Social 2 Iulie 2007 23:30
Artistul Virgil Preda se inscrie in seria acelor pictori seniori ai artei romanesti contemporane, care timp de zeci de ani a fost prea putin cunoscut, desi a avut 12 expozitii personale in tara si in strainatate.

O serie de critici i-au consemnat insa valoarea in enciclopedii si importante dictionare de arta. Acum, la 84 de ani, artistul traieste singur intr-o garsoniera dintr-un bloc bucurestean, inconjurat de tablouri ce poarta in ele semnele nazuintei sale catre absolut. Pictura lui Virgil Preda reuneste semne si inscriptii, simboluri ale deschiderii, eliberarii de restrictiile telurice, ilustrand o exemplara libertate a gandirii. Intreaga opera creata de Virgil Preda poarta in ea vocatia lirica a picturalului.

- Maestre, prima intrebare ar fi aceasta: daca vi s-ar cere sa va faceti o biografie de artist, cum ar incepe aceasta?

- Am inceput profesia de pictor cu intarziere, in toamna anului 1960. Am fost ofiter activ M.A.I. inca din anul 1946, impotriva vointei mele, obligat de tatal meu. In primavara lui 1960, cand in armata s-au facut reduceri de cadre, am cerut sa fiu trecut in rezerva. In ceea ce priveste pregatirea artistica, urmasem in perioada 1946 � 1948 cursurile serale ale Academiei Libere de Arta 'Profesor Guguianu', la clasa profesor Camil Ressu.

- Care au fost factorii determinanti ai carierei dvs. de pictor?

- La formarea mea ca plastician, am fost influentat de operele pictorilor: Paul Klee, V. Kandinski si K. Malevici. De asemenea, o mare importanta a avut-o documentarea in tara si in strainatate si, bineinteles, o bogata cultura plastica.

- Va aflati printre acei pictori ' mai putini la numar ' formati in perioada interbelica, in care pictura non-figurativa facea cariera... De ce ati ales acest mod de exprimare plastica?

- Creatia mea s-a desfasurat in trei etape: prima a fost perioada post-impresionista, intre anii 1960 � 1985, apoi, intre 1985 si 1988, am trecut spre abstract si, din 1988 pana in prezent, etapa abstracta. Am ales modalitatea de exprimare abstracta in mod intuitiv.

- Ce semnificatie are repertoriul de semne din pictura dumneavostra?

- Nu au o semnificatie filozofica propriu-zisa. Mesajul lor este eminamente plastic. Am folosit o aluzie geometrica, sa spunem calma, epurata, aeriana, care uneori are un aspect sacru. Simt ca aceasta aluzie geometrica vine din afara fiintei mele si ca ma apropie de privirea lui Dumnezeu.

- Dar, trecand peste acest alfabet sau vocabular de linii si forme, culoarea ce rol joaca in ansamblul compozitional?

- Pentru mine, culoarea are aceeasi importanta ca si forma, pentru ca lucrez cu linii si benzi de culoare. Acestea impreuna formeaza o unitate. Culoarea capata si ea puritate contopindu-se cu simplitatea formelor.

- Este evidenta preocuparea dumneavoastra pentru organizarea compozitiei plastice. V-as intreba acum despre continutul emotional din pictura pe care o realizati...

- Exista o foame de spatiu in picturile mele; exista un spatiu neconform cu pictura clasica figurativa deoarece notiunile de cer si pamant, de stanga si dreapta, sus si jos sunt desfiintate, pentru a realiza o uniformitate spatiala in toate sensurile. Imi place sa-mi inchipui ca locuiesc sufleteste in arhitecturile care plutesc in dimensiunile panzelor mele. Port in adancul sufletului meu nostalgia Paradisului Pierdut, a spatiului in care, candva, primii oameni traiau fericiti, necunoscand apasarea timpului pamantean. Cand pictez, imi amintesc cele scrise in Evanghelia dupa Ioan in Biblie: 'La inceput era Cuvantul si Cuvantul era Dumnezeu'. Cer iertare lui Dumnezeu daca gandesc ca umbra cuvantului a fost semnul, inscriptia de inceput!

- Ce importanta acordati intalnirii cu publicul?

- Am considerat si continuu sa cred ca expozitiile constituie confruntari, dialoguri cu publicul, care este divers. Artistul se adreseaza in egala masura atat initiatilor, cat si celor mai nesofisticati iubitori de arta.

- Cum vedeti arta zilelor noastre?

- In ceea ce priveste arta, cred ca se afla in prezent la o rascruce. Parerea mea este ca, in continuare, ea va folosi atat limbajul clasic, cat si pe cel abstract.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.