Esenienii de la Qumran au fost comparati cu anahoretii daci

Dupa aproape un mileniu de la disparitie si la sase decenii de la descoperirea scrierilor ei, enigmatica secta a esenienilor de la Qumran continua sa prezinte interes pentru cercetatori. Modul lor de viata auster a fost comparat cu viata anahoretilor daci.

O serie de cercetatori occidentali au lansat cu ceva vreme in urma o tulburatoare ipoteza. Pornind de la observatia ca Iisus a adus critici severe la adresa fariseilor si saducheilor, dar niciuna la adresa sectei esenienilor, s-a tras concluzia ca Ioan Botezatorul si Iisus Hristos au fost, cel putin temporar, membrii acestei secte. Lucrurile au fost pana la urma lamurite, dar interesul pentru misterioasa comunitate religioasa a esenienilor se manifesta si astazi. De aceea, ne-am propus sa prezentam cateva informatii despre aceasta secta, care a trait in izolare timp de doua secole, fiind in cele din urma nimicita de armatele romane.

Primele informatii despre existenta acestei secte ne-au parvenit din autobiografia renumitului istoric evreu Flavius Josephus (37-100 d.Hr.), in care spune: 'Pe la varsta de saisprezece ani, am vrut sa fac experienta diferitelor secte a le neamului nostru. Existau trei secte: prima a fariseilor, a doua a saducheilor, a treia a esenienilor>>. Ulterior, informatiile au fost completate in urma descoperirii celebrelor manuscrise de la Marea Moarta, din anul 1947. Printre cele 15.000 de fragmente, ramasite a aproximativ 850 de pergamente, descoperite in 11 grote de la Qumran, de-a lungul malului de nord-vest al Marii Moarte, se aflau si scrieri necunoscute pana atunci, care apartineau misterioasei secte a esenienilor. Pergamentele faceau referire la regulamentele de viata in cadrul colectivitatii, organizarea acesteia, viziunea teologica etc. multe din ele foarte asemanatoare cu adevarurile propovaduite de Iisus.

Izolati timp de doua secole, apoi distrusi de romani
Pornind de la aceste informatii, au fost stabilite cateva elmente care caracterizau existenta si activitatea acestei secte religioase. Astfel, esenienii (evlaviosii) au trait in izolare timp de doua secole, din anul 135 iHr. pana in anul 68 d Hr., cand au fost nimiciti de catre trupele romane, in cadrul represiunilor antievreiesti din timpul Primului Razboi Iudaic. Gruparea esenienilor cuprindea aproximativ 4.000 de aderenti, stabiliti la Qumran. Ei parasisera Ierusalimul “impur” ca sa traiasca intr-o lume mai curata si mai dreapta. Adeptii sectei credeau in iminenta sfarsitului lumii, a Apocalipsei si a Judecatii de Apoi. Erau asceti si urmareau sa stabileasca la Ierusalim un cult legitim, fara sincretisme. Fiind foarte apreciati pentru castitatea lor, la Ierusalim, erau privilegiati sa intre in Sfanta Cetate printr-o poarta din zidul de SV, numita ulterior “Poarta esenienilor”. Ei sunt autorii majoritatii scrierilor descoperite in 1947. Redactarea textelor a inceput cu anul 100 i.Hr. In anul 66 d.Hr. au ascuns pergamentele in pesterile din pustiul nisipos din apropiere, pentru a le feri de distrugerile iminentei actiuni militare a Romei impotriva evreilor razvratiti.

---

Despre autor: