Muncitorul brasovean Werner Sommerauer, torturat si condamnat pentru ca a manifestat impotriva lui Nicolae Ceausescu in noiembrie 1987, este tarat si astazi prin tribunale de catre fostul colonel de Securitate Ristea Priboi. Atunci, metoda preferata de ancheta era rastignirea victimelor intr-un belciuc batut in perete si transformarea lor in sac de box. Acum, celor care indraznesc sa-si identifice tortionarii li se insceneaza procese, unde li se cer miliarde de lei daune morale. Agresivitatea fostilor ofiteri de Securitate si Militie a fost incurajata si de inexistenta unui proces al comunismului. Pe deasupra, majoritatea celor acuzati de anchetari abuzive si de practicarea torturii au astazi functii importante chiar in stat. Intre ei, muncitorii de la Brasov i-au identificat, alaturi de Ristea Priboi, pe generalii Nicolae Neagu si Alexandru Ionas, ultimul fiind chiar presedintele SECI, centru regional anticriminal. Nici tinerii istorici ca Marius Oprea si Stejarel Olaru, care consemneaza relatarile fostilor detinuti politici brasoveni, nu au scapat de bratul lung al Securitatii.

Ei au parte fie de amenintari, fie de procese, inscenate cu concursul justitiei si al serviciiilor secrete, care impiedica accesul la dosarele de ancheta a protestelor din noiembrie 1987.

Calaul si victimele sale s-au intalnit la Judecatoria din Focsani, din nou, dupa 18 ani de la revolta muncitorilor brasoveni din data 15 noiembrie 1987. Rolurile nu s-au inversat: inculpatul este Werner Sommerauer, muncitorul schingiuit de Militie si Securitate in 1987 si condamnat pentru participare la protestele anticeausiste de la Brasov, iar "victima" presupusei sale infractiuni este colonelul de Securitate Ristea Priboi. Daca Ristea Priboi ii cere lui Sommerauer 15 miliarde lei pentru calomnie, oare cat ar trebui sa-i ceara muncitorul pentru tortura la care a fost supus in aresturile Militiei si Securitatii?!

La Judecatoria din Focsani, luni a avut loc o noua runda a procesului intentat de colonelul de Securitate Ristea Priboi impotriva muncitorului Werner Sommerauer, care n-a facut altceva decat sa dezvaluie opiniei publice modul in care ofiterul l-a torturat in timpul anchetei din dosarul "15 noiembrie 1987". Alaturi de muncitor, Priboi l-a chemat in judecata si pe istoricul Marius Oprea, care a consemnat relatarile fostului detinut politic. Procesul a fost deschis la Judecatoria Sectoriului 1 al Capitalei la data de 12 noiembrie 2002, pe vremea cand Priboi era deputat PSD de Vrancea si sef al Comisiei parlamentare de control al Serviciului de Informatii Externe. In mod bizar, Nicolae Jidovu, presedintele acestei instante, a cerut cazierul "inculpatilor" Sommerauer si Oprea cu o zi inainte, ca si cum ar fi ghicit ca Priboi urma sa faca acea plangere penala. Potrivit legii, cazierul se cere abia la primul termen de judecata.

Pe parcursul procesului, Serviciul Roman de Informatii a refuzat sa puna la dispozitia apararii dosarul anchetelor Securitatii din noiembrie 1987-decembrie 1988, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie a stamutat procesul acolo unde a vrut Priboi, adica la Focsani, capitala judetului pe care il reprezenta in Parlamentul Romaniei.

"Este clar un proces politic pentru ca atat Jidovu, cat si magistratii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au actionat la ordin politic al PSD, favorizandu-l pe Priboi. Criteriul de promovare in magistratura este vechimea, iar judecatorii de acum, de la instanta suprema, in anii comunismului, au condamnat la ani grei de inchisoare pentru o galeata de cartofi", sustine istoricul Marius Oprea.

In noaptea de 14 noiembrie 1987, muncitorii sectiei 440 matrite de la Uzina "Steagul Rosu" - Brasov, au oprit lucrul pentru ca li s-a retinut, fara motiv, cate 1000 de lei din salariu. In dimineata zilei urmatoare, lor li s-au alaturat si alti muncitori. Au pornit un mars prin oras, cantand "Desteapta-te romane!". Au devastat sediul Comitetului Judetean al Partidului Comunist, unde se adunasera cateva mii de oameni, intre care multi elevi si studenti, care strigau "Jos Ceausescu!".

De reprimarea protestului s-au ocupat, intre altii, Emil Macri, seful Directiei a II-a a Securitatii Statului, Constatin Nuta, seful Inspectoratului General al Militiei, Nicolae Neagu, seful Militiei Brasov, acum general al Ministerului de Interne, Alexandru Ionas, seful Cercetarii Penale Brasov, acum general si presedinte al SECI - Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei, centru regional anticriminal. Intre cei care au torturat a fost identificat si Ristea Priboi.

In noiembrie 1987, au fost arestate la Brasov circa 600 de persoane, dintre care au fost condamnate 61. Din cauza batailor, pana acum au murit 13 persoane, dupa cum ne-a declarat Florin Postolachi, presedintele Asociatiei "15 Noiembrie 1987". Metoda de tortura preferata de anchetatori era rastignirea intr-un belciug batut in perete. Nimeni nu a fost anchetat si trimis in judecata pentru abuzurile comise atunci. "Calaii sunt protejati de sistem. Putregaiul in care traim i-a permis lui Ristea Priboi sa isi tarasca victima prin tribunale", sustine istoricul Marius Oprea.

Citeste si:

Batausii de ieri, generalii de azi

"Ionas venea si dadea. Acest Ionas m-a luat, m-a dus pe niste scari si, pana sa dau declaratie, m-a pus sa stau cu mainile intinse, mi-a pus doua coli de hartie alba pe ele si mi-a dat cu bastonul cat a putut el. Mi s-au invinetit mainile si mi s-au umflat palmele ca niste paini. Abia atunci m-a pus sa scriu, dar aveam palmele umflate si tremurau" .

"(La Bucuresti), capitanul care ma ancheta mi-a pus pistolul in gat in fata lui Ristea Priboi. Nici Priboi nu s-a lasat mai prejos, m-a lovit peste palme, m-a intins pe masa si m-a lovit peste talpi atat de tare, incat imi crapasera talpile de la pantofi. Ma considerau unul dintre organizatorii evenimentului si pentru ca fusesem deja luat in urmarire de catre ei, dar si pentru ca eram radioamator, transmiteam prin Ildiko 6.5088. S-a crezut ca eu am fost cel care a transmis in Occident informatiile despre miscare, dar se inselau. Aveam autorizatie de radioamator dupa ce absolvisem niste cursuri, era un hobby de mic copil. Ei au crezut ca de la mine au plecat informatiile catre Occident, dar eu aveam numai receptie" (Werner Sommerauer).

Declaratii consemnate de istoricii Marius Oprea si Stejarel Olaru in volumul "Ziua care nu se uita: 15 Noiembrie 1987"

Trecut rosu, prezent pe masura

Ristea Priboi, fost colonel de Securitate, cadru activ al UM 0199, subdiviziune a serviciului de spionaj care se ocupa de spatiul european. Din mai 1988, a fost transferat la UM 0225, alta subdiviziune a spionajului, angajata in infiltrarea emigratiei romane din Europa si in combaterea posturilor de radio straine care emiteau in limba romana. De-a lungul anilor, presa a dezvaluit implicarea lui Ristea Priboi in atentatul de la sediul postului de radio "Europa Libera". Intr-un "armaghedon" al serviciilor secrete se afirma ca, inainte de 1989, l-a pregatit pe Adrian Nastase pentru a-l plasa sub acoperire in Occident. Operatiunea urma sa se desfasoare in 1990, insa revolutia din decembrie 1989 a condus la anularea proiectului. Ulterior, Ristea Priboi a devenit consilier al lui Adrian Nastase, iar dupa alegerile din noiembrie 2000, Priboi a devenit deputat si, la formarea noului Parlament, Adrian Nastase a incercat sa-l impuna ca sef al Comisiei parlamentare care controleaza activitatile Serviciului de Informatii Externe.

Dupa atacurile din presa, Priboi a ramas consilier al lui Adrian Nastase. In decembrie 2000, Ristea Priboi a fost impus ca membru al Consiliului de administratie al SIF Oltenia. A fost angajatul lui Omar Hayssam, om de afaceri sirian, arestat pentru rapirea a trei jurnalisti romani in Irak, si pentru spalari de bani. De asemenea, Ristea Priboi a fost acuzat ca a protejat afacerile dubioase ale lui Genica Boerica, acuzat de spalari de bani si de alimentare a unor conturi ce apartin unor celule teroriste. Pana in prezent, Parchetul nu a anuntat anchetarea lui Ristea Priboi.