RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

CONFESIUNILE UNUI FOST ATEU (6)

Tainele

-I-

Ini�ial mintea ni se r�zvr�te�te �mpotriva tainei. Taina e o sfidare pentru trufa�a ra�iune uman�, de aceea o neag�. Dar nimic nu e mai �nd�r�tnic ca taina. Ea revine peste tot, �n toate formele, ca pentru a ne da cu tifla. Un turist ateu ostil tainelor savura un ou fiert la micul dejun c�nd fu �ntrebat de un alt turist:
- Ce a fost mai �nt�i, oul sau g�ina?
Omul nostru, surprins, d�du acest r�spuns:
- At�t oul c�t �i g�ina sunt tipuri eterne simbolizate de �arpele egiptean care se mu�c� de coad�.
La care interlocutorul �i replic�:
- A�i �nlocuit taina oului cu alta mai mare.

-II-

Pe vremea c�nd obi�nuiam s� bat c�mpii ca turistul ateu pomenit mai sus, i-am m�rturisit unui vecin preot c� resping tainele cre�tine. El mi-a spus cu bl�nde�e:
- Tinere, c�nd vei c�p�ta mai mult� experien��, vei vedea c� gre�e�ti.

Preotul vru s� schimbe vorba, a�a c� am insistat declar�nd ferm c� nu admit ce dezorienteaz� ra�iunea.
- Tainele ne dezorienteaz� ra�iunea, hmm..., f�cu el. Oare o simpl� privire asupra lumii nu o dezorienteaz� �ntotdeauna? Sunt multe lucruri pe care nu le �n�elegem �i �n loc s� ne smerim, ne umfl�m �n pene. Acestei m�ndrii Religia �i opune taina. Religia se adreseaz� sufletului, ea potole�te �n noi setea de sublim, de perfec�iune �i de infinit, ea are nevoie prin urmare de un limbaj la �n�l�imea idealurilor sale. F�r� taine, Religia nu e Religie. Omul nu va venera ce e la nivelul lui. El �l accept� pe Dumnezeu doar dac�-L �tie la mare �n�l�ime, printre nori.

Contrariat de ce auzeam, am replicat cu argumente considerate atunci de mine ca solide, dar care ast�zi �mi apar a�a cum sunt �n realitate: inconsistente �i neconcludente.
Preotul sf�r�i prin a-mi zice:
- Prietene e�ti prea inflexibil, voi a�tepta ca via�a s� te fac� mai �ng�duitor.

-III-

Am avut �ntr-adev�r nevoie de timp pentru a �n�elege c� ra�iunea e incompetent� �n probleme religioase �i c� teologii cunosc mai bine natura uman� dec�t filozofii atei.

�nclinația spre divin e fireasc�, veche, universal� �i permanent� la om. �tiin�a poate aborda supranaturalul? Nu! Ar fi bine ca �tiin�a s� admit� c� sunt lucruri pe care nu le poate explica �i c� e preferabil pentru ea s� se limiteze la domeniul s�u specific.

-IV-

Abord�m universul nu cu modestia care ar trebui s� ne plece capetele �n fa�a imensit��ii sale, a organiz�rii sale perfecte, ci cu arogan�� �i cu preten�ia c�-l putem �n�elege. �l som�m pe Dumnezeu s� ni se arate c�nd I-am putea contempla lucrarea, c�nd I-am putea sim�i prezen�a �n inimile noastre. Ca pedeaps� pentru seme�ia de care d�m dovad�, Dumnezeu ne-a tulburat judecata.

Ateismul e un amestec eterogen de rebuturi filozofice �i din el nu �n�eleg nimic nici cei care-l predic�, nici cei c�rora li-l predic�. Absurdit��ile detractorilor Religiei sunt mai de nep�truns ca adev�rurile supreme �i refuzul lor de a crede �n taine �i determin� s� fac� gre�eli aberante. Ei resping cultul, Religia, ei fac temenele �n fa�a unor principii bizare, ei consider� sfinte inexactit�ți de g�ndire evidente, ei glorific� nestatornicia, ei nu scap� nicio ocazie pentru a-�i da importan��. Pe mine comportamentul lor m-a adus pe calea credin�ei. Pe c�t de mult �l neag� ei pe Dumnezeu, pe at�t de mult am ajuns eu s�-L iubesc.

-V-

Tainele �n Religie corespund instinctului mistic care e �n firea noastr�. Nu am vrea un Dumnezeu f�r� taine. Lumea �ns�i ne-ar p�rea anost�, monoton� f�r� taine. Iat� de ce nimic nu e mai r�sp�ndit printre oameni ca religiozitatea.

Predescu Virgil
________________________
AMOR PATRIE NOSTRA LEX

textul asta se potriveste manusa ateilor ce bintuie topicul : "Cine este Dumnezeu " !
dar, inca o data, va multumesc ptr. el , dle Ghebu !

REFLEC�II PE MARGINEA C�R�II LUI R�GIS DEBRAY �ELOGIUL FRONTIERELOR�

Frontierele nu sunt bine v�zute. S� nu ne a�tept�m ca politicienii s� le laude! S� nu ne a�tept�m ca speculan�ii financiari, trafican�ii de tot felul �i intelectualii mercenari s�-�i declare iubirea pentru ce le afecteaz� interesele!

Cei s�raci sunt cei care ar trebui s� doreasc� cel mai mult demarcarea strict� a teritoriului. Singura lor avere e �ara.

Orice sistem viu are un �nveli�: copacul scoar�a, omul pielea, Na�iunea frontiera. Coji�i scoar�a copacului, seva nu va mai circula, jupui�i omul de piele, va muri, suprima�i frontiera, Na�iunea se va stinge.

Unde nu sunt frontiere se ridic� ziduri. O frontier� nu e un zid. Zidul �mpiedic� trecerea, frontiera o controleaz�. La ce folose�te o frontier�? Une�te. Chiar �i �n timpul unei petreceri de socializare cu colegii de servici trebuie �nchis� u�a.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DIN NOU DESPRE FRONTIERE

Se vrea transformarea lumii �ntr-un fel de ser� climatizat� artificial. Mediul perfect pentru omenire, sus�in unii. Totu�i acest model nu func�ioneaz�. Emanciparea individului lipsit de repere istorice, geografice, etnice �i morale e o iluzie.

A�a-numitul progresism globalist a acutizat, �ncerc�nd s� se impun�, nevoia omului de a apar�ine prin leg�turi de s�nge unei colectivit��i mai mari ca Familia. E necesar s� fim �nr�d�cina�i, �nscri�i �n acela�i cadru teritorial �mpreun� cu cei de un Neam cu noi pentru a ne putea bucura de libertate personal� �i politic�. Altfel vom r�t�ci de colo colo duc�nd o existen�� subuman�.

S� vedem lucrurile clar! Avem dreptul nu doar la alegere, ci �i s� d�inuire, nu doar la libertatea de mi�care, ci �i la statornicie, nu doar la mod�, ci �i la tradi�ie. De fapt trebuie restaurat� o �ntreag� parte a antropologiei omene�ti. Pentru a realiza aceasta se impune reabilitarea func�iei ocrotitoare �i constructive a politicii.

Mitul desfiin��rii frontierelor e falimentar. Statul nu trebuie s�-�i piard� specificul istoric sau etnic pentru c� ar transforma cet��enia �ntr-o simpl� formalitate administrativ� ca at�tea altele. Apartenen�a la o Na�iune nu e fictiv�, de aceea cet��enia care o �nso�e�te nu trebuie bagatelizat� sub pretextul ap�r�rii drepturilor omului.

La fel �i cu valorile. �n numele luptei cu discrimin�rile suntem pe cale s� distrugem tot ce ne sus�ine Na�iunea �i s� sl�bim institu�iile care-i asigur� protec�ia. Rezultatul se vede: proliferarea nefirescului dublat� de un relativism radicalizat.

Nu trebuie s� construim o lume nou�, ci s� recuper�m ce avea bun cea veche. Lumea veche era depozitara unei filozofii a m�surii, a ceea ce se cuvine, care lipse�te celei de acum. Se afirm� c� �nainte nu era bine, dar nici acum nu e. Tr�iasc� deschiderea, r�cnesc �n cor susțin�torii cosmopolitismului. Tr�iasc� frontierele, r�spundem noi calm.

Popescu Angela
____________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE (15)

SOCIETATEA

Cinstea

-I-

Cinstea e �ndeobște �n�eleas� ca fiind �ndeplinirea corect� a tuturor atribuțiilor sociale. Ea e important� mai ales �n activit�țile profesionale. Practicarea �n mod scrupulos a unei meserii cu scopul de a fi utili �n primul r�nd celorlalți e o obligație moral�.

Munca bine f�cut� fiind o �ndatorire și cer�nd probitate presupune respect de sine. Existen�a respectului de sine �l va face pe funcționarul public s� fie integru, pe scriitor s� dea form� artistic� doar ideilor nobile �i s�n�toase, pe produc�tor s� foloseasc� procedee comerciale ireproșabile �.a.m.d.. Pe scurt respectul de sine �i va determina pe cei care-l au s� contribuie c�t mai mult la binele general.

Cinstea ne impune totodat� sinceritate absolut� �n cuvinte �i g�nduri. S� min�im din interes e josnicie. S� min�im ca s� nu ne asum�m faptele sau g�ndurile e la�itate. Anticii disprețuiau at�t de mult f�ț�rnicia c� n-o tolerau dec�t la sclavi.

-II-

Lipsa de onestitate �ncepe chiar de la noi. Recurgerea la justific�ri c�nd e vorba de greșelile noastre, la iluzii sau la prejudec�ți c�nd e vorba de greșelile altora e un mod de a ne �nșela conștiința. � ��mi voi r�ni prietena, ne spunem, dar e spre binele ei.� � Dac� nu ne-am min�i, am recunoaște c-o facem din ranchiun�.

E apoi falsitatea din jurul nostru. Numero�i oameni se comport� ca actorii, adic� poart� pe faț� o masc� pe care �i-o scot dup� ce �i-au terminat de jucat rolul. E �n ce-i privește o ipocrizie monden� care const� �n calcularea gesturilor, �n afișarea unei anumite expresii a feței, �n simularea unor calit�ți inexistente. Puțini vor s� se arate cum sunt, deși le-ar folosi. Nimic nu e mai frumos ca un suflet care nu se teme s� se lase ghicit, ca ochii care privesc via�a f�r� ca pleoapele s� li se plece pentru a ascunde secretele g�ndurilor.

-III-

Prezentarea ca adev�rate a unor lucruri neadev�rate ne complic� existen�a. S� ceri s� i se spun� cuiva c� lipse�ti c�nd nu vrei s�-l prime�ti poate avea urm�ri sup�r�toare, cu toate c� la prima vedere nu �nseamn� nimic. Astfel de inconveniente sunt de temut mai ales c�nd e vorba de farse sau de povești inventate pentru a ieși dintr-o �ncurc�tur�.

Mai delicat e c�nd minciunile sunt spuse pentru a comunica cu menajamente o veste dureroas�. Darea unei aparen�e �n�el�toare realit��ilor pare �n unele �mprejur�ri o dovad� de compasiune. S� nu uit�m totu�i de consecin�e. Evident c� nu putem ignora sensibilit�țile. �ns� cu tact, cu bun�tate, cu �nțelegere lucrurile pot fi �nf�țișate a�a cum sunt. Pentru atenuarea suferinței provocate de aflarea a ceva r�u, vorbele de m�ng�iere sau de �mb�rb�tare sunt de preferat am�girii.

Denaturarea adev�rului e periculoas� �i grav�. Cuv�ntul e mai mult dec�t un mijloc de comunicare. Depindem el, rezist�m prin el. S� nu mistific�m, s� nu m�sluim acest instrument.

-IV-

Sinceritatea nu ne oblig� s� spunem totul, �ndeosebi ce nu ni se cere s� spunem. Remarca�i c� oamenii r�u intenționați sunt indiscreți. Folosind prudența, vom evita s� r�nim sau s� sup�r�m f�r� s� mințim.

Sunt femei care fabuleaz� ca s� aib� subiecte de conversație. Aceast� predispoziție pentru n�scociri, pentru �nflorituri e urmarea ingeniozit�ții lor naturale care e rud� bun� cu duplicitatea. �i c�t le-ar fi de necesar� franche�ea pentru a sc�pa ele �i semenele lor de un stigmat str�vechi! Suntem �ntr-adev�r at�t de profund impregna�i de prejudecata c� femeile nu pot fi leale c� am ajuns s� d�m cu greu crezare spuselor lor. Femeia care �n raporturile sociale, afaceri, prietenii nu minte niciodat�, care nu exagereaz� nimic, care repet� o fraz� textual f�r� s�-i modifice o silab� va fi respectat� �i situa�ia sa, modest� sau nu, se va consolida. �naintea oric�ror revendic�ri, doamnele �i domni�oarele ar face bine s� solicite cu dovezi �n sprijin dreptul la �ncredere.

Viclenia e folosit� de unele femei ca s�-�i st�p�neasc� Familia �i de unele tinere ca s� se sustrag� autorit��ii. Eroare grav�! Subterfugiile provoac� iritare c�nd sunt date �n vileag. Fie c� e vorba de copii, de p�rin�i, de so� o femeie va avea �ntotdeauna de c�tigat, dac� nu recurge la tertipuri nedemne de ea. O influenț� cl�dit� pe �nșel�ciune nu dureaz�.

-V-

Educația ar trebui s� le dea tinerelor m�ndria sincerit�ții. E necesar s� le facem s� deteste micile manevre �i s� le demonstr�m ce pierd din cauza lor. �mi amintesc de dou� surori adolescente certate de mama lor pentru o greșeal� oarecare. Cea mic� �ncerca zadarnic s� se dezvinov�țeasc�, pe c�nd celei mari �i fu de ajuns s� spun� c� la mijloc e o gre�eal�. Mult� indignare din partea celei mici: �Pe ea o crezi �i pe mine nu! � Sora ta nu m-a min�it niciodat�, r�spunse simplu mama. Impresia produs� de �nt�mplarea relatat� mai sus asupra fetei abia trecute de v�rsta copil�riei a fost at�t de intens�, at�t de umilitoare, c� mult timp dup� aceea �nc� mai vorbea de ea.

S� nu sc�p�m din vedere nici de posibilitatea angaj�rii involuntare pe c�ile ce duc la resping�toarea ipocrizie sistematic�. Abilitatea nu e infailibil�, buna-credinț� și echitatea sunt mult mai eficiente ca ea. �n plus sfor�riile zise feminine sunt privite �n general cu o �ng�duinț� cam dispre�uitoare. Femeilor li se scuz� lipsa de sinceritate fiindc� sunt considerate lipsite de energie �i de sentimentul onoarei. Cine e dispus� s� nu fie �ntotdeauna perfect loial� ar face bine s� nu nesocoteasc� o asemenea ru�ine.

-VI-

Indiscre�ia e o form� de necinste. Secretul care ne e �ncredin�at nu ne apar�ine. Secretul care nu ne e �ncredin�at nu ne apar�ine nici el. S� divulg�m ce ni s-a spus sau s� afl�m ce nu ni s-a spus e ho�ie.

Nevoia de a ne da importan�� sau de a st�rni interesul ne face uneori s� dezv�luim ce se cere trecut sub t�cere. Un cuv�nt indiscret e ca un glon� tras la �nt�mplare, se pierde �n v�nt sau r�ne�te grav. Multe femei, excelente de altfel, nu b�nuiesc r�ul f�cut de flec�reala lor. Cine are secrete importante ar face bine s� le p�streze pentru sine.

Lingușirea e tot o form� de necinste. Faptul c� lipsa de polite�e e penibil� nu ne oblig� la o atitudine elogioas� nesincer�. Atunci c�nd o persoan� e demn� de admirat, s� nu ne zg�rcim cu laudele. Complimentele sincere ne-o vor face prieten�. Atunci c�nd o persoan� nu ne place, s� nu o ridic�m �n slav�. Complimentele f�r� acoperire ar putea-o face s� cread� c� e ironizat�.

-VII-

F�r� cinste, f�r� echitate nu exist� simpatii durabile, pentru c� nu au o baz� solid�. F�r� cinste, f�r� echitate valoarea unui om nu poate fi apreciat�, pentru c� nu se poate ști dac� e real� sau nu.

�Am spus adev�rul �n fiecare zi, prieten� a zeilor�, scrie pe un morm�nt roman din antichitate. E un epitaf extrem de gr�itor prin scurtimea sa.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CONFESIUNILE UNUI FOST ATEU (7)

P�catul str�moșesc

-I-

Admitem apari�ia unui spic dintr-un bob de gr�u, a unui stejar dintr-o ghind� �i �n general existen�a concret� a firii deoarece simțurile nu ne permit s� ne �ndoim de ele.

Or tradiția, ochiul secolelor trecute, ne spune c� primii oameni au fost un b�rbat �i o femeie f�cu�i de Dumnezeu �mpreun� cu toate c�te sunt.

�tiința respinge crea�ionismul. Fiindc� nu reu�e�te s�-l cuprind� �ntr-o formul� matematic�, ea �l neag�. E incontestabil, �n ce-o prive�te, c� nu poate dovedi contrarul sau g�si o alt� solu�ie c�t de c�t satisf�c�toare.

-II-

Ini�ial p�catul str�mo�esc m-a nedumerit. Eram surprins c� Dumnezeu nu i-a �mpiedicat pe Adam �i pe Eva s� gre�easc� �i c�-i pedepse�te pe copii pentru ce au comis p�rin�ii. Mi se p�rea c�-I lipse�te fie pre�tiin�a, fie bun�tatea. Vedeam a�adar ni�te contradicții �n felul cum e conceput� Divinitatea. Iat� de ce nu am dat dovad� de religiozitate de la bun �nceput.

Cu timpul mi-am schimbat felul de a g�ndi. Neput�nd pune la �ndoial� nici existen�a lui Dumnezeu, nici existen�a relelor din lume, am c�utat �n cercetarea omului un r�spuns la nedumeririle mele referitoare la dogm�. A�a am ajuns la o cunoa�tere care a modificat aspectul problemei �i m-a f�cut s-o privesc altfel.

-III-

Dumnezeu i-a dat omului libertate. Esen�a omului e voin�a sa ne�ngr�dit�. Libertatea admis� permite r�splata sau pedeapsa. Omul r�spunde deci pentru purtarea sa �i sancționarea vinovatului e consecin�a drept�ții divine care nu exclude mila.

S� recunoaștem c� doar Sf�nta Scriptur� ne arat� exact cauza nenorocirilor noastre. Ce ne face s� suferim e �ntr-adev�r aici �i nu contrazice Biblia. Depindem unii de al�ii. Faptele p�rinților se r�sfr�ng asupra copiilor. Istoria nu e dec�t o enumerare a ceea ce li s-a �nt�mplat Popoarelor ca urmare a comportamentului lor �i al predecesorilor lor.

Predescu Virgil
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

B�T�LIA DE LA STALINGRAD, U.R.S.S. (1942 � 1943)

Generalit�ți

B�t�lia de la Stalingrad, din timpul celui de Al Doilea R�zboi Mondial, e considerat� cea mai s�ngeroas� confruntare militar� din istoria omenirii. Din totalul de aproximativ 2.000.000 de oameni scoși din lupt�, 841.000 au fost soldați ai Axei �i 1.130.000 sovietici.

Planul Albastru (Ofensiva german� de var� din sud)

Fall Blau (Planul Albastru) a fost pus �n practic� �ncep�nd din 28.06.1942. Hitler voia s� opreasc� aprovizionarea sovietic� pe Volga �i s� captureze c�mpurile petroliere din Caucaz, vitale U.R S.S.-ului. Sarcina atingerii obiectivelor a fost �ncredințat� Heeresgruppe A (Grupului de Armate A) �i Heeresgruppe B (Grupului de Armate B).

Heeresgruppe A (Grupul de Armate A), comandant mare�al Wilhelm List, era compus din Panzerarmee 1 (Armata 1 Tancuri) �i Armata a 17-a �i �nainta spre sud �n direcția Grozn�i, Caucaz.

Heeresgruppe B (Grupul de Armate B), comandant mare�al Fedor von Bock apoi mare�al Maximilian von Weichs, era compus din Panzerarmee 4 (Armata 4 Tancuri) �i Armata a 6-a �i �nainta spre Stalingrad.

Rom�nii au participat la operații �n subordinea Heeresgruppe B (Grupului de Armate B) cu Armata a 3-a �i cu Armata a 4-a. Cele dou� armate aveau �mpreun� 228.072 oameni.

Armata a 3-a Rom�n�, comandant general Petre Dumitrescu, era compus� din 11 divizii �i a preluat un sector de front lung de 110 km la vest de Stalingrad pe brațul de nord al Cotului Donului.

Armata a 4-a Rom�n�, comandant general Constantin Constantinescu-Claps, era compus� din 4 divizii �i a preluat un sector de front lung de peste 200 de kilometri la sud de Stalingrad �n stepa Calmuc�.

Problemele trupelor rom�ne au fost efectivele insuficiente pentru spațiile imense pe care trebuiau s� le apere �i dotarea precar�.

Opera�iunea Uranus (Contraofensiva sovietic� de iarn�)

�n toamna anului 1942, Stavka (Comandamentul Suprem al Armatei Ro�ii) decide declanșarea unei ofensive majore �n partea de sud a frontului. Opera�iunea a fost numit� Uranus �i forțele implicate inițial reuneau 15 armate cu un total de 1.100.000 de oameni, 800 de tancuri, 13.400 piese de artilerie �i 1.000 de avioane.

Operațiunea Uranus, conceput� ca o dubl� mi�care de prindere �n clește, viza �ncercuirea forțelor Axei din �Punga de la Stalingrad�, �n mare Armata a 6-a German�, p�rți din Panzerarmee 4 (Armata 4 Tancuri) �i elemente apar�in�nd trupelor rom�ne, ungurești �i italiene.

Pe 19 noiembrie 1942 la ora șapte �i dou�zeci dimineața 3.500 de tunuri sovietice deschid focul asupra pozi�iilor Armatei a 3-a Rom�ne la nord-vest de Stalingrad.

Ofensiva terestr� a Frontului de Sud-Vest (Grupul de Armate Sud-Vest) al Armatei Ro�ii �ncepe la ora opt �i cincizeci dimineața. Armata a 5-a de Tancuri, Corpul 4 Tancuri �i Corpul 3 Cavalerie de Gard� sovietice atac� pozițiile rom�nilor. Trei divizii rom�ne�ti au fost nevoite s� se retrag�. P�n� seara trupele sovietice au respins Armata a 3-a Rom�n�, au capturat 27.000 de prizonieri �i au rupt frontul.

Comandantul Heeresgruppe B (Grupului de Armate B), mare�alul Maximilian von Weichs, �n�elege imediat pericolul de moarte reprezentat de penetrarea dușman� �n dispozitiv �i ordon� un contraatac imediat pentru a restabili situa�ia.

Pe 20 noiembrie 1942, la ora opt diminea�a, Frontul Stalingrad (Grupul de Armate Stalingrad) al Armatei Ro�ii intr� �n lupt� la sud de ora� �mpotriva Armatei a 4-a Rom�ne �i a
Panzerarmee 4 (Armatei 4 Tancuri) German�. �n timp ce Armata 65 Sovietic� lovește pozițiile Corpului 11 German, Armata 51 Sovietic� atac� Corpul 6 Rom�n. Apoi la ora zece diminea�a Armata 57 Sovietic� se al�tur� atacului. Profit�nd de confuzia provocat� printre
germano-rom�ni Corpul 4 Mecanizat �i Corpul 13 Mecanizat fac c�teva bre�e.

Pentru a astupa aceste breșe, germanii trimit �n lupt� Divizia 29 de Tancuri, singura rezerv� existent�, care provoac� pierderi serioase pe flancul st�ng al sovieticilor.

Pe 22 noiembrie 1942 cele dou� brațe ale cleștelui sovietic converg spre Kala�. Kala� e slab ap�rat de trupe germane de intendenț� �i de aprovizionare. Corpul 4 Tancuri al Frontului Stalingrad (Grupului de Armate Stalingrad), venind dinspre nord-vest, face aici joncțiunea cu Corpul 4 Mecanizat al Frontului Stalingrad, venind dinspre sud. �ncercuirea Stalingradului, unde se aflau Armata a 6-a German� �i o parte din unit�țile rom�ne, e complet�. Vreo 200.000 de germani �i rom�ni sunt prinși �n curs� �ntr-un spa�iu orientat nord-sud lung de 50 km �i lat de 40 km.

Comentarii

�nfr�ngerea de la Stalingrad a tensionat relațiile rom�no-germane, pentru c� militarii rom�ni au fost f�cu�i vinovați de situa�ia tragic� a Armatei a 6-a Germane. �n realitate rom�nii au luptat ca la M�r�șești, au suportat bombardamente de artilerie de o duritate extrem� �i au fost atacați de mase mari de tancuri care au trecut efectiv peste ei, fiindc� nu aveau armamentul necesar pentru a riposta.

Cel mai �nd�rjit acuzator al rom�nilor a fost mareșalul Manstein. �ntr-o scrisoare de r�spuns la acuza�iile mareșalului Manstein, mareșalul Ion Antonescu spune c� a trimis avertismente repetate OKW-ului (Comandamentului Suprem al Armatei Germane) cu privire la preg�tirile de ofensiv� f�cute de trupelor sovietice �n apropierea Stalingradului, c� a cerut �nt�rirea frontului defensiv cu trupe, armament �i muni�ie, c� a dovedit ineficiența rezistenței liniare statice �i c� nu s-a luat nicio m�sur�. Mareșalul Manstein a fost nevoit s� recunoasc� vina comandamentului german �i s� laude "serviciile aduse cauzei comune de c�tre Rom�nia".

Generalul von Hauffe afirma �ntr-un raport despre operațiile din sectorul Armatei a 3-a Rom�ne "c� de la 19 la 27 noiembrie, trupele rom�ne, s-au luptat cu vitejie �i au f�cut sacrificii eroice", iar generalul Hans Doerr, fost �ef al detașamentului de leg�tur� cu
Armata a 4-a Rom�n� �n timpul b�t�liei de la Stalingrad scria: "Pr�bușirea frontului rom�n la
Cotul Donului �i �n Stepa Calmuc� este vina conducerii supreme germane, care �n nem�rginita ei �ng�mfare d�dea aliaților misiuni c�rora nu le puteau face fa��".

La Stalingrad am primit o lovitur� grea. Armata a 3-a Rom�n� si Armata a 4-a Rom�n� au pierdut �mpreun� 155.010 oameni, dar au provocat inamicului pierderi cel pu�in la fel de mari ca ale lor.

Tomescu Ionuț

Surse:
1. ro.wikipedia.org/
2. jacqueline-devereaux.blogspot.ro/
3. www.istoria.md/
___________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE (16)

SOCIETATEA

Milostenia

-I-

Milostenia e o �ndatorire �i presupune iubire de oameni. Iubirea de oameni e �ns� de neconceput f�r� dreptate. Am primit �n via�� mai mult dec�t am meritat. Am f�ptuit r�ut�ți �i nu toate au fost pedepsite. Ni s-a f�cut bine �i nici nu am observat. E drept prin urmare s� le r�spundem celorlal�i la bine cu bine �i s� le iert�m la r�ndul nostru greșelile.

Iat� definiția pe care o d� filozoful Leibnitz iubirii de oameni: �S�-i iubești pe ceilal�i �nseamn� s� te bucure fericirea lor �i s� te doar� suferința lor.�

-II-

Nimeni nu ne poate obliga s� fim sensibili la fericirea sau la suferința altora. Totu�i o viaț� tr�it� f�r� s� ne pese de semenii noștri e o viaț� la fel de blamabil� ca aceea a slugii din parabol� care �i �ngroap� banul de aur �n loc s�-l valorifice. Sunt �n noi forțe cum ar fi inteligența, inima care nu ne-au fost date pentru a r�m�ne nefolosite sau pentru a ne folosi doar nou�.

Unii pretind c� nu au ocazia s� fac� bine. Le-am putea r�spunde c� ar fi de ajuns s� priveasc� �n jur. Au nevoie de serviciile noastre Familia, prietenii, necunoscuții chiar. Putem schimba zilnic �n bine situa�ia cuiva. Cine e util �i altora are parte de bucurii durabile, pentru c� �mp�rt�șește tr�irile celor pe care-i ajut�.

-III-

Cuv�ntul �bucurii� s� nu ne fac� nerealiști. Recunoștința e rar�. �nțelegerea perfect� a intențiilor noastre �i mai rar�. Ce ne va merge cu adev�rat la inim� va fi sentimentul c� ne aducem contribuția la afirmarea binelui. El a f�cut posibile nenum�rate fapte bune care au ușurat povara de nevoi �i de griji de pe umerii multora.

Nu avem dreptul s� spunem: �Nu are rost. Ce pot face e prea pu�in.� Un viitor senin se ob�ine prin progrese realizate �n timp ca urmare a acumul�rii de eforturi aparent lipsite de �nsemn�tate sau de rezultate. G�ndurile bune, faptele generoase nu se pierd, cu toate c� uneori nu li se v�d efectele.

-IV-

Oricare ne-ar fi condi�ia sau v�rsta, �nv�ț�tura sau ignoranța, bog��ia sau s�r�cia, putem nutri ambiția de a fi drepți �i buni. O astfel de ambiție e deosebit de tonic� pentru noi �n�ine,
d�ndu-ne un țel superior intereselor sau satisfacțiilor personale. S� tr�im doar pentru noi e meschin. S� ne cultiv�m gr�dina, dar s� d�r�m�m zidurile din jurul ei ca aceia care au nevoie de sprijinul nostru s� poat� intra.

�n zilele noastre cuv�ntul altruism tinde s� �nlocuiasc� cuv�ntul milostenie, de�i are defectul c� exprim� prea formalist capacitatea de a ne identifica cu ceilal�i. Aceia pe care cuv�ntul milostenie �i deranjeaz� consider� c� el exprim� inegalitatea. �n realitate milostenia e iubire, adic� suprema egalitate a sufletelor.

-V-

Sunt ființe predispuse firesc s� se g�ndeasc� mai mult la ceilal�i dec�t la ele. C�nd o asemenea �nclinație nu e spontan�, poate fi dob�ndit�. S� ad�ug�m c� milostenia nu se limiteaz� la a d�rui. Adev�rata milostenie e sufletul existenței. Ea se aplic� tuturor �mprejur�rilor, ea repar� lucrarea r�ului prin aceea a binelui, ea inspir� o ging�șie care face nedureroas� pansarea r�nilor, ea adaug� �ndatoririlor obligațiile voluntare. O persoan� milostiv� nu doar respect� via�a semenilor s�i, ci chiar �i-ar da via�a pentru ei. Femeile practic� acest gen de eroism �n ciuda sl�biciunii lor fizice. Cutezanța de care ele dau dovad� �n situații dificile e at�t de obișnuit�, c� nu surprinde pe nimeni.

C�te nu au f�cut femeile �n teribilul an 1944 pentru a atenua ororile r�zboiului! O doctoriț� a �mpiedicat expedierea �ntr-un lag�r din U.R.S.S. a soldaților r�niți din spitalul unde se afla �i bunicul meu lovit �n piept de un glonț �n timpul luptelor din nordul Moldovei. Bunica unei prietene, infirmier� participant� la toat� Campania din Est, a cerut imediat dup� Actul de la 23 August s� fie trimis� �n regiunea Karaganda din R.S.S. Kazah� pentru a-i ajuta pe prizonierii de r�zboi rom�ni aflați acolo. Ceea ce ea le-a adus a fost mai ales m�ng�ierea reg�sirii cuiva din Patrie. Faptul de a le spune acelor necunoscuți �Sunt rom�nc�, de a le vorbi �n rom�nește de �ar�, de a le trata dup� puterile ei bolile a fost un act de suprem� milostenie.

-VI-

�nv�ț�tura dat� neștiutorilor e la fel de important� ca m�ncarea dat� fl�m�nzilor, fiindc� e c�t se poate de adev�rat c� omul nu tr�iește doar cu p�ine. �n jurul nostru vom g�si �ntotdeauna pe cineva care s� aib� nevoie de hran� pentru minte �i suflet. Cunoștințele noastre, �nțelepciunea noastr� pot fi folositoare altora �i avem obliga�ia s� li le oferim f�r� rețineri. Darul pentru minte �i inim� e prioritar. La moartea unei femei meritoase, cei care au cunoscut-o spuneau emoționați: �Ce se va �nt�mpla cu noi? Eram to�i s�racii ei.�

-VII-

Milostenia ne cere s� facem bine inclusiv celor de care avem motive s� ne pl�ngem. Ea e mai pu�in rigid� ca dreptatea, care ne determin� s�-l l�s�m pe r�u s�-�i primeasc� pedeapsa meritat�. �Dac�-i abandon�m pe r�i, ei vor deveni mai r�i�, spunea filozoful Platon. Pe acest principiu, transformat �n porunc� de creștinism, se bazeaz� orice regenerare social�. Nu exist� om care s� nu poat� fi f�cut mai bun cu tact, cu bl�ndețe, cu �nțelepciune. C�nd r�ul ne-a fost f�cut nou�, iertarea e cea mai admirabil� form� a milosteniei, pentru c� �nfr�nge �n noi trufia.

Simpla iertare poate fi amestecat� cu o cantitate oarecare de resentimente. Scopul ar fi s� ne purt�m omenește cu dușmanii, pentru c� s�-i iubim efectiv nu e posibil. Afecțiunea e un sentiment, nu o putem impune inimii. Ilustrativ� pentru ce am spus e poezia lui Victor Hugo �Dup� lupt�. Pe c�mpul acoperit de cadavre un muribund striga �Ap�!�. Un ofițer �nsoțit de un soldat, care treceau c�lare prin apropiere, l-au auzit. Ofițerul, tat�l poetului, �i �ntinde plosca sa soldatului ca s-o dea r�nitului. �n timp ce soldatul se apleca pentru a-l ajuta s� bea, r�nitul se ridic� �n capul oaselor �i trase cu pistolul �n ofițer. �Las�-l totu�i s�-�i potoleasc� setea�, spuse ofițerul, de�i glonțul trecuse at�t de aproape de el c�-i smulsese p�l�ria de pe cap.

Popescu Angela
___________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

UNIRE PENTRU TOTDEAUNA


1 august 1917

Draga mea,

Nu mai stau �ntr-o tranșee plin� de praf ci pe un pat curat de spital. Ieri pe la pr�nz am primit ordin s� atac�m o poziție inamic�. Pentru a ajunge la ea a trebuit s� evit�m obuzele, gloan�ele �i s� ne croim drum prin s�rma ghimpat�.

La vreo cincizeci de metri de pozi�ia pe care o atacam un glon� m-a lovit �n abdomen. M-am pr�bu�it zv�rcolindu-m� de durere. Sanitarii m-au luat �i m-au dus la spital.

Spitalul e �ntr-o fost� �coal� pe jum�tate ars�. Aici mi s-a spus c� glon�ul mi-a distrus ficatul �i c� nu mai am mult de tr�it.

V� s�rut pe tine �i pe copii. Nu pl�nge! Moartea celui care a luptat pentru Patrie nu e cu adev�rat moarte ci opusul ei. O astfel de moarte �nvinge moartea �i-i d� un sens pe care altfel nu l-ar avea.

Locotenent Amariei Dumitru, Regimentul 42


9 august 1917

Draga mea,

��i scriu ca s�-�i spun c� nu mai �ntorc acas�. Te rog nu pl�nge, fii tare.

�n timpul ultimului atac o schij� mi-a retezat bra�ul st�ng �i rana mi s-a infectat. Medicii spun c� mai am doar c�teva zile de tr�it. C�nd vei primi scrisoarea mea probabil c� voi fi mort.

Spun-le copiilor c� mi-am f�cut datoria �i c�nd vor fi mari �ndeamn�-i s� urmeze o �coal� militar�.
Vom avea o �ar� mare, frumoas� �i bogat� �i va trebui s-o ap�r�m.

Te iubesc. Am fost at�t de fericiți �mpreun�! M� alin� g�ndul c� ne vom revedea c�ndva �n rai. Atunci eu nu voi mai muri �i tu nu vei mai pl�nge. �n ultimele mele clipe ��i voi rosti numele.

R�m�i cu bine!
Dumnezeu s� v� ajute pe tine �i pe copii.

Soldat Culea Petre, Regimentul 35


Ei au luptat �i au murit ca s� fim uni�i.
S� le cinstim memoria re�ntregind �ara.
Unire acum, unire pentru totdeauna.
TR�IASC� ROM�NIA!
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

o lacrima si multa, multa recunostinta fata de toti acesti eroi necunoscuti ! Cinste si Onor pentru ei !
La Multi Ani, Romanie !

DESPRE SUBMINARE

Pentru subminarea unei ��ri se acționeaz� �n urm�toarele direcții:
1. DEMORALIZAREA poporului �i dezagregarea lui;
2. DICREDITAREA autorit�ților;
2. NEUTRALIZAREA populației pentru a o �mpiedica s�-�i apere spontan interesele naționale.
Se realizeaz� aceasta astfel:
− se terfelește tot ce e bun �n �ara respectiv�;
− conduc�torilor li se distruge reputația �i sunt supuși disprețului;
− se r�sp�ndește discordia printre oameni;
− sunt ridiculizate istoria, Religia majorit�ții �i tradițiile.
La �ntrebarea dac� �ara noastr� e supus� unor asemenea ac�iuni trebuie s�-�i r�spund� singur fiecare �i mai ales s� aib� grij� fiecare ca nemulțumirile proprii s� nu-l transforme f�r� voia sa �n unealta celor care nu ne vor binele.

Tomescu Ionuț
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DA ! categoric se lucreaza la asta, intens chiar si cu sprijinul celor ce ar trebui sa-mpiedice asemenea actiuni !

Ghebu, tu esti intreg la minte sau ai nevoie de-o medicamentatie specifca absentei sanatatiimintale?

Ai parazitat cateva forumuri publice cu asemenea sentimentalisme propagandisice ieftine si diverse texte care mustesc a esenta de prostie crasa.

Vrei sa te cred, aceasta reteta destabilizatoare a statelor ar functiona si incazul S.U.A., Rusia,Marea Britanie, Canada, Australia, Japonia, China, Noua Zeelanda, Germania, Suedia, Franta, Mexic, Argentina, Brazilia, Spania etc. ?

Ghebu, esti praf daca pui botul la asemenea rete conspirationiste editate de niste minti bolnave.
Care sunt informatiile veridice si pe ce argumente iti fundamentezi acest demers de a populariza retete destabilizatoare de state sau sentmentalisme propagandistce ieftine , numai bune de prostit naivii si ignorantii ?

ei, da ! numai de dinsul nu te luasesi pina acum !

ce ziceai de musca aia cu care te asemui de se baga peste tot si biziie si infesteaza tot ?

patriotardul refuza sa raspunda aplicat ,iar raspandaca subversiva lumpenstalinista isi continua cu o nesmtire evidenta infectul demers prostesc.

da' cum sa-i raspunda unei flatulente, moi , altfel decit sa iasa repede din incinta infestata de miros pestilential si sa traga usa dupa el ?
nu te-ai putut abtine sa murdaresti si locul asta, nu-i asa ?

JURNALISTUL

Aceia care sunt con�tien�i de pericolele dezinform�rii se �nver�uneaz� s� denun�e matrapazl�curile din trusturile mass-media. E drept c� nici neglijen�a sau del�sarea unor jurnali�ti nu contribuie la transmiterea adev�rului. Dar problema nu e aici. Sursa r�ului e �n alt� parte �i e adesea ascuns�. Statele, superstatele care sunt multina�ionalele �i anumite comunit��i de interese exercit� prin pres� o influen�� nociv� asupra unui public pe care �cultura� modern� �l condi�ioneaz� s� consimt� orice. Prin urmare ar fi bine s�-i ajut�m pe cei care lucreaz� �n pres� s� devin� con�tien�i de responsabilitatea lor.

Jurnalistul manevreaz� un material extrem de sensibil. Trebuie deci s� fie un om de �ncredere ca medicul care se ocup� de s�n�tatea noastr�, ca savantul care lucreaz� cu substan�e periculoase sau ca soldatul care ne ap�r�. Statutele deontologice, dac� mai exist�, nu folosesc la mare lucru, pentru c� nu con�in sanc�iuni. Ar fi bine ca ziari�tii s�-�i creeze un consiliu de ordine dup� modelul medicilor sau al avoca�ilor, s� depun� un jur�m�nt �i s� se declare ei �n�i�i pasibili de pedepse c�nd gre�esc.

Asta nu ar proteja doar publicul care merit� adev�rul, ci �i pe gazetari ferindu-i de confra�ii lipsi�i de scrupule �i de patronii care le pretind articole senza�ionale, rapide, aproximative, complezente ori mincinoase. Chiar corifeii ar fi constr�n�i s�-�i modereze exigen�ele, dac� ar avea de-a face cu o breasl� unit� �i respectat�.

�n�eleg �ns� c� toate acestea nu se pot scrie dec�t la modul condi�ional. Cine �i va da profesiunii de jurnalist impulsul virtu�ii?

Tomescu Ionuț
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Mul�umesc gabigabi2!

De la: Ghebu44, la data 2015-12-08 14:05:25JURNALISTUL

Aceia care sunt con�tien�i de pericolele dezinform�rii se �nver�uneaz� s� denun�e matrapazl�curile din trusturile mass-media. E drept c� nici neglijen�a sau del�sarea unor jurnali�ti nu contribuie la transmiterea adev�rului. Dar problema nu e aici. Sursa r�ului e �n alt� parte �i e adesea ascuns�. Statele, superstatele care sunt multina�ionalele �i anumite comunit��i de interese exercit� prin pres� o influen�� nociv� asupra unui public pe care �cultura� modern� �l condi�ioneaz� s� consimt� orice. Prin urmare ar fi bine s�-i ajut�m pe cei care lucreaz� �n pres� s� devin� con�tien�i de responsabilitatea lor.

Jurnalistul manevreaz� un material extrem de sensibil. Trebuie deci s� fie un om de �ncredere ca medicul care se ocup� de s�n�tatea noastr�, ca savantul care lucreaz� cu substan�e periculoase sau ca soldatul care ne ap�r�. Statutele deontologice, dac� mai exist�, nu folosesc la mare lucru, pentru c� nu con�in sanc�iuni. Ar fi bine ca ziari�tii s�-�i creeze un consiliu de ordine dup� modelul medicilor sau al avoca�ilor, s� depun� un jur�m�nt �i s� se declare ei �n�i�i pasibili de pedepse c�nd gre�esc.

Asta nu ar proteja doar publicul care merit� adev�rul, ci �i pe gazetari ferindu-i de confra�ii lipsi�i de scrupule �i de patronii care le pretind articole senza�ionale, rapide, aproximative, complezente ori mincinoase. Chiar corifeii ar fi constr�n�i s�-�i modereze exigen�ele, dac� ar avea de-a face cu o breasl� unit� �i respectat�.

�n�eleg �ns� c� toate acestea nu se pot scrie dec�t la modul condi�ional. Cine �i va da profesiunii de jurnalist impulsul virtu�ii?

Tomescu Ionuț
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

dar parca era ! si la un moment dat era condusa aceasta asociatie a ziaristilor de catre C. T. Popescu , pina a luat-o si ala pe aratura politicii .....ce-o mai fi acum, nu mai stiu , ptr. ca nimeni nu mai vorbeste despre asta si, oricum , societatea romaneasca are o ingaduinta nefireasca si ptr. mismasauri politice si ptr. altele economice ; si ptr. colaborationism cu vechea secu...si ptr.coruptie si ptr. neplata impozitelor .... si, in general ,se observa cu ochiul liber ca LEGEA ne cam stringe-n spate ca o haina strimtasi de aici colcaiala lumii noastre !

P.S

dle Ghebu , aveti toata stima mea , din toata inima oferita !

De la: Ghebu44, la data 2015-12-08 14:05:25JURNALISTUL

Aceia care sunt conºtienþi de pericolele dezinformãrii se �nverºuneazã sã denunþe matrapazl�curile din trusturile mass-media. E drept cã nici neglijenþa sau delãsarea unor jurnaliºti nu contribuie la transmiterea adevãrului. Dar problema nu e aici. Sursa rãului e �n altã parte ºi e adesea ascunsã. Statele, superstatele care sunt multinaþionalele ºi anumite comunitãþi de interese exercitã prin presã o influenþã nocivã asupra unui public pe care „cultura” modernã �l condiþioneazã sã consimtã orice. Prin urmare ar fi bine sã-i ajutãm pe cei care lucreazã �n presã sã devinã conºtienþi de responsabilitatea lor.

Jurnalistul manevreazã un material extrem de sensibil. Trebuie deci sã fie un om de �ncredere ca medicul care se ocupã de sãnãtatea noastrã, ca savantul care lucreazã cu substanþe periculoase sau ca soldatul care ne apãrã. Statutele deontologice, dacã mai existã, nu folosesc la mare lucru, pentru cã nu conþin sancþiuni. Ar fi bine ca ziariºtii sã-ºi creeze un consiliu de ordine dupã modelul medicilor sau al avocaþilor, sã depunã un jurãm�nt ºi sã se declare ei �nºiºi pasibili de pedepse c�nd greºesc.

Asta nu ar proteja doar publicul care meritã adevãrul, ci ºi pe gazetari ferindu-i de confraþii lipsiþi de scrupule ºi de patronii care le pretind articole senzaþionale, rapide, aproximative, complezente ori mincinoase. Chiar corifeii ar fi constr�nºi sã-ºi modereze exigenþele, dacã ar avea de-a face cu o breaslã unitã ºi respectatã.

�nþeleg �nsã cã toate acestea nu se pot scrie dec�t la modul condiþional. Cine �i va da profesiunii de jurnalist impulsul virtuþii?

Tomescu Ionuț
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Bade Ghebu, esti jalnic neica, iti plac linguselile si pupincurismul!

Si, te dai in stamba cu un limbaj de lemn patriotard de cea mai miasmata adiere pervertita la rece din duhoarea emanata de sudoarea actvistului de partid communist.

Nu esti in stare sa-ti fundamentezi, argumentezi sau sa-ti justifici afirmatiile pe care le emiti si vhiculezi, bade Ghebu, dar, o tot tii de-a surda cu panglicariile.

Debitezi la foc automat lectiile pe care le-ai invatat de la patriotarzii momentului si molfai acelasi talas propagandistic gretos de cea mai joasa speta incercand sa-l clatesti in diferite sentimentalism ieftine pentru a le servi naivilor ignoranti ca: marfa de cea mai buna caltate,

Nu esti in stare sa prezinti un patriotism personal la modul concret, realist ,rational ,coerent si logic.Daca ai fi in stare de asa ceva, ti-ar fi rusine sa faci parade cu partiotismul personal.

Dar, in tot acest demers pe carel-ai initiat. mesteci acelasi rumegus care ti-a fost servit de stapani strain de neam si tara, tocmai pentru a-si dobandi ei diferite privilegii si avantaje in timp ce pe tine te-a slugarit si indobitocit, vezi: cultul personalitatii si nationalism comunismul de parada ceausist.
Puti a indoctrinare de proasta calitate ,bade Ghebu.

Daca intr-adevar ai fi un patriot adevarat, ti-ar fi jena sa debitezi asemenea nimicuri, te-ai concentra si straduii sa lasi in urma ta ceva folositor urmasilor, neamului si patriei, insa constat ca te straduiesti sa lasi in urma ta un munte de nimicuri, utopii scaldate in troaca propagandistilor si o imensa cantitate de rahat preponderent copy/paste sau regurgitat de cine stie ce politruc panglicar.

Jalnic, bade Ghebu !

Domnule Ghebu nu il luati in seama pe acest vierme jalnic care vrea sa va inchida gura. Securistii nu au disparut dupa 1989, ei au continuat sa isi manance rahatul printre noi, otravind atmosfera. Securistul nostru are ordin a distruga forumul acesta, sa-i alunge pe cei care scriu impotriva stapanilor care il platesc pe el.

De la: Black_Friday_, la data 2015-12-09 00:14:28Domnule Ghebu nu il luati in seama pe acest vierme jalnic care vrea sa va inchida gura. Securistii nu au disparut dupa 1989, ei au continuat sa isi manance rahatul printre noi, otravind atmosfera. Securistul nostru are ordin a distruga forumul acesta, sa-i alunge pe cei care scriu impotriva stapanilor care il platesc pe el.

si sa murdareasca tot ce atinge ! si ca sa vezi ce mizerabil este , aduce acuzatii absolut aiuristice si nefondate , intrucit chiar aceasta pagina incepe cu " Confesiunile unui fost ateu " , text care NU are nici o legatura cu falsul patriotism sau cu propaganda comunista - ba, dimpotriva

PATRIA

Patria nu e cosecin�a unui contract, a unei tocmeli. Nu suntem rom�ni pentru c� a�a ne-am �nvoit. Patria e un mediu social �i cultural natural sau, ceea ce e acela�i lucru, istoric. Principala sa caracteristic� e na�terea. Nu ne alegem Patria a�a cum nu ne alegem p�rin�ii. Ne-am n�scut rom�ni a�a cum ne-am n�scut Popescu sau Ionescu. E un fenomen ereditar. Totul �ine de s�nge �i de leg�turile de rudenie. S�ngele, leg�turile de rudenie sunt indestructibile �i nu se pot renega.

Principiul ereditar e esen�ial. A�a ne-o sugereaz� cuv�ntul Patrie (pater = tat�), a�a reiese din cuv�ntul Na�iune (natio = na�tere). Patria ne asigur� resursele necesare existen�ei noastre ca Popor �i ne e c�min. Datorit� Patriei am fost, suntem �i vom fi. Pentru via�a pe care ea ne-o d� �i suntem datori cu via�a noastr�. Rom�nia nu e o adun�tur� de indivizi m�na�i de acelea�i interese, ci un corp de Familii �nrudite.

Cu siguran�� Patria trebuie s� fie dreapt�. Dar nu asta e problema c�nd e vorba de practicarea patriotismului, ci fiin�a Patriei, via�a sau for�a ei. E aberant s� te tot pl�ngi de s�r�cie, de nedreptate sau de orice altceva dac� nu faci nimic pentru Patrie. Ne iubim p�rin�ii pentru c� sunt p�rin�ii no�tri independent de calit��ile lor. Ne vom iubi Patria chiar dac� nu e a�a cum am dori-o. P�rinții pot gre�i, �i cinstim. Patria ne dezam�ge�te, o vom ap�ra. Dreptatea nu va avea nimic de pierdut din asta. F�r� o Patrie re�ntregit� �i liber�, sau pur �i simplu f�r� o Patrie, dreptatea nu e dec�t un vis.

Predescu Virgil
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: Ghebu44, la data 2015-12-09 12:34:34PATRIA

Patria nu e cosecinþa unui contract, a unei tocmeli. Nu suntem rom�ni pentru cã aºa ne-am �nvoit. Patria e un mediu social ºi cultural natural sau, ceea ce e acelaºi lucru, istoric. Principala sa caracteristicã e naºterea. Nu ne alegem Patria aºa cum nu ne alegem pãrinþii. Ne-am nãscut rom�ni aºa cum ne-am nãscut Popescu sau Ionescu. E un fenomen ereditar. Totul þine de s�nge ºi de legãturile de rudenie. S�ngele, legãturile de rudenie sunt indestructibile ºi nu se pot renega.

Principiul ereditar e esenþial. Aºa ne-o sugereazã cuv�ntul Patrie (pater = tatã), aºa reiese din cuv�ntul Naþiune (natio = naºtere). Patria ne asigurã resursele necesare existenþei noastre ca Popor ºi ne e cãmin. Datoritã Patriei am fost, suntem ºi vom fi. Pentru viaþa pe care ea ne-o dã �i suntem datori cu viaþa noastrã. Rom�nia nu e o adunãturã de indivizi m�naþi de aceleaºi interese, ci un corp de Familii �nrudite.

Cu siguranþã Patria trebuie sã fie dreaptã. Dar nu asta e problema c�nd e vorba de practicarea patriotismului, ci fiinþa Patriei, viaþa sau forþa ei. E aberant sã te tot pl�ngi de sãrãcie, de nedreptate sau de orice altceva dacã nu faci nimic pentru Patrie. Ne iubim pãrinþii pentru cã sunt pãrinþii noºtri independent de calitãþile lor. Ne vom iubi Patria chiar dacã nu e aºa cum am dori-o. Pãrinții pot greºi, �i cinstim. Patria ne dezamãgeºte, o vom apãra. Dreptatea nu va avea nimic de pierdut din asta. Fãrã o Patrie re�ntregitã ºi liberã, sau pur ºi simplu fãrã o Patrie, dreptatea nu e dec�t un vis.

Predescu Virgil
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

copy/pste, neica Ghebu, copy/paste !

in fine, hai sa-ti concluzionez explicit :

Ghebu, sub latinul dicton, afisat perfid si cu evidenta obstinenta, ascunzi adevarata fata , mentalitate si scop,citez: “uni bene ,ibi paria “, iar demersul tau,- –patriotard , evident- pica turnat pe directiva nkvd-ista antebelica, citez: “ a oferi: nebunului, prostului sau naivului ignorant, posibilitatea de a-si exprima si promova public patriotismul”, este cea mai ieftina si simpla si eficace, metoda prin care se poate compromite patriotismul si adevaratii patrioti.

Neica Ghebu, vezi cazuistica defunctului C.V. Tudor et co.

Tu sa fii sanatos Ghebu insa tare mi-e teama ca, nu gresesc !

De la: Ghebu44, la data 2015-12-09 12:34:34PATRIA

Patria nu e cosecin�a unui contract, a unei tocmeli. Nu suntem rom�ni pentru c� a�a ne-am �nvoit. Patria e un mediu social �i cultural natural sau, ceea ce e acela�i lucru, istoric. Principala sa caracteristic� e na�terea. Nu ne alegem Patria a�a cum nu ne alegem p�rin�ii. Ne-am n�scut rom�ni a�a cum ne-am n�scut Popescu sau Ionescu. E un fenomen ereditar. Totul �ine de s�nge �i de leg�turile de rudenie. S�ngele, leg�turile de rudenie sunt indestructibile �i nu se pot renega.

Principiul ereditar e esen�ial. A�a ne-o sugereaz� cuv�ntul Patrie (pater = tat�), a�a reiese din cuv�ntul Na�iune (natio = na�tere). Patria ne asigur� resursele necesare existen�ei noastre ca Popor �i ne e c�min. Datorit� Patriei am fost, suntem �i vom fi. Pentru via�a pe care ea ne-o d� �i suntem datori cu via�a noastr�. Rom�nia nu e o adun�tur� de indivizi m�na�i de acelea�i interese, ci un corp de Familii �nrudite.

Cu siguran�� Patria trebuie s� fie dreapt�. Dar nu asta e problema c�nd e vorba de practicarea patriotismului, ci fiin�a Patriei, via�a sau for�a ei. E aberant s� te tot pl�ngi de s�r�cie, de nedreptate sau de orice altceva dac� nu faci nimic pentru Patrie. Ne iubim p�rin�ii pentru c� sunt p�rin�ii no�tri independent de calit��ile lor. Ne vom iubi Patria chiar dac� nu e a�a cum am dori-o. P�rinții pot gre�i, �i cinstim. Patria ne dezam�ge�te, o vom ap�ra. Dreptatea nu va avea nimic de pierdut din asta. F�r� o Patrie re�ntregit� �i liber�, sau pur �i simplu f�r� o Patrie, dreptatea nu e dec�t un vis.

Predescu Virgil
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

inteleapta replica !
as vrea ca prin dvs. sa-i salut pe cei citati : dna Popescu Angela, Tomescu Ionut si Predescu Virgil , urindu-le tot binele din lume si Sarbatori Fericite !

CONFESIUNILE UNUI FOST ATEU (8)

Credin��, ra�iune, sim�ire

-I-

Am considerat mult timp ra�iunea infailibil�. Imposibilitatea de a demonstra ceva f�r� ea sau contra ei mi se p�rea un argument imbatabil. Apoi, cuget�nd, am constatat c� nu d�dusem r�spunsuri la unele �ntreb�ri cum ar fi: Ce e ra�iunea? E o aptitudine? Poate da singur� verdicte valabile?

Mi s-a spus la orele de filozofie din liceu c� ra�iunea nu e doar capacitatea min�ii noastre de a judeca, ci �i o �nsu�ire a sufletului ca sensibilitatea sau voin�a. M� aflam deci �n fa�a unei treimi psihice ale c�rei p�r�i erau diferențiate pentru analiz�, dar care formau de fapt un tot indivizibil.

-II-

Personal cred c� sufletul �i are instinctele sale asemenea corpului. Ele provin din simțire fiind �ntr-o oarecare m�sur� prelungirea rațiunii, partea ei �naripat�. Datorit� lor vedem adev�ruri ce altfel ne-ar r�m�ne ascunse �i suntem feriți de pericole ce nu ne pot fi semnalate de g�ndire.

Abordarea marii probleme a apariției omului �i a destinului s�u numai cu ra�iunea rece echivaleaz� cu aruncarea �n lupt� a unui soldat pe jum�tate �narmat. Am fi lipsi�i de cea mai bun� arm�, fiindc� sentimentul ne arat� direcția de urmat, ne contureaz� țelul �nainte de a-l �ntrez�ri. Ar fi o nebunie s� nu-i folosim flac�r� �i lumina.

-III-

Un adev�rat filozof g�ndește �i cu mintea, �i cu inima. El �i construiește sistemul
baz�ndu-se pe sinele s�u, pe Neamul s�u, pe p�m�ntul ��rii, pe vii, pe morți. El se raporteaz� permanent la Dumnezeu, principiu, sprijin �i regul� a oric�rui concept. C�utarea adev�rului cu un suflet schilodit e de ne�n�eles.

Ra�ionalismul pretinde Religiei s�-�i dovedeasc� adev�rurile pe care le predic�. Exist� un singur fel de cunoștințe, spune el, cele al științei, iar fundamentele credinței nu sunt admisibile f�r� confirmare experimental� sau rațional�. Timpul m-a ajutat s� v�d ce greșeal� enorm� e contestarea importanței sentimentului �n cunoaștere.

-IV-

Sufletul �nclin� spre credin��, dar nu poate ajunge la ea f�r� smerenie, susțineau teologii din Evul Mediu. �n acea epoc� a�a-zis �ntunecat� firea uman� era mai bine cunoscut� ca acum. Nulla ratio si non sit oratio (Nu exist� ra�iune f�r� rug�ciune) se spunea pe atunci, ceea ce �nseamn� c� ra�iunea se r�t�ce�te dac� nu se �nclin� �n fa�a unui principiu superior ei.

Ra�iunea din zilele noastre, conceput� ca rupt� de Dumnezeu, de tradiții, de p�m�ntul natal, e contrarul rațiunii superioare de alt�dat� care medita rug�ndu-se. Ea nu e dec�t zeificarea eului �n marea lui diversitate �i cum ra�iune pentru fiecare e propria ra�iune, nu a altuia, e u�or de constatat ce dezordine rezult� de aici.

-V-

Creștinii nu resping ra�iunea, ci numai folosirea sa exclusiv� �n c�utarea adev�rului. Ei apreciaz� c� sunt dou� feluri de cunoa�tere, una la care se ajunge prin ra�iune �i una la care se ajunge prin credin��.

Neav�nd nici timp, nici posibilitatea s� verific�m cunoștințele pe care le primim de la al�ii, le lu�m de bune. �n afar� de fizicieni, c�ți pot, de exemplu, s�-�i dea seama de raporturile exacte dintre energie, mas� �i viteza luminii? �n afar� de astronomi, c�ți au motive serioase s� considere c� galaxiile se �ndep�rteaz� unele de altele? Drept urmare putem spune pe bun� dreptate c� �nv��area cere la fel de mult� credin�� ca Religia.

-VI-

E o dovad� de trufie s� se pretind� c� nu e nevoie s� se țin� cont de tradiții. �nfr�narea voluntar�, supunerea la reguli c�rora timpul le-a confirmat utilitatea e cel mai bun mod de exercitare a rațiunii.

Temperarea �n g�ndire e justificat� de propriile noastre reflecții �i de realitate. Cine are o judecat� mai echilibrat�, cel care nu accept� nicio limit�, nicio superioritate, nicio m�sur� sau cel care, convins de cunoașterea propriilor limite, de experiența vieții, de puterea necunoscutului, �ine cont de tradiții, de taine, de influența religioas�?

-VII-

E evident c� sunt o mulțime de lucruri mai presus de �nțelegerea noastr�. Totu�i ne gr�bim s� știm, s� leg�m vizibilul de invizibil, materia de spirit. Credința e o necesitate a minții noastre, o nevoie a inimii noastre. S� crezi �nseamn� s� te bizui pe Dumnezeu, �nseamn� pace sufleteasc� �ntr-o stare de spirit superioar�, �nseamn� s� tr�ie�ti un fel de via�� supranatural�. Dovad� e faptul c� Religia a ap�rut spontan peste tot unde a existat o societate uman�.

Am v�zut c� ra�iunea �i simțirea corespund unor nevoi la fel de mari, cea de a g�ndi �i cea de a crede. Aceste dou� facult��i se completeaz� reciproc f�r� a se exclude una pe alta.

C�nd ra�iunea se trezește, ne ispitește cu bețiile �i cu atracțiile ei eclips�nd sim�irea. Mai t�rziu aceasta din urm� se manifest� la r�ndul s�u reintr�ndu-�i �n drepturi. �ncerc�rile vieții dau naștere unor cerințe pe care ra�iunea nu le poate satisface �i provoac� o schimbare moral� �n urma c�reia sentimentul religios devine preponderent.

Predescu Virgil
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: gabigabi2, la data 2015-12-09 14:49:52

De la: Ghebu44, la data 2015-12-09 12:34:34inteleapta replica !
as vrea ca prin dvs. sa-i salut pe cei citati : dna Popescu Angela, Tomescu Ionut si Predescu Virgil , urindu-le tot binele din lume si Sarbatori Fericite !

Mulțumim gabigabi2, v� salut�m �i noi. S�rb�tori fericite!

multumesc mult si am citit si de asta data, cu aceeasi placere ca de fiecare data, gindul dlui Predescu V. si-mi permit sa vin cu o completare despre Filocalia care spune , printre multe altele , despre necesitatea de a Cobori Mintea in Inima pentru a accede la acele Adevaruri cautate de catre om, indiferent de timpul si credinta de care apartine !
va citesc cu drag !

PATRU LUM�N�RI
Autor necunoscut

Era �n seara de dinainte de Cr�ciun. Patru lum�n�ri ardeau sub icoana lui Iisus. Era at�t de lini�te �n �nc�pere c� se putea auzi ce vorbesc.

Prima lum�nare spuse: �Eu sunt Credin�a! Lumea s-a �ndep�rtat de Dumnezeu �i de Biseric�. Nu are rost s� mai ard mult� vreme.� Abia termin� Credin�a de vorbit c� o boare o stinse.

A doua lum�nare spuse: �Eu sunt Pacea! Nimeni nu reu�e�te s� m� �in� aprins�. M� voi stinge.� �i flac�ra P�cii �ncepu s� se mic�oreze apoi se stinse complet.

Trist�, a treia lum�nare zise la r�ndul ei: �Eu sunt Iubirea! Nu am destul� for�� s� luminez. Oamenii au devenit egoi�ti �i nu �i mai iubesc aproapele.� �i f�r� s� mai a�tepte Iubirea se stinse �i ea.

Un copil intr� �i v�zu cele trei lum�n�ri stinse. �De ce v-a�i stins?�, �ntreb� copilul �i �ncepu s� pl�ng�.

Atunci, a patra lum�nare, cea care r�m�sese aprins�, lu� cuv�ntul: �Nu-�i face griji, c�t� vreme flac�ra mea va lumina, vom putea aprinde din nou celelalte lum�n�ri. �tii, eu sunt Speran�a!�

Cu ochii �nc� plini de lacrimi, copilul lu� lum�narea Speran�ei �i una c�te una le reaprinse pe toate celelalte.

Speran�a s� nu se sting� niciodat� �n inimile noastre ca s� putem �ine aprinse fl�c�rile Credin�ei, P�cii �i Iubirii.
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

BISERICA

Unii nu v�d pe chipul sf�nt al Bisericii dec�t bube. Dar oare aceasta e Biserica?

Tot ce s-a f�cut bine de la Hristos p�n� acum s-a f�cut prin cre�tinism �i Biseric�. Pentru cine vede degradarea omului Biserica e institu�ia cea mai binef�c�toare.

O lume care s-a �ndep�rtat de Dumnezeu caut� �n orgiile trupului �i g�ndului o �mplinire iluzorie. �ntr-o astfel de lume Biserica, mereu aceea�i, mereu t�n�r�, �i ap�r� cu hot�r�re Adev�rul.

Mesajul Bisericii, acela�i de dou� mii de ani, e mai actual ca niciodat�. Prin mesajul Bisericii �i doar prin el oamenii au aflat c� sunt cu to�ii fra�i pentru c� sunt fii aceluia�i Tat�. Mesajul Bisericii le-a redat celor mai s�rmani, celor mai dispera�i �ncrederea �n viitor.

Codul moral al Bisericii e la fel de actual. El p�streaz� semnifica�ia dat� de Dumnezeu omului �i popoarelor. Datorit� lui omul nu a devenit cea mai periculoas� fiar� a crea�iei. Datorit� lui popoarele �mpinse pe calea viciului �i pierzaniei se pot salva.

Ne g�ndim aproape tot timpul la economie, la politic�, la interesele proprii. Ne precup� la fel de mult ap�rarea Bisericii, a spritualit��ii cre�tine f�r� de care am compromite totul?

Tomescu Ionu�
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX