RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

De la: gabigabi2, la data 2012-12-31 19:33:21

De la: 9am245788, la data 2012-12-31 18:50:53PLUGU�ORUL

Aho, aho, copii si fra�i,
Sta�i pu�in �i nu m�na�i
�i cuv�ntul mi-a sculta�i:

Am plecat s� colind�m
Pe la case sa ur�m,
Plugu�orul rom�nesc
Obiceiul str�mo�esc.

V� ur�m cum se cuvine
Pentru anul care vine
Holde mari
Cu bobul des
�i pe creste
�i la �es!

C�te mere �n livezi
At�tea vite-n cirezi;
C�ta ap� �n izvoare
At�ta lapte-n �i�tare;

S� ne f�e-ndestulat�
Casa toat�!
�ara toat�!
Ia mai m�na�i, m�i fl�c�i!
�i striga�i cu to�ii m�i!
H�i, h�i, h�i!
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Doamne ajuta ! La multi ani !

La mul�i ani!
Toate cele bune!

Ca sa aperi sufletul unei tari e nevoie de diminuarea ratei de retard

�NV���MINTELE ISTORIEI

F�r� instinct de conservare omul moare.
F�r� afec�iune familia se destram�.
F�r� patriotism Na�iunea decade �i Patria ajunge sub st�p�nire str�in�.
O atest� via�a.
O atest� istoria.

Grecia antic�

Istoria Greciei antice e istoria rivalit��ii dintre Sparta �i Atena.
Aceste dou� ora�e au pus �n mi�care toat� ��ra, au dat conduc�torii �i au stabilit dire�ia general� de evolu�ie.
Celelalte ora�e grece�ti le-au fost aliate sau supuse.

Sparta a fost a�a cum a conceput-o Lycurg, un popor sub arme gata oric�nd s�-�i apere Patria.
Guvernul, educa�ia, legile toate au tins spre acest �el unic �i au neglijat restul ca indiferent sau v�t�m�tor.
O asemenea organizare social� auster� a creat un popor eroic �i a dezvoltat �ntr-o asemenea m�sur� patriotismul c� onoarea de a muri pentru Patrie a fost cea mai mare r�splat� conferit� de autorit��i.
C�nd un spartan �nvingea la Jocurile Olimpice era trimis s� lupte cu du�manul �n prima linie �i o astfel de cinste era invidiat� de to�i.

Societatea atenian� s-a remarcat prin bl�nde�e �i suple�e.
Principalul legislator al Atenei a fost Solon.
Solon, cunosc�nd caracterul nestatornic al ionienilor, nu le-a impus o organizare social� strict� l�s�nd u�a larg deschis� pentru orice reforme.
Marile libert��i acordate fiec�ruia, instabilitatea aparent� a puterii, care depindea de op�iunile popula�iei, nu au diminuat m�re�ia Atenei.
La Atena devotamentul fa�� de Patrie �i spiritul de sacrificiu au fost la fel de mari ca �n Sparta.

Epoca r�zboaielor cu per�ii e cea mai glorioas� din istoria Greciei.
C�nd grecii au v�zut formidabilele preg�tiri de r�zboi f�cute de Xerxes s-au unit, au acceptat lupta, �i-au p�strat cedin�a �n victorie �i au �nvins.

�n timpul r�zboaielor cu per�ii s-au eviden�iat Leonidas spartanul �i Aristide atenianul.

�nainte s� plece la lupt�, regele Leonidas �i cei trei sute de solda�i ai s�i �i-au organizat propria ceremonie funebr� �i au jurat �n fa�a eforilor c� vor ap�ra Patria cu pre�ul vie�ii.
Sacrificiul pe care urmau s�-l fac� era, prin urmare, premeditat.
Ace�ti trei sute de solda�i �i regele lor �tiau c� nu se vor mai �ntoarce niciodat� acas�.

Aristide, apreciind talentele militare ale lui Miltiade, i-a cedat comanda armatei, de�i �i era rival.
Aristide �i-a slujit astfel ��ra �i �n calitate de cet��ean, nu doar de soldat.
Condu�i de Miltiade, o mie o sut� de atenieni �nfr�ng la Marathon, �n anul 490 �.Hr., o armat� de o sut� zece mii de oameni.

Grecii s-au distins �n timpul r�zboielor cu per�ii, dar nu au �nv��at nimic din ce li s-a �nt�mplat.
Pericolul care i-a amenin�at ar fi trebuit s�-i fac� mai patrio�i, mai solidari, mai uni�i, mai virtuo�i.
Nu a fost a�a.
Nici nu au respins bine invadatorii c� s-au �i �ntors la vechile lor discordii, dezbin�ri �i agita�ii turbulente.
S-au format alian�e �ntre provincii, �n provincii alian�e �ntre ora�e, �n ora�e alian�e �ntre partide.
Era o confuzie, o descompunere total�.
Unitatea na�ional� nu mai exista.
�i ca �i c�nd toate acestea nu ar fi fost de ajuns o alt� cauz� de ruin� se adug� acestei fatale anarhii, imoralitatea.
Caracterele sl�besc, inteligen�ele se degradeaz�, filozofii propag� dispre�ul pentru �ar�, poe�ii c�nt� vinul �i m�ncarea.
Virtu�ilor de odinoar� le urmeaz� o indiferen�� general�, un scepticism scandalos, o sete nemaipomenit� de pl�ceri josnice.

Pausanias, regele Spartei, �nving�torul de la Plateea, �i cere lui Xerxes fiica de so�ie promi��ndu-i �n schimb predarea cet��ii sale.
Alt rege spartan, Leotychidas, �nving�torul de la Mycale, se las� mituit.
Atenianul Themistocle, �nving�torul de la Salamina, se pune �n slujba Regelui Regilor pentru c�teva ora�e din Asia.
Exemplul celor trei pomeni�i mai sus a fost urmat de mul�i al�ii cu nume la fel de ilustre �i chiar de c�tre popor.
Astfel �nvinsul de la Marathon �i Salamina ajunge s� domine Grecia.

Cet��ile care curtau str�inul, care primeau aur de la el, care se supuneau ordinelor lui, locuitorii acestor cet��i care tr�dau din ambi�ie, din dorin�� de r�zbunare, din l�comie au �mpins Patria la ruin� �i la pierderea libert��ii.
Persanii au fost primii dintre cei care au st�p�nit Grecia antic�. Au urmat macedonenii �i romanii.

Roma antic�

Primii romani preferau s� fie s�raci �ntr-o Rom� bogat�.
Cele mai de pre� comori pentru ei erau Patria �i libertatea.
Fiindu-le mereu amenin�at� independen�a, erau permanent pe picior de r�zboi.
Niciun popor nu e mai liber ca acela care accept� s� tr�iasc� cu ce-i d� Dumnezeu, nu a�teapt� nimic de la nimeni �i-�i �ntemeiaz� existen�a doar pe munca sa.

�n Roma antic� plebeii �i patricienii se confruntau constant, primii pentru noi drepturi, ceilal�i pentru men�inerea vechilor lor privilegii.
Dar c�nd Patria era �n pericol fiecare �i uita ranchiunele, pasiunile �i urile �i o ap�ra.
Aceast� �mp�r�ire a Na�iunii �n dou� categorii sociale, departe de a provoca ruin�, �ntre�inea la romani cele mai nobile sentimente.
�i unii �i al�ii, fie pentru a lua puterea, fie pentru a o p�stra, stimulau fibra na�ional�, c�utau s� se ilustreze prin fapte mari, prin reforme fericite �n interior, prin victorii �mpotriva du�manilor.

Fiind s�raci �i liberi romanii posedau toate elementele eroismului.
Erau patrio�i �i viteji.
�n perioada lor de ascensiune idealul social, g�ndirea dominant� era Patria.
Educa�ia, religia, politica tindeau spre ea �i-o f�ceau iubit�. Pentru ea, pentru ap�rarea ei �i pentru m�re�ia ei se f�ceau toate sacrificiile.
Polybius, Titus-Livius, Salustius laud� disciplina militar� a romanilor, vitejia lor, statornicia lor, d�rzenia lor, zelul lor pentru binele general.

Disciplina at�t de l�udat� a romanilor �ncepea din familie �i de acolo se r�sp�ndea �n toate institu�iile Statului.
Se �tie c� ta�ii aveau drept de via�� �i de moarte asupra copiilor lor.
Acest drept al autorit��ii paterne, care ne pare at�t de monstruos azi, a preg�tit cet��eni devota�i Patriei �i legilor ei.
Trebuie precizat c� niciun istoric nu pomene�te de violen�e �n familiile romane.

Dac� educa�ia �n familie f�cea rare �nc�lc�rile disciplinei, Statul prin recompensele sale stimula practicarea virtu�ilor.
Onorurile publice acordate lui Cocles, lui Scaevola, lui Clelius arat� preocuparea de a genera la cet��eni un zel activ pentru Patrie �i de a provoca o nobil� emula�ie la to�i aceia care puteau s-o slujeasc�.

Cu astfel de moravuri se poate spera orice. De aceea romanii nu se temeau de nimeni.
Asedia�i de gali ei au p�r�sit Roma, s-au refugiat pe Capitoliu �i au refuzat s� se predea.
Totu�i mai mul�i senatori, prea b�tr�ni ca s� lupte, au r�mas pe loc, s-au �mbracat cu cele mai bogate ve�minte, au spus o rug�ciune, s-au dus la Senat �i au a�teaptat acolo soarta pe care le-au rezervat-o zeii.

Dup� alungarea galilor Roma s-a �n�l�at din propriile ruine �i a luptat mai bine de �aizeci de ani pentru independen�a sa.
Ea a reu�it s� dejoace ac�iunilor latinilor, ale samni�ilor, ale lui Pyrrhus �i s� cucereasc� toat� Italia.
Ea a f�cut mai mult dec�t at�t, ea a dat exemplu de probitate, de disciplin� �i de curaj.
Consulii au refuzat aurul str�inilor spun�nd c� nu vor s�-l aib� ci s� le porunceasc� celor care-l au.

R�zboaiele punice au fost o serie de trei r�zboaie grele purtate de Roma �mpotriva Cartaginei �ntre 264 - 146 �.Hr..
S-au numit punice dup� numele de puni dat de romani cartaginezilor.
Despre r�zboaiele dintre Roma �i Cartagina s-a scris mult.
Numele unor comandan�i militari ca Hanibal, Regulus, Fabius, Scipio �i al unor locuri unde s-au dat lupte ca Trasimene, Cannae, Capua, Zama sunt cunoscute.
Se cunoa�te, de asemenea, statornicia Senatului, curajul poporului roman, patriotismul �i devotamentul de care a dat dovad�.

Dup� r�zboaiele punice romanii au cucerit Egiptul, Grecia, Macedonia, Epirul, Iliriumul, Spania, Galia, Asia Mic� etc..
Eufratul, Dun�rea, Rinul, oceanul �i de�erturile Africii deveneau hotarele Romei.
Era prea mult.
Triumfurile i-au orbit pe romani.
Armata roman� at�t de eficient� a ajuns instrumentul c�torva ambi�io�i venali.
Ora�ul s-a transformat �ntru-un focar de intrigi.
Uneltirea, corup�ia �i luptele s�ngeroase au luat locul libert��ii de opinie �i mijloacelor legitime de ac�iune.
Domnia legii a facut loc for�ei tiranice.
Ineresul na�ional a trecut pe planul doi.
Cei puternici sf�iau Patria pentru a-�i satisface l�comia �i ambi�ia.

�n timp ce legionarii invadau lumea, �nvin�ii invadau Roma �i, ca pentru a se r�zbuna, o contaminau cu toate viciile lor.
Poporul roman s-a metisat, Senatul s-a umplut de str�ini.
Ace�tor oameni veni�i de departe pu�in le p�sa de Roma �i de ce reprezenta ea.
Grecii erau cei care solicitau cel mai insistent cet��enia roman� �i �n schimbul ei aduceau moravurile, artele, ideile unui lumi �n plin� decaden��. Ei r�sp�ndeau peste tot scepticismul, dispre�ul pentru sentimentele nobile �i distrugeau sub influen�a corup�toare a doctrinelor lor iubirea profund�, respectul religios pe care romanii le aveau pentru Patria lor, pentru legile lor �i pentru libert��ile lor.

Odat� cu viciile �i pentu a le sus�ine bog��ii imense au ajuns �n Italia.
S-au creat averi colosale capabile s� cumpere orice con�tiin��.
Se facea nego� cu con�tiin�ele.
Dac� mie mi-e bine, ce mai conteaz� restul?

Sub �mp�ra�i iubirea de Patrie nu se mai putea manifesta dec�t opun�nd libertatea �i bunele moravuri tiraniei �i deprav�rii generale.
Dar nimeni nu a f�cut nimic ca s� schimbe lucrurile.
Bunii cet��eni se resemnaser� gem�nd �n t�cere.
Doar autorii de satire mai aruncau o privire spre trecut �i-�i bateau joc amar de m�r��viile care au urmat frumoaselor obiceiuri de odinioar�.

Nu to�i �mp�ra�ii romani au fost scelera�i sau demen�i.
Mul�i dintre ei au fost �n�elep�i, drep�i �i buni. Din aceast� categorie fac parte Titus, Nerva, Traian, Antoninus �i Marcus Aurelius.

Poporul roman fusese c�ndva solid ca un bloc de granit.
Apoi, iubirea de Patrie, patriotismul disp�r�nd, Na�iunea s-a dezagregat �i nu au mai r�mas dec�t elementele ei componente, adic� oamenii.
Numele de Roma, de romani continua s� apar� �n actele publice, dar nu mai avea corespondent �n idei, nu mai r�suna �n inimi.
Dar cui �i p�sa? L�comia, egoismul primau.
P�n� �i armata �i pierduse coeziunea.
�mp�ratul Constantin �i-a �nsemnat solda�ii cu fierul ro�u, ca pe asasini, pentru a-i �mpidica s� dezerteze.
Romanii �i-au reamintit c� sunt un Popor doar dup� ce barbarii s-au a�ezat definitiv �n Italia �i le-au luat tot ce aveau.
Abia atunci au �n�eles c� nu po�i s�-�i aperi intereserle personale f�r� s� aperi interesul na�ional.

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Noi acum aparam interesul national spionand agricultura altor popoare,camuflati in capsunari.

Anubis

De la: 9am_1275, la data 2013-01-10 23:08:04Noi acum aparam interesul national spionand agricultura altor popoare,camuflati in capsunari.

Nu trbue sa spionezi gasesti totul pe gogel.

Suflet,care suflet?Nu mai exista nimic,toti alearga dupa bani.Suntem in sfarsit europeni,traim din banii pe care ii vom castiga in urmatorii 30 de ani.Vrem credite si astfel ne vindem sufletul.

NOI

Viitorul Na�iunii noastre depinde �i de ac�iuni constructive.
Prin ac�iuni constructuive ne vom asigura structuri socio-economice puternice �i un suflet viguros.
Datorit� ac�iunilor constructive ne vom putea ap�ra.
Un bun soldat trebuie s� fie bine cl�dit fizic �i moral.

Ac�iunile constructive nu lipsesc, dar nu toate dau rezultate.
Nu putem pune �n practic� proiecte importante pentru c� nu avem o viziune de ansamblu.
Exist� o mul�ime de devotamente izolate �i pu�ine eforturi colective bazate pe principii comune.
�n majoritatea cazurilor interesul na�ional e pierdut din vedere.
Speciali�tii s-au �nchis �n sfera profesiilor lor, marele capital a pactizat cu str�in�tatea, cei mai mul�i politicieni sunt preocupa�i doar de interesele lor, cei am�gi�i de speran�e de�arte trec grani�a ca �i c�nd Patria nu ar mai �nsemna nimic.
Aceast� dezordine trebuie s� �nceteze.

�nv���tura cre�tin ortodox� ne arat� ierarhia fireasc� a valorilor, ordinea superioar� dup� care trebuie s� ne organiz�m pentru a tr�i �i progresa s�n�tos.
�nsu�irea acestei �nv���turi ne va da un �el �i o direc�ie de evolu�ie.
�narma�i cu o profund� �n�elegere a lucrurilor, nu ne va mai trebui dec�t un pic de m�ndrie pentru a ne stimula devotamentul.

M�ndria e una din virtu�ile de care se �ncearc� s� fim lipsi�i.
Un Popor poate tr�i �n s�r�cie, dar nu poate tr�i f�r� m�ndrie.
Pentru a fi m�ndri e de ajuns s� �tim cine suntem.

Sursa demnit��ii noastre e �n istoria noastr�.
Avem un trecut glorios.
Str�mo�ii au �mpiedicat ca �nfr�ngerile s� fie ireparabile �i pe cele mai multe le-au transformat �n victorii.
Suntem totodat� un Neam care nu a �nc�lcat drepturile nim�nui.
Persecuta�i adesea, nu am fost niciodat� persecutori.
Ast�zi singura dezonoare ar fi s� ne judec�m gre�it noi �n�ine.

S� ne �nsu�im �nv���tura cre�tin ortodox� ca s� d�inuim, s� ne cunoa�tem istoria c� s� putem continua lucrarea �nainta�ilor, s� ne �ndeplinim exemplar �ndatoririle profesionale, sociale �i familiale, s� promov�m ce ne une�te, s� ne p�strar�m religia, limba, cultura �i tradi�iile �i nimic nu va fi mai frumos ca ziua de m�ine.

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Pentru un timp nu vom mai posta.

De la: 9am245788, la data 2013-01-22 22:55:52Pentru un timp nu vom mai posta.

De ce?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

HORA UNIRII
de Vasile Alecsandri

Hai s� d�m m�n� cu m�n�
Cei cu inim� rom�n�,
S�-nv�rtim hora fr��iei
Pe p�m�ntul Rom�niei!

Iarba rea din holde piar�!
Piar� du�m�nia-n �ar�!
�ntre noi s� nu mai fie
Dec�t flori �i omenie!

M�i muntene, m�i vecine,
Vin� s� te prinzi cu mine
�i la via�� cu unire,
�i la moarte cu-nfr��ire!

Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi �i la durere.
Unde-s doi, puterea cre�te
�i du�manul nu spore�te!

Am�ndoi suntem de-o mam�,
De-o f�ptur� �i de-o seam�,
Ca doi brazi �ntr-o tulpin�,
Ca doi ochi �ntr-o lumin�.

Am�ndoi avem un nume,
Am�ndoi o soart�-n lume.
Eu �i-s frate, tu mi-e�ti frate,
�n noi doi un suflet bate!

Vin� la Milcov cu gr�bire
S�-1 sec�m dintr-o sorbire,
Ca s� treac� drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

�i s� vad� sf�ntul soare
�ntr-o zi de s�rb�toare
Hora noastr� cea fr��easc�
Pe c�mpia rom�neasc�!

ISTORIE �I PATRIOTISM

Poate fi spectacol mai surprinz�tor ca acela al Poporului nostru lupt�nd pentru via�a sa dup� ce s-a lipsit singur de cele mai bune mijloace de ap�rare?
Ne era necesar� o administrare mai bun� a patrimoniului �i o cultivare mai puternic� a patriotismului.
Nu am f�cut nimic din toate astea.
Pu�ini au procedat ca noi.
Cu trecerea timpului pericolele la care ne expunem se �nmul�esc.
E nevoie de un program de protejare a fiin�ei noastre na�ionale.

To�i ar trebui s� medit�m la ce spunea Montesquieu: �Popoare au c�zut [...] �n ruin� �i servitute pentru c� s-au neglijat pe ele �nsele.�
S� ne neglij�m pe noi �n�ine �nseamn� �nainte de toate s-o rupem cu istoria, cu str�mo�ii, cu sursa �ntrem�toare a virtu�ilor noastre �i cu efortul continuu de realizare a idealului na�ional.

Istoria nu p�streaz� trecutul �n stare de materie inert�, steril�. Ea p�streaz� �i transmite via�a, ea e un multiplicator al for�elor. Prin ea virtu�ile �i energiile �nainta�ilor se adaug� virtu�ilor �i energiilor celor vii.
F�r� istorie am p�stra �n sufletele �i min�ile noastre tendin�e vagi, vestigii aproape informe ale vie�ii �i eroismului de odinioar�. Mo�tenirea trecutului s-ar rezuma astfel doar la patrimoniul material.
Istoria e trecut �i tradi�ie adunate �i condensate. Toat� comoara pe care ea a str�ns-o o ofer� min�ilor noastre �i ne face st�p�ni pe patrimoniul nostru spiritual. Datorit� ei la transmiterea patrimoniului material se adaug� transmiterea sufletului.

Istoria face con�tiin��, ideal �i voin�� din ceea ce nu era dec�t vestigiu aproape �ters, tendin�� sau instinct. Ea ne stimuleaz� eroismul, treze�te �n noi �ntreaga virtute ereditar� �i impune imperativ con�tii�elor noastre voin�a str�mo�ilor.
�ntr-adev�r, prin idealul pe care-l men�ine, prin viziunea pe care ne-o d� asupra �elului colectiv, istoria ne asigur� continuitatea genera�iilor.
Orb s� fii s� nu vezi c� istoria e totul �n via�a unui popor!

Omul nu d� for�� faptelor sale dec�t dac� le leag� unele de altele ca pe verigile unui lan�. Dar aceasta nu se poate realiza dec�t printr-o g�ndire directoare, printr-un ideal ce cuprinde �ntregul plan al unei vie�i.
Un Popor nu are unitate �i vigoare f�r� continuitate �n ac�iunea genera�iilor.
Sarcina unui Popor e de a-�i �nchide activit��ile �n tiparele sau formele care-i sunt specifice �i de a face ca aceia care au fost s� arate calea de urmat celor ce sunt.

Dar cum s� nu vezi rolul istoriei? �n efortul genera�iilor spre acela�i �el, ea p�streaz� viziunea �elului �i g�ndirea directoare, idealul, ea dezv�luie cum s-a dezvoltat trecutul.
Din ansamblul faptelor str�mo�ilor, din hot�r�rile lor, din atitudinile lor �n familie, �n munc� �i �n momente grave, se degaj� o g�ndire, o inten�ie continu�, care e tradi�ia.
Istoria �i �nsu�e�te aceast� g�ndire, o aduce �n sufletele tuturor cre�nd lumina �i for�a care ordoneaz� activit��ile nenum�rate ale unui Popor spre �mplinirea destinului s�u.

Admi��nd acest rol al istoriei, �i nu putem s� nu-l admitem, situa�ia noastr� prezent� ne apare �ntr-o lumin� �ntunecat�.
Cine s-ar mai putea mira c� via�a noastr� actual� seam�n� cu ceva dezarticulat?
Mul�i dintre noi, cunosc�nd doar prezentul, nu se consider� parte a eternit��ii Neamului, ci un moment izolat, o verig� rupt�.
Al�ii �i-au �nchis cunoa�terea trecutului nostru �n c�teva formule lipsite de substan�� �i de ferment generos.
�nv��area istoriei na�ionale se impune ca o necesitate salvatoare.

Cultivarea patriotismului e o ac�iune �ndelungat� �i grea, e constant o gigantic� lupt� �ntre bine �i r�u, �ntre adev�r �i minciun�.
Exist� printre noi oameni care se tem ca de o calamitate de revenirea la via�� a sentimentului na�ional.
Patriotismul atinge toate anarhiile, toate formele de egoism.
�n ochii dezr�d�cina�ilor, apaticilor �i frico�ilor promotorii patriotismului vor ap�rea �ntotdeauna ca persoane sup�r�toare, inoportune.
Datoria noastr� e s� accept�m acest� lupt� �i s� punem Neamul, �ara mai presus de orice.
Cauza patriotismului va trebui s� dispun� de destul� constan�� �i de destul� for�� pentru a �nfr�nge iner�ia �i interesul.

Pentru a ne decide s� facem acest efort s� ne reamintim ce responsabilit��i avem.
Facem parte dintr-o fr��ie rom�neasc�.
Pentru rom�nii din ��rile �nvecinate Rom�nia e Patria de suflet.
Noi le sus�inem voin�a de a exista.
Tres�ririle noastre de m�ndrie le provoac� o puternic� hot�r�re de a fi.
Lipsa noastr� de reac�ie la r�u �i las� f�r� speran��.

Noi, Rom�nii din Rom�nia, r�spundem de soarta tuturor rom�nilor.
�n prezent se pare c� suntem pentru fra�ii no�tri de Neam din exterior un viu motiv de nelini�te.
Ei m�soar� mai bine ca noi m�rimea pericolelor care ne amenin�� pe to�i �i se �ntreab� �ngrijora�i dac� avem destul� energie pentru a �nvinge puterile mor�ii care se �ncr�nceneaz� �mpotriva noastr�.

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

VOIN��, ENERGIE, CARACTER, PERSEVEREN��

- I -

Era �n anul 271 d.H..
Roma p�r�sise Dacia l�s�nd-o �n m�inile barbarilor.
Ce vor face n�v�litorii? Se �ntrebau nelini�ti�i �nainta�ii no�tri.
Invazia amenin�a bazele �ntregii lor existen�e: credin��, limb�, cultur�.
Roma plecase, nu se mai putea conta pe ea.
Poporul r�mas, format din daci romaniza�i, coloni romani �i veterani ai legiunilor care au ap�rat Dacia, era roman prin afinitate sau origini.
�i atunci, ca �i acum scepticii, defeti�tii, partizanii lui �la ce bun� repetau mereu ca o moar� stricat�: �La ce bun s� rezist�m?�.

Adep�ii lui �la ce bun� nu au fost asculta�i.
M�ndri de originile lor, str�mo�ii au acceptat f�r� ezitare costul eforturilor �i sacrificiilor pe care trebuiau s� le fac� pentru a-�i p�stra identitatea.
Credin�a, limba �i cultura au fost ap�rate.
A�a cum am procedat atunci a�a vom proceda mereu timp de dou� mii de ani.
Spre dezam�girea defeti�tilor no�tri din toate timpurile am decis c� vom r�m�ne ce-am fost �i c� vom fi ce eram.

Un fiu nu-�i poate renega p�rin�ii.
Rom�nii de azi nu pot privi pericolele care le amenin�� �ara �i Neamul f�r� o str�ngere de inim�.
Rom�nii de ieri nu puteau renun�a la originile lor, la ce erau f�r� durere �n suflet.
E de ordin sentimental.
A�a a fost mereu, oriunde �i are pentru comportamentul Popoarelor o mare valoare pasional�.
Toate acestea se g�ndesc mai pu�in, se simt mai mult �i au un rol considerabil �n via��.

Hot�r�rea eroic� a str�mo�ilor de a rezista se poate rezuma �n dou� propozi�ii.
S� r�m�n� rom�ni din m�ndrie de Neam �i de istorie.
S� r�m�n� rom�ni ca s� r�m�n� cre�tini.

- II -

Tr�im de dou� mii de ani o istorie unic� �n lume.
Efortul nostru de a ne ap�ra via�a, sufletul, drumul pe care l-am parcurs spre libertate politic� �i na�ional�, spre unitate, munca tenace pentru a ne crea institu�iile necesare existen�ei noastre ca popor o confirm�.

Succesul �n via�� al unui om depinde mai mult de voin��, de energie, de caracter �i de perseveren�� dec�t de inteligen�� �i de noroc.
Vedem zilnic c�t de mult ne poate afecta viitorul un �da� sau un �nu� spus muncii, disciplinei �i moralei.
Depinde de un act de voin��, acordat sau refuzat, ca s� ne realiz�m ca oameni �i cre�tini.
La fel �i cu un popor.
Istoria ne �nva�� c� existen�a unei Na�iuni depinde de Dumnezeu �i de voin�a ei.
Pentru o Na�iune de oameni hot�r��i nu exist� obstacole.
Un Popor ��i cl�de�te istoria cum un om ��i cl�de�te via�a.
Popoare puternice, popoare de caracter sunt popoarele care au trebuit s� lupte pentru via�a lor.
Dac� Na�iunea noastr� mai are �nc� un admirabil capital de energie �i de s�n�tate moral�, ea �l datoreaz� grelelor �ncerc�ri prin care a trecut �i suferin�elor �ndurate.

E totu�i necesar s� ne �nt�rim motivele de a fi.
Pentru aceasta s-ar impune un sistem social de solidaritate na�ional�.
Statul nostru nu trebuie s� mai l�se niciun rom�n �n voia soartei.

S� nu c�ut�m vinova�i.
S� �ncerc�m mai degrab� s� �nv���m s� ne iubim cre�tine�te �i s� ne �ntrajutor�m. E mai practic.
S� ne baz�m mai pu�in pe sprijinul altora �i mai mult pe noi �n�ine.
Un copac nu tr�ie�te din proptelele care i se pun, ci din vigoarea sevei sale.
Un Popor exist� pentru c� a �tiut s�-�i dea o structura psihic�, moral�, pentru c�-�i p�streaz� intact� voin�a de a tr�i �i pentru c�-�i folose�te via�a pentru a-�i organiza existen�a.

Ne trebuie conduc�tori buni.
Niciun Popor nu poate tr�i f�r� ei.
Dar un conduc�tor e �nainte de toate om.
S� fim deci oameni �ntregi, nu jum�t��i de oameni.

Virtutea nu apare de la sine. Ea nu se creaz� �ntr-o clip�, ea nu e de v�nzare la pia��. O f�urim �ncet, greu noi �n�ine.
S� avem cultul disciplinei, al voin�ei, al �nfr�n�rii.
S� fim mai presus de orice cre�tini.
Dac� vreodat� cele mai rele decep�ii ne vor asalta, dac� vom fi ispiti�i s� l�s�m totul balt�, unde vom g�si for�a de a merge mai departe dac� nu �n credin��?
Vom afla astfel c� putem s� ne privim cu �ncredere viitorul de rom�ni �i de ortodoc�i pentru c� Dumnezeu �i ajut� pe cei cred �n El.

Tomescu Ionu�
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Regionalizarea �i descentralizarea creaz� state �n stat.
Rom�nia: DA!
Regionalizare �i descentralizare: NU!
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

S� ALEGEM CURAJUL DE A TR�I!

-I-

Problema na�ional� va exista c�t timp va exista �i Poporul nostru.
Ne-am confruntat mereu cu adversari mai puternici ca noi.
A fi sau a nu fi a fost, �n concizia ei tragic�, formula vie�ii noastre.
Un mod bun de abordare a problemei na�ionale e ap�rarea ferm� a tot ce e rom�nesc.

�n ultimii dou�zeci �i trei de ani problema na�ional� a fost ignorat�.
Ideea rom�neasc�, sentimentul rom�nesc sunt �n regres.
Martori sunt �ara �i sufletele noastre.
Un Neam care se neglijeaz� pe sine nu imprim� ��rii pecetea sufletului s�u.
Ce am f�cut cu chipul bl�nd al Rom�niei?

La sate obiceiurile care �ncep s� apar� �n stilul caselor, �n �mbr�c�minte, �n via�a de familie sunt str�ine de tradi�iile noastre.
La ora�e aspectul �i limbajul comer�ului, reclamele, cl�dirile noi nu au nimic rom�nesc.

Ne r�m�ne, e adev�rat, reduta sufletelor noastre dar �i ea se clatin�.
Sunt tot mai mul�i cei care nu mai p�streaz� �n inimile lor dec�t urme vagi ale ideii na�ionale, ale idealului rom�nesc, ale datoriei de rom�n.
�ntr-o zi am pus o �ntrebare simpl� elevilor mei: �Ce e un rom�n?� �i ei mi-au r�spuns: �E o persoan� care nu �tie cine e.�
Elevii mei mi-au relevat imprecizia, confuzia noastr� �n chestiuni vitale.
�i c�te atitudini, c�te sl�biciuni nu ne arat� ce suflet �ov�ielnic avem!

-II-

Principalul barometru al vie�ii noastre na�ionale e starea limbii rom�ne, leg�tura ei cu inimile noastre.
A crescut num�rul celor care vorbesc �i scriu mai bine rom�ne�te, dar a crescut �i num�rul celor care nu se mai simt ata�a�i de rom�n�.
Ar trebui s� lu�m �n serios acest avertisment.
Se pare c� limba noastr� matern� e impins� pe un loc secund.

Avem o via�� economic� anapoda.
De dou�zeci �i trei de ani repercusiuni teribile au adus �n aproape fiecare c�min suferin�� �i chiar mai mult dec�t suferin��, umilin��.
Ignorarea fenomenal� a raporturilor dintre economic �i na�ional ne afecteaz� nu doar via�a material�, ci �i demnitatea �i libertatea.

R�ul nostru are un nume: disolu�ia sentimentului na�ional.
E uluitor c� s-au g�sit unii care s� spun� c� d�m dovad� de �na�ionalism excesiv� c�nd de fapt ne-am abandonat idealurile �i am fr�nt aripile aspira�iilor noastre.
Ideea de Na�iune, ideea de Stat rom�nesc, de �ar� nu mai sunt un imperativ viu pentru o parte dintre noi.
Am devenit un Popor care nu mai �tie ce vrea �i �ncotro se �ndreapt�.
�i niciun Popor care �i-a pierdut busola nu a putut s�-�i dea o via�� coerent�, dreapt� �i viguroas�.

-III-

Evolu�ia actual� a Europei �i a lumii e nelini�titoare.
Niciodat� sufletul �i via�a nu ne-au fost mai amenin�ate. Dar cu amenin��ri mari ne-am confruntat mereu.
Lupta str�mo�ilor no�tri cu puhoiul migrator, dup� p�r�sirea Daciei de c�tre romani, a fost dur�.
Cine, �n 271 d.H., ar fi pariat pe viitorul nostru? �i totu�i nu am pierit.

Se fac sim�ite �n exterior o dictatur� economic� �i o atmosfer� politic� pu�in favorabile. Dar trebuie s� consider�m asta o fatalitate mai presus de virtutea defensiv� a unui Popor d�rz, decis s� reziste? Nu! �n fa�a acestor agen�i ai disolu�iei ceea ce se poate vedea sunt for�e de reac�ie inactive, func�ii de veghe pe care conduc�torii no�tri nu le exercit� �i sentimente na�ionale care nu sunt cultivate.

Suntem �n posesia unor comori inestimabile: o cultur� original� �i o religie capabil� prin debordanta sa bog��ie spiritual� s� formeze oameni virtuo�i, familii puternice �i un Neam omogen.
Ce ne �mpiedic� s� le cerem legal, pa�nic conduc�torilor no�tri s�-�i fac� datoria fa�� de Neam �i de �ar�?
Ce ne �mpiedic� s� lu�m din cultura noastr�, din credin�a noastr� cre�tin ortodox� tot ce ne pot oferi?

-IV-

Nu e practic s� r�m�nem rom�ni, nu merit� osteneala, se vor gr�bi s� spun� unii.
Dintre miracolele trecutului, miracolul rom�nesc nu e cel mai r�sun�tor, dar e ne�ndoielnic cel mai emo�ionant �i nu exist� oameni genero�i pe care s� nu-i impresioneze.
Nu se poate contesta frumuse�ea moral� a unui Popor care prin d�rzenie, statornicie �i voin�� �i-a ref�cut Statul �i unitatea dup� dou� mii de ani de istorie vitreg�.

S� r�m�nem rom�ni ne e realmente util din punct de vedere material.
Ce mai p�streaz� ��ra noastr� din originalitatea sa rom�neasc� reprezint� un capital turistic considerabil.
Prin refacerea specificului nostru na�ional va cre�te �i capitalul turistic.
Turismul nu e singurul domeniu pe care refacerea specificului nostru na�ional �l poate ajuta s� se dezvolte.
Rom�ni profund, rom�ni p�n� �n str�fundul sufletului, ni s-ar �nt�mpla ce i se �nt�mpl� oric�rui Popor care �i p�streaz� identitatea, am deveni creatori de produse industriale �i artistice originale cu mare c�utare pe pia��.
Calcula�i locurile de munc� �i sumele enorme pe care le-am pierdut pentru c� nu ne-am condus afacerile cu sim� patriotic sau m�car cu bun-sim�!
Dac� tr�im greu, nu e din cauz� c� am fost prea rom�ni, ci pentru c� nu am fost destul de rom�ni.

-V-

Nu nu ne putem �n schimba destinul �n bine f�r� o doctrin� organic�.
Trebuie s� �tim care e sensul efortului nostru �n istorie.
Trebuie s� �tim cum s� ne consolid�m Statul �i cum s� ne asigur�m viitorul.
Trebuie s� �tim ce s� vrem �i ce s� facem.
Dup� ce ne-am creat doctrina va fi necesar s� ne-o �nf��i��m clar�, imperativ�, entuziasmant�.
Cuv�ntul nostru de ordine s� fie: rom�ni �n Rom�nia.

-VI-

E un fenomen social curent �ntr-o ��r� dominat� ca o parte a popula�iei s� pactizeze cu str�inii.
Se pare c� un astfel de rol a fost at�t de dorit de unii c� nici nu vor s� mai aud� de altceva.
�i rug�m pe ace�ti oameni s� ni se al�ture �ntr-un efort general de prop�ire.

O mare responsabilitate le revine g�nditorilor, scriitorilor, publici�tilor, arti�tilor.
Nu pled�m pentru �nregiment�rea intelectualit��ii sub drapelul na�ional, de�i e de dorit. Ar fi �ns� excesiv dac� am dori ca unii intelectuali s� nu mai sus�in� cosmopolitismul, laicizarea �i imoralitatea?
�n momente grele, ca acum, nu ar fi de datoria intelectualilor no�tri ca, uneori, s� coboare �n for pentru a ajuta Poporul s�-�i rezolve problemele de via�� colectiv�?

-VII-

Nu ne poate fi indiferent nou�, ca ortodoc�i, c� suntem un Popor mare sau un Popor mic, un Popor sclerozat, demn de dispre� sau un Popor robust �i m�ndru.
C�nd ne l�s�m via�a public� s� se degradeze, c�nd p�rem c� nu putem face din �ara noastr� un Stat puternic, c�nd �n fa�a adversit��ilor lu�m o atitudine resemnat� dezmin�im vitalitatea �i demnitatea ortodoxismului nostru.

Credin�a noastr� cre�tin ortodox� ne �nva�� smerenia fa�� de Dumnezeu �i supunerea fa�� de autorit��ile legitime, nu slug�rnicia, servitutea, �nchinarea la argin�i, imoralitatea abject�, t�cerea la��.
Nicio alt� credin�� nu a ar�tat omului, ca ortodoxia, m�re�ia lui de purt�tor al chipului lui Dumnezeu.
S� nu tr�im �n genunchi, s� ne ridic�m, s� ne ap�r�m pa�nic, d�rz, perseverent fiin�a na�ional� �i sufletul.
�ntre a disp�rea resemna�i �i a tr�i curajos s� alegem curajul de a tr�i.

P�rvu Ana Maria
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

LEGEA VIE�II NOASTRE

-I-

Apar�inem p�m�ntului ��rii la fel cum el ne apar�ine nou�.
Suntem dou�zeci �i unu de milioane de suflete unite de aceea�i istorie, de aceea�i credin��, de aceea�i limb�.
Nu suntem aici de ieri de alalt�ieri. Ne curge prin vine s�ngele a dou� Popoare mari �i vechi: dacii �i romanii.

Trei fermen�i spirituali ne-au dat o fizionomie moral� aparte: religia cre�tin ortodox�, limba rom�n� �i tradi�iile noastre. Sub elanul lor vital ne-am creat o cultur� de o originalitate robust�.

Pentru a ne p�stra credin�a, limba �i tradi�iile �i pentru a ne cl�di via�a conform dinamismului lor a trebuit s� ne batem.
Nu suntem un Popor prea mare, dar pu�ini sunt aceia care au dat dovad� de mai mult� fidelitate fa�� de ei �n�i�i, care au suferit mai mult ca noi pentru idealul lor �i via�a lor.
Evolu�ia ascendent� spre libertate na�ional� �i unitate statal� a fost �i trebuie s� r�m�n� o constant� a istoriei noastre.
Nu vom putea admira niciodat� �ndeajuns d�rzenia str�mo�ilor no�tri care nu au �ncetat s�-�i apere fiin�a, sufletul �i P�m�ntul nici �n cele mai teribile �mprejur�ri.

Dreptul de a ne p�stra mo�tenirea pe care ne-au l�sat-o str�mo�ii e un drept inviolabil.
Un popor nu poate exista f�r� resursele ��rii sale �i ale mediului s�u na�ional.
Folosirea a tot ce ne ofer� �ara �i Na�iunea nu ni se poate contesta.

-II-

Apreciem efortul care a f�cut din om st�p�nul naturii �i i-a asigurat confortul material.
Dar e oare o impertinen�� c� ne preocup� consecin�ele acestei evolu�ii?
Ce se va �nt�mpla dac� se va r�m�ne la no�iunea de homo economicus, la produc�ie, la c�tigarea de bani, la concep�ia pur material� a fericirii?
Unde ne duc l�comia �i dispre�ul pentru via�� �i moral�?
�n aceste condi�ii un popor cre�tin va putea r�m�ne cre�tin?

Cenzorii ne catalogheaz� credin�a drept misticism..
E misticism �n faptul c� nu ne uit�m originile cre�tine �i cei dou� mii de ani de istorie �n care Biserica ne-a format sufletul �i mediul social?
S� negi caracterul sau esen�a cre�tin� a Na�iunii �i a culturii noastre e pentru un rom�n o dovad� de ingratitudine �i o renegare.

Nu ne putem rupe de trecut.
�n situa�ia noastr� niciun scut nu e de prisos �i niciun risc nu se justific�.
Rom�nismul e un mijloc de ap�rare a religiei noastre.

-III-

Omenirea nu a fost cl�dit� uniform.
Dumnezeu a f�cut Neamurile �i Patriile diferite pentru diversitatea aptitudinilor �i pentru schimbul de servicii.
A crescut �n prezent ac�iunea agen�ilor de nivelare �i de uniformizare, dar r�m�n �n om structuri suflete�ti pe care nimic nu le va clinti �i spectacolul lumii actuale cu reac�iile sale na�ionale, cu rede�teptarea spontaneit��ilor umane, nu anun�� o omenire pe cale de a renun�a la diversitate.

Pentru noi suprema grij� s� fie acceptarea moralei cre�tine.
Cel mai bun mod de a ne ap�ra e de a tr�i normal, curat �i cu noble�e.
C�t timp o s� rezist�m influen�elor negative externe?
C�t vrem noi.

Ne dator�m nenorocirile �nclina�iei noastre lene�e pentru solu�ii superficiale, de azi pe m�ine.
A�tept�m totul de la bunul Dumnezeu.
Dumnezeu ne ajut�, dar mai trebuie s� facem �i noi c�te ceva.
B�tutul pasului pe loc e nefolositor �i trebuie s� sc�p�m de ezit�ri.

Am mai spus-o �i-o repet�m, avem nevoie de o doctrin� rom�neasc�.
Va trebui s� facem un efort extreaordinar pentru a fi iar ce am fost.
Acest efort nu-l vom putea face �n numele unui ideal confuz f�r� leg�tur� cu realitatea.
Avem nevoie de un ideal clar, �ntemeiat pe trecutul nostru �i pe misiunea noastr�, de un crez spiritual care s� cuprind� �n formule atr�g�toare toate motivele noastre de a fi.

-IV-

Vom fi ortodoc�i sau nu vom fi.
Cele mai bune elemente pe care le avem �n cultur� ne vin din ortodoxism.
Dac� am renun�a la credin�a noastr�, am renu�a �i la partea cea mai bogat� a avu�iei noastre culturale.
Dac� nu am mai fi ortodoc�i nu am mai fi nici rom�ni.

Unde vom g�si sursa vie�ii?
�n trecutul nostru.
F�r� cunoa�terea trecutului nu vom putea continua lucrarea str�mo�ilor.
Doar ac�ion�nd, cre�nd, cl�dind, a�a cum au f�cut �nainta�ii, ne vom putea justifica dreptul la via��.

Avem �nc� un viitor.
Pentru el va trebui s� ducem o lupt� dur� care nu se va termina niciodat�.
Vom d�inui doar prin voin��, prin statornicie �i prin eroism.
Ce pierdem dac� facem legea vie�ii noastre dintr-un astfel de efort?

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Ce-ar fi dac� am reveni la jude�ele �nfiin�ate dup� Marea Unire �i la constitu�ia din 1923?
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

�Fere�te-te de acel du�man care vrea s� te c�tige �i pe tine �mpotriva ta.� - Nicolae Iorga

�Temni�a cea mai de temut e aceea �n care te sim�i mai bine.� - Nicolae Iorga
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CE-I AL NOSTRU R�M�NE AL NOSTRU!

-I-

Anul 2013 ne-a g�sit mai dezbina�i �i mai dezorienta�i dec�t eram �n 1989.
Nu ne mai dezbin� ideologiile, �n care nu mai credem, ci un negativism deplorabil �i un scepticism u�uratic.

Ne-a cuprins aceast� stare de spirit la un �nceput nelini�titor de secol.
Suntem �inta asalturilor centralismului mondial �i ale unor civiliza�ii decadente.
Nu e cru�at nimic: Stat, economie, societate, Religie, moral�.

-II-

Problema noastr� nu e de ordin politic.
Mai important dec�t orice e s� r�m�nem noi �n�ine.
Riscul de a ajunge popor pervertit, metisat, subprodus al unor civiliza�ii str�ine, e real.

Cadrul politic conteaz� mai pu�in dac� avem dorin�a de a exista.
Str�mo�ii no�tri, mult mai slabi ca noi, au rezistat �ntr-un mediu ostil pentru c� au purtat �n suflet o neclintit� hot�r�re de a tr�i. Au tr�it �n ciuda n�v�litorilor �i cotropitorilor, au tr�it �n ciuda la�it��ilor, necinstei sau tr�d�rilor unora dintre ei, au tr�it greu, dar au tr�it.

Via�a �nseamn� lupt�.
Str�mo�ii au ales via�a.
Le vom urma exemplul?

-III-

E esen�ial pentru noi s� ne administr�m singuri.
Un Popor hot�r�t s�-�i apere fiin�a trebuie s� fie st�p�n la el �n �ar�.

Dreptul de a ne administra singuri a fost obiectivul nostru suprem �nc� de la �nfiin�area primelor state rom�ne�ti.
Greu de crezut c� at�tea genera�ii s-au �n�elat v�z�nd �n aceasta o necesitate vital� pentru Na�iune.

-IV-

Factorii economici nu fac integral istoria �i nu condi�ioneaz� singuri via�a Popoarelor.
Dar v�z�nd cr�ncena competi�ie pentru resurse naturale �i conflictele sociale generate de criz� putem nega denaturarea vie�ii noastre de c�tre economie?

Evalu�m progresul economic dup� num�rul fabricilor, dup� cantitatea de materii prime scoase din sol, dup� recoltele din agricultur�, dup� valoarea investi�iilor str�ine.
Suntem cre�tini, ar trebui s� evalu�m progresul economic pornind de la om, de la ceea ce-i ofer� acest progres omului pentru a-l face mai om, pentru a-i permite s� tr�iasc� frumos, normal, curat.

Cea mai rea proletarizare nu e cea provocat� de s�r�cie, ci proletarizarea interioar�, convingerea popula�iei c� nu mai are niciun orizont, c� e condamnat� la dispari�ie treptat� �i c� speran�a �i e interzis�.

-V-

Primul apostolat, �n prezent, e cel al g�ndirii.
Un popor ca al nostru, tr�ind �n condi�ii geopolitice dificile, nu se poate lipsi de orientare continu� �i de �ndrum�tori.

Orientare �i �ndrum�tori ne poate oferi �i elita noastr� intelectual�.
Sunt unii din aceast� elit� care �i proclam� zgomotos ata�amentul pasionat pentru cosmopolitism. Foarte bine! Lumea exist� �ns� prin ��ri �i Na�iuni.
Intelectualii no�tri cosmopoli�i contribuind la dezvoltarea ��rii �i Na�iunii vor contribui �i la dezvoltarea lumii.

-VI-

Auzim spun�ndu-se mereu c� �nv���m�ntul e o dram�.
Vor realiza cei care ne conduc �nv���m�ntul c� menirea lor e de a servi Na�iunea?

Nu se vede c� un sistem de �nv���m�nt, care ar trebui s� dea Rom�niei cet��eni patrio�i, produce doar defeti�ti?
Ne va fi greu s� avem un viitor cu genera�ii de tineri dezr�d�cina�i, crescu�i �n cel mai dezolant neutralism na�ional.

-VII-

Suntem fii Bisericii.
Biserica e Hristos.
Divin� ca �ntemeietorul s�u, Biserica e uman� ca �i El. Prin aceast� latur� Biserica se �ncarneaz� �n istoria omenirii.

Avem nevoie de Biseric� pentru a ne ap�ra de r�ul din noi �i din jurul nostru.
Biserica are nevoie de noi pentru a cre�te, pentru a se consolida �i pentru a-�i �mplini menirea.

Alegerea ne apar�ine.
Putem �ntoarce spatele Credin�ei �i Bisericii, ne putem deschide tuturor otr�vurilor �i miasmelor nes�n�toase care �ncearc� s� ne distrug� sau putem r�m�ne credincio�i �i apropia�i de Biseric�.
R�m�n�nd credincio�i �i apropia�i de Biseric� vom avea o �n�elegere superioar� a ceea ce e familia, o anumit� calitate a moravurilor, un anumit nivel al ordinii sociale �i chiar dac� nu suntem un Popor mare vom d�inui.

-VIII-

Dragostea de Religie, de Na�iune �i de �ar� a str�mo�ilor no�tri ne e �ntip�rit� �n inimi �i nimeni nu ne poate lipsi de ea.
Rom�nia e ortodox� �i rom�neasc� �i va r�m�ne ortodox� �i rom�neasc�.

Adversit��ile descurajeaz� Popoarele slabe �i oamenii f�r� convingeri, dar ele �nsufle�esc curajul inimilor viteze.
Acelora care vor s� ne ia ce-i al nostru le vom spune cu m�ndrie �i hot�r�re rom�neasc�: ce-i al nostru r�m�ne al nostru!

Nu suntem destul de puternici, vor replica unii.
Poate, dar cont�m pe ce suntem �i avem dreptul s� tr�im.

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Patriile sunt ucise mai �nt�i �n inimi.
Rom�nia ap�r�-�i sufletul!
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Pentru �nf�ptuirea Rom�niei Mari �i pentru ap�rarea ei au luptat �i au murit 1.800.000 de oameni.
S� nu ne batem joc de sacrificiul lor.
Rom�nia: DA!
Regionalizare �i descentralizare: NU!
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

PATRIA

Teritoriul

-I-

O familie nu poate exista f�r� un c�min.
Un Popor nu poate exista f�r� o Patrie, f�r� un teritoriu.

Teritoriul e esen�ial.
Tr�im din produsele lui �i-i asimil�m intim elementele materiale care intr� �n compozi�ia corpului nostru.
Suntem pl�m�di�i din P�m�ntul Patriei.

-II-

Teritoriului �i dator�m valorile noastre materiale.
Agricultura �i industria folosesc resursele solului �i subsolului.

Avem pu�ine lucruri din trecut.
Cea mai mare parte a obiectelor de pre�, a palatelor a disp�rut f�r� urm�.
Cele mai multe cet��i au ajuns ruine.
Dar P�m�ntul a r�mas.
P�m�ntul e cea mai sigur� bog��ie.
P�m�ntul trebuie ap�rat chiar �i cu pre�ul vie�ii.

F�r� un teritoriu am r�t�ci de colo colo pentru a ne asigura existen�a.
Nu am putea realiza nimic.
Nu am putea s� ne �mbun�t��im nivelul de trai.
Nomazii nu �i-au dep�it condi�ia, nu au evoluat.

-III-

Patria stabile�te �ntre noi o comunitate de gusturi, de credin��, de obiceiuri �i de activitate practic�.
Dar leg�tura prin care Patria ne une�te e mai mult dec�t at�t.
Ne iubim P�m�ntul ca pe un prieten credincios, ca pe un relicvariu ce cuprinde toate emo�iile noastre.
Nu e pentru noi un P�m�nt obi�nuit.
Imaginea sa o purt�m �n suflet pentru c� pe el tr�im �i pentru c� �n el ne sunt �ngropa�i mor�ii.
P�m�ntul e teatrul istoriei noastre, e mo�ia comun� crescut� �i ap�rat� de str�mo�i care au
udat-o cu sudoare, cu s�nge �i cu lacrimi.

Statul

Patria singur� nu poate exista.
Are nevoie de Stat.

Statul trebuie s� fie puternic.
Statul e instrumentul prin intermediul c�ruia ne ap�r�m Patria, via�a �i identitatea.

Putem fi liberi doar dac� Statul e liber.
Principalul drept al omului e suveranitatea na�ional�.

Istoria

O alt� condi�ie a existen�ei Patriei e continuitatea �n timp, istoria.
Cunoa�terea �i respectarea trecutului sunt deosebit de importante.
Prin cunoa�terea trecutului ne identific�m cu str�mo�ii �i cu urma�ii.
Trecutul �i d� Patriei o fizionomie proprie, o psihologie colectiv�, o stare sufleteasc�, o con�tiin�� na�ional� �i prin aceasta �i asigur� unitatea.
Fondul comun de amintiri, de tradi�ii, de credin�� face ca Patria s� fie solid�.

Patria �i noi

Patria ne influen�eaz� comportamentul.
Ea ne determin� s� fim altrui�ti, s� punem interesul general mai presus de interesul propriu �i s� respect�m legile.
Prin intermediul Patriei �nv���m s� tr�im �mpreun�.

Patria d� leg�turilor de solidaritate o mare for��.
Locuirea �n Patrie ne apropie �i ne face dependen�i unii de al�ii.
Astfel distinc�ia dintre interesul personal �i interesul comun dispare.

Patria contribuie �i la perfec�ionarea inteligen�ei noastre.
Leg�tura cu un mediu fix ne determin� inteligen�a s� se raporteze la realitate, o impiedic� s� divagheze.
Devenim astfel mai morali, mai ordona�i, mai cump�ta�i, mai prev�z�tori, mai pu�in sugestionabili de sofisme periculoase.
Bunul sim� �i filozofia practic� a ��ranilor no�tri sunt o dovad� �n acest sens.

Perenitatea Patriei

Patriile nu vor �nceta niciodat� s� existe.
S� concepi contrariul e o abera�ie.
Patriile sus�in omenirea �i civiliza�ia.

Patria e o parte a omenirii.
Cine nu iube�te Patria nu iube�te nici omenirea.
F�r� iubirea de Patrie iubirea pentru omenire e suspect�.

Idea de Patrie e factorul dinamizant al lumii.
Nicio alt� idee nu realizeaz� o mai mare unitate a inimilor, a inteligen�elor �i a �elurilor.

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

C�NTEC DE PA�TI
de Stuart Merrill

Mi-e sufletul de clopote plin.
Am polen galben pe pleoape.
V�d �n oglinzi albastre de ape
Stele lucind pe cerul senin.

Mi-e sufletul de biserici plin.
Pe p�r petale mi-au nins.
Copiii se opresc din pl�ns
Inton�nd un c�ntec divin.

Mi-e sufletul �nger �naripat.
Mi-e sufletul plin de av�nt.
Aud to�i oamenii spun�nd
Iisus Hristos a �nviat!

Mi-e bucuria din suflet deplin�.
Mi-e �n suflet bunul Dumnezeu.
Doamne vegheaz�-m� mereu
Pe calea ce duce spre lumin�.

Traducere de P�rvu Ana Maria
_______________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Doamneee, ca daca Iubire nu e, nimic nu e !
Hristos a Inviat !

De la: gabigabi2, la data 2013-05-05 09:17:27Doamneee, ca daca Iubire nu e, nimic nu e !
Hristos a Inviat !

ADEV�RAT A �NVIAT!

�N FURTUN�

-I-

O revolu�ie politic� teribil� zdruncin� Patriile din temelii.
Posibilitatea cre�rii unui univers concentra�ionar global �i teama de el �ncep s� se contureze.
Situa�ie periculoas� f�r� precedent �n istorie.
Moralitatea noastr�, limba rom�n�, obiceiurile noastre, con�tiin�a noastr� na�ional� �i suport� cu greu repercusiunile.
Se na�te o �ntrebare plin� de nelini�te: vom rezista?

-II-

Avem t�rie de caracter.
Ne-am salvat �n trecut lupt�nd cu trei imperii.
Ne vom salva �i acum.
Am fost �i-om fi!
Depresiile unora dintre noi sunt fandoseli.
De ce at�ta pesimism?!

Ce trebuie s� facem pentru a ne relua drumul spre viitor?
�nt�i s� ne �ntoarcem la ce ne-a asigurat existen�a.
Apoi s� nu abandon�m niciunul din idealurile str�mo�ilor.
Lipsa de continuitate istoric� ne-ar face s� batem pasul pe loc.

-III-

S� ne administr�m singuri!
Dreptul la via�� �i tutela sunt incompatibile.
S� ne recuper�m suveranitatea!
Aservirea e de neconceput.
Un Popor are nevoie de prestigiu.
S� ne p�str�m �ncrederea!
�ncrederea �n noi.
�ncrederea �n destinul nostru.

-IV-

Nu putem fi par�ial rom�ni.
Colabora�ionist devine doar cine accept� dezna�ionalizarea.
Aduce servicii ��rii doar cine nu se leapad� de rom�nul din el.
Avem s�nge nobil daco-roman.
Pentru noi secretul m�re�iei e s� progres�m r�m�n�nd noi �n�ine.

S� fim noi �n�ine pe deplin.
F�r� ceea ce ne define�te nu ne putem p�stra specificul, baza oric�rei mari realiz�ri.
Ne pl�ngem mereu de via�a noastr� f�r� orizont, de neputin�a noastr� de a crea ceva remarcabil.
Am lucrat vreodat� pentru binele comun din toate puterile, stimula�i din interior de dragostea de �ar�, de energiile trecutului �i de o credin�� de nezdruncinat �n viitor?

-V-

E timpul s� ne comport�m ca popor matur.
Ne-o cere situa�ia ��rii.
Nu crede�i c� unele dintre neurasteniile noastre, dintre repulsiile noastre, dintre disper�rile noastre sunt ridicole �i denot� o adolescen�� �nt�rziat�?

-VI-

Vom avea un viitor dac� ne vom da osteneala s�-l construim.
Nu �mprejur�rile ne-au adus unde suntem, ci noi.
Fiecare regres a fost consecin�a nesocotin�ei noastre sau a apatiei noastre.
Fiecare redresare s-a produs oportun c�nd ne-am hot�r�t s-o vrem.

S� ne purt�m tor�a �in�nd-o sus deasupra capului �i s� n-o l�s�m s� se sting� oric�t de puternic� ar fi furtuna.

Tomescu Ionu�
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

BALADA SOLDATULUI
de maior (r) Vasile Tomescu

L-au dobor�t �ntr-o zi cu ger care mu�c�.
Pe c�mpia alb�, unde e du�manul ascuns,
Trupul lui t�n�r zace de gloan�e r�pus
�i m�inile �i mai sunt �ncle�tate pe pu�c�.

A murit, dar pare c� prive�te crunt �n jur.
Pe chipul lui palid nu vezi nicio team�.
Sim�i c� s-a stins �n t�cere, f�r� s� geam�,
�nro�ind z�pada cu s�ngele-i pur.

κi iubea �ara, satul dintre mun�i,
Credin�a, so�ia, copii, p�rin�ii c�run�i.
De aceea a luptat, de aceea s-a jertifit.

De aceea acum pe nesf�r�ita c�mpie,
Trupu-i amenin��tor, �nc� plin de m�nie,
St� �n calea r�ului ca un zid de granit.

19 ianuarie 1942
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

F�R� PATRITOTISM NU AVEM VIITOR

Pentru oricine are sentimente patriotice, Patria e o mam�.
To�i copii acestei mame sunt fra�i �n ochii patriotului.
Patria e pentru patriot o mare familie �i ce-l face s� se simt� ata�at de familie �l face s� se simt� ata�at �i de Patrie.

Moartea pentru Patrie e o datorie sf�nt� pentru soldat.
El �i risc� via�a f�r� s� cr�cneasc�.
Patriotismul �nal�� omul, �l face mai bun.
Cine �i refuz� s�ngele Patriei e abject �i merit� dispre�ul tuturor.

Printre civili acela care-�i iube�te Patria are curaj civic.
Magistrat el aplic� legea, el e incoruptibil, el e dreptatea, el �tie c� proced�nd astfel ocrote�te inima Patriei.
Simplu cet��ean el face tot ce face, el spune tot ce spune de dragul Patriei sale.

G�ndi�i-v� cum ar fi dac� patriotismul ne-ar �nsufle�i pe to�i.
Am fi un singur suflet, un tot viu �i armonia ne-ar �nsuti puterile.
Patria ar fi invincibil�, respectat�, temut� �i calea spre progres ne-ar fi larg deschis�.
Doar patriotismul poate face Patria s� dureze pentru c� doar el poate crea acea unitate de g�nd, de sim�ire, de curaj, de virtute care asigur� continuitatea vie�ii, bog��ia, m�re�ia �i puterea.
Un Popor lipsit de patriotism nu are viitor.

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

TRENUL
de maior (r) Vasile Tomescu

Trenul cenu�iu,
Care a plecat,
�uier� a pustiu
�i cu el m-a luat.
Fecioar� Marie
Ai mil� de mine!
Cu bine Patrie!
Satul meu cu bine!

Bietul meu tat�
Va vedea cur�nd
Pe mama �ngrijorat�
V�ntul ascult�nd.
Fecioar� Marie
Ai mil� de mine!
Cu bine Patrie!
P�rin�i cu bine!

Sor-mea s-a sculat
�i gura nu-i tace:
�Am visat,
Se va �ntoarce.�
Fecioar� Marie
Ai mil� de mine!
Cu bine Patrie!
Sor� cu bine!

So�ia mea
Alba-i batist�
κi flutura
Privind trist�.
Fecioar� Marie
Ai mil� de mine!
Cu bine Patrie!
So�ie cu bine!

Garnitur� rea,
De ce m-ai luat
�i familia mea
Ai �ndurerat?
Fecioar� Marie
Ai mil� de mine!
Cu bine Patrie!
Fericire cu bine!

25 august 1942
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

ROMAN��
de Fran�ois Copp�e

C�nd �mi ar�ta�i un trandafir frumos
Care a �nflorit sub bolta de azur,
De ce mai sunt moroc�nos?
C�nd �mi ar�ta�i un trandafir frumos,
M� g�ndesc la chipul ei pur.

C�nd �mi ar�ta�i c� pe cer stele lumineaz�,
De ce lacrimile �ntre gene mi se adun�
�i pe ochi ca un v�l gros mi se las�?
C�nd �mi ar�ta�i c� pe cer stele lumineaz�,
M� g�ndesc la privirea ei bun�.

C�nd �mi ar�ta�i �n zare o r�ndunea
Ce cur�nd departe de aici va pleca,
De ce mi-e inima at�t de grea?
C�nd �mi ar�ta�i �n zare o r�ndunea
G�ndul m� poart� spre �ara mea.

Traducere de P�rvu Ana Maria
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX