Oamenii chiar pot muri de "inima rea"

Afirmatia ca se poate muri de "inima rea" nu are nimic absurd in ea, sustine o echipa de cercetatori americani intr-un articol publicat joi de publicatia "The New England Journal of Medicine". Cu doar cateva zile inainte de Ziua indragostitilor, aflam ca unele persoane care au probleme emotionale majore pot suferi perturbari biochimice in cascada ce pot avea toate aparentele unei crize cardiace.
Oamenii de stiinta au dat un nume acestei stari: cardiomiopatia de stres ori, altfel spus, "sindromul inimii frante".
"Sindromul inimii zdrobite" nu are insa nimic romantic - ori chiar psihosomatic - in el, declara dr. Ilan Wittstein si colegii sai din colectivul de cercetare.
"Acest sindrom trebuie - fara indoiala - sa fie luat in serios de medicul curant", este de parere doctorul susmentionat, profesor de cardiologie la Facultatea de Medicina a Universitatii Johns Hopkins din Baltimore, statul Maryland. "Unii pacienti aflati in aceasta stare ar fi murit daca nu ar fi venit sa fie consultati de noi", afirma el. Studiul doctorului Wittstein a fost efectuat pe 19 persoane afectate profund de un eveniment dat, in asemenea masura incat ajunsesera sa prezinte toate simptomele unei adevarate crize cardiace. Toate persoanele studiate - cu exceptia uneia - erau femei trecute de varsta menopauzei.
in mai multe cazuri, ele tocmai aflasera de moartea unei rude. Una dintre ele se trezise in centrul unui jaf bancar, cu o arma indreptata chiar spre capul ei, iar o alta se speriase mai rau ca niciodata in viata atunci cand 70 de persoane strigasera dintr-o data "Surpriza!", la o petrecere organizata in cinstea sa.
Cu toate acestea, spre deosebire de victimele crizelor cardiace clasice, aceste paciente au putut parasi spitalul la 2-3 zile de la internare, cu o inima in perfecta stare de sanatate.
Dr. Wittstein si echipa sa cred ca stresul cauzat de un soc emotional puternic poate provoca o revarsare majora a unor compusi neurochimici produsi de organism, cum ar fi adrenalina si noradrenalina. Cercetatorii nu exclud nici existenta anumitor predispozitii genetice.
"O crestere brusca si masiva a adrenalinei in sange ar putea - literalmente - afecta inima", explica medicul.
Purtatorul de cuvant al Fundatiei de cardiologie din Canada, dr. Beth Abramson, de la Spitalul St. Michael din Toronto, a calificat lucrarile dr. Wittstein ca "provocatoare". Ea a amintit ca relatia dintre stres si simptomele unei boli cardiace este departe de a fi dovedita.

---

Despre autor: