar dac� un doctor administreaz� unui pacient hran� intravenos �i nume�te
lucrul acesta "m�ncare" sau "hr�nire intravenoas�", a-i administra s�nge pe acea�i cale, deci intravenos,
�nseamn� cu totul altceva fiindc� s�ngele nu este recep�ionat de corp ca "hran�" sau "m�ncare" ! A
spune c� hr�nirea intravenoas� �i transfuzia de s�nge s�nt unul �i acela�i lucru, doar fiindc� se
administreaz� aparent �n acela�i fel, dovede�te cel pu�in ignoran�� fa�� de rolul medical pe care acestea
�l au pentru corpul omenesc.
13) DEFINIRE CONFUZ� - Un termen biblic este at�t de gre�it �n�eles sau interpretat �nc�t o
esen�ial� doctrin� biblic� este deformat� sau negat� �n �ntregime.
Exemplu: Unul dintre urma�ii lui Edgar Cayce, un profet fals al sec.XX cu �nsu�iri de medium,
confund� doctrina biblic� a na�terii din nou cu doctrina oriental� a re�ncarn�rii ! De fapt, aceast�
definire confuz� a conceptului biblic de na�tere din nou se �nt�lne�te la majoritatea sus�in�torilor ideii
de re�ncarnare. Dar, prin na�terea din nou Isus nu a �nv��at re�ncarnarea omului, ci regenerarea
spiritului s�u !
14) IGNORAREA EXPLICA�IILOR ALTERNATIVE - O anumit� interpretare este oferit�
unui text biblic sau mai multor texte care ar putea foarte bine s� fie interpretate, �i adesea s�nt,
�ntr-o cu totul alt� manier�, dar aceste alternative nu s�nt luate �n considerare.
Exemplu: Acela�i Erich Von D�niken se �ntreab� de ce �n Geneza 1:26 Dumnezeu folose�te pluralul
("noastr�, noi") �i sugereaz� drept r�spuns faptul c� aceasta ar fi o aluzie la conversa�ia dintre mai
mul�i astronau�i (!?). Astfel, el dezavueaz� explica�iile alternative (care s�nt �i cele reale !) care indic�
c� Dumnezeu vorbea fie ca "un �mp�rat �nconjurat de o�tirile Sale cere�ti", fie c� pluralul folosit aici
prefigureaz� doctrina Trinit��ii mai clar descris� �n Noul Testament.
15) FALSUL EVIDENT - Se utilizeaz� cuvinte ca, "�n mod evident", "ne�ndoielnic", "f�r�
�ndoial�" sau "to�i oamenii ra�ionali sus�in acest lucru" �i altele de acest fel, care s�nt introduse
�n respectiva interpretare pentru a �nlocui argumente biblice sau ra�iuni logice aduse �n favoarea
idei afirmate.
Exemplu: Din nou acela�i Erich Von D�niken spune: "F�r� �ndoial� (sublinierea �mi apar�ine) c�
Arca Leg�m�ntului era �nc�rcat� cu electricitate ! " (?!)
Cu nici un chip, (?!) astfel de expresii nu pot nici valida �i nici infirma o interpretare autoritar� a
4
Scripturii. Aceasta nu se ob�ine apel�nd la falsuri evidente ca aceste expresii menite s� manipuleze �i
s� influen�eze g�ndirea oamenilor �n lipsa unor dovezi conving�toare.
16) FALSUL S�V�R�IT PRIN VIRTUTEA ASOCIERII - Care �nseamn� urm�toarele lucruri:
a) Un autor de literatur� cultic� sau un �ntemeietor al unui cult religios asociaz� �nv���turile
lui cu cele ale unor figuri recunoscute ca autorit��i �n lumea cre�tin�.
b) Scrierile cultului s�nt asem�nate sau chiar identificate cu cele ale Bibliei.
c) Literatura cultului imit� forma scrierilor Bibliei pentru ca s� sune ca �i Biblia !
Exemplu pentru cazul [a]: Mary Baker Eddy, fondatoarea �tiin�ei Cre�tine, afirm� c� ea a dob�ndit
capacitatea de a ajunge la "concluzii absolute prin revela�ie, ra�iune �i demonstra�ie..." Atunci c�nd o
nou� idee spiritual� se na�te pe p�m�nt, versetul profetic al lui Isaia "C�ci un Copil ni s-a n�scut,... �l
vor numi Minunat", �se �mpline�te din nou", spune ea. Astfel cu fiecare "idee" care-i vine, ea �i
�nsu�e�te �mplinirea profe�iei lui Isaia (Isaia 9:6) �i chiar autoritatea lui Isus Hristos. Dup� aceea,
citeaz� cuvintele lui Isus suger�nd c� �i ea asemenea lui Isus, �nva�� numai ceea ce i-a dat Dumnezeu
Tat�l: "�nv���tura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis pe Mine" (Ioan 7:16). Ei bine, �nt�i,
trebuia s� stabileasc� f�r� t�gad� c� Tat�l a trimis-o �i pe ea ! Ceea ce nu mai este cazul acum dup� ce
�i cunoa�tem doctrinele anticristice!
Exemplu pentru cazul [b]: Juan Mascaro �n introducerea sa la Upanishads (scrieri sacre indiene)
citeaz� Noul Testament, Evangheliile, Ecleziastul �i Psalmii din care el selecteaz� pasaje care chipurile
s�nt paralele cu Upanishad-ele. Mormonii se subscriu �i ei unei asemenea practici.
Exemplu pentru cazul [c]: Una din c�r�ile de baz� ale Mormonismului, "Doctrina �i Leg�mintele -
93" amestec� propozi�ii din Evanghelia lui Ioan �i men�ine o asemenea similaritate cu Evanghelia �nc�t
s� se ob�in� impresia c� aceast� scriere este biblic�.
17) INTERPRETAREA ESOTERIC� - Se face presupunerea c� Biblia con�ine un �n�eles ascuns
�i esoteric (esoteric, �nsemn�nd c� cel ce-l descoper� este m�ntuit!) care este f�cut cunoscut doar
acelora care s�nt ini�ia�i �n secretele lui, iar interpretul acelui �n�eles t�inuit declar� semnifica�ia
pasajului biblic f�r� a oferi vreo explica�ie pentru interpretarea la care a ajuns.
Exemplu: Din nou, Mary Baker Eddy! Ea ofer� �n�elesul primei expresii din rug�ciunea "Tat�l
Nostru", "Tat�l nostru care e�ti �n ceruri", ca �nsemn�nd, "Tat�l Nostru - Mama Noastr�, Dumnezeu, pe
deplin armonios" (?!). Interpretarea este popular� �n noul curent cunoscut sub numele de teologie
feminist�. M�ntuirea depinde de descoperirea de c�tre adep�i a sensului tainic al Dumnezeirii
feminine !?
18) SUPLIMENTAREA AUTORIT��II BIBLICE (AD�UGAREA LA REVELA�IA
BIBLIC�) - Noi revela�ii de la pretin�i profe�i din perioada post-biblic� �nlocuiesc Scripturile
sau s�nt ad�ugate lor �i se consider� autoritare.
Exemplu: Mormonii suplimenteaz� Biblia cu "Doctrina �i Leg�mintele" �i cu "Perla de Mare Pre�".
Adep�ii pretinsului profet William Branham adaug� Scripturilor, cartea "Descoperirea Celor �apte
Pece�i" (o pretins� revela�ie a celor �apte pece�i de care vorbe�te cartea Apocalipsei). Martorii lui
Iehova interpreteaz� Scripturile prin intermediul multitudinii de publica�ii lansate de Turnul de
Veghere, "Turnul de Veghere", "Trezi�i-v�!", "Studii din Scripturi" (ale lui Charles T.Russell -
fondatorul), �i altele.
19) RESPINGEREA AUTORIT��II BIBLICE - Biblia ca �ntreg sau doar texte din ea atunci
c�nd s�nt discutate s�nt respinse fiindc� nu se potrivesc cu alte pretinse autorit��i spirituale
printre care pot fi �i ra�iunea sau noile revela�ii ce nu armonizeaz� cu unele texte biblice.
5
Exemplu: Archie Matson sus�ine c� Biblia con�ine "Cuv�ntul lui Dumnezeu" dar �n acela�i timp
afirm� c� ea con�ine �i contradic�ii �i c� �nsu�i Isus a respins autoritatea Vechiului Testament atunci
c�nd �i-a contrastat vederile Sale cu Vechiul Testament �n Predica de pe Munte acolo unde a zis: "A�i
auzit c� s-a zis �n vechime...dar Eu v� zic".
20) CONFUZIA CONCEP�IEI DESPRE LUME - Confuzia concep�iei despre lume intervine
atunci c�nd un cititor sau interpret al Bibliei nu o interpreteaz� �n cadrul ei cultural �i intelectual
�i o scoate din acel context plas�nd-o �ntr-un alt cadru de referin��, unul str�in Bibliei. De obicei
se manifest� sub forma distorsion�rii �n�elesului original �i �nlocuirii lui cu un altul. �n acest caz
un foarte important principiu de interpretare s�n�toas� este �nc�lcat. Noi ar trebui ca
�ntotdeauna s� o citim/interpret�m/�n�elegem �n spiritul autorului, s� acord�m aten�ie la ceea ce
autorul a spus �n contextul cultural �i intelectual propriu textului, adic� �n lumina cadrului ei
istoric �i literar original.
Exemplu: Cartea "Principiul Divin" expresia primar� de g�ndire a Bisericii Unific�rii din Coreea de
Sud �i a liderului ei, Sun Myung Moon (membrii acesteia fiind cunoscu�i �n Occident sub numele de
"moonies"), este considerat� "adev�rul prezent care dep�e�te teologia cre�tin�". Introducerea c�r�ii
afirm� c�, "Scriptura poate fi asemuit� cu o candel� care ilumineaz� adev�rul. Misiunea ei este de a
r�sp�ndi lumina adev�rului. �ns� c�nd "o lumin� mai puternic� apare, misiunea celei mai vechi
�nceteaz�". Astfel, �nv���tura nou� a lui Moon �nlocuie�te Biblia! Dar aceste noi �nv���turi nu �ncep
tocmai de la zero. Folosind par�ial istoria Vechiului Testament, prezent�nd relat�ri ale crea�iei, ale
c�derii omului �n p�cat, Moon ajunge la Prima Venire a lui Isus pe care o consider� un e�ec postul�nd
apoi necesitatea unei a Doua Veniri care spune c� a �i avut loc �n Coreea !? La aceast� pozi�ie el a
ajuns inspir�ndu-se ini�ial din Biblie dar apoi p�r�se�te contextul ei pentru a favoriza noua interpretare
specific� cultului fondat de el �nsu�i. �n schimb, teologia tradi�ional� cre�tin� �ncepe cu Biblia �i face
exegeza textului, �ng�duind contextului Bibliei s� modeleze �i s� formeze interpretarea textului �n
discu�ie. Sun Myung Moon �i biserica acestuia folose�te Biblia ori de c�te ori pare s�-i confirme ideile,
dar o respinge sau o deformeaz� atunci c�nd nu armonizeaz� vizibil cu falsul lor sistem teologic.
�n loc de concluzie�
Cu toate bunele inten�ii pe care le putem ar�ta �n interpretarea Bibliei, nu vom putea deveni
buni interpre�i ai ei dac� ignor�m unele principii s�n�toase de interpretare. �n cazurile expuse mai sus
am v�zut cum �nc�lc�ri ale acestor principii au rezultat �n doctrine excentrice �i bizare care au oferit
oamenilor no�iuni gre�ite despre Dumnezeu, periclit�ndu-le m�ntuirea �i f�c�ndu-i s� practice lucruri
contrare Cuv�ntului lui Dumnezeu. De aceea, trebuie s� ne �ntreb�m care este �i opusul acestor erori �i
cum putem de fapt evita aceste erori de interpretare?
De�i subiectul principiilor de interpretare este demn de o mai vast� tratare, doresc acum s� v�
ofer o list� condensat� a c�torva principii de interpretare pe baza c�rora s� v� pute�i angaja cu
�ncredere �n �n�elegerea �i interpretarea obiectiv� a Cuv�ntului lui Dumnezeu. Acestea s�nt intitulate
"CELE 10 PORUNCI ALE INTERPRET�RII BIBLIEI". Iat�-le !
"CELE 10 PORUNCI ALE INTERPRET�RII BIBLIEI"
1. Nu �ncerca s� justifici interpretarea pe care tu o favorizezi/preferi ci, �ncearc� s� ajungi la
interpretarea care se potrive�te cel mai bine textului.
2. Interpreteaz� �n mod inductiv un text. Aceasta �nsemn�nd a deduce adev�ruri generale din
fapte concrete, lu�nd �n considerare tot materialul biblic privitor la subiect.
3. Caut� s� ajungi la interpretarea care se potrive�te cel mai bine exprim�rii textului.
4. Bazeaz�-�i interpretarea pe cele mai bune texte disponibile �n grece�te �i evreie�te.
5. Deriv� interpretarea textului dintr-o atent� examinare a contextului imediat.
6. Nu cita surse savante, (1) afar� din context, (2) pentru a sprijini interpret�ri care nu s�nt
6
confirmate de textul propriu-zis.
7. Interpreteaz� profe�iile �i viziunile Scripturii �n lumina propriilor lor revela�ii �i �n
conformitate cu �nv���turile explicite ale Bibliei.
8. Interpreteaz� simplu expresiile simple, �n afar� de cazul �n care contextul impune altceva.
9. Nu face�i ca o parte din Scriptur� s� se contrazic� cu o alta, ci interpreta�i fiecare parte �n
lumina propriilor ei revela�ii �i �n contextul ei �nainte de a �ncerca s� �n�elege�i leg�tura care
exist� �ntre aceste p�r�i.
10. Interpreteaz� realit��ile spirituale descrise de Biblie, av�nd �n�elegerea umil� a faptului c�
Dumnezeu este infinit mai mare dec�t finita noastr� pricepere.
"Oamenii nu resping Biblia fiindc� g�sesc gre�eli �n ea, ci fiindc� ea g�se�te gre�eli la ei"
John Blanchard
"Un suflet umil �i doritor va descoperi mii de lucruri �n Biblie pe care savantul m�ndru, arogant �i
�ng�mfat va e�ua jalnic s� le �n�eleag� J.C.Ryle
"Omul care o cite�te superficial va tr�i superficial, iar un cre�tin superficial este cea mai patetic�
parodie a adev�rului"
John Blanchard

gata,nu mai vine isus cu alaiul lui de hoti,a disparut topicul cu sosiri si plecari,cautati-l la gara de nord,s-auzim numai de bine!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Danyberby, evi�i pur �i simplu s� r�spunzi la �ntreb�rile pe care �i le-am pus.

Prima �ntrebare este din limba greac�. De ce, �n Evanghelia dup� Ioan, nearticularea substantivului Θεος este tradus� de traduc�torii Turnului de Veghe prin definitivarea nehot�r�t� 'un dumnezeu' (1.1), �n timp ce, �n acela�i capitol, aceia�i form� nearticulat� este tradus� tot de ei prin substantivul propriu 'Dumnezeu'?

A doua �ntrebare este din teologie. Dat fiind contextul monoteismului iudaic, cum poate evaghelistul ca recitator de שמע ישראל din fraged� copil�rie p�n� �i numai cocheta cu diteismul sau politeismul implicit expresiei 'un dumnezeu'?

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52CEI CARE cred �n Trinitate (Treime) spun c� Dumnezeu este format din trei persoane: Tat�l, Fiul �i Spiritul Sf�nt.

Danyberby, Dumnezeu nu este 'format din...' ca s� poat� fi analizat pe componente. Tu nu �n�elegi ce spun de fapt cre�tinii despre Sf�nta Treime, de�i vrei s� critici pozi�ia lor. Dumnezeu este o singur� fiin�� tri personal�. Po�i opera cu distinc�ia dintre fiin�� sau esen�� �i persoan�? Un cre�tin m�rturise�te c� Dumnezeu este unul �n fiin��/esen�� �i trei �n persoane.

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Ei consider� c� to�i trei sunt egali, atotputernici �i f�r� �nceput. Conform doctrinei Trinit��ii, Tat�l este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu, iar Spiritul Sf�nt este Dumnezeu �i, totu�i, nu exist� dec�t un singur Dumnezeu.

Da. Unde e problema? Tu �ncerci s� dai impresia c� doctrina Sfintei Treimi este o form� de triteism (i.e., trei dumnezei). Fals! Cre�tinismul a r�mas monoteist, precum iudaismul din care s-a desprins, dar a reinterpretat formula clasic� Shema Yisrael pentru a recunoa�te coegalitatea dintre Dumnezeu Tat�l �i Iisus Hristos:

'Totu�i, pentru noi, este un singur Dumnezeu, Tat�l, din care sunt toate �i noi �ntru el; �i un singur Domn, Iisus Hristos, prin care sunt toate �i noi prin el' (1 Corinteni 8.6)

'Dumnezeu �i Domn' este o binecunoscut� figur� de stil, numit� hendiad� (lit., unul prin intermediul a dou�). E absurd de pild� ca cineva s� spun�, pe baza acestui text, c� Tat�l este Dumnezeu, iar Fiul este Domn! Expresia 'Dumnezeu �i Domn' este des �nt�lnit� �n Vechiul Testament �i rostit� chiar de unul dintre ucenici �n Evanghelia dup� Ioan.

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Mul�i adep�i ai Trinit��ii recunosc c� nu pot s� explice aceast� doctrin�, dar cred c� Trinitatea este o �nv���tur� biblic�.

Depinde cu cine stai de vorb�. F�r� a explica pe deplin misterul perihorezei (co-locuirea �i interpenetrarea persoanelor dumnezeie�ti), majoritatea cre�tinilor pot articula cel pu�in diferen�a dintre unu �i trei, dintre fiin�� �i persoan�. Un cre�tin este prin defini�ie trinitar, iar �nv���tura se g�se�te �n scripturi nu doar �n formul�rile unui consiliu ecumenic.

