RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

S� CREDEM �N DUMNEZEU!

Dac� nu exist� moral� patimile se dezl�n�uie, instinctele brutale devin de nest�vilit.
Omul ajunge opusul a ceea ce morala �l �ndeamn� s� fie: necredincios, egoist, ho�, asasin, desfr�nat, sperjur.

Progresul material, bun�starea nu mai sunt posibile pentru c� �n lipsa moralei omul le distruge.

F�r� moral� �ntregul nostru edificiu social se n�ruie.

Vrem libertate nelimitat� de exprimare, dar dac� aceast� libertate nu e limitat� de moral� ce devine? Anarhie �n idei, anarhie �n societate.

Putem s� atac�m morala, s� proclam�m virtutea viciu.
Adic� avem libertatea s� atac�m societatea �n �ns�i temelia ei.
Dar asta nu �nseamn� progres.
Omul moral este distrus, iar omul imoral nu poate exista pentru c� poart� �n el germenul mor�ii.

Avem democra�ie, guvernarea poporului de c�tre popor.
Fiecare cet��ean �i exercit� partea sa de suveranitate na�ional� prin cei care-l reprezint� �i pe care-i alege.
E, f�r� �ndoial�, cea mai frumoas� form� de guvernare.

Dar dac� aleg�torii sunt imorali alegerea lor se va �ndrepta spre oameni imorali, spre aceia care le vor lua voturile prin promisiuni �n�el�toare sau care le vor �ncuraja imoralitatea.

Puterea va fi imoral� �i o putere imoral� nu va rezista mult� vreme.
Rezultatul va fi anarhia.

Exasperat� de anarhie na�iunea va face apel la vreo persoan� care-i pare mai decis�, mai hot�r�t�. Ne vom �ntoarce la dictatur�. Ce se va �nt�mpla atunci cu progresul?

Dac� vrem progresul, bun�starea trebuie s� fim morali.
Religia e cel mai puternic sus�in�tor al moralei. S� credem �n Dumnezeu!

Tomescu Ionu�

VIRTUTE �I �N�ELEPCIUNE

Fiecare na�iune, ca fiecare individ, are, �n g�ndirea lui Dumnezeu, misiunea sa aparte.
E vital pentru o na�iune s�-�i �n�eleag� datoria care-i revine conform g�ndirii �i voin�ei divine.
Altfel va da dovad� de necredin�� �i Dumnezeu o va pedepsi.
Putem �n�elege mai bine ce dore�te Dumnezeu de la noi dac� avem �n vedere ce ne-a dat, o �ar�, pentru c� nu ne va cere s� r�spundem pentru ce nu ne-a dat.
�Na�iunile sunt vindecabile�, spune Scriptura, dar pentru a ne vindeca �ara trebuie s� cunoa�tem sursa r�ului care o afecteaz�.

Am dispre�uit pre�ioasa mo�tenire a trecutului.
Ne-am dispre�uit �ara.
Ne-am dispre�uit tradi�iile.
Am neglijat limba rom�n�. O r�nim zilnic prin nep�sare �i printr-un amestec inutil de cuvinte str�ine �i totu�i limba noastr� este comoara cea mai u�or de p�strat dar �i cea mai amenin�at� de distrugere.
Nimeni nu ne va putea lipsi de limba pe care o vorbim c�t� vreme ne va p�sa de ea. S� ne str�duim deci s-o p�str�m.

�n plus suntem cam u�uratici, risipitori, amici ai pl�cerilor, ai luxului ceea ce ne face s� tr�im mult peste posibilit��ile noastre. O atest� datoriile pe care le-am cotractat la b�nci.
S� nu uit�m c� datoriile sunt una din principalele cauze ale dec�derii politice a unei ��ri.

Dac� nu avem �nc� puterea de a fi din nou o na�iune puternic� tr�ind �ntr-o �ar� re�ntregit� �i prosper�, putem fi destul de virtuo�i �i de �n�elep�i pentru a preg�ti �i merita aceasta.

Mare� Bogdan

S� FII T�N�R

Tinere�ea nu e o perioad� a vie�ii, e o stare de spirit, un efect al voin�ei, o calitate a imagina�iei, o intensitate emotiv�, o victorie a curajului asupra timidit��ii, a gustului pentru aventur� asupra comodit��ii.

Nu �mb�tr�nim pentru c� am tr�it un anumit num�r de ani, �mb�tr�nim pentru c� renun��m la ideal. Anii ne ofilesc pielea, renun�area la ideal ne ofile�te sufletul. Preocup�rile, �ndoielile, temerile �i disper�rile sunt du�manii care, �ncet, ne g�rbovesc f�c�ndu-ne s� ajungem p�m�nt �nainte s� murim.

T�n�r este acela care se mir� �i se minuneaz�. El �ntreab� ne�ncetat ca un copil: �i apoi? el sfideaz� evenimentele �i se bucur� de jocul vie�ii.

E�ti la fel de t�n�r ca �i credin�a ta. La fel de b�tr�n ca �ndoiala ta. La fel de t�n�r ca �ncrederea �n tine �nsu�i. La fel de t�n�r ca speran�a ta. La fel de b�tr�n ca descurajarea ta.
Vei r�m�ne t�n�r at�ta vreme c�t vei fi receptiv. Receptiv la ce este frumos, bun �i m�re�. Receptiv la mesajele naturii, ale omului �i ale infinitului.

Dac� vreodat�, inima ��i va fi mu�cat� de pesimism �i m�cinat� de cinism, Dumnezeu s� aib�-n paz� sufletul t�u de mo�.

General Mac Athur 1945

CASA P�RINTEASC�
de L�on-Pamphile Lemay

C�nd p�rul mi-a albit, c�nd am �mb�tr�nit,
Am mai v�zut o dat� casa noastr� de la �ar�.
�i plopul �nalt ce se av�nt� spre cerul boltit
�i gr�dina ce ��ru�ii o �nconjoar�.

Sufletul mi-e �nc� �n acele locuri frumoase
Unde am petrecut o tinere�e lini�tit�.
Am r�scolit cenu�a �n vatra de fum �negrit�
�i amintiri uitate au ��nit radioase.

Purtarea mea p�rea de ne�n�eles
�i copii r�deau. Nimeni nu le-a povestit
C� umila lor cas� c�ndva m-a g�zduit.

Iar c�nd am plecat, �ntorc�nd capul ades,
I-am auzit spun�nd pe cei mici:
-De ce-a venit mo�ul �sta s� pl�ng� pe aici?

Traducere de P�rvu Ana Maria

REFLEC�II

Pentru cre�tin via�a e un dar de la Dumnezeu, iar corpul e �templul Sf�ntului Duh� (Sf�ntul Pavel, I Corint. 6, 19).
Cre�tinul trebuie s� respecte via�a din el �i s� n-o distrug� �ncetul cu �ncetul prin abuz alimentar, be�ie, droguri sau imoralitate.
Cre�tinul are grij� de trupul s�u pentru a face din el un slujitor al sufletului s�u, al semenilor s�i �i al lui Dumnezeu.

Omul �i procur� bunurile p�m�nte�ti muncind.
Munca e sf�nt� pentru cre�tin. Prin munc� cre�tinul colaboreaz� cu Dumnezeu la opera vie�ii.
Omul munce�te �n acela�i timp pentru sine �i pentru ceilal�i. Pentru cre�tin munca nu trebuie s� fie un mijloc de a se �mbog��i ci o activitate social� pentru care ar trebui s� primeasc� un salariu just.
Munca ne asigur� libertatea �i demnitatea, ne dezvolt� for�ele �i facult��ile, ne ocrote�te de patimi, e o surs� de bucurie.
Munca trebuie deci considerat� ca o binefacere.

�n timp ce ne c�ut�m bun�starea trebuie s� ne ferim de iubirea de bani denun�at� de Iisus Hristos ca o patim� contrar� iubirii de Dumnezeu.

Clipele libere sunt bune doar dac� le folosim util �i sf�nt: odihn�, relaxare onest�, cultivarea vie�ii spirituale (lectur�, respectarea zilei de duminic�), via�� de familie, via�� social�.

Predescu Virgil

ROM�N �I CRE�TIN

Exist� la poporul nostru o leg�tur� intim� �i constant� �ntre cre�tinism �i via�a de fiecare zi.
Pentru ap�rarea neamului cre�tinismul a ridicat, ap�rat �i �nsufle�it dou� bastioane: familia �i Sf�nta Biseric�.
Suntem cre�tini �i cre�tinismul r�m�ne suprema noastr� linie de for��.

N�scu�i cre�tini, am r�mas cre�tini.
Suntem printre pu�inele popoare care au inserat spiritualul �n terestru �i temporar.

Fiin�a noastr� na�ional� are ca elemente constitutive cre�tinismul, limba rom�n� �i patria.
Vom fi mari sau mici, puternici sau slabi �n m�sura �n care vom r�m�ne cre�tini, vom cultiva limba rom�n� �i ne vom iubi patria.

Suntem crea�i de istorie �i Dumnezeu ne-a dorit.
Dac� vrem s� d�inuim s� ne �ndrept�m ochii spre idealul unui popor cre�tin de origine daco-roman� �i s� nu avem dec�t o singur� dorin��: s� fim �n mod absolut, cu �nd�rjire noi �n�ine.
Trebuie s� r�m�nem noi �n�ine, s� continu�m atitudinile �nainta�ilor, s� ap�r�m �n fiin�a noastr� integritatea noastr� cre�tin� �i rom�n�.
Integritate rom�n�, integritate cre�tin�. Iat� formula ce cuprinde �n ea �ntreaga realitate a �ndatoririlor noastre!

S� fim con�tien�i de fiin�a noastr� rom�n� �i cre�tin�, aici e totul. Aici e m�re�ia noastr�, aici e for�a noastr�. Renun��nd la aceasta c�dem �n mediocritate, ne pierdem ra�iunea de fi ca popor.
Avem pentru a ne conduce �n via�� dou� mari idei directoare: idea cre�tin� �i idea na�ional�.
R�ul de care suferim ar exista, ar fi at�t de mare dac� nu le-am fi �ntors o vreme spatele?

Rom�nul e cre�tin.
De aceea �coala trebuie s� �nceteze s� mai formeze fiin�e mediocre, femei �i b�rba�i care nu mai au curajul credin�ei lor, al s�ngelui lor, al limbii lor, al patriei lor, care aparent nu apar�in niciunei ��ri, niciunui neam �i care prin tr�darea zilnic� a �ndatoririlor lor civice sau na�ionale atrag asupra ��rii �i institu�iilor ei dispre�ul str�in�t��ii.

Omul pe care �coala ar trebuie s�-l formeze nu-i un om abstract, un mit.
El este fiu al ��rii, al na�iunii noastre �i are credin�� �n Dumnezeu.
Trebuie forma�i rom�ni �i cre�tini pentru c� apar�inem firesc ��rii noastre �i culturii noastre �i pentru c� nu e un defect sau un p�cat s� fii rom�n, ci o bog��ie spiritual� �i un drept al copiilor no�tri,.

E o chestiune de via�� �i de moarte.
Vom r�m�ne rom�ni dac� nu �tim ce �nseamn� s� fim rom�ni? Vom accepta efortul, sacrificiul pentru men�inerea �i d�inuirea noastr� dac� nu ne cunoa�tem trecutul �i cultura?
Pentru c� nu vrem s� disp�rem ci vrem s� tr�im �i nu oricum ci cu demnitate, cerem �colii, care ne-a fost �ntotdeauna un reaz�m, s� nu ne dea lovitura de gra�ie. �i cerem umil �colii noastre s� formeze cre�tini �i rom�ni viabili, con�tien�i de trecutul lor istoric �i cultural, capabili s� rezolve problemele noastre vitale, hot�r��i s�-�i asume destinul na�iunii lor.

Rom�ni viabili sunt rom�nii care �i-au asimilat mo�tenirea cultural� �i care sunt credincio�i trecutlui lor �i continuatori ai operei �nainta�ilor.
Alian�a g�ndirii �i credin�ei e la noi un imperativ categoric al tradi�iei �i nu vom putea construi nimic ignor�nd g�ndirea �nainta�ilor.
Trebuie s� fim de aici, trebuie s� ne asum�m trecutul dac� vrem s� continu�m ceva.
Rom�ni viabili sunt mai ales rom�nii cre�tini.
Principiu al m�re�iei �i al for�ei, surs� a vie�ii �i m�ndriei, cre�tinismul poate asigura prop�irea poporului rom�n, poate face din el cel mai robust, cel mai m�ndru, cel mai frumos dintre neamurile omene�ti.
Popoarele cre�tine, chiar �i cele mici, pot ajunge mari.
Pacea necesar� unei construc�ii na�ionale nu ne-o poate da dec�t eroismul. E lec�ia care se desprinde din �ntreaga noastr� istorie.
Credin�a noastr� cre�tin� ne-a dat �i ne va da t�rie.

Mare� Bogdan

PANSEU

Realitatea sunt g�ndurile lui Dumnezeu evolu�nd conform procesului tez�-antitez�-sintez�.
Patria, na�iunea sunt realit��i supreme.
Omul nu e zeu. Singura libertate a omului e s�-�i �n�eleag� necesitatea �i s� i se supun�.
Individul nu poate exista dec�t �n patrie �i �n comuniune cu na�iunea, rupt de ele el nu mai �nseamn� nimic.

Popescu Angela

NA�IUNE �I PATRIE

Nu mai suntem ata�a�i de �ar�, de na�iune cum erau �nainta�ii no�tri.
Ne adun�m din ce �n ce mai rar pentru a ne reaminti de noi �n�ine, de istoria noastr� �i de limba rom�n� care ne une�te.
Avem afaceri, proiecte personale.
G�f�ind �i cople�i�i, cu o datorie mare la banc� de pl�tit, cu o ma�in� nou� de �ntre�inut, nu ne mai st� g�ndul la colectivitate.
Abia dac� mai putem tr�i �n doi, de angajament na�ional nici nu mai poate fi vorba.

�i totu�i leg�turile de s�nge con�in �ntregul mister al vie�ii omului.
Fiecare om este �n acela�i timp portretul tat�lui �i mamei sale, parte a na�iunii sale, chip al lui Dumnezeu �i produs al epocii sale.

Cuv�ntul patriotism vine din latinescul �pater�, tat� �i �nseamn� iubire de �ar� �i de neam.
Ca iubirea pentru familie, iubirea de �ar� �i de neam ar trebui s� fie necondi�ionat�, ar trebui respectat� �i ar trebui s� ne dea un sentiment de unitate, de for�� �i de siguran��.
E o iubire luminoas� �i poate fi o surs� de inspira�ie pentru proiectele noastre personale.
E o iubire plin� de m�ndrie care ne determin� s� ne cinstim �ntemeietorii �i pe to�i aceia care ne-au precedat.

Na�iunea a ap�rut dintr-un trecut, pe un teritoriu, dintr-o istorie, dintr-o limb�, dintr-o religie comune care �i dau specificul.

Na�iunea e o colectivitate care se identific� cu ea �ns�i, cu trecutul s�u �i cu un fel de a fi care-i este propriu.
E un fenomen social normal �i firesc care nu are nimic imoral.
Na�iunea exist� asta-i totul. La fel ca familia, mediul �i societatea unde ne-am dezvoltat, na�iunea e o realitate concret�, perceptibil�, tr�it�.
Aceast� realitate genereaz� un sentiment foarte special care e iubirea de neam.

S� nu-�i iube�ti na�iunea e o negare.
S� nu-�i iube�ti patria e egoism �i incon�tien��.

�n societatea noastr� contemporan� totul se prezint� ca o op�iune, ca o alegere, ca o decizie. Nu exist� dec�t drepturi �i libert��i.
Dar na�iunea nu-i un drept. Ea ne preced� �i e mai presus de noi.
Cuv�ntul na�iune provine din latinescul �natus�. El evoc� na�terea �i �nrudirea, �nainta�ii �i descenden�ii, trecutul �i viitorul.
Na�iunea d� o direc�ie, un sens vie�ilor noastre. Ba mai mult ea ne impune o datorie fa�� de mo�tenirea sa material� �i spiritual�: patria.

Patria corespunde unei virtu�i, unei ac�iuni nobile �i necesare.
E vorba de ap�rarea teritoriului, de p�strarea resurselor �i a patrimoniului, de ocrotirea na�iunii �i de afirmarea valorilor sale.
Patriotism �nseamn� cinstirea str�mo�ilor pentru a sluji mai bine genera�iile viitoare.

Ceea ce d� for�� unei na�iuni e specificul s�u �i dorin�a de a merge mai departe.
Iubirea de neam �ine de inim�, de m�ndrie, de loialitate. Dar unitatea care decurge de aici �ine �i de vitalitate, de for�� �i de siguran�a de sine.

Iubirea de neam ar trebui luat� �n serios, ar trebui valorificat� �i favorizat�. C�ci s� veghezi la interesele na�iunii tale �nseamn� s� lucrezi pentru d�inuirea ei �i a libert��ii ei.

Mare� Bogdan

NA�IUNE �I INDIVID

O na�iune, ca orice fiin�� vie, continu� s� se formeze zilnic �i noi indivizii care o alc�tuim trebuie s-o protej�m dac� nu vrem s� ne depreciem, s� ne autodistrugem.

Na�iunea este asemenea acelor conglomerate de pietre formate �n apele repezi.
Mortarul care une�te aceste pietre e datorat chiar uzuri lor �i mi�c�rii lor.
C�nd acest amestec e dus la vale alte pietre se lipesc de el. Se creaz� astfel straturi suprapuse.
Chiar dac� fiecare element al amestecului �i p�streaz� specificul, el r�m�ne totu�i solidar la ac�iunile externe cu �ntregul din care face parte. Aceast� solidaritate d� rezisten�� �mpotriva for�elor potrivnice at�t �ntregului, c�t �i p�r�ilor sale componente.
C�nd o piatr� se desprinde din conglomerat, ea se rostogole�te cu rapiditate, se uzeaz� �i ajunge pulbere. O asfel de piatr�, chiar dac� se ata�eaz� de un alt conglomerat, e mic�orat� �i �n parte distrus�.

Astfel individul este legat de to�i �nainta�ii s�i mor�i prin lucrarea indivizilor care l-au precedat ca piatra de conglomeratul cimentat prin lucrarea p�r�ilor sale componente.

Nu suntem st�p�nii g�ndurilor care se nasc �n noi. Ele nu se datoreaz� inteligen�ei noastre, ele sunt moduri de a reac�iona care traduc vechi dispozi�ii fiziologice.
Ne elabor�m judec��ile �i ra�ionamentele �n func�ie de mediul �n care tr�im.
Ra�iunea noastr� este �nl�n�uit� �n asemenea m�sur� �nc�t to�i c�lc�m pe urmele �nainta�ilor no�tri.
Nu exist� idei personale, chiar ideile cele mai originale, judec��ile cele mai abstracte sunt moduri generale de a sim�i �i se reg�sesc la to�i cei care alc�tuiesc na�iunea.

Suntem continuatorii �nainta�ilor no�tri. Ei g�ndesc �i vorbesc �n noi. Tot �irul descenden�ilor sunt una �i aceea�i fiin��. F�r� �ndoial� c� sub ac�iunea vie�ii ambiante poate ap�rea aici o mare complexitate dar aceasta nu va denatura esen�ialul
E ca o construc�ie pe care o perfec�ion�m. Casa e aceea�i dar modificat�.
Acela care se las� p�truns de aceste certitudini abandoneaz� preten�ia de a fi altfel dec�t �nainta�ii s�i spun�ndu-�i: �Eu sunt ei.� Astfel individul dispare pentru a se reg�si �n familie, neam �i �ar�.

Mare� R�zvan

SACRIFICIUL PENTRU �AR�
de Alphonse Varney

Tunuri vin lini�tea s-o sfarme
�i-n fl�c�ri ce scap�r,
Patria ne cheam� la arme.
E maica mea, spuse soldatul, o ap�r!

R�sun� zvon de b�t�lie departe,
Na�iunea se elibereaz�.
Cine poate sta deoparte
C�nd inima-i vibreaz�?

Voi, mame, so�ii, iubite,
Da�i, cum Dumnezeu a vrut,
�nving�torilor coroane aurite,
Celor c�zu�i un ultim s�rut.

E de invidiat
Cel ce pentru �ar� s-a sacrificat!

Traducere de P�rvu Ana Maria

JUR�M�NTUL EFEBILOR LA INTRAREA �NTR-UN COLEGIU MILITAR

Nu voi face de ru�ine armele pe care le port.
Nu-mi voi p�r�si camaradul r�nit �n lupt�.
Voi lupta pentru ap�rarea religiei �i a ��rii �i voi transmite copiilor mei o Patrie mai mare �i mai puternic�.
Voi respecta legile �i-i voi obliga �i pe al�ii s� le respecte.
Voi cinsti credin�a p�rin�ilor mei.
Iau ca martori ai acestui jur�m�nt zeii, p�m�ntul ��rii �i pietrele de hotar.

FOR�� �I PUTERE

No�iunea de for�� e legat� de aceea de putere.

Leg�tura fo��, putere e operat� de voin��.
�n aceast� ecua�ie elementul cheie e voin�a. Or voin�a e supus� felului �n care consider�m c� trebuie s� ne comport�m �i posibilit��ii de a ne informa corect.
E�ecurile noastre din ultimii 20 de ani nu sunt datorate unei lipse de putere, ci sl�birii voin�ei de putere generat� de o perturbare a judec��ii noastre afectat� de o informare defectuoas�.

Totul s-a datorat faptului c� subtil sursele de informare au fost sustrase de sub controlul nostru, chiar �i al acelora dintre noi care mai sunt �nc� proprietarii lor, ceea ce a ne-a deformat judecata. Din acel moment for�a noastr�, energiile noastre n-au mai �nsemnat nimic.
Definirea, alegerea unei strategii de dezvoltare na�ional� sunt demersuri esen�iale ale spiritului �i ceea ce e procupant e c� nu mai avem un �el politic comun.
Or ce vre�i s� se �nt�mple cu un popor care are for�a, energia necesare, dar care nu mai are voin�a de a se folosi de ele pentru c� nu mai crede �n destinul s�u?
Nu vom putea realiza nimic c�t� vreme nu ne vom fi creat bazele spirituale necesare pentru a �nvinge pe frontul spiritului, al sufletului.
Marile mi�c�ri de idei sunt remarcabile pentru c� nu depind de un singur om. E nevoie ca to�i oamenii s� cerceteze, s� reflecteze, s� ac�ioneze pentru ca apoi cel mai bun dintre ei, propulsat de �ntreaga na�iune, s� propulseze na�iunea la r�ndul s�u.

C�nd o epoc� e plin� de oameni care cerceteaz�, g�ndesc �i ac�ioneaz�, se na�te o mi�care �i aceast� mi�care �i va g�si to�i liderii de care are nevoie pentru a reu�i.
Dar dac� nu exist� o mi�care, dac� nu sunt oameni car caut�, chiar confuz, idei noi, idei de progres, atunci pot fi oric�t de mul�i lideri ei nu vor antrena pe nimeni, nu vor reu�i nimic.
Ecazul momentului actual? Cu siguran�� nu!

Mare� R�zvan

PATRIA ESTE �I LOCUL UNOR SPERAN�E COMUNE

Trebuie s� ne ap�r�m interesele de grup sau personale f�r� s� afect�m for�a �i stabilitatea ��rii.

Sunt dou� categorii de oameni care nu vor �n�elege niciodat� aceasta.
Cei care nu vibreaz� la amintirea Marii Uniri din 1918 �i cei care urm�resc f�r� emo�ie manifest�rile de Ziua Na�ional�.
Lipsa lor de entuziasm fa�� de aceste mari evenimente e de ajuns ca s�-i discrediteze.

Avem to�i o datorie de care trebuie s� ne achit�m, aceea de a ne �ngriji de ce ne-au l�sat str�mo�ii.
S� ne ap�r�m p�m�ntul, s� ridic�m mai sus edificiul c�ruia ei i-au pus prima piatr�, s� p�str�m pentru cei care nu sunt �nc�, patrimoniul l�sat nou� mo�tenire de cei care nu mai sunt!

Avem toate motivele de a ne sim�i mai ata�a�i de Patrie, c�ci Patria este �i instrumentul indispensabil al drept��ii sociale.
Enormul efort pe care �l presupune �mp�r�irea echitabil� a riscurilor �i avantajelor colective �i are punctul de sprijin �n Patrie.

Nu putem avea drepturi dac� suntem diviza�i, dac� nu form�m o opinie public� capabil� s�-�i sus�in� punctele de vedere.
Unitatea na�ional� este singura �n stare s� consolideze �i s� �mbun�t��easc� statul de drept.
Nu trebuie deci s� ne iubim Patria doar pentru c� este locul unor amintiri comune ci �i pentru c� este locul unor speran�e comune.

Tomescu Ionu�

DESPRE NA�IUNE

Dator�m totul Na�iunii.
N�sc�ndu-ne mo�tenim o datorie fa�� de ea.
Datorie = contract.

Individul nu se na�te �mplinit. El are nevoie de Na�iune ca s� se dezvolte �i ca s�-�i manifeste poten�ialul.
Nu puteam cre�te, nu ne puteam realiza f�r� ajutorul p�rin�ilor, al rudelor, al profesorilor, al prietenilor, al tuturor celor de un neam cu noi �i f�r� resursele unui teritoriu, Patria, ap�rat �i �ntregit cu jertf� de s�nge de �nainta�i.

Na�iunea e totodat� �i principala condi�ie a unei reale libert��i individuale.
Omul f�r� r�d�cini, care se vinde oricui �i d� mai mult, nu poate fi liber.

Pentru a progresa Na�iunea are nevoie de unitate.
Pentru a realiza unitatea Na�iunii e nevoie de dreptate.
�ndatoririle sociale �i ajutorul acordat de stat trebuie �mp��ite echitabil.
Bog��ia fiind �n egal� m�sur� rezultatul mo�tenirii comune �i al efortului personal e drept ca bogatul s� contribuie la sus�inerea na�iunii �n func�ie de averea sa.
S�racul trebuie ajutat �i ap�rat de abuzuri. S�r�cia nu e viciu.
Dac� Na�iunea e puternic� �i prosper� ne e bine la to�i.

Tomescu Ionu�
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX!

AVEM DREPTUL S� SPER�M

�mi amintesc cu emo�ie de primul 1 Decembrie la care am participat.
Aveam 5 ani �i tata m-a ridicat pe umeri ca s� pot vedea mai bine.
Era o s�rb�toare frumoas� �i emo�ionant�.
M-au impresionat numeroasele steaguri tricolore, mul�imea de oameni adunat� �n ciuda vremii reci �i mohor�te, muzica interpretat� de fanfar�, defilarea armatei.
De atunci am fost �n fiecare an la arcul de triumf de 1 Decembrie.

Port Rom�nia �n suflet.
Ea e m�ndria �i reperul meu.
Ea d� sens vie�ii mele.
M� �nc�nt� peisajele ei minunate, iernile ei capricioase, prim�verile ei c�nd pare c� raiul coboar� pe p�m�nt, verile ei caniculare, toamnele ei c�nd frunzele se a�tern pe alei ca un covor de aram�.

Rom�nia evolueaz�.
Oamenii se schimb�.
De diminea�� mi-am v�zut vecinii arbor�nd tricolorul la balcoane.
Sunt convins� c� vom participa to�i la manifest�rile de Ziua Na�ional�.

Avem multe calit��i, avem �i defecte.
Ne �mplinim destinul �n felul nostru.
Ceea ce suntem se exprim� �n limba pe care o vorbim.
Ast�zi vom s�rb�tori �i vom c�nta �n rom�ne�te.

Limba rom�n� ne seam�n�.
Limba rom�n� tr�ie�te.
Ea pl�nge, r�de �i c�nt�.
Ea are cuvinte care �mb�rb�teaz�, care dau �ncredere �n viitor, care r�sun� ca salvele de tun.
Am luptat, lupt�m, vom lupta!

S�rb�torile sunt insule pe marea amintirilor.
Navig�m de la o insul� la alta urm�ndu-ne cursul istoriei.
Ne revine �n minte eroismul celor care au �nf�ptuit Rom�nia Mare �i ne rec�p�t�m speran�a.
�n zile, cum e cea de ast�zi, avem dreptul s� sper�m.

P�rvu Ana Maria
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Rominia are sufletul intins pe tot mapamondul, acum.
Nu mai sintem inchistati intre granite.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

RELIGIE �I PATRIOTISM

Patriotismul, acest mare �i nobil sentiment, e de admirat mai ales la cre�tin.
Cre�tinul patriot, c�nd �i ap�r� �ara, st� neclintit �n fa�a mor�ii �i o �nfrunt� cu curaj.

Religia e inseparabil� de adevaratul patriotism.
Patriotul cre�tin �i iube�te Patria pentru c� este pentru el �ntruchiparea Patriei Cere�ti. El o sluje�te cu credin�� �i se sacrific� cu bucurie pentru ea fiindc� aceasta �i asigura accesul �n Patria Ve�nic�

Patriotismul e greu de conceput f�r� credin�� �n Dumnezeu.
Ar mai �nfrunta soldatul toate ororile c�mpului de lupt� cu acela�i curaj f�r� alt� speran�� dup� moarte dec�t neantul?

Religia le arat� celui mai umil soldat cre�tin �i generalului s�u aceea�i coroan� str�lucitoare pentru eventualitatea c� vor c�dea pentru Patrie.
Astfel se explic� devotamentul, curajul �n lupt� �i devin de �n�eles.

Anticii spuneau: �S� lup�i pentru altare �i c�mine.� (�Pro aris et focis.�)
Vitejii cavaleri din evul mediu, aceste admirabile modele de patrio�i cre�tini, aveau ca devize: �Religie �i Patrie�, �Dumnezeu �i Patria�, �Credin�� �i onoare�. �n g�ndirea lor ap�rarea Patriei se identifica cu ap�rarea credin�ei.
To�i marii no�tri voievovozi au g�ndit �i s-au comportat ca ace�ti cavaleri.

Mare� R�zvan
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CE NE �NVA�� ISTORIA

Un popor nu-�i poate �mplini destinul f�r� o �ar�, adic� f�r� propriile-i resurse.

Dumnezeu a dat fiec�rui popor o �ar� �i o menire.
Popoarele care r�m�n fidele menirii lor �i ��rii lor au parte de pace, abunden�� �i fericire.
Popoarele care se �ndep�rteaz� de menirea lor �i de �ara lor au sabia deasupra capului.
Toate relele se abat asupra lor p�n� c�nd revin la calea cea dreapt�, iar dac� persevereaz� �n r�u invazia, dezmembrarea teritoriului, exilul �n mas� �i chiar exterminarea le fac s� dispar�.

Fiecare popor are o misiune divin� de �ndeplinit �i un �el de atins.
Un popor, oric�t de slab, nu are de ce s� se team� dac� r�m�ne credincios lui Dumnezeu,��rii lui �i misiunii lui divine.
Chiar �nconjurat de na�iuni puternice, ambi�ioase �i hr�p�re�e, Dumnezeu �l va ap�ra.

Soarta noastr� ca popor st� �n puterea lui Dumnezeu �i �n m�inile noastre.
Na�terea noastr� ca popor cre�tin �n viforul marilor migra�ii, c�nd imperii au fost �terse de pe fa�a p�m�ntului, nu este o �nt�mplare ci lucrarea lui Dumnezeu.
El s-a folosit de st�mo�ii no�tri pentru a �ine vie lumina adev�ratei credin�e pe p�m�ntul acesta aflat �n calea tuturor r�ut��ilor.
Credin�a �nainta�ilor �n Pronia Cereasc�, eroismul lor, dragostea lor de mo�ie sunt scrise cu litere de s�nge pe tot cuprinsul ��rii.
S� fim credincio�i, curajo�i �i virtuo�i ca ei ca s� putem privi viitorul cu �ncredere.

Predescu Virgil
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CE-AM AVUT SI CE-AM DISTRUS. Radiografia acad. Dinu C Giurescu asupra societatii romanesti

* Baza industrial� existent� �n 1989 a disp�rut. Numeric, cel pu�in 80% din capacit��ile de produc�ie au fost date la fier vechi. �n Bucure�ti existau �n decembrie 1989 cel pu�in 47 mari �ntreprinderi. Au disp�rut complet 34
* Tot efortul de industrializare al Rom�niei din secolul XX a fost �n cea mai mare parte anulat. O atare distrugere a industriei proprii este, dup� toate probabilit��ile, unic� �n Europa dac� nu �i �n lume. Rom�nia nu mai are �n proprietate nici o unitate industrial�, cele �n func�ie apar�in firmelor straine
* Coopera�ia me�te�ug�reasc� de produc�ie a disp�rut �i ea �n cea mai mare parte. Dac� vrei s�-�i repari un pantof, g�sirea unui atelier seam�n� cu un joc la loterie.
* Agricultura prin m�surile luate �n anii �90, a revenit la o f�r�mi�are care o fac neproductiv�. Rom�nia nu mai produce hrana de care are nevoie �i import� nu numai gr�u, dar �i legume, fructe din ��ri europene, africane �i chiar din America de Sud
* Comer�ul se desf�oar� �n mall-uri cu megamagazine. Care este ponderea �n megamagazine a m�rfurilor produse �n Rom�nia? Imaginile cu �nghesuiala cump�r�torilor de s�rb�tori la casele de marcat nu �nseamn� bun�stare
* Comer�ul exercitat individual-particular s-a redus la maximum; micile magazine de cartier unele rezist�, altele s-au �nchis, iar ponderea lor este prea pu�in semnificativ�.
* Sistemul bancar-financiar apar�ine, �n propor�ie de cel pu�in 90% � b�ncilor str�ine
* De ce p�n� �n 2009 inclusiv, au fost bani �i dintr-odat� nu mai sunt? Opinia public� nu a primit o explica�ie ra�ional� �i nici cum sunt folosite aceste 20 de miliarde
* Urm�rile �mprumutului: a) reducerea cu 25% a salariilor �i cu 15% a pensiilor

b) disponibiliz�ri repetate �n 2010, 2011 si 2012 c) reducerea �n continuare a salariilor �ntruc�t noua gril� de salarizare a pornit de la un prag mai jos dec�t acela anterior d) �nghe�area salariilor �i pensiilor pe 2012 e) hot�r�ri judec�tore�ti definitive pentru plata unor drepturi b�ne�ti nu sunt respectate �i am�nate cu motivarea c� nu sunt bani f) investitiile sunt �ndreptate spre firmele clientelare ale regimului

* FMI execut� un control direct asupra bugetului �i administra�iei ��rii. Acest for �recomand� ce trebuie privatizat sau pus sub management privat. �ntr-un fel, situa�ia se aseam�n� cu aceea a Rom�niei din anii 1948-1958 c�nd hot�r�rile conducerii de atunci erau supuse aprob�rii prealabile a Moscovei
* Trecerea � tot la recomandarea FMI � sub management privat a unor mari unit��i care mai sunt proprietatea statului
* V�nzarea �n continuare a resurselor naturale, exploatarea perimetrelor maritime petrolifere; atacarea p�durilor virgine.Veniturile ce vor reveni statului rom�n din v�nzarea unor asemenea resurse sunt minimale

Conducerea politica,degradare fara precedent

* Via�a politic� cunoa�te, �n ultimii 6-7 ani, manifest�ri aparte, care �ncalc� at�t Constitu�ia ��rii, c�t �i regulile UE
* Formarea unei majorit��i parlamentare cu ajutorul unui �partid� care nu a fost validat �n alegeri �i voteaz� automat cu partidul principal de guvern�m�nt
* Metode speciale de votare : asumarea r�spunderii de c�tre guvern; aprobarea tacit� ; num�r�toare �n vitez� (num�r�toarea expres) ; ordonan�ele de urgen�� aprobate �n bloc
* Politizarea aparatului de stat p�n� la treptele inferioare. Se va ajunge la partidul-stat existent �n 1989
* Transformarea guvernului �ntr-un simplu instrument de execu�ie, de aplicare a dispozi�iilor Pre�edin�iei
* Eliminarea complet� a dialogului dintre partide pentru ob�inerea unei solu�ii negociate; compromisul politic nu exist� �n mentalul �i practica partidului principal de guvern�m�nt; exist� numai dorin�a de eliminare cu orice pre� �i prin orice mijloace a adversarilor
* Jaloane pentru fraudarea viitoarelor alegeri : votarea prin coresponden��, tinerea concomitent� a viitoarelor alegeri, locale �i parlamentare, contrar prevederilor constitu�ionale, c�t �i a practicii UE
* Prin mai multe ini�iative legislative sau de facto din ultimii ani, guvernul se �ndreapt� spre destr�marea teritorial� �i juridic� a statului rom�n.
* Atacarea teritoriului. �mp�r�irea Transilvaniei �n dou� regiuni de dezvoltare pe linia desp�r�itoare trasat� de dictatul de la Viena din august 1940. O atare propunere care deschide calea unei diviz�ri de facto � economice �i etnice � a Transilvaniei. Ce mai r�m�ne din defini�ia Rom�nia stat na�ional unitar �i indivizibil?
* Integritatea teritorial� este pus� direct sub semnul �ntreb�rii �i prin: proiectul de desfiin�are a jude�elor existente
* Politica oficial� (guvernamental�) fa�� de comunele rom�ne�ti din jude�ul Covasna este �i ea gr�itoare: aceste localit��i � prin reprezentan�ii lor � nu au primit nici un fel de sprijin b�nesc de la guvern pentru activit��ile lor culturale.
* Alc�tuirea statal� este pus� la �ndoial� prin criticarea �i blamarea repetat� a diferitelor categorii socio-profesionale: medici, judec�tori, profesori, poli�i�ti; prin referiri negative privind institu�ii ale statului.
* Legea arhivelor acum �n faza de promulgare reprezint� �nc� o lovitur� dat� statului rom�n. Legea �ng�duie scoaterea unor arhive originale �i restituirea lor c�tre emiten�i. Aplicarea unei asemenea legi �nseamn� aprobarea legal� pentru destr�marea arhivelor na�ionale cu toate consecin�ele previzibile
* Reforma s�n�t��ii a dus la �nchiderea a zeci de unit��i, tot �n numele economiilor bugetare. Faza a doua a acestei reforme preconizeaz� acum limitarea asisten�ei medicale la un pachet-tip
* Codul muncii votat nu demult este net �n defavoarea salaria�ilor �i acord� angajatorilor mai multe �nlesniri �n desfacerea contractelor de munc�
* Prin desfiin�area industriei existente �n 1989 �n propor�ie de cel pu�in 80%, prin �nchiderea atelierelor me�te�ug�re�ti �i prin emigrarea a peste 2.000.000 de persoane, muncitorimea din Rom�nia s-a redus considerabil �i numeric dar �i ca for�� de ac�iune
* Siguran�a personal� a cet��eanului �i a bunurilor sale este amenin�at� de limitarile bugetare si concedierile masive in Politie si Jandarmerie
* �nghe�area salariilor �i a pensiilor pe de o parte �i cre�terea pre�urilor pe de alt� parte, �ngr�desc �i chiar opresc reac�iile corpului social preocupat zilnic de cum s� fac� fa�� cheltuielilor de supravie�uire.
* M�surile luate sub lozinca �reformei institu�ionale� erodeaz� pas cu pas statul rom�n, sl�besc autoritatea institu�iilor sale. Cet��eanul se simte ast�zi mai expus presiunilor de tot felul �i mai nesigur de viitorul s�u �i al copiilor s�i dec�t cu 6-7 ani �n urm�
* Atitudinea indiferent� a oficialit��ilor fa�� de tot ce aminte�te identitatea rom�neasc�, tradi�iile, personalit��ile reprezentative, istoria, limba vorbit� ast�zi tot mai st�lcit�
* Noua lege a educatiei favorizeaza formarea unei generatii fara identitate nationala

Dinu C. Giurescu, Decembrie 2011

ROM�N L�NG� ROM�NI
de Predescu Virgil

Descurajarea s� nu te-nfr�ng�,
Suntem al�turi de tine to�i.
Nu l�sa speran�a s� se sting�,
E�ti t�n�r, lupt� c�t �nc� mai po�i.

Nu-i asculta pe venetici,
N-o s�-�i g�se�ti fericirea departe.
R�m�i �n �ar�, stai aici,
Rom�n l�ng� rom�ni p�n� la moarte.

Cu fra�ii chinui�i de nevoi,
Nevoia �mp�rte-o fr��e�te.
A�a se obi�nuie�te la noi
�i a�a e cre�tine�te.

La ce bun averi �i palate
C�nd printre str�ini tr�ie�ti,
C�nd de �ar� o lume te desparte,
C�nd �n jur doar ostilitate g�se�ti.

AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CODUL ORDINULUI CAVALERILOR DIN EVUL MEDIU

1. Vei crede �n �nv���tura Sfintei Biserici a lui Hristos �i-o vei urma.
2. Vei ap�ra Biserica Cre�tin�.
3. �i vei respecta pe cei slabi �i-i vei ocroti.
4. ��i vei iubi Patria.
5. Nu te vei retrage niciodat� din fa�a du�manului.
6. Vei lupta pentru Credin�a Cre�tin�.
7. Vei spune adev�rul �i vei r�m�ne credincios cuv�ntului dat.
8. Vei fi generos �i milos cu aproapele.
9. Oriunde �i oric�nd vei fi ap�r�torul Binelui �i al Drept��ii.
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

"Unde este Dumnezeu, mam�? Unde este Dumnezeu, tat�? Nu vede�i c� �nnebunim f�r� El?
(scrisoare de adio)

� Salva�i sufletele noastre� , S.O.S�..,
a�a a �ndr�znit s� scrie cineva pe peretele closetului de la liceu ( printre toate celelalte porc�rii sexuale), da, acesta e strig�tul meu nerostit, poate strig�tul genera�iei mele, �nn�bu�it �n inimile noastre, sub mormanele de gunoi ale vie�ii de zi cu zi, de chi�toace �i sticle goale, de prezervative �i seringi; de decibelii muzicii date la maxim, de buzele �i corpul celui �mbr��i�at nu din dragoste ( ce e aia cred c� nu �ti�i nici voi!), ci din disperarea aceea sc�rboas� a b�tr�nilor neputincio�i, de a nu fi singuri! Da, acesta e adev�rul nostru, partea cea nobil� �i frumoas� din noi, �i nu putem s�-l scriem dec�t pe pere�ii veceului!
De c�te ori deschidem gura sau �ntindem m�na c�tre voi ne trata�i ca pe ni�te cer�etori: ne da�i repede bani sau dulciuri sau �oale ca nu cumva s� nu ne ias� de pe buze strig�tul acesta periculos care v-ar pune �n cea mai jenant� postur� din via�a voastr�, aceea de a nu �ti pentru ce tr�i�i sau care e sensul vie�ii la care ne-a�i chemat, n�sc�ndu-ne, ori ca nu cumva m�na �ntins� s� cer�easc� Adev�rul pe care nu-l cunoa�te�i, asta fiind maximum de onestitate de care sunte�i �n stare pentru c� �n rest ne min�i�i f�r� probleme� De fapt, ne umple�i �i nou� farfuriile cu ceea ce curge, ieftin, din televizoare�
Ne da�i bani �i o rupe�i la fug� s� face�i al�ii, l�s�ndu-ne singuri cu cel mai viclean dintre mon�trii acestei lumi: Banul. Parc� el ar fi nu numai st�p�nul vostru ci �i copilul vostru: de multe ori m� �ntreb dac� voi face�i bani pentru mine sau eu m-am n�scut ca s� da�i un sens nobil sclaviei voastre� De�i nu suntem boga�i, nici bancheri, nici afaceri�ti, �n casa noastr� se vorbe�te mereu numai despre bani� �i c�nd mi-i da�i o face�i cu satisfac�ia celui care �i-a �mplinit deplin datoria sa, sf�nt�, de p�rinte�
Poate c� deja nu mai �ti�i s� face�i altceva. C�nd era�i tineri v-a�i v�ndut sufletele Banului, a�i acceptat via�a pe care o d� Banul, �n locul celei pe care o d� Dumnezeu; �i via�a pe care o d� Banul e o moarte travestit�, a�a cum iubirea pe care o d� banul e prostitu�ie�
C�nd voi v-a�i v�ndut sufletele ne-a�i v�ndut �i pe noi, chiar dac� nu eram n�scu�i. C�ci v�nz�ndu-v� a�i f�cut din lume o pia�� de suflete�
�tiu, dup� ce ve�i citi aceste r�nduri v� v-a p�rea r�u c� nu m-a�i avortat�
�de�i majoritatea timpului mi-l petrec, ca un avorton, pe net, c�ut�nd acolo ceea ce nu mai g�sesc �n lumea voastr�: o buc��ic� de via�� proasp�t�, cinstit�, care s� poat� fi tr�it� ca un om nu ca o ma�in�. Dar �i acolo nu-s dec�t al�i dispera�i ca mine, care ajungem s� mu�c�m unii din al�ii, pentru c� �i net-ul e pustiu ca �i vie�ile voastre, dar cel pu�in nu doare ca minciuna care vine de pe buzele p�rin�ilor t�i� Deseori stau minute �n �ir privind lumina monitorului, sim�ind radia�iile ecranului ca o m�ng�iere rea, otr�vitoare� dar v�dit rea �i otr�vitoare, nu ca m�ng�ierea involuntar� pe care mi-o da�i pun�ndu-mi bancnotele �n palm�.
Oare de ce am ajuns noi, adolescen�ii de azi, s� spunem ceea ce sim�im �i g�ndim doar �n scrisorile de r�mas bun ale sinuciga�ilor? Nu mai e loc pentru Adev�r �n aceast� lume? Adev�rul nu e bun dec�t pentru a muri?...
M� doare p�n� la os tot ceea ce v� scriu, fiecare cuv�nt �i fiecare virgul� Pentru c� �i aceasta e o scrisoare de r�mas bun�
Am ajuns ni�te pref�cu�i care abia a�teapt� pauzele ca s-o zbugheasc� printre blocurile din jurul liceului, acolo unde am ascuns o sticl� de b�utur� �i un pachet de �ig�ri, unde dans�m �i r�dem �i ne s�rut�m cu patima unui protest, scandaliz�ndu-i pe locatari� �i ei, s�racii, se tem de noi, nu ne spun nimic, le e team� c� o s�-i caftim c�nd vor ie�i s� duc� gunoiul�. Le e fric� de pumnii no�tri, pentru c� nu ne-au luat niciodat� povara neagr� din suflete� De fapt, sunt �i unii care ne �njur� �i ne alung�, cu acordul tacit al b�tr�neilor frico�i de la ferestre, care parc� toat� via�a n-au �nv��at nimic altceva dec�t s�-i alunge pe al�ii din sufletul lor�ca s� nu pun� �n pericol am�r�ta �i igrasiata lor via�� pe care n-a� primi-o nici de poman�!
Voi ne da�i bani �tiind c� noi �i cheltuim pe b�utur�, droguri �i sex protejat ( care v� protejeaz� de fapt pe voi de �complica�ii�, de efectele nedorite ale vie�ii moderne, civilizate!). Parc� a�i investi �ntr-un serviciu de deratizare care v� scute�te de noi �i de problemele noastre suflete�ti ca de �obolani �i g�ndaci de buc�t�rie� �mi dau tot mai mult seama c� voi ave�i nevoie de industriile divertismentului mai mult dec�t noi: c�ci ce v-a�i face voi, p�rin�ii, dac� �ntr-o zi c�nd s-ar lua curentul, ar trebui s� �ine�i loc de calculator, televizor, bar �i prieten la un loc? N-a�i fi cu totul dep�i�i? A�i mai z�mbi a�a frumos, relaxa�i, ca atunci c�nd ne da�i bani ca s� ie�im �n ora�?...
Iat�! Nici m�car nu �ndr�znim s� �ndrept�m c�tre p�rin�ii no�tri strig�tul nostru de ajutor� Iat�, c� nu credem �n voi� Unde e dragostea care ne-ar fi dat aceast� credin�� ? A�i v�ndut-o demult pe confort, pe gresia �i faian�a din baie, pe ma�ina nou� din garaj �i pe toate celelalte fleacuri pe care mi le b�ga�i �n ochi ori de c�te ori sim�i�i �n mine revolta� �i ce m� doare cel mai tare: nu vre�i de la mine dec�t un singur lucru: s� ajung la fel ca voi! Pentru asta m� pl�ti�i �i-mi �ng�dui�i toate!
Voi nu v� pute�i salva nici pe voi �n�iv� Nici societatea, nici �coala, forme de senilitate consfin�ite prin vot o dat� la 4 ani�
Numai Dumnezeu ne-ar putea scoate din toat� farsa asta tembel� �i murdar�Dar El�unde este?
Unde este Dumnezeu, mam�?
Unde este Dumnezeu, tat�?
Nu vede�i c� �nnebunim f�r� El?
Nu vede�i c� banii pe care ni-i da�i sunt bani de �nmorm�ntare a sufletelor noastre?
Nici profa de religie nu-L cunoa�te pe Dumnezeu� �tie doar s� mute piesele unui muzeu religios din magazie �n sufletele noastre� Ne mai at�rn�, �n �colierul� disper�rii noastre, un bolovan pe care scrie religie�
O coleg� satanist� m-a invitat s� m� al�tur grupului lor� Am refuzat-o�. Oricum via�a noastr� obi�nuit� sem�n� cumplit de mult cu ritualul �i cultul lor: presupune respingerea, hulirea, batjocorirea �i uciderea a tot ce este curat �i nobil �n noi ca s� ne accepte� Cine?!
De aceea �i ea �i �tovar�ii� ei se simt �n aceast� lume ca pe�tele �n ap� �i ceea ce pentru mine este dureros, pentru ea este pl�cut�.Practic ea �mi cere s� m� bucur de r�u, de absurdul �n care ne cufund�m tot mai mult� de anormalitatea rela�iei noastre�
Dar prefer s� mor dec�t s� accept asta�
������������������������������������

Dragii mei, scumpii mei p�rin�i!
Acestea ar fi trebuit s� fie ultimele mele cuvinte�
Preg�tisem totul, �n detaliu� C�nd a sunat Ana �i mi-a zis s� mergem la m�n�stire� Am refuzat �i m-am dus s� m� culc; dar st�nd �n pat m-am g�ndit c� dac� tot m-am hot�r�t s� mor, ce mai conteaz�? Dac� cineva m-ar face s� m� r�zg�ndesc, �nseamn� c� hot�r�rea mea e o iluzie, �nseamn� c� mi-e fric�, �nseamn� c� nu fac dec�t s� spun cuvinte goale, s�-i mint pe to�i ca s� m� dau �n spectacol, �i �n cel mai sc�rbos, acela de a cer�i aten�ie cu moartea ta�
C�nd orice ai face �i tot nu e�ti b�gat cu adev�rat �n seam�, nu-�i mai r�m�ne dec�t moartea: �tii c� la �nmorm�ntare vor fi sentimente adev�rate, c� vei fi pl�ns �i regretat a�a cum nu ai fost niciodat�, �TII C� ATUNCI VEI AVEA VALOAREA PE CARE O MERIT� ORICE OM DE PE PLANETA ASTA C�ND ESTE �N VIA��, mila aceea esen�ial� care, oric�t de c�zut ai fi, te �mpinge s� te ag��i de via�� �tii c� oamenii de l�ng� sicriul t�u se vor fi trezit cu adev�rat, c� te vor privi �i-�i vor vorbi din inim� DIN INIMÅDIN INIM����!!!!!!!!.....
Asta am g�sit la m�n�stire, mam� �i tat�: propria INIM�!
M� dusesem s� d�r�m ultima redut� a vie�ii, m� dusesem s� �nfrunt �i ultimele argumente ale sufletului, cele religioase� M-am dus cu o hot�r�re furioas�
Am intrat �n chilia unui c�lug�r sub�ire �i palid, care privea �n podea ca �i cum ar fi urm�rit o furnic� prin microscop� Mi-a f�cut semn cu m�na s� m� a�ez pe un scaun, apoi s-a a�ezat �i d�nsul�
Au trecut c�teva minute p�n� c�nd s�-mi dau seama c� t�cerea lui e mai puternic� dec�t furia mea, �i via�a din trupul acela numai piele �i os, �nmiit mai tare dec�t toat� lumea aceea plin� de disperare �i ipocrizie din care veneam� �ncet-�ncet, f�r� un sunet, inima mi se dezghe�a: frigul din ea se evapora ca �i cum suflarea cald� a cuiva ar fi cuprins-o, ca �i cum un suflet ar fi intrat �n mine �i mi-ar fi �mbr��i�at sufletul ca s�-l �nc�lzeasc�
N-am crezut c� exist� a�a ceva, o astfel de dragoste�. Am v�zut mereu numai atingerea trupurilor, �mbr��i�area lor disperat�, care nu atinge sufletul, care las� sufletele �i mai singure �i mai pustii ��i mai reci�
EXIST� DRAGOSTE, MAM�!!!
EXIST� DRAGOSTE, TAT�!!!
Suntem �n noiembrie �i-n mine e prim�var�! �n�elege�i?
Sunt plin� de izvoare care curg prin noroiul pe care l-au l�sat toate iernile vie�ii mele �n urm� care acum nu mai e ascuns sub falsul alb al z�pezii�. V�d �n mine toat� murd�ria lumii �i am mai mult� poft� de via�� ca oric�nd! Dar e Soare pe cerul sufletului meu, Lumin� �i c�ldur�, �i �tiu c� El are puterea de a usca totul �i de a face s� creasc� iarba; �i c� vor ie�i flori�.
St�team �n chilia aceea, �ntr-o t�cere tot mai cald� �i mai duioas� M� a�teptasem s� fiu �nt�mpinat� cu re�inere, s� fiu judecat� �i comb�tut�, mustrat�, luat� la rost, s� mi se �in� predici� �i nimic din toate acestea� Doar un preot c�lug�r care t�cea� Doar metaniile din m�na lui se mi�cau �ncet ca un ceas care m�sura, nu timpul, ci mila� De la o boab� la alta, mila aceea plin� de �n�elegere, tot cre�tea� p�n� mul�imea ei mi-a ap�sat inima at�t de tare �nc�t am izbucnit �n pl�ns� M-am aruncat la picioarele lui �i am �nceput, pl�ng�nd �n hohote, s� spun totul, TOTUL, TOOOOTTTUULLL�.
Nu mai �tiam cine �i unde sunt, nu mai sim�eam spa�iul �i timpul�. Doream cu disperare doar ca bun�tatea aceea ce mi se descoperise s� r�m�n� cu mine: s� stau �n casa ei �i s� m�n�nc la masa ei �i s� privesc prin fereastra ei, s� fiu copilul ei, care se joac� �n curtea ei, care se bucur� de laudele ei� �i pentru asta trebuia s� spun totul, s� dau totul afar� din mine, s� m� eliberez de tot ce fusesem p�n� atunci�. S� dau afar� tot ce era de afar�, tot �ntunericul �i sc�netul din�ilor sufletului meu� Aici �n dragostea aceasta ar fi trebuit s� m� nasc �i s� locuiesc �i s� cresc� Aici ar fi trebuit s� fiu dintotdeauna �i s� nu cunosc altceva� Dar eu m-am n�scut afar�, din oameni izgoni�i din Rai, care s-au �nv��at s� tr�iasc� afar�, �n �ntuneric �i-n mijlocul disper�rii� Oameni care au colonizat ura �i durerea continu� Oameni care locuiesc �n mla�tin� �i s-au �nv��at cu c�ldura ei fetid� Au uitat mireasma bun�t��ii �i dragostei lui Dumnezeu�
M-AM �NDR�GOSTIT, MAM�!
Iubesc, tat�!
Nu un b�iat, nu o hain�, nu o muzic�, nu un liceu, nu o carier�!
M-am �ndr�gostit de Via��, de Dumnezeu �i de Om! Toate acestea m-au str�ns �ntr-o singur� �mbr��i�are de nesf�r�it� dragoste �i duio�ie c�nd m-au cuprins de umeri �i m-au ridicat, nu de pe podeaua de lut a unei chilii, ci din ad�ncul morm�ntului �n care locuia sufletul meu�
Acum, chiar dac� lumea �ntreag� ar pieri, cu toate lucrurile �i modele ei, FERICIREA MEA AR R�M�NE NE�TIRBIT�! Pentru c� acum ea nu mai vine din afara mea spre �nl�untrul meu, ca s� depind� de capriciile lumii: ci vine din l�untrul meu �i cre�te p�n� se revars� �n jurul meu: �i nu trebuie dec�t un singur lucru: s� r�m�i credincioas� Izvorului ei, Iisus Hristos Cel R�stignit. Din El curge, nespus de bogat�, aceast� iubire duioas�, m�ng�ietoare care �n�elege �i iart� �i �ndreapt�, cu nespus� bl�nde�e, toate r�t�cirile sufletului�.
At�t mi-a spus c�lug�rul acela la sf�r�itul spovedaniei mele: Acesta Care a luat asupra Sa p�catele tale �i �i-a dat iertarea, Acesta Care �i-a luat sufletul �n bra�e ca pe un prunc �i �i l-a �nc�lzit cu Suflarea Lui d�t�toare de via��, este IISUS HRISTOS, Dumnezeu Care S-a f�cut Om, r�stignit pentru vina ta �i �nviat pentru via�a ta�
�tiu c� nu ve�i �n�elege� Oare poate cineva, f�r� s� fi cunoscut el �nsu�i, din experien�� personal�, cele scrise de mine?
Dar totu�i am �ndr�znit s� v� povestesc� totu�i, �ndr�znesc s� n�d�jduiesc, c� �ntr-o zi, ve�i �n�elege�
�n zori, dup� priveghere, la sf�r�itul Liturghiei, p�rintele mi-a f�cut semn s� m� apropii �i s� m� �mp�rt�esc� Nu v� pot spune ce s-a �nt�mplat atunci� Doar c� ceea ce am cunoscut �n Sf�nta Spovedanie a fost doar un mic prolog�
�tiu c� nu pute�i �n�elege� Dar v� rog, v� rog din toat� inima s� m� crede�i: NICIODAT� NU MI-A FOST MAI DOR DE VOI! NICIODAT� NU V-AM IUBIT MAI CURAT �I MAI MULT!...
Asear�, c�nd v-am cerut bani pentru imaginara aniversare la care trebuia s� merg nu �tiam c� am spus ultima minciun� �tiam c� m� duc s� distrug �i ultimul argument al vie�ii� �i, iat�-m�, ca o �ntoars� din mor�i, ca o ie�it� din iad! Ca o �nvins� de Via��! Doar pentru c� Cineva a readus Dragostea pe p�m�nt, deschiz�ndu-�i bra�ele �naintea noastr� �i �mbr��i��ndu-ne a�a cum suntem cu pre�ul celor mai cumplite r�ni�
Acum, dragii mei, am pentru ce s� tr�iesc� Am ce s� dau� Acum nu m� mai sperie nici o durere� c�ci Hristos le-a transformat pe toate �n dureri de na�tere ale Iubirii�
Aceasta trebuia s� fie o scrisoare de adio� �i este! Spun ADIO �ntunericului, fricii �i mor�ii, dezn�dejdii �i singur�t��ii� Adio! �n Numele Lui�"

LA CUMP�R�TURI

Eram furioas� pe toat� lumea.
Pe �efii mei care �n ajun de Cr�ciun m� �inuser� la servici peste program.
Pe �efii so�ului meu trimis tocmai acum �ntr-o delega�ie.
Pe oamenii care se �mbulzeau pe str�zi.

A�a se face c� am ajuns bomb�nind la magazinul unde �mi fac de obicei cump�r�turile.
Croindu-mi cu greu drum prin mul�ime am trecut �n revist� pre�urile articolelor pe care a� fi vrut s� le achizi�ionez �i m-am �nfuriat �i mai r�u.

La raionul cu juc�rii am v�zut un pu�ti de 5 - 6 ani privind lung la un avion din lemn frumos colorat care ar�ta foarte ispititor pentru cei de v�rsta lui.
- Putem s�-l cump�r�m mam�? spuse el �n cele din urm� adres�ndu-se tinerei femei de l�ng� el.
- Nu puiule, dar poate c� �i-l va aduce Mo� Cr�ciun, �i r�spunse aceasta cu o infinit� triste�e �n glas.
- V-a� putea �mprumuta ni�te bani, am intervenit eu timid.
Biata femeie ar fi vrut s� refuze, dar privind-�i copilul oft� �i f�cu semn din cap c� accept�.

Copilul lu� avionul de pe raft �l privi �i �l puse la loc.
- Nu-l mai vreau, zise el.
Mama b�ie�elului, surprins�, lu� �i ea avionul �l cercet�, apoi �ntorc�ndu-se spre mine �mi explic�:
- E produs �n str�in�tate de cei din cauza concuren�ei c�rora a fost �nchis� recent fabrica unde lucra so�ul meu.

Mi-am terminat cump�r�turile mult mai furioas� dec�t c�nd le �ncepusem.
Nu reu�eam s�-l uit pe b�ie�el.

Poescu Angela

AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

A VENIT CR�CIUNUL
de Placide Cappeau

Miezul nop�ii cre�tini, e ora solemn�
C�nd Iisus s-a pogor�t din slava cereasc�,
Ca s� �tearg� pata originar� nedemn�,
�i Tat�lui S�u m�nia s�-i potoleasc�.

Lumea �ntreag� de speran�� tresare,
Aceast� noapte �i d� un Izb�vitor.
Popor �n genunchi! A�teapt� a ta eliberare!
A venit Cr�ciunul! Iat�-L pe M�ntuitor!

Lumina credin�ei noastre arz�toare
Ne aduce l�ng� Copilul at�t de dorit,
Cum odinioar� o stea str�lucitoare
I-a condus pe magii de la r�s�rit.

Regele regilor se na�te �ntr-o iesle umil�.
Puternici ai clipei �ncrez�tori �n viitor
Iubi�i-v� aproapele, de el fie-v� mil�,
Smneri�i-v�, urma�i-L pe M�ntuitor!

M�ntuitorul a zdrobit lan�urile toate,
P�m�ntul e liber �i Cerul z�mbe�te.
�n orice sclav El vede un frate,
Pe cei chinui�i iubirea-i une�te.

�ntreaga lume �i e recunosc�toare
C�ci pentru noi se na�te, sufer� �i e r�stignit.
Popor �n picioare! C�nt� a ta eliberare!
E Cr�ciunul! Sl�vi�i pe Cel de Cer d�ruit!

Traducere de P�rvu Ana Maria
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Pe cei apropiati ii simti in tine, indiferent unde sint.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

CALUL TROIAN

Grecii, care au �ncercat f�r� succes timp de zece ani s� ocupe Troia prin for��, se hot�r�sc �n cele din urm� s� recurg� la un �iretlic.
Se prefac c� se �mbarc� pe cor�bii �i se ascund �ntr-un golf din apropierea cet��ii.
La plecare las� �n urma lor un cal enorm de lemn cu o mul�ime de solda�i ascun�i �n interiorul lui.
Troienii veni�i �n tab�ra grecilor v�z�nd ciud��enia se pierd �n supozi�ii.
Unii, ca Thymetes, cer s� fie dus calul de lemn �n ora�, al�ii, ca Laocoon, cer distrugerea lui.
Dup� multe ezit�ri hot�r�sc aducerea calului �n cetate.
Pentru c� nu pot introduce colosul pe niciuna din por�i troienii sunt nevoi�i s�-�i distrug� singuri o parte din zidurile de ap�rare.
�To�i se apuc� de treab�.
Sub picioarele calului sunt puse ro�i.
Se �ntind fr�nghii de c�nep�.
Ma�ina fatal� trece de ziduri cu burta plin� de solda�i �i arme.
�n jur oamenii c�nt� �i danseaz� bucuro�i s� ating� odgonul ce le va aduce pieirea.�
Urmarea nu e greu de ghicit.
Dup� ce popula�ia se �cufund� �n vin �i somn�, grecii ies din cal, omoar� str�jile �i deschid por�ile ora�ului pentru armata lor revenit� �n secret.
M�celul �i jaful �ncep...
Exprimarea nemul�umirii, fa�� de comportamentul necorespunz�tor al celor pe care i-am ales s� ne conduc�, e necesar�.
Explozia necontrolat� de m�nie, violen�a, vandalismul sunt calul troian intr�nd �n ora� �n aclama�iile mul�imii.

Mihail Gh. Bujor (Ghebu)

De la: 9am245788, la data 2012-01-21 01:17:02CALUL TROIAN

Grecii, care au �ncercat f�r� succes timp de zece ani s� ocupe Troia prin for��, se hot�r�sc �n cele din urm� s� recurg� la un �iretlic.
Se prefac c� se �mbarc� pe cor�bii �i se ascund �ntr-un golf din apropierea cet��ii.
La plecare las� �n urma lor un cal enorm de lemn cu o mul�ime de solda�i ascun�i �n interiorul lui.
Troienii veni�i �n tab�ra grecilor v�z�nd ciud��enia se pierd �n supozi�ii.
Unii, ca Thymetes, cer s� fie dus calul de lemn �n ora�, al�ii, ca Laocoon, cer distrugerea lui.
Dup� multe ezit�ri hot�r�sc aducerea calului �n cetate.
Pentru c� nu pot introduce colosul pe niciuna din por�i troienii sunt nevoi�i s�-�i distrug� singuri o parte din zidurile de ap�rare.
�To�i se apuc� de treab�.
Sub picioarele calului sunt puse ro�i.
Se �ntind fr�nghii de c�nep�.
Ma�ina fatal� trece de ziduri cu burta plin� de solda�i �i arme.
�n jur oamenii c�nt� �i danseaz� bucuro�i s� ating� odgonul ce le va aduce pieirea.�
Urmarea nu e greu de ghicit.
Dup� ce popula�ia se �cufund� �n vin �i somn�, grecii ies din cal, omoar� str�jile �i deschid por�ile ora�ului pentru armata lor revenit� �n secret.
M�celul �i jaful �ncep...
Exprimarea nemul�umirii, fa�� de comportamentul necorespunz�tor al celor pe care i-am ales s� ne conduc�, e necesar�.
Explozia necontrolat� de m�nie, violen�a, vandalismul sunt calul troian intr�nd �n ora� �n aclama�iile mul�imii.

Mihail Gh. Bujor (Ghebu)

putin cam fortata apropierea dintre Calul troian si concluzia finala a lui Bujor, asta ! ce se-ntimpla acum in pta Universitati este un strigat disperat dupa ajutor al populatiei spoliate , iar Violentele intimplate NU au fost provocate de protestatari, ci de cei ce NU vor sa asculte Strada !

Unirea face puterea.
To�i, fie c� suntem sau nu membrii vreunui partid, fie c� facem sau nu politic�, suntem Rom�nia.
O Rom�nie unit� e o Rom�nie puternic�.
Unitatea na�ional� e absolut necesar� �mplinirii destinului nostru ca popor.

TINERI PENTRU ROM�NIA
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

IUBIREA DE PATRIE
de Paul Verlaine

Iubirea de Patrie e cea dint�i iubire
�i prima dup� cea de Dumnezeu.
Ea �n suflet s-aprinde din primele zile
�i �n priviri ne str�luce�te mereu.

E lumina zilei botezului pe pleoapele divine
Ale copilului, vibra�ia bl�nd� a razelor de soare,
E s�ngele t�n�r care �i curge prin vine,
Aerul prim�v�ratic plin de miresme �mb�t�toare.

Copilul cre�te, simte p�m�ntul de sub picioare
Care �l poart�, �l leag�n� �i bun �l hr�ne�te,
�i bl�nd, cu apa-i rece �i �nvior�toare,
Setea din timpul meselor i-o potole�te.

Apoi copilul ajunge b�rbat sau t�n�r� femeie
�i-n timp ce trupu-i cre�te de gra�ie plin,
Sufletu-n familie nu poate s�-i mai steie
�i porne�te �n c�utarea propriului destin.

�i c�nd �i g�se�te sufletul pereche,
El na�te al�i copii, flori �nmiresmate,
Care vor cre�te �n gr�dina str�veche
A genera�iilor de aici, nu din alt� parte. [...]

Traducere de P�rvu Ana Maria