RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

De la: gabigabi2, la data 2015-12-13 14:59:30multumesc mult si am citit si de asta data, cu aceeasi placere ca de fiecare data, gindul dlui Predescu V. si-mi permit sa vin cu o completare despre Filocalia care spune , printre multe altele , despre necesitatea de a Cobori Mintea in Inima pentru a accede la acele Adevaruri cautate de catre om, indiferent de timpul si credinta de care apartine !
va citesc cu drag !

Apreciem c� ne citi�i post�rile.
La mul�i ani 'gabigabi2'!

www.youtube.com/watch?v=xYzhPXiKtGY

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

CE-I AL NOSTRU R�M�NE AL NOSTRU!

-I-

Suntem mai mai dezorienta�i dec�t eram �n 1989. Nu ne mai dezorientez� ideologiile, �n care nu mai credem, ci un negativism deplorabil �i un scepticism u�uratic.

Ne-a cuprins aceast� stare de spirit la un �nceput nelini�titor de secol. Suntem �inta asalturilor centralismului mondial �i ale unor civiliza�ii decadente. Nu e cru�at nimic: Stat, economie, societate, Religie, moral�.

-II-

Problema noastr� nu e de ordin politic. Mai important dec�t orice e s� r�m�nem noi �n�ine. Riscul de a ajunge popor pervertit, metisat, subprodus al unor civiliza�ii str�ine, e real.

Cadrul politic conteaz� mai pu�in dac� avem dorin�a de a exista. Str�mo�ii no�tri, mult mai slabi ca noi, au rezistat dou� mii de ani �n condi�ii istorice extrem de grele pentru c� au purtat �n suflet o neclintit� hot�r�re de a tr�i. Au tr�it �n ciuda n�v�litorilor �i cotropitorilor, au tr�it �n ciuda la�it��ilor, necinstei sau tr�d�rilor unora dintre ei, au tr�it greu, dar au tr�it.

Via�a e lupt�. Str�mo�ii au ales via�a. Le vom urma exemplul?

-III-

E esen�ial pentru noi s� ne administr�m singuri. Un Popor hot�r�t s�-�i apere fiin�a trebuie s� fie st�p�n la el �n �ar�.

Dreptul de a ne administra singuri a fost obiectivul nostru suprem �nc� de la �nfiin�area primelor State rom�ne�ti. Greu de crezut c� at�tea genera�ii s-au �n�elat v�z�nd �n aceasta o necesitate vital� pentru Na�iune.

-IV-

Factorii economici nu fac integral istoria �i nu condi�ioneaz� singuri via�a Popoarelor. Dar v�z�nd cr�ncena competi�ie pentru resurse naturale �i conflictele sociale generate de crize putem nega denaturarea vie�ii noastre de c�tre economie?

Evalu�m progresul economic dup� num�rul fabricilor, dup� cantitatea de materii prime scoase din sol, dup� recoltele din agricultur�, dup� valoarea investi�iilor str�ine. Suntem cre�tini, ar trebui s� evalu�m progresul economic pornind de la om, de la ce-i ofer� acest progres omului pentru a-l face mai om, pentru a-i permite s� tr�iasc� frumos, normal, curat.

Cea mai rea proletarizare nu e cea provocat� de s�r�cie, ci proletarizarea interioar�, convingerea popula�iei c� nu mai are niciun orizont, c� e condamnat� la dispari�ie treptat� �i c� speran�a �i e interzis�.

-V-

Primul apostolat, �n prezent, e cel al g�ndirii. Un popor ca al nostru, tr�ind �n condi�ii geopolitice dificile, nu se poate lipsi de orientare continu� �i de �ndrum�tori.

Orientare �i �ndrum�tori ne poate oferi �i elita noastr� intelectual�. Sunt unii din aceast� elit� care �i proclam� zgomotos ata�amentul pasionat pentru cosmopolitism. Foarte bine! Lumea exist� �ns� prin ��ri �i Na�iuni. Intelectualii no�tri cosmopoli�i contribuind la dezvoltarea ��rii �i Na�iunii vor contribui �i la dezvoltarea lumii.

-VI-

Auzim spun�ndu-se mereu c� �nv���m�ntul e o dram�. Vor realiza cei care ne conduc �nv���m�ntul c� menirea lor e de a servi Na�iunea?

Nu se vede c� un sistem de �nv���m�nt, care ar trebui s� dea Rom�niei cet��eni patrio�i, produce doar defeti�ti? Ne va fi greu s� avem un viitor cu genera�ii de tineri dezr�d�cina�i, crescu�i �n cel mai dezolant neutralism na�ional.

-VII-

Suntem fii Bisericii. Biserica e Hristos. Divin� ca �ntemeietorul s�u, Biserica e uman� ca �i El. Prin aceast� latur� Biserica se identific� cu istoria omenirii.

Avem nevoie de Biseric� pentru a ne ap�ra de r�ul din noi �i din jurul nostru. Biserica are nevoie de noi pentru a cre�te, pentru a se consolida �i pentru a-�i �mplini menirea.

Alegerea ne apar�ine. Putem �ntoarce spatele Credin�ei �i Bisericii, ne putem deschide tuturor otr�vurilor �i miasmelor nes�n�toase care �ncearc� s� ne distrug� sau putem r�m�ne credincio�i �i apropia�i de Biseric�. R�m�n�nd credincio�i �i apropia�i de Biseric� vom avea o �n�elegere superioar� a ceea ce e Familia, o anumit� calitate a moravurilor, un anumit nivel al ordinii sociale �i chiar dac� nu suntem un Popor prea numeros vom d�inui.

-VIII-

Dragostea de Religie, de Na�iune �i de �ar� a str�mo�ilor no�tri ne e �ntip�rit� �n inimi �i nimeni nu ne poate lipsi de ea. Rom�nia e ortodox� �i rom�neasc� �i va r�m�ne ortodox� �i rom�neasc�.

Adversit��ile descurajeaz� Popoarele slabe �i oamenii f�r� convingeri, dar ele �nsufle�esc curajul inimilor viteze. Acelora care vor s� ne ia p�n� �i sufletul le vom spune cu m�ndrie �i hot�r�re rom�neasc�: ce-i al nostru r�m�ne al nostru!

Nu suntem destul de puternici, vor replica unii. Poate, dar cont�m pe ce suntem �i avem dreptul s� tr�im.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX!

La Multi Ani !

VOM �NVINGE
De maior (r) Vasile Tomescu

Pornim la atac c�nt�nd.
Glasului nostru zarea ecou-i r�sfr�nge.
Purtați de al tinereții av�nt
Vom �nvinge!

Suntem soldați ai Armatei Rom�ne.
Nimeni nu ne poate �nfr�nge,
Nimic nu ne poate r�pune.
Vom �nvinge!

Cu noi e Iisus
�i amintirea jertfei str�bune de s�nge.
Ținem tricolorul sus,
Vom �nvinge!

Vom fi to�i un g�nd �i-o voin��,
C�nd lupta s-o-ncinge.
Onoare, devotament �i credin��,
Vom �nvinge!

25 septembrie 1941
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE (17)

SOCIETATEA

Bun�tatea - Devotamentul

-I-

�Bun�tatea face s� p�leasc� geniul �i frumusețea, a�a cum apariția soarelui face s� p�leasc� torțele �i focurile de artificii. Inteligen�a cea mai limitat� sau ur�țenia cea mai grotesc� sunt transfigurate c�nd omenia le �nsoțește� O inim� bun� e at�t de mare c� �ncape �n ea �ntreaga lume.� Aceste cuvinte frumoase apar�in �n mod surprinz�tor pesimistului Schopenhauer.

Schopenhauer definește bun�tatea astfel: �S� ai fa�� de ceilal�i aceeași �ng�duinț� ca fa�� de tine�. Identificarea bun�t�ții cu �ng�duința e totu�i greu de acceptat. �ng�duința fa�� de noi sau fa�� de ceilal�i nu e o virtute, ci o greșeal� determinat� de sl�biciune �i de orbire. Bun�tatea trebuie s� fie exigent� �i clarv�z�toare ca s� nu se confunde cu lipsa de rezistenț� la r�u sau cu iluziile ce provin din ne�nțelegerea unor situații.

-II-

�n lipsa bun�t�ții adev�rate nicio ființ� nu e complet�. Cei �n sufletele c�rora ea se afl� o manifest� prin toate faptele lor, prin toate cuvintele lor �i aduc cu ei bl�ndețe �i m�ng�iere oriunde merg. Mintea poate fi periculoas� f�r� bun�tate. Bun�tatea o c�l�uzește, o transform� �n f�clie ce ne lumineaz� calea. Cu o inim� bun� vom evita multe greșeli, inclusiv pe cele de tact de care doar inteligența nu-l ferește pe egoist.

Egoismul e consecin�a exacerb�rii individualit�ții. Suntem at�t de plini de noi c� ne pare firesc s� raport�m totul la eul nostru. Aceasta ni se �nt�mpl� mai ales �n tinerețe. Pe m�sur� ce �naint�m �n v�rst� ne d�m seama c� bun�tatea e o calitatea util�. Mul�i, de team� s� nu primeasc� mai pu�in dec�t ofer�, sunt tot at�t de buni cu ceilal�i pe c�t de buni sunt ceilal�i cu ei. S� ad�ug�m c� nimic nu reține mai bine afecțiunea ca bun�tatea.

-III-

S� fim deci buni. Sunt nenum�rate ocaziile de a ar�ta tuturor acea bun�tate de care Sf�ntul Pavel spune c� �e r�bd�toare, nu se laud�, nu-�i caut� avantajul, nu se irit�, nu e suspicioas�, scuz� totul, crede totul, sper� totul, suport� totul.�

O asemenea bun�tate nu e �ntotdeauna �nn�scut� �n inimile noastre. Chiar �i celor mai generoși dintre noi le e greu s-o practice. Ingratitudinea, insuccesul produc destul de firesc nevoia de a tr�i numai pentru sine. Bun�t�ții �i e greu s� �nving� acest instinct involuntar. To�i putem fi buni dac� ne str�duim, dar nu to�i putem fi mari. Bun�tatea �i are �ns� m�reția ei. S� faci bine �n fiecare zi a vieții e o form� real� de eroism.

-IV-

Sunt din fericire destui oameni buni. Lor un elan spontan al inimii le d� capacitatea de a �nțelege suferințele �i dorin�a de a le alina. Aceste ființe remarcabile s-au n�scut cu suflete bune, mari �i tandre. Dar f�r� fapte tandrețea nu e dec�t o simpatie steril�. Apoi e necesar s� fim buni mereu �i mai ales c�nd e nevoie de noi. Fiind a�a vom constata c� fericirea depinde de binele f�cut. �Bine faci, bine g�sești� spune un proverb rom�nesc. C�nd nu e posibil s� facem bine, s� �ncerc�m s� fim m�car binevoitori. Sufletele bune g�sesc �ntotdeauna o cale de a se manifesta. E arta lucrurilor aparent ne�nsemnate, a micilor bucurii oferite aproapelui, a ascult�rii m�rturisirilor, a �mp�rt�șirii grijilor, a suport�rii defectelor, o art� �n care femeile exceleaz�.

-V-

�ng�duința sprijinit� de fermitate e una din marile caracteristici ale bun�t�ții. Ea nu e orbit� de defectele aproapelui, ci, cunosc�ndu-le pe ale sale, le iart� pe cele pe care nu le are. Intransigent� cu principiile, ea e milostiv� cu vinovatul, c�ruia o vorb� bun�, o primire nesperat� �i poate reda curajul de a-�i repara greșeala. Bun�tatea �i-a dob�ndit dreptul a-l mustra cu bl�ndețe, cu afecțiune. Dreptatea nu e o persoan� ursuz� dornic� s� �mpart� pedepse �n dreapta �i �n st�nga. Dat fiind c� nu suntem �n stare s� ne judec�m pe noi �n�ine cu destul� asprime, s� ne str�duim s� vedem la al�ii mai �nt�i bunele intenții. �mp�r�irea irevocabil� a oamenilor �n buni �i r�i e nemiloas�, deoarece aceia socotiți r�i au nevoie de bun�tatea noastr� pentru a se schimba.

Suntem jigniți? S� iert�m. Bun�tatea e un mare merit �i superioritatea social� sau intelectual� se cuvine susținut� de o egal� superioritate a inimii. Altfel se situeaz�, prin lips� de delicatețe, mai jos dec�t cei c�rora le pretinde respect.

-VI-

Bun�tatea e potrivit� la orice v�rst�. B�tr�nețea aproape c� se confund� cu ea. Ne e greu s� ne imagin�m bunicii f�r� aceast� �nsușire. Celor aflați �n puterea v�rstei care dețin o autoritate bun�tatea le tempereaz� energia, le atenueaz� asprimea acțiunii, le d� un sens vieții prin facerea de bine. Tinerii, copiii au datoria de a deveni buni pentru c� beneficiaz� permanent de ajutorul celorlal�i. Nu ajungem buni dec�t prin uitare de sine, ceea ce pretinde un oarecare efort. Dac� vom reuși s�-l facem, nu vom mai accepta avantaje v�t�m�toare celorlal�i �i vom c�uta constant s� fim folositori. Bun�tatea practicat� a�a e superioar� bun�t�ții naturale pentru c� rezult� dintr-o victorie asupra noastr�. Ea nu va fi influențat� de simpatii, ci se va manifesta f�r� s� țin� cont de ele. S� fim buni mereu! Vom urca �n acest fel �ncet �i sigur treptele spre acel nivel superior numit devotament.

-VII-

�E bun cel ce face bine celorlal�i. E foarte bun cel ce sufer� pentru binele pe care-l face. E eroic �i perfect cel ce-�i risc� via�a pentru a face bine�, spunea La Bruyère.

Simpla bun�tate nu presupune sacrificiul complet de sine, jertfirea absolut�, �n timp ce devotamentul implic� toate acestea �i chiar mai mult, pentru c� adesea e mai greu s� tr�ie�ti pentru cineva dec�t s� mori pentru el. Vedeți devotamentele neștiute, ne�nțelese, neapreciate ale majorit�ții femeilor.

Totu�i nu ar fi bine ca devotamentul s� eclipseze bun�tatea sau s� scuteasc� pe cineva de ea. Bun�tatea e mai la �ndem�na tuturor, e mai constant practicat�. Cei care se devoteaz� rece, aspru, l�s�nd s� se vad� importanța sacrificiului lor, �i fac devotamentul greu de acceptat. Ar fi de preferat din partea lor un pic de detașare �i mai mult� tandrețe. Devotamentul ostentativ, nu e cu adev�rat devotament.

S� te devotezi �nseamn� s� preferi pe altcineva �ie �i s� te jertfești pentru el. De exemplu devotamentul mamelor pentru copiii lor aflați �n primii ani de via��, c�nd le sunt necesare �ngrijiri permanente. Devotamentul e piatra de �ncercare a adev�ratei afecțiuni. Pentru a ști dac� iubim pe cineva s� aștept�m momentele de grea �ncercare. Dac� atunci ezit�m �nseamn� c� afecțiunea noastr� nu e dec�t egoism deghizat. Iubim pentru noi, pentru satisfacția noastr� personal�.

-VIII-

�ntruchiparea binelui e omul atașat de semenii s�i �i de p�m�ntul s�u natal. �n relat�rile de bun�-credin�� despre r�zboaiele pe care le-am purtat e amintit� �ntotdeauna mulțimea de eroi anonimi c�zuți pentru �ar�. Jertfa lor a fost un act de suprem� abnegație. Via�a civil� ofer� �i ea exemple ale sacrificiului individului pentru binele tuturor. Ceea ce e admirabil la devotament e d�ruirea voluntar� a puterilor omului �n funcție de situa�ia sa �i de �ndatoririle sale. To�i ne putem devota, dar e important s-o facem �n sensul atribuțiilor noastre: soldatul ca soldat, agricultorul ca agricultor, muncitorul ca muncitor, savantul ca savant. Femeile care nu vor s� aib� soț �i copii pentru a se consacra carierei profesionale comit o greșeal� de judecat�. Același lucru se poate spune �i despre femeile care-�i neglijeaz� soțul �i copiii pentru a se dedica unor activit�ți cu caracter general. Domeniul de manifestare al devotamentului femeii e �nt�i de toate Familia.

Asta nu �nseamn� c� femeia, chiar timid� �i tem�toare, nu �i-ar sacrifica via�a. S� ne reamintim de eroismul infirmierelor noastre din spitalele de campanie de pe Frontul de Est care �n anul 1944 au luptat cu arma �n m�n� al�turi de soldați pentru a face posibil� evacuarea r�niților �i acordarea de asistenț� religioas� muribunzilor. P�cat c� vitregia vremurilor nu a permis consemnarea unor fapte at�t de generoase �n c�rțile de istorie. E adev�rat c� �n �mprejur�ri tragice suntem susținuți de exaltarea momentului. Devotamentul cel mai dificil e poate sacrificarea zilnic� a gusturilor �i a preferințelor proprii, d�ruirea timpului s�u unor �ndatoriri umile, �ntr-un cuv�nt devotamentul familial ale c�rui bucurii sunt date chiar de ce implic�.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: gabigabi2, la data 2015-12-30 16:05:01La Multi Ani !

La mul�i ani gabigabi2!

ahhh, multumesc ptr. urare si va doresc si eu tot binele din Lume ! dar as zice ca multi- ca multi , buni sa fie , desi .....dar ne pastram speranta pina-n ultima clipa !

aaa, uite ca a aparut postarea , totusi ....are si internetul asta sincopele lui !

R�NDURI PENTRU TINERI (1)

Voin�� �i caracter

-I-

F�-�i datoria! Aceasta e porunca moral� care ar trebui s� ne domine comportamentul. Pentru a ne putea conforma ei avem nevoie de voin�� �i de for��.

De aceea e necesar s� ne str�duim �nainte de toate s� fim st�p�ni pe noi �n�ine. Trebuie s� avem asupra corpului nostru, asupra min�ii noastre, asupra sufletului nostru �i asupra faptelor noastre un control deplin.

-II-

Cum s� devenim st�p�ni pe noi �n�ine? Cum s� rezist�m pornirilor ira�ionale, imboldurilor, ispitelor care ne asalteaz�? Cum s� ne �nvingem tendin�a la lene, la del�sare a firii noastre? Prin formare �i prin voin��.

Omul slab, pasiv, f�r� voin�� e juc�ria fr�m�nt�rilor celor mai efemere �i celor mai pu�in ra�ionale ale sufletului. A�a sunt to�i cei st�p�ni�i de patimi. Mul�i avem de dat prin urmare o lupt� grea. Cel cu voin�� puternic�, obi�nuit s� se st�p�neasc�, va ob�ine �n aceast� lupt� o victorie imediat� �i u�oar�. Cu timpul el instaureaz� �n sine autoritatea incontestabil� a ra�iunii, a �n�elepciunii.

Seneca spunea: �Dac� vrei s� domini lumea, las�-te dominat de ra�iune.� Ce a spus Seneca se poate traduce pentru rom�nul din secolul douzeci �i unu prin: �Vei fi puternic �i respectat doar dac� e�ti pe deplin st�p�n pe tine, doar dac� ra�iunea ��i dicteaz� faptele.� Prima condi�ie pentru a ne ridica e deci chiar aceea care ne permite s� fim oameni buni �i ferici�i. Merit� s� facem efortul de a sacrifica multe pl�ceri de ordin inferior pentru a dob�ndi st�p�nirea de sine, adic� de a ne supune prin voin�� ra�iunii.

-III-

Voin�a e o calitate esen�ial� a omului. Singura ei rival�, ca importan��, e inteligen�a. O voin�� energic�, constant� poate orice.

Omul care are voin�� e cu adev�rat liber. El e st�p�nul s�u, al judec��ilor sale �i al faptelor sale. El se supune total ra�iunii sale. El se conduce dup� regulile pe care �n�elepciunea i le-a impus.

Printr-o voin�� ferm� biruim patimile cu tot ce au ele r�u, excesiv sau periculos nel�s�nd loc �n noi dec�t pasiunilor nobile �i generoase. E nevoie de o voin�� de fier pentru a fi oameni buni, pentru a fi cu adev�rat virtuo�i. Cu o astfel de voin�� putem atinge perfec�iunea oricare ne-ar fi defectele sau temperamentul.

-IV-

�n via�a de zi cu zi e bine s� avem un set de reguli fixe de comportament ca s� ne fie de ajuns un simplu act de voin�� pentru a lua o ht�r�re. �tim, de exemplu, ce �nseamn� sobrietatea �i evit�m excesele la mas�, b�utura sau fumatul. Sunt numeroase provoc�rile �i ispitele care ne pot abate de la ht�r�rile luate. Printr-un efort de voin�� trebuie s� le �ndep�rt�m. Exercitarea zilnic� a voin�ei �n aceste lucruri m�runte ne va preg�ti s� ac�ion�m c�nd lucruri mai importante vor fi �n joc.

�n treburile personale �i �n cele publice binele nu se ob�ine dec�t prin voin��. Voin�a e condi�ia primordial� f�r� de care succesul nu e posibil. Voin�a produce efecte bune �n toate. Nimeni nu poate sta �n calea succesului �i fericirii persoanelor sau Popoarelor care au dob�ndit puterea de a voi.

-V-

Omul f�r� voin��, chiar dotat cu o mare inteligen��, nu are dec�t o influen�� mic� asupra propriilor condi�ii de trai. El trece prin via�� ca o nav� f�r� c�rm� pe o mare agitat�. V�ntul �i curen�ii �l poart� de colo colo p�n� c�nd valurile �l �nghit. Oamenii iner�i, lipsi�i de vlag� �i f�r� nici un fel de voin�� sunt din fericire excep�ii. Excep�ii sunt �i oamenii cu voin�� tare, c�li�i pentru decizie �i pentru ac�iune.

-VI-

Ce poate o voin�� puternic� o arat� istoria. To�i marii oameni politici, to�i marii comandan�i au fost firi voluntare, tenace. Napoleon a fost �nfr�nt c�nd s-a confruntat la Waterloo cu voin�a neclintit� a lui Blucher �i Wellington. O voin�� mai pu�in puternic� la unul dintre ace�ti doi mari solda�i �i armata francez� ar fi �nvins. Nu e o ipotez� e un fapt evident. Careurile infanteriei engleze, zdruncinate de atacuri repetate, s-ar fi risipit dac� voin�a �Ducelui de fier� nu le-ar fi �inut unite. Blucher, mereu b�tut de Napoleon, pus pe fug� de cavaleria francez� la Ligny, nu renun�� la lupt�, crede �n victorie �i c�nd aude tunurile de la Waterloo porne�te f�r� ezitare �ntr-acolo. Geniul a trebuit s� se plece �n fa�a acestei duble tenacit��i.

-VII-

C�nd voin�a c�l�uzit� de ra�iune se manifest� continuu, c�nd e activ�, prezent� �n om ea devine caracter. Un om de caracter e un om hot�r�t, ferm, curajos. Un astfel de om e tot ce poate fi mai bun �i mai folositor �n societate. Ce am spus despre efectele fericite ale voin�ei e adev�rat �i despre caracter. Caracterul e importantant at�t pentru a face bine, pentru a deveni virtuos, c�t �i pentru a reu�i �n via��. Prin caracter ne form�m moral �i intelectual �i ne construim existen�a. Omul de caracter cre�te, devine mai bun, se perfec�ioneaz�.

-VIII-

�ntre cele dou� c�i care ni se deschid �n fa��, calea binelui �i calea r�ului, exist� o diferen��. Calea r�ului e u�oar�, e pe o pant� care atrage, e de ajuns s� ne descuraj�m pentru a aluneca rapid �n abis. Calea binelui e mai grea. Pentru a o parcurge e nevoie de un efort sus�inut, de o voin�� perseverent�, �ntr-un cuv�nt e nevoie de caracter. Efortul de a deveni mai buni, combaterea defectelor �i viciilor noastre, a �nclina�iilor de care e cazul s� ne ferim, a patimilor pe care trebuie s� le st�p�nim e o lucrare zilnic� niciodat� terminat�. Acesta e binele pe care ni-l facem nou� �n�ine.

Mai e un bine la fel de folositor, binele pe care �l facem celorlal�i prin sfat, prin exemplu, prin vorb� �i prin fapt�. Omul cu caracter ferm nu renun�� niciodat� la aceast� sarcin� nobil� �i frumoas�. El o �ndepline�te con�tiincios, metodic, condus de ra�iune �i sub presiunea voin�ei sale. El consider�, ca �mp�ratul filozof, c� ziua �n care nu a fost folositor aparoapelui e o zi pierdut�.

-IX-

�n lupta pentru existen�� omul cu voin�� energic� reu�e�te mai bine dec�t oricare altul. El e �narmat pentru a lucra �n folosul s�u �i al semenilor s�i. Caracterul contribuie mai mult la realizarea fericirii dec�t inteligen�a sau averea. Cine vrea s� reu�easc� �n via�� trebuie s�-�i doreasc� un caracter puternic, restul va veni de la sine. Caracterul se dob�nde�te prin cultivarea voin�ei, curajului �i a virtu�ior virile. Cu c�t vom avea mai mul�i oameni de caracter cu at�t va fi mai bine pentru �ar�.

Rom�niei nu-i lipsesc oamenii de caracter. S� avem totu�i grij�! �n via�a public� oamenii de caracter nu sunt privi�i cu ochi buni. Inteligen�ele �i talentele, treac�-mearg�, sunt suportate un timp. Oamenii de caracter sunt �ns� da�i la o parte. Inutil de insistat asupra pericolelor pe care astfel de n�ravuri politice le genereaz�.

-X-

Exist� �n rom�n o voin�� ferm�, o energie extraordinar�, un resort puternic care prin lips� de grij� �i de cultivare r�m�n nefolosite �i inerte. Omului cel mai bine dotat fizic i se atrofiaz� mu�chii, �i sl�be�te corpul dac� nu face mi�care sau dac� nu munce�te. La fel se �nt�mpl� �i cu �nsu�irile morale.

Cultivarea �nsu�irilor morale trebuie s� fie principala noastr� grij�. Pentru a ob�ine rezultate, pentru a avea voin��, e obligatoriu s� ne consacr�m acestei activit��i cu hot�r�re �i cu statornicie. E nevoie s� ne exers�m voin�a f�r� �ncetare, f�r� odihn�, s-o folosim pentru propria noastr� perfec�ionare �i totodat� �n �ntreaga noastr� existen��. �elul e de a face din noi oameni de caracter, st�p�ni pe ei, capabili s�-�i f�ureasc� propria fericire �i s�-�i slujeasc� �ara.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (2)

Datoria

-I-

Voin�a e un instrument extrem de important. Ce se poate realiza cu ajutorul voin�ei? Binele, adic� ce trebuie f�cut, datoria.

S�-�i faci datoria� Poate fi ceva mai frumos, mai nobil? Expresia sun� grav. E imposibil s-o explici f�r� s-o asociezi cu d�rzenia, curajul �i eroismul.

-II-

Definirea datoriei e dificil�. Avem sentimentul datoriei �n noi �i ne-ar fi greu s�-l descriem. Spun�nd, a�a cum am �nv��at, c� datoria e �ce ne oblig� legea �i con�tiin�a s� facem� �i �un �ndemn categoric al ra�iunii, un principiu de ac�iune bazat pe legea moral� spunem de fapt ceea ce cuv�ntul �datorie� exprim� singur clar �i puternic.

Ideea de datorie e �nn�scut� �n om. E la fel de fireasc�, la fel de ancorat� �n el ca sentimentul iubirii. Omul bun, omul de caracter e gata �ntotdeauna s�-�i fac� datoria.

-III-

E adev�rat c� �n multe situa�ii e mai u�or s�-�i faci datoria dec�t s-o cuno�ti. Trebuie deci s� �nv���m s� ne descoperim datoria. Datoria ne e dictat� �n parte de legi, �n parte de ra�iune �i de con�tiin��. �ndatoririle pe care legea le impune sunt �ndatoriri elementare, esen�iale, acelea a c�ror �ndeplinire e necesar� existen�ei societ��ii.

S� nu ucizi! S� nu furi! Copil, cinste�te-i �i respect�-i pe p�rin�ii t�i! So�, fii credincios so�iei �i ajut-o! Tat�, hr�ne�te-�i, �ntre�ine-�i �i educ�-�i copiii! Astfel sun� regulile de comportament pe care le g�sim �n legi. S� ne conform�m lor �nseamn� s� d�m dovad� de onestitate.

Morala impune �ndatoriri mai numeroase, mai �nalte care nu se afl� �n legi. Ele nu sunt scrise, codificate ca obliga�iile legale �i nici nu au cum s� fie. Totu�i se pot formula ni�te reguli morale. Exist� un cod al datoriei limpede, precis ale c�rui precepte trebuie s� le avem mereu prezente �n minte pentru a ne c�l�uzi comportamentul f�r� ezit�ri, f�r� prea multe deliber�ri cu noi �n�ine. �n cazurile excep�ionale, care cer o analiz� ra�ional� atent� �i un examen de con�tiin��, e bine s� ne conform�m regulilor general admise dinainte �i imuabil p�strate. Aceste reguli au reie�it din examinarea �ndatoririlor specifice omului, s-au verificat �n timp �i sunt baza moral� a vie�ii. Ele trebuie s� fie comune unui �ntreg Popor, dac� acesta vrea s� joace un rol �n istorie �i s� aib� un destin demn.

-IV-

Piedicile �n calea �ndeplinirii datoriei sunt �n principal interesul personal �mpins p�n� la egoism, sentimentele, pasiunile, lenea �i la�itatea.

Interesul e du�manul cel mai periculos al datoriei. Trebuie s� evit�m ca el s� ne determine hot�r�rile. Asta nu �nseamn� c� interesul trebuie interzis ca mobil al faptelor noastre. Ar fi absurd �i imposibil. E firesc, e necesar, e legitim s� ne preocup�m de interesul nostru. Dar urm�rirea exclusiv� a interesului propriu nu poate deveni o regul�. Morala interesului e periculoas� pentru Na�iunile care o accept�. Binele nu poate exista f�r� o moral� a datoriei.

Interesul trebuie subordonat datoriei. Nu po�i lucra cu folos pentru tine c�nd nu te g�nde�ti dec�t la tine. Nu vei fi mai fericit neglij�ndu-�i datoria sau sustr�g�ndu-te ei. Omul �n�elept, virtuos nu se las� dominat de egoism. El �i face datoria f�r� ezitare.

Sentimentele �i pasiunele trebuie s� fie �i ele subordonate datoriei. Sentimentele, chiar cele mai generoase, nu pot fi �ndrum�toare sigure, ele trebuie controlate de ra�iune. Pasiunea trebuie de asemenea controlat� de ra�iune. Aceast� mi�care a sufletului, adesea violent� �i ira�ional�, se poate opune obliga�iilor noastre morale.

Omul de caracter e st�p�nul pasiunilor sale. Omul slab e juc�ria lor. Acesta renun�� la datorie pentru pasiune �i ajunge astfel la degradare moral� �i la catastrof� material�. S� lu�m dou� cazuri ca exemplu. Cerceta�i ce i-a �ndemnat la infamie pe b�rbatul care �i-a p�r�sit Familia ca s� tr�iasc� cu vreo femeie u�uratic� sau pe politicianul care �i-a tr�dat �ara. Ve�i descoperi cu siguran�� c� ambii s-au l�sat prad� unor pasiuni josnice uit�nd de �n�elepciune, de pruden�� sau de datorie.

Acela care alege pasiunea �n locul datoriei �i prime�te pedeapsa �ntr-un fel sau altul. Dar nu din cauza pedepsei sigure, inevitabile, se impune s� avem un altfel de comportament. Trebuie s� ne facem datoria pentru c� doar a�a ne va fi bine cu adev�rat. Nici un alt argument nu e egal sau superior acestuia.

Lenea, la�itatea nu sunt obstacole de neglijat �n calea �ndeplinirii datoriei. S�-�i faci datoria, o datorie pozitiv�, cere de cele mai multe ori ac�iune, activitate, riscuri. Efortul pentru �ndeplinirea datorei �i deranjeaz� pe apatici �i pe frico�i. De ce s� te obose�ti ac�ion�nd c�nd po�i s� te odihne�ti? De ce s� ri�ti? S� nu faci nimic e at�t de u�or �i de pl�cut! Dac� voin�a nu lupt�, nu se impune, lenea, la�itatea �nving, iar datoria sucomb�.

Omul de caracter nu cunoa�te lenea, sau frica. El ar ro�i, dac� nu �i-ar face datoria chiar �i �n cele mai m�runte lucruri. Un act de la�itate din partea lui ar fi de neconceput. La�itatea �njose�te. �i totu�i la�itatea se �nt�lne�te destul de des. Poate c� din cauza la�it��ii nu ne facem de cele mai multe ori datoria. Dac� �ndeplinirea datoriei presupune �n unele cazuri pericole, acesta nu e un motiv pentru a da �napoi, dimpotriv�. Tebuie s� ne facem datoria hot�r�t, curajos, orice ar �nsemna asta pentru noi. Pericolele dau noble�e faptelor noastre.

-V-

Legea datoriei e imperioas�. Respectarea ei indiferent de consecin�e e obligatorie. �S� ne facem datoria �i zeii ne vor ajuta�, spuneau spartanii. Da, s� ne facem datoria mereu, orice ar fi! E o obliga�ie moral� ineluctabil�, dac� ne dorim binele ca persoane �i ca Popor. Orice s-ar spune cel care se achit� de �ndatoririle sale prime�te de la via�� mai mult dec�t pot pretinde al�ii. Dumnezeu face �ntotdeauna dreptate.

Datoria pe care ra�iunea o dicteaz� �i pe care voin�a o pune �n practic� d� lini�te con�tiin�ei. E ceva sufletesc neatins de influen�e extrioare. �n practic� datoria se umanizeaz�, se diversific�, se pliaz� �n func�ie de feluritele condi�ii ale existen�ei noastre d�nd na�tere �ndatoririlor. �ndatoririle se �mpart �i se sub�mpart �ntr-o infinitate de obliga�ii dup� diversele manifest�ri ale vie�ii personale sau ale vie�ii publice. Acest aspect al existen�ei noastre indic� dou� feluri de �ndatoriri, �ndatoririle omului �i �ndatoririle cet��eanului.


-VI-

�ndatoririle omului privit ca persoan� sunt obliga�ii pe care le are fa�� de el �nsu�i, fa�� de Familie �i fa�� de ceilal�i oameni. Adesea aceste trei categorii de �ndatoriri se �mbin� �i se amestec� �i doar nevoia de a le explica oblig� la diferen�ierea lor constant� �i la analiza lor separat�. De altfel trebuie s� ne �ndeplinim aproape �ntotdeauna �ndatoririle �n acela�i timp. C�nd ele nu se contracareaz�, nu se st�njenesc unele pe altele, e u�or. Dar de c�te ori nu suntem confrunta�i cu obliga�ii contradictorii, cu �ndatoriri opuse!

Dac� ne-am putea ierarhiza �ndatoririle ne-ar fi mai u�or s� lu�m decizii c�nd ra�iunea �i con�tiin�a ezit�. Nimeni nu a reu�it p�n� acum s� impun� o ordine, o subordonare a �ndatoririlor. Sunt prea multe elememte umane care nu pot fi clasificate �i calculate. Totu�i bunul sim�, logica �i inima ne arat� care ne sunt principalele �ndatoriri.

Datoria fa�� de Patrie, care e �ntotdeuna prima, le pune �n anumite situa�ii �n umbr� pe toate celelalte. �ndatoririle fa�� de Familie �nsele, dintre cele mai sfinte �i dintre cele mai dragi, sunt eclipsate c�nd Patria e �n pericol. �n astfel de momente tragice datoria e unic� �i indiscutabil�.
Rom�nia agresat�, amenin�at� �n fiin�a sa, �n libertatea sa, e �n drept s� cear� copiilor ei �ntreaga lor energie, s�ngele lor, g�ndurile lor chiar. Nimic nu mai conteaz� atunci �n afar� de ea. Salvarea ei devine principala prioritate. Ap�rarea Patriei e legea suprem�.

-VII-

�n timpuri normale conflictele dintre obliga�iile noastre morale sunt dese �i nu exist� o regul� pentru evitarea lor. Putem spune doar c� �ndatoririle noastre fa�� de cei care ne sunt cei mai apropia�i sunt �n general cele mai presante, cele care trec �naintea altora. Dator�m membrilor Familiei noastre, cona�ionalilor no�tri mai mult dec�t oricui altcuiva.

Ceea ce-i trebuie unei Na�iuni sunt oameni ra�ionali, hot�r��i, curajo�i, care trec prin via�� cu capul sus, m�ndri, av�ndu-�i datoria drept c�l�uz�. Prietene, preg�te�te-te s� fii omul de care Rom�nia are at�ta nevoie! F�-�i datoria!

Dordea Cosmin
___________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (3)

Curajul

-I-

�ndeplinirea datoriei �nt�mpin� �n unele �mprejur�ri dificult�ți, rezistențe pe care nu le putem dep�și f�r� curaj. Curajul e o virtute. �n timpuri �ndep�rtate el era mai apreciat ca azi. Dac�-l aveai, aveai un renume bun �i nimic altceva nu mai conta.

�B�rbați viteji �i femei virtuoase� se spunea pentru a caracteriza marile familii ale c�ror nume nu erau p�tate de metehne omenești. Ar fi prea mult s� credem c� atunci curajul �nlocuia totul. Ar fi absurd s� credem c� azi el e lipsit de importanț�. Curajul e �nc� o virtute necesar�.

-II-

F�r� curaj omul rațional �i d�rz nu reușește. El r�m�ne neputincios �n treburi importante chiar �n momente grave �i decisive. Nu to�i ne naștem curajoși, se va spune, �ine de temperament. E adev�rat. Dar to�i putem deveni curajoși. Curajul se dob�nde�te la fel ca �nțelepciunea �i voin�a.

Pe c�mpul de lupt� cei care se vor bate cu cea mai mare �ndr�zneal� sunt cei care inițial au fost foarte speriați. Turenne m�rturisea c� era mereu cuprins de spaim� la �nceputul unei lupte, chiar dup� dou�zeci de ani de r�zboaie. Cu un amestec de m�nie �i de ironie, marele soldat francez �i f�cea curaj astfel: �Tremur�, trup, nici nu �tii unde vreau s� te duc!�

-III-

Adev�ratul curaj rezult� din voin�a omului st�p�n pe sine av�nd sentimentul datoriei �mpins p�n� la sacrificiu. Obișnuința de a avea curaj stimuleaz� cutezanța. S� faci o prim� fapt� curajoas�, c�nd pericolul e mare, ușureaz� dup� aceea manifest�rile de curaj. Cei care �nfrunt� violența m�rii �i furtuna ca s� ajute o nav� �n pericol �i vor repeta isprava liniștiți �i cu curaj. Soldatul, care tremur� din toate m�dularele �n prima lupt�, va intra apoi �n foc �i va privi pr�p�dul din jurul lui f�r� s� se tulbure �i f�r� s� tresar�.

Ne putem exersa curajul �n via�a de toate zilele. Curajul c�p�tat �n lucruri m�runte ne va ajuta s� fim curajoși �n cele mari, ne va permite la nevoie s� mergem �n �nt�mpinarea pericolului, a suferinței. Datoria ne inspir� curajul. R�splata, p�rerea celorlal�i, nu ar trebui s� ne influențeze ac�iunile. S� vrei r�splat�, renume pentru o fapt� bun� �n locul satisfacției date de datoria �mplinit� �nseamn� s� renunți la merit.

-IV-

Se spune despre un om harnic, care nu-�i pierde timpul, care nu-�i cruț� puterile, c� e curajos. Genul de curaj de care el d� dovad� e curaj adev�rat, curaj pur �i simplu. Curajul care �nsuflețește soldatul �n lupt�. Curajul care-l face pe omul inimos s� �nfrunte greut�țile, obstacolele, pericolele. Curajul care ne determin� s� accept�m f�r� ezitare, f�r� s� ne l�s�m copleșiți, toate greut�țile vieții, tot ce datoria ne impune, tot ce un sentiment generos ne face s� suport�m f�r� s� avem vreo obliga�ie moral�.

Ca �i curajul, lașitatea nu are nici ea nuanțe. Din lașitate fugim de munc�, de oboseala provocat� de ea, sau fugim din fa�a dușmanului �n lupt�. Lașitatea ne face s� refuz�m �ndatoririle obositoare sau periculoase �i responsabilit�țile unei Familiei numeroase.

Lașitatea e josnic� �i prosteasc�. Lașul nu-�i asigur� nici siguran�a, nici traiul. Ambele se c�tig� prin efort, prin curaj. Soldatul care dezerteaz� de fric� are mai multe șanse de a fi ucis dec�t soldatul care rezist� dușmanului r�m�n�nd la post.

-V-

�n afara curajului fizic �i moral, exist� un curaj aparte numit curaj civic. E curajul omului tr�ind �n societate, al cet�țeanului. Cet�țeanul curajos rezist� modelor, tendințelor sau imoralit�ții �i-�i urmeaz� calea pe care-l �ndrum� ra�iunea �i con�tiin�a sa. El �i asum�, indiferent de risc, deplina responsabilitate a hot�r�rilor �i faptelor sale știind c� �i face datoria. C�nd v�ntul r�t�cirii sufl� peste to�i �i exist� riscul de a i se ceda, cet�țeanul curajos r�m�ne el �nsu�i �i-�i urmeaz� neab�tut calea pe care �i-a trasat-o. El iubește virtutea �i ur�ște viciul chiar c�nd viciul e atotputernic �i virtutea batjocorit� f�r� mil�. El �i pune �n armonie purtarea cu ideile �n care crede. Fapta la el e �n acord cu cuv�ntul �i cuv�ntul e �n acord cu g�ndul. Curajul civic e cel mai greu de practicat �i cel mai rar. Omul �ndrumat de rațiune, animat de voin�� va avea curaj civic �n mod firesc. El va fi curajos �n sensul deplin al cuv�ntului.

-VI-

Dup� cum spuneam, curajul e unul, nu are nuanțe. Aceasta se verific� clip� de clip� la indivizi. Dar unitatea curajului o �nt�lnim �i la Popoare. Exist� Popoare active �i curajoase. Exist� �i Popoare lipsite de vlag�, inerte �i lașe. Exist� de asemenea Popoare care au trecut din prima categorie �n a doua. Coruperea ideilor �i moravurilor, degrad�nd indivizii, degenereaz� Popoarele, zdrobește �n ele energia, resortul, calit�țile native, via�a. Dar un Popor �i poate veni �n fire, se poate ridica �i redeveni ce a fost. Istoria ofer� exemple �n acest sens. �ndreptarea Popoarelor dec�zute e prin urmare posibil�. Cine �i vede amenințat Poporul de imoralitate, de lips� de voin�� �i de curaj nu trebuie s�-�i piard� speranța.

-VII-

Popoarele, a�a cum sunt acum, se afl� pe diverse trepte ale sc�rii virtuților umane. Unele sus �n plin� dezvoltare a tot ce face omul mare, frumos �i bun, altele jos la limita abjecției imaginabile. Primele sunt Popoare caracterizate prin curaj, moralitate, m�ndrie �i iubire de libertate. Ultimele sunt Popoare caracterizate prin apatie, prin imoralitate �i prin lips� de aspirații. La primele oamenii sunt viteji la locurile lor de munc�, viteji �n lupta cu greut�țile presupuse de cre�terea copiilor, viteji pe c�mpul de lupt�.

Un om harnic �i un tat� bun e �i un soldat bun. Omul curajos e curajos �n toate. La fel �i Popoarele. Cele care au curaj �n munc� �i �n via��, au curaj �i �n lupt� �i datorit� curajului �i �mplinesc destinul. Ele sunt victorioase at�t �n munca lor c�t �i �n r�zboi.

-VIII-

Conchide tu, prietene! Sunt sigur c� vei vrea s� devii curajos pentru ca Rom�nia s� fie puternic�.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (4)

Munca

-I-

S� g�ndești �i s� vrei nu �nseamn� nimic, dac� nu acționezi. Acțiunea presupune crearea de bunuri, de valori �i implicarea responsabil� �n via�a societ�ții, adic� munc�. Munca e necesar� echilibrului moral �i fizic al omului. Ea e chiar condi�ia existenței lui. Ea e, de asemenea, condi�ia existenței societ�ții. Via�a face din munc� o obliga�ie material�. Legea moral� face din munc� o datorie. Omul activ e folositor lui �nsu�i, semenilor lui �i ��rii lui.

Rom�nia are nevoie acum mai mult ca niciodat� de oameni activi. Națiunea noastr� a acționat �n trecut la fel de �nțelept, la fel de energic �i la fel de bine ca oricare alta. Stau dovad� dou� mii de ani de munc�, de lupt� �i de glorie. E important s� ne reg�sim dorin�a �i voința de a acționa. Miza e progresul nostru ca Popor �i dezvoltarea ��rii. Doar prin acțiune continu�, hot�r�t� putem avea succes, putem s� ne juc�m cu demnitate rolul pe scena lumii. Pentru a ne ridica, pentru a fi din nou ce-am fost, trebuie s� acțion�m neobosit f�r� s� ne descuraj�m vreodat�.

-II-

Acțiunea �ntreține �i dezvolt� �n noi forțele corpului �i sufletului, ne asigur� s�n�tatea fizic� �i moral�. Acțiunea e activitate, via��. Apatia e stagnare, moarte. Acțiunea �n toate formele ei intelectual�, moral�, fizic� e manifestarea a ceea ce se numește via�� intens�, singura potrivit� sufletelor mari, singura care merit� tr�it�.

Cine se simte predispus la inactivitate, la moliciune trebuie s� combat� aceast� tendinț� altfel ea se va transforma �ntr-o meteahn� care-l va �mpiedica s�-�i �ndeplineasc� �ndatoririle. Putem deveni activi prin antrenament la fel cum ne form�m caracterul exers�ndu-ne voin�a.

-III-

Nimic nu se poate ob�ine f�r� efort susținut. S� fim activi, s� fim harnici, s� ne facem bine munca! Munca e efortul rodnic �i metodic, care creeaz�, care transform�, care produce.

Munca e prima �i veșnica lege uman�, care se impune �n egal� m�sur� tuturor. Ea �nalț� omul �i-l �nnobileaz�. Ea e o necesitate pentru mul�i dintre noi. Ea e o datorie pentru to�i.

Munca a fost �ntotdeauna condi�ia existenței omului �i instrumentul progreselor lui. Prin munc�, inteligen�� �i curaj omul a cucerit planeta. Civilizația e rezultatul muncii umane.

-IV-

Munca asigur� celui care o face o independenț�, o demnitate a vieții pe care lene�ul nu le poate pretinde. Ea e o necesitate absolut� pentru omul s�rac. Ea e totodat� o obliga�ie material� �i o datorie social�.

Datoria de a munci o are �i cel bogat, care profit� de bunuri pe care al�ii le-au dob�ndit �i i le-au l�sat mo�tenire. El trebuie s�-�i �ndeplineasc� aceast� �ndatorire la fel ca s�racul. La ce-i folosește ��rii un om care nu munce�te, care nu produce nimic? C�t� demnitate poate avea un asemenea om, c�t� m�ndrie c�nd știe c� nu-�i ajut� comunitatea, c� nu face nimic pentru a �mbun�t�ți climatul social �i c� nu-�i aduce contribuția la opera de construcție național�?

-V-

Dac� tat�l are o fabric� sau o firm� de comerț e preferabil s�-�i asocieze copiii �n munc� pentru a le da voin�a de a-i continua �i dezvolta afacerea. Tinerii bogați, care nu au posibilitatea s� urmeze calea p�rinților lor, �i-ar putea folosi banii �n �ar� pentru a construi fabrici, pentru a deschide magazine, pentru a �nființa exploat�ri agricole sau pentru pune �n valoare zone c�rora nu le lipsește dec�t capitalul pentru a deveni productive.

Industria, comer�ul, agricultura ofer� posibilit�ți nelimitate oric�rei activit�ți laborioase, oric�rei ac�iuni energice �i independente. �n industrie, comerț sau agricultur� ne putem g�si to�i un loc de munc�. Pentru cei care vor altceva exist� alte c�i. Cercetarea științific�, arta, literatura, Biserica, Armata ofer� bogaților �i s�racilor cariere folositoare �i onorabile.

-VI-

Copiilor Familiilor �nst�rite totul le e u�or la �nceput de drum. Ei pot dob�ndi, mai lesne ca al�ii, o preg�tire bun�. Ei �i pot alege cariera care li se potrivește cel mai bine. Dar la at�t li se limiteaz� avantajele. Crescuți �n puf, beneficiind de o bun�stare care moleșește, av�nd totul de-a gata ei nu sunt preg�ti�i s� �nfrunte dificult�țile existenței.

To�i, bogați sau s�raci, avem via�a e �n fa�a noastr�. Ea va fi a�a cum ne-o vom face. Punctul de plecare nu are mare importanț� c�nd drumul e lung. Soarta ne e �n propriile m�ini. Modalitatea de a reuși e pentru fiecare dintre noi aceeași: munc� energic�, curajoas�. Nu cel mai bogat sau cel mai deștept dintre noi va fi cel mai fericit, ci acela care va putea s� �mbine inteligența �i t�ria de caracter cu r�vna �n munc�.

S� muncim deci. S� muncim pentru noi, pentru binele alor noștri, pentru binele ��rii. Munca ne face via�a ușoar� �i fericit�, ne alin� durerile, ne ajut� s� suport�m relele inevitabile. Ea e legea viguroas� �i sf�nt� a omului, ea e legea social� prin excelenț�.

-VII-

Munca e creatoare de virtute. Lenea e mama tuturor viciilor. Lene�ul e inutil �i nefast at�t pentru sine, c�t �i pentru societate. S� nu faci nimic e imposibil. Cine nu munce�te, cine nu face bine, face �n mod necesar r�u. Munca �ntreține via�a. Lenea paralizeaz� �i ucide.

Fierul nefolosit ruginește. Creierul �i membrele nefolosite sl�besc �i se atrofiaz�. Oamenii care muncesc, care duc o via�� activ�, au șansa de a-�i p�stra mai mult timp puterile �i s�n�tatea. Ei nu sunt supuși influențelor externe, nu sunt b�ntuiți de temerile care-i asalteaz� pe leneși. Ei nu ascult� �n fiecare dimineaț� buletinele meteorologice �i nu-�i privesc mereu limba �n oglind� ca s� vad� ce culoare are. Ei tr�iesc, ei acționeaz�, ei risipesc �i ard germenii morbizi care le amenin�� mintea �i trupul. Ei sunt s�n�toși moral �i fizic, pentru c� sunt activi.

-VIII-

Munca ne face s� suport�m cu bun� dispoziție greut�țile vieții �i micile ei mizerii. Lenea ne face, dimpotriv�, s� medit�m la cele mai m�runte necazuri, le exagereaz�, d� amploare suferințelor, genereaz� tristețe, ipohondrie, aceast� boal� a sufletului, surs� a bolilor trupului.

S� muncim necontenit! S� nu fim niciodat� inactivi! Odihna corpului se ob�ine prin munca minții, odihna minții prin munca corpului.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (5)

Morala

-I-

Educa�ia moral� nu se termin� c�nd ajungem la maturitate. Atunci ea ne e mai necesar� ca oric�nd �i poate mai folositoare, fiindc� singurii de la care �nv���m suntem noi �i via�a. Via�a e un mentor dur, dac� nu ne str�duim s� ne �ndrept�m.

Copii, nu avem dec�t mici defecte. Micile defecte cresc odat� cu noi �i devin mai ur�te �i mai sup�r�toare. Minciuna, de exemplu, nepl�cut� la un copil, devine la omul matur un viciu �njositor. L�comia la mas�, un p�cat ne�nsemnat la un copil, e o �nclina�ie grosolan�, de ne�n�eles �i aproape bestial� la un om �n toat� firea. Lupta, pe care educa�ia ne-a f�cut s-o d�m cu defectele noastre c�nd eram copii, nu poate �nceta niciodat� pentru c� victoria nu are cum s� fie complet� �i pentru c� via�a ne scoate mereu �n cale tot felul de ispite.

-II-

Ar fi bine ca la v�rsta de dou�zeci de ani s� ne supunem unui examen atent �i sincer al naturii noastre morale. E important s� �tim ce defecte �i ce vicii sunt de reprimat �n noi, ce calit��i �i virtuți avem sau putem dob�ndi. Acestea f�cute am putea �ncerca, cu voin�� �i curaj, s� devenim mai buni.

S� iubim ce e adev�rat, ce e bine, ce e mare �i nobil! F�r� concesii pentru ce e mediocru, lipsit de generozitate �i de frumuse�e! F�r� concesii pentru ce e ur�t, josnic �i trivial! F�r� concesii pentru ce e r�u �i nes�n�tos!

-III-

Bunele sentimente �i pasiunile generoase sunt de cultivat, de dezvoltat �n noi. Acestea au efecte fericite asupra sufletului �i corpului. Sentimentele �i pasiunile generoase combat apatia care uzeaz� omul rapid. Ele ne sunt �ns� utile doar dac� le control�m, doar dac� le subordon�m ra�iunii �i voin�ei. Ele devin astfel ajutoare pre�ioase �n ne�ncetata lupt� interioar� dintre virtute �i viciu, dintre bine �i r�u.

-IV-

Morala are ca scop de a ne preg�ti s� asigur�m victoria binelui �n noi �i de a ne oferi deprinderi �i reguli care fac revenirea agresiv� a r�ului mai pu�in frecvent� �i mai pu�in periculoas�. Ca s� fim mai activi �n fapte dec�t �n vorbe, ca s� nu trebuiasc� s� fim pu�i pe calea cea dreapt� de con�tiin�� dec�t �n mod excep�ional, e necesar ca practicarea binelui s� rezulte din norme acceptate �i imperative aplicate repetat, firesc �i inflexibil. A�a vom atinge singurul gen de perfec�iune compatibil cu natura uman�. A�a via�a ne va fi lini�tit� �i pl�cut�.

Faptele rele, gre�elile �i primesc �n mod inevitabil pedeapsa. Ea ne poate lovi �n noi �n�ine prin mustr�ri de con�tiin��. Ea ne mai poate lovi din exterior �i material. Justi�ia intrinsec� a lucrurilor e rareori inactiv�. Datorit� ei r�ul f�cut na�te durere, regret �i otr�ve�te via�a, �n timp ce binele virtutea sunt surse de bucurie.

-V-

Cultivarea calit��ilor morale e o �ndatorire a fiec�ruia dintre noi pentru c� e bun� �i pentru noi �i pentru ceilal�i. Societatea trage foloase de pe urma calit��ilor �i virtu�ilor noastre �i sufer� din cauza defectelor �i viciilor noastre. Cultivarea intelectului e necesar� dar nu esen�ial�. �Știin�a f�r� con�tiin�� e ruina sufletului� spunea Fran�ois Rabelais.

Ce reguli s� ne impunem pentru a fi oameni �n adev�ratul �n�eles al cuv�ntului? �nainte de toate trebuie s� fim sinceri, simpli �i fire�ti. Trebuie s� respect�m adev�rul �n persoana noastr�, �n vorbele �i �n faptele noastre. Pref�c�toria �i minciuna sunt lucruri abominabile. S� te prefaci �i s� min�i �nseamn� s� nu-�i faci datoria. Dator�m adev�rul celorlal�i �i nou� �n�ine.

Cel care minte nu ajunge doar demn de dispre�, ci �i face �i via�a grea, complicat�. Pentru a acoperi o minciun� are nevoie de o alt� minciun�. Cu c�t minte mai mult cu at�t se cufund� mai mult �n fals. Situa�ia devine repede insuportabil�. Dac� nu �i-a pierdut orice pudoare, e f�r� �ncetare nelini�tit �i tulburat.

-VI-

S� fim simpli �i fire�ti e un mod de a fi sinceri. S� �ncerc�m s� p�rem altceva dec�t suntem, �nseamn� s� ne ascundem, s� ascundem adev�rul. Pedanteria �i afectarea sunt defecte insuportabile pentru toat� lumea. Dac� avem astfel de �nclina�ii e bine s� sc�p�m de ele.

O fire complicat� nu e �ntotdeauna ceva frumos. O existen�� unde luxul �i parada sunt pe primul loc �mpinge obligatoriu pe planul doi lucrurile importante, cele pentru care merit� s� tr�im.

Fericirea, for�a �i frumuse�ea existen�ei �i au �n mare parte sursa �n simplitate. S� fim leali, simpli �i fire�ti ne determin� s� fim �n acela�i timp sinceri �i deschi�i, cinsti�i �i drep�i. Practicarea sincerit��ii �i franche�ii e un mod superior de a ar�ta exact ce suntem, ce sim�im �i ce g�ndim.

Loialitatea se confund� �n mare parte cu sinceritatea �i cu franche�ea. Ea le completeaz� ad�ug�ndu-le o siguran�� �n raporturile de la om la om dictat� de sentimentele de probitate �i de onoare.

-VII-

�n sf�r�it, s� fim oameni drep�i �nseamn� s� avem toate calit��ile pe care le-am trecut deja �n revist�: integritate, echitate �i fermitate. Nu exist� virtute superioar� spiritului de dreptate, el rezum� tot ce ne face s� fim buni. Cei care-l vor dob�ndi �i vor des�v�r�i preg�tirea moral�. Ei vor fi f�cut deja mult pentru perfec�ionarea lor �i restul va veni aproape de la sine. Calit��ile secundare le vor ob�ine f�r� mare efort. Nu ne e permis totu�i s� le neglij�m pentru c� ele �i au importan�a lor.

Principalele calit��i secundare sunt:
− cump�tarea �n vorbe �i �n fapte, care dovede�te for�� de caracter �i bun-sim�;
− discre�ia �i rezerva, f�r� care raporturile cu ceilal�i oameni, chiar cu prietenii, pot deveni insuportabile;
− modestia care d� meritului for�� �i relief;
− polite�ea, amabilitatea care sunt semnele vizibile ale bun�voin�ei;
− ordinea �n g�nduri �i �n fapte f�r� care o parte a rezultatelor ac�iunii sau muncii se pierd;
− h�rnicia min�ii care-i d� voin�ei mijlocul de a fi eficient�;
− sobrietatea �i cump�tarea �n alimenta�ie.

Acestor calit��i pozitive e necesar s� le ad�ug�m dezgustul �i dispre�ul pentru ce e grosolan �i trivial, pentru indecen�a �n vorbe sau fapte, pentru tot ce coboar� omul la nivelul brutei. Aceea�i atitudine se impune s� adopt�m �i fa�� de pl�cerile josnice. Oare de ce morala actual� se arat� at�t de indulgent� cu abateri care nu vat�m� doar s�n�tatea corpului, ci �i a sufletului?

-VIII-

Gustul �i obi�nuin�a unei anumite indecen�e morale, pe care unii �ncearc� s� le s�deasc� �n noi, sunt deosebit de periculoase. Va fi mai u�or s� ne ap�r�m de ele �nainte de a fi mu�cat din acest fruct otr�vit dec�t dup� aceea. Buc�t�ria s�n�toas� �i bun� pare fad� dup� ce ai consumat doar m�nc�ruri puternic condimentate care distrug stomacul. Cel mai bine e s� nu �ncerc�m experien�e at�t de d�un�toare �i s� opunem ispitelor reguli de comportament fixe �ntotdeauna respectate. Demnitatea vie�ii, mintea �i corpul vor avea de c�tigat din aceasta.

Prin demnitatea adus� existen�ei noastre ob�inem stima tuturor. Ori demnitatea const� �n a ne respecta pe noi �n�ine, �n a nu face nimic care s� ne �njoseasc� �n proprii no�tri ochi �i �n ochii celorlal�i. Pl�cerile grosolane sau imorale au acest dublu efect.

Dar nu e de ajuns s� ne respect�m pe noi �n�ine, trebuie s�-i respect�m �i pe ceilal�i, �n special pe b�tr�ni, pe femei, pe cei care s-au remarcat prin virtu�ile lor, prin talentele lor. S� fim respectuo�i �nseamn� s� fim binecrescu�i.

-IX-

Indisciplina e o dovad� de sl�biciune moral� �i un mare r�u pentru �ar�. F�r� disciplin� existen�a unei Na�iuni nu e posibil�. For�a colectiv� se ob�ine prin disciplin�. Libertatea, m�ndria legitim� a omului, nu sunt afectate dac� el se supune, �n via�� sau �n ac�iunea �n comun, regulilor f�r� de care Na�iunile nu sunt dec�t gloate neputincioase. Acceptarea disciplinei sociale nu �nseamn� �i acceptarea malversa�iilor unora dintre mai marii no�tri. S� nu uit�m �ns� c� nu putem combate r�ul din societate dec�t prin �nt�rirea Statului.

Ne va fi u�or s� fim disciplina�i �n societate dac� vom stabili �n noi st�p�nirea de sine �i disciplina min�ii. Doar cine �tie s� se supun� va �ti s� conduc�.

-X-

�n concluzie:
− s� p�str�m respectul �i s� ocrotim �ntotdeauna demnitatea vie�ii;
− s� fim disciplina�i;
− s� iubim adev�rul, s� fim sinceri, simpli �i fire�ti;
− s� fim deschi�i, cinstiți �i drep�i;
− s� fim discre�i, rezerva�i, mode�ti;
− s� fim ordona�i �i s�rguincio�i, sobri �i cump�ta�i, binevoitori �i amabili.
Acestea sunt �ndatoriri de diferite feluri, de importan�� inegal�, dar sunt �ndatoriri �i se cer �ndeplinite.

Dordea Cosmin
___________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (6)

Cultura

-I-

Trebuie s� ne interes�m �n principal de calit�țile noastre morale pentru c� sunt esențiale form�rii noastre ca oameni. Urmeaz� apoi �mbog�țirea bagajului de cunoștințe cu caracter general. Nu ne putem neglija dezvoltarea intelectual�, cultura, f�r� s� ne prejudiciem pe noi �i societatea. Ar �nsemna s� nu tragem toate foloasele posibile din for�a pe care ne-a dat-o Dumnezeu. Ar �nsemna s� nu ne �ndeplinim o �ndatorire fundamental� fa�� de noi, aceea de a ne perfecționa, de a ne instrui, de a fi mai buni.

�nv�ț�tura primit� la școal� nu e complet�. Ea cuprinde doar noțiunile elementare ale științei �i literaturii. E totu�i un instrument util, dac� știm s�-l folosim. Dac� nu profit�m de el, dac� nu-l complet�m, risipim un bun prețios pl�tit cu ni�te ani din via�a noastr�. Nu ne e permis deci s� limit�m la frecventarea școlii dezvoltarea inteligen�ei �i formarea bagajului de cunoștințe. Aceast� cultivare a noastr� e necesar s-o continu�m toat� via�a.

C�nd voin�a ne-a devenit conștient� de sine, c�nd profesor nu ne mai poate fi dec�t ra�iunea, �nv�țarea devine mai folositoare ca oric�nd. Cunoștințele dob�ndite r�m�n. Ce parcurgem, ce memor�m �n�elegem. Dincolo de cuvinte descoperim g�nduri. Dincolo de form� vedem fondul.

-II-

Aproape to�i ne preg�tim pentru o profesie sau practic�m deja una. Cine mai dedic� ni�te ani unor studii f�r� scop profesional e o excepție. �n general c�ut�m �n școli cunoștințe pentru cariera pe care ne-am ales-o. Chiar dac� preg�tirea profesional� e principala noastr� preocupare s� nu sc�p�m totu�i din vedere cultura general�. Printr-o cultur� general� bun� se dob�nde�te o g�ndire superioar� �i o judecat� sigur�.

Cum se ob�ine cultura general�? Greu de spus pentru c� sunt o mulțime de c�i pentru dob�ndirea ei. Preferințele �i gusturile personale au aici toat� libertatea. Studiile de orice fel conduc la perfecționarea c�utat�. Toate vor cuprinde un fond comun de munc�, sau mai exact de distracție �i de odihn� intelectual�, care nu poate fi neglijat.

M� refer la cunoașterea aprofundat� a capodoperelor geniului uman asupra c�rora școala ne-a dat o vedere de ansamblu. Exist� vreo sut� de volume din toate timpurile �i din toate ��rile pe care trebuie s� le citim �i s� le aprofund�m. Avem de mers, prin timp �i spațiu, de la Confucius la Hegel �i la Constantin R�dulescu-Motru, de la Homer la Mihail Eminescu, de la Eschil la Shakespeare �i la Ion Luca Caragiale, de la Rig Veda la Biblie �i la ��nv�ț�turile lui Neagoe Basarab c�tre fiul s�u Teodosie.�

Citirea istoriei �i a volumelor de memorii e deosebit de interesant� �i de captivant�. �n nicio dram�, �n niciun roman nu sunt aventuri mai emoționante. Realit�țile din trecut dep�șesc orice ficțiune. C�te vie�i chinuite, c�te morți tragice �ntr-un singur capitol de istorie! C�te incidente, intrigi, evenimente dramatice sau hazlii �n volumele de memorii! �nv�ț�m din istorie �i memorialistic� psihologie, politic� �i primim �ntotdeauna lecții de moral�.

O carte bun� e pl�cut� �i util�. �ntre coperțile ei putem g�si prezentate �ntr-o form� vie �i atr�g�toare multe �nv�ț�minte folositoare. Altfel prezentate astfel de �nv�ț�minte ne-ar displace din cauza usc�ciunii lor. Un roman de Liviu Rebreanu, de Mihail Sadoveanu, de Camil Petrescu, de Ionel Teodoreanu sau de al�ii cuprinde informații pe care o carte de moral� sau de filozofie le ofer� mai pu�in impresionant �i mai ales mai pu�in pl�cut.

S� citim e bine cu condi�ia s� evit�m c�rțile imorale �i dubioase. Orice text scris onest, chiar dac� nu �nseamn� mare lucru, are meritul de a ne face s� g�ndim. Lectura ne ajut� s� dep�șim momentele dificile ale existenței. Montesquieu spunea c� nu a avut niciodat� sup�r�ri pe care o or� de lectur� s� nu i le fi risipit. Ce altceva putem g�si �n majoritatea serialelor sau filmelor dec�t otrav� pentru suflet �i minte?

-III-

Studiul artei ne poate �i el �n�lța sufletul deasupra necazurilor curente. Cunoștințele pe care le-am dob�ndit �n școal� despre art� sunt puține. Trebuie s� �nv�ț�m ce e frumusețea �i s� ne form�m gustul. O astfel de activitate e mai mult dec�t atr�g�toare, e o adev�rat� s�rb�toare a minții �i privirii.

Școala de art� e deschis� tuturor. Ea se compune din muzee, din monumente ridicate de �naintași pe tot teritoriul Rom�niei, din imagini ale unor obiecte �i edificii aflate prea departe de noi pentru a ne fi �ntotdeauna posibil s� le vizit�m. S� iubești frumosul �n art� �nseamn� s� fii �n stare s�-l recunoști �i s�-l admiri. S� devii om cu gust sigur �i rafinat �nseamn� s�-�i procuri bucurii de ordin superior, �nseamn� s�-�i faci mai ușoar� perfecționarea moral� �i intelectual�.

Iubirea de frumos e unit� prin leg�turi tainice de iubirea pentru ce e m�reț. Numele Atenei a trecut prin vremi cu o glorie nepieritoare pentru c� orașul lui Pericle a știut s� uneasc� �ntr-un secol m�reția politic� �i militar�, �nțelepciunea filozofic� �i suprema frumusețe. Cet�țenii Atenei discutau despre frumos �n piața public�. Mai trebuie mult pentru ca noi s� ne form�m gustul �ntr-o asemenea m�sur�. Dac� educația noastr� artistic� ar fi mai bun� nu am l�sa s� se ridice cl�diri �i monumente care ne sluțesc orașele �i satele. S� fim preocupați de art� �nseamn� poate s� dep�șim criza de ur�țenie care ne amenin�� �ara.

-IV-

Arta e copilul acelei �nsușiri creatoare numit� imaginație. Imaginația e mama poeziei, iluziei �i visului. To�i avem imaginație, chiar �i cei care nu suntem artiști sau poeți. O rațiune dreapt� �i o voin�� ferm� nu �n�buș� imaginația. Ele o controleaz� �i o fac binef�c�toare.

O imaginație r�u controlat� provoac� tulbur�ri. Bolile �nchipuite, care nu se �nt�lnesc doar �n comedii, sunt prea numeroase ca s� insist asupra pericolelor unei imaginații nest�p�nite. C�nd imaginația iese cu totul din regimul s�u normal demența e aproape.

Munca �i activitatea previn dezordinile imaginației. Aceasta c�nd e �nfr�nat�, limitat� de rațiune produce �n noi efecte salutare, destinde sufletul.

C�ți dintre noi nu se las� prad� vis�rii �i fanteziilor imaginației? Nu vi se �nt�mpl� zilnic �n timpul plimb�rilor sau al deplas�rilor din diferite motive s� v� amuzați pun�ndu-v� imaginația la lucru? �n astfel de �mprejur�ri nu cl�diți castele �n Spania, nu transformați lumea �n �ncercarea de a o face mai bun�? Toate aceste pl�smuiri sunt normale, pl�cute �i utile pentru ce ne propunem s� realiz�m. S� nu ne �n�bușim imaginația, s-o impulsion�m la nevoie, dac� e leneș�, dar s� nu-i permitem s� ne domine.

Dordea Cosmin
___________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (7)

Suflet �i corp

-I-

Mens sana in corpore sano. �tiu c� spun�nd aceasta repet ce spun to�i educatorii. Nu conteaz�, maxima e bun�, trebuie s� ne-o �nsu�im. Ea rezum� ceea ce �n�elepciunea ne arat� c� e bine s� ne dorim: o minte s�n�toas� �ntr-un corp s�n�tos. Nu sunt dou� lucruri diferite. Starea de s�n�tate sau de boal� a corpului afecteaz� starea sufletului �i reciproc. Echilibrul moral nu exist� dec�t dac� suntem fizic echilibra�i. Invers, nu putem conta pe o s�n�tate durabil� cu o fire nelini�tit� �i melancolic�.

Pentru a fi s�n�to�i nu e de ajuns s� ne fortific�m corpul. E necesar, dar nu suficient. E necesar pentru c� dezvoltarea for�ei, a rezisten�ei la oboseal�, suple�ea, agilitatea nu se ob�in f�r� exerci�iu, f�r� antrenament. Nu e suficient pentru c� e nevoie de mai mult. Fortific�rii corpului se impune s�-i ad�ug�m fortificarea sufletului. Sufletul e ansamblul facult�ților noastre morale �i intelectuale. El poate ajuta corpul s� suporte poverile vie�ii, s� lupte cu relele ei, s�-i evite pericolele. El are asupra corpului o influen�� important� �i incontestabil�. Ac�iunea corpului asupra sufletului e �i ea evident�. Boala sl�be�te, paralizeaz�, anihileaz� uneori complet inteligen�a, sensibilitatea �i voin�a.

-II-

Sentimentele intense, patimile, mi�c�rile dezordonate ale sufletului provoac� tulbur�ri ale corpului, aduc boala sau chiar moartea. O spaim� violent�, o bucurie mare, nea�teptat�, o m�nie f�r� limite au produs adesea accidente grave sau decese. Corpul tremur� de fric� la fel cum tremur� de frig. E universal recunoscut c� teama de bolile contagioase ne expune contamin�rii �i c� r�ul love�te de preferin�� oamenii speria�i.

Aceia care nu se las� cuprin�i de teama de boli sunt, �n general, s�n�to�i. T�ria de caracter, curajul exercit� o ac�iune binef�c�toare asupra corpului. Goethe a evitat prin for�� moral� o boal� grav� �n timpul unei epidemii. �E greu de crezut, spunea el, c�t� putere are voin�a �ntr-o astfel de situa�ie. Ea pune corpul �ntr-o stare de activitate care �ndep�rteaz� toate influen�ele v�t�m�toare.� Iat� ce dovede�te eficien�a, �n cele mai grele �mprejur�ri, a ac�iunii sufletului de ap�rare a corpului. Aceasta se confirm� �n plus prin imunitatea de care se bucur� �n spitale, �n mijlocul bolnavilor contagio�i, medicii �i infirmierele. Sentimentul datoriei, senin�tatea profesional�, t�ria de caracter �i ajut� s� �nfrunte cu succes pericolul permanent

Persoanele care se pl�ng mereu de s�n�tatea lor, care gem sub povara relelor, sunt cele care nu arat� �n via�� nici hot�r�re, nici fermitate, nici curaj. Firile slabe �i impun sl�biciunea corpurilor celor mai robuste �i le preg�tesc pentru boli �i infirmit��i. Dimpotriv�, bolile, indispozi�iile r�m�n lipsite de gravitate, nu se dezvolt�, dac� nu ne g�ndim prea mult la ele, dac� ne vedem �n continuare de via�a noastr�. Activitatea arde to�i germenii morbizi.

Unele boli sunt rezultatul evident al unei lipse de echilibru sufletesc. Proasta dispozi�ie constant�, egoismul, lipsa de st�p�nire de sine dau na�tere unor rele vagi sau distincte care fac existen�a scurt�, nepl�cut� �i dureroas�.

-III-

Cine se las� cople�it de necazuri, cine e moroc�nos, insuportabil, viciaz� totul �n el, sl�be�te, piere. Cine se las� dominat de nervi devine isteric. Cine se preocup� excesiv de sine, de s�n�tatea sa �i va descoperi boli fictive �i va ajunge �n final s� se �mboln�veasc� de-a binelea. Dac� to�i ace�tia ar face apel la ra�iune, la voin��, dac� ar ac�iona, dac� �i-ar g�si preocup�ri mai nobile, mai �nalte, �i-ar vindeca tarele sufletului �i ar evita suferin�ele corpului.

Ipohondria �i depresia nu erau cunoscute anticilor. S� fim nobili ca dacii �i energici ca romanii! Astfel aceste rele vor dispare. Moralul are, prin urmare, o ac�iune puternic� asupra fizicului. Ra�iunea, voin�a, noble�ea sentimentelor contribuie la ap�rarea corpului nostru de boli, ne fac via�a mai s�n�toas� �i mai lung�. S� fim convin�i, s� fim con�tien�i de puterea pe care o avem asupra corpului nostru �i asupra sufletului nostru! S� avem �ncredere �n noi!

-IV-

Prin ac�iunea noastr� moral� putem evita �n mare m�sur� boala. Dar putem contribui �i la vindecare dac� ne �mboln�vim? Cu siguran��, da. Calmul, curajul de care d�m dovad� c�nd suntem bolnavi, voin�a de a sc�pa de boal� ne ajut� mult �n procesul de �ns�n�to�ire. Medicii �tiu c�te ceva despre aceasta. S� ai ca bolnav un om cu sentimente superioare �i cu caracter ferm e un adev�rat noroc. Medicul g�se�te la el un element serios de succes pentru tratamentul pe care-l prescrie. O credin��, un sentiment au efecte la fel de binef�c�toare �ntr-o boal� ca voin�a.

Sunt multe exemple autentice de oameni �intui�i la pat de o paralizie a picioarelor pe care credin�a sau spaima i-au lecuit. Un paralitic e dus duminica la biseric�, la slujb�. Se r�sp�nde�te zvonul printre credincio�i c� a sc�pat un leu de la gr�dina zoologic� �i c� a fost v�zut �n vecin�tate. Cuprin�i de panic� oamenii fug. Bolnavul nostru se vede abandonat. S�ngele-i �nghea�� �n vine, nervii �i sunt �ncorda�i la maxim. Disperat se roag� febril �i paralizia �i dispare. Dup� ce pericolul a trecut omul nostru e g�sit la mare �n�l�ime, �ntr-o firid�, unde a ajuns nu se �tie cum �i de unde nu a fost u�or s� fie cobor�t. Casa altui paralitic ia foc. Teama �l cuprinde la g�ndul mor�ii oribile care-l amenin�� �i-l face s�-�i reg�seasc� uzul picioarelor. Sare din pat, fuge �i se salveaz�.

Nu doar credin�a sau teama produc efecte at�t de extraordinare. Pe un om o boal� de nervi �l �mpiedica s�-�i mi�te limba �i s� vorbeasc�. Medicul s�u a inventat un instrument capabil s�-l vindece. El �i vorbea uneori despre inven�ia sa bolnavului care a�tepta cu ner�bdare ca instrumentul s� fie gata. Momentul folosirii lui veni. Bolnavul era foarte emo�ionat. �nainte de a �ncepe opera�ia medicul a vrut s�-i ia temperatura pacientului �i i-a introdus un termometru �n gur�. Acesta a crezut c� era instrumentul a�teptat. Emo�ia sa a fost at�t de mare c� a �nceput s� vorbeasc�.

N-am mai termina povestind lucruri de acest fel ce pot fi considerate dovezi ale influen�ei sufletului asupra s�n�t��ii corpului. Aceast� influen�� e real� �i nu poate fi negat�.

-V-

Moralul ac�ioneaz� �i asupra aspectului exterior al omului. Exist� o armonie incontestabil� �ntre expresia chipului, sentimente �i g�nduri. Astfel de lucruri durabile nu pot s� nu lase urme acolo unde lucruri trec�toare ca bucuria, frica, entuziasmul se reflect� �n mod at�t de expresiv. Bun�tatea, noble�ea �i demnitatea vie�ii se citesc pe fa�a omului la fel ca viciul, josnicia �i r�utatea.

Nu trebuie s� fii mare fizionomist ca s� ghice�ti dintr-o privire pe omul de moravuri rele. Dezm��ul aplic� pe chip un stigmat care nu �n�eal�. Influen�a vie�ii morale asupra frumuse�ii se constat� �i mai bine atunci c�nd revedem, dup� ani, pe cineva al c�rui fel de a fi s-a schimbat profund. Un t�n�r cu purtare irepro�abil�, pe care nu l-am mai �nt�lnit de mult, a fost viciat de anturaj. �l vedem apoi din nou f�r� s� �tim ce s-a �nt�mplat �ntre timp. E palid, �ncerc�nat, tras la fa�� �i pare mai v�rst� cu cel pu�in zece ani. Frumuse�ea e fiica s�n�t��ii, a ra�iunii cump�nite �i a sentimentelor nobile.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (8)

Familia

-I-

Familia� Cu c�t� afecțiune �i gravitate rostim acest cuv�nt la orice v�rst�! Copii c�nd Familia e pentru noi ad�post �i via��. Tineri �n drum spre o existenț� independent� c�nd Familia e pentru noi locul unde sunt ființe dragi. Tați c�nd Familia devine pentru noi centrul preocup�rilor �i oaza de liniște �n mijlocul luptelor vieții. To�i cei cu inim� duioas� �i cu suflet mare fac din Familie obiectul atașamentului lor, al respectului lor �i al venerației lor.

Națiunile cu adev�rat puternice se sprijin� pe o robust� constituție moral� �i legal� a Familiei. F�r� aceast� baz� niciun Popor nu poate tr�i, niciun Stat nu e solid. Familia e principala institu�ie a omenirii, e societatea natural�, originea �i embrionul tuturor societ��ilor organizate. F�r� ea dezvoltarea, progresul, civilizația nu ar fi fost posibile. Familia i-a dat omului for��, l-a apropiat de semenii s�i, a generat sub imboldul nevoii sentimentul �i practica solidarit��ii umane.

�i astfel, cu timpul, prin dezvoltarea rațiunii, din Familie s-a n�scut Cetatea. Ea s-a constituit din alianțele care au creat Familii noi, din raporturile, din interesele comune care au fost consecin�a lor. Cetatea extins� la to�i oamenii aceleiași Na�iuni, la ansamblul teritoriului lor, a dat la r�ndul s�u naștere Patriei. Patria e Familia noastr� cea mare. Familia e Patria noastr� cea mic�. Patria �i Familia, aceste dou� nume ne r�sun� �n urechi la fel de pl�cut, de nobil, de m�ndru. Spre ele se �ndreapt� sufletul nostru, for�a �i energia noastr� vital�.

-II-

Antichitatea, ai c�rei fii suntem, �i-a �ntemeiat instituțiile politice �i religia pe cultul Familiei. Nu se știe mai nimic despre cultul Familiei la daci. Romanii �ntrețineau permanent un foc �n semn de venerație pentru Familia lor �i principali zei la care se �nchinau erau larii, zeii casei, str�moșii. Fiul se prosterna cu același respect religios �n fa�a tat�lui �i bunicului ca �n fa�a altarului ridicat �n cinstea �naintașilor comuni. Av�nd o puternic� institu�ie a Familiei romanii au st�p�nit lumea.

Cultul str�moșilor din Roma antic� se mai practic� �nc� �n Asia. Popoarele de acolo �i sunt at�t de atașate c� propagarea Religiilor �i ideologiilor care nu-l admit e aproape imposibil� la ele. Practicile lor religioase legate de ascendenții morți sunt dublate de dovezile vizibile ale unui mare respect pentru p�rinții �n via��. Moravurile, care au dat Familiei �n aceste ținuturi �ndep�rtate o for�� �i o coeziune at�t de mari, au f�cut posibil� formarea unor Na�iuni viguroase. Datorit� solidit�ții Familiilor lor asiaticii vor st�p�ni lumea.

-III-

Noi nu putem s� practic�m un cult al oamenilor care ne-au precedat �n via�� �i din care ne tragem. Putem �ns� s� le p�str�m un loc �n sufletul nostru. S� ne g�ndim la ei �i s� le reconstituim existen�a cu ajutorul cunoștințelor istorice. �i vom vedea �n viforul secolelor trecute �i le vom admira curajul �n via��, �n munc� �i �n lupt� care le-a permis s� ne lase ca mo�tenire o Patrie frumoas� �i bogat�. Chiar �i aceia dintre ei care au fost umili sunt demni de respect pentru c� mul�i dintre ei �i-au dat via�a ca Rom�nia s� tr�iasc�.

S� �nv�ț�m deci s� ne cunoaștem str�moșii, s�-i iubim, s�-i respect�m. Ar fi bine dac� ne-am scrie istoria propriei noastre Familii chiar dac� nu avem date dec�t p�n� la bunici, chiar dac� faptele nu par demne de interes. Aceast� istorie ar fi titlul nostru de noblețe, noblețea unor oameni obișnuiți, cinstiți, muncitori, demni �i d�rji.

-IV-

Sentimentele pe care le avem fa�� de rude necunoscute moarte �nainte s� ne naștem, sunt vagi prin for�a lucrurilor. Ele sunt de aceeași natur� cu acelea pe care le avem fa�� de p�rinți dar de o intensitate diferit�. Iubirea de p�rinți e tangibil�, obiectiv�, profund� f�cut� din tandrețe, din recunoștinț�, din respect. Ea e instinctiv� la copil. Acela care nu-�i iubește p�rinții e o excepție.

C�nd copilul cre�te, c�nd personalitatea �ncepe s� i se formeze, iubirea de p�rinți e �nt�rit� de rațiune, de ideea pe care �i-o face despre datorie. Ne iubim p�rinții pentru c� a�a e firesc �i pentru c� știm c� le dator�m iubire. E o �ndatorire agreabil� �i sf�nt� u�or de �ndeplinit �n orice situa�ie. Religia creștin� spune �Cinstește-i pe tat�l �i pe mama ta�. Legea �ns�și impune obligații fa�� de p�rinți.

S� ne iubim, s� ne cinstim, s� ne ajut�m p�rinții, iat� ce totul �n noi �i �n afara noastr� ne cere �i ne impune. Datoria de recunoștinț� fa�� de ei �ncepe cu via�a pe care ne-au dat-o cresc�nd apoi datorit� iubirii cu care ne-au copleșit �i sacrificiilor pe care le-au consimțit pentru noi. Putem calcula c�te eforturi au f�cut, c�te umilințe au acceptat, c�te nopți nu au dormit cu g�ndul la noi, la viitorul nostru? Le-ar fi fost u�or, dac� i-ar fi imitat pe egoiștii care dau �napoi �n fa�a greut�ților familiale, care vor s�-�i ofere totul lor �n�ile, care vor s� tr�iasc� doar pentru ei. Spre deosebire de aceștia p�rinții noștri au tr�it pentru noi, grija pentru s�n�tatea �i via�a noastr� a fost preocuparea lor de toate zilele, c�l�uza existenței lor.

E ceva mai bun pe lume ca afecțiunea f�r� margini, f�r� compromisuri, care �nconjoar� �i care ocrotește copilul? E ceva comparabil cu intensitatea iubirii dezinteresate a unei mame? Fiul cel mai tandru �i cel mai devotat nu-i va putea �napoia niciodat� mamei sale ce a primit de la ea, nu o va putea iubi niciodat� at�t de mult c�t ea l-a iubit. O mam� știe aceasta �i-�i iubește copii �i mai mult.

-V-

Iubirea pentru p�rinți, recunoștința, respectul pe care li le dator�m, se traduc prin felul cum ne purt�m cu ei. Modul �n care omul matur �i �ndepline�te �ndatoririle fa�� de p�rinți difer� de cel al copilului. Micile extravaganțe, iertate unui adolescent, nu se mai potrivesc unui t�n�r. T�n�rul datoreaz� tat�lui s�u �i mamei sale un respect mai constant, o stim� mai profund�, chiar dac� nu mai e constr�ns la aceeași ascultare. Voin�a lor nu o va �nlocui niciodat� pe a sa �n via�a de fiecare zi. Dar �n lucrurile grave, unde ei au dreptul s�-�i spun� cuv�ntul, trebuie s� țin� cont de p�rerea lor.

C�nd copii �i p�rinții se iubesc totul �ntre ei e u�or. Afecțiunea e talismanul care �ndep�rteaz� dificult�țile �i relele. Trebuie s� ne iubim p�rinții la orice v�rst�, trebuie s� rezerv�m o parte a sufletului nostru acestui trecut venerabil �i drag, oric�t de apropiate �i de acaparante sunt prezentul �i viitorul personificate de Familia pe care ne-am �ntemeiat-o. Trebuie s� ne iubim p�rinții p�n� la sf�rșitul lor �i chiar dincolo de morm�nt. Omul care s-a realizat �n via�� �i care se �nclin� cu respect �n fa�a acelora care i-au dat ființ�, care le aduce ca omagiu binele f�cut de el, succesele obținute de el, se �nnobileaz�, cre�te.

Iubindu-ne p�rinții, fiindu-le devotați, ne �n�elegem �i �ndatoririle fa�� de ceilal�i membri ai Familiei. Frații, surorile, sunt o parte din noi �n�ine, un pic tata sau mama dac� sunt mai mari ca noi, un pic copii noștri dac� sunt mai mici ca noi. S�-i iubim e firesc �i u�or. S�-i ajut�m, s�-i sprijinim e o datorie. S� le r�m�nem apropiați pe tot parcursul existenței, indiferent de �mprejur�ri, ne d� �i le d� o for�� eficient� material �i moral.

-VI-

Tot ce asigur� coeziunea Familiei �i o continu� e bine �n sine, bine pentru societate. Unitatea �i soliditatea Familiei dau unitate �i soliditate Na�iunii. Omul bun �i cet�țeanul util �i dob�ndesc principalele virtuți �n Familie. Patriotismul apare �i se dezvolt� �n Familie. �n Familie �i doar �n Familie se dob�nde�te respectul pentru femeie specific societ��ilor civilizate cu moravuri oneste �i pure.

Atașamentul fa�� de Familie ne determin� s� ne dorim o reputație bun�. Vrem s� impunem respect nu doar pentru noi, ci �i pentru ai noștri. Vrem s� le transmitem copiilor un nume f�r� pat� a�a cum �i noi am primit. Suntem m�ndri de Familia noastr� �i dorim ca descendenții noștri s� fie la r�ndul lor m�ndri de ea.

Motive de ordin personal �i social, interesul superior al ��rii, impun ap�rarea Familiei.
Voi spune deci cu convingere pentru a rezuma ce am scris:
− s�-i iubim �i s�-i respect�m la orice v�rst�, �n orice situa�ie pe cei care ne-au dat via��;
− s� r�m�nem apropiați prin afecțiune �i devotament de rudele noastre de toate gradele;
− s� fim devotați ideii de Familie normal� format� dintr-un b�rbat �i dintr-o femeie;
− s� dob�ndim, odat� cu respectul profund pentru femeie, calit�țile �i virtuțile care nu se g�sesc dec�t �n Familie.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (9)

Iubirea

-I-

S� ne achit�m de �ndatoririle pe care le avem fa�� de p�rinți cu o afecțiune devotat� �i recunosc�toare care nu se dezminte niciodat�! S� le p�str�m un loc �n mintea noastr� �i �n inima noastr�! S� privim �ns� hot�r�ți spre viitor! E ceea ce ne cer chiar tata �i mama. Suntem copii lor, e timpul s� fim noi �n�ine.

S� mergem spre via�a care ne cheam�, spre tot ce e bun �i s�n�tos! S� ne facem datoria, adic� s� fim activi �i s� muncim. S� c�ut�m fericirea, adic� iubirea. S� fii activ �i s� iubești, iat� ce �nseamn� o via�a dinamic�. Fii activ, munce�te, iubește spune legea firii. S� iubești e o datorie pe care o �ndeplinim cu bucurie. Sentimentul o dicteaz�, dar ra�iunea trebuie s-o controleze.

-II-

Iubirea nu poate fi neserioas� �i frivol�. E �nainte de toate ceva frumos �i pur, f�r� nimic trivial, f�r� nimic murdar sau degradant. Iubirea de unde se naște via�a e baza Familiei �i a Na�iunii. Ea le formeaz� d�ndu-le totodat� tr�inicie. Ea face ușoare �i pl�cute �ndatoririle uneori grele pe care le impune.

Nimic nu are for�a iubirii. Prin ea se conduce lumea. Pervertirea ei, transformarea ei �n depravare, are efecte mai devastatoare ca armele de distrugere �n mas� sau ca dezastrele naturale. Moralitatea e o condiție a supraviețuirii omului.

-III-

Iubirea genereaz� iubire. S� iubim din toat� inima, din tot sufletul! Dac� suntem �n stare de asta, dac� respect�m iubirea, dac� ne respect�m pe noi �n�ine, ne vom putea feri de dezm�ț, de poftele grosolane ale simțurilor, de ceea ce veștejește �i �njosește.

S� ne ap�r�m tinerețea, prospețimea sentimentelor, s�n�tatea �i demnitatea! Toate acestea se pierd �n ceea ce se numește, probabil �n der�dere, pl�cere. Toate acestea le putem irosi repede �i apoi vom regreta toat� via�a. Puțini dintre noi se complac �n dezm�ț. E nevoie de o fire josnic�, de sentimente vulgare care din fericire sunt destul de rare. Dar ispita, o m�ndrie prosteasc�, absurda prejudecat� care vede �n lipsa de �nfr�nare un atribut al tinereții, �i corup pe mul�i.

Cel care are respect de sine, sentimente delicate �i o voin�� puternic� nu va c�dea prad� ispitelor. κi va �ine capul sus f�r� s� priveasc� mocirla de la picioarele sale, f�r� s� se lase vreodat� atras de ea. κi va p�stra inima �i corpul tinere pentru iubirea adev�rat� care �nalț� omul mai presus de sine. �i dac� a g�sit-o pe cea pe care �i-o dorește de soție, rezistența la pl�ceri grosolane �i va fi ușoar�. Va avea �n iubirea sa un scut care-l va ap�ra de depravare.

-IV-

Nimic nu e mai frumos �i mai pur, mai plin de grație �i de farmec ca iubirea sincer� dintre un t�n�r �i o t�n�r�. S� iubim, dar s� știm s� ne-o alegem bine pe cea pe care o vom iubi. �nainte de a ceda sentimentelor s� ne ascult�m ra�iunea. Altfel iubirea s� va naște dintr-o pasiune trec�toare pe care o vom regreta mai t�rziu. Altfel nu va avea cine s�-i spun� inimii �nu� c�nd greșește.

S� alegem a�adar bine. S-o iubim pe aceea care merit� s� fie iubit�, care merit� s� ne fie al�turi toat� via�a. S� ne c�ut�m aleasa inimii printre cele al c�ror chip �i persoan� degaj� demnitate, cinste, moralitate �i s�n�tate. S-o iubim �i vom fi iubiți. Dac� din nenorocire va fi altfel, vom iubi totu�i �i vom suferi. Suferințele provocate de iubire �i c�lesc pe cei puternici �i timpul le alin�.

-V-

Dar s� l�s�m aceast� dureroas� eventualitate. Nu e dec�t o excepție de care clarviziunea noastr� �i instinctul inimii ne vor feri u�or. Vom iubi, vom fi iubiți �i vom gusta din ce e mai bun pe lume. C�t de �nc�nt�toare e iubirea pur� �i neprih�nit� �ntr-un suflet t�n�r! Nimic de pe p�m�nt, niciun vis nu-i egaleaz� realitatea inefabil� �i luminoas�.

Omul care cunoaște aceast� suprem� bucurie, aceast� mulțumire a �ntregii f�pturi �i care o ia ca punct de plecare, ca baz� a vieții sale, poate privi viitorul cu �ncredere. El a f�cut mai mult pentru a-�i asigura fericirea �i chiar succesul dec�t dac� �i-ar fi petrecut timpul cu calcule savante �i practice. S� dai ca �nceput al existenței tale de om matur, ca baz� a Familiei pe care o vei �ntemeia, iubirea s�n�toas� �i puternic�, entuziast� �i grav�, �n�lț�toare �i pur�, �nseamn� s� faci o lucrare moral� �i folositoare, o lucrare a rațiunii �i �nțelepciunii.

-VI-

Om care �i face datoria, om cu voin�� �i curaj, e acela care știe s� iubeasc�. El acord� iubirii locul la care ea are dreptul �n sufletul s�u �i �n via�a sa. S� acțion�m �i noi la fel, prieteni. S� �nv�ț�m s� iubim.

Iubirea �i ra�iunea s� ne conduc� �mpreun� �n alegerea tovar�șei de via��. S� fim, �n viitorul apropiat, noi �i soțiile noastre, o personificare a Familiei de unde se va naște o Rom�nie �ntinerit�, mai frumoas�, mai bun�, mai unit� �i mai puternic�.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DIN TAT� �N FIU
de Predescu Virgil

Hai sus! Cum po�i dormi
C�nd clopotul solemn r�sun�?
Treze�te-te, �ncepe o nou� zi,
Fiule, e ziua ta cea mai bun�.

La Altarul Patriei iubite,
Vei merge pe urmele pa�ilor mei,
Ascult� vocea maicii noastre �ndr�gite,
Nu ignora chemarea ei!

Oamenii umplu deja c�mpia,
Marele fluviu �i adun� apele,
B�rba�i de care-i m�ndr� Rom�nia
Vin de peste tot flutur�nd stindardele.

Spre al Patriei noastre Altar
Iubirea-i face pa�ii s�-�i poarte.
Pentru to�i patriotismul e jar,
To�i se vor devota p�n� la moarte.

�n priviri o flac�r� ��i luce�te,
Care place inimii mele de p�rinte.
Deschide ochii larg, prive�te,
Spectacolu-i m�re�, ia aminte!

Trebuie, pe al Patriei Altar,
Anii t�i tineri s�-i dedici.
��i vei depune ca pe un dar
Primele tale jur�minte aici.

Vei jura solemn �i august
�n fa�a Rom�niei �i a mea.
C� vei sluji viteje�te �i just
�ara, Neamul �i Legea.

La al Patriei Altar sf�nt
�i cu m�na pe drapel
Vei rosti acest jur�m�nt.
Nici mort nu renun�a la el!

Mai sunt jur�minte, fire�te,
Cerute de tat�l t�u �i de onoare.
Ceva �n tine ��i va �opti iube�te,
F�c�nd s�-�i bat� inima mai tare.

Dar pe al Patriei Altar,
�n aceast� zi minunat�,
Jur� c� frumuse�ii �n dar
�i vei oferi iubirea ta curat�.

Dac� o fat� frumoas� �i cuminte,
Vei �ti s-o faci s� te iubeasc�,
Ale c�s�toriei sfinte leg�minte
Cu ea pe veci s� te uneasc�,

Iar la al Patriei Altar str�bun
Merge�i am�ndoi s� v� uni�i
Ca Iisus, cel bl�nd �i bun,
S� v-ajute s� tr�i�i ferici�i.

Dup� acest eveniment deosebit
Dac� devii la r�ndul t�u tat�
�i so�ia un fiu �i-a d�ruit,
R�spl�tind iubirea ta curat�,

Altarului Patriei str�bune
D� acest rod al dragostei,
�n inim� ta ea ��i spune
C� fiul t�u este �i al ei.

Prive�ti aceast� arm� curios,
Ea �ntr-o zi va fi �n m�na ta.
C�nd du�manul va lovi furios
Cu ea �n lupt� te vei av�nta.

Pe Altarul Patriei rom�ne
Ast�zi arma o vei l�sa,
Atinge-o c�nd �ara ��i va spune:
�Ia-o, am nevoie de ea.�

C�nd timpul, ce curge ne�ncetat,
Prin efoturi zilnice nev�zute
Trupul �mi va fi ruinat
�i resorturile �mi vor fi fr�nte,

L�ng� al Patriei noastre Altar
S�-mi s�pi morm�nt.
Oare pierde total al vie�ii dar
Cine revine �n al ��rii p�m�nt?
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (10)

C�s�toria

-I-

C�s�toria e un act solemn. B�rbatul �i femeia jur� s� r�m�n� �mpreun� cu acordul p�rinților �i accept� �ndatoririle decurg�nd din unirea lor �i din nașterea copiilor. Legea, care �nregistreaz� actul, face din aceste �ndatoriri obligații.

Avem dreptul s� nu ne c�s�torim? Categoric nu. S� ne c�s�torim, s� �ntemeiem o Familie, e un imperativ moral, corolar al obligației de a accepta via�a �i de a o folosi bine.

-II-

Suntem datori s� tr�im, suntem datori din același motiv s� d�m via��. S� d�m via�� nu �nseamn� doar s� z�mislim copii, ci �i s�-i creștem. E nevoie pentru aceasta de o c�snicie solid�, trainic�, e nevoie de un c�min. Iat� de ce Dumnezeu a vrut s� tr�im �n Familii durabile. Copiii sunt incapabili s�-�i poarte singuri de grij� mult timp dup� naștere. Iat� de ce Dumnezeu a s�dit �n inima noastr� instinctul puternic al iubirii pentru ei.

C�s�toria e deci o datorie fireasc�, o datorie uman�. C�s�toria e �i o datorie social�. Societatea nu poate exista f�r� Familie, care e baza ei.

-III-

Susțin�torii homosexualit�ții �i c�s�toriei �ntre persoane de același sex nu-�i pot justifica demersul dec�t cu absurdit�ți. Le-aș acorda prea mult� respect acestor promotori ai mor�ii �i dac� le-aș �ndep�rta himerele nes�n�toase cu piciorul, la repezeal�. Faptul c� nimic nu e solid, durabil f�r� c�s�toria dintre un b�rbat �i o femeie e un adev�r cu valoare de axiom�. Necesitatea ap�r�rii firescului, a moralit�ții �i a demnit��ii umane e evident�.

Totul ne �ndeamn� �i ne spune: �C�s�toriți-v�, creați un c�min. Legea firii �i legea moral� v-o impun. E o datorie social�. Trebuie s� v� c�s�toriți imediat ce ați ajuns la maturitate, imediat ce situa�ia material� v-o permite. Nu sunteți cu adev�rat oameni f�r� o Familie normal� �i copii.� �n antichitate nu puteau ob�ine funcții �n conducerea Cet�ții dec�t cei care aveau soție �i copii. De ce nu ar fi la fel �i �n prezent?

S� ne c�s�torim de tineri e o datorie �i �n același timp o mare fericire. Ca aproape �ntotdeauna obliga�ia moral� impus� individului pentru binele general �i asigur� �i binele personal. C�știgul societ�ții ar trebui s� ne preocupe pe to�i, pentru c� e �i c�știgul fiec�ruia dintre noi. Nu exist� fericire real�, �ntreag� �i durabil� dec�t �n c�s�toria fireasc�, �n Familie.

-IV-

C�s�toria e mai frumoas� �n tinerețe c�nd soții au via�a �nainte �i dispun de bunul cel mai de preț: puritatea sufletului �i a corpului. E iubire adev�rat� sfințit� de �ndatoririle pe care ei �i le asum� pentru a oferi un c�min luminos noii vie�i pe care o preg�tesc. Toat� existen�a tinerei perechi va fi reflexul orelor fermec�toare, inefabile, tr�ite la �nceputul lungului drum pe care-l va str�bate �n comun. Amintirea lor o va lumina momentele grele, �ntunecate ale existenței f�c�ndu-le suportabile �i atenu�ndu-le am�r�ciunea.

Soților le va reveni deseori �n minte �i pe buze amintirea �nc�nt�toare a primelor zile ale c�s�toriei lor. ��ți mai amintești c�nd aveam �mpreun� patruzeci de ani �i c�nd �n mica �i umila noastr� garsonier� totul era o prim�var�, chiar �i iarna?�, �i spune tata mamei c�nd �i cuprinde pe am�ndoi nostalgia. Tata mi-a descris tinerețea sa astfel: �Am muncit, am iubit, m-am c�s�torit. Iubirea �i munca sunt cel mai bun �nceput pentru o Familie �i se contopesc una cu alta. Apoi ați ap�rut voi, copiii. Mama v� hr�nea pe voi, eu v� hr�neam pe to�i. Mai mult� fericire cere mai mult� munc�. Munceam toat� ziua, apoi am muncit �i noaptea. Via�a e grea, dar frumoas�.�

�n Familia t�n�r� se formeaz� �i se consolideaz� dragostea pentru munc�, atașamentul pentru datorie, se țese zi de zi o leg�tur� indestructibil� �ntre soț �i soție, se produce o contopire a g�ndurilor lor, a sentimentelor lor, a voințelor lor, se realizeaz� �ntre ei o unitate pe care doar moartea o poate distruge. Cine d� mai mult �i cine primește mai mult �n aceast� comuniune a dou� suflete? Nu conteaz�! Fiecare d� tot ce are. B�rbatul aduce for�a, voin�a �i ra�iunea calm� domin�nd sentimentul. Femeia aduce delicatețea, frumusețea, sensibilitatea �i devotamentul.

-V-

Diferența de roluri, �n via��, �ntre b�rbat �i femeie e determinat� de diferența conformației lor fizice �i psihice. B�rbatul e h�r�zit �n mod natural unor activit�ți grele care cer mușchi puternici, un caracter ferm �i rezistenț�. Menirea lui e de a-�i hr�ni Familia. C�mpul lui de activitate e la munc� �n exterior, �n mediul social. El �i are acolo locul �i misiunea sa. Femeia are �ndatoriri mai blajine, mai bl�nde care nu necesit� for�� muscular� �i voin�� activ�. Domeniul ei e �n Familie unde se poate exercita cel mai bine activitatea sa tandr�, r�bd�toare �i neobosit�. Ea e predestinat� de chiar legea firii s� fie st�p�na absolut� a c�minului. Cea care are servici, cea care nu se poate consacra Familiei, ar trebui s� fie o excepție.

Din p�cate, �ndep�rtarea soției de soț �i de copii e o regul� a zilelor noastre. Ne-au adus aici impunerea unor moravuri aberante �i dezechilibrele create de civilizația modern�. Pentru c� majoritatea soțiilor sunt obligate s�-�i neglijeze c�minul, nici soții cei mai devotați nu-�i mai pot �ndeplini cum se cuvine �ndatoririle. Rezult� din aceasta diminuarea populației, genera�ii tinere debusolate, u�or de �mpins pe panta viciului �i o economie social� imperfect�.

-VI-

�n c�s�torie, soțul e dator s�-�i �ntrețin� soția �i copiii. E obliga�ia sa legal� �i moral�. Numai �n caz de absolut� necesitate femeia poate prelua o �ndatorire care nu e a sa. Doar s�r�cia poate fi o scuz� pentru a�a ceva. Ce c�min po�i avea, cum pot fi crescuți copiii, dac� mama e absent� cea mai mare parte din zi?

Dumnezeu ne-a dat la fiecare c�te un rol pe lumea aceasta. Femeii �i revine grija casei �i Familiei. B�rbatului �i revine munca grea �n exterior, truda aduc�toare de bani. El are obliga�ia s� c�știge tot ce poate pentru ai s�i, femeia trebuie s�-i gospod�reasc� chibzuit banii.

Bugetele mari �i mici au nevoie de echilibru. O rezolvare exact� a problemei cheltuielilor e important� pentru stabilitatea Familiei. Acolo unde ordinea material� nu domnește apar tulbur�ri morale �i nelini�tile �mpiedic� o deplin� st�p�nire de sine.

-VII-

T�n�ra care se m�rit� e, se spune, ca o foaie alb�, nescris�. Dac� t�n�ra a primit deja ni�te impresii care i-au influențat caracterul, b�rbatul o poate schimba �n bine. Dac� o iubește, dac� e iubit de ea, va fi ascultat, �nțeles, urmat f�r� s� fie nevoie s� comande. Puterea sa se va naște din iubire, din maturitatea g�ndirii, din voin�a chibzuit�, din importanța muncii sale pentru Familie. Cu c�t mai mare va fi superioritatea rațiunii sale �i a voinței sale, cu at�t mai pu�in va trebui s� dea dovad� de autoritate. B�rbatul trebuie s� aib� �n Familie un asemenea ascendent �nc�t s� nu fie nevoie s� dea cu pumnul �n mas� pentru a se impune. Fa�� de soție mai ales trebuie s� fie rezervat, s� foloseasc� doar mijloace afectuoase de convingere sigur c� va ob�ine �n acest mod tot ce e rezonabil s� vrea. Tandrețea, dorin�a de a-i place �i vor apropia soția, �i vor permite s-o modeleze, s-o fac� s� fie complet a sa.

B�rbatul rațional �i de caracter nu poate s� nu aib� �n soție o p�zitoare bl�nd� �i vigilent� a c�minului, o femeie iubitoare, virtuoas�, care r�sp�ndește fericire �n jurul ei. Cel lipsit de voin�� �i de moralitate poate transforma o t�n�r� onest� �ntr-o femeie care va fi asemenea lui, adic� om de nimic preg�tit pentru orice c�dere.

Influenta soțului asupra soției se constat� �n via�� �n fiecare clip�, la fiecare pas. S� lu�m exemplul a dou� surori av�nd aceeași educație, aceleași calit�ți �i aceeași capacitate de a fi soții �i mame excelente. Ele se m�rit�. Soarta lor va fi foarte diferit� dac� soții lor nu se aseam�n�. S� presupunem c� unul are �nțelepciune �i spirit de echitate, c� e de valoare intelectual� �i moral� superioar�. T�n�ra sa soție va ajunge pu�in c�te pu�in s�-i semene. Ea va deveni demna sa tovar�ș� de via��, va fi admirat� �i respectat� la fel ca el. Cealalt� sor� se m�rit� cu un b�rbat mediocru �i cu o moralitate �ndoielnic�. Dup� un timp c�s�toria se destram� �i soția o ia pe drumuri rele pierz�ndu-�i orice pudoare, orice demnitate. Cine nu a v�zut un astfel de spectacol? Regula nu e totu�i absolut�, ci foarte general� �i excepțiile n-o infirm�.

-VIII-

Iubirea, generozitatea sentimentelor domnind �n c�min �nalț�, �nnobileaz� soțul �i soția, a�a cum mai t�rziu vor contribui la formarea moral� a copiilor. Afecțiunea �i grija reciproc� a soților, atașamentul lor pentru toate �ndatoririle vieții vor da frumusețe, for�� �i siguran�� Familiei. Iubirea �i virtutea sunt talismane care ap�r� de toate relele.

Pentru ca b�rbatul �i femeia s�-�i g�seasc� �n Familie bucuria �i calmul dorite, e nevoie de Religie. Din acest punct de vedere �nv�ț�turile creștine le pot fi deosebit de utile. Av�nd o concepție superioar� despre menirea lor, despre demnitatea lor, ei se vor �n�lța mai presus de simțuri, se vor respecta mai mult, vor fi mai uniți �i vor da tr�inicie c�sniciei lor. Creștinismul, e necesar tuturor celor care vor s� aib� o existen�a demn� �i util�, tuturor Popoarelor care vor s� tr�iasc� �i s� progreseze.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

offff, Doamne ....citesc si parca-mi vine sa pling, caci pina si biserica prin slujitorii ei , a Uitat care-i este Menirea !

R�NDURI PENTRU TINERI (11)

Copiii

-I-

Nimic nu e mai trist ca o cas� f�r� copii. Lipsa copiilor era considerat� �n trecut o pedeaps� divin�. Concepții �nvechite, vor spune unii. Oare? Scopul principal al c�s�toriei e totu�i nașterea de copii. Iubirea dintre un t�n�r �i o t�n�r� trebuie s� creeze via��.

S� avem copii! S�-i dorim �i s�-i primim cu bucurie c�nd Dumnezeu ni-i d�! Greut�țile suplimentare impuse de ei unei Familii s�race sunt compensate de fericirea pe care i-o aduc. La b�tr�nețe, c�nd vom c�nt�ri sacrificiile pe care le-am f�cut pentru copiii noștri �i satisfacțiile morale pe care ei ni le-au oferit, vom vedea c� suntem �n c�știg.

-II-

O mam� �i un tat� f�r� dare de m�n�, care cresc deja cu greu mai mul�i copii, afl� c� vor mai avea un copil. U�or descump�niți ei �i spun z�mbind c� micuțul s-a cam gr�bit �i c� ar fi fost mai �nțelept din partea lui s� aștepte p�n� c�nd frații i se fac mai mari. Se bucur� �ns� de venirea sa la fel de mult ca de venirea celor n�scuți �naintea sa. Spațiul e preg�tit cu grij� ca �intrusul� s� aib� cel mai bun loc din cas� fiindc� e mezinul Familiei. Dup� ce s-a n�scut p�rinții �l privesc �i se privesc cu tandrețe admirativ� �i-�i spun cu g�ndul la reținerile lor anterioare: �C�t e de frumos �i ce bine c�-l avem!� Fraza se termin� cu un s�rut care exprim� iubire �i �ncredere �n viitor. Astfel de p�rinți sunt fericiți, oric�t de grea le e via�a, �i-�i merit� fericirea pentru c� au ob�inut-o prin virtute �i curaj.

�Dumnezeu binecuv�nteaz� Familiile numeroase� spune un vechi dicton azi uitat. �nclin s� cred c� nu e o afirmație inexact�. Copiii Familiilor numeroase reu�esc �n via�� mai bine ca al�ii. Se datoreaz� aceasta nevoilor care le impulsioneaz� voin�a �i curajul? Se datoreaz� aceasta faptului ca se ajut� �ntre ei? Nu știu. Cert e c� ei �i croiesc drumul mai repede �i mai sigur.

-III-

Mai trebuie s� avem copii �i pentru c� asta ne e datoria. Națiunea, Patria nu pot exista f�r� ei. Nu avem dreptul s� ne sustragem acestei obligații absolute. Am primit via��, trebuie s� d�m via��. Datoria noastr� fa�� de Națiunea care ne ajut�, fa�� de Patria care ne hr�nește nu o putem pl�ti dec�t prin copii.

De ce nu ne-am face datoria? De team� c� ni se limiteaz� libertatea, de teama �ncurc�turilor �i responsabilit�ților care vin odat� cu copiii. Pl�cute �ncurc�turi, responsabilit�ți ușoare! Pe cine pot speria? Pe lași. Nu exist� alt cuv�nt pentru a caracteriza acești dezertori ai vieții.

-IV-

Mi-a r�mas �n minte r�spunsul pe care mi l-a dat c�ndva o t�n�r� pe care o cunoșteam foarte pu�in �i c�reia m-am adresat �ntr-o zi.
- V� �nsoțiți soțul �n c�l�torie, doamn�? Am spus eu.
- Nu, a r�spuns ea. Am trei ghiulele mici �i dragi legate de glezne care m� rețin acas�.
Aceste cuvinte rostite cu un amestec de afecțiune matern�, de m�ndrie �i de regret erau cu adev�rat fermec�toare, iar t�n�ra, care se dovedea o mam� bun�, �mi p�ru mult mai frumoas�.

Nu doar b�rbații se tem s� aib� copii. Sunt �i multe femei care nu-i vor. Ele �i ascund egoismul pretext�nd probleme de s�n�tate, obligații profesionale �.a.m.d.. Adev�rul e c� sunt atinse de un r�u care amenin�� s� ne distrug� dac� nu sc�p�m de el, m� refer la lașitate. Un fost președinte american, Theodore Roosevelt (1858-1919), spunea despre un astfel de comportament: �C�nd b�rbații ajung s� se team� de paternitate, de munc� sau de r�zboi drept, c�nd femeile ajung s� se team� s� fie mame, Națiunea e pe marginea abisului �i ar fi mai bine s� dispar� de pe fa�a p�m�ntului unde va deveni, pe bun� dreptate, obiect de dispre� pentru cei puternici, curajoși �i cu suflet mare.�

Ustur�toare cuvinte! Noi, tinerii Rom�niei, nu vrem s� le merit�m. Nu vrem s� fim ofensați, nu vrem ca Națiunea s� ne fie disprețuit�. Nu vom fi copiii degenerați, stricați �i corupți ai d�rzului Neam Rom�nesc. Ne vom face datoria! B�rbații �n munc� �i �n primejdii, femeile ca mame. Nu exist� �ndatorire mai frumoas� �i mai nobil� �i c�t� vreme nu o vom fi �ndeplinit nu vom fi demni de nimic altceva.

-V-

Suntem preg�ti�i s� fim tați �i mame? Nu. �nv�ț�m�ntul public nu face nimic pentru asta nici la noi, nici prin alte p�rți. Dac� vreun arheolog din viitorul �ndep�rtat ne-ar g�si manualele �i programele școlare ar fi uimit s� vad� c� instruirea elevilor pentru via�� se rezuma la cunoașterea m�surilor contraceptive �i la acceptarea perversiunilor sexuale. �Evident, �i-ar spune el, e vorba de o societate care a disp�rut din cauza dec�derii morale.�

Nu știu dac� �nv�ț�m�ntul secundar poate redeveni rapid ce a fost. Pentru tinere aceasta ar fi de dorit. Tinerii poate c� nu au nevoie de profesori pentru a ști care le sunt �ndatoririle de tați. Nu au multe de f�cut acas� �i ceea ce au de f�cut poate fi f�cut �i de mam�. Dar nu ar fi r�u ca dup� c�s�torie s� se preg�teasc� �mpreun� cu soțiile lor pentru rolul de p�rinți. Le-ar fi util dac� ar citi �mpreun� cu ele �n momentele libere c�rți despre igiena copiilor, despre �ngrijirile care li se dau, despre educarea lor.

-VI-

Femeia trebuie s�-�i hr�neasc� copilul orice s-ar �nt�mpla �i orice i s-ar spune. Trebuie pentru c� e datoria ei, pentru c� a�a e normal. Nu se poate viola f�r� consecințe legea firii. Laptele mamei e f�cut pentru a hr�ni copilul. S�n�tatea ei, via�a lui depind �n egal� m�sur� de el. Copilul al�ptat de mam� e la ad�post de aproape orice pericol. Hrana pe care o primește de la ea �i e destinat�, e singura potrivit� pentru el.

C�nd mama nu-�i hr�nește copilul e de dou� ori pedepsit�. �nt�i pentru c� pierde emoția bl�nd� dat� de mica ființ� de la pieptul s�u. Apoi pentru c� s�n�tatea sa, tinerețea sa, prospețimea tr�s�turilor sale sunt afectate. Priviți mai multe femei de aceeași v�rst� ajunse la maturitate �i c�utați-le pe acelea care au hr�nit mai mul�i copii. Le veți recunoaște dup� chipul radiind de s�n�tate, de tinerețe �i de frumusețe.

-VII-

�n primii ani de via�� copilul apar�ine inevitabil mai mult mamei dec�t tat�lui �i e bine c� e a�a. Oric�t de mult ne-am iubi copiii, noi tații, e de dorit ca ei s� țin� mai mult la mam�. Ea are asupra lor o influenț� mai mare ca noi pentru c� e mai bl�nd�, pentru c� nu-i domin� �n mod absolut, pentru c� nu-i oprim�. Interesul b�ieților, pe care am fi ispitiți s� ni-i apropiem, s�-i sustragem �ntr-o oarecare m�sur� mamei, e s� r�m�n� sub autoritatea ei. Autoritatea tat�lui trebuie s� se situeze undeva �ntr-un plan superior �i �ndep�rtat pentru a nu se face simțit� dec�t �n ocazii grave.

Voin�a b�rbatului e prea imperioas� pentru a nu ap�sa greu, exagerat asupra dezvolt�rii libere a copilului. Un tat� cu voin�� puternic� va trebui s� evite s-o exercite asupra fiului s�u dac� nu vrea s�-i emasculeze caracterul. B�rbații cei mai viguroși din punct de vedere moral, dac� nu vor �nțelege c� e preferabil s�-�i lase fii mai mult �n grija mamei, risc� s� fac� din ei ființe lipsite de energie �i de curaj. Autoritatea mamei asupra fiului e �ntotdeauna binef�c�toare �i nu risc� niciodat� s� fie prea ap�s�toare. B�iatul sub tutela mamei, care-l st�p�nește f�r� s�-l striveasc�, �i poate manifesta personalitatea �i-�i poate dezvolta propria voin��.

C�nd studiați formarea unui om de valoare �ncercați s� aflați mai �nt�i cum i-a fost mama. Influența ei asupra lui a fost preponderent�. Dac� b�rbatul �i formeaz� �n timpul c�s�toriei soția f�c�nd-o a sa, soția, devenit� mam�, �i va forma fiul. Bl�ndețea mamei e necesar� dezvolt�rii forței fiului ei.

-VIII-

Nu ne creștem copiii pentru noi, ci pentru ei, pentru Națiune, pentru Patrie. Acesta e principiul care e bine s� ne ghideze �n educarea lor. S� ne preg�tim copiii s� fie b�rbați cu voin�� �i curaj, femei ca tinerele des�v�rșite care ne sunt soții! S� ne creștem copiii ca ei s� fac� pentru copiii lor ce facem noi pentru ei!

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CONFESIUNILE UNUI FOST ATEU (9)

Revelația creștin�

-I-

Am ezitat mult �nainte de a ajunge la creștinism. De�i știam c� Evanghelia cuprinde adev�ruri at�t de mari, at�t de impresionante, at�t de inimitabile c� sunt imposibil de inventat, nu m� puteam hot�r� s-o admit.

Am c�utat prin urmare altceva, dar sistemele cu care se �ncearc� �nlocuirea �nv�ț�turii lui Hristos m-au dezam�git. Eram �n acel moment dezorientat. Ce m-a pus pe g�nduri, ce m-a determinat �n cele din urm� s� adopt creștinismul au fost violența �i reaua-credin�� a atacurilor �ndreptate �mpotriva sa.

Leg�tura dintre ostilitatea fa�� de Religie �i Biseric�, subminarea biologic� a Națiunilor, sl�birea Statelor �i aspirațiile la dominație global� ale unora e evident�. Ce se �nt�mpl� nu e de bine. �ara e acum ca o corabie amenințat� de furtun�, iar noi, echipajul ei, avem toate motivele s� c�ut�m prin apropierea de Dumnezeu putere, unitate �i speranț�.

-II-

Analiz�nd atent creștinismul, am remarcat armonizarea sa perfect� cu legile sufletului, societ�ții �i naturii. Nu e nimic �n el care s� nu �i aib� r�d�cinile �n inimile noastre �i �n realitate.

Tainele, �n care nu vedeam alt�dat� dec�t practici superstițioase, m-au uimit prin buna cunoaștere a firii noastre. �mp�rt�șania, cea mai inexplicabil� dintre ele, nu vorbe�te doar sufletului, ci las� s� i se b�nuiasc� �nțelesul la fiecare descoperire a științei care tinde tot mai mult s� formuleze principiul �Totul e �n toate�. Dac� am cunoaște secretele unei pic�turi de ap�, le-am cunoaște �i pe cele ale universului.

C�nd savanții spun c� la nivel atomic direcția trecutului nu se poate deosebi de cea a viitorului, c� �n stabilitate exist� o instabilitate permanent�, c� ordinea e produsul dezordinii, c� ireversibilitatea se bazeaz� pe reversibilitate �.a.m.d., nu prezint� taine la fel de mari ca ale Religiei?

-III-

Am constatat personal c� rug�ciunea creștin� e consolatoare. Ea ne smerește �i ne face s� g�sim pl�cut� contemplarea idealului divin. Ea produce minuni de alinare, de r�bdare �i de curaj. Dar efectele ei fericite sunt considerate de contestatarii Religiei ca fiind produse de autosugestie. Un psiholog ateu i-a recomandat s�-�i repete �n g�nd �M� simt perfect� unei paciente care dup� o s�pt�m�n� i-a spus fin: �Mi-e destul de bine acum. Dumnezeu m-a ajutat s� m� conving singur� c� sunt mai pu�in deprimat�.�

Omul cu o inteligen�� superioar� �i cu o inim� delicat� se reg�sește �n doctrina creștin�. Montesquieu spunea: �Religia creștin�, ce pare s� aib� ca obiect fericirea pe lumea cealalt�, ne face fericiți �i pe lumea aceasta.�

-IV-

Studiul mi-a ar�tat c� sistemele a�a-zis filozofice �nlocuiesc revelația creștin� cu supoziții neverosimile care complic� problemele �n loc s� le rezolve �i produc efecte deplorabile fie asupra vieții individului, fie asupra vieții comunit�ții.

Conținutul evangheliilor e remarcabil. S� ne g�ndim c�t ar fi fost de contestat� de experiența trecutului �i de descoperirile științei o concepție mai pu�in str�lucit� ca aceea a lui Hristos. Or doctrina Sa e la fel de inatacabil� ast�zi ca acum dou� mii de ani. Cum am putea s� nu o socotim divin�?

-V-

De�i mai aveam unele �ndoieli cu privire la Religia lui Hristos, morala sa m� fascina.

O serie de filozofi din trecut �i din prezent fac caz de analogiile dintre creștinism �i Religii mai vechi. Dogmele creștine, morala creștin� chiar, s-ar reg�si dup� ei �n c�rțile sfinte din Egipt, din India �i din China. Din punctul lor de vedere Iisus nu ar fi dec�t un epigon al lui Buddha sau al lui Confucius. Desigur c� toate acestea sunt falsuri �i exager�ri. Creștinismul nu exclude revelația natural� care-i vorbe�te omului prin ra�iunea sa. Revelația natural� �i-a g�sit interpreți remarcabili �n filozofii antici �i �n �ntemeietorii Religiilor str�vechi, dar ei s-au limitat la noțiuni etice elementare ca dreptatea, bun�tatea �i omenia. Creștinismul a perfecționat morala ridic�nd-o la un nivel neb�nuit p�n� la el.

-VI-

Cum s� nu fii uimit de ce a realizat creștinismul? Cum s�-l contești? Un copac bun se cunoaște dup� roade. O Religie bun� se cunoaște dup� acțiunea sa asupra lumii. Virtuțile creștine, �mpiedic�ndu-ne s� ne irosim energiile, ne-au asigurat progresul. Oamenii st�p�niți de patimi nici nu mai pot fi considerați oameni, pentru c� �nceteaz� s� mai fie raționali.

Predescu Virgil
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (12)

Fericire �i bog�ție

-I-

Omul care munce�te, care are soție �i copii e un om fericit. Situa�ia sa social�, s�r�cia sau bog��ia sunt lucruri exterioare lui �i nu au nicio influenț� asupra st�rii sale de mulțumire sufleteasc�. Doar omul foarte s�rac �i omul foarte bogat sunt nevoiți s� fac� eforturi excepționale pentru a avea o via�� fericit�. Cel foarte s�rac sufer� pentru c� nu poate da alor s�i un minim de bun�stare. El e preocupat doar de lipsurile cu care se confrunt� �i de necesitatea de a c�tiga mai mult. Cel foarte bogat trebuie s� lupte ca s�-�i apere averea sau ca s� se fereasc� de ispite. El are nevoie de mult� energie pentru a nu se �ndep�rta de Familie.

Aceste dou� cazuri rare date la o parte, r�m�ne majoritatea oamenilor cu resurse nici prea mari, nici prea mici, cu poziții sociale nici prea modeste, nici prea str�lucite. Pentru to�i �n egal� m�sur� fericirea depinde de condițiile morale �i nu de condițiile materiale ale vieții lor. Fericirea e �n ei �i �n ființele dragi de l�ng� ei. Bog��ia nu are nici un rol aici. Binele real, bucuria profund�, pur� nu se pot cump�ra. Averea �i fericirea nu sunt interdependente.

-II-

Banii ne pot oferi unele pl�ceri, ne pot sc�pa de unele complicații, dar nu ne fac fericiți. S� recunoaștem totu�i c� sunt un puternic mijloc de acțiune �i c� mul�i vor s�-i aib�. Dorin�a de a face avere prin munc� onest� e fireasc�. Cine nu dorește s� ofere Familiei sale o situa�ie material� mai bun�? Sunt �nclinați s� aib� c�tiguri c�t mai mari aceia a c�ror bun�stare se m�soar� prin ce produc sau v�nd.

�n industrie, comerț �i agricultur� interesul personal e un stimulent legitim, util interesului general. Muncim �i producem pentru c� aceasta ne e datoria dar �i pentru c� ne e folositor. Inițiativa �i energia de care d�m dovad� contribuie mult la prosperitatea general�. Putem spune oamenilor care lucreaz� �n industrie, comerț �i agricultur�: ��mbog�țiți-v� pentru c� �mbog�țiți Rom�nia.�

Dar fie c� suntem bogați sau s�raci fericirea pe care o putem dob�ndi e egal�. Ea depinde de ra�iunea noastr� �i de �mprejur�ri. Ea nu depinde de ce avem. Bogați sau s�raci, va trebui s� fim la fel de morali, va trebui ca regulile vieții noastre materiale s� fie aceleași. E recomandabil �n toate cazurile s� tr�im simplu, �n Familie �i s� nu ne irosim �n afara ei timpul, banii �i puterile. Bogați, dac� nu vom fi cump�tați ca s�racii, dac� nu vom munci ca ei, nu vom fi s�n�toși. Lenea aduce boal�, vicii �i �njosire.

-III-

E bine s� ne limit�m la ce c�știg�m. Altfel nu vom fi fericiți. Omul care are un salariu de zece mii de lei �i cheltuie zece mii cinci lei e s�rac. Omul care are un salariu de o mie de lei �i cheltuie nou� sute nou�zeci �i cinci de lei e bogat. Totul e ca modul nostru de via�� s� se bazeze pe armonizarea cheltuielilor cu veniturile.

E necesar s� rezist�m tuturor ispitelor, chiar �i celor care par firești, onorabile. Ar fi periculos, de exemplu, s� ne �mprietenim cu persoane cu o moralitate exemplar�, dar mult mai bogate ca noi. Ne vom simți umiliți primind mereu f�r� s� oferim nimic, iar casa unde locuim cu Familia ne va p�rea un bordei c�nd vor intra �n ea unii obișnuiți s� tr�iasc� opulent. Dorin�a de a cheltui mai mult dec�t ne putem permite va fi deosebit de puternic� �ntr-o asemenea situa�ie.

-IV-

O via�� retras�, demn�, ne-ar permite s� ne punem de acord cheltuielile cu veniturile. Dac� suntem moral ireproșabili, vom avea toat� libertatea de a acționa rațional. Un vechi dicton spune: �Fii virtuos �i vei fi liber!� Relațiile mondene sunt ruin�toare. Contrar cu ce spun unii, evitarea lor nu ne va afecta viitorul.

Aceasta se �nțelege de la sine pentru cel care �ndepline�te o funcție unde nu i se cere dec�t munc� f�r� alte restricții. Aceasta se �nțelege de la sine mai ales pentru cel mai dependent dintre oameni: soldatul, ofițerul de grad inferior. Iat� un ofițer t�n�r, c�s�torit, care tr�iește din solda sa �i din micul salariu al soției. Totalul nu �nseamn� mare lucru �i nu-i permite s� fac� cine știe ce impresie. El evit� din decenț�, din demnitate, raporturile sociale cu toat� lumea consider�nd c� e mai bine s�-�i vad� de Familie. Soția e �n �ntregime absorbit� de serviciu, de grijile c�minului, de copiii. Soțul munce�te ca s� se instruiasc� �i se dedic� integral activit�ților sale profesionale. El e un ofițer devotat, zelos, f�c�ndu-�i meseria cu drag, cu convingere.

S�-i urm�rim �n carier� pe t�n�rul ofițer �i pe camarazii lui mai bogați. Harnicul, �s�lbaticul� va reuși mai bine ca oricine. Existen�a retras� nu-l va afecta. Caracterul, valoarea �i munca fiec�ruia sunt singurele care conteaz� �n via��.

Mondenitatea, relațiile extinse au mai multe inconveniente dec�t avantaje. Ele risipesc timp, bani �i forțe care ar putea fi folosite pentru treburi mai utile. Ele nu sunt s�n�toase pentru fizic �i moral. Pl�cerile pe care le procur� enerveaz� �i obosesc. Simpatia �i afecțiunea joac� aici un rol mai mic ca pizma �i trufia.

-V-

S� tr�im mai ales �n mijlocul Familiei, s� ne petrecem cea mai mare parte a timpului liber cu soția, cu copiii. S� ne deschidem casa unor prieteni apropiați, siguri, de perfect� valoare moral� �i s� n-o deschidem dec�t lor. C�minul e sacru, s� nu l�s�m s� intre �n aceast� �sf�nt� a sfintelor� dec�t pe cei care merit�.

�n interiorul familial bine �nchis, bine ap�rat de r�u, de vulgaritate trebuie s� ne sim�im bine. Trebuie s� organiz�m acolo o ambianț� pl�cut� �i liniștit�. Al�turi de prietenii dragi, pe care-i primim uneori, avem alți prieteni discreți, pl�cuți, buni sf�tuitori: c�rțile. S� avem c�rți bine alese, pe care s� le citim singuri, cu soția sau cu copiii c�nd cresc. Ele p�streaz� ce e mai bun, mai frumos, mai m�reț din g�ndirea uman� �i ofer� totul cu generozitate cui știe s� ajung� la comorile lor.

-VI-

S� nu neglij�m aranjarea locuinței. Bogați sau s�raci, putem s� ne �nconjur�m de lucruri frumoase. Un obiect elegant, cu linii grațioase, �n culori discrete cost� adesea mai pu�in dec�t produsul de prost gust al unei firme renumite. Nu putem cump�ra mobil� scump� sau opere de art� originale? Nicio pagub�! Fericirea noastr� nu depinde de ele. Le vom contempla �n magazine sau expoziții. Aceasta ne va forma gustul �i ne va ajuta s� alegem cele mai potrivite produse pentru crearea unui mediu familial atr�g�tor. Vom afla astfel c� o reproducere de calitate la un preț infim face mai mult dec�t o pictur� proast� sau mediocr�. Casa aranjat� cu bun gust e un loc agreabil. Chiar dac� nu locuim �ntr-un palat, ne-am asigurat �ntreaga contribuție a lucrurilor materiale la realizarea fericirii noastre.

E important totodat� s� ne folosim timpul liber pentru cultur� �i pentru recreere. Pl�cerile simple, activit�țile sportive sunt mai bune dec�t oricare alt� distracție. Ele ne �ntrețin s�n�tatea �i buna dispoziție, echilibrul fizic �i moral.

-VII-

Via�a din marile aglomerații e d�un�toare �i cel mai bine ar fi s� locuim cu Familia �n aerul curat de la țar�. Igiena corpului �i sufletului nu sunt compatibile cu via�a la comun din blocurile stil cazarm� de la oraș. Dar c�ți dintre noi �i pot permite o locuinț� ideal�? Din fericire altfel stau lucrurile cu condițiile morale care sunt esențiale �i care depind �n �ntregime de noi.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (13)

Depopularea

-I-

S� d�m Patriei copiii de care are nevoie! Dac� nu ne vom face datoria de oameni �i de cet�țeni, dac� egoismul �i teama de obligațiile familiale vor fi mai mari ca sentimentul propriei noastre fericiri, ca interesul na�ional, vom pieri �i istoria va spune despre noi c� am disp�rut din cauza unei crize de lașitate �i de imoralitate. Nu vrem a�a ceva! Vom feri Națiunea de o astfel de nenorocire, de o astfel de ru�ine.

-II-

R�ul e aici, sare �n ochii, e tot mai mare. Populația Rom�niei scade constant. Eram 23.000.000 suntem 20.121.641. Populația Ț�rilor vecine ostile e �n total de 63.089.800 de locuitori. Aceasta �nseamn� c� suntem vulnerabili, c� nu tragem toate foloasele posibile din teritoriul frumos �i bogat pe care ni l-au l�sat �naintașii.

Industria �i agricultura au �nceput s� duc� lips� de for�� de munc�. Consecin�ele sc�derii natalit�ții sunt agravate de plecarea unora �n str�in�tate sau de la sat la oraș. Migrarea spre alte ��ri e o calamitate. Ea ne produce pierderi �n oameni comparabile cu cele provocate de molime, de r�zboaie sau de dezastre naturale. Banii trimiși �n �ar� de expatriați sunt o iluzie. Migrarea spre orașe nu rezolv� nimic. Ea compenseaz� sc�derea populației din mediul urban, dar ne las� satele pustii. �n cur�nd nu vom mai avea destui locuitori pentru a popula nici orașele, nici satele. F�r� suficiente brațe ca s-o slujeasc� economia va realiza cel mult progrese mediocre.

Pericolul e iminent, concret. Dezechilibrul de forțe dintre noi �i vecinii noștri neprietenoși e mare �i cre�te. Dac� situa�ia se menține, nu ne vom mai putea ap�ra, nu vom mai putea tr�i. Apartenența la NATO nu justific� neglijarea propriei noastre capacit�ți de ap�rare. S� nu uit�m de teribilul an 1940 c�nd �ntregul nostru sistem de alianțe s-a pr�bușit! Rom�nii din trecut au fost mari. Ei �i-au l�sat amprenta asupra istoriei noastre. Avem datoria s� le continu�m lucrarea, s� asigur�m viitorul Na�iunii �i s� menținem integritatea Patriei.

-III-

Teoreticienii decadenței justific� uitarea noastr� de sine �i consecin�a ei, depopularea. Populația lumii nu a crescut excesiv? Putem fi fericiți fiind at�t de mul�i? Se �ntreab� ei. Oameni lipsi�i de credin��, de clarviziune, surzi la vocea firii, examinați situa�ia geografic� a ��rii, examinați-ne populația micșorat�, parțial �mb�tr�nit�, activitatea economic� afectat� de problemele demografice �i spuneți dac� vom putea continua a�a, dac� nu vom fi �n cur�nd copleșiți, distruși! Nu veți fi �ns� niciodat� de acord c� Rom�nia e �n pericol. V� veți declara mulțumiți c� ne-am r�rit �i veți afirma ipocrit c� nu am f�cut dec�t s� ne aliniem altor State. Ei bine, nu! Din punct de vedere uman �i din punct de vedere na�ional, greșiți.

E populat �ntregul P�m�nt �i am r�mas f�r� resurse? Nu. Oceanele �i m�rile, adic� dou� treimi din planet�, nu au fost explorate �i nu sunt locuite. Știm despre ele la fel de pu�in ca despre Lun�. Nu poate �ara noastr� s� hr�neasc� un num�r de locuitori mai mare ca �n prezent? Ba da. P�m�ntul cere �nc� oameni, mul�i oameni. Națiunile nobile, viguroase �i s�n�toase i-i vor da.

-IV-

Str�moșii noștri primitivi puteau g�ndi la fel ca modernii decadenți. De ce s� se fi supus legii naturale �i sfinte, care le spunea creșteți �i v� �nmulțiți, c�nd le era mai comod s� i se sustrag�? Preistoria a avut poate sofiștii ei. Dac� locuitorii cavernelor i-ar fi ascultat ar fi devenit egoi�ti, ar fi preferat copiilor, confortul �i �i-ar fi spus c� oamenii din viitor, fiind putini, vor dispune de terenuri de v�n�toare mai mari. Le asigurau fericirea n�sc�ndu-i �n num�r mic, nu-i a�a?

Din cauza acestui mod laș, egoist, miop de a g�ndi am fi b�tut pasul pe loc. Grupurile mici de oameni, izolate unele de altele, expuse permanent la tot felul de ameninț�ri, tr�ind precar, nu ar fi putut progresa. Din fericire omul a avut curaj �i credin��, a luptat, s-a �nmulțit, �i-a f�cut copiii st�p�ni peste P�m�nt. A�a a fost �n trecut, a�a va fi �n viitor. Nu e loc �n lume dec�t pentru Națiunile care au energie �i �ncredere �n ele, care lupt� �i care cresc ne�ncetat. Stagnarea e moarte.

-V-

Rom�nia va tr�i. Ea are toate elementele vieții �i m�reției. Nu-i lipsește dec�t voin�a de a le pune �n valoare. R�ul ei e moral �i doar moral.

Putem diminua sensibil mortalitatea. Va fi un mare bine, �ns� nu va fi �n niciun caz un leac pentru depopulare care depinde de natalitate. Fizic, de asemenea, avem puține de f�cut. S�ngele ne e �nc� fierbinte �n vine, seva nu a secat �n noi.

Pericolul e mare. Alunec�m deja pe panta care duce spre dispariție. Trebuie s� oprim declinul. Mai avem timp s-o facem, dar nu mult. Roma a murit c�nd nu au mai fost cet�țeni romani. Suntem �n prezent destui ca s�-i aducem pe lume pe to�i aceia de care Națiunea are nevoie. E de ajuns s� vrem. E de ajuns s� știm �i s-o spunem sus �i tare c� mariajul, Familia compus� dintr-un b�rbat �i o femeie, le dator�m �i Patriei.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Va dati seama ca noi,cei plecati din tara, am reveni daca si numai daca ni s-ar oferi cel putin nivelul de trai din tara in care am ales a rezida.

Si , unii dintre noi, chiar am incercat a ne reinstala in tara dupa o perioada de sedere/trai in alta tara. Credeti ca am fost sustinuti? Va confirm eu: Negativ!

Exemplu concret : Sa ti se ceara o suma de cateva zeci de mii de euro doar ca sa ai niste bloculete de renovat pe exterior in Bucuresti, mi se pare strigator la Cer!

Si astfel se ia cetateanul rom�n a doua, ba poate unii si a treia oara si se incumeta samai plece din tara. Copiii lor acomodandu-se in tarile de resedinta alese de catre parintii lor, evident ca nu au obligativitatea de a suferi efectele negative ale unui haos nationalizat incapabil sa dea nastere cel putin unei stabilitati.

A fost o opinie sincera.

A voastra, Musetel.

Ce sa mai povestim de manageri de societati care confuda atributiunile salariatior , cerand asistentei manager sa spele -insarcinata in luna a cincea!!!!- geamuri pe o scara improvizata. Stiti ce facu asistenta? Isi prezenta demisia si isi ridica a sacarte de munca singura in urmatoarele ore ulterioare incidentului. Ei, dar stiti ce ii raspunsese juristul camerei de munca:'' Poi, stimata doamna, numa' la firma respectivului ati putut accepta sa lucrati? Nu il stiati pe X?'' Evident ca il stiam ca om, fost beneficiar al tatalui meu....

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Ohohohi, ce carte voi scrie intr-o zi, alaturandu-ma marturiei sotului meu, echipe intregi de jurnalisti vor avea pita pe masa asigurata, va putem sopti!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

R�NDURI PENTRU TINERI (14)

Patriotismul

-I-

Slujirea Patriei e o datorie �i o obliga�ie imperioas� pentru rom�nul din secolul nostru pus �n fa�a unui prezent tulbure �i a unui viitor nesigur. �n momentul critic al vieții naționale la care am ajuns, patriotismul e o virtute esențial�. Cine nu are sentimente patriotice e un om r�u, un fiu nedemn al Na�iunii noastre.

Dac� sofiștii nu ar face neclare adev�rurile cele mai evidente, dac� nu ar complica lucrurile cele mai simple, nu ar fi nevoie s� vorbesc despre �ndatoririle patriotice. Ar fi ca �i c�nd aș demonstra c� doi plus doi fac patru.

-II-

Sufletul ne dicteaz� atașamentul pentru �ar� �naintea rațiunii. Cu c�t sufletul ne e mai mare, cu at�t dragostea de Patrie ne e mai mare. Afecțiunea pe care o avem pentru locul unde ne-am n�scut se manifest� inițial f�r� s� știm de ce. E �n noi, e instinctiv� ca tot ce �ine de fire, ca tot ce �ine de esența lucrurilor. O tr�im plenar �nainte de a ne putea g�ndi la ea. E ceva �n același timp pl�cut �i m�reț. E ca un poem ce ne vorbe�te de iubire, de devotament, de sacrificiu, de for�� �i de glorie.

�ntreaga noblețe, �ntreaga frumusețe din inima omului se rezum� �n idea de Patrie. Nicio alt� idee nu e at�t de complet�, at�t de �nalt�. Ea cuprinde �n sine ce �ndr�gim mai mult: Familia, Națiunea �i istoria noastr�. Cuv�ntul Patrie ne emoționeaz� �ntotdeauna p�n� la lacrimi. Patria e tot ce e al nostru, tot ce ne �nconjoar�, tot ce iubim, toat� via�a noastr�. Ea e teritoriul binecuv�ntat unde natura e bl�nd� �i matern�. Ea e locul unde cei de un Neam cu noi tr�iesc m�ndri �i d�rji. Ea e Poporul nostru viteaz care �i-a ar�tat prin secole inteligența �i for�a. Ea e credința noastr� �ntr-un viitor mare.

-III-

Patria e Rom�nia, buna, generoasa �i frumoasa Rom�nie. Ea ne e ca o mam�. �i aparținem �i ne apar�ine. Ea e mai presus de orice �i de oricine. Avem multe motive s-o iubim, dar cel mai important dintre ele e acela c� suntem rom�ni. Patria trebuie �ndr�git� independent de frumusețile sale, de bog�țiile sale, de renumele s�u. Ne iubim mama pentru c� e mama noastr�, nu pentru c� e mai frumoas�, mai distins�, mai elegant� �i mai inteligent� ca alte femei. Nu o compar�m cu nimeni.

Iubirea de Patrie nu poate exista dec�t �n sufletele alese, generoase. Cine are suflet josnic nu poate fi patriot. Iubirea impune ni�te obligații �i cele asumate fa�� de Patrie sunt dintre cele mai grele. Dorin�a secret� sau m�rturisit� de a sc�pa de ele d� naștere sentimentului abject al antipatriotismului. Un om bun, de caracter, cu simțul datoriei, nu poate fi atins de antipatriotism nici m�car �n treac�t. El nu-i va putea accepta nebunia �i latura nefast�.

-IV-

Datoria fa�� de Patrie e prima dintre �ndatoririle noastre �i e prioritar�. E datoria de ap�rare a Neamului, de asigurare a viitorului lui. Nimic nu e mai important ca ea, nimic nu se compar� cu ea. C�nd ea apare, tot restul trece pe planul doi. Individul, Familia nu pot tr�i, orice s-ar spune, �n afara comunit�ții din care provin. Datoria de a iubi are drept corolar datoria de a sluji. Trebuie s� ne iubim Patria, trebuie s-o ap�r�m, trebuie s�-i servim interesele cu devotament, energie �i curaj. Montesquieu afirm� c�, �ntr-o democrație, ambiția individului se limiteaz� la singur lucru: slujirea Patriei mai bine ca to�i ceilal�i. �N�sc�ndu-ne, adaug� el, contract�m fa�� de ea o datorie imens� pe care nu o vom putea achita niciodat�.� Datoria fa�� de Patrie o putem pl�ti parțial prin munc� �n timp de pace, prin lupt� hot�r�t�, curajoas�, p�n� la moarte, �n timp de r�zboi.

S� ne impregn�m de patriotismul �nfl�c�rat de care erau �nsuflețiți romanii �i datorit� c�ruia au devenit un Popor mare! Pentru ei nimic nu mai exista c�nd Patria era �n pericol. Ca s�-i apere teritoriul, drepturile sau onoarea renunțau la tot: interese personale, Familie, sentimente. S�-�i dea via�a pentru ea le era u�or. Poetul latin Horațiu spune �n Ode, III, 2-13: �Dulce et decorum est pro Patria mori.� (E pl�cut și frumos s� mori pentru Patrie.).

-V-

Cel mai dureros pentru noi va fi c�nd va veni momentul ca fiii noștri s�-�i dea s�ngele. Nu conteaz�! Dac� nu ne vom putea ap�ra altfel, va trebui s� accept�m situa�ia f�r� s� ne pl�ngem. Doar femeile vor avea dreptul s� se �nduioșeze. Patriotismul nu poate �n�buși �n ele iubirea de mam� �i de soție. E important ca la b�rbat dragostea de Patrie, idea datoriei fa�� de ea s� fie puternice ca s� fac� ușoare �i firești cele mai mari sacrificii. Ne va fi greu s� ne trimitem copiii s� se bat� �i s� moar� pentru Patrie. �i vom privi plec�nd la lupt� m�ndri de curajul lor, m�ndri de ei �i-i vom invidia un pic, dac� v�rsta nu ne va permite s�-i �nsoțim. S� murim pentru �ar�, s�-i d�m via�a copiilor noștri, e o datorie ineluctabil� �n momentele grave, tragice, c�nd dușmanul vine cu r�zboi asupra noastr�.

Datoria pe timp de pace nu ne cere virtuți deosebite �i sacrificii crude. E necesar totu�i ca virtutea s� ne fie constant�, sacrificiile ne�ncetate. Principala noastr� preocupare s� fie �ntotdeauna binele Patriei �i s� facem s� se plece �n fa�a lui interesele noastre. Dac� suntem membrii unui partid politic, se impune s� rezist�m ispitelor, s� respingem consemnele �i s� ne eliber�m de disciplin� c�nd ne devine clar c� �ara poate avea de suferit din cauza lor. S� fim patrioți �i rom�ni �nainte de orice!

-VI-

Pentru a ne supune preceptelor moralei �i apelurilor conștiinței noastre vom dori s� fim activi, curajoși, �ndr�zneți �n interesul ��rii. O Națiune nu se poate impune �n marea comunitate uman� dec�t prin acțiunea ei energic�, prin munc�, prin dezvoltare. S� cre�m, deci, prin eforturi susținute, elemente de prosperitate �i de putere! Ceea ce interesul personal ne cere, datoria fa�� de Patrie ne impune. S� muncim, s� producem! Munca noastr� ne e de folos nou� �i Familiilor noastre, ea e necesar� Rom�niei. S� privim ce devin unele Popoare, cum �i cresc puterile, c�t de jos ne �mping dac� r�m�nem pe loc �i s� judec�m ce ne impune patriotismul. El ne cere abnegație �n munc�, energie �n toate, cutezanț� �i perseveren�� �n fapte, activitate neobosit�.

Patriotismul nostru, curajul nostru, clarviziunea noastr�, munca noastr�, spiritul nostru de sacrificiu dau ��rii m�reție, bog�ție �i putere. Dar for�a material� e inutil�, dac� nu d�m dovad� de caracter. Oric�t de pașnici am fi, trebuie s� ne ar�t�m hot�r�ți s� ne folosim de arme c�nd via�a sau onoarea Na�iunii sunt amenințate. O astfel de atitudine �i va �ine pe mul�i la respect. De siguran��, de pace, de prestigiu nu au parte �ntotdeauna Popoarele puternice, ci cele mai hot�r�te.

-VII-

Prieteni s� profes�m prima dintre virtuțile civice, patriotismul, s� muncim pentru prosperitatea �i m�reția ��rii, s�-i d�m inteligența noastr�, inima noastr�, s�-i ap�r�m, chiar cu pre�ul vieții, existen�a, interesele �i onoarea.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: Musetel, la data 2016-02-08 16:29:00Va dati seama ca noi,cei plecati din tara, am reveni daca si numai daca ni s-ar oferi cel putin nivelul de trai din tara in care am ales a rezida.
Si , unii dintre noi, chiar am incercat a ne reinstala in tara dupa o perioada de sedere/trai in alta tara. Credeti ca am fost sustinuti? Va confirm eu: Negativ!
Exemplu concret : Sa ti se ceara o suma de cateva zeci de mii de euro doar ca sa ai niste bloculete de renovat pe exterior in Bucuresti, mi se pare strigator la Cer!
Si astfel se ia cetateanul rom�n a doua, ba poate unii si a treia oara si se incumeta samai plece din tara. Copiii lor acomodandu-se in tarile de resedinta alese de catre parintii lor, evident ca nu au obligativitatea de a suferi efectele negative ale unui haos nationalizat incapabil sa dea nastere cel putin unei stabilitati.
A fost o opinie sincera.

A voastra, Musetel.

Ce sa mai povestim de manageri de societati care confuda atributiunile salariatior , cerand asistentei manager sa spele -insarcinata in luna a cincea!!!!- geamuri pe o scara improvizata. Stiti ce facu asistenta? Isi prezenta demisia si isi ridica a sacarte de munca singura in urmatoarele ore ulterioare incidentului. Ei, dar stiti ce ii raspunsese juristul camerei de munca:'' Poi, stimata doamna, numa' la firma respectivului ati putut accepta sa lucrati? Nu il stiati pe X?'' Evident ca il stiam ca om, fost beneficiar al tatalui meu....

Str�mo�ii no�tri au r�mas �n �ar� �n ciuda r�zboaielor aproape permanente, a tr�d�rilor �i abuzurilor unora dintre mai marii lor. Dac� ei ar fi c�utat o via�� mai lini�tit� �i mai u�oar� prin alte p�r�i, Rom�nia nu ar fi existat, iar Na�iunea ar fi disp�rut. Nu e o critic�, ci o constatare. V� asigur cu toat� sinceritatea de �ntregul meu respect. V� a�tept�m cu drag s� puneți um�rul al�turi de noi la crearea unei Rom�nii puternice, respectate, drepte �i prospere. F�r� Patria unde ne-am n�scut totul nu e dec�t iluzie �i am�gire.

R�NDURI PENTRU TINERI (14)

Patriotismul

-I-

Slujirea Patriei e o datorie �i o obliga�ie imperioas� pentru rom�nul din secolul nostru pus �n fa�a unui prezent tulbure �i a unui viitor nesigur. �n momentul critic al vieții naționale la care am ajuns, patriotismul e o virtute esențial�. Cine nu are sentimente patriotice e un om r�u, un fiu nedemn al Na�iunii noastre.

Dac� sofiștii nu ar face neclare adev�rurile cele mai evidente, dac� nu ar complica lucrurile cele mai simple, nu ar fi nevoie s� vorbesc despre �ndatoririle patriotice. Ar fi ca �i c�nd aș demonstra c� doi plus doi fac patru.

-II-

Sufletul ne dicteaz� atașamentul pentru �ar� �naintea rațiunii. Cu c�t sufletul ne e mai mare, cu at�t dragostea de Patrie ne e mai mare. Afecțiunea pe care o avem pentru locul unde ne-am n�scut se manifest� inițial f�r� s� știm de ce. E �n noi, e instinctiv� ca tot ce �ine de fire, ca tot ce �ine de esența lucrurilor. O tr�im plenar �nainte de a ne putea g�ndi la ea. E ceva �n același timp pl�cut �i m�reț. E ca un poem ce ne vorbe�te de iubire, de devotament, de sacrificiu, de for�� �i de glorie.

�ntreaga noblețe, �ntreaga frumusețe din inima omului se rezum� �n idea de Patrie. Nicio alt� idee nu e at�t de complet�, at�t de �nalt�. Ea cuprinde �n sine ce �ndr�gim mai mult: Familia, Națiunea �i istoria noastr�. Cuv�ntul Patrie ne emoționeaz� �ntotdeauna p�n� la lacrimi. Patria e tot ce e al nostru, tot ce ne �nconjoar�, tot ce iubim, toat� via�a noastr�. Ea e teritoriul binecuv�ntat unde natura e bl�nd� �i matern�. Ea e locul unde cei de un Neam cu noi tr�iesc m�ndri �i d�rji. Ea e Poporul nostru viteaz care �i-a ar�tat prin secole inteligența �i for�a. Ea e credința noastr� �ntr-un viitor mare.

-III-

Patria e Rom�nia, buna, generoasa �i frumoasa Rom�nie. Ea ne e ca o mam�. �i aparținem �i ne apar�ine. Ea e mai presus de orice �i de oricine. Avem multe motive s-o iubim, dar cel mai important dintre ele e acela c� suntem rom�ni. Patria trebuie �ndr�git� independent de frumusețile sale, de bog�țiile sale, de renumele s�u. Ne iubim mama pentru c� e mama noastr�, nu pentru c� e mai frumoas�, mai distins�, mai elegant� �i mai inteligent� ca alte femei. Nu o compar�m cu nimeni.

Iubirea de Patrie nu poate exista dec�t �n sufletele alese, generoase. Cine are suflet josnic nu poate fi patriot. Iubirea impune ni�te obligații �i cele asumate fa�� de Patrie sunt dintre cele mai grele. Dorin�a secret� sau m�rturisit� de a sc�pa de ele d� naștere sentimentului abject al antipatriotismului. Un om bun, de caracter, cu simțul datoriei, nu poate fi atins de antipatriotism nici m�car �n treac�t. El nu-i va putea accepta nebunia �i latura nefast�.

-IV-

Datoria fa�� de Patrie e prima dintre �ndatoririle noastre �i e prioritar�. E datoria de ap�rare a Neamului, de asigurare a viitorului lui. Nimic nu e mai important ca ea, nimic nu se compar� cu ea. C�nd ea apare, tot restul trece pe planul doi. Individul, Familia nu pot tr�i, orice s-ar spune, �n afara comunit�ții din care provin. Datoria de a iubi are drept corolar datoria de a sluji. Trebuie s� ne iubim Patria, trebuie s-o ap�r�m, trebuie s�-i servim interesele cu devotament, energie �i curaj. Montesquieu afirm� c�, �ntr-o democrație, ambiția individului se limiteaz� la singur lucru: slujirea Patriei mai bine ca to�i ceilal�i. �N�sc�ndu-ne, adaug� el, contract�m fa�� de ea o datorie imens� pe care nu o vom putea achita niciodat�.� Datoria fa�� de Patrie o putem pl�ti parțial prin munc� �n timp de pace, prin lupt� hot�r�t�, curajoas�, p�n� la moarte, �n timp de r�zboi.

S� ne impregn�m de patriotismul �nfl�c�rat de care erau �nsuflețiți romanii �i datorit� c�ruia au devenit un Popor mare! Pentru ei nimic nu mai exista c�nd Patria era �n pericol. Ca s�-i apere teritoriul, drepturile sau onoarea renunțau la tot: interese personale, Familie, sentimente. S�-�i dea via�a pentru ea le era u�or. Poetul latin Horațiu spune �n Ode, III, 2-13: �Dulce et decorum est pro Patria mori.� (E pl�cut și frumos s� mori pentru Patrie.).

-V-

Cel mai dureros pentru noi va fi c�nd va veni momentul ca fiii noștri s�-�i dea s�ngele. Nu conteaz�! Dac� nu ne vom putea ap�ra altfel, va trebui s� accept�m situa�ia f�r� s� ne pl�ngem. Doar femeile vor avea dreptul s� se �nduioșeze. Patriotismul nu poate �n�buși �n ele iubirea de mam� �i de soție. E important ca la b�rbat dragostea de Patrie, idea datoriei fa�� de ea s� fie puternice ca s� fac� ușoare �i firești cele mai mari sacrificii. Ne va fi greu s� ne trimitem copiii s� se bat� �i s� moar� pentru Patrie. �i vom privi plec�nd la lupt� m�ndri de curajul lor, m�ndri de ei �i-i vom invidia un pic, dac� v�rsta nu ne va permite s�-i �nsoțim. S� murim pentru �ar�, s�-i d�m via�a copiilor noștri, e o datorie ineluctabil� �n momentele grave, tragice, c�nd dușmanul vine cu r�zboi asupra noastr�.

Datoria pe timp de pace nu ne cere virtuți deosebite �i sacrificii crude. E necesar totu�i ca virtutea s� ne fie constant�, sacrificiile ne�ncetate. Principala noastr� preocupare s� fie �ntotdeauna binele Patriei �i s� facem s� se plece �n fa�a lui interesele noastre. Dac� suntem membrii unui partid politic, se impune s� rezist�m ispitelor, s� respingem consemnele �i s� ne eliber�m de disciplin� c�nd ne devine clar c� �ara poate avea de suferit din cauza lor. S� fim patrioți �i rom�ni �nainte de orice!

-VI-

Pentru a ne supune preceptelor moralei �i apelurilor conștiinței noastre vom dori s� fim activi, curajoși, �ndr�zneți �n interesul ��rii. O Națiune nu se poate impune �n marea comunitate uman� dec�t prin acțiunea ei energic�, prin munc�, prin dezvoltare. S� cre�m, deci, prin eforturi susținute, elemente de prosperitate �i de putere! Ceea ce interesul personal ne cere, datoria fa�� de Patrie ne impune. S� muncim, s� producem! Munca noastr� ne e de folos nou� �i Familiilor noastre, ea e necesar� Rom�niei. S� privim ce devin unele Popoare, cum �i cresc puterile, c�t de jos ne �mping dac� r�m�nem pe loc �i s� judec�m ce ne impune patriotismul. El ne cere abnegație �n munc�, energie �n toate, cutezanț� �i perseveren�� �n fapte, activitate neobosit�.

Patriotismul nostru, curajul nostru, clarviziunea noastr�, munca noastr�, spiritul nostru de sacrificiu dau ��rii m�reție, bog�ție �i putere. Dar for�a material� e inutil�, dac� nu d�m dovad� de caracter. Oric�t de pașnici am fi, trebuie s� ne ar�t�m hot�r�ți s� ne folosim de arme c�nd via�a sau onoarea Na�iunii sunt amenințate. O astfel de atitudine �i va �ine pe mul�i la respect. De siguran��, de pace, de prestigiu nu au parte �ntotdeauna Popoarele puternice, ci cele mai hot�r�te.

-VII-

Prieteni s� profes�m prima dintre virtuțile civice, patriotismul, s� muncim pentru prosperitatea �i m�reția ��rii, s�-i d�m inteligența noastr�, inima noastr�, s�-i ap�r�m, chiar cu pre�ul vieții, existen�a, interesele �i onoarea.

Dordea Cosmin
_________________________
AMOR PATRIE NOSTRA LEX