RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

CONFESIUNILE UNUI FOST ATEU (2)

Dumnezeu

-I-

Patimile ascunse �n spatele unor motive aparent onorabile �i orgoliul tineresc amestecat cu revolta contra oric�rei autorit��i au jucat rolul cel mai important �n evolu�ia ini�ial� a ideilor mele. Asemenea �nclina�ii, �nn�scute �n om, nu sunt absolut condamnabile, dar au nevoie de �ndrumare, de moderare.

-II-

Egoismul ne face s� ne consider�m centrul universului. Ra�iunea noastr� trufa�� vrea s� cuprind� totul, s� supun� totul. Credem c� �tim, dar de fapt nu �tim nimic. Unii, mai filozofi, se �ntreab� dac� tradi�iile, dogmele, misterele, �mpotriva c�rora li s-a r�zvr�tit inteligen�a, nu ascund un sens profund. Al�ii, mai pu�in filozofi, se poticnesc �n nega�ii �i cu toate c� nu au habar de firea omeneasc�, de �nv���mintele istoriei se consider� superiori multora. �nainte s� m� aflu �n acest impas eram anticre�tin, dar nu ateu. �nt�lnindu-l pe Dumnezeu �n drumul meu, ca Iov, nu L-am recunoscut dec�t pe jum�tate.

O minte metodic� rezum�, sintetizeaz�, prive�te �n ansamblu orice obiect de studiu pentru a-l analiza mai bine. A�a am ajuns �ntr-o prim� etap� s�-L admit pe Dumnezeu ca �ncarnare a misterelor universului, marele X pe care fiecare �l descifreaz� cum poate. Apoi am remarcat c� ateismul e aplicabil felului cum �ncerc�m s� ni-L reprezent�m pe Dumnezeu, nu lui Dumnezeu, adic� misterului �nsu�i, perfec�iunii idealului.

-III-

S� presupunem c� am suprima cuv�ntul Dumnezeu din vocabular ca s� nu-i r�nim pe ateii care nu-L �n�eleg. Proced�nd a�a ar trebui s� suprim�m multe alte cuvinte. Oare noi �n�elegem mai bine c�ldura, electricitatea, lumina, gravita�ia dec�t �l �n�eleg ateii pe Dumnezeu? Sunt realit��i, se va spune. Fiindc� d�m nume unor realit��i, nu ar fi ridicol s� suprim�m numele a ceea ce, din punct de vedere filozofic, e chiar absolutul?

Ateismul rezult� dintr-o lacun� de g�ndire. Un obiect nu poate exista f�r� s� fie f�cut de cineva. Or universul, capodoper� de ordine, de armonie, e infinit mai complex ca orice obiect. Suntem, prin urmare, �ndrept��i�i s�-i consider�m la fel de ira�ionali �i pe cei care spun despre un obiect c� s-a creat singur, �i pe cei care spun acela�i lucru despre univers. Exist� deci un creator. L-am numit Dumnezeu. I-am fi putut da alt nume, dar fondul ar fi r�mas acela�i. Obiectul dovede�te prin existen�a sa, existen�a celui care l-a f�cut.

-IV-

Nu-L putem cunoaște pe Dumnezeu, dar nu e de mirare, dat� fiind infinitatea Sa �i micimea noastr�. E un motiv s�-I neg�m existen�a, c�nd peste tot El ne ridic� o mul�ime de alte �ntreb�ri grele pe l�ng� cea despre sine? Ateul, confruntat cu ele, va folosi pentru a le da r�spuns formul�ri ca Natur�, Hazard, Destin, For�a lucrurilor, ceea ce e un alt mod de a vorbi tot despre Divinitate.

Pantei�tii nu admit un Dumnezeu concret, deosebit de materie. Sistemul lor filozofic complic� lucrurile, iar bunul-sim� li-l respinge. Am putea spune �i noi ca Goethe �ntr-o discu�ie cu Eckermann: �Nu am �nt�lnit �nc� pe nimeni care s� �tie ce �nseamn� cuv�ntul panteism.�

-V-

Mintea noastr�, �mpins� de curiozitate s� mearg� la surse, nu e satisf�cut� dec�t c�nd ajunge la sursa a toate, pe care nu o pricepe f�r� �ndoial�, dar care r�spunde ideii �nn�scute �n noi c� nu exist� efect f�r� cauz�.

Imperceptibil prin sim�uri, Dumnezeu e indispensabil �n�elegerii omului �i universului. P�m�ntul se �nv�rte �n jurul soarelui. Omenirea se �nv�rte �n jurul soarelui s�u intelectual �i moral, care e Dumnezeu. Nu-L putem cuprinde pe Dumnezeu cu mintea a�a cum nu ne putem uita la soare. De�i ambii ne orbesc cu razele lor, rela�ia existent� �ntre devenirea omului �i Divinitate o putem g�si f�r� s� c�ut�m prea mult. Iat� de ce atunci c�nd m� consideram mai
liber-cuget�tor ca niciodat�, mi s-a p�rut pueril s�-L neg pe Dumnezeu.

-VI-

Marele du�man al lui Dumnezeu ne e ar�tat de vorba de duh a unui umorist: �Dumnezeu L-a creat pe om dup� chipul �i asem�narea sa, iar omul I-a pl�tit cu aceea�i moned�.� Nici cei mai �n�elep�i nu scap� antropomorfismului. �l concepem �ntotdeauna pe Dumnezeu mai mult sau mai pu�in asem�n�tor cu noi, �i atribuim patimile noastre, ideile noastre �i desfigur�ndu-L ajungem s� nu mai credem �n El.

Nimic mai firesc la urma urmei ca antropomorfismul �i m� �ntreb cum ne-am putea descotorosi de el chiar dup� ce am cunoscut viziunile sublime ale Bibliei, dar �mi pare c� de la Evanghelie ceva s-a schimbat.

Predescu Virgil
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Badie Ghebu, erau crestini pe cand tu erai ateu, iar acum, vrei sa fii un crestin printre cretini?
Cati martiri ai pe constiinta si de ce te-ai pocait in extremis ?

VIRTU�I PATRIOTICE

Patriotismul nu e o iubire contemplativ� steril�. El presupune obliga�ii �i sacrificii reciproce zilnice.
S� admir�m frumuse�ea �i bog��iile Patriei dar s� nu uit�m c� ne putem bucura de ele doar datorit� jertfei de s�nge a �nainta�ilor. To�i avem o datorie fa�� de Patrie �nc� de la na�tere. �Patria, care ne-a dat via�a, hrana �i educa�ia, ne cere s� ne facem datoria fa�� de ea �n fiecare clip� �i mai ales c�nd e �n primejdie�, spune Cicero. �ndeplinindu-ne �ndatoririle individuale �i sociale contribuim la binele Patriei care e binele nostru al tuturor. Cea mai grea dintre �ndatoririle noastre e ap�rarea Patriei pentru c� implic� practicarea altruismului �i a celor mai �nalte virtu�i.

Curajul e definit de obicei ca vitejie �n lupte �i s�nge rece �n mijlocul primejdiilor. Am mo�tenit de la daci vitejia lor admirabil� �i istoria noastr� e plin� de fapte eroice. Dar curajul, definit astfel, e doar bravur� �i �ine de temperament. Adev�ratul curaj e energia moral�, t�ria sufleteasc�, for�a de a rezista tuturor adversit��ilor. E cea mai dificil� virtute, cea mai glorioas� �i produce cele mai puternice efecte. Ea cuprinde m�rinimia, r�bdarea, statornicia, perseveren�a �i e un zid de ap�rare indestructibil. Romanii au posedat aceast� virtute �n cel mai �nalt grad �i de la ei o avem �i noi. Energia moral� ne-a sus�inut �n vremuri grele �i datorit� ei am d�inuit.

�ncrederea �n sine asigur� succesul �n via�� �i �n r�zboi. Popoarele care au crezut �n ele �nsele au rezistat. �ncrederea �n tine ��i d� for�� s� lup�i. Popoarele care, dimpotriv�, s-au l�sat cuprinse de descurajare au disp�rut.

Cea mai bun� dovad� de devotament fa�� de Patrie e men�inerea ordinii. Ordinea se men�ine prin respectarea legilor, prin combaterea discordiei �i prin evitarea violen�elor. Vom tr�i mai bine doar dac� suntem pruden�i �i �n�elep�i. Patriotul trebuie s� iubeasc� ordinea la fel de mult ca libertatea. Libertatea e cel mai de pre� bun al omului �i ordinea cel mai sigur mod de a beneficia de ea. C�nd cet��enii nu men�in ordinea Statul e sl�bit �i amenin�at cu ruina. P�strarea ordinii se nume�te disciplin� civil�. Disciplina civil� d� for�� Na�iunii.

O virtute patriotic� e �i moralitatea. Desf�t�rile, pl�cerile, lipsa cump�t�rii au dus la dispari�ia mai multor ��ri ca �nfr�gerile militare. Desfr�ul face grele ac�ivit��ile de care depinde ap�rarea Patriei.
Crede�i c� oameni, care dorm vl�gui�i de dezm��, vor g�si �n ei for�a �i curajul de a respinge du�manul dac� sunt trezi�i brusc? �n interesul Patriei trebuie s� ne �nfr�n�m.

Via�a obi�nuit� impune �i ea practicarea unor vitu�i patriotice. �ndeplinirea con�tincioas� a activit��ilor zilnice cere aproape tot at�ta energie ca faptele eroice. Una din virtu�ile importante ale cet��eanului e h�rnicia. H�rnicia e extrem de folositoare Patriei. Plugarul �i muncitorul care-�i fac s�rguincios munca, savantul �i artistul, care �mbog��esc societatea cu descoperirile �i crea�iile lor, contribuie enorm la binele comun.

Predescu Virgil
____________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

FRAGMENT DIN "JURNALUL FERICIRII" DE NICOLAE STEINHARDT

Cititorii lui Andre Gide �i urma�ii lor s-au bucurat grozav de cuvintele ie�ite din gura lui Ivan Karamazov: �Dac� Dumnezeu nu exist�, totul e �ng�duit.�

Ra�ionamentul e simplu. De vreme ce Dumnezeu nu exist�, opreli�tile nu mai au niciun rost, po�i face � netulburat � orice. Dar viziunea aceasta libertin� �i lini�titoare [�] pierde din vedere o alt� ineluctabil� consecin�� a formulei. Dac� Dumnezeu nu exist� �nseamn� nu numai c� insul �i poate face de cap, ci �i c� natura �i universul nu mai au nicio �ndatorire fa�� de om. Cine mai poate spune, dac� a�a stau lucrurile, �nu e drept�? Ori �de ce ni se face nedreptate�? Totul e �ng�duit �i �mpotriva fiin�ei ra�ionale, totul e �ng�duit �i for�elor oarbe ale naturii, coinciden�elor ironice ale hazardului, urzelilor complicate ale destinului. Totul e posibil, e posibil� batjocura, terfelirea, absurditatea. (F�r� a mai vorbi de urm�rile pe plan concret: omorurile, atacurile, violen�a sunt �i ele nepl�cute c�nd trec din c�r�i �n strad�, �ntreba�i-i pe locuitorii marilor metropole dup� ora opt seara.) [�]

Iubitorii de ra�iune �i dreptate � printre care s-au recrutat �ndeob�te necredincio�ii � ar trebui s�-�i dea seama c� ei, mai mult dec�t oricine, au tot interesul ca Dumnezeu s� existe. S� nu dea acest contestat Dumnezeu nim�nui s� ajung� a-�i dori ca Dumnezeu totu�i s� existe �i s� nu fie �ng�duit chiar orice. [...]
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE (11)

SOCIETATEA

Onoarea

-I-

Onoarea e mai pre�ioas� ca via�a �i libertatea. Ea e u�or de sim�it, dar greu de definit. O purt�m �n suflete ca respect absolut al demnit��ii noastre morale, ca sentiment de m�ndrie dat de o via�� tr�it� frumos �i curat. Alfred de Vigny spunea c� onoarea e poezia datoriei, delicate�ea �i frumuse�ea ei. Datoria ne impune ba una, ba alta. Onoarea ne �nfl�c�reaz�, ne une�te, ne m�soar� faptele cu idealul pe care ni l-am creat despre demnitatea proprie.

Dac� nu devine trufie, onoarea ne poate fi c�l�uz�. Ea e mai exigent� ca datoria. Ea ne interzice unele lucruri permise �n sens strict. Ideea c� nu e demn de noi s� adopt�m unele comportamente ne va �mpiedica s� profit�m de ceilal�i, ne va opri �n fa�a unei revanșe, a unei r�zbun�ri �i ne va da curajul de a suporta �ncerc�rile, de a fi mai buni.

-II-

Corneille e poetul onoarei �i eroinele sale o �ncarneaz� sublim, Ximena �i Paulina mai ales. La �coala lor s-au format femeile din secolul al XVII-lea. �n acea epoc�, numit� ne�ntemeiat �ntunecat�, respectul pentru ceilal�i �i dorin�a de a face bine, de a nu comite josnicii se numea pe drept cuv�nt fal�. Nu trebuie confundat� aici fala cu amorul propriu.

Onoarea implic� grija pentru reputa�ia noastr�. Ar fi periculos totu�i s� identific�m onoarea cu reputa�ia. Onoarea, care tr�ie�te �n noi, care e inseparabil� de noi, e superioar� reputa�iei, acest bun fragil �i pre�ios pe care nu suntem �n �ntregime st�p�ni. F�r� �ndoial� dorin�a de a fi respecta�i de to�i e bun� din punct de vedere moral. Ea e str�ns legat� de solidaritatea uman�.

De asemenea e o datorie s� respect�m o p�rere, �nt�i pentru c� a o contraria �nseamn� s�-l r�nim pe cel care a exprimat-o �i apoi pentru c� �n multe cazuri p�rerea altuia poate fi mai �n�eleapt� ca a noastr�. Un fapt aparent minor, asupra c�ruia cineva atrage atenția, se poate dovedi periculos pentru ceilal�i prin efectele produse.

-III-

Multe persoane nu se pot ridica p�n� la dezinteresarea absolut� f�r� sprijinul celor pe care-i iubesc. Nimic de criticat aici. Sus�inerea apropia�ilor poate opri un suflet slab �n fa�a r�ului, �l poate �ndemna s� fac� bine, motiv inferior f�r� �ndoial�, dar care, tocmai pentru c� e inferior, e la �ndem�na celor mai mul�i. C�nd te str�dui din greu s� fii corect e pl�cut s� �tii c� nu e�ti singur. Pentru copil e un imbold puternic, pentru adult e un sprijin moral.

Ceea ce trebuie s� ne dea de g�ndit e c� �n istorie mul�i eroi au fost huidui�i dup� ce au fost aclama�i. Facem tot ce st� �n puterea noastr� �i ne vedem faptele cele mai nobile r�u interpretate sau contestate. Onoarea depinde �ns� de con�tiin��. Dac� toat� lumea ne laud�, ignor�nd adev�rul despre noi, nu putem fi mul�umi�i. O gre�eal� f�cut�, chiar ne�tiut�, e s�c�itoare. Ataca�i de to�i, dar fiind one�ti �n inten�ii, nu vom fi prea afecta�i de ostilitatea celorlal�i. E mai important prin urmare s� merit�m stima, dec�t s� fim stima�i. S� fim nep�rtinitori, s� respect�m legile morale, s� ne facem datoria, s� ne supunem uzan�elor, dar s� deosebim binele, utilul de ce e conven�ional. Onoarea �i reputa�ia nu �in de mod�. Femeia e preocupat� mai mult de aspectul ei exterior dec�t de lipsa ei de bun�tate. De�i �tie c� e necesar s� fie bun�, cump�tat� �i devotat�, ea crede c� e cel pu�in la fel de necesar s�-i fie apreciate frumuse�ea �i elegan�a. O reputa�ie bun� �i are �ns� importan�a ei, chiar dac� �n zilele noastre nu-i mai pas� nim�nui de ce spune lumea. S� evit�m a�adar s� fim judecate gre�it sau s�-i judec�m gre�it pe al�ii.

-IV-

Benjamin Constant considera calomnia un asasinat moral �i un furt. Un neadev�r spus despre cineva face tot at�ta r�u ca o arm�. O femeie speriat� de un c�ine vagabond, care se apropia de ea gudur�ndu-se, s-a apucat s� strige �Ajutor, c�ine turbat!�. Lumea a s�rit �i a omor�t c�inele. Bietul animal �i-a pierdut via�a din cauza unei afirma�ii inexacte. Vinov��ia e mai mare atunci c�nd �i furi reputa�ia cuiva dec�t atunci c�nd �i furi banii. Banii se pot recupera, reputa�ia nu.

�ntre calomnia care dezonoreaz� �i clevetirea care r�ne�te e cu siguran�� o mare deosebire. Prima e rezultatul premedit�rii, al r�ut��ii. Cea de a doua e rezultatul lipsei de judecat�, al flec�relii neglijente. Un om f�r� minte e preocupat mai mult de ce fac ceilal�i dec�t de ce face el. Metehnele, sl�biciunile lui sar �n ochi. Se spune despre clevetire c� e un defect specific femeilor fiindc� ele ar vorbi mai mult ca b�rba�ii. Nu e �ns� ceva sigur �i �n plus locvacitatea feminin� e bun�, fiindc� �nv�ț�m s� vorbim de la mame.

-V-

C�nd vorbim mult risc�m s� ne trezim peror�nd f�r� s� spunem nimic sau spun�nd r�ut��i. A�a ajungem s� zeflemisim, zeflemeaua fiind modul cel mai u�or �i cel mai vulgar de a glumi. Povestirea agreabil� a unei �nt�mpl�ri, g�sirea unui epitet r�ut�cios, punerea �n eviden�� a ridicolului �i pot aduce un succes facil cui are umor. Panta e alunecoas�. Vor fi criticate succesiv figura, �mbr�c�mintea, caracterul �i purtarea. O treab� at�t de ur�t� se face foarte u�or. Exist� femei pu�in inteligente dotate cu un adev�rat talent �n descoperirea imperfec�iunilor pe care le avem to�i. Asemenea femei sunt �n general r�ut�cioase din gelozie. Ele �i atac� pe cei mai buni, ele se r�zbun� pe calit��ile pe care nu le au. Dar de aici p�n� la calomnie, la povestea inventat�, e cale lung�. O str�batem uneori aproape incon�tient din lips� de subiecte de conversa�ie, din nevoia de a ne p�stra renumele de persoane informate. Nici nu e greu, e suficient s� ne facem ecoul unei pove�ti �n circula�ie. Bulg�rele de z�pad� pornit din v�rful muntelui se rostogole�te, cre�te. Fiecare limb� ascu�it� adaug� o tr�s�tur�, un am�nunt �i brusc avalan�a love�te, distruge, strive�te o cas� cu toat� fericirea din ea.

Calomnia, clevetirea nu ar avea efect, dac� nu ar g�si o asisten�� complezent�. Dac� b�rfitorul �l are pe dracu� pe limb�, cel care-l ascult� �l are �n ureche.

-VI-

Sunt de evitat, mai ales de c�tre femei, persoanele vorb�re�e �i b�rfitoare. Eram deun�zi pe strad� cu o amic� �i o ascultam vorbind de r�u o c�s�torie anun�at� recent. Viitorul mire, viitoarea mireas�, cele dou� Familii, to�i au fost �ncondeia�i, nimeni nu a fost cru�at. Chiar atunci �nt�mplarea ni le-a scos �n cale pe cea care urma s� se m�rite �i pe mama ei. �Binevoitoarea� mea prieten�, care tocmai le f�cuse cu ou� �i cu o�et, le �nt�mpin� cu un z�mbet larg spun�ndu-le: ��ti�i discutam despre voi �i despre acea �nc�nt�toare c�s�torie��

Aceste mici scene au o latur� bun�, fiindc� la terminarea lor ne vom spune: �Vom fi la r�ndul nostru b�rfi�i.� Vom ajunge astfel s� ur�m clevetirea, s-o dispre�uim, chiar dac� nu ne afecteaz� onoarea. C�nd intervine calomnia, putem �ncerca s� ne ap�r�m, cu toate c� e adesea inutil. Calomnia, b�rfa au aripi ca harpiile din mitologia greac�, acele p�s�ri ur�te cu chip de femeie. Vorba def�im�toare circul� din aproape �n aproape. Cine a spus-o? Nimeni �i toat� lumea. Sunt chiar oameni care practic� cu o art� des�v�r�it� transmiterea oc�rii prin intermediul altora. Cu un cuv�nt, cu o �ntrebare ne prind �n curs�, par s� �tie ce nu �tiu �i c�nd facem o indiscre�ie, c�nd din cauza unei ranchiune ne critic�m prietenii, ei se prefac c�-i ap�r� felicit�ndu-se �n g�nd c� ne-au determinat s� vorbim �n locul lor.

-VII-

Se va �nt�mpla adesea s� fim �n leg�tur� cu oameni care se cunosc �i ale c�ror interese sunt opuse. Dac� unii dintre ei ni se vor dest�inui, cel mai bun mijloc de a sc�pa cu fa�a curat� e ca urechea noastr� st�ng� s� nu �tie ce aude urechea noastr� dreapt�. Altfel vom sem�na discordie f�r� s� vrem.

O alt� form� de clevetire foarte r�sp�ndit� const� �n a le povesti oamenilor ce spun ceilal�i despre ei, cic� pentru a le face un serviciu. E o pretins� �ndatorire de prieten. Vorbele nu sunt aproape niciodat� repetate textual, ranchiunele se �nvenineaz�, urile se aprind, un foc mic mocnind sub cenu�� d� na�tere unui incendiu. Rareori o toan� trec�toare nu se transform� �n asemenea condi�ii �ntr-o infamie premeditat�.

-VIII-

Apoi concluziile noastre prea gr�bite sunt adesea gre�ite. Printr-o fapt� sau un cuv�nt condamn�m o via�� �i un caracter. Oamenii �i pierd vremea judec�ndu-se reciproc �i la aceste tribunale improvizate sunt mai multe condamn�ri f�r� dovezi dec�t achit�ri. Judec�tori severi sunt �ntotdeauna cei mai pu�in irepro�abili. Ace�tia nu se vor g�ndi niciodat� la propriile gre�eli pentru a-�i spune c� al�ii pot avea acelea�i scuze. E cazul multor tinere care au intoleran�a v�rstei lor.

�Mizantropul� lui Molière aduce pe scen� toate formele de clevetire, toate modurile de a prejudicia reputa�ia aproapelui �i arat� c�t de odioase sunt astfel de procedee. �Mizantropul� e o comedie, dar r�ul f�cut de cuvintele imprudente �i rele provoac� adev�rate drame. Arabii au o maxim�: �C�nd taci e�ti st�p�nul cuv�ntului, c�nd vorbe�ti cuv�ntul e st�p�nul t�u.� S� cump�nim bine �nainte de a spune ceva. O exprimare neglijent� sau condamnabil� ne poate domina via�a prin reac�iile pe care le provoac�.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

la multi ani de primavara si ziua femeii, dna Angela Popescu !

CONFESIUNILE UNUI FOST ATEU (3)

Religia

-I-

Dup� ce l-am admis pe Dumnezeu, mi-a trebuit ceva timp ca s� �n�eleg c� existen�a Sa implic� �n mod necesar o Religie, adic� o reglementare a raporturilor omului cu idealul divin.

Nu puteam de asemenea t�g�dui utilitatea social� a Religiei. Filozofii din toate epocile au recunoscut-o �i trecutul o confirm�. Societ��ile omene�ti au la baz� credin�a �n zei. Dac� teoretic un individ cu studii superioare �i moral s-ar putea lipsi de ea, necesitatea sa pentru masa mai pu�in instruit� �i impresionabil� e evident�. Religia influen�eaz� zone ale inimii inaccesibile normelor stabilite de oameni. Ea pune ordine �n lumea moral�, ea e legea sufletelor. F�r� ea ar fi haos �i anarhie. Distrugerea unei Religii a antrenat �ntotdeauna dup� sine declinul sau distrugerea societ��ii care o practica.

Religiozitatea e pentru Na�iune o form� de manifestare a instinctului s�u colectiv de conservare. Nefiind filozoaf�, majoritatea oamenilor a primit �n s�nge toat� doza de metafizic� necesar� existen�ei sale �i anume: sentimentul religios, nevoia de a crede �n Dumnezeu, nevoia de a avea o lege moral�. Religia e cea care ne deosebe�te cel mai mult de animale. Ea e baza moralei. Dac� nu vine de la Dumnezeu, dac� e produsul ra�iunii, morala are doar o valoare relativ� fiind la discre�ia sl�biciunilor omene�ti. Iat� de ce am ajuns s� nu mai v�d �n a�a-zisa moral� independent� dec�t o concep�ie absurd�. A�a cum p�m�ntul e legat de soare prin for�a centripet�, a�a �i insul e legat de soarele s�u moral care e Dumnezeu. Atrac�ia divin� contrabalanseaz� forța centrifug� produs� de firea rea a omului, de patimile lui, care altfel l-ar �mpinge �n neant.

-II-

�ntemeietorii �colii pozitiviste au vrut s� facem abstrac�ie de tot ce nu putem cuprinde cu mintea �i s� renun��m s� ne mai ocup�m de Dumnezeu pentru c� e incognoscibil. Deci f�r� Religie. Dar z�d�rnicia acestui ra�ionament sare �n ochi. Fascinația necunoscutului e for�a care �nal�� sufletul uman spre o lume superioar�, care �l �mpinge �n mod constant spre Religie.

-III-

M-am �ntrebat adesea dac� ar putea exista o teologie capabil� s� satisfac� �n acela�i timp o minoritate de g�nditori mai mult sau mai pu�in savan�i, �nclina�i spre analiz� �i mul�imea oamenilor simpli, credincio�i, �nclina�i spre sintez�.

Nu suntem �n via�� asemenea c�l�torilor dintr-un autobuz, unde cei ce se tem de frig vor s� �nchid� tot, iar cei ce se tem de c�ldur� s� deschid� tot? Nu e ra�ional s� facem concesii celor care par s� aib� mai mult� nevoie de ele? Nu dup� amabilitatea cu care-�i sacrific� confortul, tihna pentru acelea ale aproapelui se recunosc oamenii binecrescu�i, marile caractere?

E evident c� nu exist� concep�ii acceptate de toat� lumea. Prin urmare ateii s-ar cuveni s� evite s�-�i impun� p�rerile unor persoane care au propriul lor mod de a vedea lucrurile �ntr-un domeniu unde savantul are tot at�tea cuno�tin�e ca ne�tiutorul. Oric�t de superiori s-ar crede cei f�r� Dumnezeu, e important s� nu piard� din vedere c� omul e supus gre�elii �i c� un pic de modestie e o dovad� de bun-sim�.

-IV-

Religia ne d� fiec�ruia unealta cea mai necesar� vie�ii de fiecare zi �i le ofer� conduc�torilor de Statului singurul mijloc de a feri Na�iunea de nenorociri. C�nd nu se �ine cont de via�a uman�, nu se nu se �ine cont nici de via�a societ��ii �i c�nd nu se �ine cont de via�a societ��ii nu e posibil� organizarea ei. Solu�ia e a�adar o credin�� religioas� �i moral�. Problemele sociale nu ar exista, dac� to�i am crede �n Dumnezeu.

�n�elegeam prin urmare necesitatea Religiei �i admiram ac�iunea sa social�. Voiam �ns� s� m� limitez la Religia natural�. Acceptam, asemenea protestan�ilor, un Dumnezeu interior, dar respingeam ca practici supersti�ioase nedemne de un spirit liber orice manifest�ri religioase colective. C�nd mi-am dat seama de ata�amentul tenace al maselor pentru cultul comun, am �n�eles ce r�d�cini profunde are acesta �n firea omeneasc�. S� vrei s� �mpiedici sentimentul religios s� se manifeste exterior �i obștesc e ca �i cum ai interzice g�ndirii s� se exprime prin cuvinte sau �n scris.

-V-

Cei care combat Religia s-au g�ndit la ce s-ar �nt�mpla dac� ea ar dispare? Majoritatea dispune de un bagaj restr�ns de cuno�tin�e, iar cei instrui�i au o mul�ime de lacune. Chiar �n elit�, sunt pu�ini cei care au �nclina�ie �i timp pentru metafizic�. Ar trebui tratat� preferen�ial aceast� minoritate infim�, imposibil de satisf�cut �i neglijat� masa imens� care nu g�nde�te, dar mai ales nu simte ca ea? �n afar� de filozofi sau de litera�i care �tiu s� ra�ioneze �i care au posibilitatea s-o fac�, e mul�imea neferici�ilor aflat� permanent �n lupt� pentru p�inea zilnic�. Nu ar fi o crim� s�-i punem s� filozofeze �n loc s�-i l�s�m s�-�i c�tige existen�a?

Religia le transmite tuturor claselor de cet��eni ideile de moral�, de ordine, de datorie, de omenie, de dreptate. Pu�ini pot avea cuno�tin�e �tiin�ifice temeinice. �nv���turile Religiei le poate dob�ndi oricine. Prin Religie se dezv�luie oamenilor de orice condi�ie toate adev�rurile folositoare �i necesare.

-VI-

Religia, filozofia poporului, e superioar� oric�rei g�ndiri �i la ea ajung toate concep�iile generale despre lume demne de respect. Religiile �i �nva�� pe oameni virtutea, munca �i dreptatea. Cre�tinismul a �mbog��it aceste �nv���turi ad�ug�ndu-le smerenia �i jertfa. De fapt Religia e aceea care permite societ��ii s� existe �i s� progreseze, nu ateismul.

Religia a f�cut toat� munca filozofic� pentru aceia care nu o puteau face, le-a dat substan�a adev�rului, i-a ferit de o mare risip� de timp �i de gre�eli nenum�rate. Ea le-a pus �n m�ini un manual de via�� util, care nu-i �mpiedic� pe cei care-l g�sesc sumar s� caute mai multe cuno�tin�e �n alt� parte, dac� exist�, dar care nu le d� dreptul s� cear� �nl�turarea Religiei sau transformarea ei dup� chipul lor.

Predescu Virgil
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE (12)

SOCIETATEA

Toleran�a

-I-

Avem obliga�ia s� respect�m nu doar libertatea, via�a sau onoarea semenilor no�tri, ci �i persoana lor moral�. Prin persoan� moral� �n�eleg credin�ele, convingerile, capacitatea fiec�ruia de a dezvolta �n sine ce e bun, ce e firesc, ce e drept. Persoana moral� e a�adar cea mai valoroas� parte din om. Ea s-a format prin educa�ie, mediu, caracter, grad de inteligen��. E evident c� poate fi foarte divers� pentru c� exist� diferen�e mari �ntre ideile care determin� purtarea fiec�ruia.

-II-

Opiniile tineretului, �n general prea categorice, vor fi moderate de experien��. Dar s� nu ai opinii indic� o lips� complet� de inteligen�� �i de voin��. �nseamn� s� m�rturise�ti c� nu-�i dai niciodat� osteneala s� g�nde�ti, c� judeci din capriciu, c� ac�ionezi din fantezie, c� te lași �n voia valurilor vie�ii.

Unul din cele mai mari foloase pe care tinerii le ob�in prin educa�ie e c� �nva�� s� vad� binele �i s� aleag� drumul spre el. Totuși pu�ine fete g�ndesc efectiv. Multe repet� ce aud sau chiar contrarul, dac� �i imagineaz� c� a�a fac o impresie mai bun� �i-�i dovedesc independen�a. Mai e rolul de indiferent� care nu se obose�te s� caute idei, dar care le ridiculizeaz� pe ale altora.

-III-

Nimic nu ne sup�r� mai mult ca atacarea sau luarea �n der�dere a propriilor noastre concepții. Accept�m cu greu c� unii nu g�ndesc ca noi �i ne str�duim s�-i convingem s�-�i �nsu�easc� modul de a vedea care nou� ne pare cel mai legitim. Lucru permis, chiar l�udabil, dac� o facem politicos, f�r� s� uit�m vreodat� fa�� de semeni de acele menajamente pe care le pretindem pentru noi. Iat� ce se nume�te toleran�� reciproc�. Doar societatea poate interzice o doctrin�, dar numai c�nd �i amenin�� existen�a �i drepturile.

F�r� �ndoial� una din cele mai mari bucurii e completa identitate de opinii cu cineva, dar se poate �nt�mpla de asemenea ca �nt�lnind pe unii care g�ndesc altfel dec�t noi s� g�sim motive de a-i stima �i de a-i face s� ne �n�eleag� mai bine.

-IV-

�nainte de toate toleran�a se va aplica ideilor religioase. Aspira�iile sincere spre Dumnezeu �i datoreaz� prețuire reciproc�, ceea ce nu �nseamn� aprobare, convertire reciproc�. Aceast� stim� pentru un sentiment onest, oricare i-ar fi forma, e o modalitate de a respecta libertatea cuiva.

Con�tiin�a uman� nu depinde dec�t de Dumnezeu �i doar El are dreptul s-o cerceteze pentru a o judeca. Se cuvine deci s� apreciem orice Religie care nu �ncalc� legile morale, ci pledeaz� pentru aplicarea lor. Au existat �n toate timpurile conflicte provocate de intoleran�a religioas�. Cauzele reale ale unor asemenea conflicte au fost arivismul �i urile personale, nu Religia. Omul e egoist, violent, tiranic �i �nclina�iile sale rele i-au �nvins de multe ori credin�a.

Cei cu Religii diferite �i cei f�r� Religie au obliga�ia de a fi toleran�i unii cu al�ii. Aceast� toleran�� e indiferen��? Ne vom mul�umi s� ne izgonim ura din inimi? Vom trece f�r� s�-i vedem pe aceia de care ne despart credin�ele lor, ideile lor? Nu, pentru c� am �nc�lca legea milosteniei. Cei care g�ndesc ca noi �i se roag� cu noi sunt fra�ii no�tri, dar �n afar� de Familie �i de Familia noastr� spiritual�, ni se cere s� ne iubim chiar �i du�manii. Ne e �ng�duit s� �ncerc�m s�-i convingem pe cei din alte culte sau pe atei, dar amiabil. Cuv�ntul, fapta, exemplul, binele pe care-l facem sunt cele mai bune mijloace de persuasiune.

-V-

Femeile sunt adesea intolerante din superficialitate. Multe dintre ele dau mai mult� importan�� formei dec�t fondului. �i c�t bine ar putea face apropiind pe cei �nvr�jbi�i! Sunt �mp�ciuitoare mai ales persoanele foarte religioase pentru c� bog��ia lor sufleteasc� le determin� s� fie binevoitoare �i altruiste. Cine e �n�elept caut� �ntotdeauna ce apropie �i nu ce dezbin�.

Oamenii care vor sincer binele g�sesc �ntotdeauna o modalitate de a se �n�elege. �n orice caz m�nia, violen�a verbal� sau nu, zeflemeaua sunt pe c�t de ridicole pe at�t de nedrepte. S� vrei s� convingi prin for�� e imposibil. Fiecare crede ce i se pare lui adev�rat �i respinge ce i se pare lui fals.

Femeile, care nu pot miza pe for�� pentru a-i influen�a pe ceilal�i, �i manifest� intoleran�a �n felul lor. Ele atac� nu doar divergen�ele de credin��, ci chiar am�nuntele meschine ale vie�ii. Nu permit nim�nui s� judece o mod�, o uzan�� altfel dec�t ele. Vor ca apropia�ii lor s� prefere ce prefer� ele �i s� nu prefere ce nu prefer� ele. E u�or, e adev�rat, s�-�i �nsu�e�ti felul de a vedea al altuia, chiar dac� nu-l admi�i. Curios e c� nimeni nu d� aten�ie acestui fel de intoleran��.

-VI-

S� ne ap�r�m modul de a judeca faptele �i persoanele e dreptul nostru. S� ne p�str�m principiile e datoria noastr�. Dar s� nu fim nedrep�i cu adversarii no�tri nici c�nd protest�m, nici c�nd discut�m �n contradictoriu. �n loc s�-i condamn�m �n bloc pentru c� nu sunt de acord cu noi, s� ne str�duim s� vedem binele peste tot unde exist�.

Mai ales s� nu ne r�nim niciodat� interlocutorul, s� ne lu�m pentru aceasta toate precau�iile pe care le cer bunul-sim� �i dreptatea. Un cuv�nt aspru sau ne�ndem�natic care jigne�te, dispre�ul �n general fac mult r�u �i trebuie evitate la fel ca brutalitatea fizic�. �n ciuda celor spuse, firile curajoase, pline de ini�iativ�, strivesc cu dispre�ul lor firile pasive, iar fiin�ele impulsive sunt indignate de fiin�ele reci �i ponderate. E dificil prin urmare s� ne analiz�m personalitatea pentru a �ncerca s-o �n�elegem pe cea a aproapelui. Ne-ar fi mult mai u�or s� ascult�m, s� reflect�m la ce s-a spus �i abia apoi s� r�spundem. Ne-am elibera astfel de impresiile de moment �i replica pe care am da-o, chiar critic�, n-ar fi ofensatoare.

Numero�i oameni dovedesc lips� de tact �n conversa�ie. Ei �i dau cu p�rerea de parc� ar da cu b�ta. Condamn�, iart�, rezolv� repede totul declar�nd: �E a�a cum spun eu�. Contrazi�i c�t de pu�in, transform� conversa�ia �n pugilat verbal. Din fericire cei pe care-i revolt� aceast� atitudine o tempereaz�. Cinstea ne impune s� nu ne ascundem punctele de vedere, dar nu ne oblig� s� le proclam�m ca indiscutabile �i s� le ridic�m la rangul de legi generale.

-VII-

Se poate �nt�mpla ca datoria s� ne impun� corectarea comportamentului altora. Prietenia, calitatea de p�rinte, autoritatea social� ne constr�ng atunci s� dojenim pentru binele lor persoane care nu sunt pe drumul cel bun. Sunt nedrept��i pe care trebuie s� li le semnal�m. Sunt simpatii oarbe asupra c�rora trebuie s� le atragem aten�ia. Sunt c�i periculoase de care trebuie s� le avertiz�m. �n toate acestea e nevoie �n primul r�nd de fermitate �mbinat� cu �n�elepciune �i delicate�e. E apoi extrem de necesar s� ne degaj�m de prejudec��i, de arogan��, de amorul propriu dominator. Dac� nu �n�elegem bine manifest�rile pe care vrem s� le combatem, dac� vom vorbi de sus, dac�, de exemplu, �i vom cere cu ifos cuiva care calc� str�mb s�-�i schimbe purtarea, vom irita �n loc s� �ndrept�m.

Racine avea o fire sarcastic� �i agresiv�. �ntr-una din frecventele sale discu�ii cu prietenul s�u Boileau acesta sf�r�i prin a-i spune: �Gre�esc, dar prefer s� gre�esc dec�t s� am dreptate �ntr-un mod at�t de vanitos ca tine.� De re�inut.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CONSIDERA�II

Credinciosul �l poart� pe Dumnezeu �n inima sa, dar trebuie s�-�i manifeste credin�a �i �n lume. El dob�nde�te confirmarea vizibil� a voca�iei sale cre�tine �n�bu�indu-�i egoismul �i consacr�ndu-se binelui aproapelui. Reprimarea egoismului, m�rturie a prezen�ei lui Dumnezeu �n fiin�a sa, face ca activitatea credinciosului s� se orienteze spre �eluri altruiste.

Cet��eanul, func�ionarul, magistratul �i soldatul devin prin slujirea Patriei, deci a aproapelui, membrii unei comunit��i de colaboratori la lucrarea divin�. Aceia dintre ei care pun pe planul doi binele propriu pentru a se devota binelui comun, se realizeaz� prin aceast� renun�are de sine �i prin �ndeplinirea datoriei fa�� de ceilal�i.

Orice individ, indiferent de rangul s�u social, trebuie s� slujeasc� Patria. Patria e o entitate ideal� prin care Dumnezeu �nal�� �i formeaz� oamenii conform �elurilor sale supreme. Cum poate cel care nu iube�te Patria, pe care o vede, s� iubeasc� Patria cereasc�, pe care nu o vede? Cum poate cel care nu-�i iube�te cona�ionalii, pe care-i vede, s�-l iubeasc� pe Dumnezeu, pe care nu-l vede? Cine nu se simte ata�at de Patrie, nu se simte ata�at nici de Dumnezeu.

E o datorie pentru credincios de a tr�i pentru Patrie, a�a cum tr�ie�te pentru Familie. Aceast� d�ruire de sine nu e un sacrificiu, ci un mijloc pentru om de a se �mplini. Credinciosul �i poate g�si m�ntuirea doar prin Biseric� �i ra�iunea de a fi doar prin devotament fa�� de Patrie.

Tomescu Ionu� (Toio34)
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

cu alte cuvinte : NIHIL SINE DEO !

MINUNEA DE PA�TI
autor necunoscut

�n acel an se p�rea c� nu vor mai fi flori de Paști. Iarna se prelungea. Un Paște f�r� flori e ca un Cr�ciun f�r� z�pad�. Cu ce ne vom �mpodobi Sf�nta Biseric�, ce vor da copiii p�rin�ilor, bunicilor, ce vom pune �n vazele de pe mesele de Paști, ce vom oferi �n dar? Ce-i de f�cut? Se �ntrebau to�i nelini�ti�i. Dar nu puteau dec�t s� se roage �i s� spere. �n inimile oamenilor florile �i au de mult timp un loc de seam�. Culorile lor sunt culorile vie�ii, culorile speran�ei.

Ningea de c�teva zile �i prin ferestrele caselor nu se vedea dec�t albul z�pezii. V�ntul sufla cu �nver�unare pe uli�e �i peste c�mpuri. Iarna �i f�cea de cap. Chiar �i copiii se ar�tau g�nditori �i m�hni�i. Venea Pa�tele �i lipsa florilor era resim�it� dureros de toat� lumea. O lacrim� curse pe obrazul zb�rcit al unei bunici care �i dorea at�t de mult florile pe care le primea de Paști de la nepo�ei. O lacrim� curse pe obrazul unei mame spre care �n al�i ani copiii �i �ntindeau timid buche�elele lor modeste. Ta�ii urm�reau ce se �nt�mpla neputincio�i �i ab�tu�i. Tristețea cuprinsese �ntreg satul. Paști f�r� flori...

Veni �i S�mb�ta Mare. Ninsoarea, v�ntul nici g�nd s� se opreasc�. Era limpede c� nu vor mai fi flori de Paști. Dar Pa�tele e s�rb�toarea vie�ii. S-a �nt�mplat atunci ceva ce nu s-a mai �nt�mplat niciodat�. �n noaptea de S�mb�ta Mare, pe c�nd oamenii dormeau lini�ti�i dup� ce reveniser� de la Biseric�, flori se ivir� peste tot de sub z�pad�. Pu�in c�te pu�in v�ntul se opri, ninsoarea �ncet� �i norii se risipir�. O adev�rat� minune, o minune de Pa�ti! Diminea�a v�z�nd florile oamenii au strigat, au s�rit, au chiuit de bucurie �i au �n�l�at mul�umiri c�tre Cer. Vor fi �ntotdeauna flori de Paști pentru c� Pa�tele e via��.
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: gabigabi2, la data 2015-04-02 16:27:07cu alte cuvinte : NIHIL SINE DEO !

Mulțumesc pentru completare gabi!

NIHIL SINE DEO !

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2015-04-06 15:06:49NIHIL SINE DEO !

nu te stiam proMonarhista !

P�M�NTUL NATAL

Aparținem unui Neam, unui P�m�nt, unui trecut. Am putea ignora asta. Am putea �ncerca s-o uit�m. Dar cum s�ngele ap� nu se face vom reveni chiar f�r� voia noastr� la sursele vie�ii.

Ne �ntoarcem mai �nt�i la cei de un s�nge cu noi. Leg�turile de familie devin din ce �n ce mai str�nse pe m�sur� ce trece timpul. C�nd s�ngele e �n joc nu st�m pe g�nduri. S�ngele devanseaz� ra�iunea. Ne identific�m cu el ca �i c�nd venele noastre ar fi una, ca �i c�nd familia n-ar avea dec�t o singur� inim� care bate pentru to�i.

La fel �i cu �ara. Nu ne putem deta�a de ea chiar dac� o p�r�sim. Vederea unei poze �ng�lbenite cu mun�ii no�tri, amintirea mirosului de f�n proasp�t cosit, unduirea domoal� a dealurilor noastre, verdele c�mpurilor noastre readuc la via�� at�t de puternic sentimentul de iubire pe care-l avem pentru �ar� �nc�t sim�im un nod �n g�t �i ne podidesc lacrimile.

Trecutul ��rii e �ntip�rit �n str�fundul con�tiin�ei noastre �i al sensibilit��ii noastre. Totul la noi e supravie�uire, rena�tere. Trecutul ��rii rena�te �n fiecare genera�ie a�a cum prim�vara rena�te �n fiecare mugur.

Chiar dac� suntem r�t�citori prin lume p�m�ntul natal ne trimite �n inimi un fluid cald pe care nu-l cre�m �i care ne domin�. E de ajuns o voce la un post de radio prins �ntr-o �ar� �ndep�rtat� pentru ca amintirile, leg�turile �i credin�a s� reapar�, adev�rate filigrane �nscrise cu litere de ne�ters �n urzeala zilelor noastre chinuite.

Tomescu Ionuț (Toio34)
___________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

S� REZIST�M!

Politica e consecin�a ideii pe care ne-o facem despre ce e drept �i s�n�tos. Ea nu e bun�, nu e mare dec�t dac� politicienii �n�eleg ce e conform firii �i vie�ii. Calitatea cea mai pre�ioas� a marilor conduc�tori de popoare a fost c� s-au identificat cu popoarele lor, adic� au intuit ce e firesc, ce asigur� cre�terea �i dezvolt�rea armonioas� a vie�ii. Aceast� intui�ie s-a bazat �i pe �n�elegerea a ceea ce e posibil. Alexandru cel Mare, Attila, Napoleon au e�uat pentru c� au ignorat propor�iile, pentru c� nu au v�zut limitele posibilului.

�n�elep�ii ascult� vocea ��rii. Ei percep for�ele benefice, le evoc�, le las� s� ac�ioneze pentru c� �tiu c� ele asigur� s�n�tatea �i puterea Na�iunii. Nu prea putem s� ne baz�m pe clasa noastr� politic�, de aceea noi, cei mul�i, trebuie s� reprezent�m s�n�tatea, s� p�str�m contactul cu propor�iile �i cu natura lucrurilor. Aceasta e �n prezent func�ia noastr�, postul nostru de lupt�.

�mpotriva imposturii, s� fim ambasadorii adev�rului. �mpotriva machiavelismului, s� fim campionii loialit��ii. �mpotriva lichelelor, s� fim de partea oamenilor cinsti�i. �mpotriva duplicit��ii, s� fim ap�r�torii cinstei. �mpotriva sp�l�rii creierelor, s� proclam�m drepturile bunului sim�. S� fim partizanii cur��eniei morale. S� refuz�m s� fim sclavii l�comiei sau patimilor �i s� revendic�m libertatea vie�ii. S� respingem samsarul �i s� prefer�m omul.

Misiunea noastr� cea mai profund� �i cea mai fecund� e s� opunem o alt� concep�ie despre om aceleia care ne e impus�. S� rezist�m �nseamn� s� ap�r�m conculziile ce se pot trage pentru fiecare �mprejurare din aceast� concep�ie diferit�.

P�rvu Ana Maria
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

PATRIOTISMUL

-I-

R�zboiul nu �nceteaz� niciodat�. El e aplicarea �n lumea omului a legii antagonismului care guverneaz� universul. Pacea nu e dec�t un r�zboi rece. Aceasta-i realitatea �i trebuie s-o accept�m, dac� vrem s� tr�im. Formele de manifestare ale r�zboiului sunt: lupta armat�, discreditarea a tot ce permite unei Na�iuni s� existe, cultivarea cultului pl�cerii, r�sp�ndirea discordiei printre cet��eni �.a.m.d..

Prima �ndatorire a unei Na�iuni e a�adar ap�rarea. Avem dreptul s� lupt�m cu orice agresor. Admi��nd c� agresorul sufer� pierderi umane, vina e a lui. Asigurarea ap�r�rii presupune practicarea unor virtu�i sociale �ntre care cea dint�i e patriotismul, dragostea de Patrie. Cine nu-�i iube�te Patria n-o ap�r�.

-II-

Omul e o fiin�� social� �i datorit� instinctelor sale superioare s-au format succesiv Familia, clanul, Na�iunea. Membrii acestor asocieri erau uni�i prin leg�turi comune de s�nge, de munc�, de credin�� �i de protec�ie. Pentru a putea exista societ��ile aveau �ns� nevoie de resursele unui teritoriu. Deveni�i sedentari oamenii au �nceput s� �ndr�geasc� p�m�ntul care-i hr�nea. A�a a ap�rut ideea de Patrie.

Patria nu e doar o expresie geografic�. Ea e totodat� locul unde ne-am n�scut, Familia, prietenii �i Poporul din care facem parte. Ea apar�ine deci ordinii morale.

Patria trebuie iubit� �i cu bune �i cu rele. Ne iubim p�rin�ii chiar dac� sunt aspri �i inflexibili. Ne iubim Patria, chiar dac� nu e �nc� a�a cum am dori-o.

-III-

Patriotismul e principala virtute a omului. Pe locuitorul unei �ari libere aceast� virtute �l va determina s� sus�in� Statul. Pe locuitorul unei ��ri unde domne�te abuzul, corup�ia �i s�r�cia aceast� virtute �l va face s� reac�ioneze �mpotriva �njosirii generale.

Patria ne e la fel de necesar� ca Familia �i c�minul pentru copil. Nu e firesc s� avem pentru ea, ca pentru o mam�, dragoste �i recuno�tin��?

Tomescu Ionu� (Tomi)
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CONFESIUNILE UNUI FOST ATEU (4)

Filozofii

-I-

C�nd m-am declarat liber-cuget�tor eram plin de prejudec��i contra Religiei ca urmare a citirii scrierilor filozofilor atei. G�nditori ca Voltaire, Marx, Nietzsche �mi p�reau imbatabili �i consideram justificate cele mai multe dintre criticile de��n�ate pe care le aduceau Bibliei sau Bisericii. Nu realizam atunci c�-�i sus�ineau afirma�iile mai mult prin sarcasme dec�t prin argumente �i-mi imaginam c� mi-au deschis calea spre �n�elegerea tainelor istoriei, spre recunoa�terea originii umane Religiilor.

Am �n�eles mai t�rziu c�t de lipsit de temei e acest gen de critic�. Volterienii vechi sau noi ignor� realitatea c�nd sus�in c� dup� crea�ie Dumnezeu nu trebuia s� ne dea legi morale, ci cuno�tin�e �tiin�ifice despre natur�. De exemplu o diserta�ie savant� pe teme astronomice, care s� �nlocuiasc� imaginea lui Iosua oprind soarele, le-ar fi fost celor din vechime la fel de necesar� ca o durere de din�i.

Ultima dovad� a fragilit��ii polemicilor lui Voltaire �i ale celor care i-au c�lcat pe urme e discreditarea de care au avut parte. Pe c�te dintre ele un adev�rat savant din zilele noastre
le-ar putea opune apologeticii cre�tine?

-II-

Despre necesitatea Religiei �i a unui cult exterior am mai vorbit, de aceea nu voi insista asupra ei. [Vezi Confesiunile unui fost ateu (3) la adresa tineriptromania.blogspot.com/2015/03/confesiunile-unui-fost-ateu...]

Facerea, Geneza nu e un tratat de cosmogonie, ci o vedere de ansamblu asupra apari�iei lumii a�a cum le trebuia contemporanilor lui Moise. De�i e foarte general�, prima carte a Bibliei surprinde prin lipsa contradic�iilor aparente �i prin analogiile cu �tiin�a modern�.

Nu mi-a fost u�or s� examinez Biblia f�r� s� m� �mpiedic de considerente de timp, de loc �i etnice. E evident c� �n Vechiul Testament �i chiar �n Noul Testament sunt dou� p�r�i distincte. Una care e o �nv���tur� dogmatic� �i moral� �i una care se raporteaz� la via�a legendar� a poporului evreu. �n leg�tur� cu morala nu e nimic de zis �i acesta e esen�ialul. Restul nu a fost scris cu precizia de stil a unui notar deoarece din cauza �nclina�iei omului de a discuta orice obiec�iile nu puteau fi evitate.

-III-

Unii ar vrea ca Dumnezeu s� fac� omenirea atot�tiutoare ca s� nu fie nevoit� s�-�i dob�ndeasc� cuno�tin�ele treptat, cu greu pe m�sur� ce se maturizeaz�. Al�ii socotesc c� El nu trebuia s� condamne p�catul, pentru c� nu ar fi, chipurile, ceva r�u. C�t� trufie copil�reasc� �n dorin�a de a-I impune Divinit�ții lucruri care amenin�� ordinea firii! De la una la alta vom ajunge, g�ndind astfel, s� vrem schimbarea lumii de sus p�n� jos.

Iat� de ce obscurit��ile, care m� deranjau c�ndva la vechile tradi�ii, produc ast�zi asupra mea un efect contrar �i m� fac s� cred c� �n ele se ascund adev�ruri profunde.

Predescu Virgil
_________________________
AMOR PATRIE NOSTRA LEX

VOIN��, ENERGIE, CARACTER, PERSEVEREN��

- I -

Era �n anul 271 d.H.. Roma p�r�sise Dacia l�s�nd-o �n m�inile barbarilor. Ce vor face n�v�litorii? Se �ntrebau nelini�ti�i �nainta�ii no�tri. Invazia amenin�a bazele �ntregii lor existen�e: credin��, limb�, cultur�. Roma plecase, nu se mai putea conta pe ea. Poporul r�mas, format din daci romaniza�i, coloni romani �i veterani ai legiunilor care au ap�rat Dacia. era roman prin afinitate sau origini. Scepticii, defeti�tii, partizanii lui �la ce bun� repetau mereu ca o moar� stricat�: �La ce bun s� ne ap�r�m?�.

Adep�ii lui �la ce bun� nu au fost asculta�i. M�ndri de originile lor, str�mo�ii au acceptat f�r� ezitare costul eforturilor �i sacrificiilor pe care trebuiau s� le fac� pentru a-�i p�stra identitatea. Credin�a, limba �i cultura au fost ap�rate. A�a cum am procedat atunci, a�a vom proceda mereu timp de dou� mii de ani. Spre dezam�girea defeti�tilor no�tri din toate timpurile am decis s� fim ce-am fost. Un fiu nu-�i poate renega p�rin�ii. Rom�nii de azi nu pot privi la ce se �nt�mpl� cu �ara �i cu Neamul lor f�r� o str�ngere de inim�. Rom�nii de ieri nu puteau renun�a la originile lor, la ce erau f�r� durere �n suflet. E de ordin sentimental. A�a a fost mereu, oriunde �i are pentru comportamentul Popoarelor o mare valoare pasional�.

Hot�r�rea eroic� a str�mo�ilor de a se ap�ra se poate rezuma �n dou� propozi�ii. S� r�m�n� rom�ni din m�ndrie de Neam �i de istorie. S� r�m�n� rom�ni ca s� r�m�n� cre�tini.

- II -

Tr�im de dou� mii de ani o istorie unic�. Efortul nostru de a ne ap�ra via�a, sufletul, drumul pe care l-am parcurs spre libertate politic� �i na�ional�, spre unitate, munca tenace pentru a ne crea institu�iile necesare existen�ei noastre ca Popor o confirm�.

Succesul �n via�� al unui om depinde mai mult de voin��, de energie, de caracter �i de perseveren�� dec�t de inteligen�� �i de noroc. Vedem zilnic c�t de mult ne poate afecta viitorul un �da� sau un �nu� spus muncii, disciplinei �i moralei. Depinde de un act de voin��, acordat sau refuzat, ca s� ne realiz�m ca oameni �i cre�tini. La fel �i cu un popor. Istoria ne �nva�� c� existen�a unei Na�iuni depinde de Dumnezeu �i de voin�a ei. Pentru o Na�iune de oameni d�rji nu exist� obstacole. Un Popor �i cl�de�te istoria cum un om �i cl�de�te via�a. Popoare puternice, Popoare de caracter sunt Popoarele care au trebuit s� lupte pentru via�a lor. Dac� Na�iunea noastr� mai are �nc� un admirabil capital de energie �i de s�n�tate moral�, ea �l datoreaz� grelelor �ncerc�ri prin care a trecut �i suferin�elor �ndurate.

-III-

E totu�i necesar s� ne �nt�rim motivele de a fi. Pentru aceasta s-ar impune un sistem social de solidaritate na�ional�. Statul nostru nu trebuie s� mai l�se niciun rom�n �n voia soartei.

S� ne baz�m mai pu�in pe sprijinul altora �i mai mult pe noi �n�ine. Un copac nu tr�ie�te din proptelele care i se pun, ci din vigoarea sevei sale. Un Popor exist� pentru c� a �tiut s�-�i dea o structura psihic�, moral�, pentru c�-�i p�streaz� intact� voin�a de a tr�i �i pentru c�-�i folose�te via�a pentru a-�i organiza existen�a. Ne trebuie conduc�tori buni. Nimeni nu poate tr�i f�r� ei. Dar un conduc�tor e �nainte de toate om. S� fim deci oameni �ntregi.

Virtutea nu apare de la sine. Ea nu se creaz� �ntr-o clip�, ea nu e de v�nzare la pia��. O f�urim �ncet, greu noi �nșine. S� avem cultul disciplinei, al voin�ei, al �nfr�n�rii. S� fim mai presus de orice cre�tini. Dac� vreodat� va trebui s� facem fa�� unor �ncerc�ri grele, dac� descurajarea ne va asalta, unde vom g�si for�a de a merge mai departe dac� nu �n credin��? Vom afla astfel c� putem s� ne privim cu �ncredere viitorul de rom�ni �i de cre�tini pentru c� Dumnezeu �i ajut� pe cei ce cred �n El.

Tomescu Ionu�
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

A�TEPTARE
de Octavian Goga

Sat din margine de codru,
R�sfirat sfios �n vale,
Tot mai jalnic cade-amurgul
Peste stra�inile tale!
Frunza plopilor pe plaiuri,
Ochii stelelor pe creste,
Roua firelor de iarb�
Pl�ng duioasa ta poveste.

Ursitoare rele scris-au
To�i voinicii s� te las�,
�i-au or�nduit s� fie
Un pribeag �n orice cas�,
Azi, de c�ntece �i glume
Toat� vatra ta-i orfan�,
�i-i at�t prisos de jale
�n micu�a ta poian�. [�]

Mor azi c�ntecele-n pragul
Nop�ilor la �ez�toare,
�i de fe�i-frumo�i uitat�,
M�ndra Cos�nzean� moare.
Azi voinici cu zmeii �n lupt�
Zare nu mai �nsp�im�nt�,
�i pe paji�tea-nflorit�
Niciun c�nt�re� nu c�nt�.

Tot mai ostenit�-i doina
Fluierului de la munte,
Tot mai p�r�site-s ast�zi
Bietele piscuri c�runte.
Doar arare, c�teodat�,
Vreun r�t�citor, departe,
Satului pierdut �n umbr�
Mai trimite c�te-o carte.

Salba de c�su�e albe
Se-nsenin-atunci deodat�,
La podmol, �n fapt de sear�,
Toat� lumea-i adunat�,
�i, prin ochelarii umezi,
Spune popa din scrisoare,
P�n� ce lumineaz� luna
Fruntea celor ar�i de soare.
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

ISTORIE �I PATRIOTISM

-I-

Poate fi spectacol mai surprinz�tor ca acela al Poporului nostru lupt�nd pentru via�a sa dup� ce s-a lipsit singur de cele mai bune mijloace de ap�rare? Ne era necesar� o administrare mai bun� a patrimoniului �i o cultivare mai puternic� a patriotismului. Nu am f�cut nimic din toate astea. Pu�ini au procedat ca noi. Cu trecerea timpului pericolele la care ne expunem se �nmul�esc. E nevoie de un program de protejare a fiin�ei noastre na�ionale.

To�i ar trebui s� medit�m la ce spunea Montesquieu: �Unele Popoare au c�zut [...] �n ruin� �i servitute pentru c� s-au neglijat pe ele �nsele.� S� ne neglij�m pe noi �n�ine �nseamn� �nainte de toate s-o rupem cu istoria, cu str�mo�ii, cu sursa �ntrem�toare a virtu�ilor noastre �i cu efortul continuu de realizare a idealului na�ional.

-II-

Istoria nu p�streaz� trecutul �n stare de materie inert�, steril�. Ea p�streaz� �i transmite via�a, ea e un multiplicator al for�elor. Prin ea virtu�ile �i energiile �nainta�ilor se adaug� virtu�ilor �i energiilor celor vii. F�r� istorie am p�stra �n sufletele �i min�ile noastre tendin�e vagi, vestigii aproape informe ale vie�ii �i eroismului de odinioar�. Mo�tenirea trecutului s-ar rezuma astfel doar la patrimoniul material. Istoria e trecut �i tradi�ie adunate �i condensate. Toat� comoara pe care ea a str�ns-o o ofer� min�ilor noastre �i ne face st�p�ni pe patrimoniul nostru spiritual. Datorit� ei la transmiterea patrimoniului material se adaug� transmiterea sufletului.

Istoria face con�tiin��, ideal �i voin�� din ceea ce nu era dec�t vestigiu aproape �ters, tendin�� sau instinct. Ea ne stimuleaz� eroismul, treze�te �n noi �ntreaga virtute ereditar� �i impune con�tii�elor noastre voin�a str�mo�ilor. �ntr-adev�r, prin idealul pe care-l men�ine, prin viziunea pe care ne-o d� asupra �elului colectiv, istoria ne asigur� continuitatea genera�iilor. Orb s� fii s� nu vezi c� istoria e totul �n via�a unui popor!

-III-

Omul nu d� for�� faptelor sale dec�t dac� le leag� unele de altele ca pe verigile unui lan�. Dar aceasta nu se poate realiza dec�t printr-o g�ndire directoare, printr-un ideal ce cuprinde �ntregul plan al unei vie�i. Un Popor nu are unitate �i vigoare f�r� continuitate �n ac�iunea genera�iilor. Sarcina unui Popor e de a-�i �nchide activit��ile �n tiparele sau formele care-i sunt specifice �i de a face ca aceia care au fost s� arate calea de urmat celor ce sunt.

Dar cum s� nu vezi rolul istoriei? �n efortul genera�iilor spre acela�i �el, ea p�streaz� viziunea �elului �i g�ndirea directoare, idealul, ea dezv�luie cum s-a dezvoltat trecutul. Din ansamblul faptelor str�mo�ilor, din hot�r�rile lor, din atitudinile lor �n familie, �n munc� �i �n momente grave, se degaj� o g�ndire, o inten�ie continu�, care e tradi�ia. Istoria �i �nsu�e�te aceast� g�ndire, o aduce �n sufletele tuturor, ea creaz� lumina �i for�a care ordoneaz� activit��ile nenum�rate ale unui Popor spre �mplinirea destinului s�u.

-IV-

Cultivarea patriotismului e o ac�iune �ndelungat� �i grea, e constant o gigantic� lupt� �ntre bine �i r�u, �ntre adev�r �i minciun�. Exist� printre noi oameni care se tem ca de o calamitate de revenirea la via�� a sentimentului na�ional. Patriotismul atinge toate anarhiile, toate formele de egoism. �n ochii dezr�d�cina�ilor �i apaticilor promotorii patriotismului vor ap�rea �ntotdeauna ca persoane sup�r�toare, inoportune. Datoria noastr� e s� accept�m acest� lupt� �i s� punem Na�iunea, �ara mai presus de orice. Cauza patriotismului va trebui s� dispun� de destul� constan�� �i de destul� for�� pentru a �nfr�nge iner�ia �i interesele meschine.

Pentru a ne decide s� facem acest efort s� ne reamintim ce responsabilit��i avem. Facem parte dintr-o fr��ie rom�neasc�. Pentru rom�nii de pretutindeni Rom�nia e Patria de suflet. Noi le sus�inem voin�a de a-�i p�stra identitatea rom�neasc�. Tres�ririle noastre de m�ndrie le dau curaj. Lipsa noastr� de reac�ie la r�u �i las� f�r� speran��.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE (15)

SOCIETATEA

Proprietatea

-I-

Tot ce posed�m, tot ce numim generic proprietate, e �n corela�ie cu via�a noastr� fizic� �i moral�. Fie c� e dob�ndit� prin munc� sau prin moștenire, adic� prin munca p�rinților noștri, proprietatea se cuvine respectat� fiindc� e parte a existenței noastre. Bani sau p�m�nt, mobile sau imobile societatea ne garanteaz� de�inerea �i folosirea lor exclusiv�. Faptul c� putem dispune de ce am ob�inut cinstit nu �nseamn� c� trebuie s� fim egoi�ti.

Dreptul de a p�stra ce a agonisit �i de a-�i transmite agoniseala copiilor �i asigur� omului libertatea �i-l face activ, econom. F�r� el fiecare ar munci doar at�t c�t s�-�i asigure traiul zilnic �i ar cheltui tot ce ar c�tiga. Nimeni nu ar mai avea nici motivele, nici mijloacele de a-�i dep�i condi�ia. �n mod paradoxal eliminarea dreptului de proprietate nu ne-ar face altrui�ti. C�nd nu ai nimic, nu po�i da nimic.

Cu siguran�� instinctul posesiei e inerent naturii umane. Asculta�i-l pe un pu�ti cu c�t� hot�r�re spune despre un obiect �E al meu!�. Dar dac� mama �i va �nv��a copilul s� fie generos, el se va ridica liber la o treapt� superioar�, sacrificiul. Va �nv��a a�adar s� renun�e la un drept pentru o datorie.

-II-

Ne identific�m cu ce avem din obi�nuin��, din necesitate. De ce e at�t de nepl�cut s� pierdem sau s� ni se fure chiar �i un obiect lipsit de valoare? Fiindc� sim�im c� s-a �nstr�inat o parte din noi. Proprietatea e de asemenea o asigurare �mpotriva nevoilor viitoare. Traiul de pe o zi pe alta, lipsa a ceva important care s� le apar�in�, salariul mic �i face pe muncitorii nevoia�i apatici, pe c�nd o locuin�� proprie cu ceva mobilier personal i-ar determina s� vrea mai mult. Ar dori atunci s� p�streze, s� creasc� acest �nceput de bun�stare. Femeia, la care instinctul economisirii �i al p�str�rii e foarte dezvoltat, cap�t� prin posesie arta gospod�ririi resurselor �i a bunei lor folosiri.

Dreptul de proprietate are deci o utilitate social�. El favorizeaz� sentimentele familiale grup�nd interesele comune, el poate fi mo�tenit de copii. Proprietatea dob�ndit� cinstit e legitim� pentru c� provine din economisirea c�știgului realizat prin munc�. Averea, asigur�nd existen�a celui care o are, �i d� posibilitatea s� se instruiasc� sau s� se dedice binelui obștesc.

Bog��ia ajuns� pe m�na lene�ilor se risipe�te repede. E necesar un efort permanent �nt�i pentru a c�tiga, apoi pentru a p�stra ce s-a c�tigat. Dar un asemenea efort se impune f�cut cu onestitate �i �n spiritul solidarit��ii umane. Bun�starea cucerit� prin nedreptate scap� uneori nesanc�ionat� de lege. �n asemenea cazuri reaua procurare a unor bunuri se isp�e�te prin spaimele provocate de de�inerea lor sau prin oprobiu public.

-III-

Proprietatea asupra solului sau proprietatea funciar� provine tot din munc�. Ogoarele au dat roade prin lucrarea unor genera�ii succesive. �n societ��ile primitive dreptul primului ocupant prevala. Acela care defri�a o parcel� devenea st�p�nul ei. Cucerit prin r�zboi, cump�rat, p�m�ntul a ajuns peste tot �n m�na cuiva. La noi el e foarte f�r�mi�at, adic� apar�ine unui num�r mare de oameni, ceea ce nu e r�u. Agricultorii sunt existen�ial interesa�i s� apere �ara.

Azi nu mai poate invoca nimeni, nic�ieri dreptul primului venit. Controlul autorit�ților s-a extins peste tot. Chiar �n State pu�in dezvoltate e nevoie s� solici�i o concesiune de la guvern. �n Europa doar aerul e gratuit �i la dispozi�ia tuturor.

S� prezent�m lucrurile dintr-o alt� perspectiv�. Cineva seam�n� arbitrar pepeni pe lotul altuia. Evident c� acela care de�ine lotul va distruge ce s-a sem�nat f�r� acordul s�u. Nu po�i dispune cum vrei de roadele țarinii pe care ai lucrat-o, dac� nu e�ti st�p�nul ei. Exist�, e adev�rat, o modalitate de a reglementa plata unei astfel de munci. E vorba de arend�, contract �n virtutea c�ruia cultivatorul �mparte recolta pe din dou� cu proprietarul. Dar conflictele de munc� sau de capital apar �i aici. A�a au ajuns irlandezii �n secolul al XIX-lea s� moar� de foame din cauza celor deveni�i posesori prin cucerire ai terenurilor lor arabile.

-IV-

S�r�cia, diferen�ele de avere sunt marele argument �mpotriva dreptului de proprietate. Omul muncitor �i inteligent e firesc s� fie mai bogat dec�t lene�ul. �ns� situa�ia material� a cuiva nu e �ntotdeauna �n raport cu meritul s�u din cauza unor factori imposibil de prevenit cum ar fi hazardul, calamit��ile, accidentele sau consecin�ele gre�elilor altora. De exemplu seceta, inunda�iile, crizele financiare produc mari necazuri. Familii �nst�rite, chiar bogate, pot ajunge din cauza lor �n sap� de lemn. Dar �i aici curajul, munca limiteaz� consecin�ele r�ului. �n aceast� inegalitate criticat� uneori, voin�a �i are prin urmare rolul ei.

Ar fi incorect s�-i lipsim de propriet�ți pe cei care muncesc �n folosul celorlal�i. Singurii �n drept s� decid� deposedarea de averi sunt de�in�torii lor de drept. Au existat oameni pe care credin�a �n Dumnezeu �i bun�tatea i-au f�cut s�-�i dea avuția s�racilor. Milostenia e cea mai nobil� form� a libert��ii personale. Dar s� constr�ngem pe cineva s� renun�e la ce are, ar fi �i absurd �i revolt�tor. Sub pretextul suprim�rii inegalit��ii de avere, am institui egalitatea pauperit�ții, iar comer�ul �i produc�ia le-am face imposibile pentru c� ambele decurg din dreptul de proprietate. Recurgerea la o himeric� folosire �n comun a bunurilor nu-�i are efectiv rostul. C�nd �ara e prosper� ne e bine la to�i. De altfel �n societatea modern� num�rul marilor averi tinde s� scad� �i num�rul celor mici s� creasc�, ceea ce va duce �n viitor la generalizarea bun�st�rii. P�n� atunci, avem datoria de a �nlesni tuturor, prin instruire, prin condi�ii de munc� mai bune, realizarea unor c�tiguri care s� asigure fiec�ruia un trai �ndestulat.

Atentatul contra dreptului de proprietate e furt �i dispre�ul pe care-l exprim� acest cuv�nt dovede�te c�t de mult e respectat� idea de posesie. F�r� �ndoial�, �n unele cazuri, atentarea la dreptul de proprietate e aproape scuzabil�. Pe am�r�tul fl�m�nd care șterpelește o p�ine pentru sine �i copiii s�i �l privim cu compasiune. �n schimb femeia care sustrage dintr-un magazin un obiect pe care-l poate pl�ti ne provoac� indignare.

-V-

S� te �mbog��e�ti repede �i u�or nu e posibil f�r� s�-i p�gube�ti pe al�ii. Exist� �i un mod extrem de banal de a face a�a ceva: neplata datoriilor. Pe l�ng� faptul c� din punct de vedere economic e cel mai r�u sistem, nedreptatea sa e evident�. Unele femei se cred milostive d�nd pentru binefacere banii datora�i angajatelor lor. Se g�ndesc ele c� v�nz�toarele, croitoresele, etc. c�rora le �nt�rzie plata salariului se vor �mprumuta pentru a-�i pl�ti utilit��ile sau pentru a-�i hr�ni copiii? Prima obliga�ie e s�-�i cuno�ti resursele �i s� nu faci nicio cheltuial�, dac� nu ai cu ce pl�ti pe loc. To�i ar trebui s� �n�elegem aceasta.

S-ar c�dea de asemenea s� ro�im, c�nd abuz�m de situa�ia noastr� pentru a reduce un salariu sub valoarea sa real�. Nu exist� mici economii. Singurul mod de a economisi corect e de a-�i impune priva�iuni �ie �i nu altora prin refuzul pre�ului corect al muncii lor. Multe femei se laud� c�nd ob�in astfel totul pe nimic, ignor�nd nedreptatea pe care o fac specul�nd s�r�cia aproapelui. �n schimb salariatul �i fur� banii, dac� nu-�i �ndepline�te con�tiincios �ndatoririle de servici.

-VI-

O alt� form� de necinste const� �n a �ncerca s�-i iei locul cuiva, �n a-l lipsi de situa�ia pe care �i-a creat-o. Concuren�a actual� e at�t de mare c� un avantaj, chiar meritat, se ob�ine aproape �ntotdeauna �n detrimentul altuia. Dar c�nd calomniem premeditat un profesor pentru a-i lua o lec�ie, un comerciant pentru a-i lua clientela, c�nd concediem o persoan� cu Familie pentru a pune �n locul ei un protejat, ar fi cazul s� avem mustr�ri severe de conștiinț�.

Pe scurt, oricum ar fi �nsușit ce apar�ine altora, orice v�t�mare voit� a dreptului de proprietate e condamnabil�. Dac� r�ul a fost f�cut, desp�gubirea se impune. Nu exist� scrupulozitate prea mare �n combaterea �nșel�toriei sub orice form� s-ar prezenta: șarlatanism, duplicitate, trișare, expediente diverse. Niciun scop, chiar l�udabil, nu justific� folosirea unor mijloace necinstite.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

INDIVID �I NA�IUNE

Individul se na�te �ntr-o Familie care apar�ine unei colectivit��i, unei Na�iuni. Copilul fiind slab are nevoie de Familie, de colectivitate, de Na�iune pentru a se dezvolta. Ele �l primesc �i-l cresc, ele sunt mai presus de el. Nu trebuie spus: Om, Na�iune ci Na�iune, Om. Omul asociat Na�iunii, or�nduit �i eliberat prin aceast� asociere, e mai apt pentru o via�� superioar�, via�a �n societate. El face astfel mai pu�in pentru sine �i mai mult pentru ceilal�i. Colectivitatea e at�t de puternic� �nc�t niciun individ nu se poate �mplini dac� nu se integreaz� �n ea �i dac� nu e sus�inut de ea. Adev�ratul Eu, eul spontan, e un Noi sau nu are sens.

Suntem str�mo�ii no�tri, p�rin�ii no�tri, fra�ii no�tri, suntem Na�iunea noastr�. Suntem ora�ele, satele, peisajele noastre, suntem �ara noastr�. Societatea nu e rezultatul unei �n�elegeri �ntre indivizi bazat� pe un contract ci un agregat natural. Societatea nu e ales� de membrii s�i cum nu sunt alese s�ngele, Patria, Religia pe care am primit-o la botez, limba matern� �i tradi�ia. Ele ne sunt impuse �i chiar dac� nu le dorim nu ne putem lipsi sau dezice de ele. Facem parte din categoria fiin�elor care tr�iesc �n grup. Via�a �n societate r�spunde uneia dintre nevoile fundamentale ale naturii noastre. Nu putem s� nu fim fideli s�ngelui nostru, nu putem s� nu fim ata�a�i de Patria noastr�, de credin�a noastr� cre�tin ortodox�, de limba noastr� matern� �i de tradi�iile noastre pentru c� sunt fiin�a noastr� �i sufletul nostru. Pentru un om realist, care �tie istorie, adev�ra�ii garan�i ai drepturilor individului sunt Na�iunea, Patria �i Religia.

Dac� vom avea o societate solid� �n care Familia e puternic�, drepturile primordiale fie c� sunt religioase, casnice sau �colare vor fi ap�rate. Dac� vom avea asocia�ii puternice, profesionale mai ales �i celelalte drepturi esen�iale vor avea baz� �i temei. Dac� vom avea un Stat puternic, bine construit principalele interese existente �n societatea noastr� vor fi efectiv reprezentate �n sfera puterii. Altfel nu vom avea dec�t grupuri care se confrunt� �ntre ele, interese care se anihileaz� reciproc �i lips� de operativitate �n luarea unor decizii importante pentru Na�iune �i �ar�. �ntr-o societate bine organizat� individul nu e opus colectivit��ii ci intergrat �n ea. O legisla�ie axat� doar pe individ, f�r� s� �in� seam� de pozi�ia acestuia �n Familia sa, �n categoria sa social�, �n �ara sa, la locul s�u de munc�, nu poate ap�ra drepturile nim�nui.

Predescu Virgil
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

parca-mi vine sa pling constatind ca exact asta se intimpla la noi : disolutia noastra ca neam, popor , familie si tara ! e tragic !

CONFESIUNILE UNUI FOST ATEU (5)

Trufia

-I-

Omul care privește atent �n str�fundul sufletului s�u va g�si, printre monștrii care mișun� acolo, pe Satan din Scriptur�, adic� pe nes�țioasa trufie, care e tr�s�tura distinctiv� a filozofilor atei. Ei consider� �n mod naiv c� știu ce generațiile precedente nici m�car nu b�nuiau �i c� ra�iunea nu ar fi existat, dac� ei nu ar fi f�cut-o cunoscut� lumii. Ascult�ndu-i ai impresia c�-i auzi vorbind pe acei politicieni pentru care libertatea a �nceput �n 1789.

Tentația trufiei e mare. M-am confruntat �i eu cu ea �nainte de a m� maturiza, de�i �n forul meu interior ceva �mi spunea c� nu era nici echitabil nici logic s� consider imbecili at��ia oameni de geniu din trecut. Bossuet, Leibnitz �i mul�i al�ii de calibrul lor au crezut �n divinitatea lui Hristos pentru c� argumentele pe care �tiin�a le opunea credin�ei lor nu i-au convins. Merit� s�-i dispre�uim din acest motiv? �mi era clar c� ei nu judecau ca noi, dar nu admiteam c� ra�iunea lor e superioar� ra�iunii noastre. M� g�ndeam la ce s-a descoperit �n ultimele dou� secole �i la toate victoriile omului asupra materiei. Totu�i erau aici ni�te aspecte care nu-mi erau clare. Mi-am dat seama ulterior c� e aberant s� aplici �tiin�a metafizicii. Surdul nu poate �n�elege muzica.

-II-

Nu mi-au p�rut niciodat� prea serio�i savan�ii sau pretin�ii savan�i care au propus �nlocuirea Genezei cu evolu�ia sau cu panteismul. C�nd Renan spune c� lumea s-a f�cut singur� �i c�nd �i scrie chimistului Berthelot c� �molecula ar putea fi, ca orice lucru, rodul timpului, rezultatul unui fenomen de durat�, al unor acumul�ri continue de miliarde de secole� ai impresia c�-�i bate joc de el.

Prestigiul științific al secolului nostru a sc�zut mult �n ochii mei c�nd am v�zut c� progresul moral nu mai �ine pasul cu progresul material �i c�nd am �nțeles c� se poate vorbi de un faliment al științei.

-III-

Am descoperit �n cele din urm� cu uimire c� toate nout�țile metafizice prin care se vrea �nlocuirea creștinismului se reg�sesc, mai mult sau mai pu�in explicit, �n ceea ce alt�dat� numeam erezii, astfel c� nu facem dec�t s� trecem pe drumuri pe care am mai trecut �i s� readucem �n actualitate sisteme pe care critica religioas� a �naintașilor, confirmat� de timp, le-a desființat.

-IV-

Dup� ce am considerat mult� vreme c� �tiin�a �i religia sunt ireconciliabile, m-am �ntrebat dac� antagonismul lor e real �i dac� nu const� adesea �n aceea c� Religia e pus� s� spun� ce nu are menirea s� spun�, iar �tiin�a s� dea explica�ii de care nici ea nu e sigur�. Cunoa�te�i pe cineva mai capricios ca �tiin�a? Ea dezminte azi ce a afirmat ieri. Ea nu poate de altfel dec�t emite ipoteze despre natura lucrurilor. Cu c�t e�ti mai savant, cu at�t te �ndoiești mai mult de ce �tii. Poate c� nu e cazul prin urmare s� ne preocup�m at�t de raporturile dintre �tiin�� �i Religie. Sunt dou� domenii absolut diferite. Religia nu e incompatibil� cu �tiin�a, ea o domin�.

Predescu Virgil
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�ZBOIUL

-I-

R�zboiul a fost iubit doar de mercenarii dornici de bani sau de conduc�torii dornici de glorie, Na�iunile, care i-au suportat consecin�ele, au avut oroare de el. Noi am cunoscut �n Al Doilea R�zboi Mondial umilin�a crud� a �nfr�ngerii, invazia �i dezmembrarea teritoriului, de aceea nu vom putea lua �n considerare cu drag� inim� eventualitatea unor noi conflicte. Vrem pace. E bine �ns� ca nu frica s� ne fac� pa�nici, ci ra�iunea.

R�zboiul e un mare r�u, dar nu cel mai mare. Mai bine de o sut� de ori r�zboiul dec�t pierderea libert��ii, integrit��ii sau onoarei ��rii. Un Popor care ezit� s� recurg� la arme pentru a-�i ap�ra libertatea sau demnitatea va fi aservit. La Popoare ca la oameni, cine prefer� via�a onoarei nu poate fi liber. Putem p�stra pacea doar prin for�� �i hot�r�re, nu prin tot felul de concesii.

-II-

Maxima antic� �Si vis pacem para bellum� (Dac� vrei pace preg�te�te-te de r�zboi) e valabil� �i �n prezent. Pentru a avea pace trebuie s� fim gata de r�zboi �i s� nu ne temem de el. Poporul cel mai pu�in expus unui atac e Poporul bine �narmat, care nu provoac� pe nimeni, care are for�� moral� �i care �i ap�r� activ interesele.

For�a, activitatea �i curajul sunt prin urmare factori de pace. Nu exist� pace �n genunchi. Nu exist� pace �n umilin�� �i sl�biciune. Din cauza unei astfel de p�ci Rom�nia ar avea de suferit la fel de mult ca din cauza celui mai teribil dintre r�zboaie. Pacea men�inut� prin neputinț� �i apatie nu dureaz�.

Situa�ia unui Popor pe p�m�nt seam�n� cu aceea a locuitorilor din marile ora�e. Cel puternic, curajos merge calm �i liniștit la treburile sale f�r� s� fie oprit din drum, insultat, lovit. Cel slab, tem�tor e expus la amenin��ri, la �nt�mpl�ri neprev�zute �i loviturile cad firesc asupra lui.

-III-

Popoarele cu ra�iune rece, care se sprijin� pe dreptul lor �i pe armele lor, tr�iesc f�r� riscuri. Se impune a�adar s� fim nu doar pa�nici, ci �i puternici, activi, curajo�i. S� detest�m r�zboiul nu ne va folosi la nimic pentru c� men�inerea p�cii nu depinde de ce g�ndim sau sim�im noi. Teama c� vom deveni agresivi e ne�ntemeiat�, noi nu am declan�at niciodat� r�zboaie de cucerire. Ce e cu adev�rat de temut e c� iubirea de pace ne poate face incapabili s� ne ap�r�m.

Adep�ii p�cii cu orice pre� se pot manifesta f�r� re�ineri �n ��rile care nu aud z�ng�nit de arme �n apropierea lor �i care nu au alte r�zboaie dec�t cele pe care le provoac� ele �nsele. Altfel stau lucrurile cu o �ar� ca a noastr�, care nu �i-a revenit integral de pe urma traumelor provocate de ultimul r�zboi mondial, care e amenin�at� �i care nu amenin�� pe nimeni. S� i se vorbeasc� de pace are sens doar dac� se vrea s� fie �nv��at� s� se team�. S�-i faci pe oameni s� cread� c�, pentru a avea pacea, ajunge s-o doreasc�, �nseamn� s� le sl�be�ti curajul, �nseamn� s�-i preg�te�ti r�u pentru pericolele ce-i amenin��. E mult mai onest s� le spui c� r�zboiul le poate fi impus �i c� trebuie s� fie capabili s�-�i �ndeplineasc� exemplar �ndatoririle grele pe care el le comport�. Pacea nu se ob�ine strig�nd "pace".

Acei cre�tini pentru care p�n� �i la legitima ap�rare e condamnabil� s�-�i aduc� aminte c� �n Noul Testament, Romani 12:18, scrie: �Dac� se poate, pe c�t st� �n puterea voastr�, tr�i�i �n pace cu to�i oamenii.� Altfel spus pace, da, dar numai dac� o vor �i ceilal�i. Credin�a trebuie s� se bazeze pe Sf�nta Scriptur�, nu pe emo�ii.

-IV-

E o necesitate s� avem oric�nd �n vedere f�r� s� tremur�m eventualitatea unui r�zboi drept. Un exemplu de r�zboi drept e r�zboiul declarat �n 1861 de Statele din Nordul Americii Statelor din Sud care se separaser� de Uniune. Dup� patru ani de lupte grele Statele din Nord au �nvins �i au restabilit unitatea S.U.A..

Cei care l-au sus�inut pe Lincoln �i urmat pe Grant �i-au salvat marea lor Patrie, i-au preg�tit un viitor m�re�. Ei au meritat recuno�tin�a pioas� a urma�ilor lor. Exemplul lor ne arat� ce pot face clarviziunea, energia �i curajul pentru o �ar� aflat� �n dificultate.

-V-

S� ap�r�m drepturile Na�iunii noastre perseverent, hot�r�t, f�r� provoc�ri �i f�r� sl�biciuni pentru c� doar a�a vom putea beneficia de pace. Politica de abandon, de fric� nu e doar ruin�toare �i umilitoare pentru Na�iunea care o practic�, ea mai are ca efect generarea de conflicte, duce la servitute �i la distrugere. Singurele mijloace de ap�rare �mpotriva r�zboiului sunt: for�a, energia, vitejia. S� le dezvolt�m �n noi �i s� le p�str�m. Sunt virtu�i civice.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

SOFI�TII

-I-

Iubirea de Patrie, �ndeplinirea �ndatoririlor cet��eanului fa�� de ea nu se discut�. Pe ele se bazeaz� via�a na�ional�. Puse sub semnul �ntreb�rii, Na�iunea se va dezintegra. Ap�rarea lor de orice atac se impune cu necesitate. Loialitatea datorat� Patriei e condi�ia existen�ei noastre ca Popor. Cu c�t e mai mare, cu c�t e mai statornic�, cu at�t vom fi mai puternici, mai prosperi. Aceia care nu �i-au mai iubit Patria, care nu �i-au mai f�cut datoria fa�� de ea, au disp�rut.

Patria a fost contestat� doar de Na�iunile aflate �n anarhie moral� �i gata s� se pr�bu�easc� sub povara viciilor lor. �n republicile grece�ti �n declin, �n Roma vl�guit� �i corupt�, sofiștii sus�ineau c� Patria nu conteaz� �i c� singurul lucru important pentru om e pl�cerea. Ei au �mpins Grecia �i Roma spre o moarte crud� �i dezonorant� sub jug str�in.

Popoarele moderne, Rom�nia, �i au sofi�tii lor. Ei predic� o globalizare dizolvant� �i un cult al pl�cerii distructiv care ne pot nimici. Dac�-i ascult�m, s-a terminat cu noi. Descompunerea intern�, preluarea teritoriului ��rii de c�tre al�ii, ambele poate, vor pune cap�t existen�ei noastre de dou� milenii.

-II-

Patriotismul e mereu egal, mereu acela�i. Sentimentul Patriei, nu se schimb�, nu evolueaz�, cum spun unii. El e ast�zi ce era la Atena pe vremea lui Pericle, ce era la Roma pe vremea m�re�iei ei, ce era �n Dacia lui Decebal. Grecul Phocion, condamnat f�r� temei la moarte �i preg�tindu-se s� bea cucut�, �i spune fiului s�u: ���i recomand s� sluje�ti Patria cu tot zelul �i credin�a sufletului t�u �i mai ales s� ui�i c� o moarte nedreapt� a fost pre�ul pentru serviciile mele.� E �ndemnul unui patriot. El e valabil �n toate timpurile �i �n toate ��rile. Dac� omor�rea de c�tre consulul Brutus a fiilor s�i vinova�i de conspira�ie contra Romei ne pare �n acela�i timp eroic� �i s�lbatic�, aceasta nu �nseamn� c� �n prezent patriotismul e mai slab �i c� dezaprobarea tr�d�torilor e mai mic�, ci c� moravurile au devenit mai bl�nde, c� drepturile morale �i legale ale tat�lui au fost limitate.

-III-

Ce �n�eles dau sofi�tii umanit��ii? �n niciun caz cel de omenie, de dragoste fa�� de oameni, oricare ar fi ei. Umanitatea, �n�eleas� ca omenie, e recomandat� de Religie. Ea e perfect compatibil� cu �ndatoririle fa�� de Patrie. Prin urmare cuv�ntul umanitate �nseamn� pentru sofi�ti ansamblul oamenilor tr�ind pe p�m�nt, omenirea.

Cum poate fi opus� iubirea pentru omenire iubirii, devotamentului fa�� de Patrie? C�nd se spune c� trebuie iubi�i to�i oamenii, nimeni nu are nimic de obiectat. Dar c�nd se spune c� ata�amentul pentru �ar�, datoria de a o sluji, de a o ap�ra, nu-�i mai au rostul pentru c� nu vor mai exista frontiere, pentru c� vom fi cet��eni ai lumii, e cu totul altceva. Se justific� printr-un argument echivoc �i n�ucitor abandonarea �ndatoririlor civice. E ca �i cum i-am �ndemna pe copii s�-�i iubeasc� p�rin�ii la fel ca pe toat� lumea �i s�-�i asume fa�� de ei acelea�i obliga�ii vagi ca fa�� de to�i ceilal�i oameni. E ca �i cum l-am �ndemna pe so� s�-�i iubeasc� so�ia �i copiii la fel ca pe oricine altcineva, s� considere c� nu are fa�� de ei mai multe �ndatoriri ca fa�� de al�ii, adic�, de fapt, s� considere c� nu datoreaz� nim�nui nimic. Antipatriotismul tinde deci s� nege nu doar �ndatoririle na�ionale, ci orice �ndatorire.

La ce ne oblig� iubirea pentru omenire? La nimic. Omenirea nu e o fiin�� organizat�, o persoan� fa�� de care s� ne asum�m �ndatoriri precise. Cet��enia lumii �ncurajeaz� prin urmare egoismul. Egoi�ti, f�r� responsabilit�ți, nu vom mai forma Popoare, ci turme imense supuse celor mai rele instincte, celor mai degradante patimi. Civiliza�ia nu poate exista f�r� idea de datorie, f�r� nobilul sentiment al iubirii de Patrie.

-IV-

Un fost pre�edinte al Statelor Unite, Theodore Roosevelt (1858�1919), e autorul unor pagini despre antipatriotism pline de un bun-sim� robust �i de o ironie mu�c�toare, care merit� s� fie cunoscute. Nu pot cita aici dec�t un scurt text scris de el: �Unele persoane, spune Theodore Roosevelt, prezint� patriotismul ca pe ceva r�u �i se str�duie cu mediocrele lor puteri s� ne v�re �n cap �n locul lui un fel de cosmopolitism �ap� cu lapte�. Ace�ti indivizi �binevoitori� nu au un caracter puternic sau o personalitate impozant� �i teza lor �ns�i nu merit� respect. C��iva reformatori buimaci pot pretinde c�, �ntr-un viitor foarte �ndep�rtat, patriotismul �i c�s�toria fireasc� dintre un b�rbat �i o femeie vor deveni virtu�i inutile, perimate. Dar, �n ce prive�te prezentul, omul care iube�te celelalte ��ri la fel ca pe a sa e un membru al societ��ii la fel de d�un�tor ca acela care iube�te nefiresc sau ca acela care iube�te celelalte femei la fel de mult ca pe so�ia sa. Iubirea de �ar� e o virtute elementar� ca iubirea de Familie sau ca onestitatea �i curajul.�

-V-

�n timp ce al�ii lupt� pentru m�re�ia Patriei lor, noi, rom�nii, trebuie s� ne ap�r�m fiin�a na�ional�. Avem prin urmare tot dreptul s� le spunem celor care atac� patriotismul �n aceast� perioad� dificil� a existen�ei noastre: �Dac� nu v� iubi�i �ara, dac� nu sunte�i hot�r��i s-o sluji�i din toate puterile, s-o ap�ra�i, s�-i ap�ra�i drepturile, interesele, onoarea, dac� nu sunte�i dispu�i s� veni�i sub drapel c�nd v� va chema, v� rug�m mult pleca�i acolo unde nu vi se impune nicio �ndatorire. Aici patriotismul e imperios.�

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE (14)

SOCIETATEA

Promisiunile

-I-

Promisiunea e sf�nt� fiindc� e o leg�tur� moral� �ntre persoane, �ntre voin�e. Nu trebuie s� facem promisiuni, dac� nu suntem siguri c� ne putem �ine de cuv�nt. E mai bine s�-i refuz�m cuiva un serviciu, dec�t s� ne angaj�m c� i-l facem �i s� nu i-l facem. Proced�nd altfel risc�m s� compromitem grav interesele acelora care se bizuie pe noi. Din nefericire promitem mult baz�ndu-ne pe faptul c� hazardul ne va scoate din �ncurc�tur�.

C�nd e vorba de o �n�elegere reciproc� �ntre dou� persoane, e important ca ambele s� fie de bun�-credin��. Luarea unui angajament cu g�ndul de a-l �nc�lca la nevoie e �n�el�ciune. Pentru a evita o asemenea situa�ie se folosesc convențiile scrise pe care legea le �nt�re�te. Dar nu exist� garan�ii �mpotriva celor necinsti�i care se pot eschiva oric�nd de la �ndeplinirea �ndatoririlor lor. Cele mai multe procese nu au alt� cauz�. Omul onest �i respect� cuv�ntul dat f�r� s� fie constr�ns de forme legale. S� spui �nu scrie nic�ieri�, pentru a te sustrage unor �nvoieli, dovede�te lips� de probitate.

-II-

Cuv�ntul unei persoane onorabile valoreaz� �n ochii s�i �i ai celorlal�i c�t toate contractele autentificate la notar cu martori. Anticii se limitau la promisiunea verbal� consider�nd-o la fel de constr�ng�toare pentru cel care a f�cut-o ca un document scris. O fapt� eroic� pu�in cunoscut� o dovede�te. �n anul 255 �.H., �n timpul Primului R�zboi Punic, consulul roman Marcus Atilius Regulus e luat prizonier. Cinci ani mai t�rziu, cartaginezii �l trimit la Roma ca s� solicite �ncetarea ostilit�ților �i-l pun s�-�i dea cuv�ntul de onoare c� se va �ntoarce, dac� nu-�i �ndepline�te misiunea. Ajuns �n Senat Regulus cere �ns� continuarea luptelor p�n� la neutralizarea inamicului, apoi, credincios cuv�ntului dat, revine la Cartagina unde e torturat �i ucis.

�n prezent respectarea cuv�ntului dat nu ne mai oblig� la sacrificii at�t de mari, cu toate c� necesit� �nc� destul curaj. Curajul nu e cu siguran�� str�in femeilor, dar societatea nu e prea exigent� cu ele, de aceea promisiunile lor nu sunt luate �ntotdeauna �n serios. Ar fi ciudat s� auzi o femeie d�ndu-�i cuv�ntul de onoare ca un b�rbat. Totu�i �ndeplinirea f�g�duielilor e obligatorie pentru to�i. Orice om s-ar cuveni s� fie at�t de corect �nc�t spusele sale s� aib� valoarea semn�turii sale.

-III-

Se spune despre femei c� nu-�i v�d dec�t propriul interes �i c�, dominate de sentimente sau de capricii, s�v�rșesc tot felul de fapte cu consecin�e �n viitor. Ele nu ar putea a�adar s�-�i respecte strict promisiunile scrise sau verbale. Iat� de ce e bine ca o femeie s� nu ini�ieze o activitate, dac� nu e sigur� c� o poate termina. Lucrul �nceput trebuie continuat, iar consecin�ele gre�elilor asumate.

Promisiunea e at�t de important�, �nc�t a devenit �n via�a public� jur�m�ntul solemn prin care demnitarii se leag� �n fa�a lui Dumnezeu �i a societ�ții c�-�i vor face datoria. Femeile au �n sfera lor responsabilt��i la fel de mari ca demnitarii. S-ar impune ca ele s� depun� jur�m�ntul de a-�i face datoria �n fa�a propriei lor con�tiin�e �i s�-�i aminteasc� de el c�nd promit.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX