Cum poate deveni cultura un motor al dezvoltarii locale?

Andreea Paul vine cu argumente palpabile care sa ii sustina ideea ca “si aici se poate “, ca si la noi in tara, sectoarele creative pot deveni o forta economica.

Iar exemplele europene nu sunt putine: “Cazurile de succes sunt tot atatea argumente care ne alimenteaza idealismul ca si la noi se poate. Atractivitatea festivalurilor de muzica de la Sziget, a celor de teatru de la Avignon sau de film de la Cannes asociaza veniturile incasate din turismul cultural si argumentul dezvoltarii unui profil international al comunitatilor locale. Reorientarea spre turismul cultural prin ridicarea Muzeului Guggenheim de catre arhitectul american Frank O. Gehry este un capitol esential al povestii de succes economic dat de revitalizarea Tarii Basce”, scrie Andreea Paul pe blogul ei.

Intr-adevar, daca ne gandim la efervescentul spatiu cultural de la noi, necunoscut insa decat specialistilor si unui public restrans, daca ne gandim la entuziasmul turistilor cautatori de arta dupa ce poposesc in Bucuresti, Sibiu sau Cluj, propunerea Andreei Paul nu este deloc utopica. Exista un domeniu atat de bogat in resurse, dar totusi atat de marginalizat: Cultura si Creativitatea. Iar specialista in economie subliniaza ignoranta totala a romanilor fata de aceasta resursa economica.

“Exemplele spaniole curg snur: modernizarea demarata in anul 2004 a celor mai renumite trei muzee din Madrid si a altor doua noi muzee de interes mondial - Muzeul Picasso din Malaga si Muzeul de Arte Contemporane Es Baluard din Palma de Mallorca - au atras un val record de turisti din toata lumea. In jurul lor s-a construit infrastructura rutiera si turistica, serviciile colaterale etc. Orasul german Kassel, dupa ce a fost distrus in proportie de 80% in timpul bombardamentelor celui de-al Doilea Razboi Mondial, a castigat in notorietate prin promovarea uneia dintre cele mai renumite expozitii de arta moderna din lume, Documenta, care are loc din cinci in cinci ani. Experienta oraselor culturale europene Graz din Austria (2003) sau Sibiu din Romania (2007) adauga noi argumente pentru constientizarea rolului economico-social al culturii asupra dezvoltarii locale si invita orasele si celelalte administratii publice locale din Romania sa promoveze astfel de initiative”.

Argumentele nu sunt deloc putine, iar acestor povesti de succes li se adauga si dovezile statistice, care arta ca domeniile creative sunt cu adevarat o forta economica. Ignoranta romanilor fata de aceste sectoare poate fi surmontata de cateva cifre relevante la nivel european, arata economista:

• Sectoarele creative si culturale au generat o cifra de afaceri de peste 650 miliarde Euro, in anul 2003, de peste doua ori mai mult decat industria de automobile; cele mai mari cinci tari europene - Marea Britanie, Germania, Franta, Italia si Spania - cumuleaza aproape 3 sferturi din productia sectoarelor culturale si creative la nivel european, similar insa fortei lor economice totale de 74% din PIB-ul UE-25.

• Contributia acestora la PIB-ul Uniunii Europene a fost de 2,6% in acelasi an, comparativ cu 2,3% in cazul industriei chimice, de cauciuc si plastic, 2,1% in cazul sectorului imobiliar, 1,9% in cazul industriei alimentare, bauturilor si tutunului sau 0,5% in cazul industriei textile.

• Viteza de dezvoltare a sectoarelor creative si culturale a fost de aproape 20% in termenii valorii adaugate, adica de peste 12 ori mai mare decat cea a intregii economii europene, intre 1999 - 2003.

• 5,8 milioane persoane erau angajate in anul 2004 in aceste sectoare, adica 3,1% din totalul fortei de munca active in UE-25.