RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

O POSIBIL� CATASTROF� UMAN�

Ne p�nde�te o posibil� catastrof� uman�. Societatea se transform� treptat �n opusul ei prin distrugerea leg�turilor sociale, prin exacerbarea rivalit��ilor dintre oameni, prin egoism, prin excludere.

Descompunerea societ��ii �n elementele sale componente, indivizii, se bazeaz� pe o concep�ie contrar� firii umane. Nevoia de a fi al�turi de semenii s�i e vital� pentru om. El cade repede prad� narcisismului, desfr�ului �i consumului excesiv de bunuri, dac� e izolat de ceilal�i.

S-ar impune cur��area g�ndirii moderne de prejudec��ile sale �i revenirea la valori care dau noble�e existen�ei ca responsabilitatea, onoarea, curajul, credin�a �n Dumnezeu, altruismul, respectul reciproc, patriotismul �i ata�amentul fa�� de Familia tradi�ional�.

Mihail Gheorghe Bujor (Ghebu)
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: Ghebu44, la data 2014-12-05 07:41:24O POSIBIL� CATASTROF� UMAN�

Ne p�nde�te o posibil� catastrof� uman�. Societatea se transform� treptat �n opusul ei prin distrugerea leg�turilor sociale, prin exacerbarea rivalit��ilor dintre oameni, prin egoism, prin excludere.

Descompunerea societ��ii �n elementele sale componente, indivizii, se bazeaz� pe o concep�ie contrar� firii umane. Nevoia de a fi al�turi de semenii s�i e vital� pentru om. El cade repede prad� narcisismului, desfr�ului �i consumului excesiv de bunuri, dac� e izolat de ceilal�i.

S-ar impune cur��area g�ndirii moderne de prejudec��ile sale �i revenirea la valori care dau noble�e existen�ei ca responsabilitatea, onoarea, curajul, credin�a �n Dumnezeu, altruismul, respectul reciproc, patriotismul �i ata�amentul fa�� de Familia tradi�ional�.

Mihail Gheorghe Bujor (Ghebu)
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

tie- in mod special - iti va aduce Mos Niculae numai dulce si bun : turta tulce si bomboane si un cosulet cu fructe, iar de la mine ai o si un

CASA P�RINTEASC�
de L�on-Pamphile Lemay

C�nd am albit, c�nd am �mb�tr�nit,
Am mai trecut o dat� pe la �ar�
Ca s� v�d c�su�a unde am copil�rit,
Plopii zvel�i �i livada ce-o-nconjoar�.

Sufletul mi-e �nc� �n acele locuri frumoase
Unde am dus un timp o via�� lini�tit�.
Am r�scolit cenu�a �n vatra de fum �nnegrit�
�i amintiri uitate au ��nit radioase.

Purtarea mea p�rea de ne�n�eles
�i nepo�ii r�deau. Nimeni nu le-a povestit
C�-n umila lor cas� c�ndva am locuit.

Iar c�nd am plecat, �ntorc�nd capul ades,
I-am auzit spun�nd pe cei mici:
- De ce-a venit tataie s� pl�ng� pe aici?

Traducere P�rvu Ana Maria
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: gabigabi2, la data 2014-12-05 08:12:02

De la: Ghebu44, la data 2014-12-05 07:41:24O POSIBIL� CATASTROF� UMAN�

Ne p�nde�te o posibil� catastrof� uman�. Societatea se transform� treptat �n opusul ei prin distrugerea leg�turilor sociale, prin exacerbarea rivalit��ilor dintre oameni, prin egoism, prin excludere.

Descompunerea societ��ii �n elementele sale componente, indivizii, se bazeaz� pe o concep�ie contrar� firii umane. Nevoia de a fi al�turi de semenii s�i e vital� pentru om. El cade repede prad� narcisismului, desfr�ului �i consumului excesiv de bunuri, dac� e izolat de ceilal�i.

S-ar impune cur��area g�ndirii moderne de prejudec��ile sale �i revenirea la valori care dau noble�e existen�ei ca responsabilitatea, onoarea, curajul, credin�a �n Dumnezeu, altruismul, respectul reciproc, patriotismul �i ata�amentul fa�� de Familia tradi�ional�.

Mihail Gheorghe Bujor (Ghebu)
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

tie- in mod special - iti va aduce Mos Niculae numai dulce si bun : turta tulce si bomboane si un cosulet cu fructe, iar de la mine ai o si un

Mulțumesc gabigabi2, apreciez.

LUA�I CUV�NTUL!

Ne cl�dim �ara cu mintea, cu sudoarea frun�ii, cu b�t�ile inimii, o cre�m zi de zi pe ogoare, �n fabrici, �n amfiteatre, o reinvent�m iar �i iar din visele noastre.

�n ciuda vicisitudinilor prezentului care macin� sufletul Na�iunilor, arde �n noi m�ndr� �i vie o sc�nteie care ne d� puterea s� mergem mai departe. Suntem rom�ni, cre�tini �i avem voca�ie de creatori. �n ciuda tuturor evenimentelor potrivnice, a s�r�ciei �i a lipsei de perspective am dat lucrurilor existente un alt sens. Pentru c� s� t�cem nu �tim. Facem din dureri, doine, din singur�t��i, poeme, din �icane, glume. S� t�cem? Niciodat�! S� plec�m ochii, s� �ncet�m s� mai fim noi �n�ine? Niciodat�!

Am 20 de ani! Am scris un poem. Am 20 de ani! Sunt mam�. Am 20 de ani! Am f�cut un program pentru calculator. Am 20 de ani! Am inim� de haiduc. C�nt c�ntece patriotice. Escaladez mun�ii. �nv�� legile fizicii cuantice.

Fiecare din realiz�rile noastre aduce un plus de frumuse�e Rom�niei �i aceast� frumuse�e se conjug� �n rom�ne�te. Limba pe care o vorbim, fragil� �n fiecare din gesturile noastre zilnice, �n fiecare pas pe care-l facem spre cel�lalt are nevoie de toat� creativitatea noastr�.

Compatrio�i, ��rani lucr�tori r�bd�tori ai p�m�ntului chinui�i de ierni uscate �i veri toride. Compatrio�i, muncitori care v� c�tiga�i existen�a onest prin truda voastr� de zi cu zi. Compatrio�i, magicieni ai spiritului descurc�re�i �n fa�a ve�niciei. Compatrio�i, oameni de afaceri curajo�i, cinsti�i �i plini de ini�iativ�. Rom�ni �i rom�nce din toat� �ara lua�i cuv�ntul!

P�rvu Ana Maria
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

BAZA�

Baza sunt credin�a noastr� creștin ortodox�, limba rom�n�, obiceiurile noastre, tr�s�turile caracteristice ancestrale ale Na�iunii noastre. Organizarea Statului, a societ��ii, a institu�iilor trebuie s� se fac� pornind de la ele. Statul, societatea, institu�iile trebuie s� fie reflec�ia fireasc� a sufletului rom�nesc.

Mihail Gheorghe Bujor (Ghebu)
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

TIMP F�R� PATRIE
de Lucian Blaga

Timp f�r� Patrie: r�u f�r� ape,
secet�-n albie �i sub pleoape.
Timp f�r� Patrie: inimi �nvinse,
v�rste nerodnice, cugete stinse.
Timp f�r� Patrie: sur� poveste,
vuiet de cetin� neagr� pe creste.
Timp f�r� Patrie: �arini ne-ntoarse,
zboruri defuncte �i suflete arse.
Timp f�r� Patrie: stingere-a tor�ei,
bolt� neprieten�, clopot al sor�ii.
Timp f�r� Patrie: dragoste-amar�,
roiuri t�njind dup� raiuri �i cear�.
_________________________
AMOR PATRIE NOSTRA LEX

Craciun fericit !

BRADUL
de Hans Christian Andersen

Departe, �n p�dure, era un br�duț frumos. Era bine a�ezat, avea soare �i aer. �n jur cre�teau rudele sale brazii mai mari. Dar el era at�t de ner�bd�tor s� creasc� c� nu observa nici aerul curat, nici copiii de ��rani care treceau p�l�vr�gind c�nd se duceau dup� fragi �i mure. �Of, dac� a� fi mai mare, se v�ieta br�du�ul, a� putea s�-mi desfac larg verdea�a �i, din v�rful meu, a� contempla toat� lumea. P�s�rile �i-ar face cuib pe ramurile mele �i c�nd ar fi v�nt, m-a� leg�na cu gra�ie.�

Nu-i pl�ceau nici soarele, nici p�s�rile, nici norii trandafirii care, diminea�a �i seara, pluteau pe cer pe deasupra capului s�u.

Iarna, c�nd z�pada �l �nconjura cu albea�a sa, se �nt�mpla adesea ca un iepure s� sar� peste el. Vai, ce sup�r�tor! Dar, dup� dou� ierni, c�nd veni cea de a treia, cop�celul era destul de mare ca iepurele s� fie obligat s�-l ocoleasc�. Of, s� creasc�, s� creasc�, s� ajung� �nalt �i b�tr�n, aceasta era singura bucurie de pe lume.

Toamna, t�ietorii de lemne doborau unii dintre cei mai �nal�i copaci. Aceasta se �nt�mpla �n fiecare an �i t�n�rul brad, care ajunsese la o m�rime considerabil�, tremura de team�, pentru c� acei copaci magnifici c�deau cu bufnituri �i trosnete. Unde erau du�i? Ce se �nt�mpla cu ei?

Prim�vara, c�nd venir� r�ndunica �i barza, bradul le �ntreb�:
- �ti�i unde-i duc? I-a�i �nt�lnit?
R�ndunica nu �tia, dar barza c�zu pe g�nduri, cl�tin� din cap �i spuse:
- Da, cred c� �tiu, am �nt�lnit multe cor�bii noi �n zborul meu spre Egipt �i aceste cor�bii aveau catarge superbe care miroseau a brad. Presupun c� ei erau.
- Vai, dac� a� fi destul de mare ca s� zbor pe deasupra m�rii! Cum e marea? Cu ce seam�n�?
- P�i, e greu de explicat, r�spunse barza �i plec�

- Bucur�-te de tinere�ea ta, �i spuser� razele de soare, bucur�-te de prospe�imea ta, de via�a ta de aici. V�ntul s�rut� t�n�rul copac, roua picur� c�teva lacrimi deasupra lui, dar el
nu-i �n�elese.

C�nd veni Cr�ciunul, copaci foarte tineri fur� t�ia�i, neav�nd adesea nici m�rimea, nici v�rsta bradului nostru, care voia cu tot dinadinsul s� plece. Acei copaci tineri r�m�neau frumo�i, �i p�strau ramurile �i erau pu�i cu grij� �n c�ru�e pe care caii le scoteau din p�dure.

- Unde merg? �ntreb� bradul, nu sunt mai mari ca mine, ba chiar era unul mult mai mic. De ce li s-a l�sat verdea�a?
- �tim, �tim, ciripir� vr�biile. Jos �n ora�. Oo, ajung la cea mai mare str�lucire, la cea mai mare cinste ce se poate �nchipui. I-am v�zut prin geamuri a�eza�i �n mijlocul unui salon �nc�lzit �i �mpodobi�i cu mere aurite, pr�jituri cu miere, juc�rii �i sute de lumini.
- Sunt oare h�r�zit s� ajung �i eu a�a? Se �ntreb� bradul entuziasmat. E mai bine dec�t s� zbor deasupra m�rii. L�ncezesc aici, s� vin� odat� Cr�ciunul! Sunt la fel de mare ca aceia care au fost lua�i anul trecut. A� vrea s� fiu deja �n c�ru�� �i apoi �n salonul �nc�lzit, �n mijlocul acelei splendori. �i apoi� se �nt�mpl� cu siguran�� ceva �i mai minunat, �i mai frumos, altfel de ce ne-ar mai �mpodobi! Dar ce?... Vai, m� plictisesc� nu mi-e de ajuns ce am aici�
- Bucur�-te c� e�ti cu noi, �i spuser� ceilal�i brazi, aerul �i lumina soarelui.
Dar bradul nu reu�ea s� se bucure. Cre�tea �i cre�tea. Iarn�, var�, era verde, un verde �nchis, viu �i oamenii care-l vedeau exclamau: �Ce copac frumos!�

�nainte de Cr�ciun fu dobor�t primul. Securea �l retez� din c�teva lovituri. Sim�i o durere mare, apoi se pr�bu�i oft�nd din r�runchi. Era sf�r�it, f�r� puteri �i suferea.

Copacul nu-�i reveni dec�t c�nd fu a�ezat �ntr-o curte �mpreun� cu al�i copaci. Acolo auzi un om spun�nd:
- Acesta e superb, �l iau.
Atunci venir� doi servitori �n mare �inut� care c�rar� bradul �ntr-un salon frumos. Portrete �mpodobeau pere�ii �i l�ng� soba mare de teracot� erau vaze chineze�ti cu lei pe capac. Mai departe se aflau fotolii cu balansoar, canapele de m�tase, mese mari acoperite cu c�r�i cu poze �i juc�rii, care costaser� o avere, dac� e s� ne lu�m dup� ce spuneau copiii.

Bradul fu pus �n nisipul dintr-un butoi �nf�urat �ntr-o p�nz� verde �i a�ezat pe un covor mare, �nflorat. Copacul nostru era foarte emo�ionat! Ce va urma?

Servitorii �i ni�te tinere �ncepur� s�-l �mpodobeasc�. Ei �i puneau pe ramuri pungi de h�rtie colorat� pline cu bomboane fondante, mere, nuci aurite �i sute de lum�n�rele viu colorate. P�pu�i care p�reau vii � copacul nu mai v�zuse niciodat� a�a ceva � se iveau din verdea�� �i sus de tot, �n v�rf i-au a�ezat o stea aurit�. Era splendid, incomparabil, magnific.
- Disear�, spuneau to�i, va fi frumos.

�Ce grozav va fi disear�, c�nd lum�n�rile vor fi aprinse! g�ndi bradul. Ce se va �nt�mpla atunci? Copacii din p�dure vor veni s� m� admire? Vr�biile vor privi prin geamuri? Voi r�m�ne aici, astfel �mpodobit, iarna �i vara?�

Se aprinser� luminile. Ce str�lucire! Ce frumuse�e! Un fream�t trecu prin ramurile copacului astfel c� una dintre lum�n�ri le aprinse: ardeau zdrav�n.
- Dumnezeule! strigar� domni�oarele �n timp ce se gr�beau s� sting�.

Bietul copac nu mai �ndr�znea nici s� clipeasc�. Ce tortur�! �i era team� s� nu-�i piard� vreuna din podoabele sale frumoase, era complet cople�it de �ntreaga sa splendoare� Atunci u�a se deschise larg �i o mul�ime de copii, urma�i tacticos de oameni mari, intrar�. Copiii alergar� spre brad, se oprir� o clip�, apoi �ncepur� s� strige de bucurie �i s� danseze. Cadourile fur� culese unul dup� altul. �Ce fac? se �ntreb� bradul. Ce se �nt�mpl�?�

Lum�n�rile fur� stinse treptat, pe urm� copiii avur� voie s� despoaie copacul complet. Ei se aruncar� cu at�ta for�� asupra lui c� toate ramurile-i trosnir�. Dac� nu ar fi fost bine fixat, cu siguran�� l-ar fi tr�ntit la p�m�nt.

Cei mici se �nv�rteau prin salon cu juc�riile �n bra�e, nimeni nu-i mai d�dea aten�ie bradului nostru, cu excep�ia unei bone b�tr�ne, care arunca c�te o privire ici �i colo printre ramuri ca s� vad� dac� nu au fost uitate vreo smochin� sau vreun m�r.

- O poveste! strigau copiii �mping�nd spre copac un b�tr�nel p�ntecos. El se a�ez� chiar sub pom.
- A�a st�m l�ng� verdea�� �i bradul va avea �i el interesul s� ne asculte, dar nu voi spune dec�t o poveste. O vre�i pe cea a lui Ived-Aved sau pe cea a lui Dump-Mototolul care a c�zut pe sc�ri dar a reu�it totu�i s� ia tronul �i s� se �nsoare cu prin�esa?

Omul spuse povestea lui Dump-Mototolul. Copiii b�tur� din palme. Voiau �i povestea lui Ived-Aved, dar nu avur� parte dec�t una. Bradul a ascultat lini�tit.

�Da, da, iat� cum merg lucrurile �n lume�, g�ndi el. Credea c� povestea era adev�rat�, pentru c� omul care o povestise era elegant.
- Da, da, nu se �tie niciodat�! Poate voi c�dea �i eu pe sc�ri �i m� voi �nsura cu o prin�es�.
Era bucuros g�ndindu-se c� a doua zi va fi din nou �mpodobit cu lumini �i juc�rii, cu aur �i fructe. A stat nemi�cat �i g�nditor toat� noaptea.

Diminea�a, un valet �i o camerist� intrar�.
- Re�ncepe s�rb�toarea! g�ndi copacul. Dar ei �l duser� �n pod �i-l abandonar� acolo �ntr-un col� �ntunecat,.
- Ce �nseamn� asta? Ce-o s� fac aici?
Se sprijini de perete g�ndindu-se. Avu mult timp de g�ndire, pentru c� zilele �i nop�ile treceau f�r� s� vin� nimeni acolo sus �i c�nd, �n sf�r�it, veni cineva, a fost doar ca s� lase c�teva cutii mari �ntr-un col�. Ele ascundeau copacul complet. S� fi fost uitat cu totul?

�E iarn� acum, afar�, g�ndi el. P�m�ntul e tare �i acoperit de z�pad�. Nu m-ar putea planta. F�r� �ndoial� pentru aceasta trebuie s� r�m�n la ad�post p�n� la prim�var�. C�t e de �n�elept, oamenii sunt ne�ndoielnic buni! Numai de nu ar fi at�t de �ntuneric �i de nu a� fi at�t de singur! Nici m�car un iepura�. Era vesel, acolo, �n p�dure, c�nd pe covorul de z�pad� iepurele trecea �op�ind sau chiar c�nd s�rea peste mine. Dar pe atunci nu-mi pl�cea asta. Ce singur�tate teribil� aici.�

�Chi�! Chi�!� f�cur� doi �oricei. Ei mirosir� bradul �i scotocir� printre ramurile sale.
- E teribil de frig, spuse unul dintre �oricei. Altfel ar fi bine aici, nu-i a�a, b�tr�ne brad?
- Nu sunt b�tr�n deloc, r�spunse bradul. Mul�i al�ii sunt mai b�tr�ni ca mine.
- De unde vii, �ntreb� șoarecele �i ce ne po�i povesti?

Erau teribil de curio�i.
- Vorbe�te-ne de locul cel mai frumos de pe p�m�nt. Ai fost acolo? Ai fost �n dulapul cu m�ncare?
- Nu, spuse copacul, dar �tiu p�durea unde str�luce�te soarele, unde p�s�rile c�nt�.
�i vorbi de copil�ria sa. �oriceii nu mai auziser� a�a ceva. Erau numai urechi.
- Ai v�zut c�te ceva! C�t ai fost de fericit!
- Eu! spuse bradul g�ndindu-se la ce povestea. Da, �n fond, era foarte pl�cut.

Mai apoi vorbi de seara de Cr�ciun c�nd fusese �mpodobit cu pr�jituri �i lumini.
- C�t ai fost de fericit, b�tr�ne brad, spuser� iar �oriceii.
- Dar nu sunt deloc b�tr�n, am p�r�sit p�durea iarna aceasta. Sunt �n floarea v�rstei, m-au replantat doar �ntr-un butoi.
- Ce bine poveste�ti, spuser� �oriceii.

�n noaptea urm�toare mai venir� patru �oareci ca s� asculte ce povestea copacul, iar el, pe m�sur� ce vorbea, �i reamintea mai clar totul. �Au fost cu adev�rat momente bune, zise el. Dar vor reveni, vor reveni! Dump-Mototolul a c�zut pe sc�ri �i s-a �nsurat totu�i cu prin�esa. Poate mi se va �nt�mpla �i mie la fel.�
- Cine e Dump-Mototolul? �ntrebar� �oriceii.
Atunci bradul le spuse toat� povestea, �i amintea fiecare cuv�nt. �nc� odat� �oriceii urcar� p�n� �n v�rful copacului ca s� aud� mai bine.

�n noaptea urm�toare, �oarecii erau mult mai numero�i �i duminic� venir� chiar doi �obolani, dar declarar� c� povestea nu e amuzant�, ceea ce �i nec�ji pe �oricei. De aceea nici ei
n-o mai apreciar� ca �nainte.
- Ei bine, mul�umesc, spuser� �obolanii �ntorc�ndu-se la ei �n vizuin�. �oarecii plecar� de asemenea �i bradul suspin�. �Era cu adev�rat pl�cut s� pot povesti cuiva. S-a terminat �i asta, dar de acum �nainte nu voi mai alerga dup� cai verzi pe pere�i. Voi �ti s� apreciez altfel lucrurile c�nd voi fi scos de aici. Dar c�nd voi fi scos?�

Se �nt�mpl� �ntr-o diminea�� c�nd ni�te oameni venir� �i r�scolir� totul �n pod. �mpinser� cutiile, traser� copacul �n fa��. Bine�n�eles c� d�dur� cam tare cu el de p�m�nt, iar un valet �l t�r� spre scar� unde str�lucea lumina zilei. �Iat� c� via�a re�ncepe�, g�ndi copacul, c�nd sim�i aerul curat, prima raz� de soare� �i se trezi �n curte. Totul se petrecu at�t de repede! Curtea se prelungea cu o gr�din� plin� de flori. Trandafirii at�rnau proaspe�i peste un g�rdule�, teii �nfloriser� �i r�ndunelele zburau c�nt�nd: �Piu, piu, uite cine a venit!� Dar nu se refereau la brad.

- Voi tr�i din nou, �i spuse el, �nc�ntat, �ntinz�ndu-�i larg ramurile. Dar, vai, ele erau ofilite �n �ntregime �i �ng�lbenite. Steaua de h�rtie aurit� r�m�sese �n v�rful s�u �i str�lucea la soare� �n curte se jucau veseli c��iva dintre copiii care, de Cr�ciun, dansaser� �n jurul copacului �i se bucuraser�. Unul dintre ei �i lu� steaua aurit�.
- E p�cat s� se piard�, spuse el.

Copacul privi splendoarea florilor �i verdele crud al gr�dinii apoi, �n sf�r�it se privi pe el �nsu�i. C�t ar fi vrut s� fi r�mas �n col�ul s�u �ntunecat din pod! Se g�ndi la tinere�ea sa din p�dure, la toate c�te i se �nt�mplaser�. �S-a terminat! P�cat c� nu am �tiut s� apreciez ce aveam �n locul unde m-am n�scut.�

Valetul t�i� copacul �n buc��ele f�c�nd din el o gr�mad� mare de vreascuri care arser� bine �n sob�. Suspine profunde r�sunau dintre fl�c�ri, iar fiecare suspin isca sumedenie de sc�ntei. Copiii intrar�, se a�ezar� �n fa�a focului �i privir� t�cu�i dansul fl�c�rilor. Erau tri�ti f�r� s� �tie prea bine de ce. Bradul se g�ndea la p�dure, la nop�ile de var� sau de iarn� de acolo c�nd stelele sclipeau� �i arse�

Copiii nu-�i mai continuar� joaca. Cel mai mic dintre ei �i prinsese pe piept �n dreptul inimii steaua de aur care �mpodobise copacul �ntr-o sear� feeric�. Acea sear� nu mai era, copacul nu mai era �i povestea s-a terminat �i ea ca toate pove�tile.
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: gabigabi2, la data 2014-12-24 16:57:32 Craciun fericit !

Cr�ciun fericit, gabigabi2!

FRAGMENTE DIN CARTEA �COMPLOTUL �MPOTRIVA LUI DUMNEZEU� DE JOHAN LIVERNETTE

Nu trebuie s� ne l�s�m domina�i du�manii lui Dumnezeu �i ai Bisericii Lui. Sf�nta Scriptur� nu ne �ndeamn� la a�a ceva. Aceast� atitudine de respingere a r�ului se cuvine s-o aib� orice bun cre�tin. Iisus Hristos a cerut apostolilor s�i s�-�i combat� adversarii, nu s� fie bl�nzi �n disputele cu ei. Cre�tinului nu i se impune s� �ncaseze resemnat loviturile lumii plec�nd steagul. El e dator s� lupte. �Principala lupt� din istorie se d� �mpotriva sau pentru Biserica lui Hristos�, spunea Don Bosco. Lupta cea dreapt� a cre�tinilor va fi dus� prin apostolat, prin milostenie �n spirit de dreptate �i de adev�r spre slava lui Dumnezeu. Orice alt� lupt� nu e neap�rat inutil�, ci mai degrab� secundar�. [�]

E esen�ial ca societatea s� fie cl�dit� pe Familia tradi�ional� care, consolidat�, va produce b�rba�i adev�ra�i �i femei adev�rate. Condi�ia obligatorie ca Familia tradi�ional� s� existe e ca b�rbatul �i femeia s� priveasc� �mpreun� �n aceea�i direc�ie, adic� spre cer. E timpul s� ne �ntoarcem la un principiu educativ major: m�ntuirea sufletului. Bun�starea spiritual� e mai presus de bun�starea material�. Consolidarea Familiei tradi�ionale e deosebit de important� pentru c� de ea depinde rena�terea na�ional�.

Justa autoritate a tat�lui, sfin�enia mamei, ascultarea copiilor de p�rin�i, �ntreaga Familie cu credin�� �n Dumnezeu, �ntreaga Familie �n stare de gra�ie. Un �ef al Statului: rege, pre�edinte. Un �ef al Bisericii: pap�, patriarh. Un �ef al Familiei: tat�l. To�i la locul lor cu rolul lor specific. To�i supun�ndu-se poruncilor din Decalog. To�i c�ut�nd dreptatea divin� nu cer�nd drepturi, ci �ndeplinindu-�i con�tiincio�i �ndatoririle. Acestea sunt indispensabile s�n�t��ii unei Na�iuni. �n marea lor majoritate oamenii le doresc dar nu sunt �nc� preg�ti�i s� le primeasc�.

Traducere din limba francez� de P�rvu Ana Maria
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

La Multi Ani !

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE

SOCIETATEA

Via�a

-I-

Principalul nostru drept, acela pe care nimeni nu ni-l poate contesta, e dreptul la via��. To�i avem drept la existen��. Omul nu e �st�p�nul vie�ii �i al mor�ii�. El �i va face conștiincios datoria, oric�t de greu i-ar fi, p�n� �n ultima din clipele pe care i le-a dat Dumnezeu de tr�it. Prima via�� pe care suntem obliga�i s-o respect�m e deci via�a noastr�. Ea nu ne apar�ine. Fuga de suferin�� �n nefiin�� e una din marile greșeli ale epocii noastre. O alt� mare gre�eal� a epocii noastre e ajutorul dat unora ca s� renun�e la via�a lor. Un medic nu va gr�bi sf�r�itul unui bolnav incurabil �n faz� terminal� chiar dac� astfel i-ar scurta chinul.

-II-

Riscarea �n mod inutil a propriei vie�i sau punerea �n pericol a vie�ii altora sunt interzise de asemenea de legea moral�. Pe c�t e de frumos s� sfidezi moartea din datorie, pe at�t e de u�uratic �i de meschin s-o faci din pl�cere sau din capriciu. Ori exact a�a procedeaz� acele femei care-�i distrug s�n�tatea alerg�nd permanent dup� distrac�ii.

-III-

Dar s� abord�m crima propriu-zis�. �S� nu ucizi!�, aceast� porunc� a decalogului biblic e acceptat� de toate Popoarele. O colectivitate s-ar extermina ea �ns�i, dac� fiecare individ �i-ar aroga dreptul de a-i omor� pe cei care-l deranjeaz�. De aceea legea pedepse�te aspru crima. Nimic nu ne poate dezvinov��i de uciderea sau de r�nirea cuiva care ne-a produs vreun prejudiciu, vreo ofens�. Dac� nu avem generozitatea de a ierta sau m�ndria de a nu �ine seam� de r�ul care ni s-a f�cut, se cuvine s� ne adres�m justi�iei. S� r�pui o fiin�� uman�, chiar rea, s�-i pui cap�t zilelor lipsind-o de posibilitatea de a se �ndrepta e incalificabil. Omenia, milostenia sunt virtu�ile care ne deosebesc de animale.

-IV-

Asasinatul politic a existat �n toate timpurile. Antichitatea l-a privit cu �ng�duin��, c�nd lovi�i erau tiranii, ne�n�eleg�nd c� uciderea lui Tarquinius a dus la uciderea lui Cezar. Faptul c� de cele mai multe ori au c�zut sub armele fanaticilor oameni drep�i ca regele Henric al IV-lea care a pus cap�t r�zboaielor interne din Fran�a, ca pre�edintele Lincoln care a suprimat sclavia din S.U.A. sau ca �arul Alexandru al II-lea care a desfiin�at iob�gia din Rusia arat� c�t de absurd poate fi �n tragismul s�u un asemenea delict. �n prezent asasinatul politic e anacronic pentru c� exist� mecanisme de combatere a despotismului pe cale pa�nic�.

-V-

Legitima ap�rare e singurul caz c�nd ne e �ng�duit s� suprim�m pe cineva. Avem dreptul s� ne ap�r�m via�a c�t mai bine cu putin�� de orice atacator cu inten�ii criminale. Admi��nd c� atacatorul moare �n lupta pe care a provocat-o, vina e a lui.

Exist� �i r�zboaie de legitim� ap�rare. Astfel de r�zboaie sunt la fel de dureroase ca oricare altele. Cei care au tr�it �n anii teribili 1940 � 1945 nu se pot g�ndi la ei f�r� s�-i treac� fiorii. At��ia mor�i, at�tea suferin�e, at�tea lacrimi! Datoria de a ne ap�ra Patria e �ns� la fel de imperioas� ca datoria de a ne ap�ra propria persoan�. Patria ne hr�ne�te, datorit� ei tr�im. Oricine �ncearc� s� ne ia Patria atenteaz� la via�a fiec�ruia dintre noi. Cei care lupt� pentru Patrie �i salveaz� concet��enii. Cum ar putea fi critica�i pentru a�a ceva? R�spunderea le revine agresorilor.

-VI-

E nevoie s� mai spun c� legea moral� care interzice crima interzice totodat� abuzurile de for�� asupra femeilor, violen�ele �mpotriva copiilor �i brutalit��ile care fac victima incapabil� s� se �ntre�in�?

-VII-

Trebuie s� manifest�m �n acela�i timp dispre� fa�� de moarte �i s� respect fa�� de via��. Dispre�ul fa�� de moarte ne permite s� punem mai presus de orice marile virtu�i numite patriotism, onoare, cump�tare, dreptate, altruism, cinste, devotament. Respectul fa�� de via�� ne permite s� tr�im aceste virtu�i. Iat� de ce via�a noastr� �i a celorlal�i e sacr�.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: gabigabi2, la data 2015-01-06 09:14:24La Multi Ani !

Mulțumesc.
Toate cele bune cu ocazia noului an!

Buna dimineata !
M-am uitat la caricaturile puse de tine , pe net si mi s-au parut cu tilc toate....ca orice caricatura, de altfel dar, zic si eu : nici Dictatura nu a fost eradicata , iar Ateismul se extinde ca pirjolul !
.....dar, pisoiul cu care se termina grupul celor 7 caricaturi, exprima foarte bine concluzia lumii in care traim : " Doaaamne, ce mahmureala ! "
sa ai o zi buna !

CONFESIUNILE UNUI FOST ATEU

Anticre�tinismul

-I-

C�ut�nd printre amintiri �ndep�rtate povestea metafizicii mele, am aflat c� ea a �nceput
printr-o credin�� simpl� �i naiv� rezultat al �nv���turii religioase primite de la p�rin�i. Cred c� a�a li s-a �nt�mplat celor mai mul�i dintre noi. Lumea fiind plin� de mistere, acceptarea dogmelor tradi�ionale care le explic�, e mai fireasc� la copil ca negarea lor. Mintea are nevoie de ceva timp �i de ceva studiu �nainte s� �ncerce s� caute r�spunsuri.

Am examinat bine preceptele Religiei c�nd m-am declarat liber-cuget�tor? Eram atunci �n stare de o asemenea analiz�? Cred c� nu. Fapt e c� le-am respins, influen�at, ca at��ia al�ii, de ceva ce nu �inea de ra�iune.

-II-

C�nd reflect�m la binele f�cut de cre�tinism omenirii, primul g�nd e de a spune despre el ce se spune despre Dumnezeu �nsu�i: dac� nu ar fi existat, ar fi trebuit inventat. �i totu�i e, a fost �i va fi la unii un fel de m�nie contra lui. De ce? Nu e greu de aflat. Cre�tinismul �i impune omului s�-�i �nfr�neze patimile. De aceea viciosul e �n mod natural du�manul s�u a�a cum r�uf�c�torul e du�manul jandarmului.

�i t�n�rul, ajuns s� tr�iasc� pe picioarele lui, poate deveni ostil Religiei, dac� nu a primit o educa�ie solid�. F�r� principii superioare el va fi dominat de sim�uri. Evident c� nu se �nt�mpl� �ntotdeauna astfel, dar excep�iile sunt rare. Eu m-am �ndep�rtat un timp de Religie fiindc� mi se p�rea st�njenitoare. Tineretul e expus unor patimi violente care nu fac cas� bun� cu respectarea unor reguli de conduit�.

-III-

Istoria �i experien�a proprie m-au ajutat s� �n�eleg mai t�rziu cum s-a r�sp�ndit protestantismul. C�nd nu i-a mai constr�ns nimic, primul lucru pe care l-au f�cut Luther, regele Henric al VIII-lea al Angliei �i tot grupul de clerici r�spopi�i din jurul lor a fost s� dea iama printre femei.

Suntem mai buni ast�zi? Influen�a c�rnii asupra min�ii e mai mic� �n secolul nostru? Ceea ce e �n conflict cu spiritul cre�tin nu sunt �tiin�a sau a�a-zisul modernism cu abera�iile lui, ci vechile instincte p�g�ne, senzualitatea �i orgoliul vie�ii ne�nfr�nate. Idolatria naturii, idolatria omului considerat Dumnezeu acesta e cultul la care pare s� revin� civiliza�ia noastr�.

Francmasonii, care sunt o ramur� sau mai degrab� o excrescen�� a protestantismului, nu-�i ascund, �n conventurile lor, principiile de moral� intim�. Pentru ei Religia nu e dec�t un mentor ursuz �i moroc�nos care le refuz� pl�cerea bie�ilor muritori. Ca s�-�i tr�iasc� via�a conform concep�iilor lor, ei �i-au ales natura ca lider de con�tiin��. La naiba cu sobrietatea, cu tot felul de renun��ri, s� d�m fr�u liber patimilor indiferent de consecin�e �i s� nu ne pese dec�t de interesul personal. Masonii consider� permise multe lucruri pe care cre�tinii le consider� nepermise �i reciproc.

-IV-

Senzualitatea �i m�ndria sunt marile rele comb�tute de Religia lui Hristos. Ele sunt principala cauz� a nenorocirilor din lume. Ele �mpiedic� omul s� fie om, s� ra�ioneze constructiv. M�rturisesc c� eu am fost sub influen�a senzualit��ii �i c� nu am reu�it s� scap cu totul nici de influen�a m�ndriei.

Predescu Virgil
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: gabigabi2, la data 2015-01-11 08:58:41Buna dimineata !
M-am uitat la caricaturile puse de tine , pe net si mi s-au parut cu tilc toate....ca orice caricatura, de altfel dar, zic si eu : nici Dictatura nu a fost eradicata , iar Ateismul se extinde ca pirjolul !
.....dar, pisoiul cu care se termina grupul celor 7 caricaturi, exprima foarte bine concluzia lumii in care traim : " Doaaamne, ce mahmureala ! "
sa ai o zi buna !

Mulțumesc c� v-a�i uitat la caricaturile mele! Apreciez.

De la: Ghebu44, la data 2015-01-16 19:22:38

De la: gabigabi2, la data 2015-01-11 08:58:41Buna dimineata !
M-am uitat la caricaturile puse de tine , pe net si mi s-au parut cu tilc toate....ca orice caricatura, de altfel dar, zic si eu : nici Dictatura nu a fost eradicata , iar Ateismul se extinde ca pirjolul !
.....dar, pisoiul cu care se termina grupul celor 7 caricaturi, exprima foarte bine concluzia lumii in care traim : " Doaaamne, ce mahmureala ! "
sa ai o zi buna !

Mulțumesc c� v-a�i uitat la caricaturile mele! Apreciez.

buna dimineata !
dat fiindca pe aici, pe forum, ne cam tutuim, caci virsta nu conteaza , am sa te rog sa-mi spui, simplu : Gabi ....daca nu te dereanjeaza, bineinteles !

BISERICA

Unii nu v�d pe chipul sf�nt al Bisericii dec�t bube. Dar oare aceasta e Biserica?

Tot ce s-a f�cut bine de la Hristos p�n� acum s-a f�cut prin cre�tinism �i Biseric�. Pentru cine vede degradarea omului Biserica e institu�ia cea mai binef�c�toare.

O lume care s-a �ndep�rtat de Dumnezeu caut� �n orgiile trupului �i g�ndului o �mplinire iluzorie. �ntr-o astfel de lume Biserica, mereu aceea�i, mereu t�n�r�, �i ap�r� cu hot�r�re Adev�rul.

Mesajul Bisericii, acela�i de dou� mii de ani, e mai actual ca niciodat�. Prin mesajul Bisericii �i doar prin el oamenii au aflat c� sunt cu to�ii fra�i pentru c� sunt fii aceluia�i Tat�. Mesajul Bisericii le-a redat celor mai s�rmani, celor mai dispera�i �ncrederea �n viitor.

Codul moral al Bisericii e la fel de actual. El p�streaz� semnifica�ia dat� de Dumnezeu omului �i popoarelor. Datorit� lui omul nu a devenit cea mai periculoas� fiar� a crea�iei. Datorit� lui popoarele �mpinse pe calea viciului �i pierzaniei se pot salva.

Ne g�ndim aproape tot timpul la criza economic�, la politic�, la interesele proprii. Ne precup� la fel de mult ap�rarea Bisericii, a spritualit��ii cre�tine f�r� de care am compromite totul?

Tomescu Ionu�
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

HORA UNIRII
de Vasile Alecsandri

Hai s� d�m m�n� cu m�n�
Cei cu inim� rom�n�,
S�-nv�rtim hora fr��iei
Pe p�m�ntul Rom�niei!

Iarba rea din holde piar�!
Piar� du�m�nia-n �ar�!
�ntre noi s� nu mai fie
Dec�t flori �i omenie!

M�i muntene, m�i vecine,
Vin� s� te prinzi cu mine
�i la via�� cu unire,
�i la moarte cu-nfr��ire!

Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi �i la durere.
Unde-s doi, puterea cre�te
�i du�manul nu spore�te!

Am�ndoi suntem de-o mam�,
De-o f�ptur� �i de-o seam�,
Ca doi brazi �ntr-o tulpin�,
Ca doi ochi �ntr-o lumin�.

Am�ndoi avem un nume,
Am�ndoi o soart�-n lume.
Eu �i-s frate, tu mi-e�ti frate,
�n noi doi un suflet bate!

Vin� la Milcov cu gr�bire
S�-l sec�m dintr-o sorbire,
Ca s� treac� drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

�i s� vad� sf�ntul soare
�ntr-o zi de s�rb�toare
Hora noastr� cea fr��easc�
Pe c�mpia rom�neasc�!
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: Ghebu44, la data 2015-01-21 05:56:36BISERICA

Unii nu v�d pe chipul sf�nt al Bisericii dec�t bube. Dar oare aceasta e Biserica?

Tot ce s-a f�cut bine de la Hristos p�n� acum s-a f�cut prin cre�tinism �i Biseric�. Pentru cine vede degradarea omului Biserica e institu�ia cea mai binef�c�toare.

O lume care s-a �ndep�rtat de Dumnezeu caut� �n orgiile trupului �i g�ndului o �mplinire iluzorie. �ntr-o astfel de lume Biserica, mereu aceea�i, mereu t�n�r�, �i ap�r� cu hot�r�re Adev�rul.

Mesajul Bisericii, acela�i de dou� mii de ani, e mai actual ca niciodat�. Prin mesajul Bisericii �i doar prin el oamenii au aflat c� sunt cu to�ii fra�i pentru c� sunt fii aceluia�i Tat�. Mesajul Bisericii le-a redat celor mai s�rmani, celor mai dispera�i �ncrederea �n viitor.

Codul moral al Bisericii e la fel de actual. El p�streaz� semnifica�ia dat� de Dumnezeu omului �i popoarelor. Datorit� lui omul nu a devenit cea mai periculoas� fiar� a crea�iei. Datorit� lui popoarele �mpinse pe calea viciului �i pierzaniei se pot salva.

Ne g�ndim aproape tot timpul la criza economic�, la politic�, la interesele proprii. Ne precup� la fel de mult ap�rarea Bisericii, a spritualit��ii cre�tine f�r� de care am compromite totul?

Tomescu Ionu�
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Nimic fara Dumnezeu!

De la: Ghebu44, la data 2015-01-24 07:05:01HORA UNIRII
de Vasile Alecsandri

Hai s� d�m m�n� cu m�n�
Cei cu inim� rom�n�,
S�-nv�rtim hora fr��iei
Pe p�m�ntul Rom�niei!

Iarba rea din holde piar�!
Piar� du�m�nia-n �ar�!
�ntre noi s� nu mai fie
Dec�t flori �i omenie!

M�i muntene, m�i vecine,
Vin� s� te prinzi cu mine
�i la via�� cu unire,
�i la moarte cu-nfr��ire!

Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi �i la durere.
Unde-s doi, puterea cre�te
�i du�manul nu spore�te!

Am�ndoi suntem de-o mam�,
De-o f�ptur� �i de-o seam�,
Ca doi brazi �ntr-o tulpin�,
Ca doi ochi �ntr-o lumin�.

Am�ndoi avem un nume,
Am�ndoi o soart�-n lume.
Eu �i-s frate, tu mi-e�ti frate,
�n noi doi un suflet bate!

Vin� la Milcov cu gr�bire
S�-l sec�m dintr-o sorbire,
Ca s� treac� drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

�i s� vad� sf�ntul soare
�ntr-o zi de s�rb�toare
Hora noastr� cea fr��easc�
Pe c�mpia rom�neasc�!
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

la multi ani, romanilor !

S� NE AP�R�M RELIGIA �I BISERICA!

Rezultatele alung�rii Religiei �i Bisericii din via�a Europei:
- un avort la 27 de secunde;
- un divor� la 30 de secunde;
- num�rul c�s�toriilor a sc�zut cu 24% �n ultimii 20 de ani;
- 33% din na�teri sunt �n afara c�s�toriei;
- 80% din cre�terea demografic� se datoreaz� emigra�iei;
- o familie din 4 num�r� doar o persoan�.
�i lista poate continua...
Consecin�a: Europa moare.
Reneg�ndu-�i Religia �i Biserica Europa s-a angajat pe spirala extinc�iei civiliza�iei sale prin depopulare, �mb�tr�nire, declin �i decaden��. Tratatul de aderare la U.E. nu ne oblig� �i nu ne poate obliga s� urm�m �i noi aceea�i cale. S� ne ap�r�m Religia �i Biserica pentru binele ��rii, pentru binele copiilor no�tri �i al nostru.

Mihail Gheorghe Bujor (Ghebu44)
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX!

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE (9)

SOCIETATEA

Libertatea

-I-

Libertatea e la fel de important� ca via�a. �ntr-adev�r la ce ne-ar folosi existen�a dac� nu am fi liberi at�t c�t ne-o permite libertatea celorlal�i? Libertatea e prin urmare un drept natural al fiec�ruia dintre noi �i e obligatoriu s� fie respectat. Nimeni nu are dreptul s� ne for�eze s� muncim sau s� ne �mpiedice s� mergem unde vrem, altfel spus s� dispun� de persoana noastr�, s� ne sechestreze. F�r� libertate nu exist� moral�, fiindc� morala const� tocmai �n folosirea bun�, voit� a fiin�ei noastre. E necesar s� avem chiar libertatea de a face r�u, fiindc� f�r� ea nu am avea niciun merit �n a face bine. Interesul general e ap�rat prin legi de inconvenientele unei libert��i periculoase. Dac� le �ncalc, �tiu la ce m� expun, dar libertatea alegerii �mi apar�ine.

-II-

Nu se poate separa libertatea fizic� de libertatea moral�. Faptul c� �nl�n�uirea trupului nu afecteaz� �ntotdeauna libertatea sufletului nu poate fi invocat ca argument pentru transformarea omului �n proprietatea cuiva. Sclavia e o nedreptate odioas� �i revolt�toare. �n�elep�ii antichit��ii au admis-o totu�i ca legitim�. Ea a existat chiar p�n� �n secolul al XIX-lea. A fost nevoie de un r�zboi lung �i s�ngeros ca S.U.A. s-o poat� suprima. Bl�nde�ea multor st�p�ni de sclavi nu justifica lipsirea unor oameni de posesia propriei lor persoane. S� ne amintim c� o contribu�ie �nsemnat� la aceast� lucrare eliberatoare a avut scriitoarea Harriet Beecher Stowe care dezv�luit ororile sclaviei �n cartea sa �Coliba unchiului Tom�.

Iob�gia, care a durat tot p�n� �n secolul al XIX-lea, era o form� de sclavie atenuat�. Omul legat de p�m�nt nu-l putea p�r�si, era v�ndut �mpreun� cu el, iar rodul muncii lui apar�inea seniorului. Aceste obiceiuri, �in�nd de societatea feudal�, au fost �nlocuite treptat cu forme de organizare social� mai rafinate, �ns� nu neap�rat mai bune.

-III-

Exist� �n tot ce suprim� libertatea o dubl� ispit�. La st�p�n ispita de a abuza de puterea sa, la aservit ispita de a se l�sa �n voia soartei, de se degrada pierz�ndu-�i orice ini�iativ�, orice sentiment de demnitate uman�. Se mai poate numi om sclavul b�tut sau umbl�nd cu �iretlicuri ca s� scape de b�taie?

Nu ne e permis s� renun��m de bun�voie la propria noastr� libertate, at�t e de pre�ioas� �i de sacr�. Nim�nui nu-i e �ng�duit s� se v�nd� ca sclav, dac� nu o face din noble�e sufleteasc�, din generozitate. Vincent de Paul, de exemplu, a luat la Alger locul unui v�sla� la galere care nu a putut fi r�scump�rat de la pira�i.

-IV-

Nu ne e permis nici s� ne vindem voin�a angaj�ndu-ne s� comitem o nedreptate. F�r� �ndoial� putem s� ne �nstr�in�m timpul, munca �n condi�ii negociate, pentru c� o parte a voin�ei noastre scap� contractului fiindu-i superioar�. De aceea patronii nu au dreptul s� abuzeze de puterea lor pentru a-�i for�a salaria�ii s�-�i compromit� s�n�tatea sau via�a. Nici asocia�iile nu au dreptul s�-�i constr�ng� membrii prin abuz de influen��. Oricare ar fi asocia�ia �n care intr�m cu o inten�ie oarecare, nu ne e �ng�duit s� renun��m pentru ea la libertatea noastr� pentru a-i urma pasivi consemnele. Concuren�a teribil� de pe pia�a muncii e prin ea �ns�i un obstacol serios �n calea libert��ii. Con�tiin�a capituleaz� u�or �n fa�a foamei. Cei din partea de sus a sc�rii sociale e necesar s� �nțeleag� bine ce crim� comit acutiz�nd o necesitate vital�. S� ceri, de pild�, unei biete muncitoare s� lucreze pentru o plat� derizorie, s-o obligi �n plus s� stea peste program, �nseamn� s� atentezi la libertatea ei, fiindc� �tii c� nu poate spune nu.

Unele persoane au calitatea, autoritatea �i datoria de a-�i impune voin�a. P�rin�ii �i domin� copilul, iar al�turi de ei �i cu acordul lor sunt profesorii �ns�rcina�i cu instruirea lui. Minorul nu poate fi liber pentru c� nu are o educa�ie complet� �i o minim� experien�� de via��. Des�v�r�irea educa�iei lui nu se poate face doar prin aplicarea de sanc�iuni. E necesar totodat� ca el s� priceap� c� ascultarea �l preg�te�te pentru independen�a sa de mai t�rziu �i c� tot ce se dore�te e s� fie �mpiedicat s�-�i fac� singur r�u. E important ca purtarea s�-i fie dictat� de ra�iune, nu de team� sau de dispoziții de moment.

-V-

Libertatea e at�t de necesar� vie�ii �nc�t lipsirea de ea a devenit cea mai grav� pedeaps� aplicat� acelora care fac rele. Nimic nu ne emo�ioneaz� mai mult ca soarta unui de�inut. Masca de Fier, despre care nu se �tie nimic precis, a �nduio�at mul�i oameni doar pentru c� era captiv. Nenorocirea �ntemnițatului din Chillon i-a inspirat lui Byron versuri remarcabile, iar nou� vizitarea temni�elor din vechile castele sau a pu�urilor din Vene�ia ne provoac� fiori. �n zilele noastre �nchisoarea nu mai e inuman�, ci aspr�, fiindc� e o pedeaps�, dar e mai mult o dezonoare dec�t o suferin�� fizic�. Tendin�a e de a face din ea un instrument de moralizare ajut�nd vinova�ii s� se �ndrepte �i s�-�i foloseasc� mai bine libertatea c�nd �i-o recap�t�.

-VI-

O carte veche, scris� sub form� de �ntreb�ri �i r�spunsuri de Alcuin pentru fiul lui Carol cel Mare, cuprinde aceast� admirabil� defini�ie: �Ce e libertatea? E neprih�nire.� �n acea epoc�, considerat� �ntunecat� �i barbar�, libertatea era de neconceput f�r� moralitate. �n marile catedrale e scris uneori cuv�ntul �Libertas� sub statui de femei pure p�r�nd c� se �nal�� spre �elul c�utat de ochii lor �ndrepta�i c�tre cer. O astfel de libertate trebuie s� ne dorim, pentru ea avem datoria s� r�m�nem st�p�ni pe persoana noastr�, pe g�ndurile noastre �i pe faptele noastre. Libertatea care ne p�ng�re�te fiin�a, care ne-o distruge, care ne �mpiedic� s� g�ndim creator e de fapt servitute.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

OPINIE

Mul�i be�ivi, droga�i sau perver�i au studii superioare. Nu �nv���tura sau lipsa ei sunt prin urmare problema, ci sl�biciunile omene�ti. Tindem s� consider�m ca bun ce e pl�cut chiar c�nd �tim c� ne distruge. Din punctul acesta de vedere suntem asemenea copiilor �i la fel ca ei avem nevoie de cineva care s� ne �mpiedice s� ne facem r�u singuri. Ori doar Religia �i Biserica ne pot ap�ra pe noi de noi. Restul e de mai mic� importan��...

Mihail Gheorghe Bujor (Ghebu44)
____________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

VE�NICA R�STIGNIRE

De dou� mii de ani cea mai mare dintre dramele omene�ti, aceea a P�timirii, se repet� duhovnice�te �n fiecare prim�var�. Cine va suferi moral �n aceste zile de agonie? Peste de�ertul timpului se ridic� Sf�nta Cruce. Via�a noastr� banal�, echivoc� �i imoral� �i va urma cursul monoton. Hristos va primi loviturile �i spinii, se va pr�bu�i la p�m�nt, lemnul Crucii �i va zdrobi carnea. �l vor �intui cu lovituri puternice de ciocan de lemnul tare. �Mi-au str�puns m�inile �i picioarele, mi-au num�rat toate oasele.� Ce vom �ti despre aceasta? S�ngele �i va �iroi �ncet pe trupul livid. Va c�uta din ochi pe Tat�l �i sufletele noastre. Ce-au �n�eles sufletele noastre din aceast� tragedie? Ele nici n-au tres�rit, nici n-au pl�ns. Ele nici m�car n-au g�ndit. Nici m�car n-au v�zut. Hristos moare singur, foarte singur.

Sufletele noastre dorm sau sunt sterile �n timp ce pentru a le scoate din toropeal�, din mocirl�, din moarte acest trup at�rn� �n suferin�� �ntre cer �i p�m�nt. �n zadar aceast� inim� chinuit� scoate strig�te de disperare care ar trebui s� ne �nghe�e s�ngele �n vine sau s� ne lase f�r� grai.

�i totu�i dec�dem din cauza sufoc�rii suflete�ti. Avem nevoie de speran��, de milostenie, de dreptate, de smerenie ca de aer. Via�a sufleteasc� am primit-o spre p�strare. Suntem purt�torii ei. �i m�inile ne at�rn� neputincioase. �i lumina din ochi ni s-a stins. �i buzele nu ne mai tremur� de fervoare �i emo�ie. Inimile ne sunt uscate ca nisipul din de�ert. Sufletele ne agonizeaz�.

Credin�a �nsemn� ceva doar dac� cucere�te, iubirea doar dac� arde, milostenia doar dac� ajut�.

Tomescu Ionuț (Tomi)
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Ma alatur cu versurile mele, Ghebu, cu ingaduinta domniei tale...

Puteti substitui VARZA cu viata verde, viata care cuprinde speranta si binele....


VARZA

de Musetel

Intr-o zi o varza
Din regatul de sus
A dat peste o straja
Venita din apus.

Straja tocmai drese
Glasul cam timid,
Cand varza stinse
Candela sovaind.

Bajbaind in intuneric,
O varza si o straja,
Ce decor feeric
Mintea sa prevaza?

Varza credincioasa
In divinitate
Inchise constiincioasa
Straja in cetate.

Straja deloc molcomita
In bezna cea deasa,
Cauta grabita
Dintre ziduri sa iasa.

Zidurile reci,
Lipsite-orice vedere...
Pipaia si frigul
Instalat in incapere.

Inima-i inghetase,
Sangele si el...
Fata i se crispase,
Era un soldatel?

Ce vremuri il abrira?
Ce viscol il manase?
Peretii-l amutira,
Mintea-l lasase.

Mut de-orice cuvant,
Slabit si nonsalant,
Golit de orice gand,
Strainul luneca-n neant.

In zgomot de copite
Moartea inainteaza;
Printre doua clipite
Varza iar/ce viseaza?

...............



..........................

Se face c-o cetate,
Ce varza a ferecat,
E plina de pacate,
Nimic neasteptat.

Pacatele sunt grele,
Sufletele plang
Ucise de himere
Ascunse in crang.

Ce sa faca varza?
La ce-i e dat ast vis?
Sufletele sa arza:
Un Prunc a fost ucis!

.........................


E iarasi dimineata,
Cetatea-i luminata;
Alba e la fata
Varza indoliata.

Cetatea-i in lumina,
Usa-i tot incuiata...
Divinitate benedictina,
Arata-te indata!

-Aici sunt iar, copila
Te vad si te ascult
Scoate-ti haina oribila
Eu te-am albit demult.

A mea esti tu, copila
Si iti ordon acum :
Fii acum umila,
Intoarce-te din drum!

Calea ti-e deschisa,
Inima-i la loc,
Iubirea nu-i ucisa,
Sunt suflete-n joc!

Du-te in cetate,
Aprinde iar lumina,
Reda-le libertate
Sufletelor si te-nchina.

Un suflet acum se zbate,
Copilo, TU il vezi;
Sa iasa din cetate;
Trebuie sa-l crezi!

Intoarce-te acolo,
Esti asteptata!
Vei auzi un ECHO,
Nu ramane de piatra!

E si vocea ta, copila,
Indrazneste de-o asculta!
Sa-mi fie Mie mila?
De ce imi esti tacuta?

Eu ti-am dat viata,
Din mine ai purces,
Alba esti la fata,
Nimic nu ai inteles!

Ce sa-ti mai dau ,
Copila, sa vezi iar?
Cetatea este un hau,
Cuvintele-i sunt calvar!

Intoarce-te degraba,
Aprinde-le lumina;
De nu vor sa te creada,
A lor sa fie vina!

Iar sufletul aciuat
Ce zace-acum pe jos,
Ridica-l impacat,
Ca-l iau aici sus!

Varza, rusinata,
Alearga spre cetate;
Usa-i descuiata,
Ce suflet e pe moarte?

Soldate, te ridica
De pe pavajul inghetat;
Lupta fara frica,
Dumnezeu te-a invatat!

Straja tu ai fost
Iar El iti este Tata!
Toate au un rost,
Ridica-te indata!

Se-aud subit suspine
Gemete si vaiet.
Moartea nu se tine
Pe cal in tropot.

Ingerul de paza
Indata se iveste.
Varza lumineaza.
Moartea pedepseste.

Sufletul traieste
Lipsit de orice teama;
Orice om greseste
In timp ce-afara-i toamna... (toamna vietii? inainte ca sufletul sa ....inghete? )

Numai bine doresc tuturor sufletelor inca vii!




PS Prin Prunc, ma refer la copilul lui Dumnezeu, Fiul, Domnul nostru Isus Christos.

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

S� CREDEM �N DUMNEZEU!

Dac� nu exist� moral� patimile se dezl�n�uie, instinctele brutale devin de nest�vilit. Omul ajunge opusul a ceea ce morala �l �ndeamn� s� fie adic� necredincios, egoist, ho�, asasin, desfr�nat, sperjur. Progresul material, bun�starea nu mai sunt posibile pentru c� �n lipsa moralei omul le distruge. F�r� moral� �ntregul nostru edificiu social se n�ruie.

Vrem libertate nelimitat� de exprimare, dar dac� aceast� libertate nu e limitat� de moral� ce devine? Anarhie �n idei, anarhie �n societate. Putem s� atac�m morala, s� proclam�m virtutea viciu. Adic� avem libertatea s� atac�m societatea �n �ns�i temelia ei. Dar asta nu �nseamn� progres. Omul moral este distrus, iar omul imoral nu poate exista pentru c� poart� �n el germenul mor�ii.

Avem democra�ie, guvernarea poporului de c�tre popor. Fiecare cet��ean �i exercit� partea sa de suveranitate na�ional� prin cei care-l reprezint� �i pe care-i alege. E, f�r� �ndoial�, cea mai frumoas� form� de guvernare. Dar dac� aleg�torii sunt imorali alegerea lor se va �ndrepta spre oameni imorali, spre aceia care le vor lua voturile prin promisiuni �n�el�toare sau care le vor �ncuraja imoralitatea. Puterea va fi imoral� �i o putere imoral� nu va rezista mult� vreme. Rezultatul va fi anarhia. Exasperat� de anarhie Na�iunea va face apel la vreo persoan� care-i pare mai decis�, mai hot�r�t�. Ne vom �ntoarce la dictatur�. Ce se va �nt�mpla atunci cu progresul?

Dac� vrem progresul, bun�starea trebuie s� fim morali. Religia e cel mai puternic sus�in�tor al moralei. S� credem �n Dumnezeu!

Tomescu Ionuț (Tomi)
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX