Presa din Irak: intre informatie si propaganda

"Afacerea Sgrena" reaminteste, inca o data, cat de dificila si de riscanta este existenta jurnalistilor independenti intr-o zona de conflict. Evenimente tragice, ca cele din 4 martie 2005, nu sunt nicidecum solitare. Chiar daca au avut norocul sa scape cu viata, au existat corepondenti care au fost incarcerati, batuti si umiliti de fortele de Coalitie din Irak. Autoritatile de ocupatie au descurajat sistematic relatarile independente despre situatia din regiune, favorizandu-i in schimb pe ziaristii obedienti, dispusi sa respecte cu sfintenie regulile trasate de propaganda militara.
In Irak, jurnalistii isi risca viata. Printre primejdiile la care se expun nu se numara doar atentatele cu bomba sau rapirile organizate de insurgenta locala. Trupele americane se dovedesc, iata, la fel de periculoase. Tarek Ayyoub, corespondentul lui "Al-Jazeera", a fost ucis in aprilie 2003, cand avioanele americane au bombardat sediul redactiei din Bagdad. In martie 2004, doi ziaristi de la "Al-Arabiya" au fost impuscati mortal de trupele americane in cursul unui atac cu rachete asupra unui hotel din Bagdad. Acestea sunt numai doua episoade din lungul istoric al ziaristilor si voluntarilor ucisi de trupele americane in Irak, intre 2003 si 2004.
"Cum sa-i sustinem pe americani in Irak, cand bombele lor au drept tinta jurnalisti occidentali?" - se intreba, inca din 2003, corespondentul "SKY-News" David Chater, intr-un interviu acordat cotidianului britanic "The Independent".
Unul dintre primele cazuri care au scandalizat opinia publica europeana a fost cel al corespondentului "ITN-News", Terry Lloyd, ucis de trupele americane la 22 martie 2003, in sudul Irakului. Cameramanul Daniel Demoustier - ranit in acelasi incident - a declarat ca tancurile americane au deschis focul asupra echipei de la "ITN", dupa ce aceasta contactase cativa soldati irakieni care doreau sa se predea. Daniel Demoustier sustine ca militarii americani au fost "enervati" de prezenta unor martori incomozi in teatrul de operatiuni. El a insinuat chiar ca, in lipsa camerelor de filmat, prizonerii ar fi fost, probabil, ucisi. Oricum, Demoustier este ferm convins ca atacul asupra jurnalistilor a fost deliberat. In acelasi incident, Fred Nerac - alt cameraman "ITN" - a fost arestat de americani, impreuna cu translatorul libanez Hussein Osman, si dusi intr-o directie necunoscuta. Sotia lui Nerac, Fabienne, a cerut explicatii secretarului de Stat Colin Powell, intr-o conferinta de presa la Bruxelles. Ea a fost sustinuta in demersul sau de presedintele Frantei, Jacques Chirac, care s-a aratat ingrijorat, ca si alti lideri europeni, de asaltul trupelor americane din Irak asupra ziaristilor independenti.
"ITN" a acuzat public guvernul Statelor Unite ca ascunde adevarul privind circumstantele asasinarii corespondentului Terry Lloyd. Directorul executiv al postului - Stewart Purvis - a declarat: "Stim acum, in mod foarte clar, ca cineva din cadrul US Army, cunoaste precis ce s-a intamplat, dar nu iese cu o declaratie".
Presa independenta versus ziaristii Pentagonului
Pentagonul sprijina in Irak doar "corespondentii de razboi", care practica gazetaria cu "voie de la politie": adica, se supun total "ghidului de presa" al Pentagonului. O carticica de vreo 50 de pagini, care explica pe larg ce trebuie si ce nu trebuie sa scrie sau sa faca ziaristul in Irak. Potrivit "ghidului de presa" al Pentagonului, sunt "interzise" cu desavarsire orice referiri la pierderile militare ale Coalitiei, ori la victimele din randul populatiei civile.
De aceea, probabil, ziaristii independeti din Irak i-au poreclit pe acesti "corespondenti de razboi" drept "camarazi de pat" ai Pentagonului. Cine nu joaca, insa, dupa regulile Pentagonului isi risca de multe ori viata.
Actiunile militarilor americani impotriva jurnalistilor independenti au atras o multime de proteste oficiale. Dupa moartea lui Terry Lloyd, "International Federation of Journalists" (IFJ) a solicitat efectuarea unei anchete oficiale, pentru a afla "cum un vehicol al echipei ITN, clar inscriptionat, a devenit tinta americanilor". "IFJ" a mai afirmat: "Este inadmisibil sa se creeze un grup privilegiat de ziaristi, favorizat de Petangon, si sa se ignore total cerintele celorlalti ziaristi".
"The European Broadcasting Union" (EBU) a sustinut, la randul sau, ca Pentagonul acorda atentie numai "corespondentilor sai de razboi", si incearca sa blocheze activitatea mass-media independente. Tony Naets, presedintele EBU, a declarat pe aceasta tema: "Pentagonul a creat un sistem de casta cu corespondentii sai de razboi, proveniti de regula, din tari care participa cu trupe la asa-zisa "coalitie" din Irak."
Protestele organizatiei "Reporters sans frontieres"
Robert Menard, secretar general la "Reporters sans frontieres" (RSF), spunea referitor la conditia ziaristilor independenti din Irak: "Multi ziaristi isi fac meseria sub foc, altii au fost detinuti si interogati ore in sir, tratati ingrozitor, batuti si umiliti de fortele Coalitiei". Menard a oferit exemplul reporterilor israelieni Dan Scemama si Boaz Bismuth, care au fost arestati de politia militara americana - impreuna cu ziaristii portughezi Luis Castro si Victor Silva - doar pentru ca au fost surprinsi dormind in apropierea unei unitati a US Army, la circa 100 km de Bgdad.
"Soldatii americani ne-au spus ca suntem spioni si teroristi, si ne-au tratat ca atare", a declarat Scemama. "Ei vor sa ai neaparat la tine o lista cu ofiteri de legatura, care sa verifice materialul inregistrat, altfel te trateaza drept spion", a adaugat ziaristul israelian.
"RSF" a denuntat si bombardamentele din 29 si 30 martie 2003 asupra Ministerului Irakian al Informatiilor, cladire care adapostea si centrul international de presa de la Bagdad. La parterul acestui imobil se reuneau toti corespondentii straini din Irak, atent monitorizati de regimul lui Saddam Hussein.
Presa britanica si presiunile Cabinetului Tony Blair
Guvernul de la Londra, cel mai fidel aliat al Statelor Unite, a incercat sa impuna presei britanice aceeasi abordare partizana pe care Pentagonul se straduieste sa o promoveze in mass-media americane. S-a avansat teoria ca nu este "patriotic" sa relatezi evenimente care ar putea "da apa la moara" inamicului. Au ramas celebre criticile lui Geoff Hoon, ministrul britanic al Apararii, la adresa lui Robert Fisk de la cotidianul "Independent". Fisk a fost acuzat ca a facut jocul lui Saddam, doar pentru ca a dezvaluit ca doua bombardamente americane au lovit piete din Irak, omorand zeci de civili, in timp ce propaganda de razboi americana le atribuia fortelor irakiene.
Ministrul de Interne David Blunkett a declarat cu acea ocazie ca "Saddam exploateaza slabiciunile democratiei noastre, slabiciunile presei occidentale". Comandantul fortelor britanice din Golf, Amiralul Aerului Brian Burridge, si-a descarcat si el furia pe mass-media independente: "Dumneavoastra stati aici degeaba, nu ne ajutati cu nimic, criticati si iar criticati", a declarat Burridge in paginile cotidianului "Telegraph". Stewart Purvis, de la "ITN", i-a raspuns Amiralului ca nu pricepe rolul exact al mass-media intr-un conflict ca cel din Irak. "Ma surprinde faptul ca un foarte inalt ofiter nu intelege diferenta intre armata unui stat si rolul independent al ziaristilor din tara respectiva. Omul acesta crede ca, daca suntem ziaristi britanici, trebuie sa sustinem, in mod neconditionat, armata britanica."

---

Despre autor: