RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

ATEISM �I RELIGIE

Ateismul

Ateismul na�te violen��.
Omul eliberat de constr�ngerile morale ale Religiei se transform� �ntr-o fiar�.

Revoluția francez� (1789-1799), declan�at� �i condus� de atei, a f�cut dou� milioane de victime.
�n timpul ei ghilotinele func�ionau ca mașinile de cusut �i c�nd ghilotinele nu mai f�ceau fa�� oamenii erau �neca�i prin r�uri.
�n Vend�e a avut loc un adev�rat genocid.
Iat� ce scria Comitetului de Salvare Public�, pe 23 decembrie 1793 dup� b�t�lia de la Savenay, generalul Fran�ois-Joseph Westermann, comandantul armatei republicane: �Nu mai exist� Vend�e. Ea a murit de sabia noastr� liber� �mpreun� cu femeile �i copii s�i. Gata cu Vend�e cet��eni republicani, am �nmorm�ntat-o �n mla�tinile �i �n p�durile din Savenay conform ordinelor pe care mi le-a�i dat [�]. Am strivit copiii sub copitele cailor, am masacrat femeile care astfel nu vor mai na�te briganzi. Nu-mi repro�ez niciun prizonier, i-am exterminat pe to�i [�].�

�nainte de revolu�ie Fran�a era din punct de vedere economic ce sunt ast�zi S.U.A. �i din punct de vedere demografic ce e ast�zi China.
Ce e Fran�a dup� dou� sute de ani de �Egalitate, Libertate, Fraternitate�?
Ce e Europa?

�n secolul al XX-lea regimuri atee au provocat moartea a optzeci �i cinci de milioane de oameni.

Inchizi�ia

Inchizi�ia a fost o organiza�ie judiciar� �nfiin�at� de papalitate �i de autorit��ile laice pentru a g�si, judeca �i condamna pe cei vinova�i de erezie.
Inchiziția a func�ionat �ntre secolele XII-XIX �n Europa Occidental� �n Biserica Romano-Catolic�.

C�nd ajungea �ntr-un loc inchizitorul decreta o perioad� de gra�ie �n care cei care m�rturiseau implicarea lor �ntr-o erezie primeau numai pedepse u�oare (posturi �ndelungate, �ndeplinirea unor opere de binefacere, asistarea la slujbe biserice�ti descul�i cu o lum�nare �n m�n�, pelerinaje la locurile sfinte �.a.m.d.)
Scopul principal al Inchizi�iei era s�-i �mpace pe eretici cu Biserica.

Cei mai duri inchizitori au fost Bernard Gui �i Tom�s de Torquemada.
Bernard Gui a dat �n 15 ani 930 de sentin�e dintre care 42 de condamn�ri la ardere pe rug (5% din total) �i 139 sentin�e de achitare (18% din total).
Tom�s de Torquemada (1420-1498), inchizitor spaniol, a pedepsit la ardere pe rug circa 2000 oameni.
Doar ereticii care �i recuno�teau vina dar refuzau s� retracteze erau ar�i pe rug.

Tortura a fost folosit� �n mai pu�in de 3% din cazuri, Biserica Catolic� ar�t�ndu-se ostil� folosirii ei, de�i tribunalele laice o admiteau.

Inchizi�ia Spaniol� a fost fondat� cu acordul papei �n 1478 la cererea regelui Ferdinand al V-lea �i a reginei Izabela I.
Gustav Henningsen �i John Tedeschi au publicat prin 1990 rezultatele unei anchete despre Inchizi�ia Spaniol� bazat� pe arhiva am�nun�it� a acesteia care con�ine rapoarte despre circa 40 000 de cazuri.
Marea surpriz�, dup� studiului acestor procese a fost c� numai 1,8 % dintre ele s-au soldat �n 700 de ani cu moartea acuzatului.

R�zboiul sf�nt

R�zboiul sf�nt e un r�zboi purtat �n numele Religiei, o cruciad�.
Cruciadele au pornit �ntre secolele XI-XIV din ��rile apusene ale Europei.
Inițiativa cruciadelor a aparținut �n general papei.

Se spune despre cruciade c� au fost acte intolerabile de agresivitate religioas� comise de c�tre creștini �mpotriva musulmanilor.
Cronicarii musulmani ai epocii vorbesc �ns� de masacre comise �mpotriva cre�tinilor, de biserici distruse, de case pr�date.
�[Musulmanii] violau, furau �i ucideau, femei, copii, b�tr�ni, iar pe cei care mai puteau munci �i vindeau ca sclavi.� - Jacques Heers, Cruciadele

E important de precizat c� �n acea epoc� Europa era amenin�at� de islam �i �n apus �i �n r�s�rit.
Maurii ocupau Spania �i locurile sfinte, iar Bizan�ul era atacat.
�n 1071, dup� �nfr�ngerea de la Manzikert, �mp�ratul Bizanțului, Alexios Comnenul, cere ajutorul Bisericii Catolice pentru a-i alunga pe turcii selgiucizi din Asia Mic�.
Prima cruciad� e r�spunsul dat la cererea de ajutor a acestui �mp�rat bizantin.

Dup� prima cruciad� Ierusalimul e eliberat și se �nfiin�eaz� acolo un regat latin, Regatul Ierusalimului, condus de franci.
Cruciadele care au urmat au fost provocate de invaziile musulmane �n teritoriile palestiniene eliberate de primii cruciați.

Concluzie

Biserica Ortodox� nu a avut o institu�ie similar� Inchizi�iei �i nu a purtat r�zboaie sfinte.
Ce a f�cut Biserica Catolic� �n o mie de ani e o bagatel� �n compara�ie cu ce au f�cut regimurile atee �n mai pu�in de dou� sute de ani.

Tomescu Ionu�
_____________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Fericire �i bog��ie

-I-

Omul care munce�te, care are so�ie �i copii, e un om fericit.
Situa�ia sa social�, s�r�cia sau bog��ia sunt lucruri exterioare lui �i nu au nicio influen�� asupra st�rii sale de mul�umire sufleteasc�.
Doar omul foarte s�rac �i omul foarte bogat sunt nevoi�i s� fac� eforturi excep�ionale pentru a avea o via�� fericit�.
Cel foarte s�rac sufer� pentru c� nu poate da alor s�i un minim de bun�stare.
El e preocupat doar de lipsurile cu care se confrunt� �i de necesitatea de a c�tiga mai mult.
Cel foarte bogat trebuie s� lupte ca s�-�i apere averea sau ca s� se fereasc� de ispite.
El are nevoie de mult� energie pentru a nu se �ndep�rta de Familie.

Aceste dou� cazuri rare date la o parte, r�m�ne majoritatea oamenilor cu resurse nici prea mari, nici prea mici, cu pozi�ii sociale nici prea modeste, nici prea str�lucite.
Pentru to�i �n egal� m�sur� fericirea depinde de condi�iile morale �i nu de condi�iile materiale ale vie�ii lor.
Fericirea e �n ei �i �n fiin�ele dragi de l�ng� ei.
Bog��ia nu are nici un rol aici.
Binele real, bucuria profund�, pur� nu se pot cump�ra.
Averea �i fericirea nu sunt interdependente.

-II-

Banii ne pot oferi unele pl�ceri, ne pot sc�pa de unele complica�ii, dar nu ne fac ferici�i.
S� recunoa�tem totu�i c� sunt un puternic mijloc de ac�iune �i c� mul�i vor s�-i aib�.
Dorin�a de a face avere prin munc� onest� e fireasc�.
Cine nu dore�te s� ofere Familiei sale o situa�ie material� mai bun�?
Sunt �nclina�i s� aib� c�tiguri c�t mai mari aceia a c�ror bun�stare se m�soar� prin ce produc sau v�nd.

�n industrie, comer� �i agricultur� interesul personal e un stimulent legitim, util interesului general.
Muncim �i producem pentru c� aceasta ne e datoria dar �i pentru c� ne e folositor.
Ini�iativa �i energia de care d�m dovad� contribuie mult la prosperitatea general�.
Putem spune oamenilor care lucreaz� �n industrie, comer� �i agricultur�: ��mbog��i�i-v� pentru c� �mbog��i�i Rom�nia.�

Dar fie c� suntem boga�i sau s�raci fericirea pe care o putem dob�ndi e egal�.
Ea depinde de ra�iunea noastr� �i de �mprejur�ri.
Ea nu depinde de ce avem.
Boga�i sau s�raci, va trebui s� fim la fel de morali, va trebui ca regulile vie�ii noastre materiale s� fie acelea�i.
E recomandabil �n toate cazurile s� tr�im simplu, �n Familie �i s� nu ne irosim �n afara ei timpul, banii �i puterile.
Boga�i, dac� nu vom fi cump�ta�i ca s�racii, dac� nu vom munci ca ei, nu vom fi s�n�to�i.
Lenea aduce boal�, vicii �i �njosire.

-III-

E bine s� ne limit�m la ce c�tig�m.
Altfel nu vom fi ferici�i.
Omul care are un salariu de zece mii de lei �i cheltuie zece mii cinci lei e s�rac.
Omul care are un salariu de o mie de lei �i cheltuie nou� sute nou�zeci �i cinci de lei e bogat.
Totul e ca modul nostru de via�� s� se bazeze pe armonizarea cheltuielilor cu veniturile.

E necesar s� rezist�m tuturor ispitelor, chiar �i celor care par fire�ti, onorabile.
Ar fi periculos, de exemplu, s� ne �mprietenim cu persoane cu o moralitate exemplar� dar mult mai bogate ca noi.
Ne vom sim�i umili�i primind mereu f�r� s� oferim nimic, iar casa unde locuim cu Familia ne va p�rea un bordei c�nd vor intra �n ea unii obi�nui�i s� tr�iasc� opulent.
Dorin�a de a cheltui mai mult dec�t ne putem permite va fi deosebit de puternic� �ntr-o asemenea situa�ie.

-IV-

O via�� retras�, demn�, ne-ar permite s� ne punem de acord cheltuielile cu veniturile.
Dac� suntem moral irepro�abili, vom avea toat� libertatea de a ac�iona ra�ional.
Un vechi dicton spune: �Fii virtuos �i vei fi liber!�
Rela�iile mondene sunt ruin�toare.
Contrar cu ce spun unii, evitarea lor nu ne va afecta viitorul.

Aceasta se �n�elege de la sine pentru cel care �ndepline�te o func�ie unde nu i se cere dec�t munc� f�r� alte restric�ii.
Aceasta se �n�elege de la sine mai ales pentru cel mai dependent dintre oameni: soldatul, ofi�erul de grad inferior.
Iat� un ofi�er t�n�r, c�s�torit, care tr�ie�te din solda sa �i din micul salariu al so�iei.
Totalul nu �nseamn� mare lucru �i nu-i permite s� fac� cine �tie ce impresie.
El evit� din decen��, din demnitate, raporturile sociale cu toat� lumea consider�nd c� e mai bine s�-�i vad� de Familie.
So�ia e �n �ntregime absorbit� de serviciu, de grijile c�minului, de copiii.
So�ul munce�te ca s� se instruiasc� �i se dedic� integral activit��ilor sale profesionale.
El e un ofi�er devotat, zelos, f�c�ndu-�i meseria cu drag, cu convingere.

S�-i urm�rim �n carier� pe t�n�rul ofi�er �i pe camarazii lui mai boga�i.
Harnicul, �s�lbaticul� va reu�i mai bine ca oricine.
Existen�a retras� nu-l va afecta.
Caracterul, valoarea �i munca fiec�ruia sunt singurele care conteaz� �n via��.

Mondenitatea, rela�iile extinse au mai multe inconveniente dec�t avantaje.
Ele risipesc timp, bani �i for�e care ar putea fi folosite pentru treburi mai utile.
Ele nu sunt s�n�toase pentru fizic �i moral.
Pl�cerile pe care le procur� enerveaz� �i obosesc.
Simpatia �i afec�iunea joac� aici un rol mai mic ca pizma �i trufia.

-V-

S� tr�im mai ales �n mijlocul Familiei, s� ne petrecem cea mai mare parte a timpului liber cu so�ia, cu copiii.
S� ne deschidem casa unor prieteni apropia�i, siguri, de perfect� valoare moral� �i s� n-o deschidem dec�t lor.
C�minul e sacru, s� nu l�s�m s� intre �n aceast� �sf�nt� a sfintelor� dec�t pe cei care merit�.

�n interiorul familial bine �nchis, bine ap�rat de r�u, de vulgaritate trebuie s� ne sim�im bine.
Trebuie s� organiz�m acolo o ambian�� pl�cut� �i lini�tit�.
Al�turi de prietenii dragi, pe care-i primim uneori, avem al�i prieteni discre�i, pl�cu�i, buni sf�tuitori: c�r�ile.
S� avem c�r�i bine alese, pe care s� le citim singuri, cu so�ia sau cu copiii c�nd cresc.
Ele p�streaz� ce e mai bun, mai frumos, mai m�re� din g�ndirea uman� �i ofer� totul cu generozitate cui �tie s� ajung� la comorile lor.

-VI-

S� nu neglij�m aranjarea locuin�ei.
Boga�i sau s�raci, putem s� ne �nconjur�m de lucruri frumoase.
Un obiect elegant, cu linii gra�ioase, �n culori discrete cost� adesea mai pu�in dec�t produsul de prost gust al unei firme renumite.
Nu putem cump�ra mobil� scump� sau opere de art� originale? Nicio pagub�!
Fericirea noastr� nu depinde de ele. Le vom contempla �n magazine sau expozi�ii.
Aceasta ne va forma gustul �i ne ajuta s� alegem cele mai potrivite produse pentru crearea unui mediu familial atr�g�tor.
Vom afla astfel c� o reproducere de calitate la un pre� infim face mai mult dec�t o pictur� proast� sau mediocr�.
Casa aranjat� cu bun gust e un loc agreabil.
Chiar dac� nu locuim �ntr-un palat, ne-am asigurat �ntreaga contribu�ie a lucrurilor materiale la realizarea fericirii noastre.

E important totodat� s� ne folosim timpul liber pentru cultur� �i pentru recreere.
Pl�cerile simple, activit��ile sportive sunt mai bune dec�t oricare alt� distrac�ie.
Ele ne �ntrețin s�n�tatea �i buna dispozi�ie, echilibrul fizic �i moral.

-VII-

Via�a din marile aglomera�ii e d�un�toare �i cel mai bine ar fi s� locuim cu Familia �n aerul curat de la �ar�.
Igiena corpului �i sufletului nu sunt compatibile cu via�a la comun din blocurile stil cazarm� de la ora�.
Dar c��i dintre noi �i pot permite o locuin�� ideal�?
Din fericire altfel stau lucrurile cu condi�iile morale care sunt esen�iale �i care depind �n �ntregime de noi.

Dordea Cosmin
____________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Depopularea

-I-

S� d�m Patriei copiii de care are nevoie!
Dac� nu ne vom face datoria de oameni �i de cet��eni, dac� egoismul �i teama de obliga�iile familiale vor fi mai mari ca sentimentul propriei noastre fericiri, ca interesul na�ional, vom pieri �i istoria v� spune despre noi c� am disp�rut din cauza unei crize de la�itate �i de imoralitate.
Nu vrem a�a ceva! Vom feri Na�iunea de o astfel de nenorocire, de o astfel de ru�ine.

-II-

R�ul e aici, sare �n ochii, e tot mai mare.
Popula�ia Rom�niei scade constant. Eram 23.000.000 suntem 20.121.641.
Popula�ia ��rilor vecine ostile e �n total de 63.089.800 de locuitori.
Aceasta �nseamn� c� suntem vulnerabili, c� nu tragem toate foloasele posibile din teritoriul frumos �i bogat pe care ni l-au l�sat �nainta�ii.

Industria �i agricultura au �nceput s� duc� lips� de for�� de munc�.
Consecin�ele sc�derii natalit��ii sunt agravate de plecarea unora �n str�in�tate sau la ora�.
Migrarea spre alte ��ri e o calamitate. Ea ne produce pierderi �n oameni comparabile cu cele provocate de molime, de r�zboaie sau de dezastre naturale. Banii trimi�i �n �ar� de expatria�i sunt o iluzie.
Migrarea spre ora�e nu rezolv� nimic. Ea compenseaz� sc�derea popula�iei din mediul urban, dar ne las� satele pustii.
�n cur�nd nu vom mai avea destui locuitori pentru a popula nici ora�ele, nici satele.
F�r� suficiente bra�e ca s-o slujeasc� economia va realiza cel mult progrese mediocre.

Pericolul e iminent, concret.
Dezechilibrul de for�e dintre noi �i vecinii no�tri neprieteno�i e mare �i cre�te. Dac� situa�ia se men�ine, nu ne vom mai putea ap�ra, nu vom mai putea tr�i.
Apartenen�a la NATO nu justific� neglijarea propriei noastre capacit��i de ap�rare. S� nu uit�m de teribilul an 1940 c�nd �ntregul nostru sistem de alian�e s-a pr�bu�it!
Rom�nii din trecut au fost mari. Ei �i-au l�sat amprenta asupra istoriei noastre. Avem datoria s� le continu�m lucrarea, s� asigur�m viitorul Na�iunii �i s� men�inem integritatea Patriei.

-III-

Teoreticienii decaden�ei justific� uitarea noastr� de sine �i consecin�a ei, depopularea.
Popula�ia lumii nu a crescut excesiv? Putem fi ferici�i fiind at�t de mul�i? Se �ntreab� ei.
Oameni lipsi�i de credin��, de clarviziune, surzi la vocea firii, examina�i situa�ia geografic� a ��rii, examina�i-ne popula�ia mic�orat�, par�ial �mb�tr�nit�, activitatea economic� afectat� de problemele demografice �i spune�i dac� vom putea continua a�a, dac� nu vom fi �n cur�nd cople�i�i, distru�i!
Nu ve�i fi �ns� niciodat� de acord c� Rom�nia e �n pericol. V� ve�i declara mul�umi�i c� ne-am r�rit �i ve�i afirma ipocrit c� nu am f�cut dec�t s� ne aliniem altor State.
Ei bine, nu! Din punct de vedere uman �i din punct de vedere na�ional, gre�i�i.

E populat �ntregul P�m�nt �i am r�mas f�r� resurse? Nu.
Oceanele �i m�rile, adic� dou� treimi din planet�, nu au fost explorate �i nu sunt locuite. �tim despre ele la fel de pu�in ca despre Lun�.
Nu poate �ara noastr� s� hr�neasc� un num�r de locuitori mai mare ca �n prezent? Ba da.
P�m�ntul cere �nc� oameni, mul�i oameni. Na�iunile nobile, viguroase �i s�n�toase i-i vor da.

-IV-

Str�mo�ii no�tri primitivi puteau g�ndi la fel ca modernii decadenți. De ce s� se fi supus legii naturale �i sfinte, care le spunea creșteți �i v� �nmul�i�i, c�nd le era mai comod s� i se sustrag�?
Preistoria a avut poate sofiștii ei. Dac� locuitorii cavernelor i-ar fi ascultat ar fi devenit egoi�ti, ar fi preferat copiilor, confortul �i �i-ar fi spus c� oamenii din viitor, fiind pu�ini, vor dispune de terenuri de v�n�toare mai mari. Le asigurau fericirea n�sc�ndu-i �n num�r mic,
nu-i a�a?

Din cauza acestui mod la�, egoist, miop de a g�ndi am fi b�tut pasul pe loc. Grupurile mici de oameni, izolate unele de altele, expuse permanent la tot felul de amenin��ri, tr�ind precar, nu ar fi putut progresa.
Din fericire omul a avut curaj �i credin��, a luptat, s-a �nmul�it, �i-a f�cut copiii st�p�ni peste P�m�nt.
A�a a fost �n trecut, a�a va fi �n viitor.
Nu e loc �n lume dec�t pentru Na�iunile care au energie �i �ncredere �n ele, care lupt� �i care cresc ne�ncetat.
Stagnarea e moarte.

-V-

Rom�nia va tr�i. Ea are toate elementele vie�ii �i m�re�iei. Nu-i lipsește dec�t voin�a de a le pune �n valoare. R�ul ei e moral �i doar moral.

Putem diminua sensibil mortalitatea. Va fi un bine, un mare bine, nu va fi �n niciun caz un leac pentru depopulare, care depinde de natalitate.
Fizic, de asemenea, avem pu�ine de f�cut. S�ngele ne e �nc� fierbinte �n vine, seva nu a secat �n noi.

Pericolul e mare.
Alunec�m deja pe panta care duce spre dispari�ie. Trebuie s� oprim declinul. Mai avem timp s-o facem, dar nu mult.
Roma a murit c�nd nu au mai fost cet��eni romani.
Suntem �n prezent destui ca s�-i aducem pe lume pe to�i aceia de care Na�iunea are nevoie. E de ajuns s� vrem. E de ajuns s� �tim �i s-o spunem sus �i tare c� mariajul, Familia compus� dintr-un b�rbat �i o femeie, le dator�m �i Patriei.

Dordea Cosmin
______________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Dar faceti, mai, orfelinate cu copii facuti in fabrici de sperma, si rezolvati problema natalitatii.
Ce va tot lamentati.
Vreti sa faca copii somerii, batrinii.

Va convine sa stiti suflete chinuite de adulti, care nu-si pot creste copiii ca au servicii cu 800-1500 lei pe luna, majoritatea.
Nici un ciine nu poti tine cu acesti bani.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

nastasemihail a scris la 10-02-2014:

"Dar faceti, mai, orfelinate cu copii facuti in fabrici de sperma, si rezolvati problema natalitatii.
Ce va tot lamentati.
Vreti sa faca copii somerii, batrinii.

Va convine sa stiti suflete chinuite de adulti, care nu-si pot creste copiii ca au servicii cu 800-1500 lei pe luna, majoritatea.
Nici un ciine nu poti tine cu acesti bani."

R�spuns:

B�ncile de sperm� �i orfelinatele sunt bune pentru cine vrea ieniceri.
Ne �ngrijoreaz� situa�ia Na�iunii �i a Patriei. Na�iunea, Patria sunt averea s�racilor.
Noi cei cu copii �i greut��i nu ne v�ic�rim. Eu am trei copii, un salariu de o mie dou� sute de lei �i so�ia mea e �omer�. Suntem tineri, �n putere, copiii sunt s�n�to�i, nu avem de ce s� ne facem problme. Oare de ce ne pl�ng unii de mil� cu lacrimi de crocodil?
�n trecut s�r�cia era crunt� �i r�zboaiele se succedau la intervale scurte de timp. Dac� str�mo�ii no�tri ar fi g�ndit ca Dv., noi nu am fi existat.

Dordea Cosmin
______________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Stramosii nostrii nu puteau face copii la calculator ca faceau.
De aceea a scazut natalitatea ca sint interzise copiii la calculator.

Copii de teflon sa nu mai imbatrineasca.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Patriotismul

-I-

Slujirea Patriei e o datorie �i o obliga�ie imperioas� pentru rom�nul din secolul nostru pus �n fa�a unui prezent tulbure �i a unui viitor nesigur.
�n momentul critic al vie�ii na�ionale la care am ajuns, patriotismul e o virtute esențial�.
Cine nu are sentimente patriotice e un om r�u, un fiu nedemn al Na�iunii noastre.

Dac� sofi�tii nu ar face neclare adev�rurile cele mai evidente, dac� nu ar complica lucrurile cele mai simple, nu ar fi nevoie s� vorbesc despre �ndatoririle patriotice. Ar fi ca �i c�nd a� demonstra c� doi plus doi fac patru.

-II-

Sufletul ne dicteaz� ata�amentul pentru �ar� �naintea ra�iunii. Cu c�t sufletul ne e mai mare, cu at�t dragostea de Patrie ne e mai mare.
Afec�iunea pe care o avem pentru locul unde ne-am n�scut se manifest� ini�ial f�r� s� �tim de ce. E �n noi, e instinctiv�, ca tot ce �ine de fire, ca tot ce �ine de esen�a lucrurilor. O tr�im plenar �nainte de a ne putea g�ndi la ea. E ceva �n acela�i timp pl�cut �i m�re�. E ca un poem ce ne vorbe�te de iubire, de devotament, de sacrificiu, de for�� �i de glorie.

�ntreaga noble�e, �ntreaga frumuse�e din inima omului se rezum� �n idea de Patrie. Nicio alt� idee nu e at�t de complet�, at�t de �nalt�. Ea cuprinde �n sine ce �ndr�gim mai mult: Familia, Na�iunea �i istoria sa.
Cuv�ntul Patrie ne emo�ioneaz� �ntotdeauna p�n� la lacrimi.
Patria e tot ce e al nostru, tot ce ne �nconjoar�, tot ce iubim, toat� via�a noastr�. Ea e teritoriul binecuv�ntat unde natura e bl�nd� �i matern�. Ea e locul unde cei de un Neam cu noi tr�iesc m�ndri �i d�rji. Ea e Poporul nostru viteaz care �i-a ar�tat prin secole inteligen�a �i for�a. Ea e credin�a noastr� �ntr-un viitor mare.

-III-

Patria e Rom�nia, buna, generoasa �i frumoasa Rom�nie. Ea ne e ca o mam�. �i apar�inem �i ne apar�ine. Ea e mai presus de orice �i de oricine. Avem multe motive s-o iubim, dar cel mai important dintre ele e acela c� suntem rom�ni.
Patria trebuie �ndr�git� independent de frumuse�ile sale, de bog��iile sale, de renumele s�u. Ne iubim mama pentru c� e mama noastr�, nu pentru c� e mai frumoas�, mai distins�, mai elegant� �i mai inteligent� ca alte femei. Nu o compar�m cu nimeni.

Iubirea de Patrie nu poate exista dec�t �n sufletele alese, generoase. Cine are suflet josnic nu poate fi patriot.
Iubirea impune ni�te obliga�ii �i cele asumate fa�� de Patrie sunt dintre cele mai grele. Dorin�a secret� sau m�rturisit� de a sc�pa de ele d� na�tere sentimentului monstruos al antipatriotismului.
Un om bun, de caracter, cu sim�ul datoriei, nu poate fi atins de antipatriotism nici m�car �n treac�t. El nu-i va putea accepta nebunia �i latura nefast�.

-IV-

Datoria fa�� de Patrie e prima dintre �ndatoririle noastre �i e prioritar�. E datoria de ap�rare a Neamului, de asigurare a viitorului lui. Nimic nu e mai important ca ea, nimic nu se compar� cu ea. C�nd ea apare, tot restul trece pe planul doi. Individul, Familia nu pot tr�i, orice s-ar spune, �n afara comunit��ii din care provin.
Datoria de a iubi are drept corolar datoria de a sluji.
Trebuie s� ne iubim Patria, trebuie s-o ap�r�m, trebuie s�-i servim interesele cu devotament, energie �i curaj.
Montesquieu afirm� c�, �ntr-o democra�ie, ambi�ia individului se limiteaz� la singur lucru: slujirea Patriei mai bine ca to�i ceilal�i. �N�sc�ndu-ne, adaug� el, contract�m fa�� de ea o datorie imens� pe care nu o vom putea achita niciodat�.� Datoria fa�� de Patrie o putem pl�ti par�ial prin munc� �n timp de pace, prin lupt� hot�r�t�, curajoas�, p�n� la moarte, �n timp de r�zboi.

S� ne impregn�m de patriotismul �nfl�c�rat de care erau �nsufle�i�i romanii �i datorit� c�ruia au devenit un Popor mare!
Pentru ei nimic nu mai exista c�nd Patria era �n pericol. Ca s�-i apere teritoriul, drepturile sau onoarea renun�au la tot: interese personale, Familie, sentimente. S�-�i dea via�a pentru ea le era u�or. Poetul latin Horațiu spune �n Ode, III, 2,13: �Dulce et decorum est pro Patria mori.� (E pl�cut și frumos s� mori pentru Patrie.).

-V-

Cel mai dureros pentru noi va fi c�nd va veni momentul ca fiii no�tri s�-�i dea s�ngele.
Nu conteaz�! Dac� nu ne vom putea ap�ra altfel, va trebui s� accept�m situa�ia f�r� s� ne pl�ngem. Doar femeile vor avea dreptul s� se �nduio�eze. Patriotismul nu poate �n�bu�i �n ele iubirea de mam� �i de so�ie.
E important ca la b�rbat dragostea de Patrie, idea datoriei fa�� de ea, s� fie puternice ca s� fac� u�oare �i fire�ti cele mai mari sacrificii. Nu ne va fi u�or s� ne trimitem copiii s� se bat� �i s� moar� ca Patria s� tr�iasc�.
�i vom privi plec�nd la lupt�, m�ndri de curajul lor, m�ndri de ei �n�i�i �i vom fi un pic gelo�i pe ei, dac� v�rsta nu ne va permite s�-i �nso�im.
S� murim pentru �ar�, s�-i d�m via�a copiilor no�tri, e o datorie ineluctabil� �n momentele grave, tragice, c�nd du�manul vine cu r�zboi asupra noastr�.

Datoria pe timp de pace nu ne cere virtu�i deosebite �i sacrificii crude. E necesar totu�i ca virtutea s� ne fie constant�, sacrificiile ne�ncetate.
Principala noastr� preocupare s� fie �ntotdeauna binele Patriei �i s� facem s� se plece �n fa�a lui interesele noastre. Dac� suntem membrii unui partid politic, se impune s� rezist�m ispitelor, s� respingem consemnele �i s� ne eliber�m de disciplin� c�nd ne devine clar c� �ara poate avea de suferit din cauza lor. S� fim patrio�i �nainte de orice!

-VI-

Pentru a ne supune preceptelor moralei �i apelurilor conștiinței noastre vom dori s� fim activi, curajo�i, �ndr�zne�i �n interesul ��rii. O Na�iune nu se poate impune �n marea comunitate uman� dec�t prin ac�iunea ei energic�, prin munc�, prin dezvoltare. S� cre�m, deci, prin eforturi sus�inute, elemente de prosperitate �i de putere!
Ceea ce interesul personal ne cere, datoria fa�� de Patrie ne impune.
S� muncim, s� producem! Munca noastr� ne e de folos nou� �i Familiilor noastre, ea e necesar� Rom�niei.
S� privim ce devin unele Popoare, cum �i cresc puterile, c�t de jos ne �mping dac� r�m�nem pe loc �i s� judec�m ce ne impune patriotismul. El ne cere abnega�ie �n munc�, energie �n toate, cutezan�� �i perseveren�� �n fapte, activitate neobosit�.

Patriotismul nostru, curajul nostru, clarviziunea noastr�, munca noastr�, spiritul nostru de sacrificiu dau ��rii m�re�ie, bog��ie �i putere.
Dar for�a material� e inutil�, dac� nu d�m dovad� de caracter.
Oric�t de pa�nici am fi, trebuie s� ne ar�t�m hot�r��i s� ne folosim de arme c�nd via�a sau onoarea Na�iunii sunt amenin�ate. O astfel de atitudine �i va �ine pe mul�i la respect. De siguran��, de pace, de prestigiu nu au parte �ntotdeauna Popoarele puternice, ci cele mai hot�r�te.

-VII-

Prieteni s� profes�m prima dintre virtuțile civice, patriotismul, s� muncim pentru prosperitatea �i m�re�ia ��rii, s�-i d�m inteligen�a noastr�, inima noastr�, s�-i ap�r�m, chiar cu pre�ul vie�ii, existen�a, interesele �i onoarea.

Dordea Cosmin
______________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Sofi�tii

-I-

Iubirea de Patrie, �ndeplinirea �ndatoririlor cet��eanului fa�� de ea nu se discut�. Pe ele se bazeaz� via�a na�ional�. Puse sub semnul �ntreb�rii, Na�iunea se va dezintegra. Ap�rarea lor de orice atac se impune cu necesitate.
Loialitatea datorat� Patriei e condi�ia existen�ei noastre ca Popor. Cu c�t e mai mare, cu c�t e mai statornic�, cu at�t vom fi mai puternici. Aceia care nu �i-au mai iubit Patria, care nu �i-au mai f�cut datoria fa�� de ea, au disp�rut.

Patria a fost contestat� doar de Na�iunile aflate �n anarhie moral� �i gata s� se pr�bu�easc� sub povara viciilor lor.
�n republicile grece�ti �n declin, �n Roma vl�guit� �i corupt�, sofiștii sus�ineau c� Patria nu conteaz� �i c� singurul lucru important pentru om e pl�cerea. Ei au �mpins Grecia �i Roma spre o moarte crud� �i dezonorant� sub jug str�in.

Popoarele moderne, Rom�nia, �i au sofi�tii lor. Ei predic� o globalizare dizolvant� �i un cult al pl�cerii distructiv care ne pot nimici. Dac�-i ascult�m, s-a terminat cu noi. Descompunerea intern�, preluarea teritoriului ��rii de c�tre al�ii, ambele poate, vor pune cap�t existen�ei noastre de dou� milenii.
Dar a�a ceva nu se va �nt�mpla. Avem destul� minte, destul s�nge �n vine pentru a ne ap�ra de tot ce ne amenin��. Cei care ne vor r�ul vor g�si �n fa�a lor un Popor clarv�z�tor, puternic �i hot�r�t s� tr�iasc�.

-II-

Patriotismul e o virtute intangibil� �n Na�iunea lui Mihai Viteazu�. El e mereu egal, mereu acela�i. Sentimentul Patriei, nu se schimb�, nu evolueaz�, cum spun unii.
El e ast�zi ce era la Atena pe vremea lui Pericle, ce era la Roma pe vremea m�re�iei ei, ce era �n Dacia lui Decebal.
Grecul Phocion, condamnat f�r� temei la moarte �i preg�tindu-se s� bea cucut�, �i spune fiului s�u: ���i recomand s� sluje�ti Patria cu tot zelul �i credin�a sufletului t�u �i mai ales s� ui�i c� o moarte nedreapt� a fost pre�ul pentru serviciile mele.� E �ndemnul unui patriot. El e valabil �n toate timpurile �i �n toate ��rile.
Dac� omor�rea de c�tre consulul Brutus a fiilor s�i vinova�i de conspira�ie contra Romei ne pare �n acela�i timp eroic� �i s�lbatic�, aceasta nu �nseamn� c� �n prezent patriotismul e mai slab �i c� dezaprobarea tr�d�torilor e mai mic�, ci c� moravurile au devenit mai bl�nde, c� drepturile morale �i legale ale tat�lui au fost limitate.

Ceea ce ar fi putut sl�bi patriotismul rom�nesc, egoismul n�scut dintr-o via�� de huzur la unii, influen�a sofismelor la al�ii, nu a produs dec�t perturb�ri individuale. Masa Na�iunii nu e afectat�.
Campania f�cut� pentru globalizare �mpotriva Patriei nu va avea nici ea mai mult succes. Sunt eternele abera�ii antipatriotice reluate �n alt� form�.

-III-

Ce �n�eles dau sofi�tii umanit��ii? �n niciun caz cel de umanitarism, de dragoste fa�� de oameni, oricare ar fi ei. Umanitatea, �n�eleas� ca umanitarism, e recomandat� de Religie. Ea e perfect compatibil� cu �ndatoririle fa�� de Patrie. Prin urmare cuv�ntul umanitate �nseamn� pentru sofi�ti ansamblul oamenilor tr�ind pe p�m�nt, omenirea.

Cum poate fi opus� iubirea pentru omenire iubirii, devotamentului fa�� de Patrie?
C�nd se spune c� trebuie iubi�i to�i oamenii, nimeni nu are nimic de obiectat. Dar c�nd se spune c� ata�amentul pentru �ar�, datoria de a o sluji, de a o ap�ra, nu-�i mai au rostul pentru c� nu vor mai exista frontiere, pentru c� vom fi cet��eni ai lumii, e cu totul altceva. Se justific� printr-un argument echivoc �i n�ucitor abandonarea �ndatoririlor civice.
E ca �i cum i-am �ndemna pe copii s�-�i iubeasc� p�rin�ii la fel ca pe toat� lumea �i s�-�i asume fa�� de ei acelea�i obliga�ii vagi ca fa�� de to�i ceilal�i oameni.
E ca �i cum l-am �ndemna pe so� s�-�i iubeasc� so�ia �i copiii la fel ca pe oricine altcineva,
s� considere c� nu are fa�� de ei mai multe �ndatoriri ca fa�� de al�ii, adic�, de fapt, s� considere c� nu datoreaz� nim�nui nimic.
Antipatriotismul tinde deci s� nege nu doar �ndatoririle na�ionale, ci orice �ndatorire. Indiferent cine sunt cei care o propag�, teoria antipatriotismului e teoria josniciei umane.

La ce ne oblig� iubirea pentru omenire? La nimic. Omenirea nu e o fiin�� organizat�, o persoan� fa�� de care s� ne asum�m �ndatoriri precise. Cet��enia lumii �ncurajeaz� prin urmare egoismul.
Egoi�ti, f�r� responsabilit�ți, nu vom mai forma Popoare, ci turme imense supuse celor mai rele instincte, celor mai degradante patimi.
Civiliza�ia nu poate exista f�r� idea de datorie, f�r� nobilul sentiment al iubirii de Patrie.

-IV-

Un fost pre�edinte al Statelor Unite, Theodore Roosevelt (1858�1919), e autorul unor pagini despre antipatriotism pline de un bun-sim� robust �i de o ironie mu�c�toare, care merit� s� fie cunoscute. Nu pot cita aici dec�t un scurt text scris de el: �Unele persoane, spune Theodore Roosevelt, prezint� patriotismul ca pe o virtute egoist� �i se str�duie cu mediocrele lor puteri s� ne v�re �n cap �n locul lui un fel de cosmopolitism �ap� cu lapte�. Ace�ti indivizi �binevoitori� nu au un caracter puternic sau o personalitate impozant� �i teza lor �ns�i nu merit� respect.
C��iva reformatori buimaci pot pretinde c�, �ntr-un viitor foarte �ndep�rtat, patriotismul �i c�s�toria fireasc� dintre un b�rbat �i o femeie vor deveni virtu�i inutile, perimate. Dar, �n ce prive�te prezentul, omul care iube�te celelalte ��ri la fel ca pe a sa e un membru al societ��ii la fel de d�un�tor ca acela care iube�te nefiresc sau ca acela care iube�te celelalte femei la fel de mult ca pe so�ia sa.
Iubirea de �ar� e o virtute elementar� ca iubirea de Familie sau ca onestitatea �i curajul.
O �ar� nu va realiza nimic �n lume dac� nu se va dezvolta ea �ns�i.
Membru util al unei comunit��i se dovede�te omul care e atent, �nainte de toate, la propriile sale drepturi �i la propriile sale �ndatoriri �i care, �n consecin��, e mai apt s� participe la �ndeplinirea �ndatoririlor comune tuturor.
Membr� util� a comunit��ii interna�ionale e Na�iunea cea mai profund saturat� de idea na�ional�.�

-V-

�n timp ce al�ii lupt� pentru m�re�ia Patriei lor, noi, rom�nii, trebuie s� ne ap�r�m fiin�a na�ional�.
Avem prin urmare tot dreptul s� le spunem celor care atac� patriotismul �n aceast� perioad� dificil� a existen�ei noastre: �Dac� nu v� iubi�i �ara, dac� nu sunte�i hot�r��i s-o sluji�i din toate puterile, s-o ap�ra�i, s�-i ap�ra�i drepturile, interesele, onoarea, dac� nu sunte�i dispu�i s� veni�i sub drapel c�nd v� va chema, v� rug�m mult, pleca�i acolo unde nu vi se impune nicio �ndatorire. Aici patriotismul e imperios. Cei care-l neag� sau cei care-l abandoneaz� sunt du�mani publici.�

Dordea Cosmin
_____________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

For�ele na�ionale

-I-

Pozi�ia geografic� a Rom�niei e cea mai frumoas� �i cea mai periculoas�.
A�eza�i la grani�� �ntre Occident �i Orientul controlat c�ndva de turci �i de t�tari, am fost un avanpost aflat �n fa�a du�manului. Noi am ferit Occidentul de barbaria otoman�. Acest rol nu a �ncetat nici dup� plecarea turcilor. Suntem �i �n prezent un avanpost al Europei. Puterea noastr� e necesar� ap�r�rii continentului.

Ca s� putem juca �n continuare marele nostru rol, ca s� putem fi liberi, trebuie s� fim tari.
Nu vom �nceta niciodat� s� lupt�m pentru via�a noastr�, pentru teritoriul nostru, pentru identitatea noastr�.
Chiar dac� vom fi extermina�i, �ara noastr� tot va rena�te, pentru c� ne vom ridica din morminte ca s-o readucem �ntreag� la via��.

-II-

For�a unei Na�iuni e dat� de trei lucruri esen�iale: vigoarea moral� a cet��enilor, condi�ia lor fizic� �i buna organizare a Armatei. Toate sunt necesare �n egal� m�sur�, toate se condi�ioneaz� reciproc.
Moralitatea, patriotismul, curajul, instruirea sunt ast�zi la fel de trebuincioase la oameni care vor deveni solda�i ca pe vremea armelor albe �i a luptelor corp la corp. Ce s-a schimbat e modul de constituire a Armatei devenit at�t de complex, at�t de dificil �nc�t improviza�ia e imposibil�. C�nd r�zboiul se dezl�n�uie, nu se mai poate organiza nimic serios, rezistent. Vitejia oamenilor chema�i sub arme nu ne va folosi la nimic, dac� ei nu-�i vor avea un loc bine stabilit �ntr-un organism deja existent, alc�tuit meticulos �i dotat corespunz�tor.

Geografia, grani�ele de peste trei mii de kilometri, amenin��rile interne impun Rom�niei de�inerea unei Armate care s�-i includ� �n clipe grele pe to�i cei �n stare s� poarte arme.
Datoria de a �nt�ri la maxim for�a Armatei pentru a o face capabil� s�-�i �ndeplineasc� toate sarcinile ce-i vor fi impuse revine Statului.
Datoria noastr� e de a ne preg�ti individual pentru a deveni ap�i de lupt�.
Un corp viguros, rezistent la efort, la oboseal� nu ne e �ns� de ajuns ca s� ne integr�m �n trupele permanente �i s� form�m �mpreun� cu ele aproape instantaneu o Armat�. E necesar s� mai avem o educa�ie militar� prealabil�, un loc �n ierarhie, s� fim roti�e �n imensul mecanism pus �n mi�care �n caz de r�zboi. De aici utilitatea re�nfiin��rii serviciului militar obligatoriu pe timp de pace. Obliga�iile grele, ce ne vor fi impuse astfel, ne vor permite s� ne �ndeplinim bine �ndatoririle fa�� de Patrie c�nd situa�ia o va cere.

-III-

Atenianul de optsprezece ani primea armele cu care urma s� apere �ara �i rostea un jur�m�nt unde se reg�sesc, �ntre altele, aceste cuvinte frumoase: �Voi lupta pentru tot ce ne e sf�nt �i drag. Nu voi l�sa celor care vin dup� mine o Patrie mai mic� dec�t am primit-o, ci una mai mare �i mai puternic�.� Sunt cuvinte pe care se cuvine s� le aib� bine �ntip�rite �n minte cei ce vor fi chema�i s�-�i satisfac� serviciul militar. Cu chipul Rom�niei �n fa�a ochilor �i �n g�nd activit��ile trudnice presupuse de via�a de soldat le vor p�rea u�oare. �n slujba ��rii nimic nu e prea greu.

Cel mai mare pericol pe timp de r�zboi e oboseala cumplit� ce apare dup� intrarea �n linia de b�taie. Cine e indolent, cine exagereaz� cu m�ncarea, cine nu face mi�care, va avea probleme de s�n�tate sau va muri proste�te lipsind Patria de bra�ele sale �n momente critice. E prin urmare obligatoriu s� devenim fizic capabili s� facem fa�� vicisitudinilor unui conflict armat. E �n interesul nostru, e �n interesul ��rii. Doar a�a vom fi buni ap�r�tori ai Rom�niei.

-IV-

Nu vom fi �ns� solda�i perfec�i dec�t dac� moralul ne va fi la �n�l�imea fizicului, dec�t dac� avem, pe l�ng� virtu�ile cet��eanului, atașament pentru Armat�, cultul drapelului, cultul imnului na�ional.
Drapelul, imnul na�ional sunt chipul �i vocea Patriei. Respectarea lor cu scrupulozitate e imperativ�. Le dator�m afec�iune �i venera�ie ca unor lucruri dragi �i sfinte care reprezint� pentru noi ce iubim mai mult, ce punem mai presus de orice.

Drapelul nostru tricolor e cel mai frumos �i cel mai m�ndru dintre toate. El se profileaz� pe cer �n tonuri clare �i str�lucitoare, vesele �i vibrante, scriind �n v�zduh numele Rom�niei, �optindu-l prin fo�netul faldurilor sale.
Cine nu a stat mult timp departe de �ar� nu poate �ti cu ce emo�ie profund� e salutat drapelul rom�nesc. Vederea lui pe o cl�dire, pe catargul unei nave �i st�rne�te �n suflet c�l�torului o bucurie amestecat� cu triste�e ce nu se poate descrie prin cuvinte. Drapelul �i vorbe�te de p�m�ntul natal, de fiin�ele dragi l�sate acas�, de Neamul s�u. Adesea lacrimile �i umplu ochii, picioarele i se �nmoaie, ar vrea s� �ngenuncheze �n fa�a acestei petec de p�nz� ce e o lume �ntreag� pentru el.

Flutur� seme� drapel sf�nt al Rom�niei noastre! D�inuie simbol al generozit��ii, onoarei �i gloriei! Fie ca nicio pat�, nicio sl�biciune de-a noastr� s� nu-�i �ntunece vreodat� culorile!
Fie ca �De�teapt�-te rom�ne� s� continue s� le spun� ap�sat du�manilor no�tri posibili �C�-n aste m�ini mai curge un s�nge de roman�! Fie ca el s� ne p�streze vie �n minte deviza �Via��-n libertate, ori moarte�!.

-V-

Armata �n mar� ofer� un spectacol impozant. E Rom�nia, e Patria. To�i sunt ca un singur om, acela�i suflet, aceea�i inim�. To�i sunt gata s� moar� pentru unul �i fiecare e gata s� moar� pentru to�i. Cei pe care �i vedem trec�nd �narma�i prin fa�a noastr� vor lupta �i se vor sacrifica pentru noi c�nd primejdia va veni.
�ntr-adev�r nimic nu e mai impresionant, nimic nu ne face inima s� bat� mai tare, nimic nu ne face mai m�ndri de �ar�, de noi ca aceast� putere organizat�, disciplinat�, care e Armata.

S� iubim Armata unde ne vom avea �i noi locul!
S� ne iubim camarazii pentru c� vor fi pentru noi o a doua Familie! Vom lupta �i vom muri, poate, �mpreun�.
S� fim uni�i de fr��ia curajului �i de senina fr��ie a sacrificiului de sine!
S� ne antren�m, s� ne dezvolt�m for�a corpului �i calit��ile virile ale sufletului!
S� fim solda�ii puternici, disciplina�i �i viteji de care Patria are nevoie!
S� �ndr�gim �i s� cinstim drapelul tricolor!
S� �ndr�gim �i s� cinstim imnul na�ional!

Dordea Cosmin
_____________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

R�zboiul

-I-

R�zboiul a fost iubit doar de mercenarii dornici de bani sau de conduc�torii dornici de glorie, Na�iunile, care i-au suportat consecin�ele, au avut oroare de el.
Noi am cunoscut �n Al Doilea R�zboi Mondial umilin�a crud� a �nfr�ngerii, invazia, dezmembrarea teritoriului, de aceea nu vom putea lua �n considerare cu drag� inim� eventualitatea unor noi conflicte. Vrem pace. E bine �ns� ca nu frica s� ne fac� pa�nici, ci ra�iunea.

R�zboiul e un mare r�u, dar nu cel mai mare. Mai bine de o sut� de ori r�zboiul dec�t pierderea libert��ii, integrit��ii sau onoarei ��rii.
Un Popor care ezit� s� recurg� la arme pentru a-�i ap�ra libertatea sau demnitatea va fi aservit.
La Popoare ca la oameni, cine prefer� via�a onoarei nu poate fi liber.
Putem p�stra pacea doar prin for�� �i hot�r�re, nu prin tot felul de concesii.

-II-

Maxima antic� �Si vis pacem para bellum� (Dac� vrei pace preg�te�te-te de r�zboi) e valabil� �i �n prezent.
Pentru a avea pace, trebuie s� fim gata de r�zboi �i s� nu te temem de el.
Poporul cel mai pu�in expus unui atac e Poporul bine �narmat, care nu provoac� pe nimeni, care are for�� moral� �i care �i ap�r� activ interesele.

For�a, activitatea �i curajul sunt prin urmare factori de pace.
Nu exist� pace �n genunchi. Nu exist� pace �n umilin�� �i sl�biciune. Din cauza unei astfel de p�ci Rom�nia ar avea de suferit la fel de mult ca din cauza celui mai teribil dintre r�zboaie.
Pacea men�inut� prin neputinț� �i apatie nu dureaz�.

Situa�ia unui Popor pe p�m�nt seam�n� cu aceea a locuitorilor din marile ora�e.
Cel puternic, curajos merge calm �i liniștit la treburile sale f�r� s� fie oprit din drum, insultat, lovit.
Cel slab, tem�tor e expus la amenin��ri, la �nt�mpl�ri neprev�zute �i loviturile cad firesc asupra lui.

-III-

Popoarele cu ra�iune rece, care se sprijin� pe dreptul lor �i pe armele lor, tr�iesc f�r� riscuri.
Se impune a�adar s� fim nu doar pa�nici, ci �i puternici, activi, curajo�i.
S� detest�m r�zboiul nu ne va folosi la nimic pentru c� men�inerea p�cii nu depinde de ce g�ndim sau sim�im noi.
Teama c� vom deveni agresivi e ne�ntemeiat�, noi nu am declan�at niciodat� r�zboaie de cucerire.
Ce e cu adev�rat de temut e c� iubirea de pace ne poate face incapabili s� ne ap�r�m.

Adep�ii p�cii cu orice pre� se pot manifesta f�r� re�ineri �n ��rile care nu aud z�ng�nit de arme �n apropierea lor �i care nu au alte r�zboaie dec�t cele pe care le provoac� ele �nsele.
Altfel stau lucrurile cu o �ar� ca a noastr�, care nu �i-a revenit integral de pe urma traumelor provocate de ultimul r�zboi mondial, care e amenin�at� �i care nu amenin�� pe nimeni. S� i se vorbeasc� de pace are sens doar dac� se vrea s� fie �nv��at� s� se team�.
S�-i faci pe oameni s� cread� c�, pentru a avea pacea, ajunge s-o doreasc�, �nseamn� s� le sl�be�ti curajul, �nseamn� s�-i preg�te�ti r�u pentru pericolele ce-i amenin��. E mult mai onest s� le spui c� r�zboiul le poate fi impus �i c� trebuie s� fie capabili s�-�i �ndeplineasc� exemplar �ndatoririle grele pe care el le comport�.
�Pacea nu se ob�ine strig�nd "pace".�, spunea Napoleon Bonaparte.

-IV-

E o necesitate s� avem oric�nd �n vedere f�r� s� tremur�m eventualitatea unui r�zboi drept.
Un exemplu de r�zboi drept e r�zboiul declarat �n 1861 de Statele din Nordul Americii Statelor din Sud care se separaser� de Uniune.
Dup� patru ani de lupte grele Statele din Nord au �nvins �i au restabilit unitatea S.U.A..

Cei care l-au sus�inut pe Lincoln �i urmat pe Grant �i-au salvat marea lor Patrie, i-au preg�tit un viitor m�re�. Ei au meritat recuno�tin�a pioas� a urma�ilor lor. Exemplul lor ne arat� ce pot face clarviziunea, energia �i curajul pentru o �ar� aflat� �n dificultate.

-V-

S� ap�r�m drepturile Na�iunii noastre perseverent, hot�r�t, f�r� provoc�ri �i f�r� sl�biciuni pentru c� doar a�a vom putea beneficia de pace.
Politica de abandon, de fric� nu e doar ruin�toare �i umilitoare pentru Na�iunea care o practic�, ea mai are ca efect generarea de conflicte, duce la servitute �i la distrugere.
Singurele mijloace de ap�rare �mpotriva r�zboiului sunt: for�a, energia, vitejia. S� le dezvolt�m �n noi �i s� le p�str�m. Sunt virtu�i civice.

Dordea Cosmin
_____________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

POVESTE DE PA�TI
autor necunoscut

C�ndva, de mult, �ntr-un sat lini�tit de pe la noi se �inea un t�rg �n preajma Pa�telui.
Oamenii se �mbr�cau �n haine de s�rb�toare �i veneau �n pia�a mare ca s�-�i v�nd� produsele.
Firea �ns�i lua parte la ce se �nt�mpla. Soarele str�lucea, merii se �nve�m�ntau �n alb, g�zele zumz�iau �i florile �nmiresmau aerul.
�n timpul unui astfel de t�rg to�i �i l�udau marfa c�t �i �inea gura. Doar o bab� t�cea. Singura ei avere era o g�in� slab� care-i f�cea ou� c�t nucile.

Baba ofta: �Sunt s�rac�, g�inu�o, te-am hr�nit r�u �i-mi faci ou� pe care nu le cump�r� nimeni. Trebuie totu�i s� v�nd ceva pentru c� nu am bani �i m� tem c� pe tine va trebui s� te pun pe tarab�.�
La auzul acestor vorbe g�ina �ncepu s� strige: �Fie-�i mil� st�p�n�! Nu vreau s� ajung friptur�. Dac� m� mai �ii ��i promit c� la anu� o s�-�i fac ni�te ou� pe cinste.�
Baba nu crezu nimic din ce auzise, dar se l�s� �nduio�at� �i se �ntoarse acas� cu g�ina.

Trecu un an.
Baba, din ce �n ce mai s�rac�, nu mai avea ce s�-i dea de m�ncare g�inii.
T�rgul se apropia �i biata pas�re era tot mai vl�guit�. Ea �n�elese c� nu va putea face ou� mai mari ca �n urm� cu un an �i dezn�d�jduit� se duse pe un c�mp ca s� se vaiete: �Ce o se �nt�mple cu mine dac� nu pot s�-i dau st�p�nei ou� mai mari? De data asta sigur va fi nevoit� s� m� v�nd� �i voi sf�r�i �n farfuria cine �tie cui.�
Ab�tut�, ea nu-�i d�du seama c� florile, g�zele �i ni�te iepura�i o ascultau. Pe to�i zbuciumul ei �i m�hnise. �i pentru c� se �nnopta florile �i �ncropir� g�inii un de culcu�, g�zele �i �ntinser� aripile deasupra ei ca s-o fereasc� de frig, iar iepura�ii se rugar� la Dumnezeu s-o ajute.

Diminea�a, c�nd se trezi, g�ina se sim�i at�t de �ntremat� c� �ncepu s� cotcod�ceasc� vesel� �i f�cu o gr�mad� de ou�. �i ou�le acelea nu erau ou� obi�nuite. Erau mari, colorate �n culori vii �i chiar �mpodobite cu desene.
Fericit� g�ina alerg� la st�p�na sa. Aceasta cercet� cu aten�ie ou�le unul c�te unul apoi le puse �n �or� �i-i spuse g�inii: �Te-ai �inut de cuv�nt. Sunt cele mai grozave ou� pe care le-am v�zut. Am f�cut bine c� nu te-am v�ndut.�

�n ziua t�rgului ou�le aduse de bab� le-au pl�cut tuturor. Lumea s-a �mbulzit ca s� le cumpere �i biata femeie a adunat mai mul�i bani dec�t avusese �n �ntreaga ei via��.
De atunci �n preajma Pa�telui oamenii din sat, apoi din �ar� �i din lume au �nceput s� vopseasc� ou� �ncerc�nd s� imite ou�le f�cute de g�ina babei, dar nu au reu�it niciodat� s� le fac� la fel de frumoase.
___________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

MINUNEA DE PA�TI
autor necunoscut

�n acel an se p�rea c� nu vor mai fi flori de Paști. Iarna se prelungea.
Un Paște f�r� flori e ca un Cr�ciun f�r� z�pad�.
Cu ce ne vom �mpodobi Sf�nta Biseric�, ce vor da copiii p�rin�ilor, bunicilor, ce vom pune �n vazele de pe mesele de Paști, ce vom oferi �n dar? Ce-i de f�cut? Se �ntrebau to�i nelini�ti�i. Dar nu puteau dec�t s� se roage �i s� spere.
�n inimile oamenilor florile �i au de mult timp un loc de seam�. Culorile lor sunt culorile vie�ii, culorile speran�ei.

Ningea de c�teva zile �i prin ferestrele caselor nu se vedea dec�t albul z�pezii. V�ntul sufla cu �nver�unare pe uli�e �i peste c�mpuri. Iarna �i f�cea de cap.
Chiar �i copiii se ar�tau g�nditori �i m�hni�i.
Venea Pa�tele �i lipsa florilor era resim�it� dureros de toat� lumea.
O lacrim� curse pe obrazul zb�rcit al unei bunici care �i dorea at�t de mult florile pe care le primea de Paști de la nepo�ei.
O lacrim� curse pe obrazul unei mame spre care �n al�i ani copiii �i �ntindeau timid buche�elele lor modeste.
Ta�ii urm�reau ce se �nt�mpla neputincio�i �i ab�tu�i.
Tristețea cuprinsese �ntreg satul. Paști f�r� flori...

Veni �i S�mb�ta Mare. Ninsoarea, v�ntul nici g�nd s� se opreasc�. Era limpede c� nu vor mai fi flori de Paști. Dar Pa�tele e s�rb�toarea vie�ii. S-a �nt�mplat atunci ceva ce nu s-a mai �nt�mplat niciodat�.
�n noaptea de S�mb�ta Mare, pe c�nd oamenii dormeau lini�ti�i dup� ce reveniser� de la Biseric�, flori se ivir� peste tot de sub z�pad�. Pu�in c�te pu�in v�ntul se opri, ninsoarea �ncet� �i norii se risipir�. O adev�rat� minune, o minune de Pa�ti!
Diminea�a v�z�nd florile oamenii au strigat, au s�rit, au chiuit de bucurie �i au �n�l�at mul�umiri c�tre Cer.
Vor fi �ntotdeauna flori de Paști pentru c� Pa�tele e via��.
_________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

PA�TILE
de M. Popescu

S-aude-al clopotelor c�nt
Prin firea care se rena�te
�i falnic iese din morm�nt,
Cu birunin�� Domnul Sf�nt,
C� azi e Pa�te.

�i dup� slujb� vin �n r�nd
B�tr�ni cu spatele-aplecat,
B�rba�i cu chipul luminat,
�i-n urm� ies copii c�nt�nd
HRISTOS A �NVIAT!

�n jur, pe margini, stau cei mari
Privind la falnicii feciori
Din m�ndrul �ir al marii hori
�i-n mijloc c�nt� l�utari
Din cobze �i viori.

Sunt veseli to�i �i bucuro�i,
�i to�i cu suflet �n�l�at;
Oriunde se-nt�lnesc �n sat,
κi zic cum zis-au mo�i-str�mo�i:
HRISTOS A �NVIAT!

Adevarat a Inviat !

MAR�UL DOROBAN�ILOR
autor necunoscut

Bum-bum bum-bum, toba bate,
Drum bun bravi Rom�ni.
Cu sacii lega�i �n spate,
Cu armele-n m�ini.
Fie zi cu soare,
Fie cer noros,
Noi pornim la lupt�
�i c�nt�m voios.

Bum-bum bum-bum, toba bate,
Bate la Rom�ni.
Dumnezeu ne este frate
�i-L purt�m �n s�n.
Pentru �ar� �i coroan�
Suntem sub drapel,
Pentru cruce �i dreptate
Mergem la rezbel.

Toba bate, toba bate
S� ne adun�m,
To�i mergem �n �ir gr�mad�
Ura noi strig�m;
Drapelul f�lf�iasc�,
Pentru el tr�im,
�ara s�-nfloreasc�,
Pentru ea murim.
_________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Omenirea

-I-

Ar fi gre�it ca din iubire de Patrie s� ignor�m lumea. Nu ne putem sluji bine �ara f�r� s� cunoa�tem climatul politico-economic global.
Ar fi la fel de gre�it ca din iubire de Patrie s� dispre�uim sau s� ur�m alte State. Patriotismul e un sentiment mult prea nobil pentru a produce dispre�, ur�.
Statele fa�� de care se impune s� manifest�m rezerv� sunt doar cele care ne vor resursele sau teritoriul, cele care ne �mping fie f��i�, fie pe ascuns la sinucidere colectiv� �i cele violente.
Apartenen�a noastr� la lume se cuvine s-o �n�elegem a�adar ca participare demn� la via�a interna�ional� pentru ap�rarea intereselor legitime ale Rom�niei.

Ca indivizi nu avem �ndatoriri dec�t fa�� de �ara noastr�.
Popoarele au �ns� �ndatoriri unele fa�� de altele, ele formeaz� mari Familii care nu-�i pot pierde con�tiin�a solidarit��ii dintre ele, a�a cum nu-�i poate pierde con�tiin�a solidarit�ții nici genul uman �n ansamblu.
Aceast� solidaritate exist� �n spa�iu. Binele �i r�ul dintr-un loc, av�ntul unora, decaden�a altora, r�zboaiele au repercusiuni �ndep�rtate, uneori extinse asupra unei mari p�rți a planetei. Aceast� solidaritate exist� �i �n timp. Europa �nc� mai resimte efectele gre�elilor care au dus la pr�bu�irea Greciei antice �i a Imperiului Roman.

-II-

Evolu�ia istoric� a societ��ilor umane de la barbarie la civiliza�ie e interesant� �i pasionant�. Ce afl�m astfel, str�b�t�nd secolele trecute, descoperim �n prezent str�b�t�nd p�m�ntul.
Exist� Popoare civilizate �i popoare barbare, care se g�sesc pe toate treptele dezvolt�rii societ��ilor. Se poate m�sura la ele lungul drum parcurs, transform�rile suferite de via�� �n cursul timpului.

De c�nd a reu�it s� st�p�neasc� focul, omul a urcat �ncet, cu dificultate, una c�te una, treptele civiliza�iei.
Jos de tot mai sunt c�teva semin�ii s�lbatice duc�nd prin �inuturi izolate o existenț� comparabil� cu cea a indigenilor g�si�i de Cristofor Columb �n Lumea Nou� sau cu cea a str�vechilor locuitori ai Greciei �i Italiei de care vorbe�te legenda.
Ceva mai sus sunt ni�te Popoare din Africa a c�ror dezvoltare rudimentar� se aseam�n� cu cea a germanilor, galilor, slavilor �i dacilor antici numi�i de greci �i de romanii barbari.
Sus sunt Na�iunile creatoare de civiliza�ii mai mult sau mai pu�in avansate �i cu caractere diverse.

-III-

Acum dou� mii cinci sute de ani existau trei mari civiliza�ii umane.
Prima, civiliza�ia mediteranean�, �i-a avut succesiv capitalele la Atena �i Roma �i p�n� la un punct a evoluat constant spre progres, spre libertate.
A doua, civiliza�ia oriental�, s-a dezvoltat �n Asia occidental�, a num�rat numeroase imperii �i a sf�r�it �ncremenit� �ntr-o magnific� opulen��. Ea a fost ca natura locurilor unde a existat: fastuoas�, uria��, despotic�.
A treia, civiliza�ia din Extremul Orient, s-a asem�nat �ntruc�tva cu cea de a doua, �ns� nu poate fi confundat� cu aceasta. De�i a ajuns la completa sa �nflorire acum vreo trei mii de ani, anticii nu au cunoscut-o. Distan�ele considerabile �i obstacolele naturale enorme nu permiteau falangelor �i legiunilor s� ajung� p�n� la ea.

Civiliza�ia din Extremul Orient se confund� cu civiliza�ia chinez�. Baz�ndu-se pe o �n�elepciune senin� care-i permite omului s�-�i g�seasc� echilibrul interior, s� se apere de el �nsu�i, de sl�biciunile sale, ea i-a asigurat Chinei o existen�� de peste cinci mii de ani. Nicio �ar� din lume nu a rezistat at�t.
Chiar dac� �n jum�tate din cei peste cinci mii de ani de la apari�ia sa nu a mai �nregistrat progrese, chiar dac� stagnarea nu i-a permis s� reziste loviturilor europenilor, civiliza�ia din estul Asiei a reu�it cu toate acestea s�-�i reg�seasc� puterea, energia �i via�a activ�. Statele din componen�a sa sunt �n prezent �n plin av�nt pe toate planurile. Agonia lor lent�, �ndelungat�, e acum o amintire.

Vechea civiliza�ie mediteranean� a disp�rut. Din amintirea sa, din vestigiile sale, din ruinele sale, s-a n�scut o civiliza�ie nou�, civiliza�ia cre�tin�. �n evolu�ia civiliza�iei mediteraneene, g�sim exemple �i lec�ii folositoare unor Popoare ca al nostru, care mo�tenesc temperamentul, calit��ile �i defectele str�mo�ilor lor din vechime.
De�i cauzele progresului sunt peste tot acelea�i, �ntre ele g�sindu-se �ntotdeauna patriotismul, e preferabil s� afl�m din istoria continentului nostru cum se nasc, cresc �i mor Na�iunile.

-IV-

Lumea greco-roman� a avut o mare contribu�ie la formarea Na�iunii noastre. Sunt prea multe de �nv��at din istoria sa pentru ca rom�nul preocupat de viitorul Patriei sale s-o neglijeze.
Civiliza�ia mediteranean� a �nceput �n epoca eroic� a Greciei, acum trei mii de ani �i a c�p�tat �nc� de la �nceput un caracter propriu. Ea a exaltat efortul �i munca, ea a dezvoltat iubirea de Cetate �i de Neam, ea a cultivat patriotismul, ea a neglijat �ns� �nclina�ia omului de a accepta tot ce e pl�cut, inclusiv ce-l poate distruge.
Roma, Grecia antic� s-au dezvoltat rapid din punct de vedere istoric �i tot rapid au dec�zut.

-V-

Poporul grec, Popor de arti�ti, de savan�i, de solda�i e un Popor energic �i viteaz. El pune cultul necesar al for�ei al�turi de cultul libert��ii �i al frumuse�ii. El �tie s� recurg� la arme pentru a-�i ap�ra independen�a, drepturile, interesele. E un Popor mare. Pu�in c�te pu�in el s-a extins, nu pe continentul barbar, ci pe ��rmurile M�rii Mediterane �i ale M�rii Negre.
Neam de marinari, grecii au creat colonii peste tot unde navele i-au purtat. Ei au cucerit pentru comer�ul �i civiliza�ia lor coastele lumii cunoscute.
Micile republici grece�ti, �n ciuda conflictelor reciproce, �n ciuda dezbin�rilor interne, aveau sentimentul de apartenen�� la un Neam, aveau patriotism. Ele s-au unit �n lupta pentru oprirea invaziei externe �i au triumfat.

Nici Orientul, nici barbaria care erau la por�ile sale �i care-i amenin�au peste tot coloniile nu au putut �nvinge Grecia c�t� vreme datoria, curajul, iubirea de Patrie, moralitatea i-au inspirat cet��enii. Dar a venit momentul c�nd aceste virtu�i au sl�bit, c�nd credin�a �n ce e mare, nobil �i frumos a fost �nlocuit� de �ndoiala �n toate, c�nd Poporul nu mai dorea dec�t �n bun�stare, bani �i pl�ceri.
Odat� cu imoralitatea au ap�rut s�r�cia, demagogia, anarhia.
Atena c�uta un retor sau un general care s�-i asigure o servitute pl�cut�. Regii Spartei se puseser� �n slujba unor puteri str�ine.
Pedeapsa nu s-a l�sat a�teptat�. Falanga macedonean� apare apoi legiunea roman�. �i Grecia �nvins�, strivit�, aservit� s-a stins �n chinuri �i �n umilin��.

-VI-

Roma a dat civiliza�iei o nou� str�lucire.
Datoria, curajul, iubirea de Patrie, moralitatea domnesc �i la Roma, dar �ntr-un climat politic mai riguros, mai ra�ional.
Toate Popoarele de pe ��rmurile M�rii Mediterane au fost succesiv cucerite, organizate.
Civiliza�ia oriental�, sl�bit� de contradic�iile �i de viciile sale interne, zdruncinat� de fulger�toarele victorii ale lui Alexandru, d� �napoi �i se las� par�ial subjugat�.
Cet��enii romani, pe care patriotismul �i anim�, devin st�p�nii lumii. Ei o domin� prin �n�elepciune �i prin for��. Evolu�ia lor, de�i cumva diferit�, se aseam�n� cu cea a grecilor. Virtu�ile i-au f�cut mari, renunțarea la ele i-a distrus.

Scepticismul �i imoralitatea au p�truns �n Roma aduc�nd cu ele mizeria, slug�rnicia, dezordinea.
Depravarea ajunsese at�t de mare c� acest Popor de cet��eni nu mai f�cea copii, nu se mai re�nnoia. B�rba�ii romani �i pierduser� m�ndria �i vitejia, femeile romane �i pierduser� cinstea. �n cetate majoritari ajunseser� liber�ii �i sclavii. Un Popor mare, puternic, glorios �i tr�ia lamentabil ultimele zile.
Grecia a sf�r�it �n demagogie, Roma s-a pr�bu�it sub un despotism �njositor.
�i Grecia �i Roma au fost pedepsite la fel: au murit umilite, strivite de n�v�litori.
Lec�ie dubl� �i teribil� pentru Na�iunile viitoare.

-VII-

Imperiul Roman cuprindea toate Popoarele civilizate. C�derea lui a �nsemnat dispari�ia civiliza�iei.
Europa, prad� barbarilor migratori, a traversat o lung� perioad� de existen�� obscur� �i de violen�e �nsp�im�nt�toare. Abia ne putem recunoa�te �n aceast� epoc�.
Biserica, convertind la cre�tinism n�v�litorii, salv�nd ce se mai putea din mo�tenirea
greco-roman�, �ncerc�nd s� impun� o moral�, d� na�tere cu greu, pu�in c�te pu�in unei civiliza�ii noi, civiliza�ia cre�tin�.
Cre�tin�tatea abia ap�rut� a fost c�t pe-aci s� fie distrus� de sarazinii �i otomanii mahomedani. Primii ajunseser� �n Spania �i amenin�au Fran�a, ultimii ajunseser� la Dun�re �i amenin�au Europa Central�.

Dac� Fran�a �i ��rilor Rom�ne ar fi fost �nvinse de musulmani, Europa ar fi fost cucerit�. Orientul �ncerca s�-�i ia revan�a pentru �nfr�ngerile pe care grecii �i latinii i le provocaser�. �nving�tor el ar fi fost definitiv st�p�n �i �i-ar fi impus greaua domina�ie tuturor Na�iunilor de pe continent.
Victoria regelui francilor, Carol Martel, la Poitiers �n 732 �i victoriile voievozilor rom�ni Mircea cel B�tr�n la Rovine �n 1395, Iancu de Hunedoara la Belgrad �n 1456, �tefan cel Mare la Vaslui �n 1475 au �ndep�rtat amenin�area islamului.
Cre�tin�tatea victorioas� �i-a reluat astfel evolu�ia ascendent�.

-VIII-

La apogeul dezvolt�rii lor unele Popoare europene au colonizat teritorii mari.
R�nd pe r�nd sau simultan portughezii, spaniolii, olandezii, englezii �i francezii �i-au creat imperii coloniale.
Europa, �n expansiunea sa, a �nt�lnit �i civiliza�ia din Extremul Orient. Ciocniri repetate s-au produs. Na�iunile europene au vrut s� domine, dar li s-a rezistat �i ele au r�spuns cu armele puternice pe care le aveau. Recurgerea la for�� i-a f�cut pe recalcitran�i s� cedeze dar a avut �i consecin�e nea�teptate.

Oamenii de ras� galben� din Asia Oriental� sunt inteligen�i �i viteji. Civiliza�ia lor le-a permis s� surprind� secretul prost p�strat al for�ei europenilor.
Dup� unele ezit�ri s-au folosit de armele europenilor pentru a se ap�ra mai �nt�i, pentru a-i ataca apoi.
Rasa galben�, care num�r� �n prezent vreo dou� miliarde de oameni, se organizase. Civiliza�ia european�, care se credea st�p�na lumii, �nt�lnise un obstacol major �n calea ei.

-IX-

Nu se �tie dac� se va produce vreo lupt� �ntre europeni �i asiatici sau �ntre europeni �i oricine altcineva, dar dac� se va produce va fi extrem de periculoas�. Nu cu nep�sare, nu cu o economie anemic�, nu prin legalizarea perversiunilor sexuale, nu prin industrializarea avortului se poate ap�ra eficient o comunitate fie ea �i de Na�iuni. F�r� vigilen��, f�r� o preg�tire adecvat� �n toate domeniile, f�r� cre�tere demografic�, f�r� cre�tere economic� semnificativ� nimeni nu se poate considera la ad�post de primejdii.
Republicile grece�ti, preocupate mai mult de rivalit��ile dintre ele, de bani �i de pl�ceri, au asistat indiferente cum cre�tea �n apropierea lor puterea Macedoniei �i Romei care le vor subjuga. Popoarele europene fac �n prezent acelea�i gre�eli ca grecii din antichitate �i vor avea soarta lor, dac� nu se dezmeticesc.
Datorit� mijloacelor de transport moderne deplasarea rapid� a unor armate mari pe distan�e lungi �i aprovizionarea lor e un fleac. Cineva cu ambi�iile lui Gingis Han, asiatic sau nu, ar putea porni �ntr-o zi pe urmele lui spre Europa. Oric�t de paradoxal� pare o astfel de eventualitate, e important s� fie anticipat� pentru a face realizarea ei imposibil�, pentru a evita o dram�.

Orizontul e �ntunecat, s� �ncerc�m s� �n�elegem ce se �nt�mpl�, ce-i rezerv� viitorul lumii.
Cei cu spirit p�trunz�tor �i cei tari vor avea un rol frumos de jucat pe scena interna�ional�. E acela pe care-l dorim �i Rom�niei. Pentru aceasta ea trebuie s� fie puternic� �i activ�. For�a sa, inteligen�a sa politic� sunt mai mult ca niciodat� necesare Europei.
Singurul mod de a fi folositori Europei, omenirii e de a iubi �i de a sluji cu devotament Rom�nia. Lucr�nd pentru binele Patriei noastre, contribuim la binele tuturor.

Dordea Cosmin
_____________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

IMNUL STUDEN�ILOR
de George Co�buc

C�nt�m libertatea �i numele sf�nt
Al ��rii noastre �i-al acestui p�m�nt!
Iubirii de Neam, ce de-a pururi ne-a fost
O pav�za-n lupte �i-n pace-ad�post
C�nt�mu-i supremul ei c�ntec.

Cu vesele glasuri de tinere firi,
Cuprin�i de-amintirea str�bunei m�riri,
Spre soare ni-e g�ndul �i mergem spre el,
Lumina ni-e �int� �i binele �el -
Tr�iasc�-ne �ara �i Neamul!

Cu fruntea-n�l�ata spre Tat�l de sus
Jurat-am tot ce str�mo�ii ne-au spus:
Unire-ntre fra�i, si pe Dumnezeu s�-l iubim
�i mielul de jertf-al Na�iunii s� fim
Si sufletul Neamului nostru.

Iar dac� protivnicii numelui t�u
Cu o�ti ar veni ca s�-�i fac� vrun r�u,
Ridica-te �ar� �i nu te-ngrija,
C�ci inima noastr� e inima ta;
Tu-ncrede-te-n fiii t�i, mam�. [...]

NU UITA C� E�TI ROM�N
autor necunoscut

Nu uita c� e�ti rom�n,
C� sus �n deal la tine-n sat
Popa Ioan te-a botezat
�i nana Stanca te-a �inut un an la s�n.

Pe la noi au viscolit mii de p�g�ni,
Dar am r�mas p�n�-n sf�r�it totu�i st�p�ni.
A mai trecut o iarn� grea,
Nu e nimic vom a�tepta,
C�ci vine vara dup� ea.

Nu uita c� e�ti rom�n,
C� dac�-i tat�-l t�u cioban,
Bunicul t�u a fost Traian
�i-n �ara asta te-a l�sat s� fii st�p�n.

Nu uita c� e�ti rom�n,
C� r�d�cina ta de veacuri
St� �nfipt� �n ogor
�i nu o poate smulge-un vifor trec�tor.
_______________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE

FAMILIA

Necesitatea Familiei

-I-

E imposibil ca �n timpul c�l�toriilor s� nu v� fi uimit �ntinderea c�mpiilor, imensitatea mun�ilor, aspectul de mu�uroaie de furnici al blocurilor din ora�e.
�n fa�a universului foarte mare �n care tr�im sim�im nevoia s� ne delimit�m existen�a, s�-i restr�ngem spa�iul, s� ne cre�m un loc numai al nostru, un c�min.
C�minul, lumin� �i c�ldur�, Familia reunit� sub acela�i acoperi�, exclude izolarea, �nsingurarea. El implic� mai multe persoane �nrudite: tata, mama, copiii, bunicii. Via�a lui, sufletul lui e femeia.

A�a cum �n ora�e imobilele ad�postesc o mul�ime de vie�i omene�ti, la fel Patria e format� dintr-o mul�ime de Familii.
Nu suntem f�cu�i s� tr�im singuri �i primul nostru grup, cel mai apropiat, cel de care ne sim�im cel mai ata�a�i, e Familia: Familia unde ne-am n�scut, Familia �ntemeiat� de noi, Familiile �ntemeiate de copiii no�tri.
Familia joac�, deci, la nivel na�ional un rol deosebit de important. Ea e cadrul vie�ii fiec�ruia dintre noi, �coala unde ne form�m, unde ne folosim prima dat� virtu�ile. F�r� influen�a binef�c�toare a Familiei, egoismul nostru instinctiv, necesitatea luptei pentru existen�� nu ar face posibil� iubirea de aproape.

Familia suntem tot noi, c�nd din ea fac parte p�rin�ii no�tri �i copiii no�tri. Suferin�ele sunt mai u�or de suportat �i bucuriile mai mari c�nd le tr�im al�turi de fiin�e apropiate, dragi. �ncepem astfel pu�in c�te pu�in s� �n�elegem ce se �nt�mpl� �n alte c�mine mai apropiate sau mai �ndep�rtate de al nostru. De la rude simpatia ni se extinde la prieteni, la anturaj, la �ntreaga noastr� Na�iune.

-II-

Ceea ce dovede�te rolul providen�ial al Familiei, importan�a sa pentru Na�iune e c� s-a format. Ea ofer� ni�te bucurii, dar orice bucurie pl�tindu-se, ea impune de asemenea ni�te constr�ngeri �i �nmul�e�te situațiile c�nd suferim. Cu c�t iubim mai mult, cu at�t suferim mai mult din cauza unor divergen�e minore care altfel ne-ar l�sa reci. �n plus mai sunt suferin�ele comune tuturor, triste�ile, insuccesele, povara strivitoare a responsabilit��ii. La prima vedere s-ar putea crede c� deviza at�t de odioas� �fiecare pentru sine� r�spunde mai bine intereselor noastre materiale. Dar de fiecare dat� c�nd aceast� deviz� mincinoas� �i funest� a fost pus� �n practic� de o comunitate, de fiecare dat� c�nd ideea de Familie a sl�bit, nivelul de civiliza�ie a sc�zut. Respectul femeii, ocrotirea copilului sunt intim legate de aceast� idee �i toate Na�iunile puternice au avut cultul spiritului de Familie.

Ve�nicia Neamului e posibil� datorit� unei duble nevoi inerente inimii noastre: nevoia de afec�iune �i nevoia prelungirii vie�ii, a supravie�uirii prin copii.
Suntem verigi ale aceluia�i lan�, nu putem s� ne rupem de cea care ne-a precedat �i de cea care ne va succede. Prelu�m de la p�rin�i un fond de obiceiuri, de tradi�ii, de instincte �i de �nclina�ii pe care mediul, condi�iile existen�ei noastre �l �mbog��e�te �i din care Familiile �ntemeiate de noi �i vor lua o parte din via�a lor.
C�nd caracterul nostru reproduce calit��ile unui str�mo�, chiar �ndep�rtat, cine oare va nega ce ne leag� de el �i cine nu se va sim�i obligat s� respecte �n sine, s� creasc� prin eforturi constante aceast� mo�tenire moral�? Ea ne-a fost dat� spre p�strare �nainte de a o transmite urma�ilor. La cei mai genero�i dintre noi, o astfel de idee poate deveni cel mai puternic motiv de perfec�ionare.

-III-

Orice om, de origine oric�t de modest�, caut� ce e onorabil �n trecutul alor s�i. Familia �i are astfel analele sale unde suntem datori s� scriem un capitol demn de cei care ne-au precedat.
Acela�i nume purtat de o individualitate colectiv�, de o serie de genera�ii, nu e oare un simbol, nu oblig�?
Tot ce facem, bine sau r�u, se r�sfr�nge �i asupra Familiei. Au existat Familii care �i-au schimbat numele dup� ce unul din membrii lor s-a dezonorat. O singur� persoan� a fost vinovat�, dar to�i au suportat consecin�ele.
E imposibil s� ne izol�m. Dar ce bucurie s� putem spune c� renumele dob�ndit, succesul ob�inut nu e numai al nostru, c� al�ii, intim lega�i de noi, �i au partea lor de fericire �i de glorie.

Ce satisfac�ie de asemenea s� �tim c� amintirea l�sat� de un tat� cinstit �i loial, de o mam� curajoas�, ne �nso�esc p�n� la cap�t, c� ne sunt repere �n via��!
Binele f�cut de p�rin�i �i de copiii lor sporește comoara de nume bun din care Familia tr�ie�te �i prosper�. Exist� �n acest g�nd un puternic motiv de ac�iune �i de asemenea un puternic mijloc de ap�rare contra p�r�ii de egoism vanitos care s-ar putea amesteca prea u�or cu m�ndria legitim� pentru meritele noastre.
Nimic nu se pierde din contribu�ia noastr� la acest �ir secular de fapte bune �i folositoare. �n timp ce lucr�m pentru noi �i apropia�ii no�tri ne inspir�m din trecutul Na�iunii �i-i influen��m viitorul.

-IV-

Primii pa�i ne decid �ntreaga via��. Impresiile din copil�rie, �ntip�rite pe o foaie alb�, sunt de ne�ters.
Familia e ca un p�tu� preg�tit pentru fiin�a moral� a copilului mic, la fel de delicat�, la fel de pl�p�nd� ca fiin�a sa fizic� �i e important ca acest p�tu� s� nu fie expus vreunei scutur�turi brutale.
Dac� �n cas� e lini�te, dac� ea ad�poste�te o existen�� senin�, copilul va �nv��a �n ea ce-i e necesar ca s� tr�iasc�, s� iubeasc�.
Afinit��ile de rudenie, via�a �n comun de fiecare zi predispun la afec�iune, adic� la identificare cu alte fiin�e.

�ngrijirea moral� primit� de la p�rin�ii s�i �i e mai necesar� copilului ca �ngrijirea material�, singura la care p�rem c� ne g�ndim c�nd spunem c� Familia a fost creat� pentru el. E adev�rat c� el e elementul ei principal �i c� un cuplu f�r� copii nu e propriu-zis o Familie. Dar Familia nu se destram� c�nd copiii cresc, c�nd educa�ia �nceteaz�. Fiind o fiin�� colectiv�, ea e totodat� �i o fiin�� care se na�te, se dezvolt� �i nu moare dec�t pentru a rena�te �i a se �nmul�i. Ea �i are interesele sale, drepturile sale, �ndatoririle sale, bucuriile sale, suferin�ele sale comune, ceea ce o face necesar� �i-i d� valoare.

-V-

A�i �nt�lnit oameni care, printr-o �nt�mplare destul de rar�, nu au Familie? Ei ne fac o impresie stranie, p�r�ndu-ne ca pierdu�i prin lume. Mai independen�i, cu siguran��, totu�i dac� au o inim� cu adev�rat nobil�, aceast� lips� a obliga�iilor le va fi o tortur�. Ei vor reu�i cu toate acestea s� se d�ruie prin binefacere, prin iubire cre�tineasc� de aproape, c�ci inima omului are nevoie s� formeze �n jurul ei acel cerc pe care-l g�sim uneori �ngust �i sup�r�tor. C�nd nu-l avem, fie pentru c� ni l-a refuzat soarta, fie pentru c� l-am distrus, c�ut�m aproape f�r� voia noastr� s�-l refacem. E lege.

-VI-

�nainte de toate Familia impune sacrificarea egoismului. Nu vreau s� spun c� nu ar fi egoi�ti �n Familii, acest viciu e cel mai r�sp�ndit �n vremea noastr�. Un singur egoist ajunge s� ruineze pacea alor s�i �i s� le strice via�a iremediabil. E ceva ce nu se poate nega. Exist� Familii unde se practic� egoismul �n grup, unde mai mul�i se asociaz� pentru a fi mai puternici contra celorlal�i. Ace�tia �i denatureaz� nedemn misiunea, pentru c� �ndatoririle se respect� �i morala nu �ng�duie s� fii perfid �i necinstit �n interesul nim�nui. S� nu uit�m �ns� c� �n lume binele are �ntotdeauna r�ul ca revers. Cu alte cuvinte, cele mai bune mijloace de a combate egoismul vin tot din Familie. Prin alc�tuirea sa, ea �i opune ni�te obstacole. Nu ne sim�im niciodat� liberi printre ai no�tri s� ne avem �n vedere doar pe noi, trebuie s� �inem cont, de voie de nevoie, de rezisten�ele pe care voin�a noastr� nedreapt� le va �nt�lni, de consecin�ele pe care le vom suporta. Afec�iunea �i instinctul conspir� ca s� ne vindece. Via�a, cu asprimile ei inevitabile, ar ob�ine poate acela�i rezultat, dar nu at�t de sigur �i nu f�r� a provoca �n noi ni�te revolte. E mai bine ca Familia s� ne preg�teasc� pentru aceasta, ea s� fie �coala copilului �nainte ca el s� mearg� pe propriile-i picioare.

Afl�m devreme c� faptele noastre nu ne afecteaz� doar pe noi, c� �i al�ii le suport� consecin�ele. Suferim �n plus influen�a exemplului, ne facem un fel de �ndatorire de onoare din a urma drumul trasat. La copiii aceleiași Familii se arat�, �n ciuda unor caractere foarte diverse, unele similitudini �n tr�s�turile generale, un mod analog de a �n�elege datoria, munca, loialitatea. Chiar la r�t�ci�i, la mol�i, la cei care sunt t�r�ie br�u sau o iau pe drumuri rele, se p�streaz� un sentiment al dec�derii care poate favoriza �ntr-o zi redresarea lor.

-VII-

Dac� Familia pretinde mult, ea �i ofer� mult. �mpreun� suntem mai puternici �n lupta cu grijile zilnice, cu suferin�a, cu oboseala, cu boala �i chiar cu moartea. Dac� unul dintre membrii Familiei dispare, r�ndurile se str�ng, absentul nu e uitat, locul s�u r�m�ne gol, dar to�i se str�duie s�-i preia obliga�iile, sprijinul reciproc devine mai mare. Doliul e foarte greu de suportat de cei singuri.
�n Familie apar din toate �ncerc�rile, al�turi de bucuriile �nalte �i severe ale conștiinței �mp�cate, mici bucurii frecvente aproape f�r� num�r ca veselia contagioas� a grupului, �mp�rt�irea g�ndurilor, asocierea �n munc�, pl�cerile comune, darurile primite de la ceilal�i sau date celorlalți, ordinea �i calmul interiorului la care to�i contribuie.

-VIII-

Astfel de Familii model sunt multe, slav� Domnului, dar mai sunt �i altele care nu le seam�n� deloc. Acolo certurile sunt continue, iubirea e interesat� sau nu exist� �i fiecare se str�duie s� trag� spuza pe turta lui. Unii ar putea invoca aceast� stare de lucruri lamentabil� ca s� prezinte Familia ca pe o institu�ie dep�it�, opresiv�, de care trebuie s� sc�p�m c�t mai repede posibil. Asupra vorbelor lor sfor�itoare voi reveni.

R�bdarea, devotamentul, simplitatea sunt din p�cate tot mai rare �i e adev�rat c� Familia tr�ie�te din ele. Ea nu poate deveni o asociere de egoisme f�r� s� piar� imediat. Familiile al c�ror ideal e pl�cerea sau interesul sunt unite de leg�turi prea slabe pe care primul �oc le distruge. Sunt necesare alte mobiluri, alte aspira�ii, se impune pus� eternitate �n ceva at�t de important.

Popescu Angela
______________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

LIBERTATE �I RESPONSABILITATE

�n numele libert��ii de alegere, bazate pe con�tiin�a �i convingerile fiec�ruia, s-au f�cut �n lume �n ultimii cincizeci de ani un miliard de avorturi. Cel mai mare genocid din istoria omenirii.
Un individ egoist, materialist, iresponsabil, devenit din ce �n ce mai autonom, s-a dovedit a fi cea mai mare amenin�are la adresa unor ��ri.
F�r� devotament fa�� de comunitatea na�ional� din care facem parte, f�r� idealism, f�r� responsabilitate, exercitarea libert��ii nu e dec�t un �ir de decizii al c�ror unic orizont e satisfacerea egocentric� a unor dorin�e imediate �i voin�a de a dob�ndi privilegii indiferent de consecin�e.
Mul�i dintre cei din genera�ia mea �i datoreaz� via�a unei legi de dinainte de 1989 considerat� abuziv�. Dac� ar fi fost concepu�i �n prezent probabil c� nu li s-ar fi �ng�duit s� existe.

Mihail Gheorghe Bujor (Ghebu)

Trebuie s� vorbim des �i cu c�ldur� de Rom�nia. Ce e trecut sub t�cere ne devine indiferent.
�ndr�gim, dimpotriv�, acele lucruri de care se discut� mult �i frumos.
Cine �ncearc� s� �mpiedice manifestarea iubirii de �ar� vrea s-o fac� s� dispar� din inimile noastre.

Mihail Gheorghe Bujor (Ghebu)

Cele mai puternice arme pe care le avem sunt dragostea de �ar� �i credin�a �n Dumnezeu.
E surprinz�tor c� unii �ncearc� s� ne lipseasc� de ele?

Mihail Gheorghe Bujor (Ghebu)

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE

FAMILIA

Copii �i p�rin�i

- I -

Familia simplificat�, redus� la elementele sale principale, se compune din tat�, mam� �i copil.
C�nd copilul e foarte mic apar�ine mai ales mamei. Ea �i asigur� �ngrijirea �n primii ani de via��. Tat�l, absorbit de munc�, nu se poate interesa dec�t �n treac�t de fiin�a viitoare care e �n germene la copilul foarte mic. Mama e mai ata�at� de f�ptura pe care a adus-o pe lume �i datorit� eforturilor pe care le face pentru ea.
�nt�lnim femei tinere, preocupate doar de ele, schimb�ndu-se radical c�nd au un copil. �n treac�t fie spus, transformarea nu ar avea mare pre�, dac� s-ar opri la sentimentul matern. Nu ajunge s� fii o mam� devotat�, r�m�n�nd din alte puncte de vedere o creatur� egoist�, �n stare, dac� ar putea, s� fac� universul buc��i pentru a-l oferi unor copii care sunt tot ea, mereu ea, eul ei �nmulțit �n mai multe exemplare. Egoismul extins nu e nici mai pu�in r�u, nici mai pu�in detestabil. Din fericire aceast� monstruozitate e rar�.

La cea mai mare parte a femeilor, instinctul matern �nal�� inima �i o �nnobileaz�. Ele nu pierd nimic iubindu-�i copiii mai presus de orice. Putem totu�i s� le punem �n gard� �mpotriva pericolului de a-i iubi r�u. Principalul neajuns al educa�iei actuale nu e neglijarea copiilor, ci r�sf��area lor, transformarea lor �n tirani.
Marele defect al unor mame moderne e c� dau prea mult� importan�� �ngrijirilor materiale.
Li s-a vorbit at�t de mult femeilor de necesitatea igienei copilului, �nc�t o parte dintre ele au ajuns s� scape din vedere restul. Copilul poate avea �ntr-un stadiu ini�ial o mul�ime de defecte de care t�n�ra sa mam� are de asemenea obliga�ia s� se ocupe.

Unii dintre noi �i �nconjoar� copiii cu prea mult� afec�iune, cu prea mult� grij�. �i �in p�n� la g�t �n puf c�ldu�, �i vegheaz� s� nu-�i fac� v�n�t�i, zg�rieturi sau cucuie la joac�, le �ndep�rteaz� toate pietrele din drum, nu le permit s� ri�te nimic. Cum vor ca micu�ii lor s�-�i dezvolte spiritul de ini�iativ�, capacitatea de a lua decizii energice?
Autoritatea p�rin�ilor nu trebuie s� se manifeste ca un ham, ci s� se preg�teasc� pentru a fi eficace �n situa�ii deosebite.
E bine ca odrasla noastr� s� �tie de ce ac�ioneaz�, s� fie �n consecin�� condus� pe c�t posibil de ra�iune, pentru c� �ntr-o zi �ndrumarea noastr� va �nceta. Ra�iunea e reprezentat� de tat�, �n timp ce mama reprezint� tandre�ea �i bl�nde�ea, dar regula nu are nimic riguros. Bine�n�eles c� educa�ia fetelor, cu am�nuntele ei de fiecare clip�, revine mamei. Ea are nevoie pentru aceasta de comori de r�bdare, de bun�tate, de o adev�rat� art� a nuanțelor ca s� �tie c�nd s� cedeze �i c�nd s� r�m�n� inflexibil�.

- II -

Nu vom l�uda niciodat� �ndeajuns devotamentul unei mame.
Cea mai mare parte a oamenilor superiori au fost forma�i de femei. Mame inteligente au ac�ionat puternic asupra lor.
Pe de alt� parte, tat�l are adesea o mare influen�� asupra fiicelor sale, de�i nu se ocup� dec�t �n linii mari de educa�ia lor.

C�nd p�rin�ii se consacr� serios educa�iei copiilor lor, fiecare dintre ei le transmite calit��ile caracteristice sexului s�u.
Mama le comunic� fiilor ei mai mult� delicate�e �i inim� dezvolt�ndu-le gusturile.
Tat�l c�le�te b�rb�te�te inteligența fiicelor sale, le insufl� echitate, sinceritate, puterea de a face fa�� unor impresii prea vii �i uneori pasiunea pentru studiu. El le transform� �n oameni cinsti�i, ceea ce nu face r�u unor femei cumsecade.

- III -

�n educa�ia astfel �n�eleas�, p�rin�ii stabilesc datoria ca regul� a vie�ii �i o impun prin exemplu personal. S� nu spui niciodat� �Nu pot�, c�nd ai de �ndeplinit o sarcin� sau de rezistat r�ului, iat� prima norm�. S� te por�i instinctiv bine nu e de ajuns, e important s� ai o con�tiin�� activ�.
Datoria e un consemn care nu se nesocote�te. P�rin�ii au obliga�ia s-o personifice �i s� fie un exemplu pentru copiii lor. Sarcina p�rin�ilor e prin urmare �S�-�i fac� vl�starele oameni�.
�n via�a zilnic�, �n practic�, nici mamele, nici ta�ii nu prea dau dovad� de eroism spartan. Sub pretext c� le vor suferi copiii destul mai t�rziu ei prefer� s�-i fereasc� de orice contact cu realit��ile dure ale vie�ii.

B�ie�elul, feti�a care nu b�nuie grijile p�rin�ilor lor nu pot s� le �n�eleag�. Rezultatul e o indiferen�� rece.
Dac� p�rin�ii nu vor s�-�i �ntristeze copiii cu necazurile lor, de unde vor �nv��a ace�tia simpatia?
Dac� p�rin�ii nu vor s�-�i �nsp�im�nte copii cu ideea bolii �i mor�ii, ce vor face ace�tia �n ziua inevitabil� c�nd se vor �nt�lni cu ele?
E necesar� ini�ierea copilului, at�t c�t v�rsta lui o permite, �n preocup�rile celor din jur.
E bine ca b�ie�elul s� �tie c� tat�l s�u munce�te �i c� �i el va trebui s� munceasc� mai t�rziu. E bine ca feti�a s� cunoasc� eforturile mamei sale. E bine ca ambii s�-�i dea seama c� trebuie s� renun�e uneori la o pl�cere pentru a nu impune cheltuieli suplimentare Familiei.

- IV -

Un copil cu instincte bune poate deveni sfid�tor sau egoist prin educa�ie. Tot g�ndindu-ne la el, �l dezobi�nuim s� se g�ndeasc� la ceilal�i. Una din primele �ndatoriri ale p�rin�ilor e, dup� p�rerea mea, s� le insufle copiilor ideea de sacrificiu, care e baza tuturor lucrurilor mari �i durabile. A� sugera chiar s� i se acorde copilului treptat, pe m�sur� ce se maturizeaz�, posibilitatea de a se conduce singur.
�mi amintesc c� bunica i-a spus odat� mamei: �S� �ncui bomboanele, �nseamn� s�-�i lipse�ti copiii de dreptul de a se constr�nge singuri.�

Din p�cate practica disciplinei nesilite e extrem de rar�, de aceea supravegherea, �ndrumarea se impun. Supravegherea, �ndrumarea nu vor �mpiedica, ci vor asigura dezvoltarea caracterului �n direc�ia corect�.
A avea caracter e obligatoriu �i aceasta �ncepe prin a avea un caracter ur�t. E treaba p�rin�ilor de a-l forma, de a atinge cu delicate�e un mecanism subtil c�ruia i se pot da u�or peste cap angrenajele. O atitudine nepotrivit� a p�rin�ilor dup� o mustrare f�cut� copilului �l poate transforma �ntr-un sceptic.

- V -

P�rin�ii au mai multe �ndatoriri dec�t drepturi. Copiii le apar�in, f�r� �ndoial�, dar �i ei apar�in copiilor lor pe toat� perioada educa�iei. Legea a prev�zut pedepse aspre pentru p�rin�ii denatura�i care-�i abandoneaz� sau maltrateaz� copiii.
Autoritatea p�rin�ilor se bazeaz� pe responsabilitatea pe care �i-au asumat-o fa�� de societate �ntemeind o Familie, pe obliga�iile presupuse de ea.
Tinerele, cele mai multe dintre ele viitoare mame, au aici o important� tem� de reflec�ie.

P�rin�ii datoreaz� copiilor lor cele necesare traiului, �ngrijire, educa�ie �i impar�ialitatea �i oblig� s� nu fac� deosebiri �ntre ei, s� nu dea unora mai mult ca altora.
Statul, �n numele interesului general, care trece �naintea intereselor personale, ap�r� minorul, c�ci for�ele adultului, care va fi mai t�rziu copilul, apar�in Patriei �i se cuvin ocrotite, puse �n valoare. Puterea Statului limiteaz� �i controleaz� puterea p�rin�ilor. De exemplu copilul e retras de la p�rin�i nedemni, declara�i dec�zu�i din drepturile lor asupra lui. De aici �i principiul �nv���m�ntului obligatoriu.

- VI -

Suntem departe de civiliza�iile antice care d�deau tat�lui drept de via�� �i de moarte asupra odraslelor sale. Nu regret un trecut at�t de dur. Nu regret nici m�car ce mai r�m�sese din el �n ultimele secole. Dec�derea moral� din prezent m� face �ns� s�-mi par� r�u c� tat�l nu se mai bucur� la noi de o autoritate at�t de respectat� ca �n perioada interbelic�.
Datoria p�rin�ilor e s�-�i �nve�e copiii s� nu doreasc� bani cu orice pre�, s�-i �ndrepte spre zonele superioare ale Binelui �i Frumosului, s� trezeasc� �n ei con�tiin�a.
Datoria copiilor e s� accepte ce-i �nva�� p�rin�ii. �n ce-i prive�te supunerea e necesar�.

Dar aceast� supunere, vor spune unii, e efectul firesc al iubirii filiale care e un sentiment instinctiv. Pentru c� nu cunosc nimic bun care s� fie pur instinctiv, consider c� e bine ca acest sentiment s� fie sprijinit �i de ra�iune. Iubirea filial� instinctiv� e de ordin inferior. Determin� gesturi, atitudini, comportamente de anim�lu� care caut� ocrotire. E bun� �n primii ani de via��, dar apoi iubirea trebuie s� capete un caracter mai nobil.
Depinde de p�rin�i ca, devot�ndu-se, s�-�i fac� apreciat devotamentul. Nu se �nt�mpl� uneori ca un copil s�-�i considere mama ca fiind pur �i simplu proprietatea sa? Ea g�se�te �n aceasta o bucurie, e pl�cut s� te �tii folositor celor dragi, dar dac� nu se ap�r�, copilul va deveni repede despotic. Va �ine la mama sa doar pentru c� e �n mare m�sur� dependent de ea, se va socoti cel mai important dintre to�i. Tot p�rin�ii au obliga�ia s�-l �nve�e c� nu poate pretinde mai mult dec�t i se cuvine, c� nu se cade s� lezeze pe nimeni �i c� importan�a fiec�ruia se m�soar� prin faptele lui bune.

Copilului, care are totul de �nv��at, de primit de la ceilal�i, nu i se cere dec�t s�-i iubeasc� �i
s�-i asculte pe cei care-l iubesc.
De�i �n inima �i �n g�ndurile p�rin�ilor s�i ocup� primul loc, el e obligat s� se mul�umeasc� cu cel de al doilea �n via�a de Familie propriu-zis�. Totul i-l impune, v�rsta, lipsa de experien��, necesitatea unei ierarhii �i faptul c� neav�nd responsabilit��i, nu poate avea preten�ia s� domine. Vedem totu�i b�ie�ei, feti�e d�ndu-�i cu p�rerea, impun�ndu-se chiar, astfel c� nimic nu se face f�r� ei. Bie�i copii, cum ar putea fi cineva ridicol la v�rsta lor! S� nu crede�i cumva c�-i dezaprob prea tare pe ace�ti omule�i, ei nu au primit �nc� lec�ii de la via��. Nu e prin urmare r�u c� se manifest�. E �ns� necesar ca p�rin�ii s�-i fac� s� aib� discern�m�nt.

- VII -

Nu se poate realiza o educa�ie bun� dec�t dac� ascultarea de p�rin�i e �nso�it� de �ncredere. Copilul trebuie s� se arate �n mod sincer a�a cum e f�r� s� �ncerce s� devin� dintr-o m�ndrie absurd� o enigm� vie. Exist� uneori �ntre copii �i p�rin�i o lips� de comunicare ciudat� cauzat� de refuzul unora de a-�i deschide inima �i de incapacitatea celorlal�i de a-i determina s-o fac�.
Fetelor, c�nd cresc, li se �nt�mpl� de multe ori s� se �nchid� �n sine. Ele fac pe secretoasele poz�nd �n casete bine �nchise a c�ror cheie s-a pierdut. Dar dac� vom deschide caseta, nu vom g�si �n ea dec�t vanitatea �i timiditatea unui copil, care-�i ascunde cu grij� emo�iile, ideile, de team� s� nu-i fie criticate. Mama ezit� uneori s� for�eze c�tigarea �ncrederii �i, timp de mai mul�i ani, educa�ia b�jb�ie, defectele cresc. E ceea ce se nume�te �v�rsta dificil�. Mai t�rziu aceasta se va schimba, primele experien�e de via�� vor netezi asperit��ile, dar va fi poate prea t�rziu pentru a reveni asupra unor obi�nuin�e c�p�tate �i zidul ridicat �n copil�rie se va men�ine la tinere�e.

Ascultare, sinceritate, respect, iat� pe scurt �ndatoririle foarte simple ale copiilor fa�� de p�rin�i, �ndatoriri u�oare c�nd p�rin�ii sunt buni a�a cum sunt mai to�i p�rin�ii. Dar chiar dac� educa�ia primit� de copil e riguroas� p�n� la asprime, acesta nu are nicio scuz� pentru nerespectarea unor legi nescrise de care nimic pe lume nu-l poate elibera. El le va fi recunosc�tor p�rin�ilor pentru grija pe care i-au ar�tat-o, fie c� au fost bl�nzi sau nu. F�r� ocrotirea lor, f�r� vigilen�a lor, ce ar fi devenit?
Exist�, din p�cate, ta�i despotici, mame indiferente. Cum trebuie s� se poarte cu ei bie�ii lor copii? S� le reamintim de Vechiul Testament, de mantia cu care fii lui Noe l-au �nvelit pe tat�l lor beat. Ace�ti copii sunt datori s� nu fac� mare caz de defectele p�rin�ilor lor �i s� p�streze t�cerea �n leg�tur� cu toate pl�gile dezolante ale Familiei. Dar s� nu ne oprim prea mult la ni�te excepții. De obicei p�rin�ii p�c�tuiesc doar prin exces de tandre�e �i e u�or s� li se r�spund� prin ascultare. Chiar dup� tinere�e, c�nd aceast� obliga�ie absolut� nu mai exist�, datoria de recuno�tin�� �i de respect r�m�ne.

Recuno�tin�a se manifest� c�nd p�rin�ii sunt b�tr�ni. Fii �i fiicele lor le datoreaz� atunci tot ce au primit de la ei �n copil�rie: hran�, �ngrijire corporal�, o continu� solicitudine.
Rolurile s-au schimbat. B�tr�nului via�a pasiv� c�nd e�ti obligat s� prime�ti. Copiilor ajun�i la maturitate via�a activ� cu bucuria de a da.
Cei �n v�rst� nu mai au mult de tr�it, la b�tr�ne�e anii sunt ani de gra�ie. Trebuie s� ne gr�bim s�-i umplem cu c�t mai mult� tandre�e pentru ca �n ziua dispari�iei p�rin�ilor no�tri, s� nu ne r�m�n� �n inim� nicio remu�care provocat� de lipsa de devotament, niciun regret pentru timpul pe care l-am pierdut f�r� s�-i iubim.

Popescu Angela
______________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DAC� TOATE ACESTEA FI-VOR �NV��ATE
de Nicolae Labi�

Fiii vo�tri singuri hot�r�sc �n via��
Care-i meseria ce o vor urma,
Fiii vo�tri singuri mai t�rziu �nva��
Taina ei fierbinte, nobil� �i grea.

Fiii vo�tri singuri mai t�rziu, fire�te,
κi aleg iubita m�ng�ind-o bl�nd,
Inima lor larg� sincer�-�i roste�te
�n privin�a asta cel mai greu cuv�nt.

Fiii vo�tri, �ns�, trebuie s�-nve�e
Din copil�rie �nc�, de la voi,
Primele �ndemnuri, primele pove�e,
Dorul de lumin�, sc�rba de noroi.

C�t sunt fragezi �nc�, mame, �nv��a�i-i
S� iubeasc� floarea pur� din livezi
S� iubeasc�-ntinsa mare �i Carpa�ii,
Ce-�i �nal��-n ceruri fruntea de z�pezi.

Sufletul s�-l aib� ne-ntinat ca floarea,
Ochii lor s� fie limpezi �i cura�i,
S� nutreasc� vise vaste cum e marea,
S� �nal�e g�nduri c�t ace�ti Carpa�i.

Oamenii, din suflet, ve�nic, s� iubeasc�,
Fra�i s�-i socoteasc�, simpli �i-n�elep�i;
�nv��a�i-i, mame, cr�ncen s� urasc�
Pe acei ce-s du�mani oamenilor drep�i.

S� iubeasc� versul, s� iubeasc� struna,
Ce-i curat �n lume; ce e bun �i viu;
C�t sunt mici, s�-nve�e a ur� minciuna
Asta nu se-nva�� c�nd e prea t�rziu.

S� iubeasc� �ara, pentru ea s� sar�
La nevoie-n ape, la nevoie-n foc.
�nv��a�i-i, mame; dragostea de �ar�,
Ea cuprinde toate-acestea la un loc.

Ea s� le sclipeasc�-n lic�rul pupilei,
S� le creasc�-n suflet bl�nd� ca un spic.
S� se team� stra�nic de ru�inea zilei
C�nd ar �ti c� ��rii nu i-au dat nimic.

Dac� toate-acestea fi-vor �nv��ate,
Restul o s� vin� de la sine-apoi
�i-au s� se-mplineasc� visurile toate
Ce le-a�i pus �ntr-�n�ii, mame scumpe, voi.
_________________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE

FAMILIA

Femeia �i Familia

-I-

�n prezent, c�nd toate carierele �i sunt deschise, femeia are de ales �ntre a fi femeie �i a fi o personalitate.
Dup� p�rerea mea misiunea femeilor e s� r�m�n� femei, s� perfec�ioneze via�a familial�, s-o �nsufle�easc�, s-o �nfrumuse�eze, s�-i dea un caracter sacru. E o misiune important�, nobil� �i ar fi o gre�eal� s� se cread� c� limiteaz� influen�a feminin� la spa�iul casnic. Cresc�nd copiii, femeia ac�ioneaz� asupra opiniilor lor �i asupra moravurilor lor, ea preg�te�te via�a viitoare a Na�iunii.

Ne agit�m inutil �ncerc�nd s� g�sim r�spuns la o �ntrebare aberant�: femeia e inferioar� sau superioar� b�rbatului? Ea nu e nici inferioar�, nici superioar� b�rbatului, ci diferit� de el, ambii fiind meni�i s� se completeze reciproc. Ideal� ar fi o c�snicie unde totul s-ar face de comun acord. �ntr-un astfel de caz superior ar fi acela care s-ar devota cel mai mult.
�n Familie unul trebuie s� asigure veniturile, cel�lalt administrarea lor, ambele func�ii cer�nd la fel de mult� st�ruin�� �i abnega�ie. S-a demonstrat c� de cele mai multe ori femeile sunt cele care sus�in c�minele sau le ruineaz�. Ele dirijeaz� gospod�riile �i �n consecin�� decid �n tot ce are leg�tur� cu Familiile lor. Nu e pu�in lucru pentru c� de stabilitatea Familiilor depinde stabilitatea Na�iunii.

-II-

Asta nu �nseamn� c� femeilor le e interzis s� munceasc� atunci c�nd nevoia sau gusturile le-o impun. Chiar dac� are servici, se cuvine ca femeia s� se limiteze �n via�a c�minului la veniturile de care dispune, s� nu aib� pretenții exagerate, s� fie ordonat� �i
econoam�. Cump�tat�, ocup�ndu-se de gospod�rie, ob�in�nd c�tiguri suplimentare, ea va deveni un factor activ �n Familie. �n�eleg�nd c�t e de important ca voin�a �i impulsul s� fie una, supus� inteligent autorit��ii so�ului ca partener�, nu ca subaltern�, ea va avea de la el �ntregul sprijin. �tiind ce vrea �i �ncotro se �ndreapt�, ea va g�si o mare bucurie �n a face din prosperitatea casei marea sa realizare.

Firea a h�r�zit femeile vie�ii de Familie, le-a format pentru asociere, le-a stabilit ca �el fericirea aproapelui. Ele cunosc mai pu�in ca b�rbatul egoismul luptei pentru via�� �i cu toate c� �n prezent totul li-l impune ele �i p�streaz� �nclina�ia spre elanurile inimii, spre sacrificiu. S� nu le judec�m superficial, ci �n �mprejur�ri grele, la necaz, �n eroismul lor obscur de fiecare zi. Pe l�ng� bolnavi, de exemplu, ele dau dovad� de o energie extraordinar�. Aproape toate femeile sunt infirmiere excelente, �ngrijirea minu�ioas� de dat celor afla�i pe patul de suferin�� scoate �n eviden�� calitatea lor dominant� care uneori devine exagerat�: ata�amentul scrupulos, formalist pentru lucrurile m�runte. Femeia judec� bine, chiar dac� �i cam lipse�te perspectiva, chiar dac� d� prea mult� importan�� formei, aparen�elor, neglij�nd fondul. A�a cum e, cu calit��ile �i defectele sale, ea e �ns� centrul Familiei. C�nd mama lipse�te c�minul pare lipsit de via��.

Femeia exercit� �n cas� un fel de suveranitate, �nsufle�ind mecanismele delicate ale c�sniciei, influen��nd sufletele. �ndatoririle sale casnice, �ndeplinite �ntr-un cerc restr�ns, comunic� precizie �i claritate demersurilor pe care le face. Achit�ndu-se de ele pentru binele alor s�i, ea are satisfac�ia de a se sim�i util� �i de a fi din acest motiv mai iubit� de so�, de copii, de to�i aceia care depind de ea.
Cunosc femei care nu mai tr�iesc pentru ele, ci pentru cei care le sunt apropia�i. A� fi ispitit� s� le reamintesc c� fiecare are �ndatoriri �i fa�� de sine, dar cine poate condamna o gre�eal� f�cut� din exces de abnega�ie?

-III-

Femeia e v�zut� �nainte de toate ca mam� �i so�ie, c�s�toria fiind pentru ea voca�ia principal�, f�r� s� fie totu�i singura. Celibatar�, ea va juca �n Familie un rol care cere sacrificii sau se va dedica �n exterior binefacerii, studiului. Pentru aceasta e bine s� se preg�teasc� pentru loviturile pe care i le poate da soarta �i s�-�i creeze �n sine resurse de energie care s�-i permit� s� reziste. O asemenea cale nu e u�or de urmat cer�nd o mare ini�iativ�, o rar� for�� sufleteasc�. E adev�rat c� munca e prin ea �ns�i r�splat�, s� nu le pl�ngem deci pe �nsinguratele de tot felul care �i c�tig� via�a laborios. Un merit lipsit de aceea�i compensa�ie �i nu mai pu�in onorabil e acela al fiicelor care-�i �ngrijesc p�rin�ii b�tr�ni, al m�tu�ilor care se consacr� educa�iei nepo�ilor, al surorilor care tr�iesc �n umbra fra�ilor lor.

Se spune c� e mai greu s� fii fat� b�tr�n� dec�t mam�.
C�s�toria fiind baza colectivit��ii, firea �i influen�a mediului social formeaz� femeile pentru ea. Cea mai mare parte dintre ele g�sesc �n c�s�torie tot ce-�i doresc: afec�iune, continuarea vie�ii prin copii, o gospod�rie unde sunt suverane, responsabilit��i multiple care, chiar luate �n forma lor cea mai vulgar�, ajung s� le atrag�. Acelora care v�d mai sus �i mai departe, �ntemeierea unei Familii le apare ca o misiune divin� dat� de Dumnezeu �nsu�i. E o mare responsabilitate s� formezi b�rba�i �i, ceea ce nu e deloc u�or, femei.
�ndatoriri fa�� de so�, �ndatoriri fa�� de copiii ce se vor na�te, �ndatoriri fa�� de Na�iune, sub acest aspect aproape de temut i se �nf��i�eaz� tinerei so�ii rolul femeii. Ceea ce nu o va �mpiedica s� fie fericit�, dimpotriv�, pentru c� dificult��ile de orice fel pot fi �nfruntate, dac� ne �narm�m bine �mpotriva lor.

�n Familie femeia monopolizeaz� devotamentul. Ea e nevoit� mereu s�-�i sacrifice gusturile, nu poate dispune de timpul s�u. Nu-i lipsesc, �n schimb, niciodat� ocaziile de a comunica curajul natural cu care e dotat�, pentru c� e mai rezistent� ca b�rbatul la durere fizic� �i moral�, pentru c� se redreseaz� cu mai mult� energie. O �nsu�ire special� �i permite s� se adapteze rapid la �mprejur�ri. Via�a nu rezerv� surprize ce pot modifica situa�ia Familiei �i drept urmare rolul activ al so�iei, al mamei?
Toate femeile �i au zilele lor de lupt�. Nimic nu le fere�te de nevoia de a ar�ta la un moment dat un curaj �i o hot�r�re contrare cu ce au fost obi�nuite.

-IV-

Suntem foarte departe de visul copilelor r�sf��ate care �i imagineaz� c� vor putea continua s�-�i fac� toate capriciile �i de rolul de bibelou de lux atribuit femeii �n telenovele. Totu�i aceasta nu exclude farmecul. Dar s� ne �n�elegem asupra termenului. Nu confer� farmec doar frumuse�ea fizic�, gra�ia, copil�riile, veselia tinereasc�, ci �i bun�tatea, lipsa toanelor, intui�iile p�trunz�toare, talentul rar de a face �ntotdeauna ce trebuie. Acest din urm� tip de farmec poate rafina un anturaj mediocru, �l poate dezobi�nui de grosol�nie, �i poate rezolva dificult��ile �i asigura armonia.

Femeia se cuvine s�-�i ajute so�ul, copiii lumin�ndu-le calea, d�ndu-le curaj. C�nd ea pl�nge e nenorocire, nimeni nu rezist� lacrimilor sale, for�a tuturor se evapor�.
Femeia are prin urmare datoria s� fie sfetnic �naintea nenorocirii, ajutor curajos dup�, s� prefere la nevoie onoarea bog��iei.
Nu toate femeile pot juca bine un rol at�t de providen�ial �i de luminos, dar toate pot tinde spre aceasta.

Unii spun c� pentru a reforma societatea, ar fi de ajuns s� fie reformate femeile. De fapt ar fi mult mai simplu ca ele s� fie atrase spre lucruri serioase �i modificat� acea conven�ie creat� de prejudec��i, de mode, care odinioar� voia femeia sentimental�, care azi o vrea prostituat�, dar care �i ignor� intelectul.
S� fii sf�tuitoarea ascultat�, voin�a activ� a unei Familii, d�, orice s-ar spune, mai mult respect de sine ca postura de cocot� chiar foarte bine �mbr�cat�.
De altfel cea mai imperioas� misiune a femeii e na�terea de copii �i educarea lor. De mam� depinde esen�a �nv���m�ntului școlar, orientarea sa moral�. Ori, cum se știe, prin �nv���m�nt se men�ine �i se consolideaz� Na�iunea.

-V-

Toate femeile se nasc �nv���toare, fie �i numai pentru a le transmite fiicelor lor acele gusturi care le-au ajutat s� deschid�, �n monotonia �ndatoririlor zilnice, ferestrele spre lumina �i aerul pur de sus.
Oricare ar fi situa�ia �n care soarta a adus o femeie, ea e datoare s�-�i foloseasc� adaptabilitatea pentru a-�i �ndeplini cu c�t mai mult� gra�ie misiunea care-i revine. Caracterul o determin� s� prefere o via�� lini�tit� �i stabil�, ocupa�ii de interior, ceea ce-i permite s� fac� s� �nmugureasc� �n Familie floarea idealului. Zorelele de la balconul garsonierei umile a unei vecine casnice cu doi copii m� �ndeamn� �ntotdeauna s� m� g�ndesc la aceasta. S� fii obligat� de o situa�ie oarecare s� stai acas� e o binefacere.

Surmenajul pe care via�a modern� �l impune femeilor, goana nebun� dup� distrac�ii nu li se potrive�te nici moral, nici fizic.
Vizitele interminabile prin magazine, afi�area unui lux fals pentru a-�i da o aparen�� de elegan��, preocuparea exagerat� pentru mod�, toate acestea sunt opusul voca�iei noastre, toate acestea alung� b�rba�ii c�nd e vorba de c�s�torie.
Cultura �i nu hainele, grija pentru aproape �i nu bibelourile sau zorzoanele sunt cele care ne vor impresiona cel mai mult c�nd vom intra �n locuin�a unei femei cu adev�rat bune �i distinse. Casele noastre poart� amprenta sufletelor noastre, a�a cum hainele noastre iau forma corpurilor noastre.

�n Familie, femeia face binele discret. Ea e ca vata pus� �n cutiile cu por�elanuri. Scoas� de acolo totul se face ��nd�ri. Dar bl�nde�ea ar fi insuficient� dac� nu ar fi dublat� de fermitate, de acea hot�r�re prompt� care doar ea permite s� se adopte o atitudine tran�ant� c�nd e cazul.
F�r� s� �ncalce autoritatea �efului Familiei, so�ia, mama se va fi implica �n tot ce �ine de folosirea veniturilor comune. E o gre�eal� s� se cread� c� femeile nu sunt f�cute pentru afaceri. Cu aten�ia lor pentru lucrurile m�runte, ele le �n�eleg foarte bine. Felul �n care unele
s-au �mbog�țit dovede�te c� au totul de c�tigat dezvolt�ndu-�i spiritul administrativ dob�ndit �n gospod�rie. La �ar� multe femei iau parte la conducerea unor ferme mari c�rora vigilen�a lor le asigur� succesul.

-VI-

Treburile f�cute cu zel, propun�ndu-�i un �el de atins, devin atractive oricare ar fi ele, chiar �i menajul. S� nu depreciem ocupa�iile umile pe care el le implic� pentru c� poezia le-a glorificat, dovad� Nausicaa sp�l�nd rufe, de�i era prin�es� �i Charlotte a lui Goethe f�c�nd tartine cu unt. De la cea mai mare doamn� p�n� la cea mai ne�nsemnat� femeie, virtutea menajului e mai presus de oricare alta ca instrument de a p�zi via�a. Activit��ile aparent m�runte �i au �nsemn�tatea lor.

E important s�-�i iube�ti munca. Iubind-o te achi�i bine de ea. Nu v� asuma�i �ns� munca altora. O bun� st�p�n� a casei nu-�i risipe�te timpul �i for�ele cu activit��i pe care al�ii pot s� le fac� sub �ndrumarea sa, dar nu ezit� s� se implice �ntotdeauna personal �n acele crize provocate de lipsa de resurse care nu cru�� nici micile gospod�rii, nici marile State. Firea nu a f�cut degeaba femeia fin� �i dibace, �nclinat� spre ordine, spre meticulozitate, spre prevedere. Rezult� de aici economie, ceea ce nu �nseamn� zg�rcenie, ci �n�elegerea inteligent� a cheltuielilor, adaptarea lor la venituri. Aceast� economie bazat� pe principiul sever �nicio datorie, plata pe loc� va da cu siguran�� Familiei o organizare mai bun�, mai mult confort, mai mult� s�n�tate. E de preferat o locuin�� mobilat� cu simplitatea drag� p�rin�ilor no�tri fanteziilor costisitoare pl�tite prin reducerea cheltuielilor pentru mas� sau c�ldur�.

Ordinea, cur��enia, punctualitatea par pu�in lucru �i totuși ele creeaz� o atmosfer� de pace. O cas� �n neor�nduial� �i produce fiec�ruia o stare de disconfort care �n�cre�te caracterele.
De la o discu�ie pentru o m�ncare nereu�it� sau o cin� �nt�rziat� se poate ajunge la certuri grave. Punctualitatea, una din micile virtuți adesea dispre�uite, e un element esen�ial pentru p�strarea armoniei. Pare foarte vulgar �i banal s� faci s� depind� pacea Familiei de am�nunte de menaj, dar fiecare dintre noi g�nde�te �n secret sau o spune pe �leau: ��in la persoana mea.� Or femeia are grij� ca persoana celor dragi s� fie �mbr�cat� c�lduros �i hr�nit� dup� plac. Aceast� purtare de grij� nu o va pune �n inferioritate, dac� va �ti s-o �nal�e prin inten�ie �i dac� nu face din ea un �el, ci doar un mijloc.

-VII-

Femeia pur� cu personalitate superioar� puternic�, cu suflet deschis oferind sfat, ajutor �i m�ng�iere celor care au nevoie de ele ar putea p�rea o pl�smuire ireal�, dac� nu am vedea-o chiar l�ng� noi.
Nu ignor via�a femeilor celebre prin talentele lor. Dar adev�ratul talent e o excep�ie, �n timp ce descoperim �n fiecare clip� �n umbr� mame care �ntruchipeaz� portretul femeii puternice din Cartea �n�elepciunii. Obliga�iile feminine, acelea�i acum trei mii de ani ca azi, nu sunt nic�ieri mai concludent �nf��i�ate ca �n Biblie. Nimic din ce e cu adev�rat uman nu e schimbat de trecerea timpului.

Iubi�i-v� unii pe al�ii ca fra�ii, spune �i repet� de mai multe ori Evanghelia. Ceea ce pare s� indice c� prietenia fr��easc� e cea mai natural�, cea mai solid�, cea mai profund� afec�iune. �n mod surprinz�tor �ns� tinerele nu caut� �ntotdeauna prietenia la surorile lor. Uita�i o clip� c� majoritatea surorilor se �n�eleg de minune, pentru a admite c� �n unele Familii domnesc certuri frecvente �ntre copii sau mai degrab� r�ceal�. Aceast� absen�� de afinitate e uneori rezultatul unor gelozii sup�r�toare. Ea mai �ine �i de frecu�ul zilnic care produce divergen�e, �ocuri �n fiecare clip�. Caracterele pot fi foarte diferite �n aceea�i Familie �i dac� nu se ajunge la conciliere, pot ap�rea conflicte. Problemele generate de interese se vor ad�uga acestor tensiuni deja destul de puternice. �Cu cine vrei s� m� judec? �mi spunea o prieten� aflat�
�ntr-un etern proces cu fratele ei. Cu zulu�ii, cu hotento�ii, cu care nu am nimic de �mp�r�it?�

Rar exist� egalitate absolut� �ntr-o Familie numeroas�. Cei mici admit cu greu c� fra�ii �i surorile lor mai mari se bucur�, datorit� v�rstei, de unele privilegii. Apar sup�r�ri, ranchiune pentru c� firea omeneasc� e imperfect�, pentru c� asumarea r�spunderii e rar�. Apoi fratele �i sora se cunosc prea bine pentru a se judeca obiectiv. Unele caractere se aseam�n� cu acele tablouri ce trebuie privite de la distan�� pentru c� de aproape par m�zg�leli. Cele mai mici toane, cele mai mici imperfec�iuni manifestate continuu, fac s� treac� neobservate calit��i remarcabile. Sunt spuse multe verde �n fa��, prea multe. Prietenia e un obiect casabil, spart nu mai poate fi reconstituit. Pare mai u�or de dat dovad� de tact �ntre prieteni ca �ntre fra�i sau surori. Ne vedem prietenii c�nd avem chef, �n Familie ne vedem mereu, uneori �n momente c�nd nu prea suntem dispu�i la concesii, de aici dificult��ile. Suntem obliga�i, de voie de nevoie, s� ne adapt�m dispozi�ia la exigen�ele celorlalte persoane care au acelea�i drepturi ca noi, cu toate c� nu le-am ales ca pe prieteni pentru c� ne-au pl�cut.

-VIII-

Se spune c� formarea caracterului se realizeaz� �n Familie, c� sunt mult mai bine crescu�i copiii care au mai mul�i fra�i �i surori. Ei nu au �ntr-adev�r egoismul copiilor unici, ci alte defecte. Sunt tachin�ri care �n�cresc b�ie�ii, iar pe fete, ofens�ndu-le, le fac s� se �nchid� �n sine. P�rin�ii cred uneori c� e mai bine s�-�i lase copii s� se descurce �ntre ei, cu toate c� s-ar impune s� reprime cu mult� grij�, dac� nu certurile u�oare, cel pu�in rivalit��ile de inteligen�� dintre b�ie�i sau de frumuse�e dintre fete mai mari. Din fericire fra�ii, surorile care se �n�eleg bine predomin�. Amintirile din copil�rie, temele f�cute la aceea�i mas�, necazurile, bucuriile tr�ite �n comun �n primii dou�zeci de ani de via�� �i vor apropia �i ei vor fi cei mai buni prieteni, dac� sunt amabili unii cu al�ii �i dac� p�rin�ii men�in armonia.

Iat� dou� surori de v�rst� apropiat�, care nu s-au desp�r�it niciodat�, care au devenit gemene suflete�te. Via�a lor zilnic� e aproape identic�, hainele asem�n�toare. Caracterele diferite nu le �mpiedic� s� g�ndeasc� la fel pentru c� au fost crescute la fel. Sunt at�t de unite, at�t de asem�n�toare �nc�t �ndep�rteaz� tacit din via�a lor tot ce le-ar putea desp�r�i �i �mb�tr�nesc �mpreun� cert�ndu-se uneori, dar �n fond ador�ndu-se. �n cazul unor asemenea surori c�nd una dintre ele se m�rit�, cealalt� se identific� �n continuare cu existența ei, �i devine satelit, �i cre�te copiii ca pe proprii s�i copii �i g�se�te destul� fericire pentru sine �n fericirea celorlal�i. A�a se poate explica secretul adorabil al senin�t��ii acestor fete b�tr�ne at�t de utile �ntr-o Familie.

C�nd e vorba de un frate �i de o sor� afec�iunea cap�t� un caracter diferit. Firile feminin� �i masculin� se completeaz� reciproc. Binele pe care o sor� �l poate face fratelui s�u e incalculabil. Ea �l fere�te de r�u determin�ndu-l s�-i respecte puritatea, ea �i inspir� sentimentul unei datorii care place firilor curajoase, datoria de protector. Ceva puternic �i delicat caracterizeaz� ata�amentul dintre un frate �i o sor�. Discut�nd ei se l�muresc unul pe altul prin felul �n care faptele se prezint� ra�iunii viitorului b�rbat �i tactului �n formare al viitoarei femei.

�n Familiile numeroase se formeaz� �n acest mod grupuri, de cele mai multe ori de c�te doi, �n func�ie de potrivirile de fire sau de v�rst�. ��ia doi� �i iau �ntotdeauna ap�rarea unul altuia, �i acoper� faptele rele, intervin unul pentru altul pe l�ng� p�rin�i. Dar copiii mai mari �i au locul lor aparte care comport� o gr�mad� de �ndatoriri.

-IX-

Multe feti�e �nso�esc, supravegheaz�, p�zesc ��nci un pic mai mici ca ele. �n gospod�riile s�race cea mai �n v�rst�, la �apte sau opt ani, e deja de mare folos. E ceea ce le d� copiilor unei mari majorit��i capacitatea de a se descurca singuri la o v�rst� c�nd cei din Familiile �nst�rite nu sunt �nc� �n stare s-o fac�. Totu�i chiar printre cei boga�i multe fete aud
spun�ndu-li-se: �Trebuie s� cedezi pentru c� e�ti mai mare.� Sentimentul responsabilit��ii apare a�adar devreme �i uneori e cam ap�s�tor. Nu e �ntotdeauna pl�cut s� fii dat� ca exemplu pentru c� aceasta impune mai multe virtu�i dec�t ai vrea s� practici �i o �ng�duin�� mai cur�nd for�at� dec�t fireasc�. S� se ocupe de fr��iori e o misiune onorabil� care �nal�� copila �n proprii s�i ochi, dar care o plictise�te adesea at�t de mult c� o face moroc�noas�.

Surorile, fra�ii pe post de profesori le cer prea mult elevilor lor din exces de zel �i din lips� de experien��. Nu conteaz�, cel mare, frate sau sor�, e o for�� �ntr-o Familie. El devine cap de r�nd �i-i antreneaz� pe ceilal�i dup� el. Dac� cel mare e muncitor, cei mici vor fi rareori lene�i. Impulsul e dat. �i dac� cel mare e o fat�, responsabilitatea, obi�nuin�a abnega�iei �i vor deveni o a doua natur�. Ea va avea �ndatoririle unei mame, f�r� s� aib� bucuriile ei. Cei mici o vor vedea �n ea un tutore, nu o sor� �i se vor r�zvr�ti adesea �mpotriva autorit��ii sale �ubrede. De nevoie se va resemna cu aceasta �i va da dovad� de o r�bdare, de o �ng�duin�� care nu sunt specifice v�rstei ei.
O cuno�tin�� de-a mea, sor� mai mare r�mas� �n c�min din datorie, a v�zut cum cresc, apoi cum i se risipesc fra�ii �i surorile care o invidiaser� pentru c� era prima n�scut�. R�splata i-a fost c� a devenit din ce �n ce mai folositoare p�rin�ilor s�i b�tr�ni, c� a ajuns �n cele din urm� prietena, sf�tuitoarea tuturor.

Fiilor, pe de alt� parte, le apar�in via�a activ� �i unele forme de devotament curajos cum ar fi s� aib� grij� de gospod�rie �n lipsa tat�lui sau s� c�tige prin munc� o situa�ie de care va beneficia toat� Familia. Afec�iunea dintre fra�i, bine �n�eleas�, e �n realitate o prietenie cu reciprocitate asigurat� legat� �ntre suflete egale, pentru c� �ntre fra�i nu e nicio deosebire de condi�ie. Ea se �nt�re�te printr-o obliga�ie infinit mai precis�. Aceasta e cu at�t mai adev�rat cu c�t atunci c�nd divergen�ele se accentueaz�, c�nd certurile izbucnesc, nimeni nu se simte liber s� renun�e la dragostea pentru ceilal�i, la a-i ajuta la necaz. Ne putem �nchide inima, dar nu vom uita niciodat� c� �n trecut p�rin�ii ne iubeau la fel pe to�i. Amintirile comune c�lcate �n picioare pot agrava urile, ranchiunele dintre fra�i, dar �i �i pot ajuta s� se ierte, s� se �mpace, pentru c� le e imposibil s� �ntoarc� pagina �i s� spun�, ca dup� o ceart� �ntre simpli prieteni, �S-a terminat!�.

Se cuvine deci ca fra�ii s� dea dovad� de �ng�duin�� reciproc� �i mai ales s� evite s� se izoleze unii de al�ii. Fetele, mult mai dornice de afec�iune, sunt cele care au tendin�a de a se �nchide �n propria carapace. Surorile, fra�ii lor s� �ncerce s� le �n�eleag�, s� le �ncurajeze s� se intereseze de bucuriile �i de succesele celorlal�i, s� le obi�nuiasc� cu acea �ncredere care permite s� ni se �napoieze ce am dat fiindc� a �ti s� prime�ti simpatia e uneori un act de generozitate. S� se �ntrajutoreze �ca degetele de la m�n�, s� se �n�eleag� �i dac� nu pot, s� se menajeze e datoria esen�ial� a fra�ilor �i surorilor. Aceasta pentru ca �ntr-o zi, c�nd casa unde au crescut va fi goal�, c�nd p�rin�ii vor fi disp�rut, grupul s� continue s� existe prin leg�turile de inim� �i de s�nge, iar copiii ce i se vor na�te s� simt� c� fac parte din aceea�i Familie.

Popescu Angela
_____________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE

FAMILIA

T�n�ra la p�rin�i

-I-

Dac� �n cercul Familiei rolul femeii e activ, acela al tinerei e �i activ �i pasiv. Vreau s� spun c� e necesar ca activitatea sa s� se exercite �n primul r�nd �n folosul alor s�i. Iat-o ajuns� la v�rsta c�nd educa�ia i s-a terminat, c�nd sacrificiile f�cute de p�rin�i pentru ea au �ncetat. Vor trece ni�te ani �nainte ca ea s�-�i �ntemeieze propria Familie. Va r�m�ne, deci, �n continuare �n c�min. Ce va face c�t va mai sta acolo?

E �nc�nt�toare, se �n�elege, dar e de ajuns pentru o fiin�� uman�? Unele cred c� da. Se preocup� doar de aspectul lor exterior, se str�duiesc s� plac� f�r� s� remarce c� admira�ia care li se arat� nu are nimic m�gulitor. Despre o t�n�r� frumoas�, care nu-�i dezvolt� inteligen�a �i inima, se va spune ce spunea Milton, orb, despre so�ia sa: �E ca un trandafir, �mi dau seama dup� spini.� Mul�i p�rin�i, f�r� s� fie orbi, ar putea repeta acelea�i cuvinte. Calit��ile exterioare asigur� �n lume un oarecare succes, dar sunt mai pu�in importante �n Familie. Cel mai dr�gu� chip, dac� e posac, �i pierde mult din farmec, �n timp ce o bun� dispozi�ie constant�, lipsa toanelor �i a irascibilit��ii aduc bucurie �ntr-o cas�.

-II-

Nevoia de distrac�ie a unei tinere e de fapt o prejudecat�. Fiica s-ar cuveni s�-�i �nsenineze tat�l �ngrijorat de viitor sau obosit de munc�, mama care se zbate pentru to�i, fra�ii preocupa�i de carierele lor.

E ciudat c� tinerele, la o v�rst� c�nd totul e nou, par adesea plictisite �i imposibil de �nveselit. Cele mai multe dintre ele tr�iesc lini�tite, p�rin�ii scutindu-le de corvezi �i satisf�c�ndu-le capriciile �n limita posibilit��ilor. Au deci timp s�-�i dezvolte talentele �i cu toate acestea se plictisesc, ba chiar pozeaz� �n victime.

Iat-o pe domni�oara X� Ei bine, ea strive�te totul �n cale, oprim� o mam� prea slab� care
i-a devenit satelit �i terorizeaz� un tat� care nu-�i mai exercit� autoritatea asupra ei ca s� nu o supere. Rebela domni�oar� X comand�, conduce, se revolt� �mpotriva oricui �ncearc�
s�-i impun� ceva, declar� c� are propriile sale idei �i le impune cu orice pre�. Ceea ce nu o �mpiedic� s�-�i pl�ng� de mil�.
�i pe �biata� Z� Aceasta e mai pu�in b�t�ioas�. S-a �nchis �n turnul s�u de filde�, tr�ie�te acolo deta�at� de toate �i pentru c� nu a fost acceptat� de Familie ca regin� atotputernic� declar� c� Familia nu o mai intereseaz� dec�t foarte pu�in. Dac� mama o mustr� se bosumfl� �i face pe ne�n�eleasa.
Las la o parte pe aiuritele care consider� distrac�ia obligatorie, de�i e doar o odihn� permis�. S� te distrezi c�nd po�i, foarte bine, dar s� faci din asta o preocupare permanent�, niciodat�.

-III-

Din fericire cea mai mare parte a fetelor nu caut� �ntotdeauna distrac�ia. O t�n�r� de oarecare valoare e o personalitate �n formare. Dorin�a de afirmare o face s� aștepte cu ner�bdare s� i se ofere o �ans�, iar dac� a�teptarea se prelunge�te, �i pierde r�bdarea. Ea ar vrea independen�� pentru a putea atinge un �el oarecare. Dar cine o �mpiedic� s� aib� un �el? Ar putea, de exemplu, s�-�i perfec�ioneze fiin�a moral�, s�-�i dezvolte spiritul, s� stea drept �n fa�a vie�ii �n loc s� se legene �n iluzii. Nu-i trebuie dec�t voin��.

T�n�ra se poate preg�ti pentru via�� ajut�ndu-�i p�rin�ii. Ea �i va face astfel pe ai s�i s� beneficieze de calit��ile pe care le are, de preg�tirea sa. Al�turi de tat�l s�u va g�si o mie de modalit��i de a fi util�, �n afar� chiar de aten�ia pentru detalii caracteristic� femeilor. �tiu un tat� care �i-a f�cut fiica asociat� la firma sa �i consilier� �n v�nz�ri. Dac� s-ar fi dovedit superficial� sau iresponsabil�, e clar c� el nu ar fi implicat-o �n afacerea sa. De ea a depins �ncrederea care i s-a ar�tat.

-IV-

Muzica, lecturile �n comun, jocurile de c�r�i ca tabinetul sau macao, tot ce alung� monotonia serilor �n Familie, iat� domeniul tinerelor. Pentru c� nu apar�ii nim�nui, nu e un motiv s� te preocupi �n mod egoist doar de tine, ci dimpotriv� o �ans� de a fi folositoare.
Independen�a, cum o �n�eleg unele, se ob�ine cu pre�ul unor responsabilit��i. Ori t�n�ra nu are nici responsabilit��i, nici experien��, chiar dac� a �nv��at totul din c�r�i, de aceea nu are de ce s� i se par� dificil s�-�i asculte mama.

Rom�nca e �n general crescut� acas�, ceea ce face ca �ntre ea �i mama ei s� apar� o comuniune de gusturi �i de g�nduri. Via�a sub acela�i acoperi� p�streaz� aceast� apropiere, asem�n�rile de fire o accentueaz�. Fiica �i dest�inuie �ndoielile, visele, entuziasmele mamei sale fiindc� �tie c� poate g�si la ea �n�elegere sau �ndrumare. Astfel mama �i fiica ajung s� fie tinere �mpreun�. Nicio afec�iune nu d� rezultate mai bune, nicio afec�iune nu are o influen�� mai salutar� asupra cuiva care tocmai p�șește �n via�� ca afec�iunea dintre un p�rinte �i copilul s�u.

T�n�ra devine ajutorul mamei sale, sf�tuitoarea sa �n am�nunte de interior, m�ng�ierea sa �n confruntarea cu nelini�tile provocate de griji. Juc�nd un asemenea rol, care de fapt �i �i apar�ine, ea c�tig� enorm pentru inim� �i minte. Mama poate s�-i c�l�uzeasc� g�ndul spre ce �ine de intelect �i s-o preg�teasc� temeinic pentru lucruri serioase, l�s�nd-o totodat� s�-�i manifeste liber �nclina�ia specific� v�rstei pentru veselie, pentru �mbr�c�minte chiar. Buna dispozi�ie e o mare virtute, iar elegan�a o form� de manifestare a bunului gust.

-V-

Iat� �nf��i�at succint tipul de t�n�r� care se impune admira�iei noastre, iat� t�n�ra model. �i acest tip ideal poate fi reg�sit �n toate literaturile de oricine vrea s� reflecteze la el. E Antigona, e Cordelia, e adorabila Iphigenia a lui Racine.


Popescu Angela
____________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: 9am245788, la data 2011-07-22 22:23:19INIMA LUI HIALMAR
de Charles Leconte de Lisle

O noapte clar�. Un v�nt �nghe�at. Gerul fa�a o pi�c�.
Mii de viteji zac departe, pe c�mp, ne�ngropa�i,
Cu sabia-n m�n�, cu ochii holba�i. Niciunul nu mi�c�.
Deasupra lor se rote�te mul�ime de corbi ce �ip� turba�i.

Luna rece revars� din �n�l�imi lumina-i pal�.
Hialmar se ridic� dintre mor�ii plini de s�nge
Sprijinindu-se de lama sabiei fr�nte cu m�na goal�.
S�ngele din r�ni �i ��ne�te, dar nu se pl�nge.

- Hei! Care dintre voi mai are suflare,
B�rba�i tineri, plini de via�� �i voinici,
Care, �n zori, r�deau �i c�ntau cu glas tare
Ca mierlele ce �i-au f�cut cuib pe aici?

To�i tac... Coiful mi-e g�urit, armura spart�,
Str�puns� �i securea s-a desprins din coad�.
Ochii-mi s�ngereaz�. Aud o imens� �oapt�
Ca a m�rii sau ca a lupilor porni�i dup� prad�.

Vino aici, corb m�nc�tor de carne de om!
Deschide-mi pieptul cu ciocu-�i de fier.
M� vei reg�si z�c�nd sub al cerului dom.
Hai, du-mi inima cald� la fiica lui Ylmer.

�n Uppsala, unde Jarlii beau bere bun�
Ciocnindu-�i pocalele de aur �i c�nt�,
Acolo du-te-n zbor, haimana nebun�!
Caut�-mi logodnica �i d�-i inima-mi fr�nt�.

�n turnul �nalt, cenu�iu �i str�vechi
O vei g�si a�tept�nd, cu p�rul c�z�ndu-i pe umeri,
Doi cercei de argint fin �i at�rn�-n urechi,
�i ochii-i sunt mai limpezi ca astrul frumoaselor seri.

Du-te, sumbru mesager, spune-i c� de ea mi-e dor
�i arat�-i inima mea. A cui e ea va �ti
Pentru c�-i puternic� �i nu slab� de om tem�tor
�i fiica lui Ylmer, Corbule, ��i va z�mbi!

Eu mor. Din r�ni via�a mi se scurge curat�.
Mi-a trecut vremea. Be�i lupilor s�ngele-mi rubiniu!
T�n�r, curajos, vesel, liber �i f�r� pat�,
M� voi duce s� stau printre Zei �n soarele viu.

Traducere de P�rvu Ana Maria

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

De la: 9am245788, la data 2011-08-28 01:38:31REFLEC�II

Pentru cre�tin via�a e un dar de la Dumnezeu, iar corpul e �templul Sf�ntului Duh� (Sf�ntul Pavel, I Corint. 6, 19).
Cre�tinul trebuie s� respecte via�a din el �i s� n-o distrug� �ncetul cu �ncetul prin abuz alimentar, be�ie, droguri sau imoralitate.
Cre�tinul are grij� de trupul s�u pentru a face din el un slujitor al sufletului s�u, al semenilor s�i �i al lui Dumnezeu.

Omul �i procur� bunurile p�m�nte�ti muncind.
Munca e sf�nt� pentru cre�tin. Prin munc� cre�tinul colaboreaz� cu Dumnezeu la opera vie�ii.
Omul munce�te �n acela�i timp pentru sine �i pentru ceilal�i. Pentru cre�tin munca nu trebuie s� fie un mijloc de a se �mbog��i ci o activitate social� pentru care ar trebui s� primeasc� un salariu just.
Munca ne asigur� libertatea �i demnitatea, ne dezvolt� for�ele �i facult��ile, ne ocrote�te de patimi, e o surs� de bucurie.
Munca trebuie deci considerat� ca o binefacere.

�n timp ce ne c�ut�m bun�starea trebuie s� ne ferim de iubirea de bani denun�at� de Iisus Hristos ca o patim� contrar� iubirii de Dumnezeu.

Clipele libere sunt bune doar dac� le folosim util �i sf�nt: odihn�, relaxare onest�, cultivarea vie�ii spirituale (lectur�, respectarea zilei de duminic�), via�� de familie, via�� social�.

Predescu Virgil

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

De la: 9am245788, la data 2011-12-13 20:24:29CODUL ORDINULUI CAVALERILOR DIN EVUL MEDIU

1. Vei crede �n �nv���tura Sfintei Biserici a lui Hristos �i-o vei urma.
2. Vei ap�ra Biserica Cre�tin�.
3. �i vei respecta pe cei slabi �i-i vei ocroti.
4. ��i vei iubi Patria.
5. Nu te vei retrage niciodat� din fa�a du�manului.
6. Vei lupta pentru Credin�a Cre�tin�.
7. Vei spune adev�rul �i vei r�m�ne credincios cuv�ntului dat.
8. Vei fi generos �i milos cu aproapele.
9. Oriunde �i oric�nd vei fi ap�r�torul Binelui �i al Drept��ii.
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Famam multi curant pauci conscienciam .

Audaces fortuna juva .

Nihil sine deo .

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE

FAMILIA

Respectul

-I-

�n prezent respectul e pe cale de dispari�ie. Foarte mul�i cred c� e pueril �i demodat. Tineretul nu mai respect� v�rstnicii, de altfel nimeni nu mai respect� nimic. Dac� legea nu ar fi ap�rat� de poli�ist �i de jandarm, am considera-o facultativ�. Lipsa respectului se manifest�, din nefericire, mai ales �n Familie. Cine se mai jeneaz� de str�ini, nu se mai jeneaz� de ai s�i. �n general, s� te jenezi c�t mai pu�in posibil a devenit un �el. Via�a a�a cum Dumnezeu o vrea, a�a cum Na�iunea o cere, e plin� de �ndatoriri �i pentru a ne men�ine la un nivel moral superior e nevoie s� ne jen�m mai mult. Respectul, nu e doar frumos, el mai e �i unul din cele mai bune mijloace de a diminua egoismul. Unele forme exterioare de polite�e sunt folosite �n lume aproape ma�inal, dar respectul obi�nuit �i constant e mult mai greu de practicat �n Familie.

F�r� �ndoial� copilul �i ascult� p�rin�ii, fiindc� autoritatea lor, ca aceea a legii, se afirm� la nevoie prin for��, dar �n�elege de ce e necesar s�-i asculte? �i e clar c� la orice v�rst� singurul mod de a fi independent fa�� de o autoritate e de a-i recunoa�te caracterul venerabil?
Copilul se crede adesea nu doar egalul p�rin�ilor s�i, ci mult mai capabil ca ei. O t�n�r� modern�, suport�nd poate cu condescenden�� mustr�rile materne, va g�ndi c� �biata mama� are concep�ii �nvechite, a�a cum unii b�ie�i �i vor trata tat�l, prea �ng�duitor, ca pe un coleg de clas�. Toate acestea sunt �ocante, pentru c� Familia trebuie s� fie o �coal� a respectului. Alt�dat� respectul domina tandre�ea. Memoriile din trecut ne dau imaginea unor Familii unde mamei i se spunea �Doamn�, s�rut�ndu-i-se m�na.

-II-

�ncerc�nd s� fim mai pu�in protocolari am s�rit la cealalt� extrem�. Tutuiala s-a generalizat. S� recunoa�tem �ns� c� �n Familie tutuiala exprim� mai mult� afec�iune. Po�i s�-�i respec�i p�rin�ii, chiar dac� �i tutuie�ti. Limbajul, tonul sunt cele care conteaz�. Trebuie �ns� evitat aici tot ce marcheaz� egalitatea, p�rin�ii �i copiii nu sunt egali. F�r� respect, afec�iunea filial� nu e ce s-ar cuveni s� fie, �i lipse�te baza �i odat� cu ea, tr�inicia.

Al�turi de p�rin�i sunt bunicii �i c�tre ei trebuie s� �ndrepte cel mai mult respectul nostru, pentru c� ei au pe l�ng� dreptul anilor, pe acela al sl�biciunii. Autoritatea lor nu se mai manifest�, ea personific� �ng�duin�a, ei �i las� pe p�rin�i s� mustre, spun�ndu-�i c� le r�m�n pu�ini ani pentru a �ndr�gi. Cum le-am putea ar�ta vreodat� toat� stima pe care o merit�? Ei reprezint� un trecut de �n�elepciune �i de trud�. Prosperitatea Familiei, at�ta c�t� e, e �n parte realizat� de ei. �i pentru toate acestea, de care copiii profit�, e prea mult s� ceri deferen��, lipsa contradic�iilor? Ace�ti b�tr�ni amabili, care nu mai tr�iesc dec�t prin ceilal�i, aceste bunici p�str�ndu-�i tinere�ea inimii p�n� la cap�t, sunt pentru tineri o lec�ie vie contra egoismului care usuc� �i paralizeaz�. S� ne ridic�m privirile spre ei, pentru c� sunt mai sus ca noi pe treptele care duc spre culmi.

-III-

Continui cu ce ar fi trebuit s� �ncep, cu respectul de sine, care-l implic� pe acela pentru chinuita noastr� limb� rom�n�, fiic� de Familie bun� �i de origine nobil�. Multe tinere adopt� argoul �i tonul liceenelor care nu prea dau pe la �coal�. Folosirea unor expresii vulgare afecteaz� g�ndirea, care �i ea devine vulgar�. F�r� s� incriminez gustul pentru sport, m� v�d obligat� s� remarc c� el d� uneori acestor domni�oare un aspect teribil de viril �i un jargon sup�r�tor. Femeile, indiferent de v�rst�, au datoria s� p�streze pe l�ng� b�rba�ii din Familia lor prestigiul delicate�ei. Ele trebuie s� le merite respectul ca s�-l poat� pretinde �ntotdeauna. Evit�nd camaraderia fetele vor deveni cele mai bune prietene pentru fra�ii lor. Respectul de sine e o obliga�ie strict�, femeia, t�n�ra �i vor datora respectul celorlalți. Ele s� �nve�e s�-�i controleze comportamentul, limbajul �i g�ndul, s� traseze �n jurul lor un cerc de care r�ul s� nu poat� trece sub niciun pretext.

-IV-

C�te forme nu are respectul! S� �tii s� asculți cu r�bdare �i bun�voin��, s� te ar��i s�ritoare, amabil�, s� ai pentru persoanele mai �n v�rst� dec�t tine acele aten�ii m�runte care �nseamn� at�t de mult pentru ceilal�i, s� nu-�i spui p�rerea pe un ton arogant, s� nu tran�ezi cu tupeu. �n Familie, respectul se dovede�te �n detaliile vie�ii de zi cu zi, el se manifest� �n fiecare clip�, e lubrifiantul care face angrenajele s� func�ioneze f�r� s� sc�r��ie inoportun. Situațiile c�nd putem da dovad� de devotament sublim fiind rare, s� nu neglij�m nicio ocazie de a ne face agreabile.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Ne pute�i g�si mesajele �i la adresa: tineriptromania.blogspot.com/