RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

CEA MAI PUTERNIC� ARM�

�n numeroase dintre familiile noastre via�a se m�soar� cu pipeta.
F�r� �ndoial� condi�iile de trai dificile fac grea cre�terea copiilor.
Dar greu nu �nseamn� imposibil.
Cu spirit cre�tin �i cu ajutorul lui Dumnezeu orice obstacol poate fi dep�it.
Suntem �ns� egoi�ti.
Renun��m la copii pentru confort �i pl�ceri.

Sc�derea natalit��ii afecteaz� Patria, dar ce conteaz�. Trebuie s� ne distr�m, nu-i a�a?
Nu mai sunt bra�e care s� lucreze p�m�ntul, ce conteaz�!
Nu mai sunt piepturi care s�-l apere, ce conteaz�!
Dup� noi potopul!
Biata Patrie va avea de suferit din cauza noastr�.
Egoismul globalizant vrea s-o suprime, egoismul nostru i se face complice.

Cel mai bun mijloc de a ne ap�ra e s� avem mul�i copii.
Copiii dau vigoare Na�iunii �i o fac temut�.
Agresorii se vor g�ndi de zece ori �nainte s� ne atace.
Bebelu�ii sunt cea mai puternic� arm�.

O Na�iune redus� numeric e slab�.
Partea celor slabi e supunerea �i umilin�a.
Doar cei tari pot tr�i liber �i demn.

Vrem s� ilustr�m prin exemplul nostru teza de mai sus?
Pu�ini �i tr�ind �ntr-o �ar� bogat� am deveni o prad� ispititoare.
Unele Popoare din apropierea noastr� au un apetit formidabil.
Vecinii vor s� ne ia teritorii.
Am fi ca o pr�jitur� delicioas� numai bun� de �mp�r�it �ntre prieteni.
S� nu uit�m de Pactul Ribbentrop-Molotov, de Dictatul de la Viena �i de Ultimatul lui Stalin!

Criza natalit��ii e o criz� de moralitate.
Pentru a o dep�i trebuie s� ni se insufle ideea de datorie �i de sacrificiu.
Or aceasta nu se poate f�r� credin��.
S� nu-l alung�m pe Dumnezeu dintre noi!

Tomescu Ionu�
_________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

NU OAMENII BUNI LIPSESC, CI OAMENII BUNI ORGANIZA�I

Sunt promovate doctrine ostile Rom�niei.
E amenin�at� unitatea Statului prin legi aberante.
Sunt atacate Biserica �i morala cre�tin�.
Sunt date peste cap principiile Familiei.

�n fa�a acestui spectacol nelini�titor noi, ortodoc�ii, nu putem r�m�ne indiferen�i f�r� s� comitem o la�itate sau o tr�dare.
Trebuie deci s� activ�m cu curaj.
Or, ca s� reu�im �n aceast� confruntare de care depinde viitorul ��rii, Bisericii �i Familiei avem nevoie de organizare.

Pentru a ne da seama de necesitatea de a ne organiza s� ne reamintim �ndatoririle noastre de p�rin�i, de cet��eni �i de cre�tini.
�n calitate de p�rin�i suntem datori s� supraveghem ce li se ofer� copiilor no�tri prin sistemul de �nv���m�nt �i prin programele de divertisment.
�n calitate de cet��eni nu ne e �ng�duit s� ne dezinteres�m de treburile publice �i mai ales de legile care pot afecta Patria �i Familia.
�n calitate de cre�tini avem obliga�ia s� su�inem Biserica pentru c� doar ea ne poate ap�ra de r�ul din noi �i din jurul nostru.

�n consecin�� e necesar s� reunim:
- p�rin�i pentru ap�rarea Familiei;
- cet��eni pentru a combate tot ce poate afecta �ara;
- cre�tini ortodoc�i pentru ap�rarea convingerilor noastre religioase.

S� nu uit�m dou� adev�ruri indiscutabile:
- unirea face puterea;
- majoritatea oamenilor au nevoie de ceva pe care s� se bizuie pentru a se uni �i pentru a ac�iona.

Biserica e centrul �n jurul c�ruia s-a format satul.
C�minul conjugal e baza indispensabil� pentru constituirea Familiei �i pentru gruparea membrilor ei.
Drapelului na�ional def�urat adun� lupt�torii, �i �nsufle�e�te �i decide de cele mai multe ori victoria.

A�adar e vital s� ne organiz�m.
Trebuie s� opunem c�t mai repede r�ului un plan �i o voin�� comune.
Nu oamenii buni lipsesc, ci oamenii buni organiza�i.

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DRAMA DEPOPUL�RII

Familia

-I-

Acelora care calculeaz� egoist: �Unul, doi copii, at�t!� Dumnezeu le-ar putea spune: �Zero!�
Acelora care practic� perversiunile sexuale �i acelora care nu vor copii Dumnezeu le-ar putea spune: �Disp�re�i!�.
C�nd �n loc s� se dea via�� se face lucrarea mor�ii, Dumnezeu la r�ndul s�u face lucrarea mor�ii �i pedepse�te �nc�lcarea Legii.

Copiii pot fi r�pi�i dintre noi de boli sau de accidente.
Dar nu-i amenin�� doar bolile sau accidentele.
C�nd cresc pot deveni victimele viciilor.
�ntr-adev�r r�ul d� t�rcoale adolescen�ilor.
Lipsi�i de maturitatea adul�ilor ei cad u�or prad� patimilor.
Prietenii neru�ina�i, desfr�natele le exploateaz� vanitatea, banii �i sl�biciunile duc�ndu-i pe calea pierzaniei.
Asemenea nenorociri afecteaz� �n special pe cei cu unul, doi copii pentru c� ei pot pierde tot: viitor, nume, fericire, avere.

P�rin�ii cu unul doi, copii nu prea au parte de tihn�.
Copiii pe care nu i-au vrut le strig� ne�ncetat repro�urile lor din neantul unde au fost �mpin�i.
Copiii pe care �i au par s� le spun�: �Dac� am fi fost mai mul�i a�i fi avut mai multe inimi care s� v� iubeasc� �i mai multe bra�e care s� v� ajute la b�tr�ne�e.�
Persoanele cu familie pu�in numeroas� ar putea s�-�i sf�r�easc� zilele abandonate pe un pat de spital.
Copiii n�scu�i din egoism �i crescu�i �n egoism devin egoi�ti.
Persoanele care au practicat perversiunile sexuale sau care nu au vrut copii risc� la b�tr�ne�e, dup� cum evolueaz� lucrurile, injec�ia letal�, eutanasierea.
Societatea nu-i va putea sus�ine pe cei care nu �i-au f�cut datoria fa�� de ea.

�Nu vrem s� ni se chinuie copiii!�, spun p�rin�i orbi �i ob�in exact contrariul a ceea ce �i-au propus.
Copiii Familiilor pu�in numeroase sunt r�sf��a�i, mole�i�i, deci inap�i pentru via��.
Otrava moliciunii sl�be�te toate resorturile fiin�ei umane �i-i paralizeaz� voin�a.
Cel mai r�u serviciu, pe care-l pot face p�rin�ii copiilor lor e s�-i scuteasc� de munc�.
F�r� munc� nu exist� suflete tari.
�ncurajarea vanit��ii �i iner�iei favorizeaz� apari�ia celor mai rele instincte umane.
Cea mai bun� educa�ie e s�-i determini pe copii s� trag� foloase din resursele lor
intelectuale �i fizice.

-II-

C�nd sunt copiii mul�i �n cas�, ei primesc �n general o educa�ie mai bun�.
Familia numeroas� are prin ea �ns�i o valoare educativ� fiind o �coal� a disciplinei, moralit��ii �i muncii.
Cu unul, doi copii idolatria e u�oar�.
Cu mai mul�i idolatria e imposibil�.
Dac� ave�i unul, doi copii sunte�i sclavii lor.
Dac� ave�i cinci, �ase sunte�i st�p�nii lor.
P�rin�ii a cinci, �ase copii nu pot ceda capriciilor lor pentru c� o anumit� severitate, o anumit� austeritate le sunt necesare.
�n Familia numeroas� respectul se impune prin for�a lucrurilor �i respectul e baza oric�rei educa�ii c�t de c�t serioase.

�n familia cu un mare num�r de copiii ace�tia simt c� pot conta doar pe ei pentru a-�i asigura viitorul �i se obi�nuiesc de timpuriu cu efortul constant care e marea lege a vie�ii.
Exemplul p�rin�ilor lor, trudind din greu pentru a-i cre�te, le arat� copiilor c� existen�a nu-i joac� �i-i face s� accepte sacrificiul.
Copiii devin astfel ordona�i, economico�i �i virtuo�i.

Cu c�t Familia are mai mul�i urma�i cu at�t e mai fericit�.
Copiii singuri la p�rin�i sau care au doar un frate �i invidiaz� adesea pe copiii cu mai mul�i fra�i.
Copiii numero�i au o copil�rie �i o tinere�e vesele, spontan sociabile, obi�nuite cu concesiile reciproce, cu contradic�iile, cu schimburile de idei �i sentimente.
Ei �i fac unii altora o mul�ime de mici servicii care-i preg�tesc �n mod fericit cu fric�iunile viitoare ale vie�ii.
Cei mari devin ocrotitorii vigilen�i ai celor mici.
Cei fizic mai puternici le u�ureaz� ascensiunea �n carier� celor mai inteligen�i.
To�i simt nevoia de a se �ntrajutora �i �ntrajutor�ndu-se leg�turile de afec�iune reciproc� se str�ng.

Pare literatur� dar sunt fapte, realit��i.
�n prezen�a lor argumenta�ia acelora care practic� perversiunile sexuale sau a acelora care nu vor copii se dovede�te neserioas�.
Lipsindu-le dorin�a �i curajul de a-�i face datoria ei ar vrea s�-�i impun� punctele de vedere tuturor.
Dezertorii s� tac�!
S� vorbeasc� doar cei care respect� Legea lui Dumnezeu!

P�rin�ii cu o cas� plin� de copii au multe de f�cut dar truda lor �i are r�splata ei.
Dac� un copil uit� s� �nsenineze inima p�rin�ilor o va face altul.
Sunt toate �ansele ca printre mai mul�i descenden�i s� fie unul, doi mai dota�i care s� ridice prestigiul, reputa�ia �i onoarea Familiei.
Dac� vine moartea ea las�, �n locul florilor prea repede secerate, alte flori care �nfrumuse�eaz� �i consoleaz� c�minul.
�i de altfel ace�ti copii care mor la o v�rst� fraged� nu-�i vegheaz�, de undeva de sus, p�rin�ii �i fra�ii?

So�ii sunt ajuta�i de na�terea copiilor.
De c�te ori copiii nu-�i scap� mama de nestatornicia tat�lui reamintindu-i acestuia �ndatoririle sale!
De c�te ori copiii nu-�i ap�r� mama de ea �ns�i, de frivolitate, de tr�nd�vie �i de impruden�ele care amenin�� o existen�� lipsit� de ocupa�ie!

Persoanele cu copii numero�i au f�r� �ndoial� multe griji dar �i multe satisfac�ii.
Z�mbetele copiilor sunt ca ni�te raze de soare �i fac casa s� str�luceasc�.
Copiii sunt comoara Familiei.
�Iat� bijuteriile mele!� spunea o patrician� roman� ar�t�ndu-�i copiii.
Abunden�a vie�ii d� o mul�umire care u�ureaz� poverile, o m�ndrie care risipe�te triste�ile, o garan�ie pentru viitor care alung� temerile.

O familie numeric mare e prin for�a lucrurilor un mediu unde inteligen�ele se dezvolt�, unde energiile se amplific� �i unde, �n consecin��, rezultatele bune se ob�in mai u�or.
Sunt oameni a c�ror via�� grea se datoreaz� odraslelor lor numeroase, dar sunt mult mai mul�i oameni a c�ror nenorocire, adev�rat� nenoricire, nenoricire intim� se explic� prin faptul c� nu au vrut copii.

Respect pentru Familiile numeroase!
Sunt �n aceste Familii cet��eni pentru a face Na�iunea prosper�, solda�i pentru a ap�ra �ara �i deschiz�tori de drumuri pentru toate domeniile.

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DRAMA DEPOPUL�RII

Na�iunea

-I-

De dou�zeci �i trei de ani popula�ia noastr� scade constant �i rapid.
Depopularea ucide Na�iunea.
Se apropie vremea c�nd cei unul, doi copii ai unei Familii de rom�ni vor trebui s� le �in� piept copiilor numero�i ai unei Familii de minoritari.
Se apropie �i vremea c�nd sl�biciunea noastr� demografic� ne va transforma �n prada ��rilor vecine.
De dincolo de frontiere ne p�ndesc vreo optzeci de milioane de oameni.
Toate acestea ar trebui s� ne pun� pe g�nduri.

-II-

Sunt trei factori de produc�ie: P�m�ntul, capitalul �i omul.
Omul e cel care pune �n valoare P�m�ntul �i capitalul.
F�r� munc� P�m�ntul cel mai bogat nu folose�te la nimic.
F�r� efort capitalul e steril.
Mai pu�ini oameni �nseamn� mai pu�in� munc�, mai pu�in efort.
Diminuarea popula�iei ne compromite puterea de produc�ie.

Deficitul de popula�ie ne expune la crize de supraproduc�ie.
Cu c�t sunt mai pu�ini consumatori cu at�t mai greu se v�nd m�rfurile.
Din 1990 p�n� acum s-au f�cut dou�zeci �i trei de milioane de avorturi.
Dac� Rom�nia ar avea patruzeci �i trei de milioane de locuitori, nu dou�zeci, ar fi cu dou�zeci �i trei de milioane mai mul�i cump�r�tori pentru produsele agricole.
Industria textil� ar avea de �mbr�cat cu dou�zeci �i trei de milioane de clien�i mai mult.
Firmele de construc�ii ar trebui s� ridice vreo treisprezece ora�e de m�rimea Bucure�tiului ca s� asigure locuin�e pentru ace�ti dou�zeci �i trei de milioane de oameni.
Diminuarea popula�iei ne compromite �i puterea de consum.

Unii consider� c� reducerea na�terilor �mbun�t��e�te via�a salaria�ilor: familie mai pu�in numeroas� de hr�nit �i salariu mai mare datorit� sc�derii ofertei de for�� de munc�.
Evident gre�esc.
Dac� m�na de lucru na�ional� va lipsi se va face apel la str�ini din ��ri unde se tr�ie�te mai r�u ca la noi.
�i cum astfel de exotici accept� salarii modice, sc�derea natalit��ii va duce la sc�derea salariilor �i la �nr�ut��irea vie�ii salaria�ilor.

-III-

O natalitate slab� reduce nivelul general de prosperitate.
F�r� inteligen��, munc� �i pricepere nu se poate face nimic.
Oamenii sunt cei care pun totul �n mi�care.
Ne trebuie deci mai mul�i oameni.
Fie c� e vorba de concuren�� economic� sau �tiin�ific�, fie c� e vorba de un c�mp de lupt� succesul apar�ine celor care au mai multe divizii.
Ni se spune c� mul�i copii �nseamn� s�r�cie.
Dimpotriv� mul�i copii �nseamn� bog��ie.

C�nd prosperitatea general� cre�te, ea se r�sfr�nge asupra tuturor �i asupra fiec�ruia.
Iat� realitatea!
Dumnezeu a spus: �Cre�te�i, �nmul�i�i-v� �i umple�i P�m�ntul!�
Dac�-L ascult�m e binecuv�ntare �i via��.
Dac� nu-L ascult�m e decaden�� �i moarte.

Doar Familia numeroas� poate asigura dezvoltarea Rom�niei.
Familia numeroas�, aceea oamenilor curajo�i �i �ncrez�tori �n for�ele proprii, aceea a educa�iei virile �i a vie�ii �mplinite, e condi�ia indispensabil� a oric�rui progres.
S� privim �n jur!
Nesus�inut� demografic economia g�f�ie.
Minoritarii fac mai mul�i copii ca noi.
Toate ��rile vecine vor s� ne ia teritorii.
E absolut necesar s� avem mai mul�i copii.

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DRAMA DEPOPUL�RII

Ortodoc�ii

-I-

R�ul care afecteaz� cel mai mult Rom�nia e lipsa copiilor.
Acest r�u e cel mai mare dintre toate relele, e moartea ��rii �i a Neamului.
F�r� copii P�m�ntul nu d� roade.
F�r� copii bog��ia e inutil�.
F�r� copii cea mai viteaz� Na�iune e �nvins� dinainte.

Toate luptele pe care le-am purtat timp de dou� mii de ani s� fi fost degeaba?
Degeaba at�tea fapte eroice?
Degeaba at�ta s�nge v�rsat?
Da, dac� vom continua s� fim un Popor steril.
F�r� copii totul nu e pentru Rom�nia dec�t am�gire, vanitate �i decep�ie.
Din toate punctele de vedere depopularea e o dram� cumplit�.

-II-

Analizarea depopul�rii printre ortodoc�i nu e chiar simpl�.
Subiectul se impune �ns� abordat cumva.
Lipsa de fecunditate voluntar� a ortodoc�ilor serve�te de exemplu �i de scuz� celor f�r� credin��.
Nu putem s� nu recunoa�tem c� sunt unii care uit� pricipiile moralei cre�tine chiar printre cei exterior credincio�i �i practican�i.

E dificil totu�i s� faci mul�i copii acolo unde ace�tia sunt din ce �n ce mai pu�ini.
Unii ar prefera s� aib� zece copii �ntr-o colectivitate unde majoritatea are zece, dec�t trei, patru copii �ntr-o colectivitate unde majoritatea nu are dec�t unul, doi sau niciunul.
Teama de a fi diferit de ceilal�i domin� ra�iunea.
�n plus ne e cultivat� deliberat �nclina�ia spre pl�ceri, spre imoralitate.
Presiunea mediului asupra Familiilor e enorm� �i doar Familiile puternice �i rezist�.

-III-

Ce-i de f�cut?
�n primul r�nd s� d�m exemplu bun.
�n al doilea r�nd se impune participarea noastr� activ� la via�a cet��ii.
S� ne reamintim c� primii cre�tini nu s-au limitat, cum cred unii, s� tr�iasc� �n catacombe �i s� a�tepte martiriul.
Ei au readus la via�� o societate ajuns� �n pragul dispari�iei din cauza divor�ului, a concubinajului, a viciului contra firii �i a sterilit��ii voite.

Dac� noi, ortodoc�ii, vom avea curajul de a ne inspira din via�a primilor cre�tini, vom ar�ta c� suntem mai buni ca al�ii �i c� Religia noastr� are for��.
F�r� �ndoial� Legea Divin� e greu de respectat �i �n ciuda credin�ei ne sim�im uneori descump�ni�i �n fa�a unei lumi care consider� c� totul e permis.
Cu toate acestea credin�a ne oblig� s� fim modele de urmat tr�ind conform con�tiin�ei noastre �i altfel dec�t cei lipsi�i de credin��.

-IV-

Depopularea printre ortodoc�i afecteaz� Biserica.
Cu mai pu�ini credincio�i Biserica va regresa.
Cu mai mul�i credincio�i Biserica se va dezvolta.
Consecin�ele depopul�rii sunt la fel de grave pentru ortodoxie ca pentru Familie �i Na�iune.

-V-

S� repet�m mereu tuturor c� nu vom avea un viitor, aici �n st�nga Dun�rii, dec�t dac� suntem numero�i �i ne p�str�m credin�a mo�tenit� din str�buni!
S� avem fii mul�i dac� vrem s� ocrotim Rom�nia �i prin ea tot ce merit� tr�it �n scurta noastr� trecerea pe P�m�nt!

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DRAMA DEPOPUL�RII

Legile

-I-

Popula�ia Rom�niei scade.
Ce se �nt�mpl�?
Care sunt cauzele acestei pl�gi sociale �i cum o putem vindeca?

Unii refuz� s� vad� r�ul.
Li se ar�tat� Rom�nia care �i pierde s�ngele, care sl�be�te, care se stinge.
Li se spune: Rom�nia piere!
La acestea ei r�spund �n doi peri sau �n�epat �i-�i reiau somnul pentru o clip� �ntrerupt.
Ce le pas�? Dup� ei potopul!
Dac� depopularea nu e oprit� va veni sf�r�itul.
Putem asista indiferen�i la a�a ceva?

-II-

Depopularea are trei cauze: pervertirea legilor, pervertirea moravurilor �i pervertirea con�tiin�elor.
Legile sunt incomplete �i rele.
Ele nu opresc depopularea.

Ineficien�a legilor existente �n materie de depopulare e un subiect greu de epuizat.
Trebuie totu�i �ncercat� o abordare a lui pentru a ar�ta sursele r�ului.
Trebuie mai ales vorbit de doctrine �i de practici criminale care ne �mping �n neant.

-III-

Potrivit malthusianismului popula�ia globului ar cre�te �n progresie geometric�, 1, 2, 4, 8, 16, etc., �n timp ce mijloacele de existen�� ar cre�te �n progresie aritmetic�, 1, 2, 3, 4, 5, etc..
De unde ar rezulta necesitatea reducerii popula�iei pentru a nu o condamna s� moar� de foame.
Pericolul de suprapopulare, invocat de Malthus, e fictiv.
Orice om onest �i ra�ional o poate constata.
Dac� malthusianismul ar fi doar o teorie vehiculat� printre savan�i nu ar fi nimic.
El e �ns� propagat public, metodic �i activ.

Malthusianismul nu e singurul factor de depopulare.
Mai sunt �i numero�ii copii suprima�i �nainte de na�tere.
Ei sunt o adev�rat� armat� care ne-ar f�cut mari servicii dac� s-ar fi aflat sub drapelul Rom�niei.
C��i sunt?
Cifrele �nsp�im�nt�.
Din 1990 p�n� acum au fost avorta�i 23.000.000 de copii.
Avortul era un obicei �n societ��ile greac� �i roman�.
Pe m�sur� ce ne eliber�m de disciplina Evangheliei rec�dem sub jugul m�r��viilor antice.
�ndep�rt�ndu-ne de Hristos ne �ndrept�m spre decaden�� �i moarte.

-IV-

Legea ar trebui s� sanc�ioneze tot ce lezeaz� fiin�a na�ional�.
Impunitatea �ntr-un astfel de caz e pentru viitorul nostru cel mai funest dintre pericole.
Cei care fac legile �i cei care le aplic� au o mare responsabilitate.

Parlamentul �i justi�ia par �ns� s� se dezintereseze de valul de imoralitate care ne cople�e�te.
Din v�rful sc�rii administrative p�n� jos se �nchid ochii la faptele cele mai scandaloase.
Pe m�sur� ce depravarea cre�te, num�rul sanc�iunilor scade.
Nu se face aproape nimic pentru a combate distrugerea moralit��ii.
�i cum avem feti�ismul autorit��ii, tindem s� consider�m acceptabile idei �i fapte pe care legile nu le condamn�.

-V-

Legile nu doar c� nu opresc depopularea, ci chiar o favorizeaz�.
Legea divor�ului, �n forma actual�, e un exemplu �n acest sens.
De la simplificarea procedurilor de divor� procesele �ntre so�i s-au �nmul�it �i depopularea s-a accentuat.

Surprinde?
O mare parte a Familiilor din prezent sunt sterile pentru c� sunt �ntemeiate pe individualism.
So�ii se c�s�toresc pentru ei, pentru pl�cerea lor �i de copii nici nu vor s� aud�.
Simplificarea procedurilor de divor� �nlesne�te r�sp�ndirea individualismului �i prin aceasta d� o grea lovitur� natalit��ii.
Promotorii divor�ului rapid au avut �n vedere so�ii �i au ignorat na�terea de copii.

Posibilitatea de a divor�a u�or, afect�nd Familia, duce la destr�marea societ��ii.
Ea r�sp�nde�te idea c� �n c�s�torie nu conteaz� dec�t pl�cerea, c� fecunditatea cuplurilor nu e important� �i c� se poate sacrifica datoria pasiunii.
Cu astfel de idei devenite principii o societate ajunge direct �n sicriu.
Or dac� simplificarea formalit��ilor de divor� are urm�ri at�t de grave ce poate rezulta din dezincriminarea homosexualit��ii �i din preconizata legalizare a c�s�toriilor dintre persoane de acela�i sex?

-VI-

Se crede c� tot ce e votat de un parlament e just, admirabil, perfect.
Fals!
Un lucru r�u nu devine bun dac� apare �ntr-o lege.

Legile omene�ti nu vor �mbun�t��i via�a societ��ii dac� nu se �ntemeiaz� pe Legea Divin�.
F�r� Dumnezeu orice legisla�ie e o calamitate.
Principiile Legii Divine sunt: Familie trainic� �i numeroas�, c�s�torie �ntre b�rbat �i femeie.
Ele sunt indiscutabile.
Dar dac� aceste principii nu se reg�sesc �n legile noastre ele nu vor fi niciodat� admise de toat� lumea.

Av�nd de ales �ntre Legea Divin� aspr� care ap�r� �i legea civil� care permite o vom prefera pe cea care ne st�njene�te mai pu�in.
Cunoscute fiind sl�biciunea, capacitatea de a se am�gi �i patimile bietei firi omene�ti nici nu ar putea fi altfel.
Ad�uga�i la aceasta c� legea civil�, chiar defectuoas�, p�streaz� o aparen�� de autoritate care impune �i care asigur� adeziuni.

Predescu Virgil
___________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DRAMA DEPOPUL�RII

Moravurile

-I-

Depopularea depinde �ndeosebi de cauze sociale �i morale.
Legile rele ar avea mai pu�ine consecin�e dac� moralitatea noastr� ar fi mai bun�.

Vrem �ns� s� facem avere cu orice pre�, s� ne d�m mari �i s� ne bucur�m p�n� la exces de pl�ceri.
Cu astfel de n�ravuri �n mod inevitabil natalitatea scade �i Romm�nia se depopuleaz�.

Continuarea depopularii face previzibile �njum�t��irea veniturilor noastre prin cre�terea impozitelor �i pensionarea la �aptezeci �i cinci de ani.
Dac� se va ajunge aici a cui va fi vina?

-II-

Bog��ia e periculoas� pentru cine tr�ie�te imoral.
Efectele deplorabile ale banului nu sunt surprinz�toare.
Banul�
Ce nu facem pentru el?
Averea r�u dob�ndit� �i r�u folosit� e o tar� a prezentului.

Banul poate avea efecte devastatoare asupra natalit��ii.
��ri foarte bogate sunt foarte pu�in fecunde.
Totu�i nu bog��ia, prin ea �ns�i, scade num�rul na�terilor.
Bog��ia diminueaz� natalitatea doar �n m�sura �n care se elibereaz� de constr�ngerile morale �i religioase.

-III-

Vanitatea e unul dintre cei mai mari du�mani ai natalit��ii.
�n loc s� fim vrem s� p�rem �i via�a ni se pierde �n z�d�rnicie �i risip�.
Cu �apte, opt copii am fi obliga�i s� fim cump�ta�i, s� le d�m b�ie�ilor gustul muncii �i s� obi�nuim fetele s�-�i ajute mama �n gospod�rie.
Cu alte cuvinte cu �apte, opt copii ar trebui s� ne mul�umim cu pu�in �i s� ne ridic�m cu o nobil� independen�� deasupra prejudec��ilor, orgoliului �i prostescului amor propriu care-i aservesc pe at��ia.

Cu unul, doi copii e cu totul altceva: putem s�-i �mbr�c�m cu haine scumpe, putem cheltui nebune�te �i inutil, putem orbi publicul.
Proced�nd a�a facem imposibil� prezen�a altor copii �n Familie.

S� constat�m totodat� c� dorin�a de a epata e unul din principalele obstacole �n calea �ntemeierii unui c�min.
Perspectiva de a se c�s�tori cu o fat� cheltuitoare �i face pe mul�i s� dea �napoi.
C�nd cheltuielile unei tinere pentru toalete �i cosmetice dep�esc cheltuielile pentru alimente, cel care vrea s� se c�s�toreasc� se �ntreab� dac� le poate suporta.
Dac� nu �ine cont de mod� va fi ridicol, dac� �ncearc� s� �in� pasul cu ea va fi condamnat la o lips� de bani etern�.
Ce s� fac�?
Pentru a evita aceast� dubl� piedic� �i ia g�ndul de la c�s�torie.

-IV-

Alcoolul, drogurile produc rahitism, nebunie, criminalitate, sterlitate.
Doar o familie neviciat� poate da na�tere unor copii �ntregi la minte �i la trup.
Alcoolismul, toxicomania macin�, degradeaz� �i ucid de aceea trebuie comb�tute.
Ele nu produc sterilitate imediat�, ci o preg�tesc inevitabil pentru copii unor p�rin�i alcoolici sau toxicomani.
Ele nu afecteaz� doar via�a, ci �i na�terea.
Ele distrug �ncetul cu �ncetul Neamul �i �n prezent �i �n viitor, cresc�nd ast�zi mortalitatea �i diminu�nd m�ine natalitatea.

-V-

O cauz� mult mai activ� de depopulare ca alcoolismul �i toxicomania e desfr�ul.
S� privim t�n�rul vl�guit care trece prin fa�a noastr� cu ochi �ncerc�na�i �i cu o paloare cadaveric� pe chip!
E o floare care abia �i-a deschis corola �i care nu va da rod pentru c� �i-a pierdut deja for�a vital�.
O vom vedea ofilindu-se �i scutur�ndu-�i petalele pe p�m�ntul unde ar fi trebuit s� creasc� �nconjurat� de vl�starele for�ei �i frumuse�ii sale.
Desfr�na�ii nu-�i distrug doar via�a lor, ci �i pe cea a Neamului.
�mb�tr�ni�i prematur pu�ini dintre ei se vor c�s�tori �i vor avea copii.

Tinerii ar trebui s� �tie c� persoanele care-i �mping spre viciu sunt vr�ma�ele vie�ii �i Patriei.
Ceea ce aceste persoane vor s�-i determine s� fac� e de fapt un act de tr�dare.
S�ngele pe care tinerii antrena�i pe panta viciului �l vor irosi e �i s�ngele Patriei.

Tineretul e viitorul Neamului.
Or un tineret f�r� moravuri s�n�toase ajunge adesea la maturitate epuizat �i steril.
Arta de a p�zi via�a �i de a o transmite nu e dec�t arta �n�elepciunii.
�n zadar vom �nmul�i m�surile igienice sau medicale.
Virtutea e cea care trebuie pus� la loc de cinste.
Acesta e secretul vie�ii, secretul vitalit��ii, secretul fecundit��ii �i perenit��ii unui Neam.

-VI-

Vigoarea unui popor scade odat� cu moralitatea sa.
Viciul distruge via�a.
Pervertirea moravurilor cauzeaz� depopulare.
Ora drogurilor, ora alcoolului, ora filmelor pornografice �.a.m.d. ar trebui s� dispar� din programul nostru.

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

dar pentru ca toate astea fac parte dintr-un Plan Distrugator al Umanitatii, tocmai ele sunt impinse-n fata , invadind toata media si dind impresia ca asa e Normal sa traiesti !

www.youtube.com/watch?v=-6kevAy2JTs
Patria
Sunt mandru ca-s roman

Daniela

DRAMA DEPOPUL�RII

Con�tiin�ele

-I-

Se caut� explica�ii am�gitoare pentru sc�derea natalit��ii: mortalitate infantil� ridicat�, igien� defectuas� �.a.m.d..

�n majoritatea cazurilor o Familie cu un copil poate avea �i al�i copii.
Dac� nu-i are �nseamn� c� nu vrea s�-i aib�.

R�ul nefast al Familiei contemporane vine din voin��, din suflete, din con�tiin�ele pervertite de o fals� concep�ie de via�� �i din lipsa de credin�� �n Dumnezeu.

-II-

Alegerea ne apar�ine.
Am fost crea�i ca fiin�e libere.
Putem admite c� via�a prezent� ne-a fost dat� de Dumnezeu pentru a ne preg�ti pentru o via�� viitoare sau putem considera c� via�a e o scurt� perioad� de pl�ceri f�r� control care nu duce nic�ieri.
�n prima concep�ie via�a e socotit� ca o datorie nobil� plin� de eforturi st�ruitoare urmat� de sanc�iuni pe lumea cealalt�.
�n a doua concep�ie via�a e privit� ca o petrecere �n timpul c�reia urm�rim doar pl�cerea �i de rest ne dezinteres�m.
�n primul caz accept�m obliga�ii care pot merge p�n� la jertfirea de sine.
�n cel de al doilea caz �mpingem egoismul p�n� la respingerea tuturor exigen�elor Religiei, Familiei �i Patriei.

Exist� a�adar dou� moduri diferite de a vedea via�a: cel just, cre�tin, al datoriei �i cel fals, hedonist, al pl�cerii.
Cre�tinismul consider� c� omul nu poate exista dec�t dac� �i strune�te pasiunile �i accept� �ndatoririle pe care le implic� o Familie numeroas�.
Hedonismul consider� c� scopul vie�ii e pl�cerea �i refuzarea oric�ror �ndatoriri.

-III-

C�utarea pl�cerii cu orice pre� e extrem de v�t�m�toare.
Popoarele decad repede �i dispar c�nd nu se preocup� dec�t de propriile patimi.
Urm�nd calea pl�cerilor grosolane sau rafinate civiliza�ia precre�tin� a disp�rut.
Civiliza�ia cre�tin� s-a n�scut din s�ngele lui Hristos �i a crescut din s�ngele martirilor.
Lec�ia cre�tinismului e c� nu se poate realiza nimic trainic f�r� cump�tare �i f�r� sacrificiu.

Familia e supus� acelora�i legi ca Popoarele.
Cre�te �i prosper� prin efort, se anemiaz� �i dispare prin moliciune.
C�nd p�rin�ii cre�tini consider� c� e firesc s� aib� mul�i copii, ei nu se mai tem de griji �i de munca impus� de o Familie numeroas�.
G�ndul c� fac o lucrare inspirat� de Dumnezeu �i c� asigur� m�re�ia Patriei le d� un sentiment de bucurie auster�.

-IV-

Sunt numero�i cei r�t�ci�i �i perverti�i de ideile false despre via�� �i c�s�torie.
Ni se spune: �Sunt dou� lucruri �n c�s�torie: pl�cerea �i munca. Lua�i pl�cerea �i renun�a�i la munc�!
E greu s� cre�ti droaie de odrasle cu un salariu mic sau chiar mediu.
Unul, cel mult doi urma�i sunt de ajuns.
Comport�ndu-v� astfel o face�i �n interesul vostru �i al copiilor vo�tri.
V� ve�i �ndep�rta �n acest mod �i voi �i ei de s�r�cie.�
Aceast� filozofie abject� e propagat� prin toate mijloacele de informare �i metehnele noastre ne fac s-o admitem.

S� ascult�m ni�te tinere vorbind!
Cu o frumoas� dezinvoltur� ele declar� dinainte c� vor restr�nge cu grij� num�rul na�terilor �i f�r� s� b�nuie enormitatea afirma�iilor lor, repet� ideile nes�n�toase puse �n circula�ie �n detrimentul Familiei numeroase.
Visul lor e de a se c�s�tori pentru pl�cere �i nu pentru a da copii lui Dumnezeu �i cet��eni Rom�niei.

S�-i ascult�m �i pe cei care s-au c�s�torit deja!
Ei su�in c� au restr�ns num�rul na�terilor de teama s�r�ciei de�i vigoarea, s�n�tatea �i o via�� cump�tat� le-ar permite aproape la to�i s� aib� o Familie mai numeroas�.
Pentru a evita grijile paternit��ii orice argument e bun.

De ce, �n plin� tinere�e, s� renun�i la pl�cere, la independen�� �i s�-�i impui �ndatoririle �i grijile care �i cople�esc pe p�rin�ii cu mul�i copii?
Cum s� cre�ti copii, cum s�-i a�ezi la casa lor, cum s�-i asiguri fiec�ruia o situa�ie onorabil� cu salarii a�a mici?
Cine ��i poate contesta dreptul de a face ce vrei cu corpul �i cu via�a ta?
Prin astfel de ra�ionamente tic�loase se �ncearc� s� se dea o justificare sustragerii de la �ndeplinirea �ndatoririlor familiale.
Dac� le accept�m vom ajunge direct �n neant.

-V-

Biserica are o doctrin� bun� despre via�� �i Familie.
Ea ne �nva�� c� via�a e o nobil� datorie impus�, controlat� �i sanc�ionat� de Dumnezeu, c� obiectivul principal al c�s�toriei e na�terea de copii �i c� nu ne e permis s� deturn�m actele care propag� via�a de la consecin�ele lor fire�ti.
�n acest domeniu Biserica e de o intransigen�� inexorabil� �i ortodoc�ii au obliga�ia de a se p�trunde de �nv���tura ei, de a o pune �n practic� �i de a o r�sp�ndi �n jurul lor.
Cine atac� Biserica vrea �n mod evident s� ne impun� moravuri care ne pot pierde.

-VI-

Destui ortodoc�i �i limiteaz� num�rul copiilor din lipsa unei credin�e profunde.
Credin�a profund�, vital� mi�c� sufletele �i voin�ele.
Ea p�trunde �n str�fundul con�tiin�elor, le smulge din ele �nsele �i le supune Legii lui Dumnezeu.
Ea face oamenii surse de via�� prin transformarea lor �n credincio�i �i sfin�i.
Cu o credin�� adev�rat� r�d�cina Familiei e s�n�toas� �i tulpina se umple spontan de ramuri verzi.

Credin�a formal� e doar o evlavie pur exterioar�, un sentiment ineficient, o conven�ie care determin� atitudinile, nu g�ndurile �i faptele.
Unele Familii, �n aparen�� cre�tine, nu admit spiritul sacrificiului, necesitatea luptei morale, ura pentru p�cat �i exigen�ele m�ntuirii sufletului.
Victime ale unei iluzii deplorabile ele nu fac din cre�tinism un mod de via��.
Evanghelia nu mai �nsufle�e�te sufletele f�r� vigoare �i c�minele f�r� copii ale unor asemenea Familii.

-VII-

Depopularea �i are sursa principal� �n con�tiin�ele r�t�cite �i pervertite de o fals� concep�ie despre via�� �i uneori chiar de un fals mod de a �n�elege Religia.
Trebuie deci readuse con�tiin�ele la eternele principii care au ca misiune de a-l �mpiedica pe om s� se autodistrug�.
Trebuie creat� o nou� stare de spirit.
Avem de f�cut f�r� �nt�rziere un mare efort de educare �i de reformare moral�.

Cum e con�tiin�a sa a�a e �i omul.
�n cosecin�� avem nevoie de lumin�, de instruire, de formare corect�.
Lumina �i for�a le putem g�si �n cre�tinism de aceea pentru a ne redresa trebuie s� r�m�nem cre�tini.
Depopularea nu e o dram� oarecare, ci o dram� teribil� f�r� �ncetare sporit� de setea de pl�ceri, de egoismul brutal, de idei preconcepute, adesea chiar de legisla�ie �i
n-o vom putea �nvinge f�r� credin�� �n Dumnezeu �i f�r� Biseric�.

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Voin�a

-I-

F�-�i datoria!
Aceasta e porunca moral� care ar trebui s� ne domine comportamentul.
Pentru a ne putea conforma ei avem nevoie de voin�� �i de for��.
Iat� ce e important!

De aceea trebuie s� ne str�duim �nainte de toate s� fim st�p�ni pe noi �n�ine.
Trebuie s� avem asupra corpului nostru, asupra min�ii noastre, asupra sufletului nostru �i asupra faptelor noastre un control deplin.

-II-

Cum s� devenim st�p�ni pe noi �n�ine?
Cum s� rezist�m pornirilor ira�ionale, imboldurilor, ispitelor care ne asalteaz�?
Cum s� ne �nvingem tendin�a la lene, la del�sare a firii noastre?
Prin formare �i prin voin��.

Omul slab, pasiv, f�r� voin�� e juc�ria fr�m�nt�rilor celor mai efemere �i celor mai pu�in ra�ionale ale sufletului.
A�a sunt to�i cei st�p�ni�i de patimi.
Mul�i avem de dat prin urmare o lupt� grea.
Cel cu voin�� puternic�, obi�nuit s� se st�p�neasc�, va ob�ine �n aceast� lupt� o victorie imediat� �i u�oar�.
Cu timpul el instaureaz� �n sine autoritatea incontestabil� a ra�iunii, a �n�elepciunii.

Seneca spunea: �Dac� vrei s� domini lumea, las�-te dominat de ra�iune.�
Ce a spus Seneca se poate traduce pentru rom�nul din secolul douzeci �i unu prin: �Vei fi puternic �i respectat doar dac� e�ti pe deplin st�p�n pe tine, doar dac� ra�iunea ��i dicteaz� faptele.�
Prima condi�ie pentru a ne ridica e deci chiar aceea care ne permite s� fim oameni buni �i ferici�i.
Merit� s� facem efortul de a sacrifica multe pl�ceri de ordin inferior pentru a dob�ndi st�p�nirea de sine, adic� de a ne supune prin voin�� ra�iunii.

-III-

Voin�a e o calitate esen�ial� a omului.
Singura ei rival�, ca importan��, e inteligen�a.
O voin�� energic�, constant� poate orice.

Omul care are voin�� e cu adev�rat liber.
El e st�p�nul s�u, al judec��ilor sale �i al faptelor sale.
El se supune �ntru totul ra�iunii sale.
El se conduce dup� regulile pe care �n�elepciunea i le-a impus.

Printr-o voin�� ferm� biruim patimile cu tot ce au ele r�u, excesiv sau periculos nel�s�nd loc �n noi dec�t pasiunilor nobile �i generoase.
E nevoie de o voin�� de fier pentru a fi oameni buni, pentru a fi cu adev�rat virtuo�i.
Cu o astfel de voin�� putem atinge perfec�iunea oricare ne-ar fi defectele sau temperamentul.

-IV-

�n via�a de zi cu zi e bine s� avem un set de reguli fixe de comportament ca s� ne fie de ajuns un simplu act de voin�� pentru a lua o ht�r�re.
�tim, de exemplu, ce �nseamn� sobrietatea �i ne-am f�cut o regul� din a evita excesele la mas�, b�utura sau fumatul.
Sunt numeroase provoc�rile �i ispitele care ne pot abate de la ht�r�rile luate.
Printr-un efort de voin�� trebuie s� le �ndep�rt�m.
Exercitarea zilnic� a voin�ei �n aceste lucruri m�runte ne va preg�ti s� ac�ion�m c�nd lucruri mai importante vor fi �n joc.

�n treburile personale �i �n cele publice binele nu se ob�ine dec�t prin voin��.
Voin�a e condi�ia primordial� f�r� de care succesul nu e posibil.
Voin�a produce efecte bune �n toate.
Nimeni nu poate sta �n calea succesului �i fericirii persoanelor sau Popoarelor care au dob�ndit puterea de a voi.

-V-

Omul f�r� voin��, chiar dotat cu o mare inteligen��, nu are dec�t o influen�� mic� asupra propriilor condi�ii de trai.
El trece prin via�� ca o nav� f�r� c�rm� pe o mare agitat�.
V�ntul �i curen�ii �l poart� de colo colo p�n� c�nd valurile �l �nghit.
Oamenii iner�i, lipsi�i de vlag� �i f�r� nici un fel de voin�� sunt din fericire excep�ii.
Excep�ii sunt �i oamenii cu voin�� tare, c�li�i pentru decizie �i pentru ac�iune.

-VI-

Ce poate o voin�� puternic� o arat� istoria.
To�i marii oameni politici, to�i marii comandan�i au fost firi voluntare, tenace.
Napoleon a fost �nfr�nt c�nd s-a confruntat la Waterloo cu voin�a neclintit� a lui Blucher �i Wellington.
O voin�� mai pu�in puternic� la unul dintre ace�ti doi mari solda�i �i armata francez� ar fi �nvins.
Nu e o ipotez� e un fapt evident.
Careurile infanteriei engleze, zdruncinate de atacuri repetate, s-ar fi risipit dac� voin�a �Ducelui de fier� nu le-ar fi �inut unite.
Blucher, mereu b�tut de Napoleon, pus pe fug� de cavaleria francez� la Ligny, nu renun�� la lupt�, crede �n victorie �i c�nd aude tunurile de la Waterloo porne�te f�r� ezitare �ntr-acolo.
Geniul a trebuit s� se plece �n fa�a acestei duble tenacit��i.

Caracterul

-I-

C�nd voin�a c�l�uzit� de ra�iune se manifest� continuu, c�nd e activ�, prezent� �n om ea devine caracter.
Un om de caracter e un om hot�r�t, ferm, curajos.
Un astfel de om e tot ce poate fi mai bun �i mai folositor �n societate.
Ce am spus despre efectele fericite ale voin�ei e adev�rat �i despre caracter.
Caracterul e importantant at�t pentru a face bine, pentru a deveni virtuos, c�t �i pentru a reu�i �n via��.
Prin caracter ne form�m moral �i intelectual �i ne construim existen�a.
Omul de caracter cre�te, devine mai bun, se perfec�ioneaz�.

-II-

�ntre cele dou� c�i care ni se deschid �n fa��, calea binelui �i calea r�ului, exist� o diferen��.
Calea r�ului e u�oar�, e pe o pant� care atrage, e de ajuns s� ne descuraj�m pentru a aluneca rapid �n abis.
Calea binelui e mai grea.
Pentru a o parcurge e nevoie de un efort sus�inut, de o voin�� perseverent�, �ntr-un cuv�nt e nevoie de caracter.
Efortul de a deveni mai buni, combaterea defectelor �i viciilor noastre, a �nclina�iilor de care e cazul s� ne ferim, a patimilor pe care trebuie s� le st�p�nim e o lucrare zilnic� niciodat� terminat�.
Acesta e binele pe care ni-l facem nou� �n�ine.

Mai e un bine la fel de folositor, binele pe care �l facem celorlal�i prin sfat, prin exemplu, prin vorb� �i prin fapt�.
Omul cu caracter ferm nu renun�� niciodat� la aceast� sarcin� nobil� �i frumoas�.
El o �ndepline�te con�tiincios, metodic, condus de ra�iune �i sub presiunea voin�ei sale.
El consider�, ca �mp�ratul filozof, c� ziua �n care nu a fost folositor aparoapelui e o zi pierdut�.

-III-

�n lupta pentru existen�� omul cu voin�� energic� reu�e�te mai bine dec�t oricare altul.
El e �narmat pentru a lucra �n folosul s�u �i al semenilor s�i.
Caracterul contribuie mai mult la realizarea fericirii dec�t inteligen�a sau averea.
Cine vrea s� reu�easc� �n via�� trebuie s�-�i doreasc� un caracter puternic, restul va veni de la sine.
Caracterul se dob�nde�te prin cultivarea voin�ei, curajului �i a virtu�ior virile.
Cu c�t vom avea mai mul�i oameni de caracter cu at�t va fi mai bine pentru �ar�.

Rom�niei nu-i lipsesc oamenii de caracter.
S� avem totu�i grij�!
�n via�a public� oamenii de caracter nu sunt privi�i cu ochi buni.
Inteligen�ele �i talentele, treac�-mearg�, sunt suportate un timp.
Oamenii de caracter sunt �ns� da�i la o parte.
Inutil de insistat asupra pericolelor pe care astfel de n�ravuri politice le genereaz�.

-IV-

Exist� �n rom�n o voin�� ferm�, o energie extraordinar�, un resort puternic care prin lips� de grij� �i de cultivare r�m�n nefolosite �i inerte.
Omului cel mai bine dotat fizic i se atrofiaz� mu�chii, �i sl�be�te corpul dac� nu face mi�care sau dac� nu munce�te.
La fel se �nt�mpl� �i cu �nsu�irile morale.

Cultivarea �nsu�irilor morale trebuie s� fie principala noastr� grij�.
Pentru a ob�ine rezultate, pentru a avea voin��, trebuie s� ne consacr�m acestei activit��i cu hot�r�re �i cu statornicie.
Trebuie s� ne exers�m voin�a f�r� �ncetare, f�r� odihn�, s-o folosim pentru propria noastr� perfec�ionare �i totodat� �n �ntreaga noastr� existen��.
�elul e de a face din noi oameni de caracter, st�p�ni pe ei, capabili s�-�i f�ureasc� propria fericire �i s�-�i slujeasc� �ara.

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX!

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Datoria

-I-

Voin�a e un instrument necesar, de prim� importan��, care �nseamn� ceva doar prin ce realizez�.
Ce poate realiza voin�a?
Binele, adic� ce trebuie f�cut, datoria.

S�-�i faci datoria�
Poate fi ceva mai frumos, mai nobil?
Expresia sun� grav.
O sim�i plin� de curaj �i de sacrificiu.
Nu po�i s-o explici, s-o comentezi f�r� s-o faci s�-�i piard� ceva din aura de eroism calm.

-II-

Definirea datoriei e dificil�.
Avem sentimentul datoriei �n noi �i ne-ar fi greu s�-l descriem.
S� spunem ca la �coal� c� datoria e �ceea ce ne oblig� legea �i con�tiin�a s� facem� sau c� e un ��ndemn categoric al ra�iunii, un principiu de ac�iune bazat pe legea moral� �nsemn� s� nu ad�ug�m nimic la ceea ce cuv�ntul �datorie� exprim� singur clar �i puternic.

Ideea de datorie e �nn�scut� �n om.
E la fel de fireasc�, la fel de ancorat� �n el ca sentimentul iubirii.
Omul bun, omul de caracter e gata �ntotdeauna s�-�i fac� datoria.

-III-

Se spune c� �n multe situa�ii e mai u�or s�-�i faci datoria dec�t s-o cuno�ti.
Aceasta e adesea adev�rat.
Trebuie deci s� �nv���m s� ne descoperim datoria.
Datoria ne e dictat� �n parte de legi, �n parte de ra�iune �i de con�tiin��.
�ndatoririle pe care legea le impune sunt �ndatoriri elementare, esen�iale, acelea a c�ror �ndeplinire e necesar� existen�ei societ��ii.

S� nu ucizi! S� nu furi!
Copil, cinste�te-i �i respect�-i pe tat�l �i pe mama ta!
So�, fii credincios so�iei �i ajut-o!
Tat�, hr�ne�te-�i, �ntre�ine-�i �i educ�-�i copii!
Astfel sun� regulile de comportament pe care le g�sim �n legi.
S� ne conform�m lor �nseamn� s� d�m dovad� de onestitate.

Morala impune �ndatoriri mai numeroase, mai �nalte care nu se afl� �n legi.
Ele nu sunt scrise, codificate ca obliga�iile legale �i nici nu au cum s� fie.
Totu�i se pot formula multe reguli morale.
Exist� un cod al datoriei limpede, precis ale c�rui precepte trebuie s� le avem mereu prezente �n minte pentru a ne c�l�uzi comportamentul f�r� ezit�ri, f�r� prea multe deliber�ri cu noi �n�ine.
�n cazurile excep�ionale, care cer o analiz� ra�ional� atent� �i un examen de con�tiin��, e bine s� ne conform�m regulilor general admise dinainte �i imuabil p�strate.
Aceste reguli au reie�it din examinarea �ndatoririlor specifice omului, s-au verificat �n timp �i sunt baza moral� a vie�ii.
Ele trebuie s� fie comune unui �ntreg Popor dac� acesta vrea s� joace un rol �n istorie �i s� aib� un destin demn.

-IV-

Piedicile �n calea �ndeplinirii datoriei sunt �n principal interesul personal �mpins p�n� la egoism, sentimentele, pasiunile, lenea �i la�itatea.

Interesul e du�manul cel mai periculos al datoriei.
Trebuie s� evit�m ca el s� ne determine hot�r�rile.
Asta nu �nseamn� c� interesul trebuie interzis ca mobil al faptelor noastre.
Ar fi absurd �i imposibil.
E firesc, e legitim s� ne preocup�m de interesul nostru.
E o nevoie, e o necesitate.
Dar urm�rirea exclusiv� a interesului propriu nu poate deveni o regul�.
Morala interesului e periculoas� pentru Na�iunile care o accept�.
Binele nu poate exista f�r� o moral� a datoriei.

Interesul trebuie subordonat datoriei.
Nu po�i lucra cu folos pentru tine c�nd nu te g�nde�ti dec�t la persoana ta.
Nu vei fi mai fericit neglij�ndu-�i datoria sau sustr�g�ndu-te ei.
Omul �n�elept, virtuos nu se las� dominat de egoism.
El �i face datoria f�r� ezitare.

Sentimentele �i pasiunele trebuie s� fie �i ele subordonate datoriei.
Sentimentele, chiar cele mai generoase, nu pot fi �ndrum�toare sigure, ele trebuie controlate de ra�iune.
Pasiunea trebuie de asemenea controlat� de ra�iune.
Aceast� mi�care a sufletului, adesea violent� �i ira�ional�, se poate opune obliga�iilor noastre morale.

Omul de caracter e st�p�nul pasiunilor sale.
Omul slab e juc�ria lor.
Acesta renun�� la datorie pentru pasiune �i ajunge astfel la degradare moral� �i la catastrof� material�.
S� lu�m dou� cazuri ca exemplu.
Cerceta�i ce i-a �ndemnat la infamie pe b�rbatul care �i-a p�r�sit Familia ca s� tr�iasc� cu vreo femeie u�uratic� sau pe politicianul care �i-a tr�dat �ara.
Ve�i descoperi cu siguran�� c� ambii s-au l�sat prad� unor pasiuni josnice uit�nd de �n�elepciune, de pruden�� sau de datorie.

Acela care nu-�i face datoria ced�nd pasiunii �i prime�te pedeapsa �ntr-un fel sau altul.
Dar nu din cauza pedepsei sigure, inevitabile, trebuie s� avem un altfel de comportament.
Trebuie s� ne facem datoria pentru c� doar a�a ne va fi bine cu adev�rat.
Niciun argument nu e egal sau superior acestuia.
Trebuie s� ne facem datoria �n ciuda intereselor, �n ciuda sentimentelor, �n ciuda pasiunii.
Trebuie s� ne facem datoria chiar dac� aceasta cere mult efort �i mult curaj.

Lenea, la�itatea nu sunt obstacole de neglijat �n calea �ndeplinirii datoriei.
S�-�i faci datoria, o datorie pozitiv�, cere de cele mai multe ori ac�iune, activitate, riscuri.
Efortul pentru �ndeplinirea datorei �i deranjeaz� pe apatici �i pe frico�i.
De ce s� te obose�ti ac�ion�nd c�nd po�i s� te odihne�ti?
De ce s� ri�ti?
S� faci sau s� nu faci?
S� nu faci nimic e at�t de u�or �i de pl�cut!
Dac� voin�a nu lupt�, nu se impune, lenea, la�itatea �nving, datoria sucomb�.

Omul de caracter nu cunoa�te lenea, sau frica.
El ar ro�i dac� nu �i-ar face datoria chiar �i �n cele mai m�runte lucruri.
Un act de la�itate din partea lui ar fi de neconceput.
La�itatea �njose�te.
�i totu�i la�itatea se �nt�lne�te destul de des.
Poate c� din cauza la�it��ii nu ne facem de cele mai multe ori datoria.
Dac� �ndeplinirea datoriei presupune �n unele cazuri pericole, acesta nu e un motiv pentru a da �napoi, dimpotriv�.
Tebuie s� ne facem datoria hot�r�t, curajos, oricare ar �nsemna asta pentru noi.
Pericolele dau noble�e faptelor noastre.

-V-

Legea datoriei e imperioas�.
Trebuie s� ne supunem ei indiferent de consecin�e.
�S� ne facem datoria �i zeii ne vor ajuta�, spuneau spartanii.
Da, s� ne facem datoria mereu, orice ar fi!
E o obliga�ie moral� ineluctabil� dac� ne dorim binele ca persoane �i ca Popor.
Orice s-ar spune cel care se achit� de �ndatoririle sale prime�te de la via�� mai mult dec�t pot pretinde al�ii.
Dumnezeu face �ntotdeauna dreptate.

Datoria pe care ra�iunea o dicteaz� �i pe care voin�a o pune �n practic� d� lini�te con�tiin�ei.
E ceva sufletesc neatins de influen�e extrioare.
�n practic� datoria se umanizeaz�, se diversific�, se pliaz� �n func�ie de feluritele condi�ii ale existen�ei noastre d�nd na�tere �ndatoririlor.
�ndatoririle se �mpart �i se sub�mpart �ntr-o infinitate de obliga�ii dup� diversele manifest�ri ale vie�ii personale sau ale vie�ii publice.
Aceast� dualitate a existen�ei noastre indic� dou� feluri de �ndatoriri, �ndatoririle omului �i �ndatoririle cet��eanului.

-VI-

�ndatoririle omului privit ca persoan� sunt obliga�ii pe care le are fa�� de el �nsu�i, fa�� de Familie �i fa�� de ceilal�i oameni.
Adesea aceste trei categorii de �ndatoriri se �mbin� �i se amestec� �i doar nevoia de a le explica oblig� la diferen�ierea lor constant� �i la analiza lor separat�.
De altfel trebuie s� ne �ndeplinim aproape �ntotdeauna �ndatoririle �n acela�i timp.
C�nd ele nu se contracareaz�, nu se st�njenesc unele pe altele, e u�or.
Dar de c�te ori nu suntem confrunta�i cu obliga�ii contradictorii, cu �ndatoriri opuse!

Dac� ne-am putea ierarhiza �ndatoririle ne-ar fi mai u�or s� lu�m decizii c�nd ra�iunea �i con�tiin�a ezit�.
Nimeni nu a reu�it p�n� acum s� impun� o ordine, o subordonare a �ndatoririlor.
Sunt prea multe elememte umane care nu pot fi clasificate �i calculate.
Totu�i bunul sim�, logica �i inima ne arat� care ne sunt principalele �ndatoriri.

Datoria fa�� de Patrie, care e �ntotdeuna prima, le pune �n anumite situa�ii �n umbr� pe toate celelalte.
�ndatoririle fa�� de Familie �nsele, dintre cele mai sfinte �i dintre cele mai dragi, sunt eclipsate c�nd Patria e �n pericol.
�n astfel de momente tragice datoria e unic�, obligatorie.
Rom�nia agresat�, amenin�at� �n fiin�a sa, �n libertatea sa, e �n drept s� cear� copiilor ei �ntreaga lor energie, s�ngele lor, g�ndurile lor chiar.
Nimic nu mai conteaz� atunci �n afar� de ea.
Salvarea ei devine principala prioritate.
Ap�rarea Patriei e legea suprem�.

-VII-

�n timpuri normale conflictele dintre obliga�iile noastre morale sunt dese �i nu exist� o regul� pentru evitarea lor.
Putem spune doar c� �ndatoririle noastre fa�� de cei care ne sunt cei mai apropia�i sunt �n general cele mai presante, cele care trec �naintea altora.
Dator�m membrilor Familiei noastre, cona�ionalilor no�tri mai mult dec�t oricui altcuiva.

Ceea ce-i trebuie unei Na�iuni sunt oameni ra�ionali, hot�r��i, curajo�i, care trec prin via�� cu capul sus, m�ndru, av�ndu-�i datoria drept c�l�uz�.
Prietene, preg�te�te-te s� fii omul de care Rom�nia are at�ta nevoie!
F�-�i datoria!

Dordea Cosmin
_____________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Curajul

-I-

�ndeplinirea datoriei �nt�mpin� �n unele �mprejur�ri dificult��i, rezisten�e pe care nu le putem dep�și f�r� curaj.
Curajul e o virtute.
�n timpuri �ndep�rtate el era mai apreciat ca azi.
Dac�-l aveai aveai un bun renume �i nimic altceva nu mai conta.

�B�rba�i viteji �i femei caste� se spunea pentru a caracteriza marile familii ale c�ror nume nu erau p�tate de metehne omenești.
Ar fi prea mult s� credem c� atunci curajul �nlocuia totul.
Ar fi absurd s� credem c� azi el e lipsit de importan��.
Curajul e �nc� o virtute necesar�.

-II-

F�r� curaj omul ra�ional �i d�rz nu reușește.
El r�m�ne neputincios �n treburi importante chiar �n momente grave �i decisive.
Nu to�i ne na�tem curajo�i, se va spune, �ine de temperament.
E adev�rat �i mul�i oameni au curaj �n mod natural.
Dar to�i, f�r� deosebire, putem deveni curajo�i.
Curajul se dob�nde�te la fel ca �n�elepciunea �i voin�a.

