Teapa americana de 100 milioane $

Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare - bagata in faliment de ""teapa Romag 98"".

Inundatiile din acest an au surprins Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare cu toate conturile blocate de Fisc. Pentru a putea antrena utilajele si oamenii de la SNIF la eforturile de limitare a revarsarii apelor, Guvernul Tariceanu a fost nevoit sa adopte, prin derogare, un act normativ special, deblocand conturile pe o perioada limitata. Situatia dezastruoasa in care a ajuns SNIF este cauzata in mare parte de gaura de peste 100 de milioane de dolari data de autorii celebrei inginerii financiare ""Romag 98"". Demnitari din Romania si din SUA au pus umarul la demararea si derularea acestei afaceri paguboase, dar nici unul dintre actorii acestui tun financiar nu a fost insa tras la raspundere. Dupa zece ani, SNIF nu se poate redresa financiar, ajungand in pragul falimentului.
NUME GRELE. Panamaua ""Romag 98"" a fost clocita la jumatatea anilor a€™90 in laboratoare ale ingineriilor financiare din SUA, Romania si Cipru. Creierul afacerii, americanul Jan Kaplan - intre timp, spun unele surse, cercetat si chiar arestat de Fiscul american - daduse cateva lovituri asemanatoare in anii 1995-1996 in Ucraina (circa 120 de milioane de dolari) si Polonia (circa 100 de milioane de dolari). In Cehia, in schimb, planul sau a esuat, guvernul de la Praga trimitandu-l la plimbare.
Pentru proiectul destinat Romaniei au facut un lobby asiduu la acea vreme Mircea Geoana, ambasador la Washington, cumnatul sau, Ionut Costea, pe atunci secretar de stat in MFP, dar si ambasadorul SUA la Bucuresti, Alfred Moses. Gurile rele spun ca n-ar fi strain de aceasta afacere nici ex-presedintele Emil Constantinescu, acesta fiind momit cu promisiunea ca, daca va da unda verde proiectului, isi va putea vedea visul cu ochii: o vizita oficiala in SUA, cu toate onorurile cuvenite unui sef de stat european si ""lider regional"". Alti demnitari romani care si-au legat numele de aceasta afacere urat mirositoare sunt fostii ministri ai Agriculturii Dinu Gavrilescu si Ioan Avram Muresan, fostii ministrii ai Finantelor Mircea Ciumara si Decebal Traian Remes, precum si ex-premierul Victor Ciorbea. Acesta a girat jaful impreuna cu membrii cabinetului sau, adoptand cateva acte normative in acest scop, inclusiv hotararea privind garantarea de catre stat a unui imprumut extern de 160 de milioane de dolari.
DESFASURATOR. Derularea afacerii si itele ei sunt incurcate. Firma lui Jan Kaplan, TransChem Finance & Trade Corporation, cu sediul in Miami - SUA, se obliga sa aduca in Romania 95 de pachete agricole, care urmau sa fie concesionate si, in final, vandute unor fermieri romani, asociati in acest scop pe suprafete de 650 de hectare. Fermierii urmau sa achite utilajele in rate semestriale, sub forma de bani si/sau produse, intr-o perioada de cinci ani. Pentru gestionarea proiectului s-a format societatea mixta SC Agroserv SRL: 51% SNIF si 49% TransChem. Utilajele, luate de TransChem din SUA cu un prim credit de 80 de milioane de dolari, garantat de Guvernul Romaniei, au inceput sa vina in tara, Agroserv incheind 67 de contracte cu tot atatea asociatii de fermieri. Numai ca, fara a avea calitatea necesara, Agroserv cedeaza gestiunea proiectului unei societati-capusa, nou-infiintata in acest scop - Transag Production Company - avand ca actionari firma T-Ag Limited, un off shore din Cipru (99,89%), si 11 cetateni americani, fiecare cu un aport la capitalul social de cate... 7 (sapte) dolari, reprezentand 0,00990% din actiuni. De program s-a ales praful. Transag a dat vina pe asociatiile de producatori, care nu si-ar fi platit la timp ratele, iar producatorii au acuzat Transag ca nu si-a indeplinit angajamentele. Intre timp insa au ajuns la scadenta primele rate ale imprumutului extern, circa 15 milioane de dolari, plus dobanzi si comisioane, pe care le-a achitat garantul, adica Ministerul Finantelor. In schimb, Transag Production Company a incasat, in avans peste 6 milioane de dolari, pentru ""management si consultanta"".
URME STERSE. La inceputul anului 2001, noul ministru al Agriculturii, Ilie Sarbu, dispunea rezilierea contractelor cu producatorii agricoli si gruparea tuturor utilajelor in cateva zone controlate de lideri sau apropiati ai PSD: Braila, Giurgiu si Dolj. Pretextul: prin prestarea de servicii marilor proprietari sau concesionari de terenuri agricole din aceste zone (gen Culita Tarata, cu Insula Mare a Brailei), se vor incasa banii necesari pentru returnarea creditului extern. Dar n-a fost sa fie (vorba vine), ""marii proprietari"" dovedindu-se rau-platnici, astfel ca ratele la creditul extern au ramas tot in seama statului.

GEOANA: ""HABAR N-AM""

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe