RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE

FAMILIA

Spiritul de Familie

-I-

Spirit de Familie? Expresia nu e abstract�. Ea arat� c� membrii aceleiași Familii sunt solidari, c� ac�ioneaz� cu g�ndul la interesul lor comun �i c� se ajut� unii pe al�ii la greu. E un fel de angajament tacit care, s� recunoa�tem, d� un sentiment lini�titor de siguran��. Spiritul de Familie nu se limiteaz� la so�, so�ie, copii, ci include toate rudele oric�t de �ndep�rtate ar fi. El a dus �n trecut la formarea de triburi �i de clanuri. Pe vremea c�nd fiecare Familie rom�neasc� locuia �n acela�i sat, t�rg sau m�car provincie, aceast� leg�tur� se p�stra p�n� la a �aptea spi�� �i chiar mult dincolo de ea. Nu a mai r�mas nimic din astfel de �iruri nesf�r�ite de neamuri, dar mai sunt Familii care, �n ciuda risipirii, p�streaz� sentimentele de alt�dat�. Membrii lor se simt apropia�i, chiar f�r� s� se cunoasc�. Ei se sprijin� reciproc �n via��, fiecare numindu-i pe ceilal�i �ai mei� de c�te ori vorbe�te despre ei. O astfel de solidaritate moral� e creat� de faptul c� avem nevoie unii de al�ii, c� nefiind f�cu�i s� tr�im singuri, ne sim�im ata�a�i de to�i cei de acela�i s�nge cu noi.

-II-

Spiritul de Familie e exclusiv ca toate sentimentele puternice �i nu ar fi lipsit de pericole, dac� ne-ar limita simpatia la un cerc restr�ns. Dar un asemenea inconvenient nu e de temut, pentru c� �n prezent spiritul de Familie e pe cale dispari�ie. E necesar s�-l reconstituim �n ce are folositor, s�-l insufl�m copiilor, s�-l cultiv�m �n noi. Femeilor le revine aceast� misiune pentru c� sunt mai conciliante, mai p�str�toare �i mai diplomate.

-III-

Unele Familii foarte unite p�streaz� mai multe genera�ii aceea�i conduit�, fac acelea�i munci, �mbr��i�eaz� acelea�i cariere. Exist� Familii de militari, Familii de magistra�i, Familii de profesori. Odinioar� to�i membrii unor astfel de Familii, de la str�bunici la str�nepo�i, tr�iau �mpreun� sub acela�i acoperi� �n bun� �n�elegere. �n acea vreme respectul reciproc, ascultarea �efului favorizau aceast� via�� �n comun pe care ast�zi fie o evit�m, fie o accept�m cu foarte mare re�inere. Condi�iile de independen�� actuale u�ureaz� �ndeplinirea obliga�iilor familiale. Un motiv �n plus de nu neglija ce a mai r�mas din ele. Suntem poate prea dispu�i s� alegem �ntre rudele care ne plac �i cele care nu ne plac. Mai sunt apoi rudele bogate �i rudele s�race.

-IV-

Catastrofele, crizele economice, transform�rile at�t de frecvente din via�a modern� creeaz� diferen�e de avere chiar �ntre copiii aceluia�i tat�, nu doar �ntre rude �ndep�rtate. �mbog��irea, s�r�cirea, o carier� str�lucit�, o c�s�torie arunc� �n lumi diferite verii care au crescut �mpreun�. Tot ce se poate face aici e s� se �nal�e sufletele destul de sus pentru ca ele s� nu mai �in� cont de diferen�ele de stare material�. E frumos s� te realizezi singur, dar e o meschin�rie s� ro�e�ti din cauza unei origini modeste. O spun pentru cei boga�i. Invidia e josnic�. O spun pentru cei s�raci. Femeile sunt mult mai �nclinate spre invidie ca b�rba�ii. Ele sunt capabile �i de o trufie crud�, alung�nd de exemplu din Familie un membru care nu le face destul� cinste sau privind de sus o rud� nevoiaș� care se deplaseaz� cu autobuzul pentru c� nu are ma�in�. Toate acestea sunt ridicole �i mizerabile. Se poate afirma acela�i lucru despre geloziile mondene, despre rivalit��ile de frumuse�e, despre rela�iile care distrug adesea prietenii.

-V-

S� �n�elegem o dat� pentru totdeauna c� �n Familie afec�iunea �i �ntrajutorarea reciproce sunt mai presus de bani sau de pozi�ia social�.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

ULISE �I SIRENELE

-I-

�n trecut ne protejam de State agresive, �n prezent amenin�area e pretutindeni. To�i �ncearc� s� ne impun� idei �i comportamente utile lor, nu nou�. �n plus mijloacele de manipulare s-au perfec�ionat �i multiplicat.

Acestui pericol nu-i putem opune nimic. Instinctul familial ne e subminat prin apologia perversiunilor sexuale �i prin coruperea tineretului. Patriotismul ne e contracarat de propaganda antina�ional�. Religia ne e comb�tut� violent.

-II-

Apartenen�a la grupuri de str�ns� coeziune ca Familia, cultele, organiza�iile profesionale, partidele ar putea servi ca bastion contra oric�ror influen�e negative pentru c� prin schimburi socio-afective s-ar forma un sistem solid de opinii individuale. Dar astfel de grupuri sunt fie sl�bite, fie neutralizate, fie infiltrate.

�n acest moment tendin�a e de a nivela chiar �i diferen�ele sexuale. Pe scurt s-a pus �n mi�care un t�v�lug care uniformizeaz� orice �nt�lne�te �n cale, mijloacele noastre fire�ti de ap�rare fiind anihilate. Ce putem face �n fa�a acestei situa�ii �disperate, dac� nu chiar grave�, cum ar spune englezii?

-III-

R�spunsul l-am putea g�si la vechii greci care au prev�zut totul, chiar �i manipularea. Ulise, �ntr-una din c�l�toriile lui, trebuia s� traverseze cu corabia str�mtorile b�ntuite de sirene. Ele, se spunea, fermecau pe oricine le asculta c�ntecele �i-l �mpingeau la pierzanie. Plaja din fa�a s�la�ului lor era acoperit� de epave �i de oase omene�ti. Pentru a rezista seduc�toarelor sirene vicleanul Ulise �i pune oamenii s�-�i astupe urechile cu cear�, le cere s�-l lege de catargul corabiei �i-i roag� s� nu-l dezlege dec�t dup� ce vor fi sc�pat de primejdie. Ulise �i �nso�itorii lui nu au spus �suntem destul de de�tep�i pentru a ne suci min�ile cineva�, �i-au preg�tit ap�rarea.

Totul a decurs f�r� incidente. V�sla�ii au tras la rame pentru c� nu auzeau nimic, c�pitanul auzea, dar era legat de catarg. Sirenele degeaba au c�ntat �veni�i la noi, asculta�i-ne, ve�i tr�i experien�e extraordinare, ve�i avea parte de pl�ceri extatice, vi se vor deschide orizonturi noi�, ambarcațiunea �i-a v�zut de drum, stratagema a reu�it.

-IV-

Isprava a presupus luciditate, modestie, �ncredere reciproc� �i re�inere fa�� de consumul de informa�ie nociv�. Putem fi �i noi �n stare de a�a ceva?

Pasaj din cartea �Petite histoire de la d�sinformation� de Vladimir Volkoff ap�rut� la
�ditions du Rocher �n 12 martie 1999
Traducerea P�rvu Ana Maria
Titlul �i organizarea textului ne aparțin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DE-AM S� UIT...
autor necunoscut

Iubit� mam� de-am s� uit,
Cum dulce tu m-ai leg�nat,
�n miez de nop�i
Sub ale prispei albe bol�i,
S� fiu iertat!

Iubite tat� de-am s� uit,
Coasa ce-n m�n� tu mi-ai dat
�i primul snop,
Ce-n diminea�� l-am legat,
S� fiu iertat!

Iubite dasc�l, de-am s� uit
�nt�iul "A", ce-am desenat
Tremur�tor
Sub aurul castanilor,
S� fiu iertat!

Iubita mea de voi uita
�nt�iul "Te iubesc" rostit,
�n parc t�rziu,
L�ng� lacul argintiu,
S� fiu iertat!

Copilul meu, de-�i voi uita
�nt�iul g�ngurit sfios,
Ce m-a chemat
�n noapte l�ng� micu-�i pat,
S� fiu iertat!

Prietene, de voi uita
Priceperea, c�ldura ta,
Ce-n munca mea
Mereu cu drag m� ajuta,
S� fiu iertat!

Dar dac�-n lupt� voi uita,
Prin plumb, prin foc �i prin n�me�i,
Cuv�ntul ce �i-am dat cu jur�m�nt,
Tu, Patria mea,
S� nu m� ier�i!
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE

SOCIETATEA

Solidaritatea social�

-I-

Practicarea virtu�ilor familiale �n afara Familiei ne permite s� ne facem datoria fa�� de cei care nu ne sunt rude. E ceea ce se nume�te la nivel social fr��ie. Existen�a nu ne r�m�ne circumscris� �n cadrul relativ restr�ns al c�minului. Fiecare are destinul lui, adev�rat, dar destinul i se �mplete�te cu destinele altora. Dac� am vrea s� ne izol�m din diferite motive, am sim�i c� leg�turi nenum�rate ne �in al�turi de ceilal�i fie prin �ndatoriri, fie prin drepturi, fie prin sentimente. Primim, d�m �i existen�a noastr� �ns�i e f�cut� din aceste schimburi.

Constat�m zilnic c� nu ne putem rezuma la noi, c� avem ne�ncetat nevoie de aproapele nostru, c� influen��m �i c� suntem influen�a�i. Via�a social� seam�n� cu acele cercuri f�cute de o piatr� aruncat� �n ap�. Ea merge de la ai no�tri p�n� la str�ini, p�n� la persoane pe care nu le vom vedea niciodat�. O amenin�are la adresa unuia dintre teritoriile noastre, o epidemie, o calamitate oarecare ne emo�ioneaz�, chiar dac� nu suntem afecta�i direct. Orice suferin��, orice bucurie g�se�te �n noi o fibr� de simpatie pe care o face s� vibreze.

-II-

Se poate remarca faptul c� durerea celorlal�i st�rne�te �n noi mai multe ecouri ca bucuria lor. Unii v�d aici o form� de egoism: r�ul semenului ne poate afecta, bucuria lui ne face invidio�i. Cred c� e o interpretare mai bun� de dat acestui sentiment: neferici�ii au nevoie de noi, ferici�ii nu. Cuvintele celebre ale poetului antic Teren�iu, �sunt om �i nimic omenesc nu-mi poate fi str�in�, caracterizeaz� bine puternicele sentimente fr��e�ti care dau unitate unei Na�iuni.

Pe unele persoane deosebit de generoase, instinctul de simpatie care-i une�te pe cei de un Neam le face capabile de fapte mari. E ceea ce-l determin� pe soldat s� se sacrifice pentru �ar� �n vreme de r�zboi. E ceea ce-i d� artistului dorin�a de a crea opere de valoare care s� ne aduc� bucurie �i prestigiu. Aceast� simpatie natural� d� t�rie unei comunit��i.

-III-

Omul, obligat s� tr�iasc� singur, ar fi �i incomplet �i neputincios �n fa�a existen�ei, iar multe dintre calit��ile lui nu s-ar putea manifesta. Robinson Crusoe a ref�cut cu mult� trud� toate lucrurile necesare vie�ii at�t de u�or de ob�inut prin asociere. La fel de greu a evitat abrutizarea, de care marinarul Selkirk, modelul romancierului, nu a sc�pat. Bucuria lui Robinson c�nd �i-a g�sit ca tovar� de singur�tate un biet s�lbatic, dovede�te �n ce m�sur� avem nevoie de semenii no�tri. Suntem n�scu�i pentru a tr�i �n comun. Societatea e ca o bolt� ce s-ar pr�bu�i, dac� pietrele din alc�tuirea ei nu s-ar sus�ine una pe alta. Aceast� imagine a lui Seneca e cel mai frumos �i cel mai emo�ionant simbol al solidarit��ii.

La fiecare pas sim�im imposibilitatea de a ne izola, necesitatea de a fi ajuta�i, datoria de a ne ajuta semenii. Via�a social� se compune din munca tuturor oamenilor unii pentru al�ii, meseriile, carierele nu au dec�t acest scop, iar banul e doar expresia material� a acestor schimburi.

-IV-

Ac�iunea reciproc�, de care vorbeam mai sus, se exercit� mai �nt�i asupra acelora care ne sunt cei mai apropia�i. Exist�, am spus-o, mai multe societ��i mici �n cea mare, prima fiind Familia, apoi venind oamenii din aceea�i localitate, din aceea�i �ar�. Toate existen�ele de care se leag�, direct sau mai pu�in direct, existen�a noastr� compun grupul din care facem parte �i care are mai �nt�i nevoie de noi. M�sura limitat� a inimii noastre �i a for�elor noastre ne impune s� �ncepem cu aceast� parte a marelui univers, care e c�mpul restr�ns al muncii noastre, �nainte de a ne ambi�iona s� slujim omenirea. Via�a multora va trece f�r� ca ei s� aib� ocazia s�-�i extind� ac�iunea. Ceea ce e cu at�t mai adev�rat pentru femei. Ele se pot consola c� sunt creatoarele, obscure poate, dar eficiente, ale prosperit��ii Familiei lor �i ��rii lor, c� binele f�cut de ele se adaug� eforturilor pentru realizarea binelui general.

De altfel au fost �ntotdeauna femei care, f�r� Familie, s-au identificat cu to�i dezmo�teni�ii de pe lumea asta. Cea mai mare parte a faptelor milostive importante au pornit din inimi feminine. Maica Tereza nu a fost o excep�ie. G�sim femei �n �coli unde predau, �n spitale unde �ngrijesc, �n organiza�ii caritabile unde arat� c� solidaritatea nu e o vorb� �n v�nt, adic� peste tot unde le poart� nevoia irezistibil� din ele de a face bine, de a alina suferin�a. Ele se achit� astfel de datoria pe care o avem to�i fa�� de aproapele nostru. Femeile pot �n prezent s� participe la via�a politic�. E cazul, f�r� s� c�dem prad� unor ambi�ii ira�ionale �i unor revendic�ri aberante, s� ne preg�tim prin dezvoltarea fiin�ei noastre intelectuale �i morale pentru prerogativele ce le-am putea dob�ndi. E cazul de asemenea s� nu sc�p�m din vedere c� Popoarele nu pot �mprumuta unele de la altele dec�t cu foarte mare pruden��, fiecare dintre ele av�ndu-�i temperamentul s�u �i obiceiurile sale. Nimic nu e mai ridicol ca �ncercarea unor tinere de la noi de a imita comportamentul tinerelor din alte ��ri f�r� s� aib� cheia unei educa�ii �ntemeiate pe o stare social� diferit� de a noastr�.

Dar cel mai important pentru femeie e s� formeze cet��eni. Ea �i va �nv��a fii c� �n momentele c�nd marea datorie social� vorbe�te datoria zilnic� trece pe planul doi, c� apar�in mai mult Patriei dec�t Familiei. Ac�ion�nd astfel ea �ns�i se comport� ca o cet��eanc� �i d� dovad� de patriotism prin sacrificarea afec�iunii sale materne. To�i, b�rba�i �i femei, fiecare la nivelul nostru �i �n sfera noastr�, purt�m �n noi trei iubiri, cea de Dumnezeu, cea de Patrie, cea de Familie �i toate trei se reduc la același precept: s� nu facem niciodat� r�u, s� facem �ntotdeauna bine dup� puterile noastre.

-V-

E o mare binefacere c� societatea ne �nva�� s� fim mai pu�in egoi�ti. E o mare binefacere �i ajutorul pe care consim�im s� ni-l dea ceilal�i pentru c� la r�ndul lui ne face mai buni. Solidaritatea e mul�imea obliga�iilor reciproce care unesc persoanele �i diferitele grupuri ale Na�iunii transform�ndu-le �ntr-un tot. Depindem unii de al�ii. Aceast� dependenț�, at�t de mare �n Familie, se reg�se�te �n comunitate, limit�ndu-ne libertatea prin cea a aproapelui, cointeres�ndu-ne la realizarea binelui comun, oblig�ndu-ne �n folosul nostru s� accept�m asocierea. Nu putem fi total independen�i dec�t cu pre�ul unei izol�ri asem�n�toare cu cea a lui Robinson Crusoe pe insula sa.

Astfel �n grupurile naturale sau voluntare exist� o solidaritate mutual�, care nu �mpiedic� egalitatea �i o autoritate, condi�ie esen�ial� a progresului material �i moral.

-VI-

S-a comparat adesea societatea cu un edificiu. Pentru a-l construi e nevoie de muncitori numero�i de diferite profesii care, condu�i de �efi, lucreaz� la el dup� puterile lor. Nimeni nu-l poate construi singur, munca tuturor e indispensabil�. Fie c� e vorba de meserii sau de asocia�ii cu scop �tiin�ific, filantropic, etc. aceea�i lege se impune: nu exist� pentru noi niciun c�tig �i �n consecin�� fericire adev�rat� dec�t �n asocierea cu semenii no�tri.

Solidaritatea muncii nu e singura form� de solidaritate, mai e �i solidaritatea moral�. Istoria unui Popor e aceea a acestei din urm� forme de solidaritate, e povestea tradi�iilor din care tr�ie�te �i pe care le continu�, e dezvoltarea de-a lungul secolelor a persoanei sale morale realizat� de genera�ii succesive. Beneficiem ast�zi de eforturile f�cute de �nainta�i timp de dou� mii de ani �i cei din viitor vor beneficia de ale noastre. Chiar �n clipa de fa��, fiecare dintre noi ac�ioneaz� asupra anturajului s�u prin faptele sale bune sau rele. �n mod strict societatea nu e r�spunz�toare de gre�elile unuia dintre membrii s�i, dar e totu�i afectat� de ele �i are prin urmare dreptul s� le condamne. Majoritatea, chiar dac� nu �mp�rt�e�te opiniile unora, chiar dac� e uneori nedreapt� �n judec��ile sale, e totu�i respectabil� �i nimeni nu are dreptul s-o jigneasc�. O fapt� rea, prin �ns�i existen�a sa, vat�m� �ntotdeauna pe cineva. �n lupt� c��iva viteji pot da curaj camarazilor lor, c�țiva la�i pot declan�a panica. �n exemplul bun nu e vorba doar de contagiune, ci �i de stimularea celor mai bune �nsu�iri ale sufletului la vederea unei fapte nobile.

Din opinii �i din exemple se na�te tradi�ia, alt efect al asocierii indivizilor. Astfel �n aceea�i �ar� datinile, concep�iile, atitudinile se generalizeaz�, astfel oamenii din aceea�i Na�iune ajung s� se simt� apropia�i.

-VII-

Avem un trecut mare. Cine sus�ine contrariul fie nu ne cunoa�te istoria, fie e r�u inten�ionat �n ce ne prive�te. Ne-am confruntat aproape permanent timp de dou� mii de ani cu adversari mai puternici ca noi, dac� eram la�i sau lipsi�i de �n�elepciune pieream demult. Lupta comun� pe care am dus-o sub conducerea voievozilor no�tri, a regilor no�tri pentru a ne ap�ra fiin�a na�ional�, p�m�ntul, religia, limba rom�n� �i tradi�iile e expresia perfect� a leg�turilor de solidaritate dintre noi.

Popescu Angela
_________________________
AMOR PATRIE NOSTRA LEX

BALADA SOLDATULUI
de maior (r) Vasile Tomescu

L-au dobor�t �ntr-o zi cu ger care mu�c�.
Pe c�mpia alb�, unde e du�manul ascuns,
Trupul lui t�n�r zace de gloan�e r�pus
�i m�inile �i mai sunt �ncle�tate pe pu�c�.

A murit, dar pare c� prive�te crunt �n jur.
Pe chipul lui palid nu vezi nicio team�.
Sim�i c� s-a stins �n t�cere, f�r� s� geam�,
�nro�ind z�pada cu s�ngele-i pur.

κi iubea �ara, satul dintre mun�i,
Credin�a, so�ia, copii, p�rin�ii c�run�i.
De aceea a luptat, de aceea s-a jertifit.

De aceea acum pe nesf�r�ita c�mpie,
Trupu-i amenin��tor, �nc� plin de m�nie,
St� �n calea r�ului ca un zid de granit.

19 ianuarie 1942
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

PANSEURI

For�a unei Na�iuni �i bun�starea ei depind nemijlocit de num�rul copiilor ei.

Interesele superioare ale Patriei sunt limita oric�rui drept individual de proprietate, de munc� �i de salariu.

At�t Familia c�t �i Na�iunea sunt colectivit��i naturale �i nu rezultatul unei simple conven�ii.

Trebuie s� lucr�m ca s� ne facem societatea mai bun�, nu s� ne indign�m c� e �nc� imperfect� �i s� �nvinov��im �ara de toate relele cu care ne confrunt�m.

F�r� �ar�, f�r� Na�iune, f�r� Familie, f�r� Religie am fi simple marionete. Dezr�d�cina�i, izola�i de ai no�tri �i lipsi�i de credin�a �n Dumnezeu nu ne-am putea opune niciunui abuz.

Corup�ia e un instrument de control al unei ��ri.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

PANSEURI

Fericirea omului depinde mai mult de ce este dec�t de ce are.

Pentru cei ce nu posed� nimic, Patria e singura avere.

Cu adev�rat bogat e doar cel care pune mai presus de orice interesul general.

E aberant s�-�i cau�i binele �n afara binelui comun.

Doar Na�iunea �i Familia ne ap�r� cu sinceritate drepturile. Orice s-ar spune s�ngele ap� nu se face.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

PANSEURI

Re�ntoarcerea la p�m�ntul natal �i cunoa�terea istoriei na�ionale pot reda ni�te repere unui Popor debusolat deliberat.

Pentru a ne �mplini destinul ca Na�iune trebuie s� transmitem mai departe ce ne-au l�sat str�mo�ii.

Singura solu�ie pentru prezent: re�nsufle�irea con�tiin�ei na�ionale �n noi, �ntre noi �i �n jurul nostru.

Statul na�ional trebuie s�-�i reg�seasc� locul pentru c� doar el ne poate ap�ra �i garanta drepturile. Avem nevoie de un Stat protector �ntr-o lume care a luat-o razna.

F�r� credin�� �n Dumnezeu, f�r� patriotism, f�r� idealism, f�r� virtu�i civice �i morale nu vom putea dep�i dificult��ile prezentului.

Nu exist� libertate �mpotriva Na�iunii, �mpotriva binelui comun, �mpotriva Familiei, �mpotriva moralei.

Femeile care renun�� la a fi mame, renun�� la ce-i mai bun.

Un copil �n plus = un client �n plus.
O economie care nu e sus�inut� demografic nu se poate dezvolta.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

P�M�NTUL NATAL
de maior (r) Tomescu Vasile

M� �nfior c�nd cuv�ntul Patrie rostesc.
Plecat �n �ar� str�in� auzindu-l tresar,
�mi r�sun�-n suflet ca un imn ceresc,
Ca vocea iubitei sau ca pa�ii ei pe trotuar.

Mun�i �nv�lui�i �n ale dimine�ii ce�uri alburii,
V�i pe care le �mbrac� a dimine�ii brum�,
C�mpii m�noase, dealuri acoperite de vii,
Turnuri vechi argintate de razele de lun�,

Paji�ti, poteci iu�i, ziduri cenu�ii,
F�nt�ni unde ��ranii vitele-�i adap�
Vorbind despre ce s-a-nt�mplat peste zi,
Fum�ndu-�i �igara sau b�nd ap�,

Casa p�rinteasc� unde-n vatr� arde focul,
Fumul ce se-nal�� din horn spre cerul mohor�t,
Ograda unde, copii, ne luam cu jocul�
Lucruri ne�nsufle�ite cum de v� iubesc at�t?!

23 februarie 1942
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

PARABOL�

�Tr�iasc� libertatea! Jos tiranii!�, strig� motanul �n timp ce deschidea u�i�a de la colivia canarului. Atras� de �n�l�imi, mica pas�re nu st�tu mult pe g�nduri �i se av�nt� pe fereastra larg deschis� spre albastrul incredibil al cerului de var�. Era �ns� neobi�nuit� cu zborul, obosi, apoi c�zu ca o piatr� printre florile din gr�din�. Motanul, a�ezat acolo la p�nd�, at�t a�tepta. Ce a urmat e u�or de imaginat.
Menirea coliviilor nu e doar de a �ine p�s�rile �nchise, ci �i de a le proteja.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE (8)

SOCIETATEA

Dreptatea

-I-

Cele patru virtu�i cardinale sunt For�a, Pruden�a, Cump�tarea �i Dreptatea. Le-a�i v�zut statuile sculptate de arti�tii Rena�terii? For�a �i Dreptatea, grave �i frumoase, sunt reprezentate �mpreun� cu atributele lor. For�a cu sabia �i Dreptatea cu balan�a. Oare din cauza �nf��i��rii lor severe ne par demne de stim�, dar nu atr�g�toare? Se �nt�mpl� cu virtu�ile ce se �nt�mpl� cu unele persoane ale c�ror merite le cunoa�tem, dar de a c�ror companie ne ferim.
Al�turi de cineva puternic, prudent, cump�tat �i drept ne-am ap�rea nou� �n�ine a�a cum suntem, nu a�a cum ne place s� credem c� suntem.

Dreptatea e, dup� p�rerea mea, marea b�taie de inim� a omului. Anticii o defineau mai clar: voin�a ferm� �i constant� de a da fiec�ruia ce i se cuvine. Sentimentul a ceea ce e drept �i nedrept se afl� �n sufletul tuturor. Un copil, de cum �ncepe s� �n�eleag�, �i d� foarte bine seama c�nd gre�e�te �i simte c� e nedrept��it, dac� e certat f�r� s-o merite. Na�iunile din antichitate au respectat omul drept, chiar dac� uneori l-au exilat ca pe Aristide, sau l-au omor�t ca pe Socrate.

Ceea ce numim lege natural� nu e de fapt dec�t �ndatorirea de a fi drep�i �i nu au existat niciodat� Popoare care s-o fi ignorat complet. Era doar pus� �n umbr�, denaturat� de barbarie sau de coruperea moravurilor, ceea ce nu o �mpiedica s� existe. Admir�m �n toate epocile figurile nobile care au personificat-o, cu toate c� nu complet, pentru c� ace�ti oameni erau influen�a�i de mediul lor, de timpul lor �i credeau legitime lucruri care ast�zi ne revolt� ca sclavia, cruzimea fa�� de �nvin�i, sacrificiile umane. Chiar �n vechea Rom�, renumit� pentru legile sale drepte, cei slabi erau trata�i dur. Romanii priveau legea mai mult ca pe un mijloc de reglementare a raporturilor dintre cet��eni, dec�t ca pe o modalitate de a-i ocroti pe cei lipsi�i de ap�rare.

-II-

Dreptatea are dou� aspecte, unul comutativ �i unul distributiv. Dreptatea comutativ� se aplic� schimburilor, at�t pentru at�t. Ea nu �ine cont de persoane, ci doar de obiectele schimbate. Balan�a o simbolizeaz�. Dreptatea distributiv� se aplic� persoanelor. Ea pune de acord salariul cu meritul. Egalitatea raporturilor o simbolizeaz�. Cinstea are mai mult� suple�e. Anticii o comparau cu o rigl� de plumb care ia forma sinuozit��ilor terenului de m�surat, spre deosebire de rigla rigid� de fier. Nimic material nu o exprim� totu�i �n �ntregime. E doar spirit. �i pentru c� exist� �n sufletele oamenilor lucruri pe care doar un suflet le poate aprecia, cinstea, de�i �i are locul al�turi de dreptate, e mai presus de ea.

Ideea de dreptate o implic� pe cea de drept. Cona�ionalii no�tri fiindu-ne fra�i au drepturi egale cu noi. Formula �Ce �ie nu-�i place altuia nu-i face� arat� succint de ce suntem datori s� fim drep�i. Avem obliga�ia s� respect�m drepturile aproapelui �i ca s� fim siguri c� nu i le �nc�lc�m e bine s� ne punem uneori �n locul lui. Fiindc� tr�im �n comun, fiecare dintre faptele noastre corespunde unei fapte a celor de care suntem lega�i prin fr��ia na�ional�, prin rudenie, prin prietenie, prin asocieri de tot felul. E limpede c� omul care ar ac�iona dup� placul s�u, f�r� a-i p�sa de ceilal�i, nu ar putea fi dec�t nedrept. Cuv�ntul nedreptate e at�t de odios c� provoac� indignare imediat ce e rostit. Nimic nu ne r�ne�te mai mult ca repro�ul �e�ti nedrept�, mai ales dac� nu suntem dec�t vag con�tien�i c� am comis o nedreptate.

E de ajuns s� se spun� �S-a f�cut o nedreptate� ca s� apar� proteste. Un instinct puternic, dac� nu-l inhib� interesele, ne va avertiza pe to�i c� ap�r�m o cauz� comun�. Aproape toat� lumea poate s� vad� unde e nedreptatea. Con�tiin�a cea mai amor�it� o spune destul de tare pentru a fi auzit�, dar unii nu au for�a sau voin�a de a o asculta. Trei virtu�i, din cele patru, le lipsesc. E ceea ce se nume�te lips� de caracter.

-III-

E mai greu s� fii drept dec�t s� fii bun. Pentru a fi buni e de ajuns adesea s� ne ascult�m inima. C�nd suntem drep�i, ne achit�m de o datorie imperioas� �i s� pl�te�ti o datorie e mult mai pu�in pl�cut dec�t s� faci un cadou.

Ca s� apreciem corect faptele noastre sau ale celorlal�i, trebuie s� le cunoa�tem cauzele. Suntem ispiti�i s� ne credem mai buni dec�t suntem, s� consider�m c� avem �ntotdeauna dreptate, s� spunem vorbe goale. E �i mai r�u c�nd nu e vorba de noi, ci de cineva drag. Femeile, mai ales, sacrific� f�r� mil� drepturile acelora care nu �nseamn� nimic pentru ele. C�nd iubim, inima judec�. Stare sufleteasc� duioas� pentru noi, co�mar pentru ceilal�i.

Ne ap�r�m prietenii, �i sus�inem chiar c�nd gre�esc. Orbi la defectele lor, �i ajut�m �n mod incon�tient s� fac� r�u altora care ne sunt indiferen�i. Multe femei se comport� a�a �i sunt antrenate �n tot felul de dezastre.

-IV-

Dreptatea nu �ine degeaba �n m�n� o balan��. Gre�im c�-i m�sluim greut��ile. Mul�i se indigneaz�, protesteaz�, dac� li se �ncalc� drepturile, dac� li se ia ce le apar�ine, dar pu�ini v�d binele aproapelui �i-l respect�.

Cea mai mare parte a nedrept��ilor f�cute de noi, a prejudiciilor pe care le cauz�m celorlal�i ar fi evitate, dac� ne-am str�dui s� fim drep�i. A fi drep�i cu ceilal�i �nseamn� s� le vedem �i p�r�ile bune. A fi drep�i cu noi �nseamn� s� ne vedem �i p�r�ile rele. E necesar s� ne cunoa�tem bine defectele �i calit��ile ca s� ne putem �ndeplini �ndatoririle.

E injust s� nu-�i folosești toat� energia pentru a face bine. E injust de asemenea s� nu-�i aperi drepturile, demnitatea. O femeie care, din sl�biciune sau timiditate, �i-ar l�sa copii s� dea dovad� de lips� de respect fa�� de ea, nu ar fi �n stare s�-i educe. �i �ndatoririle trebuie apreciate corect. Nimeni nu e mai nedrept, mai despotic ca o persoan� care �i prive�te obliga�iile doar din punctul s�u de vedere �i se achit� cu intransigen�� de ele consider�nd c� face bine. Biat� balan��, dac� am �ine-o �n echilibru �n loc s� a�ez�m totul pe un singur taler, multe lucruri ar merge mai bine pe lumea aceasta! E cu siguran�� greu s� ne punem �n locul altuia. Dou� fiin�e pot nutri o mare afec�iune reciproc� f�r� s� reu�easc� s� se �n�eleag� bine. Cum s� fim siguri de consecin�ele reale ale faptelor noastre asupra celorlal�i? Ni se va �nt�mpla inevitabil s� fim nedrep�i f�r� s� �tim. Putem �ns� s� fim drep�i �n inten�ii, sinceri, impar�iali �n comportament �i s� nu uit�m niciodat� principiul de baz� al unei echit��i elementare: f� bine pentru c� a�a e bine, nu din instinct.

-V-

�ndatoririle au fost �mp�r�ite �n stricte �i mari. S� nu r�spunzi la bine cu r�u e o �ndatorire strict�. S� faci bine �ntotdeauna pentru c� a�a se cuvine e o �ndatorire mare a c�rei �ndeplinire o a�tept�m de la ceilal�i, la fel cum ei o a�teapt� de la noi.

Au fost multe nedrept��i �n toate timpurile. Istoria le condamn�, �nregistr�nd totodat� faptele bune ale acelora care au iubit at�t de mult dreptatea c� �i-au dat �i via�a pentru ea. Adev�ra�ii prieteni ai drept��ii nu s-au l�sat influen�a�i nici de team�, nici de interes, iar r�spunsul lor la amenin��ri sau promisiuni a fost �ntotdeauna �Nu!� pentru c� le era imposibil s� nu-�i fac� datoria.

Dreptatea distributiv� se aplic� femeilor mai mult �n sfera c�minului. Ele nu se prea implic� �n treburile publice, de�i de la Debora, profetesa care judeca �n Israel sub un palmier, au fost destule suverane drepte. S� veghezi la men�inerea ordinii publice, la respectarea interesului general �i privat, la garantarea de drepturi egale tuturor, s� trebuiasc� s� decizi declararea unui r�zboi sunt responsabilit��i greu de asumat. Dreptatea la cele mai multe dintre femei se confund� cu nep�rtinirea. Nep�rtinirea le e necesar� �n rela�iile sociale pentru c� sunt �nclinate s� urmeze primul impuls, s� vad� lucrurile doar din punctul lor de vedere. Bl�nde�ea e cu siguran�� virtutea principal� a sexului lor, dar ea poate veni din sl�biciune, din capriciu,
dintr-o fantezie �n judec��i. De aici p�n� la nedreptate �n fapte nu e dec�t un pas. Ele au deci obliga�ia s�-�i cultive obi�nuin�a de a recunoa�te impar�ial ce e drept.

-VI-

Dreptatea presupune �ntr-adev�r un drept recunoscut �i pozitiv spre deosebire de nep�rtinire, care de�i �i are sursa �n sim�ul moral, ascult� totu�i de �ndemnurile inimii. Dreptatea strict� e pentru b�rbat o obliga�ie, nu-l laud� nimeni pentru ea. Nep�rtinirea e dimpotriv� la femeie o virtute foarte apreciat�, fiind aproape imposibil de practicat f�r� folosirea devreme a ra�iunii pentru a reprima pornirile care tulbur� judecata �i pentru a alege liber calea datoriei.

Femeile, av�nd dintotdeauna o mare influen�� asupra opiniei publice, sunt datoare fa�� de societate s-o exercite �n favoarea unor cauze drepte. Ele s� �tie s� ierte �i s� depl�ng� r�ul, dar s� nu ajung� niciodat� s�-l justifice sau s�-l apere din lipsa acelei limpezimi a judec��ii care �mpiedic� sensibilitatea s-o ia razna. Nu ajunge ca autoritatea lor �n Familie sau �n comunitate s� fie plin� de farmec �i bun�voin��, e important ca ele s� dea dovad� de spirit de dreptate �n purtarea lor, s� vad� clar nedreptatea �i s� nu se team� s-o semnaleze.

Chiar c�nd facem bine, trebuie s� fim drep�i. Sacrificiul cel mai dezinteresat poate fi nedrept, dac� lipse�te pe cineva de timpul nostru sau de afec�iunea noastr�. E ceea ce femeile nu �n�eleg prea bine, atrase cum sunt de faptele bune �i uit�nd de �ndatoriri obligatorii. S�-�i neglijezi Familia pentru activit��i facultative de voluntariat, s-o lipse�ti de cele necesare oferind ca dona�ie banii de cheltuial�, s� faci r�u unui str�in ca s�-i faci bine unui prieten, s� comba�i o cauz� bun� c�nd e sus�inut� de cineva care-�i displace sunt forme de nedreptate frecvente cu at�t mai crude cu c�t sunt mai p�tima�e �i mai oarbe.

-VII-

Foarte pu�ine persoane sunt drepte �n mod firesc, iar dintre cele care sunt unele manifest� adesea reticen�� din interes. S� nu mai ai dec�t doi lei �i s� fii nevoit s� dai unul e greu oricare ar fi motivul pentru care trebuie s-o faci. Dar cum putem fi drep�i, dac� nu facem ce e drept indiferent de �mprejur�ri? Spiritul de dreptate ne face �n acela�i timp s� fim �ng�duitori cu cei lipsi�i de el �i ne ajut� s� li-l insufl�m. Virtu�ile nu se exclud una pe alta, ci se completeaz� reciproc.

Cele de mai sus pot fi folositoare unei tinere. Ea va �nv��a din ele s� nu-�i conceap� contabil existen�a ca pe diferen�a dintre �ncas�ri �i cheltuieli, s� nu cear� reciprocitate riguroas� �n toate. Dac� suntem drepte, nu ne vom imagina c� lumea e f�cut� pentru noi, nu vom ocupa peste tot cel mai bun loc, nu vom tr�i f�r� s� ne pese de cei pe care i-am putea c�lca �n picioare. Aplicarea virtu�ii drept��ii �n toate ne va ajuta s� st�rpim din noi microbul egoismului, care altfel ne-ar �mboln�vi iremediabil.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

frumos si intelept !

DATORIE, EGOISM, MORAL� �I IUBIRE CRE�TIN�

Datoria

Ceea ce ne impune �n prezent Patria e o necesar� misiune istoric�. Pentru a o �ndeplini trebuie s� renun��m la confortul personal. Nu e u�or, dar f�c�ndu-ne datoria ne vom rec�p�ta respectul de sine. Ideologia actual�, o ideologie a pl�cerii �i egoismului, trebuie �nlocuit� cu o ideologie a datoriei �i a generozit��ii.

Dep�irea egoismului

Egoismul, favoriz�nd cultul propriei persoane �i satisfacerea capriciilor individuale, se transform�, prin for�a lucrurilor, �n narcisism cu consecin�e u�or de sesizat. Raporturile umane dezinteresate, �ncurajate de generozitate, sunt �nlocuite de calcule �i de tranzac�ii.
Oportunismul �i cinismul detroneaz� respectul. Marea generozitate creatoare dispare �n folosul meschin�riei sterile. Pe m�sur� ce personalit��ile noastre se hipertrofiaz� totul se degradeaz�. M�re�ia uman� face loc r�ut��ii, bestialit��ii �i primitivismului.
Nimic trainic, valoros nu se poate realiza �n aceast� dezordine. Omul nu poate r�m�ne om urm�nd panta alunecoas� a instinctelor generate de partea de jos p�ntecului �i de stomac, ci, dimpotriv�, p�str�ndu-�i libertatea de a le spune nu. Noble�ea se c�tig� prin cump�tare �i alegeri care trebuie s� fie alegeri ale creierului �i nu ale viscerelor. Nu e vorba aici de a neglija latura instinctiv� a omului ci de a o dep�i, de a o subordona unui ideal adev�rat care s� nu fie acela al unor pl�ceri nefire�ti �i degradante. Or tocmai asta se face �n prezent: se incit� animalul din noi. Trebuie s� scoatem �ngerul din fiar�. Nu un �nger desc�rnat �i himeric, ci un �nger cu chip de om, a c�rui privire se �ndreapt� spre lumina cerului, nu spre bezna abisului.

Morala

Omul care �i face datoria fa�� de semenii s�i �i Patrie este un om care �i p�streaz� �i el libertatea interioar�, exigen�ele proprii, con�tiin�a de sine, dar spre deosebire de egoist �i subordoneaz� fapta la ceva mai presus de el. Prin aceasta el se autodep�e�te �i-�i realizeaz� un anumit echilibru interior �n acela�i timp spiritual, intelectual �i afectiv. Pentru a ne elibera de tirania instinctelor josnice �i a egoismului avem nevoie de credin�� �n Dumnezeu �i de morala cre�tin�, adic� de o moral� a datoriei �i a sacrificiului pentru aproape. Morala cre�tin� presupune st�p�nire de sine, perseveren��, bun sim� �i for�� sufleteasc�. Aceasta nu exclude entuziasmul, pasiunea, ci dimpotriv�. De altfel nimic mare nu s-a f�ptuit pe lumea aceasta f�r� pasiune. Dar pasiunea nu trebuie s� fie patim� instinctiv�, ea trebuie s� fie pasiune pentru ideal, pentru adev�r, pentru bine. Pasiunea datoriei trebuie s� distrug� patimile.

Puterea de a iubi

Pentru a ne putea face datoria fa�� de semeni �i fa�� de Patrie avem nevoie �i de iubirea cre�tin�. Puterea de a iubi cre�tine�te ne determin� s� fim atra�i de frumuse�e, de bine, de adev�r, de dreptate. E o putere creatoare prin excelen��. Ea d� na�tere tuturor virtu�ilor, ea inspir� sentimentele cele mai generoase, ea ne �ndeamn� la fapte bune. F�r� ea nu exist� ideal, inima e goal� �i ac�iunea steril�.

Mare� Bogdan
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Mulțumesc gabigabi2!

Popescu Angela

oooo, Doamne, ce spui tu imi aduce lacrimi in ochi si bataie de inima, dar cind totul in lumea asta se-ntemeiaza pe INDIVIDUALISM, omul a uitat .... baaaa , este chiar impins sa-si renege Uniunea intr- UNUL Singur !
scrie mai departe, chiar daca ai impresia ca nu te citeste nimeni !
te citeste, n-ai grija, chiar daca nu primesti semnale !

ATACUL
de maior (r) Vasile Tomescu

�uier� gloan�ele, �uier� v�ntul,
Se aude bubuit de tun,
Printre explozii r�scolind p�m�ntul,
Batalionu� �i face drum.

St� neclintit �n furtun�, nesupus,
Germen de ordine �n haos,
Camarazi �nainte, capul sus,
N-avem timp de repaos.

Spice coapte, vie�i secerate,
F�ina alb� a p�inii de pe mas�,
C�ci din r�nile noastre curate,
Speran�a va ��ni mai frumoas�.

O speran�� mai mare, mai fierbinte,
O speran�� �nalt�, nepieritoare.
Nu pl�nge�i pe ale noastre morminte,
Sufletul nostru e o raz� de soare.

15 iunie 1942
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DESPRE CUVINTE

Cuvintele sunt mai mult dec�t cuvinte. Cuvintele fream�t�, cuvintele m�ng�ie, cuvintele c�nt�, cuvintele cl�desc, cuvintele rezist�, cuvintele �nving.

Visez, sper, strig, c�nt, sunt. De dou� mii de ani limba rom�n� r�sun� pe plaiurile noastre. Ea inventeaz�, ea spune dor, ea spune octombrie, ea spune aprilie, ea spune mare, ea spune port, ea spune fric�, ea spune curaj, ea spune c�mpii, ea spune mun�i, ea spune speran��, ea spune c� suntem aici �i c� vom r�m�ne aici.

C�nd nu mai sunt rostite corect sau c�nd nu mai sunt iubite, cuvintele tac �i sunt uitate. Le vedem �ndep�rt�ndu-se �ncet, �ncet �i disp�r�nd. Dar ne-am putea bate pentru ele, le-am putem ap�ra. Parc� v� aud spun�nd: �Vom lupta �mpreun�!�

Cu c�t vor fi mai mul�i poe�i care s-o scrie �i oameni care s-o vorbeasc�, cu at�t limba rom�n� va tr�i mai mult.

P�rvu Ana Maria
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DRAPELUL NA�IONAL

Drapelul na�ional e Rom�nia, m�ndria sa, gloria sa. Drapelul na�ional se respect�. Drapelul na�ional se salut�. Drapelul na�ional se urmeaz�. Se moare pentru drapelul na�ional. O insult� adus� drapelului na�ional e o insult� adus� Rom�niei ce nu trebuie trecut� cu vederea. Peste tot unde flutur� drapelul na�ional e Rom�nia. Arborarea drapelului na�ional e un mod de a ne exprima iubirea de Patrie �i recunoștința pentru cei care au c�zut ap�r�nd-o.

Mihail Gh. Bujor (Ghebu)
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: gabigabi2, la data 2014-11-25 15:16:10

Mulțumesc!

Ghebu44

UNIRE!

Mi-a pl�cut �ntotdeauna ziua de 1 Decembrie. Era ziua c�nd bunicul, veteran de r�zboi, arbora tricolorul la balcon. Era ziua c�nd, copil fiind, vedeam oamenii mari renun��nd la dispute �i reamintindu-�i c� sunt fra�i. P�n� �i vecinul cu care ne certam mereu venea s� discute cu tata la o bere. A�a se face c� 1 Decembrie mi s-a �ntip�rit �n minte ca o s�rb�toare a �nfr��irii.

�icanele pe care ni le facem reciproc, faptul c� unii dintre noi sunt prea s�r�ci �i unii prea boga�i, nedrept��ile, lipsurile nu trebuie s� ne fac� s� uit�m c� suntem to�i rom�ni. S� dep�im, fie �i numai o zi pe an, momentele c�nd suntem dezbina�i, c�nd suntem dezorienta�i, c�nd nu mai �tim la ce s� vis�m, c�nd consider�m cinismul inteligen��, c�nd indiferen�a ni se pare �n�elepciune!

Pierdem prea mult timp vorbind despre ce ne desparte. S� vorbim, m�car de Ziua Na�ional� �i despre ce ne une�te. Despre tot ce e frumos �n aceast� via�� pe care ne-o construim la noi �n �ar�, despre ace�ti b�rba�i tineri care au devenit ta�i excep�ionali, despre aceste femei str�lucitoare, curajoase, devenite mame iubitoare, despre tot ce ne poate �ndrept��i s� spunem �A noastr�-i lumea!�

Suntem un Popor generos, bl�nd �i d�rz. Suntem un Popor inteligent �i talentat. Suntem Popor ce poart� �n inima lui mare c�ldura verii �i feeria alb� a iernii. Vocea noastr� trebuie auzit� �i n-o putem face auzit� dec�t dac� vom construi pun�i �ntre noi, nu garduri.

Tomescu Ionu� (Tomi, Toio)
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: Ghebu44, la data 2014-11-29 20:18:50UNIRE!

Mi-a pl�cut �ntotdeauna ziua de 1 Decembrie. Era ziua c�nd bunicul, veteran de r�zboi, arbora tricolorul la balcon. Era ziua c�nd, copil fiind, vedeam oamenii mari renun��nd la dispute �i reamintindu-�i c� sunt fra�i. P�n� �i vecinul cu care ne certam mereu venea s� discute cu tata la o bere. A�a se face c� 1 Decembrie mi s-a �ntip�rit �n minte ca o s�rb�toare a �nfr��irii.

�icanele pe care ni le facem reciproc, faptul c� unii dintre noi sunt prea s�r�ci �i unii prea boga�i, nedrept��ile, lipsurile nu trebuie s� ne fac� s� uit�m c� suntem to�i rom�ni. S� dep�im, fie �i numai o zi pe an, momentele c�nd suntem dezbina�i, c�nd suntem dezorienta�i, c�nd nu mai �tim la ce s� vis�m, c�nd consider�m cinismul inteligen��, c�nd indiferen�a ni se pare �n�elepciune!

Pierdem prea mult timp vorbind despre ce ne desparte. S� vorbim, m�car de Ziua Na�ional� �i despre ce ne une�te. Despre tot ce e frumos �n aceast� via�� pe care ne-o construim la noi �n �ar�, despre ace�ti b�rba�i tineri care au devenit ta�i excep�ionali, despre aceste femei str�lucitoare, curajoase, devenite mame iubitoare, despre tot ce ne poate �ndrept��i s� spunem �A noastr�-i lumea!�

Suntem un Popor generos, bl�nd �i d�rz. Suntem un Popor inteligent �i talentat. Suntem Popor ce poart� �n inima lui mare c�ldura verii �i feeria alb� a iernii. Vocea noastr� trebuie auzit� �i n-o putem face auzit� dec�t dac� vom construi pun�i �ntre noi, nu garduri.

Tomescu Ionu� (Tomi, Toio)
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Astazi, mai mult ca oricand, nu cred ca suntem uniti. Si nici nu cred ca mai merita unirea asta. Nu simt ca am ceva in comun cu niste mizerii umane care tipa in gura mare ca s-au saturat de Romania. Sa se duca intre straini si sa nu mai aud de ei. Care patrie? Care popor?
Niste viermi! Republica Banat...Transilvania autonoma....Imi provoaca sila!

Cat sange a curs pentru o tara unita a romanilor? Cati romani au murit in lupta? Si astazi, pentru un pumn de arginti, niste slugi vandute calca in picioare sacrificiul lor.

Nu avem sanse sa ne reveim. Romania e rupta in bucati si strainii fac ce vor cu ea. Presedintele nu este solutia. Un "neamt" pe care l-ati votat imbatati de iluzia ca va va da tara inapoi actioneaza tot ca lider de partid, de haita de ticalosi. Nu va fi niciodata independent.

Singura solutie a mai ramas Regele. Ar fi singurul care ar fi cu adevarat peste interesele de grup, garant al respectarii Constitutiei si al separatiei puterilor in stat.

ahhh, singeram prin toate ranile si ni se scurge vlaga ce ar fi trebuit sa ne situeze-n loc de frunte-n Europa , prin unire si efort colectiv !

Romania, apara-ti SUFETUL!

www.youtube.com/watch?v=h_VlJBMb4gs 1917

www.youtube.com/watch?v=zTwgwEHiWm0 Imnul

LA MULTI ANI , dragi ROM�NI de pretutindeni !

LA MULTI ANI ROM�NIA !



Mai este pana la mometul ceremoniei oficiale care se desfasoara in mai multe localitati ACASA, insa, departe de CASA fiind, imi permit sa depun AICI flori virtuale in cinstea tuturor EROILOR NEAMULUI NOSTRU!




Doamne, ocroteste-i pe ROM�NI, oriunde s-ar afla ei!

www.youtube.com/watch?v=EpzF2OKG0AM

Da, stiu, o lacrima suntem toti datori ... macar azi!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Mai era Rom�nia azi daca frontul de est lasa sa se treaca in 1917? Cand aproape toata tara era sub ocupatie germana, au fost oameni care au platit cu pretul vietii lor mentinerea noastra ca tara!

Lor, tot onorul!

www.youtube.com/watch?v=FhKC8Yt6SvE

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

In urma faimosului tratat de la Bucuresti, am pierdut Dobrogea! Doar pentru cateva luni! Datorita LOR, celor ce au rezistat cu pretul vietii lor, dar ne-au permis sa traim intr-o aceeasi tara,UNITI!



www.youtube.com/watch?v=LtbN1NivlNw

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Imnurile ROM�NIEI din 1862si pana azi:

TOTI PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOTI!

NIHIL SINE DEO !

regat, republica populara, republica socialista, ziditori ai lumii noi treziti din somnul cel de moarte!

www.youtube.com/watch?v=3lhB42xRifU

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

STEFAN CEL MARE , VLAD TEPES.....MIHAI VITEAZUL

Mesaje din trecut

www.youtube.com/watch?v=aaOm4IJqHBA



''O viata avem, ROM�NI! Desteptati-va, ca am dormit destul!'' Mihai Viteazul

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

''Exista Democratie si democratie ! '' Nicolae Ceausescu

www.youtube.com/watch?v=iNfuyTPPgEE

Informare corecta!

Pus capat diferitelor modalitati de dezinformare care dauneaza!

Mai rostea si adevaruri care ne sunt folositoare si azi, este?

Un om nu este RAU in ansamblu! Un om este alcatuit din BINE si din RAU! In egala masura! Apoi intervine LIBERUL ARBITRU si CONSIINTA PERSONALA in actionarea decisiva punctuala!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

NOI, VREMEA �I VREMURILE

La noi vremea �i vremurile sunt importante. Ele ne-au modelat un pic dup� chipul lor, iar noi le-am modelat un pic dup� chipul nostru.

Ne place iarna pentru c� pe pagina ei alb� ne putem schi�a viitorul, pentru c� lini�tea �ntinderilor acoperite de z�pad� ne permite reflec�ia, pentru c� putem face lucrurile pe �ndelete, temeinic.

Uneori suntem la fel de t�cu�i ca iernilor noastre. Uneori iarna ne pare at�t de lung� c� nici nu observ�m venirea prim�vrii. Nimeni nu se simte totu�i mai bine ca rom�nul prim�vara. Nu mai e frig, seva curge, d� frunza, apele se transform� �n torente. Tumultul apelor st�rne�te ecouri �n noi. Totul ne pare u�or, ne sim�im liberi, puternici �i m�ndri.

Iubim vara pentru c� ne putem mi�ca voie. Vorbim vecinilor, plec�m �n concedii sau vacan�e.

Toamna suntem viguro�i �i hot�r��i. Toamna �ncerc�m afaceri noi, confrunt�m idei, spunem r�spicat ce ne doare. �n toamna acesta inima �i �n�elepciunea au vorbit. Nu conteaz� cu cine am votat, important e c� am realizat un echilibru al puterii care �mpiedic� orice derapaje. Prin fiecare din elanurile noastre, prin fiecare din realiz�rile noastre, prin fiecare din crizele noastre ne manifest�m �i ar�t�m ce �nseamn� s� fii rom�n.

Vulnerabili prin num�rul nostru relativ mic, prin pozi�ia noastr� geografic�, a trebuit s� fim timp de dou� mii de ani c�nd lei, c�nd vulpi dup� �mprejur�ri. A�a am reu�it ca la 1 Decembrie 1918 s� transform�m iarna �ntr-o prim�var� rom�neasc�. A�a vom reu�i s� �nfrunt�m tot ce ne va sta �mpotriv�. Pl�p�nda ramur� de salcie se pleac� �n furtun�, dar nu se fr�nge.

TR�IASC� ROM�NIA!

P�rvu Ana Maria
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX