Ieri, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba a retinut mai multe persoane si a organizat 57 de descinderi in Alba Iulia, Deva, Orastie, Abrud, Sibiu si Orastioara. Aceasta ampla actiune a vizat o banda specializata in cautarea comorilor dacice. Nu este nici o exagerare, acesti oameni au gasit bijuterii din aur vechi de cateva mii de ani. Este vorba de obiecte despre care arheologii sustin ca nici macar n-ar fi putut fi realizate de bijutierii geto-daci, despre care, pana acum, se credea ca nu puteau "broda" in aur, ci doar in argint.

La acest dosar se lucreaza inca din 2001.

Anchetatorii aveau informatia ca o banda formata din mai multi lideri ai lumii interlope (specializati in recuperari violente, motiv pentru care ei sunt acuzati si de sechestrare de persoane) a cumparat din Belgia mai multe aparate pentru detectarea metalelor ingropate. Cu ajutorul acestora, in apropierea vestigiilor cetatii dacice Sarmizegetusa, ei au organizat sapaturi arheologice profesioniste. Pentru aceasta au angajat mai multe echipe de lucratori care munceau in schimburi.

Anchetatorii au reusit sa stabileasca faptul ca "vanatorii de comori" au gasit bijuterii din aur avand greutatea intre 800 si 1.800 de grame, precum si cateva sute de kosoni din aur. Se stie ca au reusit sa vanda 15 bratari, la pretul de 1,5 milioane de dolari.In cursul perchezitiilor de ieri au fost confiscate mai multe monede dacice din aur si au fost retinute 11 persoane. Aseara, ei au fost prezentati Tribunalului Hunedoara, cu propunerea de arestare preventiva. Una dintre persoanele arestate este Iulian Ceea, fost politist, ajuns referent la Parlamentul Romaniei.

Ziarul nostru a prezentat, inca din 2003, faptul ca furturile din patrimoniul national arheologic au luat amploare, iar acest lucru este facut cu acordul tacit al autoritatilor din zonele cu pricina, care isi paseaza de la una la alta responsabilitatile, fara, insa, a intreprinde nimic concret. Traficul cu obiecte de patrimoniu cultural al tarii noastre a imbogatit, peste noapte, sute de membri ai filierelor de acest gen. Cel mai elocvent dintre toate este comertul prin intermediul Internetului cu piese din comorile regilor daci.

Magazine virtuale precum www.ebay.co.uk fac, de ani buni, comert cu monede sau alte artefacte de pe vremea in care romanii nici nu ajunsesera in Dacia. Pretul de pornire pentru astfel de obiecte este cuprins intre 700 si 1.000 dolari, iar licitatiile electronice continua pana cand obiectele de patrimoniu romanesti ating cote fabuloase de pana la 6.000-7.000 dolari.

Comorile antice romanesti reprezinta o mica parte din patrimoniul "scurs" in strainatate dupa anii ’90. Zona cetatilor dacice Sarmizegetusa, Blidaru, Costesti, Fetele Albe si Piatra Rosie a cunoscut o adevarata febra a aurului. Furtul obiectelor de patrimoniu cultural a scos din Romania o multime de vestigii arheologice si mii de monede din aur batute de vechii regi daci. De-a lungul timpului, acest "braconaj" a luat proportii impresionante. Aceasta febra a aurului a fost indusa tuturor celor care se ocupa de astfel de lucruri, chiar de catre localnicii zonelor amintite. Cele mai vestite monede din aur dacice, vandute peste granita, sunt kosoni. Un koson cantareste aproximativ 10 grame si are 24 de karate, fiind evaluat la sume exorbitante.

'Braconierii de comori>>

Citeste si:

"Hotii" arheologici folosesc dintre cele mai sofisticate modele de detectoare de metale. Aparatele sunt suficient de performante, incat sa arate tipul metalului din subteran si adancimea exacta la care acesta se afla. Valoarea unui astfel de detector se ridica pana la 11.000 de dolari. Ba, mai mult, "cautatorii" de comori au in dotare harti topologice militare si masini de teren performante ce ii ajuta sa se faca "nevazuti" in cazul vreunui control inopinat al politistilor.

Cu toate ca oamenii legii au capturat mii de dinari imperiali, monede romane de argint si detectoare de metal de la "braconierii" de comori, se vorbeste foarte des despre faptul ca o parte din autoritati "a colaborat" extrem de bine cu traficantii. De notorietate in acest sens este declaratia fostului vicepresedinte al Consiliului Judetean Hunedoara, facuta in 2003, care a reclamat ca raidurile organizate in zona cetatilor dacice sunt lipsite de succes din cauza faptului ca informatiile "transpira" foarte rapid in mijlocul hotilor, astfel incat acestia stiu cand se efectueaza controalele si dispar chiar inainte de aparitia politistilor.

Localnicii din zonele cetatilor dacice amintite spuneau la acea data ca retelele de traficanti de comori antice se ramifica pana la niveluri inalte. "Aurul nu poate iesi din tara fara complicitatea Politiei, sefilor Ocolului Silvic si a functionarilor vamali", sustineau acestia. De-a lungul timpului, presa a consemnat cazurile de furt de obiecte de patrimoniu, insa autoritatile ridica neputincioase din umeri. Ba s-a dat vina pe faptul ca Politia Romana nu dispune de dotari performante, cel putin cat ale "braconierilor" de comori, ba pe agilitatea hotilor.

Lacunele legislative si saracia autoritatilor

Rezultatele actiunilor Politiei, sustineau acestia la vremea respectiva, sunt umbrite de masurile procurorilor. Dispozitiile de scoatere de sub urmarire penala a hotilor arheologici prinsi de Politie sunt greu de inteles si, fara doar si poate, incurajatoare pentru cei din urma. Explicatia data, insa, de reprezentantii Parchetului din Hunedoara se rezuma, in decembrie 2003, la a acuza lipsa unui cadru legislativ adecvat, cu toate ca existau patru acte normative in acest sens.

Dupa cum au sustinut procurorii hunedoreni, dosarele penale al caror obiect de activitate este furtul din siturile arheologice merg la parchetele locale. Si aici exista doua aspecte: daca este vorba despre confiscarea unor detectoare de metale, se aplica o amenda administrativa, iar daca infractorul este prins avand asupra sa un obiect de patrimoniu, el nu poate fi trimis in judecata. Explicatia este simpla: nu se precizeaza exact unde incepe infractiunea si cand se termina contraventia, tocmai din cauza lacunelor legislative.

Aceiasi procurori hunedoreni au mai apreciat, in 2003, ca aspectele legislative si obtinerea unor fonduri pentru realizarea conservarii si protejarii vestigiilor arheologice sunt singurele solutii pentru ca furturile din patrimoniul cultural al Romaniei sa fie stopate. Altfel spus, nu mai erau de vina nici politistii, nici procurorii, ci administratia centrala si locala.