Sa ne cunoastem credinta ortodoxa

De la: funnymoon, la data 2009-02-22 19:00:14eugenb, sotul meu a fost ateu din parinti atei; nu a fost botezat nicicum pana la varsta de 30 de ani, cand s-a botezat ortodox. Alte nelamuriri?

Tinzi sa pari ca e meritul tau nu al Lui Dumnezeu, Duhul Sfant este cel care transforma , ii schimba inima omului, tu ai fost "unealta" de care El s-a folosit.
Daca renuntai la "alte lamuriri?" era ok, dar iar ai cazut in pacatul ....intolerantei. Arata-i si tu dragoste.App il iubesti pe Eugen??(stii si tu m-ai intrebat daca iubesc preotii orto.)

De la: eclaudesvd, la data 2009-02-22 17:54:50Maria_tu ... ce crezi??? au catolicii icoane sau nu au?:))

Eu zic sa te interesezi sa citesti sa intri intyr-o biseirca catolica:))

Tot rautacios esti.



Tot Andu la capitolul rabdare va bate pe majoritatea.Si pe Adi il admir pt rabdarea si perseverenta lui.App Adi poti sa aduci completari nu numai sa raspunzi la anumite mesaje.Cred ca ne sunt foarte utile Informatiile pe care ni le dai.Uite eu doresc sa imi spui mai multe despre textele masoretice sau sa-mi spui unde sa caut.
Adi sti cand au fost introduse staiele preotesti??De unde au fost ele preluate, pt ca stiu sigur ca apostolii nu l-au avut si posibil ca nici generatia urmatoare.
Multumesc anticipat pt raspuns.
AAAAAA, am auzit una tare, spuneti-mi si mie scrie in Biblie ca cei de pe corabia lui Noe au tinut post (am vazut un interviu foarte interesant pe Trinitas despre Noe, dar nu stiu de faptul acesta legat de post)??
Posibil ca ei de pe corabie vazand ce se intampla in jurul lor sa le fi pierit si pofta de mancare, dar despre post nu imi amintesc sa fi citit.
Care este prima atestare biblica a existentei vitei-de-vie??

De la: adipopa, la data 2009-02-22 23:08:16

Andu, m�rturia lui Teodor Studitul este foarte t�rzie pentru a fi credibil� din punct de vedere istoric �i �n plus nu poate fi coroborat� cu m�rturii similare din partea Eudoxiei sau Pulheriei.

Este �ntr-adev�r o tradi�ie interesant�, dar probabilitatea ca evanghelistul Luca s�-�i fi exprimat astfel de interese artistice este extrem de redus�. Din contr�, chiar grec fiind de origine (�i medic pe deasupra), convertirea lui la cre�tinism, �nr�urirea Apsotului Pavel asupra sa �i familiarizarea cu aniconismul vechi-testamental l-ar fi �mpiedecat s� picteze.

Totusi marturia lui Teodor Studitul nu o poti anula? O pui sub semnul intrebarii pentru ca mai consideri ca este nevoie de mai multe marturii care sa o sustina...

Ce ne mai spune Traditia:

Sf�ntul evanghelist Luca era de neam din Antiohia Siriei �i din tinere�e a deprins �n�elepciunea elineasc� �i me�te�ugul doctoricesc, f�c�ndu-se doctor iscusit. Apoi a fost �i zugrav ales. Apostolul Luca este autorul �Evangheliei dupa Luca�, insotitorul Sfantului Apostol Pavel, facand parte din cei 70 de apostoli.

Se spune despre d�nsul c� el a zugr�vit minunat chipul Preasfintei N�sc�toare de Dumnezeu, purt�nd �n bra�e pe Pruncul cel mai �nainte de veci, pe Domnul nostru Iisus Hristos. Apoi a zugr�vit �i alte dou� icoane ale Preasfintei N�sc�toare de Dumnezeu �i le-a adus la Maica Domnului, spre a vedea dac� �i vor pl�cea; iar ea, v�z�nd acele chipuri ale sale, a gr�it astfel: �Darul Celui ce S-a n�scut din mine �i al meu s� fie cu icoanele acestea�. Sf�ntul Apostol Luca a mai zugr�vit pe lemn �i chipurile sfin�ilor �i marilor Apostoli Petru �i Pavel �i de la d�nsul s-a �nceput �n toat� lumea acel bun �i preacinstit lucru, adic� zugr�virea sfintelor icoane, �ntru slava lui Dumnezeu, a Maicii Lui �i a tuturor sfin�ilor, pentru �mpodobirea Bisericii �i spre m�ntuirea credincio�ilor, celor ce cu dreapt� credin�� cinstesc sfintele icoane.

Ce este mai interesant de notat despre Luca.

Luca pomeneste in Evanghelie niste detalii si niste stari de spirit aparte despre Maica Domnului. El pomeneste niste taine pe care Maica Domnului le pastra in inima ei pe care ceilalti evanghelisti nu le-au aprofundat atat de detaliat:

Pun aici doar doua versete foarte personale la adresa Maici Domnului:
LUCA 2:19,51
Iar Maria p�stra toate aceste cuvinte, pun�ndu-le �n inima sa.
----
�i a cobor�t cu ei �i a venit �n Nazaret �i le era supus. Iar mama Lui p�stra �n inima ei toate aceste cuvinte.

Aceste lucruri chiar intaresc faptul ca Luca a cunoscut-o personal pe Maica Domnului asa cum spune si Traditia. Traditia mai spune ca Maica Domnului a fost printre martorii cheie de la care s-a documentat Luca pentru scrierea Evangheliei..

Traditia care face referire la pictorul Luca este transmisa in primul rand prin anumite texte liturgice, mai ales cele de la sarbatorile dedicate unor icoane ale Fecioarei, cum ar fi praznicul icoanei Maicii din Vladimir.

Mai vorbesc despre o icoana zugravita de Evanghelistul Luca si Sfintii Andrei Criteanul si Gherman, Patriahul Constatinopolului ( 715-730), care se gasea la Roma. Sfantul Gherman spune despre aceasta ca ar fi fost trimisa �preaputernicului Teofil�, despre care vorbesc Proloagele �Evangheliei Sfantului Luca� si ale �Faptelor Apostolilor�. Traditia insa mai aminteste si despre o alta icoana, care ar fi fost pictata de acelasi autor, binecuvantata de insasi Maica Domnului, si trimisa aceluiasi Teofil, insa in Antiohia. Aceasta misterioasa icoana detinuta de Teofil, dupa oficializarea crestinismului, a fost aratata la Roma credinciosilor, iar pe la anul 590, Papa Grigorie (590-604) ar fi mutat-o in Bazilica Sfantul Petru, intr-o procesiune solemna. In secolele IV-VI, pelerinii care ajungeau la Ierusalim, in Biserica ridicata de Constantin cel Mare pe Golgota, puteau admira, printre alte relicve sfinte, si o frumoasa icoana a Sfintei Fecioare, devenita celebra prin rolul determinant pe care l-ar fi avut in convertirea Sfintei Maria Egipteanca.

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

La contribu�ia inegalabil� adus� de profesorul Dumitru St�niloaie la dezvoltarea g�ndirii teologice �n Rom�nia, arunc�nd lumini noi �n special asupra teologiei persoanei (dar nu numai), cred c� orice i se poate trece cu vederea, chiar �i micile nedrept��i f�cute pe alocuri occidentului, pe care cred c� din nefericire nu l-a �n�eles (�i m� refer aici deopotriv� la catolici �i la protestan�i). Lec�ia de teologie �i spiritualitate autentic r�s�ritean� �ns� este mult prea mare p�n� �i s� amintim ne-ecumenismul s�u...

De la: maria_tu, la data 2009-02-22 23:57:55

De la: eclaudesvd, la data 2009-02-22 17:54:50Maria_tu ... ce crezi??? au catolicii icoane sau nu au?:))
Eu zic sa te interesezi sa citesti sa intri intyr-o biseirca catolica:))

Tot rautacios esti.

Tot Andu la capitolul rabdare va bate pe majoritatea.Si pe Adi il admir pt rabdarea si perseverenta lui.App Adi poti sa aduci completari nu numai sa raspunzi la anumite mesaje.Cred ca ne sunt foarte utile Informatiile pe care ni le dai.Uite eu doresc sa imi spui mai multe despre textele masoretice sau sa-mi spui unde sa caut.
Adi sti cand au fost introduse staiele preotesti??De unde au fost ele preluate, pt ca stiu sigur ca apostolii nu l-au avut si posibil ca nici generatia urmatoare.
Multumesc anticipat pt raspuns.
AAAAAA, am auzit una tare, spuneti-mi si mie scrie in Biblie ca cei de pe corabia lui Noe au tinut post (am vazut un interviu foarte interesant pe Trinitas despre Noe, dar nu stiu de faptul acesta legat de post)??
Posibil ca ei de pe corabie vazand ce se intampla in jurul lor sa le fi pierit si pofta de mancare, dar despre post nu imi amintesc sa fi citit.
Care este prima atestare biblica a existentei vitei-de-vie??

Maria nu e o intrecere in rabdare aici. Toti invatam unii de la altii.

Uite iti dau eu un exemplu de post (oprire de la anumite mancaruri) pe care l-a cerut Dumnezeu inainte de Noe:

FACERE 2
16. A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam porunc� �i a zis: "Din to�i pomii din rai po�i s� m�n�nci,
17. Iar din pomul cuno�tin�ei binelui �i r�ului s� nu m�n�nci, c�ci, �n ziua �n care vei m�nca din el, vei muri negre�it!

De vita de vie eu stiu ca apare prima data pomenita aici:
FACERE 9:20
Atunci a �nceput Noe s� fie lucr�tor de p�m�nt �i a s�dit vie.

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Andu , nu e vb ce nici o intrecere ci de puterea exemplului, eu incercam sa-i arat ca se poate totusi purta un dialog , ala nu e raspuns, tu crezi ca eu am timp sa "bat" bisericile catolice ce ii era greu sa imi respunda el??
Asta arata cat de "nascut din nou "este fiecare, nu uita ca vb despre crestinism, despre nastere din nou, ce roade al DS se zamnislesc in tine, mine, el ea...
Aroganta, mandria nu au ce sa caute la un crestin.
Am spus sa invatan impreuna !
Alta data il tratez cu pas, i-am mai dato sansa tinand cont de ce mi-a spul ultima data.
Mandrie...catoliceasca, na, am spus-o!

Inainte de Noe nu mai gasim vorbindu-se despre vie?
Posibil. O sa verific, stii ca mai sunt versete care apar mai tarziu in biblie ca niste copletari din urma.
Dar acea persoana oferise o explicatie referioare la acea ruda a lui Noe care il desoperise gol pe Noe, ca nu a procedat corect din cauza ca nu a stat in post si rugaciune pe corabie ceea ce nu mi-a "sunat ca ceva cunoscut ".
In afara de acest lucru totul mi s-a parut ok.

De la: maria_tu, la data 2009-02-23 00:45:30Andu , nu e vb ce nici o intrecere ci de puterea exemplului, eu incercam sa-i arat ca se poate totusi purta un dialog , ala nu e raspuns, tu crezi ca eu am timp sa "bat" bisericile catolice ce ii era greu sa imi respunda el??

Asta arata cat de "nascut din nou "este fiecare, nu uita ca vb despre crestinism, despre nastere din nou, ce roade al DS se zamnislesc in tine, mine, el ea...

Aroganta, mandria nu au ce sa caute la un crestin.

Am spus sa invatan impreuna !

Alta data il tratez cu pas, i-am mai dato sansa tinand cont de ce mi-a spul ultima data.

Mandrie...catoliceasca, na, am spus-o!

Pai vezi... cum vorbesti.. inainte sa pretindem rabdare poate ar trebui sa daruim rabdare.. Acum ai spus-o, mai sus doar ai gandit-o. Chiar daca cineva ne mai ia peste picior , cred ca ni s-a inamplat fiecaruia lucrul asta poate ar trebui sa nu-i mai dam direct in cap si sa sarim ca niste cocosi in sus. Poate ar trebui sa invatam sa nu mai intoarcem palma nu crezi?

E mai bine sa atacam credinta pe care o consideram gresita cu justificarile de rigoare decat omul din spatele ei, pentru ca un om ca individ nu este neaparat o referinta pentru credinta care o marturiseste si se cuvine sa fim ingaduitor cu slabiciunile omului caci el este aproapele nostru ....

Poate era la mintea cocosului ca catolicii au icoane??? te-ai gandit la varianta asta?? Daca nu ar fi avut eu eram eu primul care saream la gatul lor sa-i intreb de ce au renuntat la icoane si pe ce motiv ?

Nu ti-am aratat eu icoane din catacombele romane din timpul persecutiilor? Nici o Biserica cu origine apostolica nu poate renunta la Sfintele Icoane... Adica in catacombele romane din timpul persecutiilor erau valabile si acum nu? Oare nu avem aceeasi credinta cu stramosii nostrii de ne punem problema asta?

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Mai Andule, or fi pictat mai si ei anumite chipuri ca sa ramana posteritatii, nu neaparat Luca sau altii , numai ca s-a denaturat scopul penrtu care au fost facute.
Iti repet majoritatea celor care li se inchina vad in ele pe sfinti, ca au putere aceste (initial imagini ajutatoare pt cei care nu stiau a citi si scrie) picturi, tablouri , imagini , ca ele reprezinta puterea datatoare de tot si toate, ele stirbesc din cinstea care tb acordata doar Tatalui prin Isus.

Mie nu imi convine sa ma duc intr-o biserica ortodocsa si sa pup tot, e ca o obligatie , un ritual, ti-am mai povestit ce am patit.
Daca ma duc pa un eveniment al vre-unei cunostinte tb sa ma conformez.
Mi s-a intamplat si la o inmormantare sti tu , cand tb sa-ti ei ramas bun, e o icoana pusa pe mana decedatului care dupa unii e musai sa o pupi.
Sper sa nu ma ..mitraliezi..cu raspunsuri, spun doar ce cred eu.
App, mai parca e ceva obligatoriu, cand te intalnesti cu un preot , mi s-a intamplat, erau copii mici mergeam pe o straduta la mine in localitate, stia ca eu nu pup asa ca a intins igoana copiilor, ce sa fac i-am lasat sa pupe ca de, erau mici si nu intelegeau ce se intampla si nu vroiam sa fac pe interesanta, numai ca uneori esti pus in situatii ...inedite.

De la: Andu30, la data 2009-02-23 00:11:53Totusi marturia lui Teodor Studitul nu o poti anula?

Sigur c� nu. Ea r�m�ne a�a cum ne-a fost transmis�.

De la: Andu30, la data 2009-02-23 00:11:53O pui sub semnul intrebarii pentru ca mai consideri ca este nevoie de mai multe marturii care sa o sustina...

Da.

Andu, �ntr-o interoga�ie istoric� riguroas�, avem nevoie nu numai de corobor�ri contemporane sursei. Am dat f�r� s� vreau aceast� impresie �n postarea anterioar�. M�rturiile similare din partea Eudoxiei sau Pulheriei, da, ar �nt�ri �ntr-adev�r autenticitatea sursei (Teodor Studitul). Dar eu sunt mai degrab� �nclinat s� accept m�rturia lui Teodor, ca �i de altfel tradi�ia contemporan� la care faci referire.

Problema �n cercetarea istoric� �ns� e alta. Pentru un istoric (�i nu neaparat unul sceptic), cu c�t sursa este mai �ndep�rtat� de �i privat� de un acces privilegiat la evenimentul sau persoana despre care scrie cu at�t probabilitatea istoric� a celor afirmate scade.

Tocmai aceast� �ndep�rtare �n timp a lui Teodor Studitul de personajul c�ruia �i atribuie pictura Theotokos precum �i absen�a unei tradi�ii de acest gen anterioar� secolului VI (�i dac� s-ar putea una chiar din secolul I) nu avem.

Epifanie (�n Panarion) �i probabil Hrisostom amintesc de Luca (ambii �n a doua jum�tate a secolului IV), dar nu cunosc tradi�ia picturii (nici pictura Mariei/Theotokos Mega Spileotissa nici a lui Petru �i Pavel). Singurii care afirm� c� ar de�ine �nc� un portret original a lui Luca adus de Toma �n India sunt cre�tinii tomi�ti de rit sirian (nestorieni) - dar nici ace�tia nu au f�cut proba.

Nu �tiu ce s� spun. Prefer o pozi�ie minimalist� �n acest subiect. Nu avem dovezi apropiate de Luca pentru a trage o concluzie istoric� ferm� privind veleit��ile sale pictorice�ti. R�m�ne o posibilitate, dar trebuie demonstrat�. Ce �nclin� foarte mult pentru mine balan�a �n cealalt� direc�ie este ebraismul �n care scriitorul evangheliei este imersat, cultura aniconic� vechi-testamental� �i influen�a puternic� asupra sa a Apostolului Pavel.

�n rest, accept toate celelalte lucruri pe care le scrii despre calit��ile deosebite ale evanghelistului, fie legate de medicin�, fie de geografie sau istorie...�i cred c� ai dreptate presupun�nd un acces privilegiat (poate chiar direct) la Maria - sau, dac� nu direct, oricum unul foarte apropiate acesteia.

Auzi ce sari asa?
Eu nu am vazut bisericile catolice pictate ca ale voastre si app , cred ca neoprotestantii au fost cei mai criticati si injurati pe tot forumul asta pe toate topicurile astea, iar daca tac la anumite mesaje asta nu inseamna ca sunt de acord cu tot ce se scrie.
Tu nu injuri ,doar sustii amunite idei ale voastre(cere ne trimit direct in iad) cu care nu sunt de acord dar nu mai vreu sa insist asupra lor si de aceea evit subiectele. Vad doar ca mai apare cate unul care va mai da de lucru.

De la: maria_tu, la data 2009-02-23 01:03:50Mai Andule, or fi pictat mai si ei anumite chipuri ca sa ramana posteritatii, nu neaparat Luca sau altii , numai ca s-a denaturat scopul penrtu care au fost facute.
Iti repet majoritatea celor care li se inchina vad in ele pe sfinti, ca au putere aceste (initial imagini ajutatoare pt cei care nu stiau a citi si scrie) picturi, tablouri , imagini , ca ele reprezinta puterea datatoare de tot si toate, ele stirbesc din cinstea care tb acordata doar Tatalui prin Isus.

Mie nu imi convine sa ma duc intr-o biserica ortodocsa si sa pup tot, e ca o obligatie , un ritual, ti-am mai povestit ce am patit.
Daca ma duc pa un eveniment al vre-unei cunostinte tb sa ma conformez.
Mi s-a intamplat si la o inmormantare sti tu , cand tb sa-ti ei ramas bun, e o icoana pusa pe mana decedatului care dupa unii e musai sa o pupi.
Sper sa nu ma ..mitraliezi..cu raspunsuri, spun doar ce cred eu.
App, mai parca e ceva obligatoriu, cand te intalnesti cu un preot , mi s-a intamplat, erau copii mici mergeam pe o straduta la mine in localitate, stia ca eu nu pup asa ca a intins igoana copiilor, ce sa fac i-am lasat sa pupe ca de, erau mici si nu intelegeau ce se intampla si nu vroiam sa fac pe interesanta, numai ca uneori esti pus in situatii ...inedite.

Imi pare rau pentru tine ca ai fost pusa in situatii imposibile si ai facut astfel o adversitate.

Eu ti-am spus tie ca toata lumea cu mintea intreaga stie ca noi nu cinstim lemnul si vopseaua in sine ci pe cel reprezentat in ele. Si mai ales noi nu cinstim pe Hristos care nu L-am vazut ci pe Hristos om si Dumnezeu pe care L-am vazut. Caci noi nu cinstim ceva ce ne imaginam ci ceva concret in care credem. Cinstim si firea omeneasca deopotriva cu firea Dumnezeieasca a lui Hristos.

�Darul Celui ce S-a n�scut din mine �i al meu s� fie cu icoanele acestea� uite exprimarea Maicii Domnului. Adica puterea lui Dumnezeu sa insoteasca icoanele.

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

�Darul Celui ce S-a n�scut din mine �i al meu s� fie cu icoanele acestea� uite exprimarea Maicii Domnului. Adica puterea lui Dumnezeu sa insoteasca icoanele. [/quote]



Andu, esta e verset sau....din Sfanta Traditie??

Asta cu icoanele ..ca existau pe vremea aceea(cand traia Maica Domnului) mi-e greu s-o diger.

De la: maria_tu, la data 2009-02-23 01:09:29Auzi ce sari asa?
Eu nu am vazut bisericile catolice pictate ca ale voastre si app , cred ca neoprotestantii au fost cei mai criticati si injurati pe tot forumul asta pe toate topicurile astea, iar daca tac la anumite mesaje asta nu inseamna ca sunt de acord cu tot ce se scrie.
Tu nu injuri ,doar sustii amunite idei ale voastre(cere ne trimit direct in iad) cu care nu sunt de acord dar nu mai vreu sa insist asupra lor si de aceea evit subiectele. Vad doar ca mai apare cate unul care va mai da de lucru.

OK... faci cum crezi tu.. nu te enerva acum... iarta-ma daca te-am scos din sarite.

Gandeste-te si tu sunt 2000 de ani de cand se picteaza icoane, este normal sa existe niste diferente... intr-o parte a lumii pictura sa aiba niste influente... in alta parte sa fie mai conservatoare... dar au si ei icoane...

Uite sunt sigur ca maine cand o sa vada dialogul o sa-ti raspunda eclaudesvd mai in detaliu...

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

De la: maria_tu, la data 2009-02-23 01:19:27

�Darul Celui ce S-a n�scut din mine �i al meu s� fie cu icoanele acestea� uite exprimarea Maicii Domnului. Adica puterea lui Dumnezeu sa insoteasca icoanele.

Andu, esta e verset sau....din Sfanta Traditie??


Asta cu icoanele ..ca existau pe vremea aceea(cand traia Maica Domnului) mi-e greu s-o diger.
[/quote]

Dar catacombele nu le poti nega... sunt acolo... de 2000 de ani...

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

De la: maria_tu, la data 2009-02-23 01:09:29Auzi ce sari asa?
Eu nu am vazut bisericile catolice pictate ca ale voastre si app , cred ca neoprotestantii au fost cei mai criticati si injurati pe tot forumul asta pe toate topicurile astea, iar daca tac la anumite mesaje asta nu inseamna ca sunt de acord cu tot ce se scrie.
Tu nu injuri ,doar sustii amunite idei ale voastre(cere ne trimit direct in iad) cu care nu sunt de acord dar nu mai vreu sa insist asupra lor si de aceea evit subiectele. Vad doar ca mai apare cate unul care va mai da de lucru.

Cu tot respectul �i catolicii au icoane iar bisericile lor sunt �i ele pline de picturi �i vitralii....

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: Andu30, la data 2009-02-23 01:24:00

De la: maria_tu, la data 2009-02-23 01:19:27

�Darul Celui ce S-a n�scut din mine �i al meu s� fie cu icoanele acestea� uite exprimarea Maicii Domnului. Adica puterea lui Dumnezeu sa insoteasca icoanele.

Andu, esta e verset sau....din Sfanta Traditie??

Asta cu icoanele ..ca existau pe vremea aceea(cand traia Maica Domnului) mi-e greu s-o diger.

Dar catacombele nu le poti nega... sunt acolo... de 2000 de ani...





[/quote]



Da categoric, dar cine garanteaza ca picturile au fost facute acum 2000 de ani????

App, nu m-am enervat, iar biserici catolice nu am vazut decat in filme de aceea nu stiu multe despre ele , stiu ca la ei predomina statuetele.
Oricum nu mai conteaza, hai sa schimbam subiectul.

Dar catacombele nu le poti nega... sunt acolo... de 2000 de ani...


Da categoric, dar cine garanteaza ca picturile au fost facute acum 2000 de ani????

Maria_tu.... ignoanta ta si mediocritatea ma dezarmeaza Mai pune mana pe o carte de istorie a crestinismului si citeste! Ce crezi ca picturile din catacombe au fost pictate acum cativa ani de cineva ca sa demonstreze ce??? Ai fost in catacombele romane? Cele mai cunoscute sunt din Via Appia... Mergi, atingele, priveste/le, citeste istoria lor si dupa da/ti cu parerea. Nu veni cu intrebari de doi lei sa=ti arati mediocritatea in fata unei lumi intregi! Poate ca sunt un �arogant catolic� dar tu esti de o mediocritate si o ignoranta crasa. Nu stiu ce confesiune si religie esti si nici nu ma intereseaza, insa la nivel de cultura generala esti varza. Mergi si �bate� Bisericile catolice si vei gasi cate raspunsuri vrei! SA stii ca mandria ta de a fi mai bunasi sfanta decat ceilalti e mai rea decat �aroganta catoliceasca� de care ai pomenit. Locul tau e intr-o biblioteca unde sa recuperezi 2000 de ani de istorie crestina citind tratate de istorie nu sa spui baleverne pe forum! Poti sa/l ataci pe Andu si pe ceilalti de forum cat vrei... insa nu te scuteste de a fi ignoranta si mediocra.
Poti sa ma eviti sau sa/mi dai �pas� cat vrei, tot o ignoranta si o mediocra esti!
Maria_tu ... mai ia o pauza si scuteste-ma cu comentariile tale de doi lei!!!

Aceasta am gasit pe un site despre icoana Maicii Domnului. Cred ca Andu a preluat de pe acest site traditia referitoare la pictartea primei icoane de catre Sf. Luca. Insa, asa cum spune si acest articol traditia nu e sigura.



ICOANA MAICII DOMNULUI- FEREASTR� SPRE ABSOLUT

�A lui Dumnezeu Maic�
Celui de Sus curat�
Ne rug�m s�rguie�te.�
1.Imagine �i simbol


Icoanele reactualizeaz� miraculosul illud tempus, c�nd Hristos, Fecioara Maria �i sfin�ii tr�iau printre oameni . Icoana (gr. eikon, lat. imago=chip, reprezentare) este imaginea sacr�, redat� bidimensional, �n conformitate cu iconografia bizantin�, creat� �n secolul V. Ea este rezultatul unei sinteze a culturilor elin�, roman� �i cre�tin�. Suport de medita�ie, icoanele duc la contemplarea celor nev�zute. Ea este o �teologie �n imagine� , anun�� prin culori �i face prezent ceea ce Evanghelia proclam� prin cuv�nt, este cartea celor care nu �tiu s� citeasc�.
Icoana, �mpreun� cu Sf�nta Biblie �i Sf�nta Treime, a devenit parte a cultului bisericii ortodoxe. Credincio�ii ortodoc�i aduna�i �ntr-o biseric� pentru liturghie, stabilesc leg�tura cu Biserica cereasc� prin intermediul icoanelor �i rug�ciunilor liturgice. Cre�tinii, cu capul plecat s�rut� mai �nt�i icoana lui Iisus Hristos, apoi pe a Fecioarei Maria �i pe cea a s�rb�torii sau a perioadei liturgice. Icoana a devenit o nevoie esen�ial� pentru cre�tinii ortodoc�i. �nc� de la botez, prime�te icoana sf�ntului al c�rui nume �l poart�. La c�s�torii, p�rin�ii �i binecuv�nteaz� pe tineti cu icoane, iar la �nmorm�ntare, �n fruntea cortegiului funerar este purtat� icoana primit� la botez sau la cununie �i pe cea a Sfintei Fecioare .
Chipul sanctit��ii pictate este de fapt un portret arhetip, care ne-a fost transmis, conform tradi�iei, prin intermediul primelor icoane �nef�cute de m�n� de om, ci dictate de voin�a lui Dumnezeu� . �n biseric� �i �n casele cre�tinilor, venerarea Mariei este �nso�it� �i de cultul pentru icoane Maicii Domnului (al�turi de Iisus Hristos sau de sfin�ii cre�tini) e considerat� �ntrupare a Logosului divin. Ea a posedat la un moment al timpului istoric un trup de esen�� uman�, care a fost reprodus cu ajutorul artei.
Pictorul de icoane are o rug�ciune, �nainte de a-�i �ncepe lucrarea: �Tu, Doamne Dumnezeule, St�p�ne a toate, lumineaz� �i �ndrumeaz� sufletul, inima �i mintea robului t�u, c�l�uze�te-mi m�inile ca s� pot �nf��i�a cum se cuvine �i �n mod des�v�r�it chipul T�u, al Sfintei Tale Maici �i pe cele ale tuturor sfin�ilor pentru slava, bucuria �i �nfrumuse�area Sfintei Tale Biserici.�
Cele mai vechi icoane se consider� a fi cele care o reprezint� pe Fecioara Maria, atribuite de tradi�ie Sf�ntului Luca evanghelistul, care le-a pictat �n urma unor revela�ii. Ele sunt considerate arhetipul icoanelor bizantine, care la r�ndul lor sunt copia identic� a modelului arhetipal, revelat de �nsu�i Dumnezeu. Din nefericire este vorba de o tradi�ie care se bizuie pe m�rturia lui Theodor Studitul (sec.VI), care pretinde c� ��mp�r�teasa Eudoxia ar fi trimis Pulheriei un portret al lui Theotocos, pictat de evanghelistul Luca.� Nici dinspre partea Eudoxiei, nici dinspre cea a Pulheriei nu avem vreun ecou al acestei icoane. �Dac� observ�m Madona atribuit� Sf�ntului Luca, din bazilica San Marco din Vene�ia, constat�m c� este un stil bizantin. E posibil ca un artist Luca s� fi pictat, dup� gustul epocii pe Fecioara Maria.�
Pictarea �n icoane a Maicii Domnului �n Biserica Ortodox� se face �ntr-o form� care conduce pe credincio�i la marea tain� care s-a s�v�r�it prin Eva � adic� la �ntruparea Fiului lui Dumnezeu. Icoana Maicii Domnului nu reprezint� pe Fecioara Maria �nainte ca Duhul Sf�nt s� vin� peste ea �i puterea celui �nalt s� o umbreasc�. Numai dup� ce harul lui Dumnezeu s-a pogor�t peste ea, a devenit cu adev�rat N�sc�toare de Dumnezeu. P�rin�ii Bisericii au revelat paradoxul: Maria este fiica fiului s�u (c�ci acesta, ca Dumnezeu, este tat�l a toat� f�ptura). Ea este mama Dumnezeului s�u.
Icoana este venerat� ca obiecte de cult �n cadrul ritualului ortodox, numai dup� ce a fost supus� unui ritual de sfin�ire de c�tre preot. Ea �ndepline�te o func�ie de intermediere. Poate influen�a benefic destinul celui care se roag�. De aceea �n fiecare cas� de cre�tin se afl� o icoan�.
Arta icoanei, parte a cultului ortodox, are menirea de a �ndrepta spre cer g�ndurile profane �i de a le transforma �n contempla�ie a divinit��ii �i �n rug�ciune. Contemplatorul icoanei este omul �n rug�ciune, contopit pentru o clip� cu sacrul revelat. Ea este �i protector �mpotriva r�ului. Fecioara Maria este considerat� protectoare �i intercesoare.

Imi place foarte mult simbolistica icoanelor Sf. Fec. maria in Biserica Ortodoxa. Cum nu am acces la notitele mele despre simbologia icoanei ortodoxe, deoarece momentan nu sunt in tara, am apelat la internet pentru a cauta explicatiile de rigoare in ce priveste tipurile de icoane.



Ortodoxia distinge 4 tipuri iconografice fundamentale: �Cea care troneaz�, �Cea care se roag� (Oranta), �Cea care arat� calea� (Odighitria) �i �Cea dulce, m�ng�ietoare� (Eleusa).
Iconografia �nchinat� Fecioarei se va orienta, �nc� din epoca lui Constantin Cel Mare, spre tipul impun�tor al �mp�r�tesei, urm�nd �n paralel chipul lui Hristos ca �mp�rat. A�ezat� pe tron �n pozi�ie frontal�, ea �ine la piept pe pruncul Iisus �i arat� un sul al scripturilor. De fiecare parte a tronului se afl� un �nger, uneori un sf�nt, �nclinat spre prunc, ca semn al �nchin�rii. Ceea ce pare a fi fixat modelul cre�tin este �Fecioara cu Pruncul�, primind �nchinarea magilor la care se referea Matei (II, 1-2), apoi Protoevanghelia lui Iacov. Pozi�ia a�ezat� a mamei, �in�ndu-�i pruncul pe genunchi �i av�nd �n fa�� magii ce i se �nchin�, o copiaz� pe cea a �mp�ratului victorios, privind predarea du�manilor �nvin�i.
Pruncul din bra�ele ei este Cuv�ntul. El este �nve�m�ntat ca cei mari, cu tunic� �i manta. Doar �n�l�imea ne arat� c� e vorba de un copil. Chipul s�u serios �i maiestuos reflect� �n�elepciunea divin�. Ve�m�ntul s�u exprim� str�lucirea soarelui, culoarea divinit��ii dumnezeie�ti. Centrul compozi�iei oric�rei icoane se afl� �n dreptul inimii Fecioarei Maria �i �n acela�i timp al g�tului puternic al copilului numit �suflu� �i care simbolizeaz� suflarea Duhului Sf�nt odihnind asupra Cuv�ntului. Acest lucru s-ar putea explica prin exerci�iul isihasmului, rug�ciunea inimii. Orice icoan� de acest fel are forma unui triunghi �nscris �ntr-un dreptunghi prelungit, mister al Treimii �nscris �n fiin�a lumii. Fecioara poart� de obicei copilul pe bra�ul drept, m�na st�ng� �l arat� privirilor tuturor. Capul ei e u�or aplecat spre copil, imagine ce �i �ndulce�te m�re�ia de Maic� a Domnului. Ea e imaginea Bisericii, care poart� �n sine m�ntuirea, m�rturisind-o �i contempl�nd, prin cruce, �nvierea. Icoana �n care Fecioara Maria apare cu pruncul este icoana �ntrup�rii sau a Bisericii, semnific�nd comuniunea ultim� a divinului (copilul � Cuv�nt) cu umanul (Mama). Chipul mamei vorbe�te de iubirea matern�. Ochii Mariei urm�resc destinul fiec�rui om . Fecioara Maria apare �n icoane �i singur�: Oranta, Pokrov-ul. �n aceast� icoan� pruncul e reprezentat �ntr-o migdal� �n fa�a pieptului mamei sale. E circumscris �n s�nul mamei sale.
Fecioara de tipul Odighitria (C�l�uzitoarea), reprezint� dogma hristologic� �i-L �nf��i�eaz� pe Fiul ei, Cel care este calea. Ea poart� copilul, binecuv�ntat, pe bra�ul s�u st�ng �i cu m�na dreapt� �l arat� pe M�ntuitor.
Fecioara de tipul Eleusa (M�ng�ietoarea) �l str�nge pe prunc la s�n, subliniind latura matern� a Mariei. Sf�ntul Grigore Palamas, �n In dormitionene, d� o explica�ie frumuse�ii Mariei: �vr�nd s� izvodeasc� un chip al frumuse�ii absolute �i s� arate �n mod v�dit �ngerilor �i oamenilor puterea artei sale, Dumnezeu a f�cut-o �ntr-adev�r pe Maria Preafrumoas�.�
�n icoana Maica �ndolitat� (T�nguirea Maicii Domnului) ea pl�nge r�stignirea lui Iisus, plasat pe o cruce de dimensiuni reduse, �n partea de jos a imaginii. Ilustreaz� durerea matern� ocrotitoare de maic�, dominant� �n spiritul doliului ortodox. Varianta pe sticl� a acestei icoane este �nconjurat� de ramuri verzi de la s�rb�toarea Floriilor purt�nd, pe l�ng� durerea patimilor, speran�a �nvierii �i �nnoirii.
�n biserici mai exist� �i icoanele praznicelor �mp�r�te�ti. Anul liturgic al Bisericii Ortodoxe �ncepe la 1 septembrie. Icoana praznicului completeaz� textele liturgice �n anun�area tainei �i formeaz� cu acestea un �ntreg. Icoana �Na�terea Maicii Domnului� a fost considerat� ca reprezent�nd �ultimele preg�tiri ale neamului omenesc pentru primirea dumnezeirii� . Icoana ��nt�mpinarea Maicii Domnului� o reprezint� pe Maria intr�nd �n �Sf�nta Sfintelor�, din Templu, ea care va deveni templul lui Iisus. �Bunavestire� reprezint� �ntruparea Fiului lui Dumnezeu. Acum are loc ��mplinirea tainei care dep�e�te toate limitele ra�iunii omene�ti�. C�t prive�te icoana �Adormirea Maicii Domnului�, aceasta ofer� o lectur� contemplativ� a slujbei din acea zi. Leg�tura str�ns� dintre mam� �i prunc, ar�tat� �n aproape toate icoanele Maicii Domnului care �ine �n bra�e pe M�ntuitorul Iisus, aici se g�se�te inversat�. Fiul, Adam cel nou, apare �ntru slav�, �nconjurat de �ngeri. El �ine �n m�ini pe Sf�nta Sa Maic�, adic� sufletul care ia asupra sa trupul �nduhovnicit. Noua Ev�, pe care Apocalipsa o descria ��nv�luit� �n soare�(Ap.12,1), ne-o ia �nainte �n procesul de �ndumnezeire: este r�spunsul la chemarea puternic� a lui Dumnezeu, care s-a f�cut purt�tor de trup, ca omul s� devin� purt�tor de duh sf�nt.

O alta icoana care imi place foarte mult este cea a lui Andrej Rubliov: Sfanta Treime. Simbolistica ei este foarte bogata. E uimitor cum un pictor poate reda in putine gesturi atatea adevaruri despre trinitate: egalitatea persoanelor, unicitatea dumnezeirii, actiunea �ad intra� si �ad extra� a persoanelor.
Simbolistica icoanelor Sf. Fecioare Maria mi/a placut foarte mult, mai ales dupa conferinta unui episcop greco-catolic. Cum nu am la mine notitele de la aceasta conferinta am cautat pe internet anumite informatii pe care le/am redat in materialul anterior. Biserica Catolica a inceput sa redescopere bogatia iconografica rasariteana. Teologia verticala exprimata de iconografia ortodoxa este uimitoare. Daca in icoanele din Apus se redau sentimentele umane (tristete, bucurie, suferinta, pace, manie, deziluzie etc.) in icoana ortodoxa predomina sentimentul divin de pace si iubire. Culorile, gesturile, privirea spun totul despre revelatia divina existenta in icoana. Privitorul si cinstitorul de icoane nu trebuie decat sa contemple creatia pictorala pentru a intra in dimensiunea indumnezeirii spiritului.
Exista un sanctuar crestin-catolic in Cacica, nordul Bucovinei care cinsteste o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Faca aceasta specificare pentru a vedea ca si Biserica Catolica deopotriva cu Biserica Orotdoxa cinsteste si pretuieste imaginile sfinte. Pentru mine e o imbogatire faptul de a cunoaste si a intelege aceasta semnificatie a picturii bizantine. Manastirile din nordul Moldovei si din toata tara sunt o marturie vie a pietatii si a dorintei de indumnezeire a sufletului romanesc si nu numai. Manastirea Probota are influente apusene in ceea ce priveste pictura, stiind ca Pwetru rares avea legaturi cu mesteri si pictori apuseni. Manastirea Agapia, pictat in 1861 de Grigorescu are o particularitate in savarsirea picturii bisericii manastirii. Comparand aceste stiluri putem vedea interferenta occidentala, dar si imbogatirea la nivel spiritual. Ma bucur sa pot spune ca arat picturala bizantina m-a ajutat sa inteleg teologia ortodoxa. Un Christos Pantocrator pe cupola unei Biserici ortodoxe e un plus de spiritualitate si de aprofundare a teologiei cristologice. Gesturile si privirea sa te indeamna la o contemplare si la o umilinta in fata divinitatii. O Marie care arata spre pruncul Isus, nu face altceva decat sa indrepte crestinul spre esenta si conduce pe privitor la Cel care este Fara de Sfarsit.
Sunt mandru ca am crescut intr-o tara ortodoxa si m-am imbogatit, catolic fiind, cu spiritualitatea si cultura orotodox-romaneasca. Acum unde sunt pot vorbi tuturor de imensitatea si bogatia trairii mele. Pot spune ca Apusul si Orientul s/au intalnit in traditia poporului roman, caci multe simboluri cultural-religioase se regasesc in ambele Biserici care convietuiesc pe teritoriul Romaniei. Nimic nu e mai frumos si mai bogat decat sa te regasesti in divinitatea icoanei bizantine incat sa poti trai universalitatea credintei drepte acolo unde esti si traiesti.

De la: eclaudesvd, la data 2009-02-23 05:04:52Dar catacombele nu le poti nega... sunt acolo... de 2000 de ani...





Da categoric, dar cine garanteaza ca picturile au fost facute acum 2000 de ani????



Maria_tu.... ignoanta ta si mediocritatea ma dezarmeaza Mai pune mana pe o carte de istorie a crestinismului si citeste! Ce crezi ca picturile din catacombe au fost pictate acum cativa ani de cineva ca sa demonstreze ce??? Ai fost in catacombele romane? Cele mai cunoscute sunt din Via Appia... Mergi, atingele, priveste/le, citeste istoria lor si dupa da/ti cu parerea. Nu veni cu intrebari de doi lei sa=ti arati mediocritatea in fata unei lumi intregi! Poate ca sunt un �arogant catolic� dar tu esti de o mediocritate si o ignoranta crasa. Nu stiu ce confesiune si religie esti si nici nu ma intereseaza, insa la nivel de cultura generala esti varza. Mergi si �bate� Bisericile catolice si vei gasi cate raspunsuri vrei! SA stii ca mandria ta de a fi mai bunasi sfanta decat ceilalti e mai rea decat �aroganta catoliceasca� de care ai pomenit. Locul tau e intr-o biblioteca unde sa recuperezi 2000 de ani de istorie crestina citind tratate de istorie nu sa spui baleverne pe forum! Poti sa/l ataci pe Andu si pe ceilalti de forum cat vrei... insa nu te scuteste de a fi ignoranta si mediocra.

Poti sa ma eviti sau sa/mi dai �pas� cat vrei, tot o ignoranta si o mediocra esti!

Maria_tu ... mai ia o pauza si scuteste-ma cu comentariile tale de doi lei!!!

Stralucimea Voastra, chiar nu mai intereseaza catolicismul, sub nici o forma.

Nici icoanele voastre nici statuile voastre, absolut nimic in legatura cu ele ca obiecte de inchinare.

Prefer sa raman la medicritatea mea in materie de idoli.

Am lucruri mult mai importante de facut decat sa te "citesc " pe tine si sa-ti studiez idolii.

eclaudesvd.... icoana aceea a Sfintei Treimi de la stejarul Mamvri este incredibila... Oare ar mai fi negat Sfanta Treime cineva care ar avea in minte acea scena de sub stejarul Mamvri.

""Iisus le-a zis: Adev�rat, adev�rat zic vou�: Eu sunt mai �nainte de a fi fost Avraam. ""

Uneori dintr-o icoana eu unul am invatat mai multa teologie decat din zile intregi de citit.

Sunt lucruri care le descopar acum si ma minunez de intelepciunea stramosilor nostrii. Imi pare nespus de rau ca nu putem pune imagini pe forum.
ISAIA 1:2-4
2. Ascult�, cerule, �i ia aminte, p�m�ntule, c� Domnul gr�ie�te: Hr�nit-am feciori �i i-am crescut, dar ei s-au r�zvr�tit �mpotriva Mea.
3. Boul �i cunoa�te st�p�nul �i asinul ieslea domnului s�u, dar Israel nu M� cunoa�te; poporul Meu nu M� pricepe.
4. Vai �ie neam p�c�tos, popor �mpov�rat de nedreptate, soi r�u, fii ai pieirii! Ei au p�r�sit pe Domnul, t�g�duit-au pe Sf�ntul lui Israel, �ntorsu-I-au spatele.

Uitati-va acum la Icoana Nasterii Domnului ce este reprezentat langa pruncul Iisus??? si ce legatura este cu versetele lui Isaia de mai sus...

www.icoane-ortodoxe.com/icoane/Nasterea-Domnului.jpg

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

Aoleoo m-am saturat de atata cearta si intepaturi... Sa ne oprim din certuri...

Hazardul este m�sura ignoran�ei noastre. (Henry Poincare)

De la: Andu30, la data 2009-02-23 11:38:10Aoleoo m-am saturat de atata cearta si intepaturi... Sa ne oprim din certuri...

S-o crezi tu.
Nu ma las impresionata atat de usor.
Lasa ca va dau "material"
Vrea sa studiez?
OK.
Sa studiem impreuna.

www.geocities.com/athens/delphi/5647/rel55.htm






Radu Cerghizan


Inchizitia a fost o instanta judecatoreasca instituita de biserica catolica, prin decretul papei Gregor IX in anul 1231, in scopul depistarii si reprimarii s�ngeroase a asa-zisilor "eretici". Sarcina interogatoriilor, persecutiilor, torturilor si arderilor pe rug a fost preluata de catre ordinele calugaresti ale Franciscanilor si Dominicanilor. In fruntea inchizitiei a stat un Mare Inchizitor. Inchizitia a constituit una din cele mai grave erori sav�rsite de Biserica Romano-Catolica, care a dus la crime pe scara de masa impotriva umanitatii.
Dupa ce Romano-Catolicismul si-a consolidat puterea in Evul Mediu, cetatenii cu vederi liberale, care nu se aliniau cu dorintele, nu intotdeauna biblice, ale Bisericii oficiale, au inceput sa fie priviti ca "eretici", ca inamici ai societatii. La doi ani dupa masacrarea ereticilor albigenzi, Papa Grigore IX publica documentul apostolic Excommunicamus (20 aprilie 1231) prin care anunta infiintarea unui tribunal supranational care sa judece cazurile de erezie. Intentia Papei Grigore IX stabilea ca obligatorie efectuarea unei anchete care sa confirme sau sa infirme temeinicia acuzatiei de erezie. Tribunalul a primit numele de inchizitie (l.lat. inquisitio = cercetare, ancheta). Inchizitia a functionat mai mult in tarile din sudul si vestul Europei, in special in Spania si a inceput a judeca pe toti aceia care au ncercat sa rasp�ndeasca printre credinciosi invataturi asa-zise false in materie religioasa, in dauna credintei. Biserica a considerat firesc sa aiba si ea un for care sa ceara socoteala celor care se amestecau in probleme religioase fara a fi - dupa parerea ei - competenti; aceasta a fost Inchizitia. Ea a jucat un mare rol mai ales in istoria Evului Mediu. Condamnarile care s-au facut se datoreaza principiilor considerate optime pentru a apara ordinea publica lezata prin invataturile asa-zise eretice.
C�nd era semnalata prezenta ereziei intr-o regiune, se anunta o ancheta: ori se deplasa tribunalul la fata locului, ori erau convocati suspectii, in corpore, la centru. C�nd era vorba de cazuri particulare, celui in cauza i se trimitea o citatie prin parohia teritoriala. Neprezentarea la locul stabilit in termen de 30 de zile atragea dupa sine excomunicarea, fapt care reducea sansele la proces. Adus in fata Tribunalului, suspectul era pus sa jure ca va spune adevarul, dupa care era interogat si un notar consemna intrebarile si raspunsurile. Mijloacele dure de constr�ngere fizica erau folosite in cazul in care cel anchetat refuza sa raspunda la intrebari. Asa-zisul eretic care isi retracta erorile primea o sanctiune ispasitoare, dupa gravitatea constatata arbitrar.
Categorii de pedepse degradante date de Inchizitie inculpatilor:
- posturi indelungate, opere de binefaceree, zidirea unei biserici, pelerinaje la locurile sfinte.
- participarea la celebrari liturgice comuunitare st�nd intr-un colt al bisericii, descult si cu o lum�nare aprinsa in m�na.
- purtarea unui semn distinctiv, cusut pe haine, ori purtarea unor vesminte de culoare speciala.
- amenzi, confiscarea bunurilor, interdicttia indeplinirii anumitor functii publice.
- inchisoarea pe un timp determinat sau pee viata.
- condamnarea la moarte.
Cei care aveau legaturi cu diferite secte ori cu eretici erau excomunicati. C�nd un eretic refuza sa retracteze sau c�nd recidiva, Tribunalul inchizitorial il incredinta judecatorului civil, care, de regula, ii pregatea rugul. Majoritatea inchizitorilor au dat Inchizitiei o fata monstruoasa (Thomas de Torquemada, Conrad de Marbourg, Robert cel Mic, Pierre Cauchon, Jean le Maitre, Bernard Gui s.a.), compromit�nd masiv Biserica. Au existat si inchizitori ceva mai corecti, unii dintre ei fiind declarati ulterior de Biserica chiar sfinti (Sf. Petru din Verona, Sf. Fidelis de Sigmaringen, Sf. Ioan Capistran). Biserica a declarat sfinti si martiri si pe unii dintre cei pe care Inchizitia i-a chinuit, condamnat la ani grei de temnita sau i-a ars pe rug (Tereza de Avila, Ioana d'Arc, arhiepiscopul de Toledo s.a.). Oric�t ar parea de straniu, Biserica Romano-Catolica nu a renuntat formal la Inchizitie dec�t in 1908, prin reorganizarea eclesiastica produsa sub papa Pius al X-lea. Dar nici p�na azi Biserica Romano-Catolica nu a condamnat Inchizitia ca institutie criminala

www.geocities.com/athens/delphi/5647/rel60.htm




Radu Cerghizan


DEVIZA ORDINULUI: "Perinde ac cadaver" ("Docil ca un cadavru").


SCOPUL SI JURAMANTUL: Scopul Ordinului Iezuit, �nfiintat formal de catre Papa �n anul 1540, a fost distrugerea Reformei Protestante. Iezuitii, prin chemarea lor, prin esenta institutiei lor, sunt destinati sa caute, prin orice mijloace, drepte sau nedrepte, anihilarea Protestantismului. Aceasta este conditia existentei lor, datoria pe care trebuie sa o �mplineasca, altfel ei �nceteaza sa fie iezuiti.

EXTRAS DIN JURAMANTUL IEZUITULUI: "Din momentul acesta renunt si reneg supunerea mea datorata oricarui monarh, print sau stat eretic, numit Protestant, sau Liberalilor, sau ascultarea de legile, magistratii sau functionarii lor. Declar �n continuare ca doctrina Bisericilor Angliei si Scotiei, a Calvinistilor, a Hughenotilor si a celorlalti care se numesc Protestanti sau Liberali este de condamnat, precum sunt de condamnat si aceia care nu vor sa se lepede de acestea. �n continuare ma angajez sa ajut, sa asist si sa sfatuiesc pe toti sau pe oricare din agentii Sfinteniei Sale, oriunde ma voi afla pentru distrugerea doctrinelor eretice Protestante sau Liberale si a tuturor pretinselor lor puteri, legale sau de alta natura".

INSTRUCTIUNILE IEZUITILOR


Capitolul 1 (Cum trebuie sa se poarte membrii societatii c�nd �ncep o noua organizatie). La prima lor stabilire, membrii trebuie sa fie precauti �n ceea ce priveste achizitionarea de terenuri; dar daca se �nt�mpla sa cumpere terenuri care sunt bine situate, trebuie ca aceasta sa fie facuta �n numele unui prieten credincios si de �ncredere. Si pentru ca saracia noastra sa poata fi o camuflare a realitatii, trebuie ca achizitionarile adiacente locurilor unde se gasesc corporatiile noastre, sa fie atribuite de catre arhiepiscop unor corporatii situate la distanta; prin aceste mijloace va fi imposibil pentru conducatori si magistrati sa ajunga la o cunoastere exacta a nivelului la care se ridica veniturile Societatii. Sa nu se aleaga nici un loc de catre membri nostri pentru �nfiintarea unei societati altundeva dec�t �n orasele bogate; scopul Societatii fiind imitarea Salvatorului nostru binecuv�ntat, care si-a avut resedinta principala �n metropola Iudeii si care nu a avut dec�t vizite �n tranzit �n locurile mai putin remarcabile. Trebuie ca sumele cele mai mari sa fie �ntotdeauna stoarse de la vaduve, prin manifestari frecvente ale necesitatilor noastre extreme. �n fiecare provincie, nimeni dec�t conducatorul trebuie sa fie complet informat de adevarata valoare a veniturilor noastre; si trebuie ca ceea ce se afla �n tezaurul Romei sa fie tinut �ntotdeauna ca un secret inviolabil.
Capitolul II (In ce maniera trebuie sa se comporte Societatea asa �nc�t sa se strecoare, si dupa aceea sa pastreze o cunoastere buna a printilor, nobililor si a persoanelor celor mai distinse). Printii si persoanele distinse de pretutindeni trebuie cu toate mijloacele sa fie astfel conduse �nc�t sa dispunem de urechile lor, aceasta asigur�ndu-ne cu usurinta inimile lor; prin aceasta procedura toate persoanele vor deveni uneltele noastre si nimeni nu va mai �ndrazni sa provoace societatii cea mai mica neliniste sau opozitie. Persoanele ecleziastice sa c�stige un sprijin mare din partea printilor si nobililor, �nchiz�nd ochii la viciile lor si d�nd o interpretare favorabila pentru tot ceea ce ei fac �n mod gresit; putem observa aceasta �n contractarea casatoriilor lor cu rudele si neamurile lor apropiate sau cu cei asemenea lor. Trebuie sa fie treaba noastra sa �ncurajam astfel de oameni care sunt �nclinati �n aceasta directie, conduc�ndu-i sa spere ca ajutati de noi pot obtine cu usurinta o dispensa de la Papa; si fara �ndoiala ca o va primi cu usurinta, daca vor fi invocate motivele potrivite, daca vor fi indicate cazuri paralele si vor fi citate opinii care �ncurajeaza astfel de actiuni, c�nd binele obisnuit al omenirii si �naintarea mai mare a slavei lui Dumnezeu, care reprezinta singurul scop al societatii sunt pretinse ca fiind singurele motive ale lor. Mai presus de toate, trebuie sa se aiba grija ca sa se intre �n gratiile favoritilor nobililor si printilor si celor din casele lor; pe acestia prin mici atentii si multe manifestari evlavioase, �i putem c�stiga, ca prin ajutorul lor sa obtinem informatii exacte cu privire la �nclinatiile si dispozitiile stap�nilor lor; astfel Societatea va fi mai bine pregatita ca sa se potriveasca temperamentelor lor. Printesele si doamnele din �nalta societate pot fi c�stigate cu usurinta prin influenta cameristelor lor; pentru care motiv trebuie pe c�t posibil sa ne purtam galant cu acestea, deoarece astfel familia respectiva nu va mai avea nici un secret ci totul ne va fi adus la cunostinta. �n sf�rsit, fie ca toti sa dob�ndeasca cu asemenea maiestrie influenta asupra printilor, nobililor si magistratilor de pretutindeni pentru ca acestia sa fie gata la ordinele noastre chiar sa �si sacrifice cele mai apropiate relatii si pe cei mai intimi prieteni �n momentul c�nd vom spune ca este �n interesul si avantajul nostru.
Capitolul III (Cum trebuie sa se poarte membrii Societatii cu aceia care sunt la c�rma unor afaceri, si cu altii care, cu toate ca nu sunt bogati, pot totusi sa fie de folos �n alte privinte). Tot ceea ce a mai fost mentionat, poate, �ntr-o mare masura, sa fie aplicat si �n cazul acesta; si trebuie sa fim priceputi si �n a ne asigura de protectia lor �mpotriva tuturor celor care ni se opun. Autoritatea si �ntelepciunea lor trebuie apreciate pentru obtinerea anumitor servicii gratuite; de asemenea trebuie sa facem uz de sfaturile lor cu privire la dispretuirea bogatiilor; desi �n acelasi timp, daca discretia si credinciosia lor sunt garantate, putem sa facem uz de numele lor �n str�ngerea de bunuri materiale �n beneficiul Societatii.
Capitolul IV (Lucrurile de capat�i care trebuie recomandate predicatorilor si duhovnicilor nobililor). Imediat dupa moartea unei persoane cu pozitie, sa se aiba imediat grija ca un prieten al Societatii sa fie pus �n locul sau; dar aceasta trebuie �ndeplinita cu asemenea iscusinta si abilitate �nc�t sa se evite cea mai slaba suspiciune �n ceea ce priveste intentiilor noastre de a uzurpa autoritatea printului; pentru acest motiv (asa cum s-a mai spus) noi �nsine nu trebuie sa fim amestecati, ci sa ne folosim de anumiti prieteni credinciosi pentru �ndeplinirea planurilor noastre, a caror putere sa-i protejeze de invidia care altfel ar putea sa cada mai greu asupra Societatii.
Capitolul V (Ce fel de comportament trebuie respectat �n ceea ce priveste persoanele religioase care sunt angajate �n aceleasi functii ecleziastice ca si noi).
Capitolul VI (Despre metodele propice pentru a le face pe vaduvele bogate sa fie generoase cu Societatea noastra). Pentru aceasta �nsarcinare, sa fie alesi doar membri care sunt �naintati �n v�rsta, cu o �nfatisare plina de viata si cu o comportare placuta; acestia sa viziteze frecvent pe astfel vaduve, si �ndata ce acestea �ncep sa arate afectiune �ndreptata �nspre ordinul nostru este timpul sa �nfatiseze �naintea lor lucrarile si meritele Societatii. Daca par sa dea ascultare �n mod favorabil la acestea si �ncep sa viziteze bisericile noastre, trebuie cu orice pret sa avem grija sa le oferim duhovnici prin care ele sa fie bine povatuite, �n special �n ceea ce priveste perseverarea �n starea de vaduvie, si aceasta, prin enumerarea si aprecierea avantajelor si fericirii vietii de celibat: si ei sa garanteze cu credinta lor si cu ei �nsisi ca o garantie ca o perseverare continua �ntr-o astfel de hotar�re evlavioasa va avea negresit ca urmare dob�ndirea unui merit vesnic si se va dovedi ca un mijloc extrem de eficient pentru a scapa de suferintele altfel sigure ale purgatoriului. Trebuie sa se aiba grija ca sa se �ndeparteze �n special acei slujitori care nu pastreaza o �ntelegere buna cu Societatea; dar aceasta sa aiba loc �ncetul cu �ncetul; si c�nd am reusit sa �i aducem la conformitate, acestia sa fie recomandati ca si c�nd ar fi, sau vor deveni �n voluntar uneltele noastre; astfel vom avea acces la orice secret si ne vom putea amesteca �n fiecare afacere �n care este implicata familia.
Capitolul VII (Cum trebuie sa ne asiguram de astfel de vaduve si �n ce fel trebuie sa dispunem de averea lor). Trebuie sa fie determinate �n mod continuu la o perseverare �n devotiune si fapte bune, �ntr-un astfel de mod �nc�t sa nu treaca o saptam�na �n care, din proprie initiativa, sa nu puna deoparte din belsugul lor ceva pentru onoarea lui Cristos, binecuv�ntata Fecioara sau pentru sf�ntul care le patroneaza; ele sa dispuna de bogatia lor spre usurarea poverilor saracilor sau spre �nfrumusetarea bisericilor, p�na c�nd vor fi �n �ntregime usurate de rezervele lor inutile si bogatiile lor nenecesare. Duhovnicii sa aiba grija deosebita sa le �mpiedice pe vaduvele care sunt penitentele lor sa viziteze clericii care apartin altor ordine sau sa intre �n relatii cu acestia, oricare ar fi motivul, drept pentru care, �n ocazii potrivite, sa pretinda Societatea ca fiind infinit superioara tuturor celorlalte ordine; ca aduc�nd cele mai mari servicii bisericii lui Dumnezeu si de o mai mare autoritate cu Papa si toti printii; si ca este cea mai desav�rsita �n ea �nsasi prin faptul ca �ndeparteaza toate persoanele neplacute sau necalificate din comunitatea ei si astfel este purificata de lepadaturile si drojdiile cu care acesti calugari sunt infectati, care, �n general, sunt o adunatura de oameni needucati, prosti si lenesi, care �si neglijeaza datoriile si care sunt slujitorii propriului p�ntece. Duhovnicii sa le propuna si sa se straduiasca sa le convinga sa acorde mici pensii si contributii pentru sprijinirea anuala a colegiilor si a caselor ordinului, dar �n special casei ordinului care este la Roma; sa nu le lase sa uite de podoabele bisericilor, lum�nari, vin si lucrurile necesare pentru celebrarea messei. Daca vreo vaduva �si transfera �n timpul vietii �ntreaga proprietate Societatii; oric�nd se iveste posibilitatea, dar mai ales atunci c�nd este cuprinsa de boala, sau c�nd viata �i este �n pericol, c�tiva sa aiba grija sa �i prezinte saracia celor mai multe dintre colegiile noastre, din care multe abia aparute, abia daca au vreo baza; angajati-o printr-un comportament cuceritor si prin argumente convingatoare la o astfel de darnicie (trebuie sa o convingeti) care sa puna o baza solida fericirii ei eterne. Aceeasi �ndem�nare trebuie sa fie folosita �n cazul printilor si al altor binefacatori; ei trebuie adusi la credinta ca acestea sunt singurele fapte care vor perpetua amintirea lor �n lumea aceasta si le vor asigura gloria eterna �n cea viitoare.
Capitolul VIII (Cum sa fie tratate vaduvele asa �nc�t sa �mbratiseze religia sau o viata evlavioasa).
Capitolul IX (Despre cresterea veniturilor Colegiilor noastre). Duhovnicii sa viziteze �n mod constant pe bolnavi, dar �n special pe aceia care par a fi �n pericol; si pentru ca ecleziasticii si membrii altor ordine sa fie �nlaturati cu un motiv bun, superiorii sa aiba grija ca atunci c�nd duhovnicul este obligat sa se retraga, altii sa poata sa �l �nlocuiasca imediat si sa o mentina pe persoana bolnava �n hotar�rile ei bune. �n aceste momente poate fi indicat sa fie miscata prin frica iadului, sau cel putin a purgatoriului; si sa i se spuna ca asa cum focul este stins de apa, pacatul este �nabusit prin acte de caritate; si ca milosteniile nu pot fi folosite mai bine dec�t pentru hranirea si sprijinul acelora care prin chemarea lor exercita dorinta de a promova m�ntuirea aproapelui lor. �n sf�rsit, femeile care se pl�ng de naravul proastei dispozitii al sotilor lor sa fie instruite �n mod secret sa retraga o suma de bani, ca prin aducerea unui astfel de dar lui Dumnezeu sa faca ispasire pentru nelegiuirile pacatosilor lor parteneri si sa le asigure acestora iertarea.
Capitolul X (Despre rigorile particulare ale disciplinei �n cadrul Societatii).
Capitolul XI (Cum trebuie sa se poarte �n mod unanim membrii nostri cu aceia care sunt exclusi din Societate). Deoarece aceia care sunt dati afara, adesea aduc prejudicii foarte mari Societatii divulg�nd secretele �n care au fost implicati; prin urmare, tentativele lor trebuie prevenite �n felul urmator. �nainte de a fi dati afara, ei sa fie convinsi sa jure ca, direct sau indirect, nu vor scrie sau vorbi ceva care sa fie �n defavoarea Ordinului; iar superiorii sa �nregistreze �nclinatiile rele, neajunsurile si viciile pe care ei, dupa obiceiul Societatii, pentru despovararea constiintelor, le-au marturisit c�ndva: acestea, daca ei ne vor da vreodata ocazia, pot fi aduse de Societate �naintea nobilimii si prelatilor pentru a preveni promovarea lor. Nenorocirile si accidentele cu ghinion care li se �nt�mpla sa fie publicate imediat; dar cu rugaminti staruitoare pentru rugaciunile bunilor crestini, ca lumea sa nu creada ca suntem m�nati de pasiune: dar, printre membrii nostri, aceste lucruri sa fie prezentate cu orice pret �n cele mai �ntunecate culori, pentru ca restul sa fie �ntr-o mai mare siguranta.
Capitolul XII (Cine ar trebui sa fie pastrat si favorizat �n Societate).
Capitolul XIII (Cum sa alegem tineri care sa fie promovati �n Societate si �n ce mod sa-i retinem). Sa fie ademeniti prin mici atentii si prin indulgenta manifestata cu privire la libertatile v�rstei lor; si, mai presus de toate, sentimentele lor sa fie �ncalzite prin discursuri spirituale. Sa li se insufle ca faptul de a fi fost alesi dintr-un numar at�t de mare fiind preferati colegilor lor este cea mai vizibila proba a chemarii lor divine. Cu alte ocazii, dar mai ales �n predicare, sa fie �ngroziti prin afirmarea pedepsei eterne daca nu accepta invitatia cereasca. Cu c�t doresc mai mult sa fie admisi �n Societatea noastra, cu at�t mai mult sa li se am�ne aceasta favoare, cu conditia ca ei sa para neclintiti �n hotar�rea lor; dar daca mintile lor par sa sovaie, sa fie folosite toate metodele potrivite pentru �nsufletirea lor imediata.
Capitolul XIV (Despre cazurile rezervate si cauzele �ndepartarii din Societate).
Capitolul XV (Despre comportamentul fata de maici si credinciosii de sex feminin).
Capitolul XVI (Despre metodele de �naintare a Societatii). Membrii nostri sa se straduiasca �n principal �n sensul acesta, sa actioneze �ntotdeauna cu omenie chiar �n ceea ce priveste lucrurile ne�nsemnate; sau cel putin sa aiba aparenta exterioara ca fac astfel; pentru ca astfel, orice confuzii ar aparea �n lume, Societatea va creste mereu cu necesitate si �si va pastra terenul dob�ndit. Favoarea nobilimii si a clerului superior, odata c�stigata, urmatoarea noastra tinta trebuie sa fie atragerea tuturor preotiilor �n posesia noastra, pentru o reforma mai completa a clerului, care p�na atunci traisera sub anumite reguli ale episcopilor lor si facusera avansuri considerabile spre perfectiune. Si, �n sf�rsit, sa aspiram la abatii si episcopii, obtinerea carora, atunci c�nd exista locuri vacante, fiind foarte usor de facut, av�nd �n vedere indolenta si stupiditatea calugarilor; pentru ca ar tinde �n �ntregime spre beneficiul bisericii ca toate episcopiile si chiar scaunul apostolic sa ajunga �n m�inile noastre, iar �n special ar trebui ca Sanctitatea Sa sa devina un conducator secular mai presus de toate. Prin urmare, sa nu ram�na nefolosita nici o metoda, cu iscusinta si discretie, treptat, pentru cresterea foloaselor lumesti ale societatii, si apoi, fara �ndoiala, o epoca de aur va merge m�na �n m�na cu o pace universala si de durata, iar binecuv�ntarea divina va �nsoti Biserica Catolica. Dar daca s-ar �nt�mpla ca sperantele noastre �n sensul acesta sa fie spulberate, si de vreme ce vor aparea fara �ndoiala ofense, strategiile noastre politice trebuie sa fie diversificate cu abilitate, �n functie de vremuri si �mprejurari; iar printii, confidentii nostri, pe care �i putem influenta sa urmeze consiliile noastre, trebuie sa fie �mpinsi mai departe sa se implice �n razboaie d�rze unul �mpotriva altuia cu scopul ca Societatea noastra (ca promotor al binelui universal al lumii) sa fie solicitata din toate partile sa contribuie cu asistenta ei si sa fie folosita �ntotdeauna ca un mediator al disensiunilor publice; prin aceste mijloace principalele beneficii si promovari �n biserica ne vor fi desigur acordate drept compensatie pentru serviciile noastre. �n sf�rsit, Societatea trebuie sa se straduiasca sa �ndeplineasca cel putin acest lucru, adica obtin�nd favoarea si autoritatea printilor, aceia care nu �i iubesc, cel putin sa se teama de ei.

PUTEREA IEZUITA
Societatea lui Isus a fost de atunci recunoscuta ca fiind principala forta oponenta Protestantismului. Ordinul a devenit dominant �n determinarea planurilor si politicii Bisericii. Fratietatea a crescut si a prosperat. Si-a �ntemeiat filiale �nt�i �n Franta, Italia si Spania, apoi �n toate tinuturile civilizate. Succesul Ordinului a fost fenomenal. A devenit o putere �n lume. Si-a trimis reprezentanti �n toate colturile lumii. Trimisii ei solitari au fost vazuti umbrind tronurile europene. Ei au cautat, prin toate mijloacele cunoscute de ingeniozitatea omeneasca sa stabilizeze si sa consolideze structurile subrede ale Romei si sa submineze structurile �n crestere ale Protestantismului.

De la: adipopa, la data 2009-02-20 20:46:59Kenny, nici eu nu subscriu psihozei na�ionale pe tema pa�apoartelor biometrice �i regret substratul religios care i s-a conferit. De fapt, cred c� toate criticile pe care le aduci mai sus sunt valabile. Totu�i, limbajul t�u este prea violent pentru a asigura o dezbatere ra�ional� a subiectului. �n plus, nu cred c� aceast� teorie conspira�ional� este universal �mp�rt�it� de Biserica Ortodox�.

Sursele "psihozei", cel putin la noi in tara provin din interiorul bisericii ortodoxe.
In conformitate cu dogma bagata in fata in toate discutiile, "branding-ul" asta cu identificatoare biometrice e de fapt un pas premergator apocalipsei.
Pai: din moment ce apocalipsa e inevitabila, la ce toata vanzoleala?
Biserica e in esenta o structura a statului. In momentul in care se vor introduce pasapoartele biometrice, pentru ca parerea mea e ca se vor introduce, ce o sa faca? intra in greva foamei ? Se incearca evitarea apocalipsei? Pai cum s-o eviti, daca tot ce e scris in biblie se va intampla.

N-am citit biblia integral pentru ca nu m-a interesat niciodata suficient de mult. Asa ca sper sa ma lamureasca un crestin precticant in privinta urmatoarei intrebari: si dupa apocalipsa ce? Asteptam volumul 2 din biblie?

Am pus o intrebare adresata crestinilor "ferventi" de pe topicul asta.
In afara de raspunsul pueril dat de Ioana, singurul care a avut ceva de spus a fost Mytcor, care nu mi se pare un "crestin fervent". Mi se pare riguros adevarat ce a spus el, insa raspunsul lui se refera la biserica, nu la ce intrebasem eu.

Deci: care e scopul, "iubitorilor de oameni"? De ce incrancenarea asta in a va impune ideile ca fiind singurele "viabile" si in conformitate cu "adevarata si singura cale"? Astept cu interes un raspuns, preferabil unul care sa nu contina "da' nu incercam sa impunem nimic", ca e de porc.

@adipopa - la un moment dat am spus ca istoria o scriu invingatorii, parerea ta a fost ca nu e chiar asa. Sa lasam Holocaust-ul, hai sa ne uitam la niste evenimente mai recente. Chiar crezi ca o mana de parliti inarmati cu cuttere-e
au deturnat asa elegant niste avioane, dupa care au dat cu ele in WTC? Trecand de tot ce inseamna sisteme de securitate in State? Hai sa fim seriosi!

Finalitatea care a fost? Industria de aparare, care inseamna in esenta o mana de "baieti destepti" a primit o finantare la care pana atunci nici nu visau.
Petrolul din Irak. Poti sa-ti iei un McFish la McDonalds Baghdad si daca mai ai niste timp liber si-o cafea de la Starbucks.
S-au luat un milion de masuri restrictive vizand strict populatia americana. Si dupa ce s-au strans bine haturile, hop, apare si "criza".
Intr-adevar, "It's not what you know, it's what you can prove", da' cam multe coincidente, nu crezi?

Vanity, definitely my favorite sin.

www.catacombeleortodoxiei.ro/index.php?option=com_content&task=v...


Uniatismul: Trambulina Vaticanului spre Ortodoxie (I)


Sl�bit� de apari�ia reformei �i nereu�ind s� fac� fa�� acesteia, Biserica Catolic� �nfiin�eaz� �n 1540 ordinul monahal ,,Compania lui Iisus�, numit �i ordinul iezui�ilor. Strategi ne�ntrecu�i ai vicleniei �i lipsei de scrupule �n atingerea scopurilor, iezui�ii vor constitui v�rful de lance al expansionismului catolic �n Europa. �n r�zboiul pornit �mpotriva Ortodoxiei, ei ating excelen�a �n ipocrizie prin inventarea uniatismului. �n Transilvania, aflat� la r�sp�ntie de drumuri, �ncercarea de supunere a rom�nilor Bisericii Catolice �i are r�d�cinile �n secolul al XIII-lea, c�nd regele Bela al Ungariei depune �n 1234 jur�m�nt �n fa�a legatului papal c� ,,�i va st�rpi pe ereticii �i cre�tinii mincino�i, silindu-i s� asculte de Biserica roman�

Ast�zi, albul poate deveni negru, iar negrul alb, c�ci totul pare a fi cu putin�� �ntr-o lume nebun�. Se r�stoarn� valori � ceea ce ieri era ur�t azi este frumos, ceea ce era mic pare mare � prin minciun�. �n aceast� lume �n deriv�, parc� nimeni nu s-a dat �napoi s� se foloseasc� de himerele �nsufle�ite de patimile omene�ti.


Printre cei care au profitat �i profit� de dezorientarea omului contemporan se num�r� �i Vaticanul. �n ultimele decenii, Biserica Catolic� a luptat foarte mult pentru a-�i reface ,,imaginea�, �ifonat� �nc� din momentul na�terii ei. Rod al dorin�ei de putere �i de domina�ie a b�tr�nei Europe, catolicismul a mers pe o cale pres�rat� cu cadavre, din ale c�ror le�uri s-a hr�nit. �nc� de la �nceput, el s-a folosit de imaginea dumnezeirii ca de un paravan din spatele c�ruia s� conduc� lumea, supun�nd �i abuz�nd de lumea duhovniceasc� �n scopuri lume�ti.


De�i ancorat �n Evul Mediu prin concep�iile �i felul �n care reflect� via�a spiritual�, catolicismul �ncearc� ast�zi s� se alinieze contemporaneit��ii. Vaticanul, inima credin�ei catolice � care nu este mai mult dec�t o supersti�ie ce a reu�it s� �nghit� toate p�g�nismele omenirii din toate timpurile � a f�cut tot ce i-a stat �n putin�� pentru a-�i ascunde conservatorismul idiot �i rigiditatea �n spatele umanismului. Azi, el s-a aruncat precum un uragan �n lupta pentru rescrierea faraonic� a istoriei sale, adecvat noilor lui planuri. Prin metode noi, subtile, el acoper� metodele vechi, folosirea for�ei brute �i a constr�ngerilor politice f��i�e, toate servind aceluia�i scop: �ngenuncherea Ortodoxiei.


De ce oare ar vrea cineva s�-�i ascund� trecutul dec�t pentru c� �i este ru�ine cu faptele sale sau pentru c� acestea ar contraveni dorin�elor sale actuale ? Iar dac� este sincer �i deschis, �i nu dore�te dec�t binele omenirii, de ce ar vrea s� manipuleze istoria ? Conteaz� sau nu cu adev�rat faptele trecutului ? C�ci dac� nu ar conta, de ce am vrea s� le schimb�m ? Dar cum totul se judec� dup� fapte, trecutul are un cuv�nt greu de spus, mai ales, pentru credibilitatea unei institu�ii.


Am putea spune c� aceast� cruciad�, copil al Conciliului Vatican II, are ca scop rec�tigarea complet� a credibilit��ii catolicismului, ceea ce nu �nseamn� altceva dec�t �ndep�rtarea ultimelor pete de pe haina acum aproape imaculat� a lui, urmele prozelitismului �n Europa. Iar ultimii ani au fost marca�i de �ncerc�rile, p�n� �n prezent neizbutite, ale Vaticanului de a anihila problema uniatismului. Ce reprezint�, de fapt, uniatismul, aceast� plag� a catolicismului ce a cuprins �i Rom�nia ?


Sl�bit� de apari�ia reformei �i nereu�ind s� fac� fa�� acesteia, Biserica Catolic� �nfiin�eaz� �n 1540 ordinul monahal ,,Compania lui Iisus�, numit �i ordinul iezui�ilor. Con�tient de e�ecul metodelor brutale, Vaticanul apeleaz� la arma vicleniei �i a perfidiei, a c�ror strategi ne�ntrecu�i erau iezui�ii. Combin�nd for�a cu manipularea �i �n�el�toria, �i specul�nd la maximum sl�biciunile omene�ti, ordinul iezuit a constituit v�rful de lance al spiritului expansionist al catolicismului �ncep�nd cu secolul al XVI-lea. Fondat pentru a lupta �mpotriva reformei, el nu s-a limitat numai la aceasta, pornind de asemenea un r�zboi, f�r� precedent �n lipsa de scrupule, �mpotriva Ortodoxiei.


Astfel, iezui�ii s-au r�sp�ndit rapid �n lume, �ndrum�nd papalitatea �i �ntreg catolicismul pe un f�ga� nou. Munca organizat� �i spiritul de adaptare la realit��ile politico-sociale au reprezentat alte avantaje �n m�na lor. Aplic�nd teoria conform c�reia scopul scuz� mijloacele, ei s-au folosit de cele mai ,,fine� arme pentru a-�i atinge �elurile. ,,Mijlocul cel mai obi�nuit pe care l-au utilizat din plin a fost cel politic. Nun�ii apostolici, ambasadorii Vaticanului �n ��rile catolice ajungeau s� dicteze �n via�a politic� a ��rilor respective. Iezui�ii foloseau spionajul, insinu�rile politice �i chiar justificau crima politic� pentru a-i timora �i apropia pe ortodoc�i de Vatican. Toate afacerile de stat erau conduse din culise de c�tre iezui�i, potrivit ordinelor �i strategiei Vaticanului�. Astfel, asasinarea lui Mihai Viteazul �n 1601 li se datoreaz� �n �ntregime, c�ci ne�ndoios �i incomoda un stat rom�nesc puternic �i, mai ales, ortodox.


Dar, ,,arma cea mai rafinat� a fost cea cultural�. Istoria consemneaz�: ,,Iezui�ii erau cei dint�i dasc�li ai Europei centrale �i r�s�ritene, �n epoca de dup� Reform� ei de�in�nd un monopol aproape deplin asupra �nv���m�ntului european. Austria, Ungaria, Moravia, Polonia, mai ales Transilvania, Croa�ia �i Slovenia (provinciile prin care se �nvecinau cu ortodoc�ii) au fost �n�esate cu nenum�rate tipografii �i colegii, dintre care unele de grad universitar. Peste toate domina �coala central� iezuit� de la Roma ,,Colegium romanum�, �nfiin�at� �n 1551. Apoi, �n 1622, a fost �nfiin�at �i un Institut de coordonare a �ntregii opere misionare, vestita ,,Congregatio de propaganda fide�; �n actul de �ntemeiere al acestei institu�ii se spunea c� singur catolicismul, ap�rat de marile puteri, mai poate salva Ortodoxia �ngenuncheat� �i c� ortodoc�ii nu se mai pot m�ntui dec�t prin Biserica papal�.


Prin �colile �i tip�riturile prozelitiste de la Roma, din Polonia sau Ungaria, iezui�ii au reu�it s� acrediteze o serie de idei false cu privire la diferen�ele existente �ntre Bisericile Apusean� �i de R�s�rit, ating�nd excelen�a �n viclenie prin inventarea uniatismului. Astfel, c�nd ei ,,au �n�eles c� slujbele liturgice formeaz� p�rghia de rezisten�� a cre�tinilor din r�s�rit�, au realizat c� pentru a �ngenunchea Ortodoxia trebuiau s� distrug� succesiunea apostolic�, �i prin aceasta profunda unitate liturgic� � ame�indu-�i victimele cu p�strarea ritului �i a limbii, �n schimbul recunoa�terii primatului papal �i a celorlalte inova�ii latine. Acesta a fost actul de na�tere al uniatismului, mai bine cunoscut sub numele de greco-catolicism.


�n Transilvania, aflat� la r�sp�ntie de drumuri, �ncercarea de supunere a rom�nilor Bisericii Catolice �i are r�d�cinile �n secolul al XIII-lea, c�nd regele Bela al Ungariei depune �n 1234 jur�m�nt �n fa�a legatului papal c� ,,�i va st�rpi pe ereticii �i cre�tinii mincino�i, silindu-i s� asculte de Biserica roman�. �n aceea�i perioad�, papa Grigorie �i scrie acestuia despre valahii care nu ascultau de episcopul catolic al cumanilor, ci de ,,ni�te episcopi ai grecilor �ismatici (schismatici)�, �ndemn�ndu-l s� �i �ntoarc� pe rom�ni la Biserica Romano-Catolic�.


Din epistola papei reiese c� �i �n acele vremuri tulburi, Biserica Ortodox� din Transilvania era organizat�, av�nd episcopi. Prigoana �mpotriva ortodoc�ilor nu a �ncetat nici dup� moartea regelui Bela, la sinodul de la Buda al episcopilor catolici, din anul 1279, stabilindu-se c� ,,preo�ilor �ismatici nu le este iertat a �inea slujb� dumnezeiasc�, a zidi biserici, iar credincio�ilor nu le este iertat a lua parte la slujbe. Preo�ii trebuie opri�i cu puterea de la slujbe�. Mai t�rziu, �n 1366, regele Ludovic cel Mare �i exileaz� pe preo�ii ortodoc�i din zona Banatului, �i �i �nlocuie�te cu preo�i catolici, ca mai apoi, m�sura luat� de Sigismund �n 1428, de a confisca mo�iile celor care �i boteaz� copiii la preo�i schismatici, s�-i determine pe unii nobili rom�ni, boieri �i cnezi s� treac� la Biserica Catolic�.


Lipsi�i de conduc�tori, rom�nii au �nceput s� participe din ce �n ce mai rar la �ntrunirile generale, sf�r�ind prin a fi comlpet �nl�tura�i din via�a politic� a ��rii, condus� de clasele privilegiate, nu de ��r�nime. Obliga�iile ��r�ne�ti fa�� de feudali �i stat: dijma, d�rile erau mai ap�s�toare �n Transilvania dec�t �n Principate, fapt care a dus la izbucnirea a dou� mari r�zboaie ��r�ne�ti �n mai pu�in de un secol, ambele �nfr�nte prin coalizarea claselor privilegiate. ,,Victoria feudalilor asupra r�scula�ilor de la Bob�lna, �n anul 1437, a consfin�it prin ,,unirea fr��easc� intitulat� Unio Trium Nationum, monopolul politic al nobilimii maghiare, al patriciatului s�sesc, al secuilor �i excluderea rom�nilor de la orice drept ca popor aparte; regimul de segregare care lovea majoritatea popula�iei ardelene a fost �mpins �i mai departe �n secolul al XVI-lea, �n urma r�scoalei lui Gheorghe Doja, prin �erbirea definitiv� a ��r�nimii (1514, 1517) �i apoi prin admiterea a numai patru religii recepte: catolic�, luteran�, calvin� �i unitarian�, �i declararea celei ortodoxe drept religie tolerat�. Lucrurile erau cu at�t mai grave cu c�t rom�nii formau popula�ia majoritar�.


Pr�bu�irea Ungariei �n 1526, �nfiin�area pa�al�cului de la Buda �i transformarea Transilvaniei �n principat autonom vasal sultanului (1541) nu au schimbat cu nimic statutul rom�nilor, �nl�untrul noului stat clasa politic� maghiar� refuz�nd constant recunoa�terea existen�ei lor politice ca na�iune. Singura institu�ie cu care se identificau rom�nii ardeleni, �n absen�a total� a unui statut social clar sau a unei clase politice, era Biserica Ortodox�.


,,Astfel, la 1370 lua fiin�� o mitropolie la Severin, creat� de patriarhia ecumenic�, cu jurisdic�ie asupra Olteniei, Banatului �i sudului Transilvaniei; �n 1391 tot patriarhia �ntemeieaz� un exarhat pentru Ardeal, condus de egumenul m�n�stirii maramure�ene Peri; �n secolele XV-XVI se �nfiin�eaz� �i trei episcopii. �n tot acest timp, ortodoxia ardelean� s-a aflat �n str�nse leg�turi cu cea din ��rile Rom�ne, domnii munteni, mai ales, sprijinind-o constant cu bani, c�r�i, ofrande, �n�l��nd biserici. Tratatul lui Mihai Viteazul cu Sigismund Bathory (1595) a a�ezat ortodoxia transilvan� sub autoritatea mitropoliei muntene, ierarhii ei fiind de acum �nainte hirotoni�i la T�rgovi�te; Mihai a zidit la Alba Iulia un nou l�ca� pentru mitropolia rom�n� a Ardealului, mitropolie care a continuat s� se bucure �n tot cursul veacului al XVII-lea de generozitatea voievozilor din Principate: subven�ii anuale, daruri de c�r�i �i obiecte de cult, ctitorii�. Dup� moartea lui Mihai dieta transilvan� a revenit asupra hot�r�rii, decret�nd c� ,,nici un pop� rom�nesc s� nu poat� intra �n Ardeal niciodat� din cele dou� T�ri Rom�ne; iar c�lug�rii cu totul s� fie izgoni�i din toat� �ara.�


Cu toate acestea, Ortodoxia, religie tolerat�, nu putea oferi rom�nilor cadrul institu�ional prin care s� se poat� manifesta �i politic ca na�iune, slujitorii ei ne�mp�rt�ind nici unul dintre privilegiile de care se bucurau preo�ii religiilor admise. Mihai Viteazul a ob�inut unele privilegii economice pentru clerul ortodox, dar nici scurta sa domnie �n Transilvania, nici interesul celor doi principi Rakozi pentru ortodoc�i nu i-au ajutat pe ace�tia s�-�i dep�easc� statutul de na�iune tolerat�.


�n acea perioad�, �n Transilvania se d�dea o lupt�, pe via�� �i pe moarte, �ntre catolicism �i protestantismul principilor maghiari pentru atragerea rom�nilor ortodoc�i c�tre una din aceste religii. Astfel, principele calvin Gheorghe Rakozi, �n secolul al XVII-lea, ,,a �ntemeiat o tipografie rom�neasc� la Alba-Iulia pentru eliminarea c�r�ilor �n limba slavon� �i tip�rirea unor c�r�i prin care ataca ortodoxia; ulterior tot acolo a fost tip�rit un catehism �n limba rom�n�, �n care erau blasfemiate Sfintele Taine, cinstirea icoanelor �i a moa�telor, posturile, slujbele biserice�ti, c�lug�ria, toate acestea fiind numite �nchinare la idoli, supersti�ii �i fleacuri. Importan�a acestui catehism se vede �i din hrisovul dat de principe: ,,C� catehismul cel acum dat �l va primi �i va avea grij� ca �i al�ii s� �l primeasc� �i pre tinerime �i el �nsu�i cu s�rguin�� o va �nv��a catehismul acela, �i prin al�ii va face a se �nv��a.� Tot prin acest hrisov, principele hot�ra ca �inuturile �n care tr�iau rom�ni s� se supun� superintendentului calvin �n locul arhiereului rom�n, care nu mai putea dec�t s� hirotoneasc� preo�i. Pentru c� episcopii �i clerul rom�nilor s-au opus acestor hot�r�ri, principii au trecut la metode violente: arest�ri, caterisiri, ucideri de preo�i �i mai ales de arhierei. A�a a fost �nchis preasfin�itul Sava, mitropolitul Ardealului, la Vin�, murind dup� ie�irea din �nchisoare. Boierii �i tratau pe preo�ii ortodoc�i ca pe ni�te iobagi �i robi supu�i, obliga�i s� munceasc� pentru ei, s� pl�teasc� bir, fiind aresta�i �i �nchi�i dup� bunul plac al acelora�.


Pentru atragerea c�tre protestantism, calvinii au atacat, asemenea catolicilor, baza ierarhiei clericale ,,cresc�nd puterea protopopilor �i a soborului lor �n dauna celei episcopale, �ntr-at�t de mult �nc�t �n 1643, 1680 �i 1683 cu ajutorul lor au reu�it s� �nl�ture trei episcopi�.


Prin diploma leopoldin� emis� de �mp�ratul Leopold I al Imperiului Austro-Ungar �n 1691, prin care habsburgii luau �n st�p�nire Transilvania, principat autonom sub suzeranitatea turcilor din 1541, ei se angajau s� respecte toate legile. Prin urmare, ei preluau �i sistemul celor patru religii recepte: catolic�, luteran�, calvin� �i unitarian�, precum �i privilegiile celor trei na�iuni: unguri, sa�i �i secui, ceea ce nu prevestea nimic bun pentru rom�ni.


Dorin�a rom�nilor de a g�si o cale institu�ional� de ie�ire din starea de tolerare, precum �i interesul Austriei de a �nt�ri catolicismul fa�� de religiile protestante, i-au apropiat pe rom�ni de Viena, ajung�ndu-se la ideea trecerii la catolicism �i a intr�rii pe aceast� cale �ntr-una din religiile privilegiate.


,,�n aceast� ac�iune rolul principal l-au jucat cardinalul Leopold Kollonics, arhiepiscop de Esztergom, primatul Ungariei, �mp�ratul Austriei Leopold I, crescut de iezui�i, mai �nainte cavaler de Malta, �i iezui�ii Paul Ladislau Barany, parohul bisericii catolice din Alba-Iulia, �i Gabriel Hevenessy, consilierul cardinalului Kollonics�.


Teodor Ionescu
Articol ap�rut �n ,,Catacombele Ortodoxiei�, nr. 4/iulie 1999

De la: adipopa, la data 2009-02-20 01:59:27Danyberby, discu�ia privind dumnezeirea Logosului �ntrupat �n Ioan 1.1 a fost suspendat� de tine �ntr-o manier� oarecum neonorabil�.

�i-am explicat mai �nt�i c� atribuirea de dumnezeire �n acest verset �ine de substan�� sau esen�� (a�a cum s-a formulat �i la Niceea) �i nu de persoan� (a�a cum ai crezut sau ai insinuat tu). Cre�tinismul istoric sus�ine c� Tat�l, Fiul �i Duhul Sf�nt sunt una �n esen�� (ousia) �i trei �n persoan�.

�i-am ar�tat apoi de ce nu po�i folosi argumentul gramatical bazat pe absen�a articolului hot�r�t �n fa�a cuv�ntului THEOS. Am f�cut-o astfel: unu, am demonstrat c� studiul din JBL la care ai f�cut trimitere sus�ine acela�i lucru pe care l-am sus�inut �i eu mai devreme, anume c� absen�a articolului hot�r�t face ca accentul s� cad� pe calitatea sau natura dumnezeiasc� a Logosului �ntrupat (evit�nd astfel identificarea la nivel de persoan�); doi, �i-am ar�tat din traducerea Turnului de Veghe a Bibliei c� THEOS f�r� articol hot�r�t este tradus 'un dumnezeu' �n v. 1 �i 'Dumnezeu' �n v. 18, ceea ce invalideaz� regula invocat� �n v. 1; trei, am argumentat c� nici studiul din JBL nici monoteismul iudaic nu sus�in traducerea 'un dumnezeu' �n Ioan 1.1.

Te-a� ruga s� recite�ti post�rile anterioare asupra acestui subiect �i s� vedem �mpreun� dac� putem s� ne �ndrept�m spre o rezolvare (alta dec�t t�cerea). Nu-�i ascund faptul c�, pe tema dumnezeirii lui Iisus, a� fi interesat s� mai discut�m c�teva texte importante (cum ar fi Ioan 20:28; Tit 2.13; Evrei 1.8, 9; Iuda 5). �ns� nu vreau s� mergem mai departe p�n� nu �ncheiem discu�ia �nceput� pe Ioan 1.1...

Doamne ajut�!

La �nceput era Cuv�ntul �i Cuv�ntul era cu Dumnezeu �i Cuv�ntul era un dumnezeu. 2 El era la �nceput cu Dumnezeu. 3 Toate lucrurile au venit �n existen�� prin el �i f�r� el n-a venit nimic �n existen��.



Adev�rul despre Tat�l, Fiul �i spiritul sf�nt
CEI CARE cred �n Trinitate (Treime) spun c� Dumnezeu este format din trei persoane: Tat�l, Fiul �i Spiritul Sf�nt. Ei consider� c� to�i trei sunt egali, atotputernici �i f�r� �nceput. Conform doctrinei Trinit��ii, Tat�l este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu, iar Spiritul Sf�nt este Dumnezeu �i, totu�i, nu exist� dec�t un singur Dumnezeu.
Mul�i adep�i ai Trinit��ii recunosc c� nu pot s� explice aceast� doctrin�, dar cred c� Trinitatea este o �nv���tur� biblic�. Este demn de remarcat c� termenul �Trinitate� nici m�car nu apare �n Biblie. Dar g�sim oare �n Biblie ideea de Trinitate? Pentru a afla r�spunsul, s� analiz�m un verset folosit deseori de cei care sus�in Trinitatea.
�CUV�NTUL ERA DUMNEZEU�
�n Ioan 1:1 se spune: �La �nceput era Cuv�ntul �i Cuv�ntul era cu Dumnezeu �i Cuv�ntul era Dumnezeu� (Cornilescu, 1996). �n acela�i capitol, apostolul Ioan arat� cu claritate c� Isus este �Cuv�ntul� (Ioan 1:14). �ntruc�t Cuv�ntul este numit Dumnezeu, unii au ajuns la concluzia c� at�t Fiul, c�t �i Tat�l apar�in aceluia�i Dumnezeu.
S� re�inem �ns� c�, ini�ial, aceast� parte a Bibliei a fost scris� �n greac�. Mai t�rziu, ea a fost tradus� �i �n alte limbi. Totu�i, unele traduceri ale Bibliei nu au redat aceast� propozi�ie prin �Cuv�ntul era Dumnezeu�. De ce? Pe baza cuno�tin�elor lor de greac� biblic�, traduc�torii respectivi au �n�eles c� ea trebuia tradus� altfel. Cum? Iat� c�teva exemple: �Logosul [Cuv�ntul] era divin� (A New Translation of the Bible); �Cuv�ntul era un dumnezeu� (The New Testament in an Improved Version); �Cuv�ntul era cu Dumnezeu �i era de aceea�i natur� cu el� (The Translator�s New Testament). Potrivit acestor traduceri, Cuv�ntul nu este Dumnezeul �nsu�i. Datorit� pozi�iei sale superioare printre creaturile lui Iehova, Cuv�ntul este numit �un dumnezeu�. Termenul �dumnezeu� folosit aici �nseamn� �puternic�.
CAUT� DOVEZI SUPLIMENTARE
Majoritatea oamenilor nu cunosc limba greac� folosit� �n Biblie. A�adar, cum putem �ti ce a vrut s� spun� �n realitate Ioan? G�nde�te-te la urm�torul exemplu: un profesor le pred� elevilor s�i o lec�ie. Elevii �n�eleg �ns� diferit explica�ia. Ce pot face ei �n aceast� situa�ie? �i pot cere profesorului mai multe informa�ii. F�r� �ndoial�, cu c�t cunosc mai multe lucruri despre acel subiect, cu at�t �l pot �n�elege mai bine. �n mod asem�n�tor, pentru a �n�elege semnifica�ia versetului din Ioan 1:1, po�i c�uta �n Evanghelia dup� Ioan mai multe detalii despre pozi�ia lui Isus. Informa�iile suplimentare te vor ajuta s� tragi concluzia corect�.
De exemplu, iat� ce a scris Ioan �n continuare, �n capitolul 1, versetul 18: �Nici un om nu l-a v�zut vreodat� pe [Atotputernicul] Dumnezeu�. Cu toate acestea, oamenii l-au v�zut pe Isus, Fiul, a�a cum reiese din cuvintele lui Ioan: �Cuv�ntul [Isus] a devenit trup �i a locuit printre noi (�i noi am privit slava Lui)� (Ioan 1:14, Cornilescu, 1996). Cum ar putea Fiul s� fac� parte din Dumnezeul Atotputernic? Ioan mai spune despre Cuv�nt c� era �cu Dumnezeu�. �ns� cum poate fi cineva cu o persoan� �i �n acela�i timp s� fie acea persoan�? Mai mult dec�t at�t, �n Ioan 17:3, Isus face o distinc�ie clar� �ntre el �i Tat�l s�u ceresc. El �l nume�te pe Tat�l s�u �singurul Dumnezeu adev�rat�. �n �ncheierea evangheliei sale, Ioan spune: �Acestea au fost scrise pentru ca voi s� crede�i c� Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu� (Ioan 20:31). Observa�i c� Isus este numit Fiul lui Dumnezeu, nu Dumnezeu. Aceste informa�ii suplimentare din Evanghelia dup� Ioan ne ajut� s� �n�elegem semnifica�ia versetului din Ioan 1:1. Isus, Cuv�ntul, este �un dumnezeu� �n sensul c� are o pozi�ie �nalt�, �ns� el nu este Dumnezeul Atotputernic.
VERIFIC� DOVEZILE
S� revenim la ilustrarea prezentat� mai �nainte. S� presupunem c� unii elevi au nel�muriri chiar �i dup� ce profesorul le d� explica�ii suplimentare. Ce pot face ei? Pot consulta un alt profesor. Dac� acesta confirm� cele spuse de primul profesor, majoritatea elevilor nu vor mai avea dubii. �n mod asem�n�tor, dac� nu e�ti sigur cu privire la ce a vrut s� spun� evanghelistul Ioan privitor la rela�ia dintre Isus �i Dumnezeul Atotputernic, po�i apela la un alt scriitor biblic pentru informa�ii suplimentare. Analizeaz�, de exemplu, ce a scris Matei. El a citat cuvintele lui Isus referitoare la sf�r�itul acestui sistem de lucruri: �C�t despre ziua �i ora aceea, nimeni nu le cunoa�te, nici �ngerii cerurilor, nici Fiul, ci numai Tat�l� (Matei 24:36). Cum demonstreaz� aceste cuvinte c� Isus nu este Dumnezeul Atotputernic?
Isus spune c� Tat�l �tie mai multe lucruri dec�t Fiul. �ns� dac� Isus ar face parte din Dumnezeul Atotputernic, ar �ti �i el tot ce �tie Tat�l s�u. A�adar, Fiul �i Tat�l nu pot fi egali. Totu�i, unii ar putea spune: ��n Isus se �mbinau dou� naturi. Aici el vorbe�te �n calitate de om�. Dar chiar �i a�a, ce putem spune despre spiritul sf�nt? Dac� �i el face parte din acela�i Dumnezeu, de ce nu a spus Isus c� �i spiritul �tie ce �tie Tat�l?
Pe m�sur� ce vei studia Biblia, vei g�si multe alte pasaje �n leg�tur� cu acest subiect, pasaje care confirm� adev�rul despre Tat�l, Fiul �i spiritul sf�nt. � Psalmul 90:2; Faptele 7:55; Coloseni 1:15


Sper sa intelegi si din alte versete diferenta dintre Isus si Iehova, Tatal sau, si sa nu te opresti doar la Ioan 1.1, vezi si celalalte.