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Este demn de remarcat c� termenul �Trinitate� nici m�car nu apare �n Biblie. Dar g�sim oare �n Biblie ideea de Trinitate?

Da, cuv�ntul trinitate nu este �n Biblie. �ns� nici cuvintele omniprezen��, imutabilitate, monoteism, ateism sau Biblie nu sunt...�i totu�i le folosim �n articularea unor convingeri teologice. �n plus, voi �n�iv� folosi�i destui termeni f�r� corespondent sau precedent biblic (Turnul de Veghe, Sala �mp�r��iei, etc.). De ce repro�ezi altora ceea ce �ie ��i tolerezi?

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52�ntruc�t Cuv�ntul este numit Dumnezeu, unii au ajuns la concluzia c� at�t Fiul, c�t �i Tat�l apar�in aceluia�i Dumnezeu.

Apar�in? Tat�l �i Fiul sunt Dumnezeu. Ei nu apar�in de Dumnezeu - ca �i cum Dumnezeu ar fi o entitate str�in� de cei doi. Modul ne�ngrijit �i neatent �n care te exprimi dove�te fie dispre�, fie lips� de �n�elegere, fie educa�ie deformat� - fie toate la un loc.

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52S� re�inem �ns� c�, ini�ial, aceast� parte a Bibliei a fost scris� �n greac�... Majoritatea oamenilor nu cunosc limba greac� folosit� �n Biblie.

Adev�rat, �ns� cei care �tiu ��i pot demonstra foarte u�or c� argumentul t�u bazat pe nearticularea substantivului Θεος este fals. Dac� a� �ti c� e�ti un c�ut�tor sincer �i deschis dovezilor sau demonstra�iilor contrare m-a� str�dui s�-�i explic mai pe larg de ce un substantiv nearticulat - dat fiind inexisten�a articolui nehot�r�t �n limba greac� - poate fi de fapt articulat. Vrei s� ��i demonstrez acest principiu lu�nd alte substantive drept exemplu?

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Cum ar putea Fiul s� fac� parte din Dumnezeul Atotputernic? Ioan mai spune despre Cuv�nt c� era �cu Dumnezeu�. �ns� cum poate fi cineva cu o persoan� �i �n acela�i timp s� fie acea persoan�?

Din nou r�st�m�ce�ti doctrina pe care o critici. �n�elege: Fiul nu face parte din Dumnezeu, ci este el �nsu�i Dumnezeu! Logosul era de la �nceput cu Dumnezeu Tat�l, cei doi �mp�rt�ind aceia�i una �i ne�mp�r�it� substan�� (esen��, natur�).

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Mai mult dec�t at�t, �n Ioan 17:3, Isus face o distinc�ie clar� �ntre el �i Tat�l s�u ceresc. El �l nume�te pe Tat�l s�u �singurul Dumnezeu adev�rat�.

Da. Orice cre�tin deosebe�te persoana dumnezeiasc� a Tat�lui �i persoana dumnezeiasc� a Fiului. �i-am mai spus c� un cre�tin nu este modalist. Numai un modalist confund� persoanele Sfintei Treimi una cu alta. Un modalist este tot at�t de anti-trinitarian ca �i tine. Deci nu atribui cre�tinilor (trinitari) un crez modalist (anti-trinitar).

Textul din Ioan 17.3 (dac� l-ai fi citat �n �ntregime) nu submineaz� de fapt co-egalitatea dumnezeiasc� dintre Tat�l �i Fiul, pentru c� a�eaz� cunoa�terea Fiului pe aceia�i ax� epistemologic� cu cunoa�terea Tat�lui. Nici un alt trimis sau profet al lui Yhwh nu s-a aliniat cu Yhwh �nsu�i ca obiect deschis cunoa�terii omului.

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52�n �ncheierea evangheliei sale, Ioan spune: �Acestea au fost scrise pentru ca voi s� crede�i c� Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu� (Ioan 20:31). Observa�i c� Isus este numit Fiul lui Dumnezeu, nu Dumnezeu.

Numai Dumnezeu poate atrage credin�� sau �nchinare din partea omului. A crede �n Fiul incumb� deja atribuirea de dumnezeire implicit�. �n economia m�ntuirii, Fiul este Fiu din punct de vedere func�ional (sau al rolului) �i Dumnezeu din punct de vedere ontologic (sau al esen�ei).

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Aceste informa�ii suplimentare din Evanghelia dup� Ioan ne ajut� s� �n�elegem semnifica�ia versetului din Ioan 1:1. Isus, Cuv�ntul, este �un dumnezeu� �n sensul c� are o pozi�ie �nalt�, �ns� el nu este Dumnezeul Atotputernic.

Traducerea ta 'un dumnezeu' distruge monteismul pentru c� introduce un alt dumnezeu �n ecua�ie. Cu c�t �ncerci mai mult s� aperi aceast� traducere (iar apoi s-o dregi ca s� nu sune prost) cu at�t te apropii tot mai mult de diteism sau politeism.

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Analizeaz�, de exemplu, ce a scris Matei. El a citat cuvintele lui Isus referitoare la sf�r�itul acestui sistem de lucruri: �C�t despre ziua �i ora aceea, nimeni nu le cunoa�te, nici �ngerii cerurilor, nici Fiul, ci numai Tat�l� (Matei 24:36). Cum demonstreaz� aceste cuvinte c� Isus nu este Dumnezeul Atotputernic?

Foarte simplu. Am spus deja c�, �n economia m�ntuirii, rolurile Treimii sunt diferite, dar ontologia r�m�ne aceia�i. Ontologic, Tat�l �i Fiul sunt co-egali; func�ional, Fiul se supune Tat�lui �i se circumscrie voin�ei lui, f�r� a-i fi inferior acestuia.

Iar, �n ce prive�te atotputernicia Fiului, cum r�m�ne cu declara�ia sa �n fa�a ucenicilor dup� �nviere conform c�reia toat� puterea �n cer �i pe p�m�nt (adic� atotupternicia) i-a fost dat� lui?

De la: florin_bad_boy2006, la data 2009-02-24 00:03:48gata,nu mai vine isus cu alaiul lui de hoti,a disparut topicul cu sosiri si plecari,cautati-l la gara de nord,s-auzim numai de bine!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

www.schimbdeneveste.ro..............asta da religie....

Augustus, mai bine ai citi din mesajele altora. Ti-ar prinde bine!

De la: marinescuirina, la data 2009-02-24 14:49:00

De la: maressalul, la data 2009-02-24 10:28:46Nu stiu cum este ortodoximul... dar catolicismul este de KKT www.9am.ro/stiri-revista-presei/Incredibil/121996/In-Iad-nu-exis...]

Pai asta-i sursa ta de informare??

Sursa e autentic�. Rom�nia Liber� preia doar un articol ap�rut �n The Times (18 februarie 2009). Nu �tiu nimic �ns� despre studiul din L'Osservatore Romano, ziarul Vaticanului, �n care este citat Monsignor Wojciech Giertych.

Observa�ia acestuia c� b�rba�ii �i femeile sunt diferi�i �n predispozi�iile �i faptele imorale este un truism - nu cred c� trebuie demonstrat. Din p�cate, nu se poate ajunge la un consens �n identificarea acestor diferen�e, consens care bine�n�eles transcende timpul, cultura �i particularit��ile individului.

Se pare c�, �n ierarhizarea p�catelor �n func�ie de sex (b�rba�ii ced�nd mai mult dorin�elor sexuale iar femeile mai mult m�ndriei), Monsignor Wojciech Gierty se bazeaz� pe ni�te sondaje f�cute de preotul iezuit Roberto Busa �n cadrul spovedaniilor.

Nu �tiu dac� povestea cu iadul �i trasul pe roat� sau picuratul cu foc �i pucioas� apar�ine acestui discurs. Tind s� cred c� o observa�ie aparent de bun sim� (diferen�ele dintre b�r�ba�i �i femei �n ale p�catului) a fost exploatat� gazet�re�te pentru a caricaturiza nu numai p�catul, dar �i consecin�ele lui.

Maressal, te invit s� mergi pe fir, s� verifici �i s� analizezi con�inutul acestui studiu. Este mult mai inteligent s� oferi o critic� ra�ional� a unui punct de vedere dec�t s� �njuri...de�i a �njura e �ntotdeauna mai la �ndem�n�.

Kenny, literatura apocaliptic� biblic� �i pseudepigraf� a fost un mijloc literar de opozi�ie, o stavil� cultural� �n simboluri �i mituri, creat� �n fa�a unor regimuri opresive politic, militar �i ideologic. Limbajul specific acestui gen literar este str�in �i distant omului modern - c�ruia i se cere un efort istoric considerabil �i cercetare literar� atent� pentru a-i p�trunde tainele. Apocalipsa este totu�i accesibil�, dar nu f�r� miros de sudoare �i praf �i cult imperial �i persecu�ie de la sf�r�itul secolului I d.H. Trebuie mai �nt�i s� �nv���m s� respir�m acela�i aer ca scriitorul apocaliptic �i cititorii s�i pentru a �n�elege (aproximativ) acelea�i lucruri pe care le-au �n�eles ei. Numai lenea, anti-intelectualismul �i dezechilibrul propriu sunt de vin� atunci c�nd Apocalipsa, Marcu 13, II Tesaloniceni 2 (ca s� nu vorbesc �i de 4 Ezra sau Enoh) sunt �n�euate pe calul conspira�iilor fantasmagorice moderne, cu iz cre�tin, dar substrat gnostic.

Joanna, ma intrebai daca neoprotestantii fac fapte bune.
Urmareste cu atentie aceste interviuri ca sa-ti faci o parere, iar acestia sunt doar doi oameni implicati in proiecte mari.

www.youtube.com/watch?v=o2j5V1bES-E&feature=related
www.youtube.com/watch?v=j0gKXPoJqok

Daca nu reusesti sa intrii le gasesti la profilul meu.

De la: adipopa, la data 2009-02-24 18:00:23

De la: marinescuirina, la data 2009-02-24 14:49:00

De la: maressalul, la data 2009-02-24 10:28:46Nu stiu cum este ortodoximul... dar catolicismul este de KKT www.9am.ro/stiri-revista-presei/Incredibil/121996/In-Iad-nu-exis...]



Pai asta-i sursa ta de informare??

Sursa e autentic�. Rom�nia Liber� preia doar un articol ap�rut �n The Times (18 februarie 2009). Nu �tiu nimic �ns� despre studiul din L'Osservatore Romano, ziarul Vaticanului, �n care este citat Monsignor Wojciech Giertych.



Observa�ia acestuia c� b�rba�ii �i femeile sunt diferi�i �n predispozi�iile �i faptele imorale este un truism - nu cred c� trebuie demonstrat. Din p�cate, nu se poate ajunge la un consens �n identificarea acestor diferen�e, consens care bine�n�eles transcende timpul, cultura �i particularit��ile individului.



Se pare c�, �n ierarhizarea p�catelor �n func�ie de sex (b�rba�ii ced�nd mai mult dorin�elor sexuale iar femeile mai mult m�ndriei), Monsignor Wojciech Gierty se bazeaz� pe ni�te sondaje f�cute de preotul iezuit Roberto Busa �n cadrul spovedaniilor.



Nu �tiu dac� povestea cu iadul �i trasul pe roat� sau picuratul cu foc �i pucioas� apar�ine acestui discurs. Tind s� cred c� o observa�ie aparent de bun sim� (diferen�ele dintre b�r�ba�i �i femei �n ale p�catului) a fost exploatat� gazet�re�te pentru a caricaturiza nu numai p�catul, dar �i consecin�ele lui.



Maressal, te invit s� mergi pe fir, s� verifici �i s� analizezi con�inutul acestui studiu. Este mult mai inteligent s� oferi o critic� ra�ional� a unui punct de vedere dec�t s� �njuri...de�i a �njura e �ntotdeauna mai la �ndem�n�.

Sa merg pe fir ? ...Sincer nu am aceasta "rabdare". Prblema e alta. Sa zicem ca ca pe topicul asta discuta atei si credinciosi. Pai nici macar credinciosii, intre ei , nu ajung la nici un consens... pai si atunci cum sa mai fie un consens "general"? Fiecare cu "firul" lui...deci ar fi prea multe fire... si daca urmaresti doar unuls is nu pe TOATE ..atunci ... "este in zadar". Acele "injuraturi" nu sunt din rautate ci mai mult pt a "deosebi calitatea informatiei". Si da, as putea sa zic ca orotodoxismul este mai "serios"... adica mai "linistit", mai "retras"... pe cand catolicismul este comercial cu tot felul de "reclame". Despre ortodoxism nu prea se scriu multe in presa. In schimb de catolici si de Vatican ...curg siroaie. DECI....



In alta ordine de idei as vrea se te intreb ceva. Pot sa fiu neutru? Adica nu ma interesezaza nici sa "ma tolanesc pe pajistea raiului" dar nici nu vreau sa "ma pripesc la focul iadului". Adica NU MA INTERESEAZA NICI UNA DIN OPTIUNI. Nu ma intereseaza sa fac rau , sa mint, sa fur.... dar niici nu ma intereseaza sa fiu in greatiile unui spirit divin. Stiu povestea cu ... cine nu e cu mine este impotriva mea... dar daca dumnezeu ne-a dat posibilitatea de a alege ... poat alege sa fiu NEUTRU?

Maressal, un consens destul de larg exist� �n cre�tinismul istoric. Excep�ie fac mi�c�rile care se �ndep�rteaz� de centrul doctrinar cre�tin (iehovism, mormonism). Acest forum ilustreaz� cred destul de bine at�t consensul c�t �i op�iunile extreme.

A merge pe fir �nseamn� munc� �i seriozitate �n argumenta�ie. Este bine s� verifici exactitatea, temeiul, logica �i coeren�a opiniei pe care vrei s� o contrazici. Ai deja o �ncercare reu�it� �n ce prive�te criticarea �ngerului Digital. De ce nu ai continua a�a?

Neutralitatea nu este posibil�. Iisus a provocat atitudini. Nu to�i i-au fost ostili, unii au fost pur �i simplu indiferen�i. Radicalitatea �i universalitatea evangheliei lui �ns� nu a l�sat �i nu las� un spa�iu de mijloc.

.....s-uite-asa @Maresal, ai sa aflii in sfarsit ca divinitatea nu-ti acorda acest drept de neutralitate.

De la: Andu30, la data 2009-02-23 15:24:56Fara sa stiu un pic de greaca ti-am aratat niste versete din cartea Facerii unde apare Dumnezeu Intreit in persoane.
Uite ce spune Hristosul:
"Iisus le-a zis: Adev�rat, adev�rat zic vou�: Eu sunt mai �nainte de a fi fost Avraam. "
Nu intelegi ca Hristos este inainte de Avraam???
Noi nu putem sa-L inventam pe Dumnezeu in anul 2009. Asa a fost Dumnezeu mereu slavit de crestini, bine cu exceptia catorva erezii care au mai incercat sa devieze..... Gandeste-te bine ce faci cu viata ta, si inainte sa iei de buna ce-ti spune unul sau altul, cerceteaza si tu un pic si cum cred altii in Dumnezeu...
Nu-ti da de gandit nici un pic ca toti crestinii cu baza apostolica cred de 2000 de ani in ACELASI DUMNEZEU INTREIT IN PERSOANE ???

Ma distreaza Geneza 18:1-5 . Acolo au fost 3 ingeri care au venit pe pamant si nu era Insusi Dumnezeu. Nu tii minte ca in biblie mai sunt exemple in care ingerii au venit pe pamant si oamneii au vrut sa se aplece in fata lor si ingerul a zis sa se ridice deoarece si el este un slujitor?

Legat de ultima intrebare daca mai mult de jumate globu crede in Trinitate asta nu inseamna ca este neaparat adevarata. Si mie miar fi greu sami schimb parerea daca as crede de 20 de ani, dar vezi ca daca sunt doezi clare pe care leam pus pe celalalt topic trebuie sa vezi realitatea, nu poti fi chiar asa de credul in privinta asta. GAndestete la toate versetele si la explicatiile de acolo.si mai am destule exemple si alte privinte.

Dannyberby, eu nu cred c� Genesa 18 este un text suficient de clar privind implicarea Sfintei Treimi �n Vechiul Testament. Totu�i, Andu are dreptate s�-�i atrag� aten�ia cel pu�in asupra unei teofanii (ar�t�ri dumnezeie�ti). Textul este ciudat pentru c� spune c� Domnul (YHWH) s-a ar�tat...�i Avraam a v�zut trei b�rba�i...c�rora li s-a adresat...Doamne ('DNY) (vv. 1-3). Iar dup� ce unul dintre ei vorbe�te cu Sara...Domnul (YHWH) �nsu�i este cel care continu� dialogul (vv. 10, 13). Cum explici asta? �ngerii �n Vechiul Testament nu sunt niciodat� confunda�i cu YHWH.

Pe aceia�i pagin�, �i-am trimis urm�torul r�spuns...destul de detaliat:

==============================================================
Danyberby, evi�i pur �i simplu s� r�spunzi la �ntreb�rile pe care �i le-am pus.

Prima �ntrebare este din limba greac�. De ce, �n Evanghelia dup� Ioan, nearticularea substantivului Θεος este tradus� de traduc�torii Turnului de Veghe prin definitivarea nehot�r�t� 'un dumnezeu' (1.1), �n timp ce, �n acela�i capitol, aceia�i form� nearticulat� este tradus� tot de ei prin substantivul propriu 'Dumnezeu'?

A doua �ntrebare este din teologie. Dat fiind contextul monoteismului iudaic, cum poate evaghelistul ca recitator de שמע ישראל din fraged� copil�rie p�n� �i numai cocheta cu diteismul sau politeismul implicit expresiei 'un dumnezeu'?

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52CEI CARE cred �n Trinitate (Treime) spun c� Dumnezeu este format din trei persoane: Tat�l, Fiul �i Spiritul Sf�nt.

.

Danyberby, Dumnezeu nu este 'format din...' ca s� poat� fi analizat pe componente. Tu nu �n�elegi ce spun de fapt cre�tinii despre Sf�nta Treime, de�i vrei s� critici pozi�ia lor. Dumnezeu este o singur� fiin�� tri personal�. Po�i opera cu distinc�ia dintre fiin�� sau esen�� �i persoan�? Un cre�tin m�rturise�te c� Dumnezeu este unul �n fiin��/esen�� �i trei �n persoane.

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Ei consider� c� to�i trei sunt egali, atotputernici �i f�r� �nceput. Conform doctrinei Trinit��ii, Tat�l este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu, iar Spiritul Sf�nt este Dumnezeu �i, totu�i, nu exist� dec�t un singur Dumnezeu.

Da. Unde e problema? Tu �ncerci s� dai impresia c� doctrina Sfintei Treimi este o form� de triteism (i.e., trei dumnezei). Fals! Cre�tinismul a r�mas monoteist, precum iudaismul din care s-a desprins, dar a reinterpretat formula clasic� Shema Yisrael pentru a recunoa�te coegalitatea dintre Dumnezeu Tat�l �i Iisus Hristos:

'Totu�i, pentru noi, este un singur Dumnezeu, Tat�l, din care sunt toate �i noi �ntru el; �i un singur Domn, Iisus Hristos, prin care sunt toate �i noi prin el' (1 Corinteni 8.6).

'Dumnezeu �i Domn' este o binecunoscut� figur� de stil, numit� hendiad� (lit., unul prin intermediul a dou�). E absurd de pild� ca cineva s� spun�, pe baza acestui text, c� Tat�l este Dumnezeu, iar Fiul este Domn! Expresia 'Dumnezeu �i Domn' este des �nt�lnit� �n Vechiul Testament �i rostit� chiar de unul dintre ucenici �n Evanghelia dup� Ioan.

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Mul�i adep�i ai Trinit��ii recunosc c� nu pot s� explice aceast� doctrin�, dar cred c� Trinitatea este o �nv���tur� biblic�.

Depinde cu cine stai de vorb�. F�r� a explica pe deplin misterul perihorezei (co-locuirea �i interpenetrarea persoanelor dumnezeie�ti), majoritatea cre�tinilor pot articula cel pu�in diferen�a dintre unu �i trei, dintre fiin�� �i persoan�. Un cre�tin este prin defini�ie trinitar, iar �nv���tura se g�se�te �n scripturi nu doar �n formul�rile unui consiliu ecumenic.

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Este demn de remarcat c� termenul �Trinitate� nici m�car nu apare �n Biblie. Dar g�sim oare �n Biblie ideea de Trinitate?

Da, cuv�ntul trinitate nu este �n Biblie. �ns� nici cuvintele omniprezen��, imutabilitate, monoteism, ateism sau Biblie nu sunt...�i totu�i le folosim �n articularea unor convingeri teologice. �n plus, voi �n�iv� folosi�i destui termeni f�r� corespondent sau precedent biblic (Turnul de Veghe, Sala �mp�r��iei, etc.). De ce repro�ezi altora ceea ce �ie ��i tolerezi?

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52�ntruc�t Cuv�ntul este numit Dumnezeu, unii au ajuns la concluzia c� at�t Fiul, c�t �i Tat�l apar�in aceluia�i Dumnezeu.

Apar�in? Tat�l �i Fiul sunt Dumnezeu. Ei nu apar�in de Dumnezeu - ca �i cum Dumnezeu ar fi o entitate str�in� de cei doi. Modul ne�ngrijit �i neatent �n care te exprimi dove�te fie dispre�, fie lips� de �n�elegere, fie educa�ie deformat� - fie toate la un loc.

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52S� re�inem �ns� c�, ini�ial, aceast� parte a Bibliei a fost scris� �n greac�... Majoritatea oamenilor nu cunosc limba greac� folosit� �n Biblie.

Adev�rat, �ns� cei care �tiu ��i pot demonstra foarte u�or c� argumentul t�u bazat pe nearticularea substantivului Θεος este fals. Dac� a� �ti c� e�ti un c�ut�tor sincer �i deschis dovezilor sau demonstra�iilor contrare m-a� str�dui s�-�i explic mai pe larg de ce un substantiv nearticulat - dat fiind inexisten�a articolui nehot�r�t �n limba greac� - poate fi de fapt articulat. Vrei s� ��i demonstrez acest principiu lu�nd alte substantive drept exemplu?

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Cum ar putea Fiul s� fac� parte din Dumnezeul Atotputernic? Ioan mai spune despre Cuv�nt c� era �cu Dumnezeu�. �ns� cum poate fi cineva cu o persoan� �i �n acela�i timp s� fie acea persoan�?

Din nou r�st�m�ce�ti doctrina pe care o critici. �n�elege: Fiul nu face parte din Dumnezeu, ci este el �nsu�i Dumnezeu! Logosul era de la �nceput cu Dumnezeu Tat�l, cei doi �mp�rt�ind aceia�i una �i ne�mp�r�it� substan�� (esen��, natur�).

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Mai mult dec�t at�t, �n Ioan 17:3, Isus face o distinc�ie clar� �ntre el �i Tat�l s�u ceresc. El �l nume�te pe Tat�l s�u �singurul Dumnezeu adev�rat�.

Da. Orice cre�tin deosebe�te persoana dumnezeiasc� a Tat�lui �i persoana dumnezeiasc� a Fiului. �i-am mai spus c� un cre�tin nu este modalist. Numai un modalist confund� persoanele Sfintei Treimi una cu alta. Un modalist este tot at�t de anti-trinitarian ca �i tine. Deci nu atribui cre�tinilor (trinitari) un crez modalist (anti-trinitar).

Textul din Ioan 17.3 (dac� l-ai fi citat �n �ntregime) nu submineaz� de fapt co-egalitatea dumnezeiasc� dintre Tat�l �i Fiul, pentru c� a�eaz� cunoa�terea Fiului pe aceia�i ax� epistemologic� cu cunoa�terea Tat�lui. Nici un alt trimis sau profet al lui Yhwh nu s-a aliniat cu Yhwh �nsu�i ca obiect deschis cunoa�terii omului.

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52�n �ncheierea evangheliei sale, Ioan spune: �Acestea au fost scrise pentru ca voi s� crede�i c� Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu� (Ioan 20:31). Observa�i c� Isus este numit Fiul lui Dumnezeu, nu Dumnezeu.

Numai Dumnezeu poate atrage credin�� sau �nchinare din partea omului. A crede �n Fiul incumb� deja atribuirea de dumnezeire implicit�. �n economia m�ntuirii, Fiul este Fiu din punct de vedere func�ional (sau al rolului) �i Dumnezeu din punct de vedere ontologic (sau al esen�ei).

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Aceste informa�ii suplimentare din Evanghelia dup� Ioan ne ajut� s� �n�elegem semnifica�ia versetului din Ioan 1:1. Isus, Cuv�ntul, este �un dumnezeu� �n sensul c� are o pozi�ie �nalt�, �ns� el nu este Dumnezeul Atotputernic.

Traducerea ta 'un dumnezeu' distruge monoteismul pentru c� introduce un alt dumnezeu �n ecua�ie. Cu c�t �ncerci mai mult s� aperi aceast� traducere (iar apoi s-o dregi ca s� nu sune prost) cu at�t te apropii tot mai mult de diteism sau politeism.

De la: danyberby, la data 2009-02-23 14:41:52Analizeaz�, de exemplu, ce a scris Matei. El a citat cuvintele lui Isus referitoare la sf�r�itul acestui sistem de lucruri: �C�t despre ziua �i ora aceea, nimeni nu le cunoa�te, nici �ngerii cerurilor, nici Fiul, ci numai Tat�l� (Matei 24:36). Cum demonstreaz� aceste cuvinte c� Isus nu este Dumnezeul Atotputernic?

Foarte simplu. Am spus deja c�, �n economia m�ntuirii, rolurile Treimii sunt diferite, dar ontologia r�m�ne aceia�i. Ontologic, Tat�l �i Fiul sunt co-egali; func�ional, Fiul se supune Tat�lui �i se circumscrie voin�ei lui, f�r� a-i fi inferior acestuia.

Iar, �n ce prive�te atotputernicia Fiului, cum r�m�ne cu declara�ia sa �n fa�a ucenicilor dup� �nviere conform c�reia toat� puterea �n cer �i pe p�m�nt (adic� atotupternicia) i-a fost dat� lui?

De la: mytcor, la data 2009-02-25 10:53:43.....s-uite-asa @Maresal, ai sa aflii in sfarsit ca divinitatea nu-ti acorda acest drept de neutralitate.

M�car Maressal este un ateu cinstit, deschis s� recunoasc� acest lucru �i s� �ncerce pe alocuri s� justifice de ce prefer� momentan s� r�m�n� �n afara comunit��ii cre�tine.

�n ce prive�te radicalitatea �i universalitatea evangheliei lui Iisus, �i a faptului c� aceasta nu las� loc de mijloc sau de dezangajare, nu cred c� dore�ti s� depui contesta�ii - sau poate m� �n�el.

www.moldovacrestina.net/doctrina/care-este-temeila-bisericii-ade...

Articolul a fost publicat de Preot Vasile Filat la 2 Octombrie 2007

Care este temeila bisericii adev�rate? (Biblia, Scrierile Apocrife, P�rin�ii Bisericii, Soboarele Ecumenice)
�n lumea contemporan�, c�nd sunt at�t de multe confesiuni cre�tine, este greu pentru oameni s� fac� deosebire �ntre ele �i s� discearn� care este biserica adev�rat�. Unele �i argumenteaz� autencitatea prin aceea c� au descenden�a apostolic�, adic� autoritatea a fost transmis� de la apostoli, r�nd pe r�nd, p�n� �n zilele de azi. Al�ii spun c� stau pe temeila Bibliei sau a p�rin�ilor bisericii a soboarelor ecumenice, etc. �n acest articol vin s� fac o scurt� analiz� a acestor lucruri care stau �ntr-o m�sura mai mare sau nu la temeila bisericii adev�rate.

Canonul Vechiului �i Noului Testament este recunoscut de toate bisericile �n aceea�i m�sur�. Chiar dac� sunt unele divergen�e �n ce prive�te c�r�ile incluse �n canonul Vechiului Testament, nu exist� discu�ii �i divergen�e c�nd este vorba de cele 27 c�r�i care alc�tuiesc Noul Testament. Aceste c�r�i sunt considerate �n totalitate insuflate de Dumnezeu, adic� revela�ia lui Dumnezeu. Nici o alt� carte nu mai poate predinde la aceast� pozi�ie �i autoritate. Biserica primar� a avut la temeile �nv���turile expuse �n Noul Testament �i invers, Noul Testament descrie �nv���tura apostolilor, propov�duit� �n biserica primar� �i tr�irea primilor cre�tini.

Scrierile Apocrife sunt alte c�r�i care pretind a fi scrise de apostoli (Evanghelia lui Toma, Evanghelia lui Petru, Apocalipsa lui Petru, Didahia, etc.) dar care nu au fost acceptate ca �i inspirate �n totalitate de Dumnezeu �i parte a Canonului Noului Testament, din pricina c� transmit �nv���turi care vin �n contradic�ie cu �nv���turile Noului Testament. Multe din aceste c�r�i con�in informa�ii importante despre biserica primar�, interpret�ri diferite ale c�r�ilor Noului Testament, dar nu sunt �i nu pot fi acceptate niciodat� ca �i norm� sau temelie a credin�ei adev�rate. De altfel, Dan Brown, cel ce a scris �Codul lui Da Vinci�, a folosit din abunden�� �i a speculat cu �nv���turile din aceste c�r�i apocrife, pentru a ataca doctrina cre�tin� adev�rat�.

P�rin�ii Bisericii sunt preo�i, teologi �i conduc�tori ai bisericii din primele secole care au primit provocarea lumii de atunci �i au dat r�spunsul relevant. Provoc�rile erau de natur� dubl�. Pe de o parte, au ap�rut erezii care atacau biserica �i atunci p�rin�ii bisericii au fost nevoi�i s� fac� studii profunde ale Cuv�ntului lui Dumnezeu �i s� aplice aceste studii profunde pentru demascarea ereziilor �i pentru protejarea bisericii. Pe de alt� parte, filosofii �i scriitorii p�g�ni din acele vremuri, cum ar fi Celsius, au atacat cre�tinismul �i p�rin�ii bisericii au trebuit s� apere �nv���tura cre�tin� de la aceste atacuri ale p�g�nilor. Un lucru este cert: p�rin�ii bisericii au luptat pentru a ap�ra �nv���tura adev�rat� a Noului Testament �i nu pentru a o inlocui cu scrierile lor, ceea ce se �ncearc� ast�zi s� se fac�. Nu este bine c�nd cineva este preocupat mai mult de �nv���turile p�rin�ilor bisericii, dar nu d� importan�� �i nu studiaz� Sfintele Scripturi. De altfel, am �nt�lnit oameni care pretind a fi cunosc�tori ai scrierilor p�rin�ilor biserice�ti �i nu cuno�teau pe dinafar� nici rug�ciunea �Tat�l nostru�, care este scris� �n Evanghelia dup� Matei 6. Eu am hot�r�t s� m� p�zesc de acest pericol �i s� studiez Sfintele Scripturi �n primul r�nd. Astfel, la momentul scrierii acestui articol studiez Predica de pe Munte (Evangelia dup� Matei 5−7) �i citesc Istoria Bisericeasc� de Eusebias din Cezarea.

Soboarele Ecumenice au fost o mare necesitate a vremilor, pentru c� �nv���tura s�n�toas� a Domnului Isus era atacat� din nou de �nv���turile eretice. Motivul convoc�rii primului sobor, celui de la Nicea (325 d.Hr) ,a fost apari�ia �i r�sp�ndirea ereziei lui Arie care ataca doctrina divinit��ii Domnului Isus Hristos. Acelea�i motive au fost �n majoritate �i la convocarea celorlalte soboare ecumenice � s� apere intact� �nv���tura s�n�toas� a Domnului Isus care a fost propov�duit� de apostoli. �n ce m�sura s-a reu�it acest lucru la aceste soboare, v� �ndemn s� studia�i istoria lor, unul c�te pe unul, ca s� v� face�i singuri concluziile necesare. Cert este faptul c� soboarele nu au fost convocate pentru a �nlocui �nv���tura Bibliei, ci pentru a o ap�ra.

Concluzia este c� temeila adev�rat� a bisericii adev�rate �i a credin�ei adev�rate este Cuv�ntul lui Dumnezeu � Biblia. Scrierile apocrife nu au fost acceptate ca �i parte a Noului Testament, tocmai din pricina c� vin �n contradic�ie cu �nv���turile Domnului Isus din Noul Testament. P�rin�ii Biserice�ti �i Soboarele Ecumenice au avut ca �i scop ap�rarea �nv���turiii s�n�toase a Domnului Isus Hristos expus� �n Noul Testament �i nu �nlocuirea ei cu alte scrieri sau doctrine.

La �ncheiere, doresc s� v� las dou� �ntreb�ri pentru medita�ie �i v� invit s� v� expune�i opinia la comentarii:


1. Apostolul Pavel mai r�m�ne s� fie cre�tin adev�rat dac� nu accept� anumite �nv���turi din scrierile apocrife, a p�rin�ilor bisericii sau din hot�r�rile sinoadelor ecumenice?

2. Este autentic� biserica descris� �n Faptele Apostolilor, dac� cre�tinii de atunci nu au �tiut despre scrierile p�rin�ilor bisericii �i despre hot�r�rile sinoadelor ecumenice?

....hmm !...

Chiar nu-mi cred ochilor ce citesc din partea ta Adipopa," In ce prive�te radicalitatea �i universalitatea evangheliei lui Iisus"...
Sa contest, ce sa contest ?
-radicalismul evagheliilor lui Iisus ?
-radicalismul mozaismului ?
-radicalismul ori fundamentalismul islamului?
-radicalismul nazisto-comunist ?
-radicalismul conditiei umane ?

Ce-as mai putea contesta ?!...Adipopa , sunt destule contestatii depuse si de-o parte si de alta, la ce ti-ar servi o contestatie-n plus din partea-mi?!...

Biserica Ortodox� Rom�n� �i va prezenta un punct de vedere pe tema pa�apoartelor biometice �n cadrul primei �edin�e din acest an a Sf�ntului Sinod, care se desf�oar� ast�zi �i m�ine la re�edin�a Patriarhal�, a declarat agen�iei MEDIAFAX purt�torul de cuv�nt, Constantin Stoica. Subiectul a fost intens discutat �n ultimele s�pt�m�ni �n mediul bisericesc, mai multe voci din interiorul acestuia contest�nd virulent introducerea pa�apoartelor biometrice de c�tre autorit��i, pe motiv c� acestea ar reprezenta o unealt� a diavolului.

Pe agenda Sinodului se mai afl� rela�ia cu Biserica Greco-Catolic� �i situa�ia bisericii rom�ne�ti din Valea Timocului. De asemenea, vor mai fi abordate teme referitoare la lucrarea pastoral-misionar�, social-filantropic�, �nv���m�ntul teologic, via�a monahal�, rela�ii cu alte culte, grija pentru comunit��ile ortodoxe rom�ne�ti din str�in�tate, rela�ii interbiserice�ti.

Patriarhia Rom�n� a cheltuit anul trecut aproape 10 milioane de euro pentru sprijinirea persoanelor asistate, a sinistra�ilor �i pentru sus�inerea activit��ilor social-filantropice, informeaz� un comunicat de pres� al BOR, emis mar�i la finalul �edin�ei anuale a Adun�rii Na�ional Biserice�ti.

www.cotidianul.ro/bor_intra_cu_pasapoartele_biometrice_in_sinod-...

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

De la: mytcor, la data 2009-02-25 15:19:22....hmm !...

Chiar nu-mi cred ochilor ce citesc din partea ta Adipopa," In ce prive�te radicalitatea �i universalitatea evangheliei lui Iisus"...
Sa contest, ce sa contest ?
-radicalismul evagheliilor lui Iisus ?
-radicalismul mozaismului ?
-radicalismul ori fundamentalismul islamului?
-radicalismul nazisto-comunist ?
-radicalismul conditiei umane ?

Ce-as mai putea contesta ?!...Adipopa , sunt destule contestatii depuse si de-o parte si de alta, la ce ti-ar servi o contestatie-n plus din partea-mi?!...

Mytcor

Tu doar contesti ce spun altii... dar tu ce crezi? Care e credinta ta?

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

De la: Andu30, la data 2009-02-25 15:21:26Biserica Ortodox� Rom�n� �i va prezenta un punct de vedere pe tema pa�apoartelor biometice �n cadrul primei �edin�e din acest an a Sf�ntului Sinod, care se desf�oar� ast�zi �i m�ine la re�edin�a Patriarhal�, a declarat agen�iei MEDIAFAX purt�torul de cuv�nt, Constantin Stoica. Subiectul a fost intens discutat �n ultimele s�pt�m�ni �n mediul bisericesc, mai multe voci din interiorul acestuia contest�nd virulent introducerea pa�apoartelor biometrice de c�tre autorit��i, pe motiv c� acestea ar reprezenta o unealt� a diavolului.



Pe agenda Sinodului se mai afl� rela�ia cu Biserica Greco-Catolic� �i situa�ia bisericii rom�ne�ti din Valea Timocului. De asemenea, vor mai fi abordate teme referitoare la lucrarea pastoral-misionar�, social-filantropic�, �nv���m�ntul teologic, via�a monahal�, rela�ii cu alte culte, grija pentru comunit��ile ortodoxe rom�ne�ti din str�in�tate, rela�ii interbiserice�ti.



Patriarhia Rom�n� a cheltuit anul trecut aproape 10 milioane de euro pentru sprijinirea persoanelor asistate, a sinistra�ilor �i pentru sus�inerea activit��ilor social-filantropice, informeaz� un comunicat de pres� al BOR, emis mar�i la finalul �edin�ei anuale a Adun�rii Na�ional Biserice�ti.



www.cotidianul.ro/bor_intra_cu_pasapoartele_biometrice_in_sinod-...]



Andule...imi era si rusine sa mai scriu asta in locul tau.



Hai sa analizam un pic .......



"Patriarhia Rom�n� a cheltuit anul trecut aproape 10 milioane de euro pentru ...." . Ce le gatura are acest paragraf cu pasapoarte biometrice ... din titlu, sau cu contextul de mai sus? Hmmmm. PUBLICITATE GRATUITA si MESCHINA... asa as caracteriza eu. Pt mine este evident ca BOR-ul va da "unda verde" pasapoartelor. Iar sparea de creier din ultimul paragraf ... va avea urmatorul efect: Lumea va zice ... DA domne' ...au aprobat pasapoartele bio ... dar ai auzit cu cate milioane de euro au ajutat "sinistratii"? Si o sa dea bine ... per total.



Presupunand(!!!) ca BOR-ul va da unda verde... ce se va intampla cu relatiille dintre bor si "prietenii" lor ...calugarii? Se vor "racii"? Sau mai probabil ... se vor desprinde unii de altii ... si se creaza 2 credinte din una. NU M-AR SURPRINDE. Apropo... voi ca credinciosi ... daca borul va da "palma asta"... de ce nu mai intoarceti si partea cealalalta? Sau generalizand ... pe voi nu ar trebui sa va supere nimic ... si daca primiti o "palma"... sa mai intpoarceti si celalalt obraz ... eventual si fundul. Asta se numeste masochism... nu credinta.



Andule, taica, crede in dumnezeu ...dar nu in BOR, sinoade si barbosi imbracati in reverende.



@AdiPopa ...(recunoscand ca esti cel mai bazat in dalde religie(dintre forumistii astia)... vreau sa te intreb si eu ceva) . Nu vreau sa par rautacios ... oricum nu sunt si nici nu vreau sa citesti intrebarea presupunand ca am formulat-o cu un anumit "ton" rautacios. Intreb pur informativ... daca voi mai pune interbari.... sa ai acest aspect in minte. Deci ... Ce reprezinta acel "toiag" pe care il poart mai mereu (sau tot timpul?) "preafericitul". Mie imi pare ca o face ca sa impresioneze , sa dea bine , sa straluceasca, sa se impuna printr-o "bijuterie". Nu imi pare a avea vre-o legatura cu credinta. Ca "parca" si faraonii aveau tot felul de "toiaguri"... dar cu ele "speriau" multimea si de multe ori acestor obiecte li se atribuiau "puteri miraculoase". Toiagul ala este un exemplu de "prosteala"?

Da, Mytcor. Despre afirma�iile f�r� echivoc �i universal valabile ale lui Iisus, despre absen�a unei c�i de mijloc �ntre credin�� �i necredin��, despre asta vorbeam. Ai dat impresia c� nu �mp�rt�e�ti aceast� opinie �i dore�ti s� protestezi. Poftim, f�-o! ...�i nu-l a�eza pe Iisus al�turi de Mohamed sau Hitler.

De la: maressalul, la data 2009-02-25 17:21:20

Andule...imi era si rusine sa mai scriu asta in locul tau.
Hai sa analizam un pic .......
"Patriarhia Rom�n� a cheltuit anul trecut aproape 10 milioane de euro pentru ...." . Ce le gatura are acest paragraf cu pasapoarte biometrice ... din titlu, sau cu contextul de mai sus? Hmmmm. PUBLICITATE GRATUITA si MESCHINA... asa as caracteriza eu. Pt mine este evident ca BOR-ul va da "unda verde" pasapoartelor. Iar sparea de creier din ultimul paragraf ... va avea urmatorul efect: Lumea va zice ... DA domne' ...au aprobat pasapoartele bio ... dar ai auzit cu cate milioane de euro au ajutat "sinistratii"? Si o sa dea bine ... per total.
Presupunand(!!!) ca BOR-ul va da unda verde... ce se va intampla cu relatiille dintre bor si "prietenii" lor ...calugarii? Se vor "racii"? Sau mai probabil ... se vor desprinde unii de altii ... si se creaza 2 credinte din una. NU M-AR SURPRINDE. Apropo... voi ca credinciosi ... daca borul va da "palma asta"... de ce nu mai intoarceti si partea cealalalta? Sau generalizand ... pe voi nu ar trebui sa va supere nimic ... si daca primiti o "palma"... sa mai intpoarceti si celalalt obraz ... eventual si fundul. Asta se numeste masochism... nu credinta.
Andule, taica, crede in dumnezeu ...dar nu in BOR, sinoade si barbosi imbracati in reverend"?

Era un articol dintr-un ziar luat cu copy/paste, doar am dat linkul nu ai vazut?

L-am dat pentru cei care se ingrijoreaza cu privire la acest subiect al pasapoartelor. Mi se pare normal ca Biserica sa aibe o pozitie oficiala in aceasta directie mai ales ca s-a produs o tulburare in popor in directia asta tie nu ti se pare normal?

Iti garantez daca Biserica nu ar discuta subiectul acesta tot la fel ai fi gasit motiv de amuzament dar pe celalalt principiu: "De ce nu zice Biserica nimic? Nu-i pasa etc etc"

Eu nu am informatii despre ce este in acel pasaport sa pot vorbi. Nu stiu daca tot prin intermediul aceluasi cod "666" se citesc datele din acel cip (in asemanare cu codul de bare) si nici nu stiu daca cipul acela chiar contine numarul acesta si nu pot sa-mi dau cu parerea daca aceste pasapoarte inseamna ceva rau sau nu.

Daca eu unul nu am o parere inca despre acest subiect ce vrei sa-ti spun eu? (am o parere clara despre implanturile umane dar nu despre pasaportul acesta) Nu e normal sa sstept sa vad ce zice Biserica in directia asta?

MARCU 13
33. Lua�i aminte, priveghea�i �i v� ruga�i, c� nu �ti�i c�nd va fi acea vreme.
34. Este ca un om care a plecat �n alt� �ar� �i, l�s�ndu-�i casa, a dat puterea �n m�na slugilor, d�nd fiec�ruia lucrul lui, iar portarului i-a poruncit s� vegheze.
35. Veghea�i, dar, c� nu �ti�i c�nd va veni st�p�nul casei: sau seara, sau la miezul nop�ii, sau la c�ntatul coco�ilor, sau diminea�a.
36. Ca nu cumva venind f�r� veste, s� v� afle pe voi dormind.
37. Iar ceea ce zic vou�, zic tuturor: Priveghea�i!

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

CE TREBUIE �I CE NU TREBUIE S� FACEM LA �NMORM�NTARE �I POMENI

intrucat sunt foarte multe superstitii nefondate teologic pe care Biserica Ortodoxa le respinge este de folos sa stim anumite lucruri:

�NMORM�NTAREA

Biserica Ortodox� ne �nva�� c� moartea este desp�r�irea sufletului de trup. Sf�nta Scriptur� (Biblia) arat� c� atunci c�nd "omul merge la loca�ul s�u de veci", trupul trebuie "s� se �ntoarc� �n p�m�nt cum a fost, iar sufletul s� se �ntoarc� la Dumnezeu care l-a dat" (Ecclesiastul 12, 5-7). Bogat sau s�rac, rege sau rob, �n�elept ori analfabet, to�i p�r�sim aceast� via�� �ntr-o zi �i ne prezent�m �naintea lui Dumnezeu care ne va judeca, r�nduindu-ne r�splata cuvenit�. Dar leg�tura celor mor�i cu cei vii nu �nceteaz�, ci ea se men�ine prin rug�ciune ne�ncetat� pe care Biserica o face pentru sufletele r�posa�ilor, p�str�nd comuniunea de iubire �i n�d�jduind �n �nvierea tuturor la sf�r�itul veacurilor.

C�nd un cre�tin a murit, rudele acestuia de multe ori trec prin momente de derut�, �ntruc�t apar p�reri �i tradi�ii diferite �n leg�tur� cu datinile ce �nconjoar� ceremonia �nmorm�nt�rii.

Pentru a evita at�t confuziile, dar �i supersti�iile �i datinile f�r� sens ori care nu au leg�tur� cu credin�a cre�tin� ortodox�, am �nsemnat cele ce urmeaz�, folosind lucr�rile men�ionate �n bibliografia de la sf�r�it, �ncerc�nd astfel s� sprijinim familia decedatului.

Pov��uirile au mai mult caracter practic, �ntruc�t nu ne-am propus - �i nici nu este cazul - o abordare teologic� a mor�ii �i ceremonialului �nmorm�nt�rii.

Ce trebuie s� facem?

Moartea unuia dintre" cre�tini este, fire�te, prilej de �ndurerare �i de �ntristare. C�nd se �nt�mpl� decesul, familia trebuie s� anun�e preotul parohiei din care decedatul face parte, solicit�nd slujitorului bisericesc toate informa�iile necesare. Preotul este cea mai autorizat� persoan� la care membrii familiei trebuie s� apeleze. Astfel �i preotul �i ia m�surile cuvenite pentru a �mplini cum se cuvine slujbele de pomenire �i �nmorm�ntare. De la biseric� se vor solicita un sfe�nic, lum�n�ri, t�m�ie, c�rbune pentru ars t�m�ia, toiagul (o lum�nare mare de cear� curat� �n form� de colac), o cruce (de obicei din cear� sau din lemn), o icoan�. De asemenea, se fixeaz� cu preotul data �i ora �nmorm�nt�rii �i orele potrivite pentru slujbele de sear�, premerg�toare �nmorm�nt�rii (cina sau st�lpii). Clopotarul bisericii, la soroacele cunoscute, va trage clopotul bisericii, "pentru a vesti �i celorlal�i membri ai parohiei c� unul dintre ei a plecat pe calea ve�niciei, �ndemn�ndu-i s� se roage pentru acesta".

Trupul mortului este sp�lat (sc�ldat) cu ap� curat�, care aminte�te de apa botezului prin care cel r�posat a devenit membru al Bisericii, este stropit cu agheasm� �i �mbr�cat apoi cu haine noi �i curate (asemenea M�ntuitorului nostru Iisus Hristos Care a fost �nf�urat �ntr-un giulgiu nou �i �nchipuind ve�m�ntul cel nou al nestric�ciunii, cu care vom �nvia la ziua judec��ii) �i este pus �n sicriu, cu privirea spre r�s�rit (�ntruc�t de acolo va veni Hristos la �nvierea tuturor).

Pe piept i se pune o icoan� sfin�it� (pentru a ar�ta c� respectivul cre�tin �i d� duhul �ntru Hristos) �i l�ng� m�inile care stau �ncruci�ate pe piept (dreapta peste st�nga, simboliz�nd rug�ciune �i iertare), toiagul care se aprinde atunci c�nd preotul sluje�te. �n m�ini se pune crucea din cear� sau lemn.

Trupul e acoperit apoi cu o p�nz� alb�, ar�t�nd c� r�posatul se afl� sub acoper�m�ntul lui Hristos.

La c�p�t�iul mortului se a�eaz� sfe�nicul �n care rudele �i cunoscu�ii care vin p�n� la �nmorm�ntare aprind lum�n�ri, rostind rug�ciunea scurt� ,,Dumnezeu s�-l (sau s-o) ierte!"

At�t lum�n�rile care se aprind �n sfe�nic ori se �in �n m�ini de c�tre cei prezen�i, �n timpul slujbei, ca �i toiagul care arde pe pieptul mortului simbolizeaz� candelele aprinse ori lumina faptelor bune cu care cre�tinul va �nt�mpina pe Hristos la Judecata de apoi. Lum�narea este �i c�l�uza sufletului pe calea spre ve�nicie, risipind �ntunericul mor�ii �i apropiindu-se de Hristos care a spus: "Eu sunt lumina vie�ii: cel ce-Mi urmeaz� Mie, nu va umbla �n �ntuneric, ci va avea lumina vie�ii" (Evanghelia dup� Ioan 8, 12).

Deasupra u�ii de la intrarea �n cas� se a�eaz� o p�nz� de doliu (de culoare neagr�) care r�m�ne acolo p�n� la pomenirea de 40 de zile.

DE RE�INUT!!!!:

- Nu este potrivit �i nici �ng�duit ca pe icoan� ori pe trupul mortului s� se a�eze bani de c�tre rude �i cunoscu�i. Cei care doresc s� sprijine b�ne�te familia �ndoliat� pot s� o fac� pun�nd banii pe o tav� care se poate a�eza l�ng� sicriu ori �n alt� parte a casei.

- Nu este de nici un folos pentru suflet s� se pun� �n buzunarul hainei mortului bani (motiv�ndu-se c� �s� pl�teasc� v�mile cu ei�), ac, a��, pieptene, verighet� pe deget, ceas la m�n�, t�ierea sau vopsitul unghiilor, rujatul, fardatul. Toate aceste lucruri �l �ngreuneaz� foarte mult pe suflet �i nu-i fac dec�t r�u. Banii �i lucrurile de valoare pe care vor s� le �ngroape e mai bine s� le dea de poman�. Fardurile, rujatul �i celelalte sunt obiceiuri p�g�ne�ti, pentru care vor suferi �i cei ce �l �mpodobesc pe mort cu astfel de lucruri deoarece fac mare p�cat. Din religiile p�g�ne au p�truns �n cre�tinism unele obiceiuri, f�r� a avea o logic� sau chiar o simpl� explica�ie. �n antichitate se puneau mor�ilor toate cele necesare vie�ii, iar la unele triburi se omora so�ia �i se �ngropa cu so�ul ei. Iisus a venit s� schimbe aceste obiceiuri. EI a fost pus �n groap� �nvelit �ntr-o p�nz� mare �i una mic� - giulgiurile - f�r� oglind� sau piepten sau alte obiecte, �i a �nviat. Nu-i �mpov�ra�i pe mor�i cu tot felul de obiecte c� nu au nevoie de ele. �i nici s� nu le pune�i bani �n buzunare, c�ci mai de folos este a le face pomeni din acei bani, iar v�mile judec��ii lui Dumnezeu nu se pot pl�ti cu bani, ci eventual cu faptele bune s�v�r�ite �n aceast� via��.

- Rudele apropiate ale decedatului poart� pe reverul hainelor o panglic� mic� de culoare neagr�, numit� doliu. De regul�, acest doliu se poart� 40 de zile. �n semn de �ntristare, b�rb��ii nu se b�rbieresc p�n� la pomenirea de 40 zile. Hainele de ceremonie ale celorlal�i trebuie s� evite culorile vii, �ip�toare, nepotrivite cu sobrietatea momentului.

- De la moarte p�n� la �nmorm�ntare salut�m pe membrii familiei (c�nd mergem la casa celui decedat ori c�nd plec�m de acolo, precum �i la biseric�, cu ocazia slujbei �nmorm�nt�rii) cu cuvintele "Dumnezeu s�-l ierte sau, dac� este femeie, �Dumnezeu s-o ierte!"

Acela�i este salutul cu care ne adres�m �i cunoscu�ilor sau str�inilor pe care-i g�sim aduna�i l�ng� trupul r�posatului.

Aceste cuvinte de salut �nlocuiesc pe cele de bun� diminea�a, bun� ziua, bun� seara, la revedere, noapte bun�! etc., care nu se folosesc �n astfel de momente.

- Nu este obligatoriu ca �nmorm�ntarea sa aib� loc �n a treia zi de la deces, ci se poate �i mai devreme. Uneori, mai ales atunci c�nd exist� riscuri majore ca mortul s� miroas�, chiar se recomand� aceasta.

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)