Pe c�mpul de lupt� cei care se vor bate cu cea mai mare �ndr�zneal� sunt cei care ini�ial erau foarte speria�i.
Turenne m�rturisea c� era mereu cuprins de spaim� la �nceputul unei lupte chiar dup� dou�zeci de ani de r�zboaie.
Cu un amestec de m�nie �i de ironie, marele soldat �i f�cea curaj astfel: �Tremur�, trup, nici nu �tii unde vreau s� te duc!�

-III-

Adev�ratul curaj rezult� din voin�a omului st�p�n pe sine av�nd sentimentul datoriei �mpins p�n� la sacrificiu.
Obi�nuin�a de a avea curaj stimuleaz� cutezanța.
S� faci o prim� fapt� curajoas�, c�nd pericolul e mare, u�ureaz� dup� aceea manifest�rile de curaj c�nd se ive�te ocazia.
Cei care �nfrunt� violen�a m�rii �i furtuna ca s� ajute o nav� �n pericol �i vor repeta isprava lini�ti�i �i cu curaj.
Soldatul, care tremur� din toate m�dularele �n prima lupt�, va intra apoi �n foc �i va privi pr�p�dul din jurul lui f�r� s� se tulbure �i f�r� s� tresar�.

Ne putem exersa curajul �n via�a de toate zilele.
Obi�nuin�a pe care o vom c�p�ta �n lucruri m�runte ne va u�ura efortul de a fi curajo�i �n cele mari, de a merge, dac� trebuie, �n �nt�mpinarea pericolului, a suferin�ei.
Datoria ne inspir� curajul.
R�splata, p�rerea celorlal�i, nu ar trebui s� ne influen�eze ac�iunile.
S� cau�i r�splat�, renume pentru o fapt� bun� �n locul satisfac�iei date de datoria �mplinit� �nseamn� s� renun�i la merit.

-IV-

Se spune despre un om harnic, care nu-�i pierde timpul, care nu-�i cru�� puterile, c� e curajos.
Genul de curaj de care d� dovad� e curaj adev�rat, curaj f�r� calificativ.
Curajul care �nsuflețește soldatul �n lupt�.
Curajul care-l face pe omul inimos s� �nfrunte greut��ile, obstacolele, pericolele.
Curajul care ne determin� s� accept�m f�r� ezitare, f�r� s� ne l�s�m cople�i�i, toate greut��ile vie�ii, tot ce datoria ne impune, tot ce un sentiment generos ne face s� suport�m f�r� s� avem vreo obliga�ie moral�.

La�itatea e �i ea tot una, nu are nuanțe.
Din la�itate fugim de munc�, de oboseala provocat� de ea, sau d�m �napoi �n fa�a du�manului �n lupt�.
La�itatea ne face s� refuz�m �ndatoririle obositoare sau periculoase �i responsabilit��ile unei Familiei numeroase.

La�itatea e josnic� �i prosteasc�.
La�ul nu-�i asigur� nici siguran�a, nici traiul.
Ambele se c�tig� prin efort, prin curaj.
Soldatul care fuge din lupt� de fric� are mai multe �anse de a fi ucis dec�t soldatul care rezist� du�manului r�m�n�nd la post.
Omul care nu are curaj �n munc� se �ndreapt� spre mizerie.

-V-

�n afara curajului fizic �i moral, exist� un curaj aparte numit curaj civic.
E acela al omului tr�ind �n societate, al cet��eanului.
Cet��eanul curajos rezist� modelor, tendin�elor sau politicilor imorale �i-�i urmeaz� calea pe care-l �ndrum� ra�iunea �i con�tiin�a sa.
El �i asum�, indiferent de risc, deplina responsabilitate a hot�r�rilor �i faptelor sale �tiind c� �i face datoria.
C�nd v�ntul r�t�cirii sufl� peste toate capetele �i exist� riscul de a-i ceda, cet��eanul curajos r�m�ne el �nsu�i �i-�i urmeaz� neab�tut calea pe care �i-a trasat-o.
El iube�te virtutea �i ur�te viciul chiar c�nd viciul e atotputernic �i virtutea batjocorit� f�r� mil�.
El �i pune �n armonie purtarea cu ideile �n care crede.
Fapta la el e �n acord cu cuv�ntul, cuv�ntul e �n acord cu g�ndul.
Curajul civic e cel mai greu de practicat �i cel mai rar.
Omul �ndrumat de ra�iune, animat de voin��, va avea curaj civic �n mod firesc.
El va fi curajos �n sensul deplin al cuv�ntului.

-VI-

Dup� cum spuneam, curajul e unul, nu are nuan�e.
Aceasta se verific� clip� de clip� la indivizi.
Dar unitatea curajului o �nt�lnim �i la Popoare.
Exist� Popoare active �i curajoase, exist� �i Popoare lipsite de vlag�, inerte �i la�e.
Exist� de asemenea Popoare care au trecut din prima categorie �n a doua.
Coruperea ideilor �i moravurilor, degrad�nd indivizii, degenereaz� Popoarele, zdrobe�te �n ele energia, resortul, calit��ile virile, via�a.
Dar un Popor �i poate veni �n fire, se poate ridica �i redeveni ce a fost.
Istoria ofer� exemple �n acest sens.
Aceast� �ndreptare a Popoarelor nu e prin urmare imposibil�.
Cine �i vede amenin�at Poporul de imoralitate, lips� de voin�� �i de curaj nu trebuie s�-�i piard� speran�a.

-VII-

Popoarele, a�a cum sunt acum, se afl� pe diverse trepte ale sc�rii virtu�ilor umane.
Unele sus �n plin� dezvoltare a tot ce face omul mare �i frumos, altele jos la limita abjec�iei imaginabile.
Primele sunt Popoare caracterizate prin curaj, m�ndrie �i dorin�� de independen��.
Ultimele sunt Popoare caracterizate prin apatie, prin imoralitate �i prin lips� de aspira�ii.
La primele oamenii sunt viteji pe c�mpurile de lupt�, viteji la locurile lor de munc�, viteji �n lupta cu greut��ile presupuse de cre�terea unui num�r mare de copii.

Un om harnic, un tat� bun e �i un soldat bun.
Omul curajos e curajos �n toate.
La fel �i Popoarele.
Cele care au curaj �n munc� �i �n via��, au curaj �n lupt� �i datorit� curajului �i �mplinesc destinul.
Ele sunt victorioase at�t �n munca lor c�t �i �n r�zboi.

-VIII-

Conchide tu, prietene!
Sunt sigur c� vei vrea s� devii curajos pentru ca Rom�nia s� fie puternic�.

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Munca

-I-

S� g�nde�ti �i s� vrei nu �nseamn� nimic dac� nu ac�ionezi.
Ac�iunea presupune crearea de bunuri �i valori �i implicare responsabil� �n via�a societ��ii, adic� munc�.
Munca e necesar� echilibrului moral �i fizic al omului.
Ea e chiar condi�ia existen�ei lui
Ea e, de asemenea, condi�ia existen�ei societ��ii.
Via�a face din munc� o obliga�ie material�.
Legea moral� face din munc� o datorie.
Omul activ e folositor lui �nsu�i, semenilor lui �i ��rii lui.

Rom�nia are nevoie acum mai mult ca niciodat� de oameni activi.
Neamul nostru a ac�ionat �n trecut la fel de �n�elept, la fel de energic �i la fel de bine ca oricare altul.
Stau dovad� dou� mii de ani de munc�, de lupt� �i de glorie.
E important s� ne reg�sim dorin�a �i voința de a ac�iona.
E �n joc soarta ��rii.

Devenind oameni activi ne vom putea sluji �ara �i pe noi �n�ine.
Doar prin ac�iune continu�, hot�r�t� putem avea succes, putem s� ne juc�m cu folos rolul ca Popor pe scena lumii.
Pentru a ne ridica, pentru a fi din nou ce-am fost, trebuie s� acțion�m neobosit f�r� s� ne descuraj�m vreodat�.

-II-

Ac�iunea �ntre�ine �i dezvolt� �n noi for�ele corpului �i sufletului, ne asigur� s�n�tatea fizic� �i moral�.
Ac�iunea e mișcare, activitate, via��.
Apatia e stagnare, moarte.
Ac�iunea �n toate formele ei intelectual�, moral�, fizic� e manifestarea a ceea ce se nume�te via�� intens�, singura potrivit� sufletelor mari, singura care merit� tr�it�.

Cine se simte predispus la inactivitate, la moliciune trebuie s� combat� aceast� tendin�� altfel ea se va transforma �ntr-o meteahn� care-l va �mpiedica s�-�i �ndeplineasc� �ndatoririle.
Putem deveni activi prin antrenament la fel cum ne form�m caracterul exers�ndu-ne voin�a.

-III-

Nimic nu se poate ob�ine f�r� efort sus�inut.
S� fim activi, s� devenim oameni de ac�iune!
S� fim harnici, s� ne facem bine munca!
Munca e efortul rodnic �i metodic, care creeaz�, care transform�, care produce.

Munca e prima �i ve�nica lege uman�, care se impune �n egal� m�sur� tuturor.
Ea �nal�� omul �i-l �nnobileaz�.
Ea e o necesitate pentru marea majoritate.
Ea e o datorie pentru to�i.

Munca a fost �ntotdeauna condi�ia existen�ei omului �i instrumentul progreselor lui.
Prin munc�, inteligen�� �i curaj omul a supus natura.
Civiliza�ia e rezultatul muncii umane.

-IV-

Munca asigur� celui care o face o independen��, o demnitate a vie�ii pe care lene�ul nu le poate pretinde.
Ea e o necesitate absolut� pentru omul s�rac.
Ea e totodat� o obliga�ie material� �i o datorie social�.

Datoria de a munci o are �i cel bogat, care profit� de bunuri pe care al�ii le-au dob�ndit �i i le-au l�sat mo�tenire.
El trebuie s�-�i �ndeplineasc� aceast� �ndatorire la fel ca s�racul.
La ce-i folose�te ��rii un om care nu munce�te, care nu produce nimic?
C�t� demnitate poate avea un asemenea de om, c�t� m�ndrie c�nd �tie c� nu-�i ajut� comunitatea, c� nu face nimic pentru a �mbun�t�ți climatul social �i c� nu-�i aduce contribu�ia la opera de construc�ie na�ional�?

-V-

Dac� tat�l are o fabric� sau o firm� de comer� e preferabil s�-�i asocieze copiii �n munc� pentru a le da voin�a de a-i dezvolta �i continua afacerea.
Tinerii boga�i, care nu au posibilitatea s� urmeze calea p�rin�ilor lor, �i-ar putea folosi banii �n �ar� pentru a construi fabrici, pentru a deschide magazine, pentru a �nfiin�a exploat�ri agricole sau pentru pune �n valoare zone c�rora nu le lipse�te dec�t capitalul pentru a deveni productive.

Industria, comer�ul, agricultura ofer� posibilit��i nelimitate oric�rei activit��i laborioase, oric�rei ac�iuni energice �i independente.
�n industrie, comer� sau agricultur� ne putem g�si to�i un loc.
Pentru cei care vor altceva exist� alte c�i.
Cercetarea �tiin�ific�, arta, literatura, Biserica, Armata ofer� boga�ilor �i s�racilor cariere folositoare �i onorabile.

-VI-

Copiilor Familiilor �nst�rite totul le e u�or la �nceput de drum.
Ei pot dob�ndi, mai lesne ca al�ii, o preg�tire bun�.
Ei �i pot alege cariera care li se potrive�te cel mai bine.
Dar la at�t li se limiteaz� avantajele.
Crescu�i �n puf, beneficiind de o bun�stare care mole�e�te, av�nd totul de-a gata ei nu sunt preg�ti�i s� �nfrunte dificult��ile existen�ei.

To�i, boga�i sau s�raci, avem via�a e �n fa�a noastr�.
Ea va fi a�a cum ne-o vom face.
Punctul de plecare nu are mare importan�� c�nd drumul e lung.
Soarta ne e �n propriile m�ini.
Modalitatea de a reu�i e pentru fiecare dintre noi aceea�i: munc� energic�, curajoas�.
Nu cel mai bogat sau cel mai inteligent dintre noi va fi cel mai fericit, ci acela care va putea s� �mbine t�ria de caracter cu r�vna �n munc�.

S� muncim deci.
S� muncim pentru noi, pentru binele alor no�tri, pentru binele ��rii.
Munca ne face via�a u�oar� �i fericit�, ne alin� durerile, ne ajut� s� suport�m relele inevitabile.
Ea e legea viguroas� �i sf�nt� a omului, ea e legea social� prin excelen��.

-VII-

Munca e creatoare de virtute.
Lenea e mama tuturor viciilor.
Lene�ul nu e doar inutil, el e nefast pentru societate, nefast pentru el �nsu�i.
S� nu faci nimic e imposibil.
Cine nu munce�te, cine nu face bine, face �n mod necesar r�u.
Munca �ntre�ine via�a.
Lenea paralizeaz� �i ucide.

Fierul nefolosit rugine�te.
Creierul �i membrele nefolosite sl�besc �i se atrofiaz�.
Oamenii care muncesc, care duc o via�� activ�, au �ansa de a-�i p�stra mai mult timp puterile �i s�n�tatea.
Ei nu sunt supu�i influen�elor externe, nu sunt b�ntui�i de temerile care-i asalteaz� pe lene�i.
Ei nu ascult� �n fiecare diminea�� buletinele meteorologice �i nu-�i privesc mereu limba �n oglind� ca s� vad� ce culoare are.
Ei tr�iesc, ei ac�ioneaz�, ei risipesc �i ard germenii morbizi care le amenin�� mintea �i trupul.
Ei sunt s�n�to�i moral �i fizic, pentru c� sunt activi.

-VIII-

Munca ne face s� suport�m cu bun� dispozi�ie greut��ile vie�ii �i micile ei mizerii.
Lenea ne face, dimpotriv�, s� medit�m la cele mai m�runte necazuri, le exagereaz�, d� amploare suferin�elor, genereaz� triste�e, ipohondrie, aceast� boal� a sufletului, mam� a bolilor trupului.

S� muncim necontenit!
S� nu fim niciodat� inactivi!
Odihna corpului se ob�ine prin munca min�ii, odihna min�ii prin munca corpului.

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Morala

-I-

Educa�ia moral� nu se termin� c�nd ajungem la maturitate.
Atunci ea ne e mai necesar� ca niciodat� �i poate mai folositoare c�ci singurii de la care �nv���m suntem noi �n�ine �i via�a.
Via�a e un mentor dur dac� nu ne str�duim s� ne �ndrept�m f�r� s� a�tept�m pedepsele ei severe.

Copii, nu avem dec�t mici defecte.
Micile defecte cresc odat� cu noi �i devin mai ur�te �i mai sup�r�toare.
Minciuna, de exemplu, nepl�cut� la un copil, devine la omul matur un viciu �njositor.
L�comia la mas�, un p�cat ne�nsemnat la un copil, e o �nclina�ie grosolan�, de ne�n�eles �i aproape bestial� la un om �n toat� firea.
Lupta pe care educa�ia ne-a f�cut s-o d�m cu defectele noastre c�nd eram copii nu poate �nceta niciodat� pentru c� victoria nu are cum s� fie complet� �i pentru c� via�a ne scoate mereu �n cale tot felul de ispite.

-II-

Ar fi bine ca la v�rsta de dou�zeci de ani s� ne supunem unui examen atent �i sincer al naturii noastre morale.
E important s� �tim ce defecte �i ce vicii sunt de reprimat �n noi, ce calit��i �i virtuți avem sau putem dob�ndi.
Acestea f�cute am putea �ncerca, cu voin�� �i curaj, s� devenim mai buni.

S� iubim ce e adev�rat, ce e bine, ce e mare �i nobil!
F�r� concesii pentru ce e mediocru, lipsit de generozitate �i de frumuse�e!
F�r� concesii pentru ce e ur�t, josnic �i trivial!
F�r� concesii pentru ce e r�u �i nes�n�tos!
Indulgen�� doar pentru oamenii ne�tiutori sau r�t�ci�i.

-III-

Bunele sentimente �i pasiunile generoase sunt de cultivat, de dezvoltat �n noi.
Acestea au efecte fericite asupra sufletului �i corpului.
Sentimentele �i pasiunile generoase combat apatia care uzeaz� omul mai repede dec�t viciile.
Ele ne sunt �ns� utile doar dac� le control�m, doar dac� le subordon�m ra�iunii �i voin�ei.
Ele devin astfel ajutoare pre�ioase �n ne�ncetata lupt� interioar� dintre virtute �i viciu, dintre bine �i r�u.

-IV-

Morala are ca scop de a ne preg�ti s� asigur�m victoria binelui �n noi �i de a ne oferi deprinderi �i reguli care fac revenirea agresiv� a r�ului mai pu�in frecvent� �i mai pu�in periculoas�.
Ca s� fim mai activi �n fapte dec�t �n vorbe, ca s� nu trebuiasc� s� fim pu�i pe calea cea dreapt� de con�tiin�� dec�t �n mod excep�ional, e necesar ca practicarea binelui s� rezulte din norme acceptate �i imperative aplicate repetat, firesc �i inflexibil.
A�a vom atinge singurul gen de perfec�iune compatibil cu natura uman�.
A�a via�a ne va fi lini�tit� �i pl�cut�.

Faptele rele, gre�elile �i primesc �n mod inevitabil pedeapsa.
Ea ne poate lovi �n noi �n�ine prin mustr�ri de con�tiin��.
Ea ne mai poate lovi din exterior �i material.
Justi�ia intrinsec� a lucrurilor e rareori inactiv�.
Datorit� ei r�ul f�cut na�te durere, regret �i otr�ve�te via�a, �n timp ce binele virtutea sunt surse de bucurie.

-V-

Cultivarea calit��ilor morale e o �ndatorire a fiec�ruia dintre noi pentru c� e bun� �i pentru noi �i pentru ceilal�i.
Societatea trage foloase de pe urma calit��ilor �i virtu�ilor noastre �i sufer� din cauza defectelor �i viciilor noastre.
Cultivarea intelectului e necesar� dar nu esen�ial�.
�Știin�a f�r� con�tiin�� e ruina sufletului� spunea Fran�ois Rabelais.

Ce reguli s� ne impunem pentru a fi oameni �n adev�ratul �n�eles al cuv�ntului?
�nainte de toate trebuie s� fim sinceri, simpli �i fire�ti.
Trebuie s� respect�m adev�rul �n persoana noastr�, �n vorbele �i �n faptele noastre.
Pref�c�toria �i minciuna sunt lucruri abominabile.
S� te prefaci �i s� min�i �nseamn� s� nu-�i faci datoria.
Dator�m adev�rul celorlal�i �i nou� �n�ine.

Cel care minte nu ajunge doar demn de dispre�, ci �i face �i via�a grea, complicat�.
Pentru a acoperi o minciun� are nevoie de o alt� minciun�.
Cu c�t minte mai mult cu at�t se cufund� mai mult �n fals.
Situa�ia devine repede insuportabil�.
Dac� nu �i-a pierdut orice pudoare, e f�r� �ncetare nelini�tit �i tulburat.

-VI-

S� fim simpli �i fire�ti e un mod de a fi sinceri.
S� �ncerc�m s� p�rem altceva dec�t suntem, �nseamn� s� ne ascundem, s� ascundem adev�rul.
Pedanteria �i afectarea sunt defecte insuportabile pentru toat� lumea.
Dac� avem astfel de �nclina�ii ar fi bine s� sc�p�m de ele.

O fire complicat� nu e �ntotdeauna ceva frumos.
O existen�� unde luxul �i parada sunt pe primul loc �mpinge obligatoriu pe planul doi lucrurile importante, cele pentru care merit� s� tr�im.

Fericirea, for�a �i frumuse�ea existen�ei �i au �n mare parte sursa �n simplitate.
S� fim leali, simpli �i fire�ti ne determin� s� fim �n acela�i timp sinceri �i deschi�i, cinsti�i �i drep�i.
Practicarea sincerit��ii �i franche�ii e un mod superior de a ar�ta exact ce suntem, ce sim�im �i ce g�ndim.

Loialitatea se confund� �n mare parte cu sinceritatea �i cu franche�ea.
Ea le completeaz� ad�ug�ndu-le o siguran�� �n raporturile de la om la om dictat� de sentimentele de probitate �i de onoare.

-VII-

�n sf�r�it, s� fim oameni drep�i �nseamn� s� avem toate calit��ile pe care le-am trecut deja �n revist�: integritate, echitate �i fermitate.
Nu exist� virtute superioar� spiritului de dreptate, el rezum� tot ce ne face s� fim buni.
Cei care-l vor dob�ndi �i vor des�v�r�i preg�tirea moral�.
Ei vor fi f�cut deja mult pentru perfec�ionarea lor �i restul va veni aproape de la sine.
Calit��ile secundare le vor ob�ine f�r� mare efort.
Nu ne e permis totu�i s� le neglij�m pentru c� ele �i au importan�a lor.

Principalele calit��i secundare sunt:
- cump�tarea �n vorbe �i �n fapte, care dovede�te for�� de caracter �i bun-sim�;
- discre�ia �i rezerva, f�r� care raporturile cu ceilal�i oameni, chiar cu prietenii, pot deveni insuportabile;
- modestia, care nu e umilin��, d� meritului for�� �i relief;
- polite�ea, amabilitatea sunt semnele vizibile ale bun�voin�ei;
- ordinea �n g�nduri, �n fapte f�r� care o parte a rezultatelor ac�iunii sau muncii se pierd;
- h�rnicia min�ii care-i d� voin�ei mijlocul de a fi eficient�;
- sobrietatea �i cump�tarea �n alimenta�ie.

Acestor calit��i pozitive e necesar s� le ad�ug�m dezgustul �i dispre�ul pentru ce e grosolan �i trivial, pentru indecen�a �n vorbe sau fapte, pentru tot ce coboar� omul la nivelul brutei.
Aceea�i atitudine se impune s� adopt�m �i fa�� de pl�cerile josnice.
Oare de ce morala actual� se arat� at�t de indulgent� cu abateri care nu vat�m� doar s�n�tatea corpului, ci �i a sufletului?

-VIII-

Gustul �i obi�nuin�a unei anumite indecen�e morale, pe care unii �ncearc� s� le s�deasc� �n noi, sunt deosebit de periculoase.
Va fi mai u�or s� ne ap�r�m de ele �nainte de a fi mu�cat din acest fruct al pomului r�ului dec�t dup� aceea.
Buc�t�ria s�n�toas� �i bun� pare fad� dup� ce ai consumat doar m�nc�ruri puternic condimentate care distrug stomacul.
Cel mai bine e s� nu �ncerc�m experien�e at�t de d�un�toare �i s� opunem ispitelor reguli de comportament fixe �i �ntotdeauna respectate.
Demnitatea vie�ii, mintea �i corpul vor avea de c�tigat din aceasta.

Prin demnitatea adus� existen�ei noastre ob�inem stima tuturor.
Ori demnitatea const� �n a ne respecta pe noi �n�ine, �n a nu face nimic care s� ne �njoseasc� �n proprii no�tri ochi �i �n ochii celorlal�i.
Pl�cerile grosolane sau imorale au acest dublu efect.

Dar nu e de ajuns s� ne respect�m pe noi �n�ine, trebuie s�-i respect�m �i pe ceilal�i, �n special pe b�tr�ni, pe femei, pe cei care s-au remarcat prin virtu�ile lor, prin talentele lor.
S� fim respectuo�i �nseamn� s� fim binecrescu�i.

-IX-

Indisciplina e o dovad� de sl�biciune moral� �i un mare r�u pentru �ar�.
F�r� disciplin� existen�a unei Na�iuni nu e posibil�.
For�a colectiv� se ob�ine prin disciplin�.
Libertatea, m�ndria legitim� a omului, nu sunt afectate dac� el se supune, �n via�� sau �n ac�iunea �n comun, regulilor f�r� de care Na�iunile nu sunt dec�t gloate neputincioase.
Acceptarea disciplinei sociale nu �nseamn� �i acceptarea malversa�iilor unora dintre mai marii no�tri.
S� nu uit�m �ns� c� scopul combaterii r�ului din societate e �nt�rirea Statului, nu sl�birea lui.

Ne va fi u�or s� fim disciplina�i �n societate dac� vom stabili �n noi st�p�nirea de sine, disciplina min�ii.
Doar cine �tie s� se supun� va �ti s� conduc�.

-X-

�n concluzie:
- s� p�str�m respectul, s� ocrotim �ntotdeauna demnitatea vie�ii;
- s� fim disciplina�i;
- s� iubim adev�rul, s� fim sinceri, simpli �i fire�ti;
- s� fim deschi�i, cinstiți �i drep�i;
- s� fim cump�ta�i, discre�i, rezerva�i, mode�ti;
- s� fim ordona�i �i s�rguincio�i, sobri �i cump�ta�i, binevoitori �i amabili.
Acestea sunt �ndatoriri de diferite feluri, de importan�� inegal�, dar sunt �ndatoriri �i se cer �ndeplinite.

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Cultura

-I-

Trebuie s� ne interes�m �n principal de calit��ile noastre morale pentru c� sunt esen�iale form�rii noastre ca oameni.
Urmeaz� apoi �mbog��irea bagajului de cuno�tin�e cu caracter general.
Nu ne putem neglija dezvoltarea intelectual�, cultura, f�r� s� ne prejudiciem pe noi �i societatea.
Ar �nsemna s� nu tragem toate foloasele posibile din for�a pe care ne-a dat-o Dumnezeu.
Ar �nsemna s� nu ne �ndeplinim o �ndatorire fundamental� fa�� de noi, aceea de a ne perfec�iona, de a ne instrui, de a fi mai buni.

�nv���tura primit� la �coal� nu e complet�.
Ea cuprinde doar no�iunile elementare ale �tiin�ei �i literaturii.
E totu�i un instrument util dac� �tim s�-l folosim.
Dac� nu profit�m de el, dac� nu-l complet�m, risipim un bun pre�ios pl�tit cu ni�te ani din via�a noastr�.
Nu ne e permis deci s� limit�m la frecventarea �colii dezvoltarea inteligen�ei �i formarea bagajului de cuno�tin�e.
Aceast� cultivare a noastr� e necesar s-o continu�m toat� via�a.

C�nd voin�a ne-a devenit con�tient� de sine, c�nd profesor nu ne mai poate fi dec�t ra�iunea, �nv��area devine mai folositoare ca oric�nd.
Cuno�tin�ele dob�ndite r�m�n.
Ce parcurgem, ce memor�m �n�elegem.
Dincolo de cuvinte descoperim g�nduri.
Dincolo de form� vedem fondul.

-II-

Aproape to�i ne preg�tim pentru o profesie sau practic�m deja una.
Cine mai dedic� ni�te ani unor studii f�r� scop profesional e o excep�ie.
�n general c�ut�m �n �coli cuno�tin�e pentru cariera pe care ne-am ales-o.
Chiar dac� preg�tirea profesional� e principala noastr� preocupare s� nu sc�p�m totu�i din vedere cultura general�.
Printr-o cultur� general� bun� se dob�nde�te o g�ndire superioar� �i o judecat� sigur�.

Cum se ob�ine cultura general�?
Greu de spus pentru c� sunt o mul�ime de c�i care permit atingerea �elului.
Preferin�ele �i gusturile personale au aici toat� libertatea.
Studiile de orice fel conduc la perfec�ionarea c�utat�.
Toate vor cuprinde un fond comun de munc�, sau mai exact de distrac�ie �i de odihn� intelectual�, care nu poate fi neglijat.

M� refer la cunoa�terea aprofundat� a capodoperelor geniului uman asupra c�rora �coala ne-a dat o vedere de ansamblu.
Exist� vreo sut� de volume din toate timpurile �i din toate ��rile pe care trebuie s� le citim �i s� le aprofund�m.
Avem de mers, prin timp �i spa�iu, de la Confucius la Hegel �i la
Constantin R�dulescu-Motru, de la Homer la Mihail Eminescu, de la Eschil la Shakespeare �i la Ion Luca Caragiale, de la Rig Veda la Biblie �i la �nv�ț�turile lui Neagoe Basarab c�tre fiul s�u Teodosie.

Citirea istoriei �i a volumelor de memorii e deosebit de interesant� �i de captivant�.
�n nicio dram�, �n niciun roman nu sunt aventuri mai emo�ionante.
Realit��ile din trecut dep�esc orice fic�iune.
C�te vie�i chinuite, c�te mor�i tragice �ntr-un singur capitol de istorie!
C�te incidente, intrigi, evenimente dramatice sau hazlii �n volumele de memorii!
�nv���m din istorie �i memorialistic� psihologie, politic� �i primim �ntotdeauna lec�ii de moral�.

O carte bun� e pl�cut� �i util�.
�ntre coper�ile ei putem g�si prezentate �ntr-o form� vie �i atr�g�toare multe �nv���minte folositoare.
Altfel prezentate astfel de �nv���minte ne-ar displace din cauza usc�ciunii lor.
Un roman de Liviu Rebreanu, de Mihail Sadoveanu, de Camil Petrescu, de Ionel Teodoreanu sau de al�ii cuprinde informa�ii pe care o carte de moral� sau de filozofie le ofer� mai pu�in impresionant �i mai ales mai pu�in pl�cut.

S� citim e bine cu condi�ia s� evit�m c�r�ile imorale �i dubioase.
Orice text scris onest, chiar dac� nu �nseamn� mare lucru, are meritul de a ne face s� g�ndim.
Lectura ne ajut� s� dep�im momentele dificile ale existen�ei.
Montesquieu spunea c� nu a avut niciodat� sup�r�ri pe care o or� de lectur� s� nu i le fi risipit.
Ce altceva putem g�si �n majoritatea serialelor sau filmelor dec�t otrav� pentru suflet �i minte?

-III-

Studiul artei ne poate �i el �n�l�a sufletul deasupra necazurilor curente.
Cuno�tin�ele pe care le-am dob�ndit �n �coal� despre art� sunt pu�ine.
Trebuie s� �nv���m ce e frumuse�ea �i s� ne form�m gustul.
O astfel de activitate e mai mult dec�t atr�g�toare, e o adev�rat� s�rb�toare a min�ii �i privirii.

�coala de art� e deschis� tuturor.
Ea se compune din muzee, din monumente ridicate de �nainta�i pe tot teritoriul Rom�niei, din imagini ale unor obiecte �i edificii aflate prea departe de noi pentru a ne fi �ntotdeauna posibil s� le vizit�m.
S� iube�ti frumosul �n art� �nseamn� s� fii �n stare s�-l recuno�ti �i s�-l admiri.
S� devii om cu gust sigur �i rafinat �nseamn� s�-�i procuri bucurii de ordin superior, �nseamn� s�-�i faci mai u�oar� perfec�ionarea moral� �i intelectual�.

Iubirea de frumos e unit� prin leg�turi tainice de iubirea pentru ce e m�re�.
Numele Atenei a trecut prin vremi cu o glorie nepieritoare pentru c� ora�ul lui Pericle a �tiut s� uneasc� �ntr-un secol m�re�ia politic� �i militar�, �n�elepciunea filozofic� �i suprema frumuse�e.
Cet��enii Atenei discutau despre frumos �n pia�a public�.
Mai trebuie mult pentru ca noi s� ne form�m gustul �ntr-o asemenea m�sur�.
Dac� educa�ia noastr� artistic� ar fi mai bun� nu am l�sa s� se ridice cl�diri �i monumente care ne slu�esc ora�ele �i satele.
S� fim preocupa�i de art� �nseamn� poate s� dep�im criza de ur��enie care ne amenin�� �ara.

-IV-

Arta e copilul acelei �nsu�iri creatoare numit� imagina�ie.
Imagina�ia e mama poeziei, iluziei �i visului.
To�i avem imagina�ie, chiar �i cei care nu suntem arti�ti sau poe�i.
O ra�iune dreapt� �i o voin�� ferm� nu �n�bu�� imagina�ia.
Ele o controleaz� �i o fac binef�c�toare.

O imagina�ie r�u controlat� provoac� tulbur�ri.
Bolile �nchipuite, care nu se �nt�lnesc doar �n comedii, sunt prea numeroase ca s� insist asupra pericolelor unei imagina�ii nest�p�nite.
C�nd imagina�ia iese cu totul din regimul s�u normal demen�a e aproape.

Munca �i activitatea previn dezordinile imagina�iei.
Aceasta c�nd e �nfr�nat�, limitat� de ra�iune produce �n noi efecte salutare, destinde sufletul.

C��i dintre noi nu se las� prad� vis�rii �i fanteziilor imaginației?
Nu vi se �nt�mpl� zilnic �n timpul plimb�rilor sau al deplas�rilor din diferite motive s� v� amuza�i pun�ndu-v� imagina�ia la lucru?
�n astfel de �mprejur�ri nu cl�di�i castele �n Spania, nu transforma�i lumea �n �ncercarea de a o face mai bun�?
Toate aceste pl�smuiri sunt normale, pl�cute �i utile pentru ce ne propunem s� realiz�m.
S� nu ne �n�bu�im imagina�ia, s-o impulsion�m la nevoie dac� e leneș�, dar s� nu-i permitem s� ne domine.

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Suflet �i corp

-I-

Mens sana in corpore sano.
�tiu c� spun�nd aceasta repet ce spun to�i educatorii.
Nu conteaz�, maxima e bun�, trebuie s� ne-o �nsu�im.
Ea rezum� ceea ce �n�elepciunea ne arat� c� e bine s� ne dorim: o minte s�n�toas� �ntr-un corp s�n�tos.
Nu sunt dou� lucruri diferite.
Starea de s�n�tate sau de boal� a corpului afecteaz� starea sufletului �i reciproc.
Echilibrul moral nu exist� dec�t dac� suntem fizic echilibra�i.
Invers, nu putem conta pe o s�n�tate durabil� cu o fire nelini�tit� �i melancolic�.

Pentru a fi s�n�to�i nu e de ajuns s� ne fortific�m corpul.
E necesar, dar nu suficient.
E necesar pentru c� dezvoltarea for�ei, a rezisten�ei la oboseal�, suple�ea, agilitatea nu se ob�in f�r� exerci�iu, f�r� antrenament.
Nu e suficient pentru c� e nevoie de mai mult.
Fortific�rii corpului se impune s�-i ad�ug�m fortificarea sufletului.
Sufletul e ansamblul facult�ților noastre morale �i intelectuale.
El poate ajuta corpul s� suporte poverile vie�ii, s� lupte cu relele ei, s�-i evite pericolele.
El are asupra corpului o influen�� important� �i incontestabil�.
Ac�iunea corpului asupra sufletului e �i ea evident�.
Boala sl�be�te, paralizeaz�, anihileaz� uneori complet inteligen�a, sensibilitatea, voin�a.

-II-

Sentimentele intense, patimile, mi�c�rile dezordonate ale sufletului provoac� tulbur�ri ale corpului, aduc boala sau chiar moartea.
O spaim� violent�, o bucurie mare, nea�teptat�, o m�nie f�r� limite au produs adesea accidente grave sau decese.
Corpul tremur� de fric� la fel cum tremur� de frig.
E universal recunoscut c� teama de bolile contagioase ne expune contamin�rii �i c� r�ul love�te de preferin�� oamenii speria�i.

Aceia care nu se las� cuprin�i de teama de boli sunt, �n general, s�n�to�i.
T�ria de caracter, curajul exercit� o ac�iune binef�c�toare asupra corpului.
Goethe a evitat prin for�� moral� o boal� grav� �n timpul unei epidemii.
�E greu de crezut, spunea el, c�t� putere are voin�a �ntr-o astfel de situa�ie.
Ea pune corpul �ntr-o stare de activitate care �ndep�rteaz� toate influen�ele v�t�m�toare.�
Iat� ce dovede�te eficien�a, �n cele mai grele �mprejur�ri, a ac�iunii sufletului de ap�rare a corpului.
Aceasta se confirm�, �n plus, prin imunitatea de care se bucur�, �n spitale, �n mijlocul bolnavilor contagio�i, medicii �i infirmierele.
Sentimentul datoriei, senin�tatea profesional�, t�ria de caracter �i ajut� s� �nfrunte cu succes pericolul permanent

Persoanele care se pl�ng mereu de s�n�tatea lor, care gem sub povara relelor, sunt cele care nu arat� �n via�� nici hot�r�re, nici fermitate, nici curaj.
Firile slabe �i impun sl�biciunea corpurilor celor mai robuste �i le preg�tesc pentru boli �i infirmit��i.
Dimpotriv�, bolile, indispozi�iile r�m�n lipsite de gravitate, nu se dezvolt�, dac� nu ne g�ndim prea mult la ele, dac� ne vedem �n continuare de via�a noastr�.
Activitatea arde to�i ace�ti germeni morbizi.

Unele boli sunt rezultatul evident al unei lipse de echilibru sufletesc.
Proasta dispozi�ie constant�, egoismul, lipsa de st�p�nire de sine dau na�tere unor rele vagi sau distincte care fac existen�a scurt�, nepl�cut� �i dureroas�.

-III-

Cine se las� cople�it de necazuri, cine e moroc�nos, insuportabil, viciaz� totul �n el, sl�be�te, piere.
Cine se las� dominat de nervi devine isteric.
Cine se preocup� excesiv de sine, de s�n�tatea sa �i va descoperi boli fictive �i va ajunge �n final s� se �mboln�veasc� de-a binelea.
Dac� to�i ace�tia ar face apel la ra�iune, la voin��, dac� ar ac�iona, dac� �i-ar g�si preocup�ri mai nobile, mai �nalte, ei �i-ar vindeca tarele sufletului �i ar evita suferin�ele corpului.

Ipohondria �i isteria nu erau cunoscute anticilor.
S� fim nobili ca dacii �i energici ca romanii!
Astfel aceste rele teribile vor dispare.
Moralul are, prin urmare, o ac�iune puternic� asupra fizicului.
Ra�iunea, voin�a, noble�ea sentimentelor contribuie la ap�rarea corpului nostru de boli, ne fac via�a mai s�n�toas� �i mai lung�.
S� fim convin�i, s� fim con�tien�i de puterea pe care o avem asupra corpului nostru �i asupra sufletului nostru!
S� avem �ncredere �n noi!

-IV-

Prin ac�iunea noastr� moral� putem evita, �n mare m�sur�, boala.
Dar putem contribui �i la vindecare dac� ne �mboln�vim?
Cu siguran��, da.
Calmul, curajul de care d�m dovad� c�nd suntem bolnavi, voin�a de a sc�pa de boal� ne ajut� mult �n procesul de �ns�n�to�ire.
Medicii �tiu c�te ceva despre aceasta.
S� ai ca bolnav un om cu sentimente superioare �i cu caracter ferm e un adev�rat noroc.
Medicul g�se�te la el un element serios de succes pentru tratamentul pe care-l prescrie.
O credin��, un sentiment au efecte la fel de binef�c�toare �ntr-o boal� ca voin�a.

Sunt multe exemple autentice de oameni �intui�i la pat de o paralizie a picioarelor pe care credin�a sau spaima i-au lecuit.
Un paralitic e dus duminica la biseric�, la slujb�.
Se r�sp�nde�te zvonul printre credincio�i c� de la circ a sc�pat un leu �i c� a fost v�zut �n vecin�tate.
Cuprin�i de panic� oamenii fug.
Bolnavul nostru se vede abandonat.
S�ngele-i �nghea�� �n vine, nervii �i sunt �ncorda�i la maxim.
Disperat se roag� febril �i paralizia �i dispare.
Dup� ce pericolul a trecut omul nostru e g�sit la mare �n�l�ime, �ntr-o firid�, unde a ajuns nu se �tie cum �i de unde nu a fost u�or s� fie cobor�t.
Casa altui paralitic ia foc.
Teama �l cuprinde la g�ndul mor�ii oribile care-l amenin�� �i-l face s�-�i reg�seasc� uzul picioarelor.
Sare din pat, fuge �i se salveaz�.

Nu doar credin�a sau teama produc efecte at�t de extraordinare.
Pe un om o boal� de nervi �l �mpiedica s�-�i mi�te limba �i s� vorbeasc�.
Medicul s�u a inventat un instrument capabil s�-l vindece.
El �i vorbea uneori despre inven�ia sa bolnavului care a�tepta cu ner�bdare ca instrumentul s� fie gata.
Momentul folosirii lui veni.
Bolnavul era foarte emo�ionat.
�nainte de a �ncepe opera�ia medicul a vrut s�-i ia temperatura pacientului �i i-a introdus un termometru �n gur�.
Acesta a crezut c� era instrumentul a�teptat.
Emo�ia sa a fost at�t de mare c� a �nceput s� vorbeasc�.

N-am mai termina povestind lucruri de acest fel ce pot fi considerate dovezi ale influen�ei sufletului asupra s�n�t��ii corpului.
Aceast� influen�� e real� �i nu poate fi negat�.

-V-

Moralul ac�ioneaz� �i asupra aspectului exterior al omului.
Exist� o armonie incontestabil� �ntre expresia chipului, sentimente �i g�nduri.
Astfel de lucruri durabile nu pot s� nu lase urme acolo unde lucruri trec�toare ca bucuria, frica, entuziasmul se reflect� �n mod at�t de expresiv.
Bun�tatea, noble�ea �i demnitatea vie�ii se citesc pe fa�a omului la fel ca viciul, josnicia �i r�utatea.

Nu trebuie s� fii mare fizionomist ca s� ghice�ti dintr-o privire omul de moravuri rele.
Dezm��ul aplic� pe chip un stigmat care nu �n�eal�.
Influen�a vie�ii morale asupra frumuse�ii se constat� �i mai bine atunci c�nd revedem, dup� ani, o persoan� al c�rei fel de a fi s-a schimbat profund.
Un t�n�r cu purtare irepro�abil�, pe care nu l-am mai �nt�lnit de mult, a fost viciat de anturaj.
�l vedem apoi din nou f�r� s� �tim ce s-a �nt�mplat �ntre timp.
E palid, �ncerc�nat, tras la fa�� �i pare mai v�rst� cu cel pu�in zece ani.

Frumuse�ea femei e reflexul sufletului ei.
Iat� o t�n�r� cu mers simplu �i demn, cu ochi limpezi, sinceri, l�s�nd s� i se citeasc� g�ndurile.
Ea e fizic frumoas� pentru c� moral e frumoas�.
Ea e dintre acelea pe care le-a� dori ca so�ii pentru b�ie�ii mei c�nd vor fi mari.
Frumuse�ea e fiica s�n�t��ii, a ra�iunii cump�nite �i a sentimentelor nobile.

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

ww2


youtu.be/c8YDNpCX8q0

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Ceausescu in fata comisiei europene - foarte ferm aparand interesele Rominiei.


youtu.be/iNfuyTPPgEE

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Familia

-I-

Familia�
Cu ce sentiment de afec�iune �i de gravitate rostim acest cuv�nt la orice v�rst�!
Copii c�nd Familia e pentru noi o �ntreag� lume, ad�post, via��.
Tineri �n drum spre o existen�� independent� c�nd Familia e pentru noi locul unde sunt fiin�e dragi.
Ta�i, mame c�nd Familia devine pentru noi centrul preocup�rilor �i oaza de lini�te �n mijlocul luptelor vie�ii.
To�i cei cu inim� duioas� �i cu suflet mare fac din Familie obiectul ata�amentului lor, al respectului lor, al venera�iei lor.

Na�iunile cu adev�rat puternice se sprijin� pe o robust� constitu�ie moral� �i legal� a Familiei.
F�r� aceast� baz� niciun Popor nu poate tr�i, niciun Stat nu e solid.
Familia e principala institu�ie a omenirii.
E societatea natural�, originea �i embrionul tuturor societ��ilor organizate.
F�r� ea dezvoltarea, progresul, civiliza�ia nu ar fi fost posibile.
Familia i-a dat omului for��, l-a apropiat de semenii s�i, a generat, sub imboldul nevoii, sentimentul �i practica solidarit��ii umane.

�i astfel, cu timpul, prin dezvoltarea ra�iunii, din Familie s-a n�scut Cetatea.
Ea s-a constituit din alian�ele care au creat Familii noi, din raporturile, din interesele comune care au fost consecin�a lor.
Cetatea extins� la to�i oamenii aceleia�i Na�iuni, la ansamblul teritoriului lor, a dat la r�ndul s�u na�tere Patriei.
Patria e Familia noastr� cea mare.
Familia e Patria noastr� cea mic�.
Patria �i Familia, aceste dou� nume ne r�sun� �n urechi la fel de pl�cut, de nobil, de m�ndru.
Spre ele se �ndreapt� sufletul nostru, for�a �i energia noastr� vital�.

-II-

Antichitatea, ai c�rei fii suntem, �i-a �ntemeiat institu�iile politice �i religia pe cultul Familiei.
Nu se �tie nimic despre cultul Familiei la daci.
Romanii �ntre�ineau permanent un foc �n semn de venera�ie pentru Familia lor �i principali zei la care se �nchinau erau larii, zeii casei, str�mo�ii.
Fiul se prosterna cu acela�i respect religios �n fa�a tat�lui �i bunicului ca �n fa�a altarului ridicat �n cinstea �nainta�ilor comuni.
Av�nd o puternic� institu�ie a Familiei romanii au st�p�nit lumea.

Cultul str�mo�ilor, din Roma antic�, se mai practic� �nc� �n Asia.
Popoarele de acolo �i sunt at�t de ata�ate c� propagarea religiilor sau ideologiilor care nu-l admit e aproape imposibil� la ele.
Practicile lor religioase legate de ascenden�ii mor�i sunt dublate de dovezile vizibile ale unui mare respect pentru p�rin�ii �n via��.
Moravurile, care au dat Familiei �n aceste �inuturi �ndep�rtate o for�� �i o coeziune at�t de mari, au f�cut posibil� formarea unor Na�iuni viguroase.
Datorit� solidit��ii Familiilor lor asiaticii vor st�p�ni lumea.

-III-

Noi nu putem s� practic�m un cult al oamenilor care ne-au precedat �n via�� �i din care ne tragem.
Putem �ns� s� le p�str�m un loc �n sufletul nostru.
S� ne g�ndim la ei �i s� le reconstituim existen�a cu ajutorul cuno�tin�elor istorice.
�i vom vedea �n viforul secolelor trecute �i le vom admira curajul �n via��, �n munc� �i �n lupt� care le-a permis s� ne lase mo�tenire frumosul P�m�nt al Patriei �n ciuda poftelor at�tor cotropitori.
Chiar �i aceia dintre ei care au fost umili sunt demni de respect pentru c� �i prin jertfa lor Rom�nia a devenit mare.

S� �nv���m deci s� ne cunoa�tem str�mo�ii, s�-i iubim, s�-i respect�m.
Ar fi bine dac� ne-am scrie istoria propriei noastre familii chiar dac� nu avem date dec�t p�n� la bunici, chiar dac� faptele nu par demne de interes.
Aceast� istorie ar fi titlul nostru de noble�e, noble�ea unor oameni obi�nui�i, one�ti, demni, muncitori �i d�rji.

-IV-

Sentimentele pe care le avem fa�� de rude necunoscute, moarte �nainte s� ne na�tem, sunt vagi prin for�a lucrurilor.
Ele sunt de aceea�i natur� cu acelea pe care le avem fa�� de p�rin�i dar de o intensitate diferit�.
Iubirea de p�rin�i e tangibil�, obiectiv�, profund�, f�cut� din tandre�e, din recuno�tin��, din respect.
Ea e instinctiv� la copil.
Acela care nu-�i iube�te p�rin�ii e o excep�ie.

C�nd copilul cre�te, c�nd personalitatea �ncepe s� i se formeze, iubirea de p�rin�i e �nt�rit� de ra�iune, de ideea pe care �i-o face despre datorie.
Ne iubim p�rin�ii pentru c� a�a e firesc �i pentru c� �tim c� le dator�m iubire.
E o �ndatorire agreabil� �i sf�nt� u�or de �ndeplinit �n orice situa�ie.
Religia cre�tin� spune �Cinste�te-i pe tat�l �i pe mama ta�.
Legea �ns�i impune obliga�ii fa�� de p�rin�i.

S� ne iubim, s� ne cinstim, s� ne ajut�m p�rin�ii, iat� ce totul �n noi �i �n afara noastr� ne cere �i ne impune.
Datoria de recuno�tin�� fa�� de ei �ncepe cu via�a pe care ne-au dat-o cresc�nd apoi datorit� iubirii cu care ne-au cople�it �i sacrificiilor pe care le-au consim�it pentru noi.
Putem calcula c�te eforturi au f�cut, c�te umilin�e au acceptat, c�te nop�i nu au dormit cu g�ndul la noi, la viitorul nostru?
Le-ar fi fost u�or dac� i-ar fi imitat pe egoi�tii care dau �napoi �n fa�a greut��ilor familiale, care vor s�-�i ofere totul lor �n�ile, care vor s� tr�iasc� doar pentru ei.
Spre deosebire de ace�tia p�rin�ii no�tri au tr�it pentru noi, grija pentru s�n�tatea �i via�a noastr� a fost preocuparea lor de toate zilele, c�l�uza existen�ei lor.

E ceva mai bun pe lume ca afec�iunea f�r� margini, f�r� compromisuri, care �nconjoar� �i care ocrote�te copilul?
E ceva comparabil cu intensitatea iubirii dezinteresate a unei mame?
Fiul cel mai tandru �i cel mai devotat nu-i va putea �napoia niciodat� mamei sale ce a primit de la ea, nu o va putea iubi niciodat� at�t de mult c�t ea l-a iubit.
O mama �tie aceasta �i-�i iube�te copii �i mai mult.

-V-

Iubirea pentru p�rin�i, recuno�tin�a, respectul pe care li le dator�m, se traduc prin felul cum ne purt�m cu ei.
Modul �n care omul matur �i �ndepline�te �ndatoririle fa�� de p�rin�i difer� de cel al copilului.
Micile extravagan�e, iertate unui adolescent, nu se mai potrivesc unui t�n�r.
T�n�rul datoreaz� tat�lui s�u �i mamei sale un respect mai constant, o stim� mai profund�, chiar dac� nu mai e constr�ns la aceea�i ascultare.
Voin�a lor nu o va �nlocui niciodat� pe a sa �n via�a de fiecare zi.
Dar �n lucrurile grave, unde ei au dreptul s�-�i spun� cuv�ntul, trebuie s� țin� cont de p�rerea lor.

C�nd copii �i p�rin�ii se iubesc totul �ntre ei e u�or.
Afec�iunea e talismanul care �ndep�rteaz� dificult��ile �i relele.
Trebuie s� ne iubim p�rin�ii la orice v�rst�, trebuie s� rezerv�m o parte a sufletului nostru acestui trecut venerabil �i drag, oric�t de apropiate �i de acaparante sunt prezentul �i viitorul personificate de Familia pe care ne-am �ntemeiat-o.
Trebuie s� ne iubim p�rin�ii p�n� la sf�r�itul lor �i chiar dincolo de morm�nt.
Omul care s-a realizat �n via�� �i care se �nclin� cu respect �n fa�a acelora care i-au dat fiin��, care le aduce ca omagiu binele f�cut de el, succesele ob�inute de el, se �nnobileaz�, cre�te.

Iubindu-ne p�rin�ii, fiindu-le devota�i, ne �n�elegem �i �ndatoririle fa�� de ceilal�i membri ai Familiei.
Fra�ii, surorile, sunt o parte din noi �n�ine, un pic tata sau mama dac� sunt mai mari ca noi, un pic copii no�tri dac� sunt mai mici ca noi.
S�-i iubim e firesc �i u�or.
S�-i ajut�m, s�-i sprijinim e o datorie.
S� le r�m�nem apropia�i pe tot parcursul existen�ei, indiferent de �mprejur�ri, ne d� �i le d� o for�� eficient� material �i moral.

-VI-

Tot ce asigur� coeziunea Familiei �i o continu� e bine �n sine, bine pentru societate.
Unitatea �i soliditatea Familiei dau unitate �i soliditate Na�iunii.
Omul bun �i cet�țeanul util �i dob�ndesc principalele virtu�i �n Familie.
Patriotismul apare �i se dezvolt� �n Familie.
�n Familie �i doar �n Familie se dob�nde�te respectul pentru femeie specific societ��ilor civilizate cu moravuri oneste �i pure.

Ata�amentul fa�� de Familie ne determin� s� ne dorim o reputație bun�.
Vrem s� impunem respect nu doar pentru noi, ci �i pentru ai no�tri.
Vrem s� le transmitem copiilor un nume f�r� pat� a�a cum �i noi am primit.
Suntem m�ndri de Familia noastr� �i dorim ca descenden�ii no�tri s� fie la r�ndul lor m�ndri de ea.

Motive de ordin personal �i social, interesul superior al ��rii, impun ap�rarea Familiei.
Voi spune deci cu convingere pentru a rezuma ce am scris:
- s�-i iubim �i s�-i respect�m la orice v�rst�, �n orice situa�ie pe cei care ne-au dat via��;
- s� r�m�nem apropia�i prin afec�iune �i devotament cu rudele noastre de toate gradele;
- s� fim devota�i ideii de Familie normal�, b�rbat, femeie;
- s� dob�ndim, odat� cu respectul profund pentru femeie, calit��ile �i virtu�ile care nu se g�sesc dec�t �n Familie.

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Iubirea

-I-

S� ne achit�m de �ndatoririle pe care le avem fa�� de p�rin�i cu o afec�iune devotat� �i recunosc�toare care nu se dezminte niciodat�!
S� le p�str�m un loc �n mintea noastr� �i �n inima noastr�!
S� privim �ns� hot�r��i spre viitor!
E ceea ce ne cer chiar tata �i mama.
Suntem copii lor, e timpul s� fim noi �n�ine.

S� mergem spre via�a care ne cheam�, spre tot ce e bun �i s�n�tos!
S� ne facem datoria, adic� s� fim activi �i s� muncim.
S� c�ut�m fericirea, adic� iubirea.
S� fii activ �i s� iube�ti, iat� ce �nseamn� o via�a dinamic�!
Fii activ, munce�te, iube�te spune legea firii.
S� iube�ti e o datorie pe care o �ndeplinim cu bucurie.
Sentimentul o dicteaz� dar ra�iunea trebuie s-o controleze.

-II-

Iubirea nu poate fi neserioas� �i frivol�.
E �nainte de toate ceva frumos �i pur, f�r� nimic trivial, f�r� nimic murdar sau degradant.
Iubirea de unde se na�te via�a e baza Familiei, a Na�iunii.
Ea le formeaz� �i le d� tr�inicie.
Ea face u�oare �i pl�cute �ndatoririle uneori grele pe care le impune.

Nimic nu are for�a iubirii.
Prin ea se conduce lumea.
Pervertirea ei, transformarea ei �n depravare, are efecte mai devastatoare ca armele biologice, bombele atomice sau cataclismele naturale.
Moralitatea e o condiție a supravie�uirii noastre.

-III-

Iubirea genereaz� iubire.
S� iubim din toat� inima, din tot sufletul.
Dac� suntem �n stare de asta, dac� respect�m iubirea, dac� ne respect�m pe noi �n�ine ne vom putea feri de dezm��, de poftele grosolane ale sim�urilor, de ceea ce ve�teje�te �i �njose�te.

S� ne ap�r�m tinere�ea, prospe�imea sentimentelor, s�n�tatea �i demnitatea!
Toate acestea se pierd �n ceea ce se nume�te, probabil �n der�dere, pl�cere.
Toate acestea le putem irosi repede �i apoi vom regreta toat� via�a.
Pu�ini dintre noi se complac �n dezm��.
E nevoie de o fire josnic�, de sentimente vulgare care din fericire sunt destul de rare.
Dar ispita, o m�ndrie prosteasc�, absurda prejudecat� care vede �n lipsa de �nfr�nare un atribut al tinere�ii, �i corup pe mul�i.

Cel care are respect de sine, sentimente delicate �i o voin�� puternic� nu va c�dea prad� ispitelor.
κi va �ine capul sus f�r� s� priveasc� mocirla de la picioarele sale, f�r� s� se lase vreodat� atras de ea.
κi va p�stra inima �i corpul tinere pentru iubirea adev�rat� care �nal�� omul mai presus de sine.
�i dac� a g�sit-o pe cea pe care �i-o dore�te de so�ie, rezisten�a la pl�ceri grosolane �i va fi u�oar�.
Va avea �n iubirea sa un scut care-l va ap�ra de depravare.

-IV-

Nimic nu e mai frumos �i mai pur, mai plin de gra�ie �i de farmec ca iubirea sincer� dintre un t�n�r �i o t�n�r�.
S� iubim, dar s� �tim s� ne-o alegem bine pe cea pe care o vom iubi.
�nainte de a ceda sentimentelor s� ne ascult�m ra�iunea.
Altfel iubirea s� va na�te dintr-o pasiune trec�toare pe care o vom regreta mai t�rziu.
Altfel nu va avea cine s�-i spun� inimii �nu� c�nd gre�e�te.

S� alegem bine.
S-o iubim pe aceea care merit� s� fie iubit�, care merit� s� ne fie al�turi toat� via�a.
S� ne c�ut�m aleasa inimii printre cele al c�ror chip �i persoan� degaj� demnitate, cinste, moralitate �i s�n�tate.
S-o iubim �i vom fi iubi�i.
Dac� din nenorocire va fi altfel, vom iubi totu�i �i vom suferi.
Suferin�ele provocate de iubire �i c�lesc pe cei puternici �i timpul le alin�.

-V-

Dar s� l�s�m aceast� dureroas� eventualitate.
Nu e dec�t o excep�ie de care clarviziunea noastr� �i instinctul inimii ne vor feri u�or.
Vom iubi, vom fi iubi�i �i vom gusta din ce e mai bun pe lume.
C�t de �nc�nt�toare e iubirea pur� �i neprih�nit� �ntr-un suflet t�n�r!
Nimic de pe p�m�nt, niciun vis nu-i egaleaz� realitatea inefabil� �i luminoas�.

Omul care cunoa�te aceast� suprem� bucurie, aceast� mul�umire a �ntregii f�pturi �i care o ia ca punct de plecare, ca baz� a vie�ii sale, poate privi viitorul cu �ncredere.
El a f�cut mai mult pentru a-�i asigura fericirea �i chiar succesul dec�t dac� �i-ar fi petrecut timpul cu calcule savante �i practice.
S� dai ca �nceput al existen�ei tale de om matur, ca baz� a Familiei pe care o vei �ntemeia, iubirea s�n�toas� �i puternic�, entuziast� �i grav�, �n�lț�toare �i pur�, �nseamn� s� faci o lucrare moral� �i folositoare, o lucrare a ra�iunii �i �n�elepciunii.

-VI-

Om care �i face datoria, om cu voin�� �i curaj, e acela care �tie s� iubeasc�.
El acord� iubirii locul la care ea are dreptul �n sufletul s�u �i �n via�a sa.
S� ac�ion�m �i noi la fel, prieteni.
S� �nv���m s� iubim.

Iubirea �i ra�iunea s� ne conduc� �mpreun� �n alegerea tovar�ei de via��.
S� fim, �n viitorul apropiat, noi �i so�iile noastre, o personificare a Familiei de unde se va na�te o Rom�nie �ntinerit�, mai frumoas�, mai unit� �i mai puternic�.

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

PRIMUL SOLDAT C�ZUT PESTE PRUT
de Pan M. Vizirescu

P�n� m�ine mi se vor �nchide pleoapele,
Vor amu�i z�rile �i c�r�rile,
Nu vor mai vui codrii �i apele,
Doar luna-mi va �ine lum�n�rile...

Nu voi mai auzi c��eaua du�man�
Cum latr� �i scuip� rafale;
Ci eu, cu botezul izb�nzii �n ran�,
Sorbi-voi t�ceri triumfale!

Camarazii mei vor merge 'nainte, 'nainte,
Pe fronturi �i-ntinse c�mpii,
Sbucni-vor �n clocot ca lava fierbinte
Cu aspre �i crunte m�nii.

Vor merge �n mar�uri de viscol �i tunet
S�-nfrunte puhoaie barbare,
�i-n fream�tul luptei, pe aripi de suflet,
Vor duce ale ��rii hotare.

Camarazii mei vor trece n�valnic
Peste linii de foc �i ora�e,
Vor ridica st�nc�, pieptul lor falnic,
Pr�bu�ind trufii uciga�e.

Vor r�pune cet��i cu ziduri blindate,
Vor merge pe creste de glorii,
Vor c�lca peste gloate 'narmate
�i se vor cununa cu victorii.

Ai mei, de-acas', vor �ntreba dep�rt�rile,
A�tept�nd un semn de la mine...
Ori poate acum, zguduindu-i oft�rile,
Au �ngenunchiat s� se-nchine.

Poate rana asta le va fi dat de veste
C�-mi s�ngereaz� fruntea �i trupul...
Prea t�rziu!... Eu sunt de-acum �n poveste
Cu �ara �i neamul: am trecut Prutul!

august-septembrie 1942
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

TR�IASC� ROM�NIA!

�nainta�ii au muncit �i au luptat ca s� avem o Patrie �ntregit�, mare �i puternic�.
S� ne g�ndim la ei cu afec�iune respectuoas�.
Suntem urma�ii lor, suntem Rom�nia prezent�.
Ast�zi s� ne bucur�m �i s� ne reamintim c� avem toate motivele s� fim m�ndri c� suntem rom�ni.

Sunt momente c�nd nu mai credem �n noi, c�nd ne resemn�m tem�tori �i pierdu�i sub povara unor realit��i dure.
S� nu renun��m niciodat� la respectul de sine!
S� nu ne pierdem niciodat� �ncrederea �n noi �i �n viitor!
S� �inem tricolorul sus!
Ast�zi s� re�nsufle�im focul sacru al m�ndriei na�ionale.
For�a de care avem nevoie ne-o d� unitatea.

Rom�nia e�ti tu, sunt eu, suntem noi, e aerul tare al mun�ilor, e rodnicia c�mpiilor, e truda noastr� cea de toate zilele, e z�mbetul copiilor no�tri.
Ast�zi s� omagiem devotamentul soldatului, r�vna muncitorului, �n�elepciunea c�rturarului, statornicia ��ranului �i priceperea omului de afaceri.
Rom�nia e speran�a noastr� a tuturor.

Suntem mame iubitoare, suntem ta�i ocrotitori.
Suntem o Familie mare, rezistent�, care �n ciuda r�nilor �i loviturilor primite nu a uitat s� c�nte, s� danseze �i s� r�d�.
�i toate acestea le tr�im �n limba rom�n�.
S-o transmitem mai departe p�str�ndu-i noble�ea latin�!
Copiii no�tri, copiii copiilor noștri trebuie s� munceasc�, s� tr�iasc� �i s� iubeasc� �n limba rom�n�.
Limba rom�n� e un element esen�ial al identit��ii noastre, al sufletului rom�nesc.

Suntem frumo�i ca Patria noastr�.
Suntem lumina bl�nd� a zorilor.
Suntem albul pur al z�pezilor iernii.
Suntem cerul senin al nop�ilor toride de var�.
Suntem impetuo�i �i temperamentali ca p�raiele repezi de munte prim�vara.

P�m�ntul Patriei trebuie s� r�m�n� al nostru.
Noi s�-l cultiv�m, noi s� beneficiem de roadele lui, noi s�-i folosim bog��iile din subsol.
S� st�m neclinti�i �n calea relelor!
S� le punem pumnul �n piept �i s� le spunem ca �nainta�ii �n 1917: �Pe aici nu se trece!�
Suntem un Popor viguros.
Avem t�ria de a schimba lucrurile �n bine.

Ast�zi s� fim entuzia�ti, veseli �i exuberan�i.
�ncep�nd de acum s� vis�m cu ochii deschi�i.
M�ndri de noi, de trecutul nostru, conecta�i la realitate, s� rostim to�i �ntr-un glas cu inima vibr�nd: �Suntem Poporul Rom�n!�
Tr�iasc� Rom�nia!

P�rvu Ana Maria
______________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

C�s�toria

-I-

C�s�toria e un act solemn.
B�rbatul �i femeia jur� s� r�m�n� �mpreun� cu acordul rudelor �i accept� �ndatoririle decurg�nd din unirea lor �i din na�terea copiilor.
Legea, care �nregistreaz� actul, face din aceste �ndatoriri obliga�ii.

Avem dreptul s� nu ne c�s�torim?
Categoric nu.
S� ne c�s�torim, s� �ntemeiem o Familie, e un imperativ moral, corolar al obliga�iei de a accepta via�a �i de a o folosi bine.

-II-

Suntem datori s� tr�im, suntem din acela�i motiv, datori s� d�m via��.
S� d�m via�� nu �nseamn� doar s� z�mislim copii ci �i s�-i cre�tem.
Trebuie pentru aceasta o c�snicie solid�, trainic�, trebuie un c�min.
Iat� de ce Dumnezeu a vrut s� tr�im �n Familii durabile.
Copiii sunt incapabili s�-�i poarte singuri de grij� mult timp dup� na�tere.
Iat� de ce Dumnezeu a s�dit �n inima noastr� instinctul puternic al iubirii pentru ei.

C�s�toria e deci o datorie fireasc�, o datorie uman�.
C�s�toria e �i o datorie social�.
Societatea nu poate exista f�r� Familie, care e baza ei.

-III-

Susțin�torii homosexualit��ii �i c�s�toriei �ntre persoane de acela�i sex nu-�i pot justifica demersul dec�t cu absurdit��i.
Le-a� acorda prea mult� respect acestor promotori ai mor�ii �i dac� le-a� �ndep�rta himerele nes�n�toase cu piciorul, la repezeal�.
Faptul c� nimic nu e solid, durabil f�r� c�s�toria dintre un b�rbat �i o femeie e un adev�r cu valoare de axiom�.
Necesitatea ap�r�rii firescului, a moralit��ii �i a demnit��ii umane e evident�.

Totul ne �ndeamn� �i ne spune:
�C�s�tori�i-v�, crea�i un c�min.
Legea firii �i legea moral� v-o impun.
E o datorie social�.
Trebuie s� v� c�s�tori�i imediat ce a�i ajuns la maturitate, imediat ce situa�ia material� v-o permite.
Nu sunte�i cu adev�rat oameni f�r� o Familie normal� �i copii.�
�n antichitate nu puteau ob�ine func�ii �n conducerea Cet��ii dec�t cei care aveau so�ie �i copii.
De ce nu ar fi la fel �i �n prezent?

S� ne c�s�torim de tineri e o datorie �i �n acela�i timp o mare fericire.
Ca aproape �ntotdeauna obliga�ia moral� impus� individului pentru binele general �i asigur� �i binele s�u personal.
C�tigul societ��ii ar trebui s� ne preocupe pe to�i pentru c� e �i c�tigul fiec�ruia dintre noi.
Nu exist� fericire real�, �ntreag� �i durabil� dec�t �n c�s�toria fireasc�, �n Familie.

-IV-

C�s�toria e mai frumoas� �n tinere�e c�nd so�ii au via�a �nainte �i dispun de bunul cel mai de pre�: puritatea sufletului �i a corpului.
E iubire adev�rat� sfin�it� de �ndatoririle pe care ei �i le asum� pentru a oferi un c�min luminos noii vie�i pe care o preg�tesc.
Toat� existen�a tinerei perechi va fi reflexul orelor fermec�toare, inefabile, tr�ite la �nceputul lungului drum pe care-l va str�bate �n comun.
Amintirea lor �i va lumina momentele grele, �ntunecate ale existen�ei f�c�ndu-le suportabile �i atenu�ndu-le am�r�ciunea.

So�ilor le va reveni deseori �n minte �i pe buze amintirea �nc�nt�toare a primelor zile ale c�s�toriei lor.
���i mai aminte�ti c�nd aveam �mpreun� patruzeci de ani �i c�nd �n mica �i umila noastr� gospod�rie totul era o prim�var�, chiar �i iarna?�, �i spune tata mamei c�nd �i cuprinde pe am�ndoi nostalgia.
Tata mi-a descris tinere�ea sa astfel:
�Am muncit, am iubit, m-am c�s�torit.
Iubirea �i munca sunt cel mai bun �nceput pentru o Familie �i se contopesc una cu alta.
Apoi a�i ap�rut voi, copiii.
Mama v� hr�nea pe voi, eu o hr�neam pe ea.
Mai mult� fericire cere mai mult� munc�.
Munceam toat� ziua, apoi am muncit �i noaptea.
Via�a e grea, dar frumoas�.�

�n Familia t�n�r� se formeaz� �i se consolideaz� dragostea pentru munc�, ata�amentul pentru datorie, se �ese zi de zi o leg�tur� indestructibil� �ntre so� �i so�ie, se produce o contopire a g�ndurilor lor, a sentimentelor lor, a voin�elor lor, se realizeaz� �ntre ei o unitate pe care doar moartea o poate distruge.
Cine d� mai mult �i cine prime�te mai mult �n aceast� comuniune a dou� suflete?
Nu conteaz�!
Fiecare d� tot ce are.
B�rbatul aduce for�a, voin�a �i ra�iunea calm� domin�nd sentimentul.
Femeia aduce delicate�ea, frumuse�ea, sensibilitatea �i devotamentul.

-V-

Diferen�a de roluri, �n via��, �ntre b�rbat �i femeie e determinat� de diferen�a conforma�iei lor fizice �i psihice.
B�rbatul e h�r�zit �n mod natural unor activit��i grele care cer mu�chi puternici, un caracter ferm �i rezisten��.
Menirea lui e de a-�i hr�ni Familia.
C�mpul lui de activitate e la munc� �n exterior, �n mediul social.
El �i are acolo locul �i misiunea sa.
Femeia are �ndatoriri mai blajine, mai bl�nde care nu necesit� for�� muscular� �i voin�� activ�.
Domeniul ei e �n Familie unde se poate exercita cel mai bine activitatea sa tandr�, r�bd�toare �i neobosit�.
Ea e predestinat� de chiar legea firii s� fie st�p�na absolut� a c�minului.
Cea care are servici, cea care nu se poate consacra Familiei, ar trebui s� fie o excep�ie.

Din p�cate, �ndep�rtarea so�iei de so� �i de copii e o regul� a zilelor noastre.
Ne-au adus aici impunerea unor moravuri aberante �i dezechilibrele create �n civiliza�ia modern�.
Pentru c� majoritatea so�iilor sunt obligate s�-�i neglijeze c�minul, nici so�ii cei mai devota�i nu-�i mai pot �ndeplini cum se cuvine �ndatoririle.
Rezult� din aceasta diminuarea popula�iei, genera�ii tinere debusolate, u�or de �mpins pe panta viciului �i o economie social� imperfect�.

-VI-

�n c�s�torie, so�ul e dator s�-�i �ntre�in� so�ia �i copiii.
E obliga�ia sa legal� �i moral�.
Numai �n caz de absolut� necesitate femeia poate prelua o �ndatorire care nu e a sa.
Doar s�r�cia poate fi o scuz� pentru a�a ceva.
Ce c�min po�i avea, cum pot fi crescu�i copiii, dac� mama e absent� cea mai mare parte din zi?

Dumnezeu ne-a dat la fiecare c�te un rol pe lumea aceasta.
Femeii �i revine grija casei �i Familiei.
B�rbatului �i revine munca grea �n exterior, truda aduc�toare de bani.
El trebuie s� c�tige tot ce poate pentru ai s�i, femeia trebuie s�-i gospod�reasc� chibzuit banii.

Bugetele mari �i mici au nevoie de echilibru.
O rezolvare exact� a problemei cheltuielilor e important� pentru stabilitatea Familiei.
Acolo unde ordinea material� nu domne�te apar tulbur�ri morale �i nelini�tile �mpiedic� o deplin� st�p�nire de sine.

-VII-

T�n�ra care se m�rit� e, se spune, ca o foaie alb�, nescris�.
Dac� t�n�ra a primit deja ni�te impresii care i-au influen�at caracterul b�rbatul o poate schimba �n bine.
Dac� o iube�te, dac� e iubit de ea, va fi ascultat, �n�eles, urmat f�r� s� fie nevoie s� comande.
Puterea sa se va na�te din iubire, din maturitatea g�ndirii, din voin�a chibzuit�, din importan�a muncii sale pentru Familie.
Cu c�t mai mare va fi superioritatea ra�iunii sale �i a voin�ei sale, cu at�t mai pu�in va trebui s� dea dovad� de autoritate.
B�rbatul trebuie s� aib� �n Familie un asemenea ascendent �nc�t s� nu fie nevoie s� dea cu pumnul �n mas� pentru a se impune.
Fa�� de so�ie mai ales trebuie s� fie rezervat, s� foloseasc� doar mijloace afectuoase de convingere, sigur c� va ob�ine �n acest mod tot ce e rezonabil s� vrea.
Tandre�ea, dorin�a de a-i place �i vor apropia so�ia, �i vor permite s-o modeleze, s-o fac� s� fie complet a sa.

B�rbatul ra�ional �i de caracter nu poate s� nu aib� �n so�ie o p�zitoare bl�nd� �i vigilent� a c�minului, o femeie iubitoare, virtuoas�, care r�sp�nde�te fericire �n jurul ei.
Cel lipsit de voin�� �i de moralitate poate transforma o t�n�r� onest� �ntr-o femeie care va fi asemenea lui, adic� om de nimic preg�tit pentru orice c�dere.

Influen�a so�ului asupra so�iei se constat� �n via�� �n fiecare clip�, la fiecare pas.
S� lu�m exemplul a dou� surori av�nd aceea�i educa�ie, acelea�i calit��i �i aceea�i capacitate de a fi so�ii �i mame excelente.
Ele se m�rit�.
Soarta lor va fi foarte diferit� dac� so�ii lor nu se aseam�n�.
S� presupunem c� unul are �n�elepciune �i spirit de echitate, c� e de valoare intelectual� �i moral� superioar�.
T�n�ra sa so�ie va ajunge pu�in c�te pu�in s�-i semene.
Ea va deveni demna sa tovar�� de via��, va fi admirat� �i respectat� la fel ca el.
Cealalt� sor� se m�rit� cu un b�rbat mediocru �i cu o moralitate �ndoielnic�.
Dup� un timp c�s�toria se destram� �i so�ia o ia pe drumuri rele pierz�ndu-�i orice pudoare, orice demnitate.
Cine nu a v�zut un astfel de spectacol?
Regula nu e totu�i absolut�, ci foarte general� �i excep�iile n-o infirm�.

-VIII-

Iubirea, generozitatea sentimentelor domnind �n c�min �nal��, �nnobileaz� so�ul �i so�ia, a�a cum mai t�rziu vor contribui la formarea moral� a copiilor.
Afec�iunea �i grija reciproc� a so�ilor, ata�amentul lor pentru toate �ndatoririle vie�ii vor da frumuse�e, for�� �i siguran�� Familiei.
Iubirea �i virtutea sunt talismane care ap�r� de toate relele.

Pentru ca b�rbatul �i femeia s�-�i g�seasc� �n Familie bucuria �i calmul dorite, e nevoie de Religie.
Din acest punct de vedere �nv���turile cre�tine le pot fi deosebit de utile.
Av�nd o concep�ie superioar� despre menirea lor, despre demnitatea lor, ei se vor �n�lța mai presus de sim�uri, se vor respecta mai mult, vor fi mai uni�i �i vor da tr�inicie c�sniciei lor.
Cre�tinismul, e necesar tuturor celor care vor s� aib� o existen�� demn� �i util�, tuturor Popoarelor care vor s� tr�iasc� �i s� progreseze.

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CELE PATRU LUM�N�RI ALE MICULUI P�STOR
de Maria Scheidl �i Marcus Pfister

Toate acestea s-au �nt�mplat acum dou� mii de ani �n �inutul Galilei.
Era o zi cenu�ie.
Cea�a acoperea totul, chiar �i soarele.
Doi p�stori, Ioan �i Daniel, au hot�r�t s�-�i duc� oile pe munte unde era soare.
Daniel, care nu avea dec�t opt ani, se �inea scai de Ioan.
Cea�a deas� �l speria.
Ioan era �nalt �i voinic �i-l putea ocroti.
Un miel alb ca z�pada s�rea �n jurul lor beh�ind
Ioan i-l d�du �n grij� lui Daniel.
Daniel nu-�i sc�pa mielul din ochi �i noaptea �l �nc�lzea la piept.

Dup� �ase zile iarba se termin� pe p�une.
Trebuiau s� coboare �i s�-�i duc� oile �n alt� parte.
Daniel a vrut s�-l ajute pe Ioan s� adune turma dar acesta �l refuz�: �Odihne�te-te, �i spuse el, a-i muncit destul �n ultimul timp.�
A�a era, micul p�stor alergase mult dup� mielul s�u.
Daniel se �ntinse sub un copac, mielul se cuib�ri l�ng� el �i a�ipir� am�ndoi.
�n timp ce dormea Daniel sim�i un miros pl�cut de trandafiri �i de crini.
�ncerc� s� deschid� ochii, dar pleoapele �i erau prea grele.
I se mai p�ru c� aude ni�te c�nt�ri, apoi nimic.
C�nd se trezi Ioan �l �ntreb� sup�rat: �Unde-i mielul?�
Daniel s�ri �n picioare, strig� mielul alb, apoi �l c�ut� peste tot.
Degeaba, nu-l g�si nic�ieri, mielul disp�ruse.
Ioan �i spuse atunci: �Trebuie neap�rat s�-l g�se�ti!�

Fiindc� noaptea era �ntunecoas�, Ioan �i d�du lui Daniel un felinar cu patru lum�n�ri �i-l rug� s� aib� grij� de el.
Daniel plec� s�-�i caute mielul.
�l c�ut� toat� noaptea �i toat� ziua f�r� s� dea de urma lui.
Soarele apunea.
Trebuia s� continue? Unde? Cum?
Daniel era pe cale s�-�i piard� speran�a c�nd auzi un zgomot �n spatele unei st�nci.
�Mielule, mielule!� strig� el.
O voce groas� �i r�spunse: �Hei! Ce cau�i? Un miel?�
Un b�rbat atletic ap�ru deodat� �n fa�a lui Daniel.
Speriat micul p�stor vru s� fug�.
�Nu-�i fie team�, �i spuse b�rbatul, mielul pe care-l cau�i e pe c�mpul de m�slini de acolo.
L-am v�zut. E mic �i alb ca neaua.�
�Mi-ai g�sit mielul, spuse Daniel, mul�umesc. Cu ce te-a� putea ajuta?�
�Nu ai cum s� m� aju�i, nu v�d nimic �n bezna asta.�
Daniel �i d�du una din lum�n�rile sale b�rbatului.
�Ia-o, ��i va lumina drumul. Eu mai am trei.�
�Mi-o dai mie? �ntreb� uimit b�rbatul care era ho�, e prima dat� c�nd �mi d� cineva ceva. Mul�umesc mult!�

Se �nnoptase.
Daniel porni spre c�mpul de m�slini pentru a-�i g�si mielul.
Dar unde era? Se ascunsese?
�n apropiere se afla o grot� �i �n grot� ceva mi�ca.
Daniel porni spre ea �i d�du peste un lup.
�nsp�im�ntat vru s� se �ntoarc� dar lupul �l prinse de hain�.
Tremur�nd micul p�stor �ncerc� s� se elibereze.
Lupul �i d�du drumul �i �ncepu s� geam�.
Atunci Daniel v�zu c� laba �i s�ngera �i nu-i mai fu team�.
Rupse o bucat� din haina sa �i-i f�cu un bandaj.
�Stai lini�tit, spuse el, ca rana s� se vindece.�
Daniel vru s� plece, dar lupul �l prinse iar de hain� �i-l privi: �Vrei s� r�m�n cu tine? Nu pot. Trebuie s�-mi g�sesc mielul. �i el are nevoie de mine.�
Daniel se g�ndi o clip�, apoi puse o lum�nare l�ng� lup: �Uite, lupule, lumina aceasta te va m�ng�ia �i-�i va �ine companie. Dou� lum�n�ri �mi ajung. Ioan va fi de acord.�
Lupul fu mul�umit �i Daniel plec�.

Daniel c�ut� toat� noaptea f�r� s� g�seasc� nimic.
Diminea�a intr� �ntr-un or�el.
Un cer�etor �l opri din drum: �D�-mi un b�nu�, te rog!�
Daniel se opri: �Nu am bani, sunt un biet p�stor �n c�utarea unui miel. L-ai v�zut?�
�Tot ce v�d e s�r�cia, spuse cer�etorul, casa mea e o grot� �ntunecat� �i rece.�
�Atunci ia lum�narea asta, e tot ce am. ��i va da un pic de c�ldur� �i de lumin�.�, spuse Daniel.
Cer�etorul lu� lum�narea, �i mul�umi �i-i ur� noroc.

Daniel a �ntrebat toat� ziua oamenii dac� nu i-au v�zut mielul, dar nimeni nu-l v�zuse.
Descurajat, porni din nou peste c�mpuri �i se preg�ti s�-�i petreac� noaptea la marginea unui drum.
Atunci sim�i din nou parfumul de trandafiri �i de crini.
De unde venea?
Mai auzi �i c�ntece de bucurie.
Ultima sa lum�narea aproape c� nu mai lumina �n �ntuneric, dar Daniel se lu� dup� c�nt�ri.
�n cur�nd z�ri un staul, se apropie �i intr�.
�n staul era la fel de �ntuneric ca afar�.
Daniel r�mase timid l�ng� u��, nu vedea nimic.
Dar apoi z�ri o pat� alb�. Era mielul s�u.
�Apropie-te�, spuse bl�nd o voce.
Mut de fericire, Daniel se supuse �i v�zu, l�ng� mielul s�u, un copil mic culcat pe paie.
Daniel �ngenunche �i-�i puse ultima lum�nare al�turi de copil.
Nu era dec�t o fl�c�ruie, dar acum str�lucea ca soarele.
Staulul s�r�c�cios fu iluminat ca un palat �n s�rb�toare.
Cerul se �nseninase, era plin de stele �i c�ntecele de bucurie r�sunau p�n� departe la p�storii din c�mpie.

Traducere de P�rvu Ana Maria
_____________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

O LEGEND� DE CR�CIUN: C�NTECUL P�STORILOR
de Max Bolliger

A fost odat� un p�stor b�tr�n care cuno�tea bine stelele.
�ntr-o noapte, b�tr�nul p�stor st�tea sus pe o colin� �mpreun� cu nepotul s�u de �apte ani �i privea cerul sprijinit �n toiag.
- Va veni, spuse el.
- C�nd va veni? �ntreb� nepotul.
- Cur�nd!
�ndoiala pe care o v�zu �n ochii nepotului �l m�hni.
C�nd el nu va mai fi cine va spune copiilor ce au prezis profe�ii?
De-ar veni mai repede!
Aceast� a�teptare �i umplea �n �ntregime inima.

- Va purta coroan� de aur? �ntreb� deodat� nepotul, �ntrerup�ndu-i b�tr�nului p�stor �irul g�ndurilor.
- Da!
- �i sabie de argint?
- Da!
- �i mantie de purpur�?
- Da!
Nepotul p�rea fericit ascult�ndu-l.

B�ie�elul se a�ez� pe o piatr� mare �i �ncepu s� c�nte din fluier.
B�tr�nul asculta atent.
Melodia r�suna simplu �i duios.
Copilul exersa zilnic diminea�a �i seara. Voia s� fie preg�tit c�nd �mp�ratul va veni.
- Vei c�nta �i pentru un �mp�rat f�r� coroan�, f�r� sabie �i f�r� mantie de purpur�? �l �ntreb� p�storul.
- Nu! �i r�spunse nepotul.
Cum ar putea s�-l r�spl�teasc� pentru c�ntecul s�u un �mp�rat f�r� coroan�?
El voia aur, argint.
Voia ca to�i ceilal�i s� fac� ochii mari �i s�-l priveasc� cu invidie.
B�tr�nul p�stor oft�.
Cum s�-i explice unui ��nc c� �mp�ratul care va veni nu va purta coroan�, sabie �i mantie de purpur� de�i va fi mai puternic ca to�i �mp�ra�ii?

�ntr-o noapte ap�rur� semnele pe care le a�tepta b�tr�nul p�stor.
Cerul era mai luminos ca de obicei �i deasupra Betleemului str�lucea o stea mare.
To�i p�storii au v�zut atunci �ngeri �nv�lui�i �n lumin� care spuneau: �Nu v� temeți! Ast�zi vi s-a n�scut M�ntuitorul!�
Micul p�stor alerg� dup� �ngeri.
Sub hain�, la piept, �i sim�ea fluierul.
Ajunse primul la staul �i privi copilul nou-n�scut.
St�tea �nf�at �ntr-o iesle �n care se d�dea m�ncare la vite.
Un b�rbat �i o femeie �l priveau ferici�i.
Bunicul �i ceilal�i p�stori, c�nd sosir�, �ngenunchear� �n fa�a copilului.

El era �mp�ratul de care i se vorbise?
Nu! Nu era posibil, se �n�elau.
Niciodat� nu va c�nta din fluier aici!
�i dezam�git, plin de am�r�ciune, micul p�stor plec� �i se cufund� �n noapte.
Cur�nd copilul �ncepu s� pl�ng�. El nu voia s�-l aud�, �i astup� urechile �i-�i urm� drumul.
Dar pl�nsetul acela �l urm�rea �i-i sf�ia inima, a�a c� se �ntoarse din drum.
�i v�zu atunci pe Maria, pe Iosif �i pe p�stori �ncerc�nd s� lini�teasc� pruncul.
Nu mai putu s� reziste, �i scoase fluierul din hain� �i �ncepu s� c�nte.
�n timp ce melodia se �n�l�a pur�, suav� nou-n�scutul se opri din pl�ns �i-l privi pe micul p�stor z�mbind.
�n aceea�i clip� acesta �n�elese c� z�mbetul celui pentru care c�nta f�cea c�t tot aurul �i tot argintul din lume.

Traducere de P�rvu Ana Maria
____________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

"Rom�nie, g�nde�te pozitiv! Mi s-a diminuat salariul cu 25 la sut�. Ce fericire! �nseamn� c� mai am serviciu. Bogdaproste. La ai mei le-a fost impozitat� pensia. Ce fericire! �nseamn� c� am p�rin�i. Asta ar mai fi lipsit: s� fi fost copil al str�zii. Bogdaproste. Ho�ii mi-au furat pentru a treia oar� banii. Ce fericire! �nseamn� c� mai am bani. Bogdaproste. Asta ar mai fi lipsit: s� fiu at�t de s�rac �nc�t s� n-aib� ce s�-mi fure! Nu cred ca �mi voi putea pl�ti ratele la b�nci. Ce fericire! �nseamn� c� bunurile mele au fost �n m�sur� s�-mi garanteze creditul. Bogdaproste. Mi-am petrecut revelionul acas�. Ce fericire! �nseamn� c� nu am fost evacuat �nc� din cas�. Asta ar mai fi lipsit: s� dorm la gura de metrou! Bogdaproste. Am auzit c� a anul acesta vom tr�i mai prost. Ce fericire! �nseamn� c� nu mi-a sl�bit auzul.Bogdaproste. V�d at�tea abuzuri. Ce fericire! �nseamn� c� nu mi-a sl�bit vederea. Bogdaproste. Asta ar mai fi lipsit: s� am cataract� su glaucom! Aerul din ora�e e at�t de poluat, �nc�t miroase a biogaz. Ce fericire! �nseamn� c� sim�ul meu olfactiv �nc� mai func�ioneaz�. Bogdaproste. Asta ar mai fi lipsit: s� am anosmie! P�inea are gust de cocleal�. Ce fericire! �nseamn� c� m� bucur de un sim� gustativ bun. Asta ar mai fi lipsit: s� am ageuzie! Bogdaproste. Foamea m-a scos anul trecut �n strad�, ca pe mul�i al�ii de altfel. Ce fericire! �nseamn� c� mai am poft� de m�ncare. Asta ar mai fi lipsit: s� am anorexie! Bogdaproste. Dorm at�t de prost noaptea �nc�t adesea cad din pat. Ce fericire! �nseamn� c� mai am un pat unde s�-mi pun capul. Bogdaproste. útia vor s� m� omoare. Ce fericire! �nseamn� c� sunt �nc� viu. Asta ar mai fi lipsit: s� fi murit tocmai acum c�nd s-au scumpit serviciile funerare! Bogdaproste. Au mai vrut s� m� omoare �i alt� dat�. Ce fericire! �nseamn� c� am intrat �n Rezisten��. Bogdaproste. Ieri am c�zut �ntr-o gur� de canal. Mi-am fracturat m�na. Ce fericire! �nseamn� c� am m�ini �i pot s� le fracturez. Asta ar mai fi lipsit: s� n-am ce s�-mi fracturez. Bogdaproste. Am c�zut r�u de tot, dar am avut impresia c� zbor� spre antipod. Ce fericire! �nseamn� c� am aripi. Asta ar mai fi lipsit: s� n-am aripi! Bogdaproste. Rom�nie, g�nde�te pozitiv!"

R�NDURI PENTRU GENERA�IA MEA

Copii

-I-

Nimic nu e mai trist ca o cas� f�r� copii.
Lipsa copiilor era considerat� �n trecut o pedeaps� divin�.
Concep�ii �nvechite, vor spune unii.
Oare?
Scopul principal al c�s�toriei e totu�i na�terea de copii.
Iubirea dintre un t�n�r �i o t�n�r� trebuie s� creeze via��.

Trebuie s� avem copii.
Trebuie s�-i dorim �i s�-i primim cu bucurie c�nd Dumnezeu ni-i d�.
Greut��ile suplimentare impuse de ei unei Familii s�race sunt compensate de fericirea pe care i-o aduc.
La b�tr�ne�e, c�nd vom c�nt�ri sacrificiile pe care le-am f�cut pentru copiii no�tri �i satisfac�iile morale pe care ei ni le-au oferit, vom vedea c� suntem �n c�tig.

-II-

O mam� �i un tat� f�r� dare de m�n�, care cresc deja cu greu mai mul�i copii, afl� c� vor mai avea un copil.
U�or descump�ni�i ei �i spun z�mbind c� micu�ul s-a cam gr�bit �i c� ar fi fost mai �n�elept din partea lui s� a�tepte p�n� c�nd fra�ii i se fac mai mari.
Se bucur� �ns� de venirea sa la fel de mult ca de venirea celor n�scu�i �naintea sa.
Spa�iul e preg�tit cu grij� ca �intrusul� s� aib� cel mai bun loc din cas� fiindc� e mezinul Familiei.
Dup� ce s-a n�scut p�rin�ii �l privesc �i se privesc cu tandre�e admirativ� �i-�i spun cu
g�ndul la re�inerile lor anterioare: �C�t e de frumos �i ce bine c�-l avem!�
Fraza se termin� cu un s�rut care exprim� iubire �i �ncredere �n viitor.
Astfel de p�rin�i sunt ferici�i, oric�t de grea le e via�a, �i-�i merit� fericirea pentru c� au ob�inut-o prin virtute �i curaj.

�Dumnezeu binecuv�nteaz� Familiile numeroase� spune un vechi dicton azi uitat.
�nclin s� cred c� nu e o afirma�ie inexact�.
Copiii Familiilor numeroase reu�esc �n via�� mai bine ca al�ii.
Se datoreaz� aceasta nevoilor care le impulsioneaz� voin�a �i curajul?
Se datoreaz� aceasta faptului ca se ajut� �ntre ei?
Nu �tiu.
Cert e c� ei �i croiesc drumul mai repede �i mai sigur.

-III-

Mai trebuie s� avem copii �i pentru c� asta ne e datoria.
Na�iunea, Patria nu pot exista f�r� ei.
Nu avem dreptul s� ne sustragem acestei obliga�ii absolute.
Am primit via��, trebuie s� d�m via��.
Datoria noastr� fa�� de Na�iunea care ne ajut�, fa�� de Patria care ne hr�ne�te nu o putem pl�ti dec�t prin copii.

De ce nu ne-am face datoria?
De team� c� ni se limiteaz� libertatea, de teama �ncurc�turilor �i responsabilit��ilor care vin odat� cu copiii.
Pl�cute �ncurc�turi, responsabilit��i u�oare!
Pe cine pot speria? Pe la�i.
Nu exist� alt cuv�nt pentru a caracteriza ace�ti dezertori ai vie�ii.

-IV-

Mi-a r�mas �n minte r�spunsul pe care mi l-a dat c�ndva o t�n�r� pe care o cuno�team foarte pu�in �i c�reia m-am adresat �ntr-o zi.
- V� �nso�i�i so�ul �n c�l�torie, doamn�? Am spus eu.
- Nu, a r�spuns ea. Am trei ghiulele mici �i dragi legate de glezne care m� re�in acas�.
Aceste cuvinte rostite cu un amestec de afec�iune matern�, de m�ndrie �i de regret erau cu adev�rat fermec�toare, iar t�n�ra, care se dovedea o mam� bun�, �mi p�ru mult mai frumoas�.

Nu doar b�rba�ii se tem s� aib� copii.
Sunt �i multe femei care nu-i vor.
Ele �i ascund egoismul pretext�nd probleme de s�n�tate, obliga�ii profesionale �.a.m.d..
Adev�rul e c� sunt atinse de un r�u care amenin�� s� ne distrug� dac� nu sc�p�m de el, m� refer la la�itate.
Un fost pre�edinte american, Theodore Roosevelt (1858-1919), spunea despre un astfel de comportament: �C�nd b�rba�ii ajung s� se team� de paternitate, de munc� sau de r�zboi drept, c�nd femeile ajung s� se team� s� fie mame, Na�iunea e pe marginea abisului �i ar fi mai bine s� dispar� de pe fa�a p�m�ntului unde va deveni, pe bun� dreptate, obiect de dispre� pentru cei puternici, curajo�i �i cu suflet mare.�

Ustur�toare cuvinte!
Noi, tinerii Rom�niei, nu vrem s� le merit�m.
Nu vrem s� fim ofensa�i, nu vrem ca Na�iunea s� ne fie dispre�uit�.
Nu vom fi copiii degenera�i, strica�i �i corup�i ai d�rzului Neam Rom�nesc.
Ne vom face datoria!
B�rba�ii �n munc� �i �n primejdii, femeile ca mame.
Nu exist� �ndatorire mai frumoas� �i mai nobil� �i c�t� vreme nu o vom fi �ndeplinit nu vom fi demni de nimic altceva.

-V-

Suntem preg�ti�i s� fim ta�i �i mame? Nu.
�nv���m�ntul public nu face nimic pentru asta nici la noi, nici prin alte p�r�i.
Dac� vreun arheolog din viitorul �ndep�rtat ne-ar g�si manualele �i programele �colare ar fi uimit s� vad� c� instruirea elevilor pentru via�� se rezuma la cunoa�terea m�surilor contraceptive �i la acceptarea perversiunilor sexuale.
�Evident, �i-ar spune el, e vorba de o societate care a disp�rut din cauza dec�derii morale.�

Nu �tiu dac� �nv���m�ntul secundar poate redeveni rapid ce a fost.
Pentru tinere aceasta ar fi de dorit.
Tinerii poate c� nu au nevoie de profesori pentru a �ti care le sunt �ndatoririle de ta�i.
Nu au multe de f�cut acas� �i ceea ce au de f�cut poate fi f�cut �i de mam�.
Dar nu ar fi r�u ca dup� c�s�torie s� se preg�teasc� �mpreun� cu so�iile lor pentru rolul de p�rin�i.
Le-ar fi util dac� ar citi �mpreun� cu ele �n momentele libere c�r�i despre igiena copiilor, despre �ngrijirile care li se dau, despre educarea lor.

-VI-

Femeia trebuie s�-�i hr�neasc� copilul orice s-ar �nt�mpla �i orice i s-ar spune.
Trebuie pentru c� e datoria ei, pentru c� a�a e normal.
Nu se poate viola f�r� consecin�e legea firii.
Laptele mamei e f�cut pentru a hr�ni copilul.
S�n�tatea ei, via�a lui depind �n egal� m�sur� de el.
Copilul al�ptat de mam� e la ad�post de aproape orice pericol.
Hrana pe care o prime�te de la ea �i e destinat�, e singura potrivit� pentru el.

C�nd mama nu-�i hr�ne�te copilul e de dou� ori pedepsit�.
�nt�i pentru c� pierde emo�ia bl�nd� dat� de mica fiin�� de la pieptul s�u.
Apoi pentru c� s�n�tatea sa, tinere�ea sa, prospe�imea tr�s�turilor sale sunt afectate.
Privi�i mai multe femei de aceea�i v�rst� ajunse la maturitate �i c�uta�i-le pe acelea care au hr�nit mai mul�i copii.
Le ve�i recunoa�te dup� chipul radiind de s�n�tate, de tinere�e �i de frumuse�e.

-VII-

�n primii ani de via�� copilul apar�ine inevitabil mai mult mamei dec�t tat�lui �i e bine c� e a�a.
Oric�t de mult ne-am iubi copiii, noi ta�ii, e de dorit ca ei s� �in� mai mult la mam�.
Ea are asupra lor o influen�� mai mare ca noi pentru c� e mai bl�nd�, pentru c� nu-i domin� �n mod absolut, pentru c� nu-i oprim�.
Interesul b�ie�ilor, pe care am fi ispiti�i s� ni-i apropiem, s�-i sustragem �ntr-o oarecare m�sur� mamei, e s� r�m�n� sub autoritatea ei.
Autoritatea tat�lui trebuie s� se situeze undeva �ntr-un plan superior �i �ndep�rtat pentru a nu se face sim�it� dec�t �n ocazii grave.

Voin�a b�rbatului e prea imperioas� pentru a nu ap�sa greu, exagerat asupra dezvolt�rii libere a copilului.
Un tat� cu voin�� puternic� va trebui s� evite s-o exercite asupra fiului s�u dac� nu vrea s�-i emasculeze caracterul.
B�rba�ii cei mai viguro�i din punct de vedere moral, dac� nu vor �n�elege c� trebuie s�-�i lase fii mai mult �n grija mamei, risc� s� fac� din ei ființe lipsite de energie �i de curaj.
Autoritatea mamei asupra fiului e �ntotdeauna binef�c�toare �i nu risc� niciodat� s� fie prea ap�s�toare.
B�iatul sub tutela mamei, care-l st�p�ne�te f�r� s�-l striveasc�, �i poate manifesta personalitatea �i-�i poate dezvolta propria voin��.

C�nd studia�i formarea unui om de valoare �ncerca�i s� afla�i mai �nt�i cum i-a fost mama.
Influen�a ei asupra lui a fost preponderent�.
Dac� b�rbatul �i formeaz� �n timpul c�s�toriei so�ia f�c�nd-o a sa, so�ia, devenit� mam�, �i va forma fiul.
Bl�nde�ea mamei e necesar� dezvolt�rii for�ei fiului ei.

-VIII-

Nu ne cre�tem copiii pentru noi, ci pentru ei, pentru Na�iune, pentru Patrie.
Acesta e principiul care trebuie s� ne ghideze �n educarea lor.
Va trebui s� ne preg�tim copiii s� fie b�rbați cu voin�� �i curaj, femei ca tinerele des�v�r�ite care ne sunt so�ii.
S� ne cre�tem copiii ca ei s� fac� pentru copiii lor ceea ce noi facem pentru ei!

Dordea Cosmin
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

S� CREDEM �N DUMNEZEU �I S� AP�R�M BISERICA!

Dac� nu exist� moral� patimile se dezl�n�uie, instinctele brutale devin de nest�vilit.
Omul ajunge opusul a ceea ce morala �l �ndeamn� s� fie: violent, egoist, ho�, asasin, desfr�nat, sperjur.

Libertatea, progresul material nu mai sunt posibile pentru c� �n lipsa moralei omul le distruge.

F�r� moral� �ntregul nostru edificiu social se n�ruie.

Vrem s� ne exprim�m f�r� opreli�ti, dar dac� acest mod de a ne exprima nu e limitat de moral� unde duce? La anarhie �n idei, la anarhie �n societate.

Putem s� atac�m morala, s� proclam�m viciul virtute.
Adic� avem posibilitatea s� atac�m �ns�i temelia societ��ii.
Dar asta nu �nseamn� progres.
Omul moral e distrus, iar omul imoral nu poate exista pentru c� poart� �n el germenii mor�ii.

Avem democra�ie, guvernarea poporului de c�tre popor.
Fiecare cet��ean �i exercit� partea sa de suveranitate na�ional� prin cei care-l reprezint� �i pe care-i alege.
E, f�r� �ndoial�, cea mai frumoas� form� de guvernare.

Dar dac� aleg�torii sunt imorali alegerea lor se va �ndrepta spre oameni imorali, spre aceia care le vor lua voturile min�indu-i sau care le vor �ncuraja imoralitatea.

Puterea va fi imoral� �i o putere imoral� nu rezist� mult.
Rezultatul va fi anarhia.

Exasperat� de anarhie Na�iunea va face apel la vreo persoan� care-i pare decis�, hot�r�t�.
Ne vom �ntoarce la dictatur�. Ce se va �nt�mpla atunci cu libertatea, cu progresul material?

Dac� vrem libertate �i progres material trebuie s� fim morali.
Religia e cel mai puternic sus�in�tor al moralei.
S� credem �n Dumnezeu �i s� ap�r�m Biserica!

Tomescu Ionu�
____________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: 9am245788, la data 2011-02-23 14:49:50Lupte ca �n r�zboi se dau �i �mpotriva sufletului unei ��ri.
Dac� o �ar� pierde o lupt� �n r�zboi mai poate salva c�te ceva.
Dac� o �ar� pierde o lupt� dat� �mpotriva sufletului s�u nu mai are ce spera.
ROM�NIA AP�R�-�I SUFLETUL!

vwww.youtube.com/watch?v=neaYIsZaiYI

PDL ul a fost rampa de lansare la presedentie,acum pacalesc cu MISCAREA POPULARA ca inca mai sunt prosti in Romania