Miturile si legendele Pentagonului

Abu Musab al-Zarqawi, liderul Al-Queda din Irak, nu este altceva decat o "legenda", fabricata de serviciul PSYOP ("Operatiuni Psihologice") al Pentagonului - dezvaluia, la 10 aprilie 2006, cotidianul "Washington Post". O serie de documente interne ale Departamentului Apararii demonstreaza ca "anvergura" lui Zarqawi a fost mult "exagerata", intr-o campanie mediatica menita sa justifice mentinerea ocupatiei americane.
Presedintele George W. Bush afirma, intr-o conferinta de presa din 1 iunie 2004: "Dupa cum stiti, detest sa predic violenta, dar incerc sa inteleg natura acestor asasini. Tipul acesta, Zarqawi, un asociat Al-Queda - care a fost la Bagdad inaintea rasturnarii lui Saddam Hussein - se afla si acum in Irak. Si, dupa cum poate va amintiti, parte a planului sau operational era sa semene violenta si discordia intre diferite grupuri din Irak, cu cel mai mare sange rece. Noi dorim sa fim ajutati sa-l prindem pe Zarqawi. Astfel ca Irakul sa aiba un viitor cat mai fericit."
Sa nu uitam ca invazia americana din Irak a fost prezentata ca facand parte din "razboiul impotriva terorismului". Daca nu au reusit sa gaseasca presupusele arme de distrugere in masa ale Bagdadului, Administratia Bush trebuie sa se agate macar de pre-existenta catorva teroristi in ograda lui Saddam Hussein.
Zarqawi reprezinta o justificare continua pentru ocupatia militara si pentru actiunile in forta ale Coalitiei din Irak, inclusiv asedierea populatiei civile din zonele dens populate, justificate ca fiind dirijate impotriva Al-Queda.
"Programul Zarqawi" - coordonat de generalul Kimmit
In cadrul serviciului "Operatiuni Psihologice" - PSYOP - al Pentagonului a functionat, in ultimii doi ani, un program special dedicat crearii si amplificarii "mitului Zarqawi". Un program de mare succes. Menit, in principal, sa-i convinga pe americanii de rand ca trupele SUA nu pot parasi Irakul dupa instalarea unui guvern - ales democratic - la Bagdad. Cata vreme teroristii Al-Queda nu sunt anihilati, retragerea este imposibila.
Un al doilea obiectiv al acestei campanii vizeaza scindarea miscarilor de rezistenta irakiene, prin specularea rivalitatilor si atatarea orgoliilor si a sensibilitatilor etnice sau confesionale. Mediatizand in exces "activitatile" lui Zarqawi (si ajutorul terorist strain pe care acesta il primeste), americanii au incercat sa-l prezinte drept personificarea insurgentei - sursa tuturor relelor. "Demonizarea lui Zarqawi va atrage un raspuns xenofob" - se intituleaza unul dintre documentele interne ale Pentagonului, datat 2004.
Potrivit lui "Washington Post", un raport al comandamentului american din Irak adresat conducerii de la Pentagon noteaza ca programul PSYOP-Zarqawi reprezinta campania de propaganda cu cel mai mare succes.
Generalul de armata George W. Casey Jr, referindu-se la "comunicatiile strategice" din Irak, insista ca "audienta publica" a operatiunii reprezinta una din cele sase obiective ale razboiului dus de SUA in Irak.
Operatiunile PSYOP din Irak se deruleaza sub comanda generalului Mark Kimmitt, care ocupa o pozitie importanta in cadrul lui "US Central Command" (USCENTCOM), raspunzand de directionarea operatiunilor PSYOP in intregul Orient Mijlociu.
"Este dificil de stabilit cu exactitate cat s-a cheltuit pe campania Zarqawi, care a inceput cu doi ani in urma", noteaza "Washington Post". Aceeasi publicatie precizeaza: "Doar eforturile propagandistice ale SUA in Irak au insumat, in 2004, 24 de milioane de dolari, care includ chiria pe cladiri si pe rezidenta trupelor speciale, precum si emisiunile radio, ori imprastierea a milioane de fluturasi de propaganda, cu chipul teroristului Zarqawi".
Propaganda si dezinformare
Washington Post subliniaza faptul ca - in paralel cu programul "PSYOP-Zarqawi" al Pentagonului, o firma de consultanta, intitulata "Group Lincoln", se ocupa cu alta operatiune de tip PSYOP: plasarea articolelor de presa pro-americane in ziarele irakiene. Dezinformarea si razboiul propagandistic sunt de altfel parte integranta a planificarii oricarei actiuni militare. Sa ne aducem aminte de povestea fabricata de firmele de PR ("public relations") "Rendon Groups" si "Hill and Knowlton" despre asasinarea bebelusilor din incubatoarele kuweitiene de catre armata irakiana, relatata de un "martor ocular" - care ulterior s-a dovedit a fi chiar fiica ambasadorului Kuweitului la Washington. Povestea a fost inghitita de Congresul SUA, care, impresionat, a aprobat razboiul din Golf (1991).
Un deceniu mai tarziu, Zarqawi a fost prezentat presei internationale drept "eminenta cenusie" a intregii rezistente irakiene, ceea ce era, evident, o dezinformare abil pusa in circulatie de Pentagon. S-a insinuat ca el ar fi fost cel care a actionat la Fallujah, Tal Afar si Samarra. Zarqawi era "vinovat" de explozia de la hotelul Radisson din Amman (Iordania) si tot Zarqawi s-ar fi aflat in spatele atentatelor cu bomba din mai multe capitale occidentale. Washington Post arata ca operatiunile PSYOP au constituit o acoperire pentru atrocitatile comise de trupele de ocupatie din Irak. Prin demonizarea lui Zarqawi se obtine un "chip" concret rezistentei irakiene, care astfel este confundata cu Zarqawi.
Presa americana a marsat la acest joc operativ. "New York Times" din 17 septembrie 2005 scria: "Oficialitati ale Pentagonului si din Irak sustin ca Zarqawi si "centrul de greutate" al insurgentei irakiene se gasesc acum langa Valea Eufratului, in apropierea granitei cu Siria". Se sugera astfel amestecul sirian in sustinerea terorismului din Irak. Asediul orasului Fallujah - care s-a soldat cu mii de morti in randul populatiei civile - a fost descris in multe publicatii drept o batalie contra "retelei de teroristi ai lui Zarqawi": "Fortele aeriene americane au lansat patru raiduri asupra a ceea ce au fost descrisi drept asociati ai retelei Zarqawi. Printre aceste tinte s-a numarat si o casa situata la 90 de mile de Fallujah, unde se spune ca se desfasura o intalnire a circa 90 de teroristi straini. Surse militare au declarat ca raidul a facut cel putin 60 de victime printre teroristii straini". Martorii si surse de la spital spun insa ca au fost in total 30 de victime, cu totii irakieni. Dintre cele 30 de victime, 15 erau copii, iar 11 femei, morti cu totii in cursul atacului aerian. Nici o versiune nu a putut fi ulterior verificata. In noaptea urmatoare, surse militare americane au declarat ca a avut loc un alt "atac de mare precizie, incheiat cu succes", la o intalnire a 10 teroristi ai lui Zarqawi, din Fallujah. "Nu exista nici o informatie ca vreun civil se gasea prin preajma locului", a mai declarat o sursa militara. Acest gen de anunturi dovedesc cat de utila pentru americani este acreditarea "legendei Zarqawi".
Omniprezentul Zarqawi
Contraterorismul si propaganda sunt domenii care se intrepatrund. Propaganda disemineaza dezinformarea pe canalele mass-media. Amenintarea terorista trebuie sa apara in ochii opiniei publice drept una veridica. De aceea, campania de propaganda a Pentagonului prezinta portrete de lideri care se afla in spatele "retelelor teroriste". In lipsa acestor personaje concrete, campania devine nebuloasa si prea putin credibila. Osama ben laden, Abu Musab Al-Zarqawi, Ayman Zawahiri si altii fac razboiul contra terorismului real, concret. Numele si fotografiile lor sunt prezente zilnic in mass-media, inclusiv pe Internet. Uneori, apar si mesaje, a caror autenticitate este aproape intotdeauna imposibil de verificat.
In ultima vreme, Al-Zarqawi este prezentat opiniei publice drept "starul terorismului international", in ascensiune, care urmareste gloria "inamicului public numarul unu", Osama ben Laden, al carui rol in teatrul terorist pare pe sfarsite. Departamentul de Stat a ridicat premiul pe capul lui Zarqawi de la 10 milioane la 25 de milioane de dolari, adica Zarqawi este pretuit la fel ca si Ben Laden. Ca o ironie, Zarqawi nu figureaza insa pe lista celor mai cautati criminali ai FBI-ului! De ce oare? Osama apartine bogatei familii de oligarhi din Arabia Saudita, Ben Laden, care a derulat - decenii la rand - afaceri la varf cu clanul Bush in Texas. Recrutat de CIA in cursul razboiului sovieto-afgan din anii '80, exista o ampla istorie documentata a relatiilor lui Osama ben Laden cu CIA si cu familia Bush. In contrast cu Osama, Al-Zarqawi nu provine din randul oligarhiei internationale. El se trage dintr-o familie saraca de palestinieni din Iordania. Parintii sai au murit, ceea ce poate ascunde multe dezvaluiri legate de adolescenta si tineretea sa. CNN il prezinta, de regula, drept "lupul singuratic", care actioneaza cvasi-independent de Al-Queda. Cu toate acestea, i se atribuie operatiuni sangeroase in toate colturile lumii, din Irak, pana in Europa Occidentala sau SUA. Uneori simultane.
"Weekly Standard" din 24 mai 2004 il prezenta astfel pe Zarqawi: "Zarqawi a organizat nu numai asasinarea lui Berg, dar si carnagiul din 11 martie de la Madrid, bombardamentul asupra muncitorilor siiti din Irak in aceeasi luna, atacul sinucigas din 24 aprilie din portul Basra. Cu mult inainte de 11 septembrie, Zarqawi a planuit asasinarea turistilor israelieni si americani din Iordania. Atacurile sale se desfasoara pe patru continente in mod simultan."
Ascensiunea mediatica a unui "diavol al terorismului"
Pentru prima data, numele lui Zarqawi a fost mentionat de agentiile de presa in legatura cu atentatul de la "Radisson SS Hotel" din Amman (Iordania), in decembrie 1999. Reportajele atrageau atentia asupra lui Zarqawi, numit Ahmed Fadil Al-Khalayleh, unul dintre numeroasele identitati false ale lui Zarqawi. Potrivit "New York Times", Zarqawi a venit din Afganistan - unde colaborase strans cu CIA - in Iran, la sfarsitul lui 2001. Se pare ca la data aceea era protejat de Teheran. NYT din 24 martie 2002 scria: "Oficiali ai serviciilor secrete americane afirma ca exista tot mai multe dovezi asupra interesului reinnoit al Teheranului in sustinerea terorismului si a lui Al-Zarqawi". Tot NYT sublinia: "Acum (2002), iranienii actioneaza pentru a destabiliza noul guvern interimar din Afganistan (pro-american), sprijina membrii Al-Queda si sustin revolta palestinienilor."
In numai doi ani, Zarqawi devenea vinovat de o multime de atentate: 17 mai 2004 - asasinarea presedintelui Consiliului de Guvernare din Irak, Izz Al-Din Salim; 6 mai 2004 - atac cu bomba la Bagdad; 27 aprilie 2004 - atacul instalatiilor petroliere din Basra; 17-18 martie 2004 - atac cu automobile-capcana la Bagdad si Basra. Ca sa nu mai vorbim ca, in 8 februarie 2003, Zarqawi a fost considerat expeditorul "scrisorii otravite" cu ricin, adresata lui Bill Frist, liderul majoritatii din Senat ("Newsweek", 24 februarie 2003). "National Review", din 18 februarie 2003, il descria pe Zarqawi drept "arhitectul sef al atacurilor biochimice". Dar nu numai! Tot Zarqawi mai planuia si atentate cu "bombe radiologice". O retea tv americana a avertizat ca "hotelurile din Statele Unite, marile magazine, apartamentele, pot fi tinte Al-Queda saptamana viitoare!" Ca urmare a avertismentului, zeci de mii de americani si-au astupat tevile si alte orificii din casa cu folii de plastic si au cumparat in masa celebrele "masti de gaze anti-tero". Potrivit lui "ABC News", alerta fusese fabricata de CIA, in colaborare cu Departamentul de Stat. Cu toate acestea, Tom Ridge - in acel moment secretar al lui "Homeland Security Council" - a decis sa ridice nivelul alertei in SUA la "Orange Code" (nivel de alerta portocaliu). "In ciuda faptului ca s-a dovedit a fi un raport fals, nu sunt planuri pentru a schimba nivelul alertei" - informa, la 13 februarie 2003, "ABC News". In acelasi timp, Zarqawi era principalul suspect in atacul cu bombe de la Madrid, din 11 martie 2004, fiind acuzat de legaturi cu celula terorista marocana, filiala a Al-Queda. Numele sau aparea, insa, cel mai des in legatura cu violentele din Irak. Strategii Pentagonului erau extrem de interesati sa prezinte miscarea de rezistenta de aici ca fiind formata din teroristi straini, nicidecum din irakieni ostili ocupatiei.
Unitatea "Able Danger" si dezvaluirile lt.-col. Anthony Shaffer
Zarqawi a devenit, asadar, omniprezent. Se vorbeste despre el tot timpul. Un aspect din trecutul sau nu este, insa, mai deloc mentionat: la fel ca si Osama ben Laden, Zarqawi a fost pregatit in taberele din Pakistan de instructorii americani ai Pentagonului, pentru razboiul anti-sovietic din Afganistan. Al-Queda fusese infiintata in 1987 de serviciile secrete ale Statelor Unite.
Mass-media "uita" sprijinul pe care CIA si Pentagonul l-au acordat, timp de peste 20 de ani, miscarilor teroriste islamiste, pe care Zbigniew Brzezinski planuia sa le infiltreze - dupa cum a recunoscut in 1998 - in republicile musulmane din componenta fostei URSS, ca sa creeze ceea ce el numea un "Vietnam al sovieticilor". Richard Armitage si Colin Powel au fost direct implicati in sustinerea Al-Queda din Afganistan, acolo unde au fost antrenati - de catre instructorii americani - Ben Laden si Al-Zarqawi. Acestia, ca si altii, au fost mai intai agenti ai CIA, in razboiul anti-sovietic din Afganistan, apoi in razboaiele din Africa sau Balcani (Kosovo). Ce i-a determinat sa se intoarca impotriva fostilor lor controlori? Sau nu au facut-o, de fapt, niciodata? Oricat ar parea de socanta, o ipoteza nu poate fi exclusa: aceea ca, dupa anul 2000, toti acesti teroristi fac un joc operativ, ordonat.
Numeroase studii au documentat deja legaturile (istorice) dintre CIA si Al-Queda. O serie de dezvaluiri de data mai recenta par sa alimenteze, insa, banuielile ca aceste legaturi au continuat chiar si dupa terminarea Razboiului Rece. Cele mai negre suspiciuni au fost amplificate, in august 2005, de incendiarele declaratii ale unui militar american.
Lt. col. Anthony Shaffer a marturisit ca a lucrat ca ofiter de legatura in cadrul unitatii ultra-secrete "Able Danger", unitate infiintata in 1999, care culegea date din retelele publice si cele ale "Serviciului de Imigrare si Naturalizare" american, privind pericolele potentiale asupra securitatii SUA. A aflat astfel ca, inca din anul 2000, "Able Danger" ii luase in vizor pe Mohammad Atta si Marwan Al-Shenni, pilotii care aveau sa plonjeze cu avioanele in "World Trade Center". Precum si pe Nawaf Al-Hazmi si Khalid Al-Midhar, doi din cei cinci pirati ai aerului aflati la bordul avionului "American Airlines" care a lovit Pentagonul. "Times-Herald" nota, in august 2005: "In vara lui 2000, echipa militara secreta "Able Danger" a pregatit un dosar, care cuprindea datele culese si fotografiile a patru viitori pirati aerieni, dosar pe care l-a inaintat lui "Special Operations Command", cu recomandarea ca informatiile sa fie impartite cu FBI. Recomandarea a fost, insa, respinsa, iar informatiile nu au mai fost impartite cu FBI."
Shaffer a declarat pentru "New York Times" ca unitatea sa a incercat sa contacteze FBI-ul in repetate randuri, in cursul anului 2000. Cel putin de trei ori, contactul cu FBI a fost anulat, in urma ordinului dat de "Strategic Operations Command" (SOCOM). Shaffer considera ca informatiile detinute de "Able Danger" puteau conduce la arestarea lui Atta si a complicilor sai, inca din anul 2000. Impiedicand astfel tragedia din 11 septembrie 2001, cand au murit circa 3000 de americani. "Am fost chiar pe punctul de a ma insubordona fata de ordinul SOCOM, pentru ca descoperisem ceva foarte important, care trebuia neaparat urmarit mai departe", a explicat Shaffer. El sustine ca Pentagonul nu dorea ca informatiile "Able Danger" sa circule, pentru ca ar fi revelat existenta unui proiect ultrasecret, care ar fi generat critici la adresa armatei.
De ce a protejat serviciul SOCOM activitatea membrilor Al-Queda pe teritoriul Statelor Unite? A fost doar o dezastruoasa eroare de strategie? Sau la mijloc se ascunde o complicitate sinistra?
Se naste o intrebare: sunt operatiunile Al-Queda in Irak supervizate, in secret, de Pentagon? Este oare Zarqawi utilizat de Pentagon pentru a slabi si compromite miscarea de rezistenta irakiana, prin atentate sinucigase (de tip Hamas), rapiri de jurnalisti, asasinate etc?
Atentatele sinucigase sunt, de regula, indreptate impotriva civililor irakieni, nu a militarilor americani. De rapit, sunt rapiti si asasinati mai ales ziaristii si activistii umanitari independenti, care scriu articole sau fac declaratii neagreate de cenzura militara americana, niciodata corespondentii de razboi care colaboreaza cu fortele Coalitiei. Cat despre victimele asasinatelor, acestea sunt, in marea lor majoritate, personalitati incomode Coalitiei. De ce ar dori teroristii lui Zarqawi sa ridice mingea la fileu "ocupantului" din Irak?
Un precedent nelinistitor si multe zvonuri alarmante
Mergem la Londra. Unul din membrii unui grup "IRA Real", implicat in atentatul de la Omagh, din 15 august 1998 - cand au murit 29 de civili - a declarat la interogatoriu ca, in realitate, el era soldat al armatei britanice. Apoi, un al doilea "soldat britanic" a recunoscut ca fusese implantat in "IRA Real". Acest al doilea soldat britanic le-a dezvaluit anchetatorilor sai ca, intre 1981 si 1994, lucrase pentru o unitate ultrasecreta a lui "Military Intelligence 5", numita "Force Research Unit" (FRU), a carei principala misiune era (pe atunci) sa-si infiltreze oamenii in randurile IRA. Soldatul britanic a recunoscut la interogatoriu ca foarte putini erau la curent cu existenta FRU. Acolo fusese specializat in fabricarea a noi tipuri de bombe, pe care sa le foloseasca in atentate atribuite IRA - cum erau "light-sensitive bombs", care puteau fi declansate de un simplu flash fotografic. Soldatul britanic fusese promovat in IRA, ajungand membru al grupului de securitate interna, cunoscut drept "Torture unit", care ii interoga si tortura pe cei suspectati ca erau informatori ai Politiei sau Armatei britanice. Seful acestei unitati - a declarat soldatul - era tot o "cartita" a englezilor, membru, in realitate, al lui "Special Boat Squadron" (SBS), o unitate secreta de elita a Marinei britanice, asemanatoare cu SAS-ul aviatiei militare.
Este foarte posibil (ba chiar probabil) ca acest gen de activitati secrete sa fi fost puse la punct si in Irak, impreuna cu serviciile secrete americane. Exista, deja, cateva "indicii" in acest sens. La 19 septembrie 2005, noile autoritati de la Bagdad au anuntat arestarea a doi soldati britanici, care - travestiti in irakieni - fusesera implicati in "plantarea" de bombe la Basra. Un articol al lui Kurt Nimo atragea atentia ca o unitate secreta americana - P2OG (Proactive Preemtive Operations Group), infiintata de Donald Rumsfeld - actiona in Irak in maniera "terorista", in contul miscarii de rezistenta, executand operatiuni "sub steag strain". In primavara lui 2004 au inceput sa circule neoficial in Irak stiri ca multe atentate sunt executate de serviciile secrete anglo-americane, de regula contra unor civili irakieni. Acelorasi servicii li se atribuiau si rapiri de ziaristi si activisti umanitari - prezentate oficial drept operatiuni ale teroristilor sau ale miscarii irakiene de rezistenta. Relevant in acest sens este articolul jurnalistului independent Dahr Jamail, postat la 20 aprilie 2004 de in "Iraq Dispatches".
Un alt aspect tragic - ignorat de mass-media internationala - il constituie asasinarea savantilor irakieni, mai ales a celor din domeniul nuclear. Un grup pentru apararea drepturilor omului mentiona: "Surse din Politia irakiana au dezvaluit ca, pana la sfarsitul lui martie 2004, mai mult de 1000 de savanti irakieni fusesera asasinati. Un raport al Departamentului de Stat recunostea asasinarea doar a 350 de savanti irakieni si a 200 de profesori".
Noul presedinte al Irakului, Jalal Talabani, avertiza: "Suntem confruntati cu o conspiratie majora, care vizeaza unitatea Irakului". Cine, oare, doreste secesiunea, pe criterii etnice si religioase? Probabil cei care au interesul sa stearga pentru totdeauna Irakul si civilizatia sa multimilenara de pe harta.

---

Despre autor: