RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

R�NDURI PENTRU TINERI (15)

Sofiștii

-I-

Iubirea de Patrie, �ndeplinirea �ndatoririlor cet�țeanului fa�� de ea nu se discut�. Pe ele se bazeaz� via�a național�. Puse sub semnul �ntreb�rii, Națiunea se va dezintegra. Ap�rarea lor de orice atac se impune cu necesitate. Loialitatea datorat� Patriei e condi�ia existenței noastre ca Popor. Cu c�t e mai mare, cu c�t e mai statornic�, cu at�t vom fi mai puternici, mai prosperi. Aceia care nu �i-au mai iubit Patria, care nu �i-au mai f�cut datoria fa�� de ea, au disp�rut.

Patria a fost contestat� doar de Națiunile aflate �n anarhie moral� �i gata s� se pr�bușeasc� sub povara viciilor lor. �n republicile grecești �n declin, �n Roma vl�guit� �i corupt�, sofiștii susțineau c� Patria nu conteaz� �i c� singurul lucru important pentru om e pl�cerea. Ei au �mpins Grecia �i Roma spre o moarte crud� �i dezonorant� sub jug str�in.

Popoarele moderne, Rom�nia, �i au sofiștii lor. Ei predic� o globalizare dizolvant� �i un cult al pl�cerii distructiv care ne pot nimici. Dac�-i ascult�m, s-a terminat cu noi. Descompunerea intern�, preluarea teritoriului ��rii de c�tre al�ii, ambele poate, vor pune cap�t existenței noastre de dou� milenii.

-II-

Patriotismul e mereu egal, mereu același. Sentimentul Patriei, nu se schimb�, nu evolueaz�, cum spun unii. El e ast�zi ce era la Atena pe vremea lui Pericle, ce era la Roma pe vremea m�reției ei, ce era �n Dacia lui Decebal. Grecul Phocion, condamnat f�r� temei la moarte �i preg�tindu-se s� bea cucut�, �i spune fiului s�u: ��ți recomand s� slujești Patria cu tot zelul �i credința �i mai ales s� uiți c� o moarte nedreapt� a fost pre�ul pentru serviciile mele.� E �ndemnul unui patriot. El e valabil �n toate timpurile �i �n toate ��rile. Dac� omor�rea de c�tre consulul Brutus a fiilor s�i vinovați de conspirație contra Romei ne pare �n același timp eroic� �i s�lbatic�, aceasta nu �nseamn� c� �n prezent patriotismul e mai slab �i c� dezaprobarea tr�d�torilor e mai mic�, ci c� moravurile au devenit mai bl�nde, c� drepturile morale �i legale ale tat�lui au fost limitate.

-III-

Ce �nțeles dau sofiștii umanit�ții? �n niciun caz cel de omenie, de dragoste fa�� de oameni, oricare ar fi ei. Umanitatea, �nțeleas� ca omenie, e recomandat� de Religie. Ea e perfect compatibil� cu �ndatoririle fa�� de Patrie. Prin urmare cuv�ntul umanitate �nseamn� pentru sofiști ansamblul oamenilor tr�ind pe p�m�nt, omenirea.

Cum poate fi opus� iubirea pentru omenire iubirii, devotamentului fa�� de Patrie? C�nd se spune c� trebuie iubiți to�i oamenii, nimeni nu are nimic de obiectat. Dar c�nd se spune c� atașamentul pentru �ar�, datoria de a o sluji, de a o ap�ra, nu-�i mai au rostul pentru c� nu vor mai exista frontiere, pentru c� vom fi cet�țeni ai lumii, e cu totul altceva. Se justific� printr-un argument echivoc �i n�ucitor abandonarea �ndatoririlor civice. E ca �i cum i-am �ndemna pe copii s�-�i iubeasc� p�rinții la fel ca pe toat� lumea �i s�-�i asume fa�� de ei aceleași obligații vagi ca fa�� de to�i ceilal�i oameni. E ca �i cum l-am �ndemna pe soț s�-�i iubeasc� soția �i copiii la fel ca pe oricine altcineva, s� considere c� nu are fa�� de ei mai multe �ndatoriri ca fa�� de al�ii, adic�, de fapt, s� considere c� nu datoreaz� nim�nui nimic. Antipatriotismul tinde deci s� nege nu doar �ndatoririle naționale, ci orice �ndatorire.

La ce ne oblig� iubirea pentru omenire? La nimic. Omenirea nu e o ființ� organizat�, o persoan� fa�� de care s� ne asum�m �ndatoriri precise. Cet�țenia lumii �ncurajeaz� prin urmare egoismul. Egoi�ti, f�r� responsabilit�ți, nu vom mai forma Popoare, ci turme imense supuse celor mai rele instincte, celor mai degradante patimi. Civilizația nu poate exista f�r� idea de datorie, f�r� nobilul sentiment al iubirii de Patrie.

-IV-

Un fost președinte al Statelor Unite, Theodore Roosevelt (1858�1919), e autorul unor pagini despre antipatriotism pline de un bun-simț robust �i de o ironie mușc�toare, care merit� s� fie cunoscute. Nu pot cita aici dec�t un scurt text scris de el: �Unele persoane, spune Theodore Roosevelt, prezint� patriotismul ca pe ceva r�u �i se str�duie cu mediocrele lor puteri s� ne v�re �n cap �n locul lui un fel de cosmopolitism �ap� cu lapte�. Acești indivizi �binevoitori� nu au un caracter puternic sau o personalitate impozant� �i teza lor �ns�și nu merit� respect. C�țiva reformatori buimaci pot pretinde c�, �ntr-un viitor foarte �ndep�rtat, patriotismul �i c�s�toria fireasc� dintre un b�rbat �i o femeie vor deveni virtuți inutile, perimate. Dar, �n ce privește prezentul, omul care iubește celelalte ��ri la fel ca pe a sa e un membru al societ�ții la fel de d�un�tor ca acela care iubește nefiresc sau ca acela care iubește celelalte femei la fel de mult ca pe soția sa. Iubirea de �ar� e o virtute elementar� ca iubirea de Familie sau ca onestitatea �i curajul.�

-V-

�n timp ce al�ii lupt� pentru m�reția Patriei lor, noi, rom�nii, trebuie s� ne ap�r�m ființa național�. Avem prin urmare tot dreptul s� le spunem celor care atac� patriotismul �n aceast� perioad� dificil� a existenței noastre: �Dac� nu v� iubiți �ara, dac� nu sunteți hot�r�ți s-o slujiți din toate puterile, s-o ap�rați, s�-i ap�rați drepturile, interesele, onoarea, dac� nu sunteți dispuși s� veniți sub drapel c�nd v� va chema, v� rug�m mult plecați acolo unde nu vi se impune nicio �ndatorire. Aici patriotismul e imperios.�

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (16)

Forțele naționale

-I-

Poziția geografic� a Rom�niei e frumoas�, dar periculoas�. Așezați la graniț� �ntre Occident �i Orientul controlat c�ndva de musulmani, am fost un avanpost aflat �n fa�a dușmanului. Noi am ap�rat Occidentul de Islam. Acest rol nu a �ncetat nici dup� plecarea t�tarilor �i otomanilor. Suntem �i �n prezent un avanpost al Europei. De capacitatea noastr� de a ne asigura securitatea depinde securitatea continentului.

-II-

For�a unei Na�iuni e dat� de trei lucruri esențiale: vigoarea moral� a cet�țenilor, condi�ia lor fizic� �i buna organizare a Armatei. Toate sunt necesare �n egal� m�sur�, toate se condi�ioneaz� reciproc. Moralitatea, patriotismul, curajul, instruirea sunt ast�zi la fel de necesare la oameni care vor deveni soldați ca pe vremea armelor albe �i a luptelor corp la corp. Ce s-a schimbat e modul de constituire a Armatei devenit at�t de complex, at�t de dificil �nc�t improvizația e imposibil�. C�nd r�zboiul se dezl�nțuie, nu se mai poate organiza nimic serios, rezistent. Vitejia oamenilor chemați sub arme nu ne va folosi la nimic, dac� ei nu-�i vor avea un loc bine stabilit �ntr-un organism deja existent, alc�tuit meticulos �i dotat corespunz�tor.

Geografia, granițele de peste trei mii de kilometri, ameninț�rile interne ne impun de�inerea unei Armate care s�-i includ� �n clipe grele pe to�i cei �n stare s� poarte arme. Datoria de a �nt�ri la maxim for�a Armatei pentru a o face capabil� s�-�i �ndeplineasc� toate sarcinile ce-i vor fi impuse revine Statului. Datoria noastr� e de a ne preg�ti individual pentru a deveni apți de lupt�. Un corp viguros, rezistent la efort, la oboseal� nu ne e �ns� de ajuns ca s� ne integr�m �n trupele permanente �i s� form�m �mpreun� cu ele aproape instantaneu o mare Armat�. E necesar s� mai avem o educație militar� prealabil�, un loc �n ierarhie, s� fim rotițe �n imensul mecanism pus �n mi�care �n caz de r�zboi. De aici utilitatea re�nființ�rii serviciului militar obligatoriu pe timp de pace. Obligațiile grele, ce ne vor fi impuse astfel, ne vor permite s� ne �ndeplinim bine �ndatoririle fa�� de Patrie c�nd situa�ia o va cere.

-III-

Atenianul de optsprezece ani primea armele cu care urma s�-�i apere �ara �i rostea un jur�m�nt unde se reg�sesc, �ntre altele, aceste cuvinte frumoase: �Voi lupta pentru tot ce ne e sf�nt �i drag. Nu voi l�sa celor care vin dup� mine o Patrie mai mic� dec�t am primit-o, ci una mai mare �i mai puternic�.� Sunt cuvinte pe care e bine s� le avem to�i �ntip�rite �n minte.

Cel mai mare pericol pe timp de r�zboi e oboseala cumplit� ce apare dup� intrarea �n lupt�. Cine e indolent, cine exagereaz� cu m�ncarea, cine nu face mi�care, va avea probleme de s�n�tate sau va muri prostește lipsind Patria de brațele sale �n momente critice. E prin urmare obligatoriu s� devenim fizic capabili s� facem fa�� vicisitudinilor unui conflict armat. E �n interesul nostru, e �n interesul ��rii.

-IV-

Nu vom fi �ns� soldați perfecți dec�t dac� moralul ne va fi la fel de robust ca trupul, dec�t dac� avem, pe l�ng� virtuțile cet�țeanului, atașament pentru Armat�, cultul drapelului, cultul imnului na�ional. Drapelul, imnul na�ional sunt chipul �i vocea Patriei. Respectarea lor cu scrupulozitate e imperativ�. Le dator�m afecțiune �i venerație ca unor lucruri dragi �i sfinte care reprezint� pentru noi ce iubim mai mult, ce punem mai presus de orice.

Drapelul nostru tricolor e cel mai frumos �i cel mai m�ndru dintre toate. El se profileaz� pe cer �n tonuri clare �i str�lucitoare, vesele �i vibrante, scriind �n v�zduh numele Rom�niei, șoptindu-l prin foșnetul faldurilor sale. Cine nu a stat mult timp departe de �ar� nu poate ști cu ce emoție profund� e salutat drapelul rom�nesc. Vederea lui pe o cl�dire, pe catargul unei nave �i st�rne�te �n suflet c�l�torului o bucurie amestecat� cu tristețe ce nu se poate descrie prin cuvinte. Drapelul �i vorbe�te de p�m�ntul natal, de ființele dragi l�sate acas�, de Neamul s�u. Adesea lacrimile �i umplu ochii, picioarele i se �nmoaie �i ar vrea s� �ngenuncheze �n fa�a acestui petec de p�nz� ce e o lume �ntreag� pentru el.

Flutur� semeț drapel sf�nt al Rom�niei noastre! D�inuie simbol al generozit�ții, onoarei �i gloriei! Fie ca nicio pat�, nicio sl�biciune de-a noastr� s� nu-�i �ntunece vreodat� culorile! Fie ca �Deșteapt�-te rom�ne� s� continue s� le spun� ap�sat neprietenilor �C�-n aste m�ini mai curge un s�nge de roman�! Fie ca el s� ne p�streze vie �n minte deviza �Via��-n libertate, ori moarte�!.

-V-

Armata �n marș ofer� un spectacol impresionant. E Rom�nia, e Patria. To�i sunt o singur� ființ�, un singur suflet, o singur� inim�. To�i sunt gata s� moar� pentru unul �i fiecare e gata s� moar� pentru to�i. Cei pe care �i vedem trec�nd �narmați prin fa�a noastr� vor lupta �i se vor sacrifica pentru noi c�nd primejdia va veni. �ntr-adev�r nimic nu e mai emoționant, nimic nu ne face inima s� bat� mai tare, nimic nu ne face mai m�ndri de �ar�, de noi ca aceast� for�� organizat�, disciplinat� care e Armata.

S� iubim Armata unde ne vom avea �i noi locul! S� ne iubim camarazii pentru c� vor fi pentru noi o a doua Familie! Vom lupta �mpreun� �i probabil vom muri �mpreun�. S� fim uniți de fr�ția curajului �i de senina fr�ție a sacrificiului de sine! S� ne antren�m, s� ne dezvolt�m puterea corpului �i calit�țile virile ale sufletului! S� fim soldații puternici, disciplinați �i viteji de care Patria are nevoie! S� �ndr�gim �i s� cinstim drapelul tricolor! S� �ndr�gim �i s� cinstim imnul na�ional!

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (17)

R�zboi și pace

-I-

R�zboiul le-a pl�cut doar de mercenarilor dornici de bani și conduc�torilor dornici de glorie, Națiunile, care i-au suportat consecințele, au avut oroare de el. Noi am cunoscut �n Al Doilea R�zboi Mondial umilința crud� a �nfr�ngerii, invazia și dezmembrarea teritoriului, de aceea nu vom putea lua �n considerare cu drag� inim� eventualitatea unor noi conflicte. Vrem pace. E bine �ns� ca nu frica s� ne fac� pașnici, ci rațiunea.

R�zboiul e un mare r�u, dar nu cel mai mare. Mai bine de o sut� de ori r�zboiul dec�t pierderea libert�ții, integrit�ții și onoarei Ț�rii. Un Popor care ezit� s� recurg� la arme pentru a se ap�ra va fi aservit. La Popoare ca la oameni, cine se arat� șov�ielnic, timorat e privit ca o prad�. Așadar putem p�stra pacea doar prin forț� și hot�r�re, nu prin concesii.

-II-

Maxima antic� �Si vis pacem para bellum� (Dac� vrei pace preg�tește-te de r�zboi) e valabil� și �n prezent. Pentru a avea pace trebuie s� fim gata de r�zboi și s� nu ne temem de el. Poporul cel mai puțin expus unui atac e Poporul bine �narmat, care nu provoac� pe nimeni, care are forț� moral� și care �și ap�r� activ interesele.

Forța, activitatea și curajul sunt prin urmare factori de pace. Nu exist� pace �n genunchi. Nu exist� pace �n umilinț� și sl�biciune. Din cauza unei astfel de p�ci Rom�nia ar avea de suferit la fel de mult ca din cauza celui mai teribil dintre r�zboaie. Pacea menținut� prin neputinț� și apatie nu dureaz�.

Situația unui Popor �n lume seam�n� cu aceea a locuitorilor din marile orașe. Cel puternic, curajos merge calm și liniștit la treburile sale f�r� s� fie oprit din drum, insultat, lovit. Cel slab, sperios e expus la ameninț�ri, la �nt�mpl�ri neprev�zute și loviturile cad firesc asupra lui.

-III-

Popoarele cu rațiune rece, care se sprijin� pe dreptul lor și pe armele lor, tr�iesc f�r� riscuri. Se impune prin urmare s� fim nu doar pașnici, ci și puternici, activi, curajoși. S� detest�m r�zboiul nu ne va folosi la nimic pentru c� menținerea p�cii nu depinde de ce g�ndim sau simțim noi. Teama c� am putea deveni agresivi e ne�ntemeiat�. Noi nu am purtat dec�t r�zboaie de ap�rare sau de recuperare a unor teritorii ce ne aparțineau de drept. Ce e cu adev�rat de temut e c� iubirea de pace ne poate face incapabili s� ne ap�r�m.

Adepții p�cii cu orice preț se pot manifesta f�r� rețineri �n Ț�rile care nu aud z�ng�nit de arme �n apropierea lor și care nu au alte r�zboaie dec�t cele pe care le provoac� ele �nsele. Altfel stau lucrurile cu o Țar� ca a noastr� care e amenințat� și care nu ameninț� pe nimeni. S� i se vorbeasc� de pace are sens doar dac� se vrea s� fie �nv�țat� s� se team�. S�-i faci pe oameni s� cread� c�, pentru a avea pacea, ajunge s-o doreasc�, �nseamn� s� le sl�bești curajul, �nseamn� s�-i preg�tești r�u pentru pericolele ce-i ameninț�. E mult mai onest s� le spui c� r�zboiul le poate fi impus și c� trebuie s� s�-i fac� fat�. Pacea nu se obține strig�nd "pace".

Acei creștini pentru care p�n� și legitima ap�rare e condamnabil� s�-și aduc� aminte c� �n Noul Testament, Romani 12:18, scrie: �Dac� se poate, pe c�t st� �n puterea voastr�, tr�iți �n pace cu toți oamenii.� Altfel spus pace, da, dar numai dac� o vor și ceilalți. Credința trebuie s� se bazeze pe Sf�nta Scriptur�, nu pe emoții.

-IV-

E o necesitate s� avem oric�nd �n vedere f�r� s� tremur�m eventualitatea unui r�zboi drept. Un exemplu de r�zboi drept e r�zboiul declarat �n 1861 de Statele din Nordul Americii Statelor din Sud care se separaser� de Uniune. Dup� patru ani de lupte grele Statele din Nord au �nvins și au restabilit unitatea S.U.A..

Cei care l-au susținut pe Lincoln și urmat pe Grant și-au salvat marea lor Patrie, i-au preg�tit un viitor m�reț. Ei au meritat recunoștința pioas� a urmașilor lor. Exemplul lor ne arat� ce pot face clarviziunea, energia și curajul pentru o Țar� aflat� �n dificultate.

-V-

S� ap�r�m interesele Națiunii noastre perseverent, hot�r�t, f�r� provoc�ri și f�r� sl�biciuni pentru c� doar așa vom beneficia de pace. Politica rușinoas� de abandon duce la conflicte, la servitute, la distrugere. Singurele mijloace de ap�rare �mpotriva r�zboiului sunt forța, energia și vitejia. S� le dezvolt�m �n noi și s� le p�str�m. Sunt virtuți civice.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (18)

�nv�ț�mintele istoriei

F�r� instinct de conservare omul moare. F�r� afecțiune Familia se destram�. F�r� patriotism Națiunea decade și Patria ajunge sub st�p�nire str�in�. O atest� viața. O atest� istoria.

Grecia antic�

-I-

Istoria Greciei antice e istoria rivalit�ții dintre Sparta și Atena. Aceste dou� orașe au pus �n mișcare toat� Țara, au dat conduc�torii și au stabilit direcția general� de evoluție. Celelalte orașe grecești le-au fost aliate sau supuse.

Sparta a fost așa cum a conceput-o Lycurg, un popor sub arme gata oric�nd s�-și apere Patria. Guvernul, educația, legile toate au tins spre acest țel unic și au neglijat restul ca indiferent sau v�t�m�tor. O asemenea organizare social� auster� a creat un popor eroic și a dezvoltat �ntr-o asemenea m�sur� patriotismul c� onoarea de a muri pentru Patrie a fost cea mai mare r�splat� conferit� de autorit�ți. C�nd un spartan �nvingea la Jocurile Olimpice era trimis s� lupte cu dușmanul �n prima linie și o astfel de cinste era invidiat� de toți.

Societatea atenian� s-a remarcat prin bl�ndețe și suplețe. Principalul legislator al Atenei a fost Solon. Solon, cunosc�nd caracterul nestatornic al ionienilor, nu le-a impus o organizare social� strict� l�s�nd ușa larg deschis� pentru orice reforme. Marile libert�ți acordate fiec�ruia, instabilitatea aparent� a puterii care depindea de opțiunile populației, nu au diminuat m�reția Atenei. La atenieni devotamentul faț� de Patrie și spiritul de sacrificiu au fost la fel de mari ca la Spartani.

-II-

Epoca r�zboaielor cu perșii e cea mai glorioas� din istoria Greciei. C�nd grecii au v�zut formidabilele preg�tiri de r�zboi f�cute de regele persan Xerxes s-au unit, au acceptat lupta, și-au p�strat credința �n victorie și au �nvins.

�n timpul r�zboaielor cu perșii s-au evidențiat Leonidas spartanul și Aristide atenianul.

�nainte s� plece la lupt�, regele Leonidas și cei trei sute de soldați ai s�i și-au organizat propria ceremonie funebr� și au jurat �n fața eforilor c� vor ap�ra Patria cu prețul vieții. Sacrificiul pe care urmau s�-l fac� era, prin urmare, premeditat. Acești trei sute de soldați și regele lor știau c� nu se vor mai �ntoarce niciodat� acas�.

Aristide, apreciind talentele militare ale lui Miltiade, i-a cedat comanda armatei, deși �i era rival. Aristide și-a slujit astfel Țara și �n calitate de cet�țean, nu doar de soldat. Conduși de Miltiade, o mie o sut� de atenieni �nfr�ng la Marathon �n anul 490 �.Hr. o armat� de o sut� zece mii de oameni.

-III-

Grecii s-au distins �n timpul r�zboaielor cu perșii, dar nu au �nv�țat nimic din ce li s-a �nt�mplat. Pericolul care i-a amenințat ar fi trebuit s�-i fac� mai patrioți, mai solidari, mai uniți, mai virtuoși. Nu a fost așa. Nici nu au respins bine invadatorii c� s-au și �ntors la vechile lor discordii, dezbin�ri și agitații turbulente. S-au format alianțe �ntre provincii, �n provincii alianțe �ntre orașe, �n orașe alianțe �ntre partide. Era o confuzie, o descompunere total�. Unitatea național� nu mai exista.

Și ca și c�nd toate acestea nu ar fi fost de ajuns o alt� cauz� de ruin� se ad�ug� acestei fatale anarhii, imoralitatea. Caracterele sl�besc, inteligențele se degradeaz�, filozofii propag� disprețul pentru Țar�, poeții c�nt� sexul, vinul și m�ncarea. Virtuților de odinioar� le urmeaz� o indiferenț� general�, un scepticism scandalos, o sete nemaipomenit� de pl�ceri josnice.

-IV-

Pausanias, regele Spartei, �nving�torul de la Plateea, �i cere regelui persan Xerxes fiica de soție promiț�ndu-i �n schimb predarea cet�ții sale. Alt rege spartan, Leotychidas, �nving�torul de la Mycale, se las� mituit. Atenianul Themistocle, �nving�torul de la Salamina, se pune �n slujba perșilor pentru c�teva orașe din Asia. Exemplul celor trei pomeniți mai sus a fost urmat de mulți alții cu nume la fel de ilustre și chiar de c�tre popor. Astfel �nvinșii de la Marathon și Salamina ajung s� domine Grecia.

Cet�țile care curtau str�inul, care primeau aur de la el, care se supuneau ordinelor lui, locuitorii acestor cet�ți care tr�dau din ambiție, din dorinț� de r�zbunare, din l�comie au �mpins Patria la ruin� și la pierderea libert�ții. Persanii au fost primii dintre cei care au st�p�nit Grecia antic�. Au urmat macedonenii și romanii.

Roma antic�

-I-

Primii romani preferau s� fie s�raci �ntr-o Rom� bogat�. Cele mai de preț comori pentru ei erau Patria și libertatea. Fiind mereu amenințați, erau mereu pe picior de r�zboi. Niciun popor nu e mai liber ca acela care accept� s� tr�iasc� cu ce-i d� Dumnezeu, care nu așteapt� nimic de la nimeni și care �și �ntemeiaz� existența doar pe munca sa.

�n Roma antic� plebeii și patricienii se confruntau constant, primii pentru noi drepturi, ceilalți pentru menținerea vechilor lor privilegii. Dar c�nd Patria era �n pericol fiecare �și uita ranchiunele, pasiunile și urile și o ap�ra. Aceast� �mp�rțire a Națiunii �n dou� categorii sociale, departe de a provoca ruin�, �ntreținea la romani cele mai nobile sentimente. Și unii și alții, fie pentru a lua puterea, fie pentru a o p�stra, stimulau fibra național�, c�utau s� se ilustreze prin fapte mari, prin reforme fericite �n interior, prin victorii �mpotriva dușmanilor.

Fiind s�raci și liberi romanii posedau toate elementele eroismului. Erau patrioți și viteji. �n perioada lor de ascensiune idealul social, g�ndirea dominant� era Patria. Educația, religia, politica tindeau spre ea și-o f�ceau iubit�. Pentru ea, pentru ap�rarea ei și pentru m�reția ei se f�ceau toate sacrificiile. Polybius, Titus-Livius, Salustius laud� disciplina militar� a romanilor, vitejia lor, statornicia lor, d�rzenia lor, zelul lor pentru binele general.

-II-

Disciplina at�t de l�udat� a romanilor �ncepea din Familie și de acolo se r�sp�ndea �n toate instituțiile Statului. Se știe c� tații aveau drept de viaț� și de moarte asupra copiilor lor. Acest drept al autorit�ții paterne care ne pare at�t de monstruos azi, a preg�tit cet�țeni devotați Patriei și legilor ei. Trebuie precizat c� niciun istoric nu pomenește de violențe �n Familiile romane.

Statul prin recompensele sale stimula și el practicarea virtuților. Onorurile publice acordate lui Cocles, lui Scaevola, lui Clelius arat� preocuparea de a genera la cet�țeni un zel activ pentru Patrie și de a provoca o nobil� emulație la toți aceia care puteau s-o slujeasc�.

-III-

Cu moravuri s�n�toase se poate spera orice. De aceea romanii nu se temeau de nimeni. Asediați de gali au p�r�sit Roma, s-au refugiat pe Capitoliu și au refuzat s� se predea. Au r�mas �n oraș doar senatorii foarte b�tr�ni. Incapabili s� mai lupte, ei s-au �mbr�cat cu cele mai bogate veșminte, au spus o rug�ciune apoi s-au dus la Senat unde și-au așteptat resemnați moartea.

Dup� alungarea galilor Roma s-a �n�lțat din propriile ruine și a luptat mai bine de șaizeci de ani pentru libertatea sa. Ea a reușit s� dejoace acțiunile latinilor, ale samniților, ale lui Pyrrhus și s� cucereasc� toat� Italia. Ea a f�cut mai mult dec�t at�t, ea a dat exemplu de probitate, de disciplin� și de curaj. Romanii refuzau aurul str�inilor spun�nd c� nu vor s�-l aib�, ci s� le porunceasc� celor care-l au.

-IV-

R�zboaiele punice au fost o serie de trei r�zboaie grele purtate de Roma �mpotriva Cartaginei
�ntre 264 � 146 �.Hr.. S-au numit punice dup� numele de puni dat de romani cartaginezilor. Despre r�zboaiele dintre Roma și Cartagina s-a scris mult. Numele unor comandanți militari ca Hanibal, Regulus, Fabius, Scipio și al unor locuri unde s-au dat lupte ca Trasimene, Cannae, Capua, Zama sunt cunoscute. Se cunoaște de asemenea statornicia Senatului, curajul poporului roman, patriotismul și devotamentul de care a dat dovad�.

Dup� r�zboaiele punice romanii au cucerit Egiptul, Grecia, Macedonia, Epirul, Iliriumul, Spania, Galia, Asia Mic� etc.. Eufratul, Dun�rea, Rinul, oceanul și deșerturile Africii deveneau hotarele Romei. Era prea mult. Triumfurile i-au orbit pe romani. Armata roman� at�t de eficient� a ajuns instrumentul c�torva ambițioși venali. Orașul s-a transformat �ntr-un focar de intrigi. Uneltirea, corupția și luptele s�ngeroase au luat locul libert�ții de opinie și mijloacelor legitime de acțiune. Domnia legii a f�cut loc forței tiranice. Interesul național a trecut pe planul doi. Cei puternici sf�șiau Patria pentru a-și satisface l�comia și ambiția.

-V-

�n timp ce legionarii invadau lumea, �nvinșii invadau Roma și, ca pentru a se r�zbuna, o contaminau cu toate viciile lor. Poporul roman s-a metisat, Senatul s-a umplut de str�ini. Acestor oameni veniți de departe puțin le p�sa de Roma și de ce reprezenta ea. Grecii erau cei care solicitau cel mai insistent cet�țenia roman� și �n schimbul ei aduceau mentalitatea unui lumi decadente. Influența lor corup�toare a distrus iubirea profund�, respectul religios pe care le aveau romanii pentru Patria lor, pentru legile lor, pentru libert�țile lor și pentru sentimentele nobile.

Odat� cu viciile și pentru a le susține bog�ții imense au ajuns �n Italia. S-au creat averi colosale capabile s� cumpere orice conștiinț�. Se f�cea chiar negoț cu conștiințele. Pentru cei mai mulți nu mai conta dec�t binele propriu.

-VI-

Sub �mp�rați iubirea de Patrie nu se mai putea manifesta dec�t opun�nd libertatea și bunele moravuri tiraniei și deprav�rii generale. Dar nimeni nu a f�cut nimic ca s� schimbe lucrurile. Cet�țenii buni se resemnaser� gem�nd �n t�cere. Doar autorii de satire mai aruncau o privire spre trecut �i-�i b�teau joc amar de m�rș�viile ce au urmat frumoaselor obiceiuri de odinioar�.

Totuși nu toți �mp�rații romani au fost scelerați sau demenți. Mulți dintre ei au fost �nțelepți, drepți și buni. Din aceast� categorie fac parte Titus, Nerva, Traian, Antoninus și Marcus Aurelius.

-VII-

Poporul roman fusese c�ndva solid ca un bloc de granit. Apoi, iubirea de Patrie, patriotismul disp�r�nd, Națiunea s-a dezagregat și nu au mai r�mas dec�t elementele ei componente, adic� indivizii. Numele de Roma, de romani continua s� apar� �n actele publice, dar nu mai avea corespondent �n idei, nu mai r�suna �n inimi. Dar cui �i p�sa? L�comia, egoismul primau. P�n� și armata �și pierduse coeziunea. �mp�ratul Constantin și-a �nsemnat soldații cu fierul roșu, ca pe asasini, pentru a-i �mpiedica s� dezerteze. Romanii și-au reamintit c� sunt un Popor doar dup� ce barbarii s-au așezat definitiv �n Italia și le-au luat tot ce aveau. Abia atunci au �nțeles c� nu poți s�-ti aperi interesele proprii f�r� s� aperi interesul național.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU TINERI (19)

Omenirea

-I-

Ar fi greșit ca din iubire de Patrie s� ignor�m lumea. Nu ne putem sluji bine Țara f�r� s� cunoaștem climatul politico-economic global. Ar fi la fel de greșit ca din iubire de Patrie s� disprețuim sau s� ur�m alte State. Patriotismul e un sentiment mult prea nobil pentru a produce dispreț și ur�. Statele fat� de care se impune s� manifest�m rezerv� sunt cele care ne vor resursele sau teritoriul, cele care ne �mping fie f�țiș, fie pe ascuns la sinucidere colectiv� și cele violente. Apartenența noastr� la lume se cuvine s-o �nțelegem așadar ca participare demn� la viața internațional� pentru ap�rarea intereselor legitime ale Rom�niei.

Ca indivizi nu avem �ndatoriri dec�t fat� de Țara noastr�. Popoarele au �ns� �ndatoriri unele fat� de altele, ele formeaz� mari Familii care nu-și pot pierde conștiința solidarit�ții dintre ele, așa cum nu-și poate pierde conștiința solidarit�ții nici genul uman �n ansamblu. Aceast� solidaritate exist� �n spațiu. Binele și r�ul dintr-un loc, av�ntul unora, decadența altora, r�zboaiele au repercusiuni majore, uneori extinse asupra �ntregii planete. Aceast� solidaritate exist� și �n timp. Europa �nc� mai resimte efectele greșelilor care au dus la pr�bușirea Greciei antice și a Imperiului Roman.

-II-

Evoluția istoric� a societ�ților umane spre civilizație e interesant� și pasionant�. Ce afl�m str�b�t�nd secolele trecute, descoperim �n prezent str�b�t�nd P�m�ntul. Exist� Popoare care se g�sesc pe toate treptele dezvolt�rii societ�ților. Se poate m�sura la ele lungul drum parcurs și transform�rile suferite de viaț� �n cursul timpului.

De c�nd a reușit s� st�p�neasc� focul, omul a urcat �ncet, cu dificultate, una c�te una, treptele civilizației. Jos de tot mai sunt c�teva seminții s�lbatice duc�nd prin ținuturi izolate o existenț� comparabil� cu cea din paleolitic. Ceva mai sus sunt Popoare a c�ror dezvoltare rudimentar� se aseam�n� cu cea a germanilor, galilor, slavilor și dacilor antici numiți de greci și de romanii barbari. Sus de tot sunt Națiunile creatoare de civilizații mai mult sau mai puțin avansate și cu caractere diverse.

-III-

Acum dou� mii cinci sute de ani existau trei mari civilizații umane. Prima, civilizația mediteranean�, și-a avut succesiv capitalele la Atena și Roma și p�n� la un punct a evoluat constant spre progres, spre libertate. A doua, civilizația oriental�, s-a dezvoltat �n Asia occidental�, a num�rat mai multe imperii și a sf�rșit �ncremenit� �ntr-o magnific� opulenț�. Ea a fost ca natura locurilor unde a existat: fastuoas�, uriaș�, despotic�. A treia, civilizația din Extremul Orient, s-a asem�nat �ntruc�tva cu cea de a doua, �ns� nu poate fi confundat� cu ea. Deși era deja �n plin� �nflorire acum vreo trei mii de ani, anticii nu au cunoscut-o. Distanțele considerabile și obstacolele naturale enorme nu permiteau falangelor și legiunilor s� ajung� p�n� la ea.

Civilizația din Extremul Orient se confund� cu civilizația chinez�. Baz�ndu-se pe o �nțelepciune senin� care-i permite omului s�-și g�seasc� echilibrul interior, s� se apere de el �nsuși, de sl�biciunile sale, ea i-a asigurat Chinei o existenț� de peste cinci mii de ani. Nicio Țar� din lume nu a rezistat at�t. Chiar dac� �n jum�tate din cei peste cinci mii de ani de la apariția sa nu a mai �nregistrat progrese, chiar dac� stagnarea nu i-a permis s� fac� fat� loviturilor europenilor, civilizația din estul Asiei a reușit cu toate acestea s�-și reg�seasc� puterea, energia și viața activ�. Statele din componența sa sunt �n prezent �n plin av�nt pe toate planurile. Agonia lor lent�, �ndelungat�, e acum o amintire.

Vechea civilizație mediteranean� a disp�rut. Din amintirea sa, din vestigiile sale, din ruinele sale, s-a n�scut o civilizație nou�, civilizația creștin�. �n evoluția civilizației mediteraneene, g�sim exemple și lecții folositoare unor Popoare ca al nostru, care moștenesc temperamentul, calit�țile și defectele str�moșilor lor din vechime. Deși cauzele progresului sunt peste tot aceleași, �ntre ele g�sindu-se �ntotdeauna patriotismul, e preferabil s� afl�m din istoria continentului nostru cum se nasc, cresc și mor Națiunile.

-IV-

Lumea greco-roman� a avut o mare contribuție la formarea Națiunii noastre. Sunt prea multe de �nv�țat din istoria sa ca rom�nul preocupat de viitorul Patriei sale s-o neglijeze. Civilizația mediteranean� a �nceput �n epoca eroic� a Greciei, acum trei mii de ani și a c�p�tat �nc� de la �nceput un caracter propriu. Ea a exaltat efortul și munca, ea a dezvoltat iubirea de Cetate și de Neam, ea a cultivat patriotismul, ea a neglijat �ns� �nclinația omului de a accepta tot ce e pl�cut, inclusiv ce-l poate distruge. Roma, Grecia antic� s-au dezvoltat rapid și tot rapid s-au pr�bușit.

-V-

Poporul grec, Popor de artiști, de savanți, de soldați e un Popor energic și viteaz. El pune cultul necesar al forței al�turi de cultul libert�ții și al frumuseții. El știe s� recurg� la arme pentru a se ap�ra. E un Popor mare. Puțin c�te puțin el s-a extins, nu pe continent, ci pe ț�rmurile M�rii Mediterane și ale M�rii Negre. Neam de marinari, grecii au creat colonii peste tot unde navele i-au purtat. Ei au cucerit pentru comerțul și civilizația lor coastele lumii cunoscute. Micile republici grecești, �n ciuda conflictelor reciproce, �n ciuda dezbin�rilor interne, aveau sentimentul de apartenenț� la un Neam, aveau patriotism. Ele s-au unit �n lupta pentru oprirea invaziei externe și au triumfat.

Nici Orientul, nici barbarii care erau la porțile sale și care-i amenințau peste tot coloniile nu au putut �nvinge Grecia c�t� vreme datoria, curajul, iubirea de Patrie și moralitatea i-au �nsuflețit cet�țenii. Dar a venit momentul c�nd aceste virtuți au sl�bit, c�nd credința �n ce e mare, nobil și frumos a fost �nlocuit� de �ndoiala �n toate, c�nd Poporul nu mai dorea dec�t bun�stare, bani și pl�ceri. Odat� cu imoralitatea au ap�rut s�r�cia, demagogia, anarhia. Atena c�uta un retor sau un general care s�-i asigure o servitute pl�cut�. Regii Spartei se puseser� �n slujba unor puteri str�ine. Pedeapsa nu s-a l�sat așteptat�. Falanga macedonean� apare urmat� apoi de legiunea roman�. Și Grecia �nvins�, strivit�, aservit� s-a stins �n chinuri și �n umilinț�.

-VI-

Roma a dat civilizației o nou� str�lucire. Datoria, curajul, iubirea de Patrie, moralitatea domnesc și la Roma, dar �ntr-un climat politic mai riguros, mai rațional. Toate Popoarele de pe ț�rmurile M�rii Mediterane au fost succesiv cucerite, organizate. Civilizația oriental�, sl�bit� de contradicțiile și de viciile sale interne, zdruncinat� de fulger�toarele victorii ale lui Alexandru, d� �napoi și se las� parțial subjugat�. Cet�țenii romani, pe care patriotismul �i anima, devin st�p�nii lumii. Ei o domin� prin �nțelepciune și prin forț�. Evoluția lor se aseam�n� cu cea a grecilor. Virtuțile i-au f�cut mari, renunțarea la ele i-a distrus.

Scepticismul și imoralitatea au p�truns �n Roma aduc�nd cu ele mizeria, slug�rnicia, dezordinea. Depravarea era at�t de mare c� acest Popor de cet�țeni nu mai f�cea copii, nu se mai re�nnoia. B�rbații romani �și pierduser� m�ndria și vitejia, femeile romane �și pierduser� pudoarea. �n cetate majoritari ajunseser� str�inii, liberții și sclavii. Un Popor puternic, glorios �și tr�ia lamentabil ultimele zile. Grecia a sf�rșit �n demagogie, Roma s-a pr�bușit sub un despotism �njositor. Și Grecia și Roma au fost pedepsite la fel: au sucombat umilite, strivite de n�v�litori. Lecție dubl� și teribil� pentru Națiunile din prezent.

-VII-

Imperiul Roman cuprindea toate Popoarele civilizate. C�derea lui a �nsemnat dispariția civilizației. Europa, prad� Popoarelor migratoare, a traversat o lung� perioad� de existenț� obscur� și de violențe �nsp�im�nt�toare. Abia ne putem recunoaște �n aceast� epoc�. Biserica, convertind la creștinism n�v�litorii, salv�nd ce se mai putea din moștenirea greco-roman�, �ncerc�nd s� impun� o moral�, d� naștere cu greu, puțin c�te puțin unei civilizații noi, civilizația creștin�. Creștin�tatea abia ap�rut� a fost c�t pe-aci s� fie distrus� de sarazinii și de otomanii mahomedani. Primii ajunseser� �n Spania și amenințau Europa Occidental�, ultimii ajunseser� la Dun�re și amenințau Europa Oriental�.

Dac� Franța și Ț�rilor Rom�ne ar fi fost �nvinse de musulmani, Europa ar fi fost cucerit�. Orientul �ncerca s�-și ia revanșa pentru �nfr�ngerile pe care grecii și latinii i le provocaser�. �nving�tor el ar fi fost definitiv st�p�n și și-ar fi impus greaua dominație tuturor Națiunilor de pe continent. Victoria regelui francilor Carol Martel la Poitiers �n 732 și victoriile voievozilor rom�ni Mircea cel B�tr�n la Rovine �n 1395, Iancu de Hunedoara la Belgrad �n 1456, Ștefan cel Mare la Vaslui �n 1475 au �ndep�rtat amenințarea islamului. Creștin�tatea victorioas� și-a reluat astfel evoluția ascendent�.

-VIII-

La apogeul dezvolt�rii lor unele Popoare europene au colonizat teritorii mari. R�nd pe r�nd sau simultan portughezii, spaniolii, olandezii, englezii și francezii și-au creat imperii coloniale. Europa, �n expansiunea sa, a �nt�lnit și civilizația din Extremul Orient. Ciocniri repetate s-au produs. Națiunile europene au vrut s� domine, dar li s-a rezistat și ele au r�spuns cu armele puternice pe care le aveau. Recurgerea la forț� i-a f�cut pe recalcitranți s� cedeze, dar a avut și consecințe neașteptate.

Oamenii de ras� galben� din Asia Oriental� sunt inteligenți și viteji. Ei au aflat repede secretul prost p�strat al forței celor de ras� alb�. Dup� unele ezit�ri s-au folosit de armele europenilor pentru a-i ataca. Rasa galben�, num�r�nd acum vreo dou� miliarde de oameni, se organizase. Europa care se credea st�p�na lumii, �nt�lnise un obstacol major �n calea ei.

-IX-

Nu se știe dac� se va produce vreo lupt� �ntre europeni și asiatici sau �ntre europeni și oricine altcineva, dar dac� se va produce va fi extrem de periculoas�. Nu cu nep�sare, nu cu o economie anemic�, nu prin legalizarea perversiunilor sexuale, nu prin industrializarea avortului se poate ap�ra eficient o comunitate fie ea și de Națiuni. F�r� vigilenț�, f�r� o preg�tire adecvat� �n toate domeniile, f�r� creștere demografic�, f�r� creștere economic� semnificativ� nimeni nu se poate considera la ad�post de primejdii.

Republicile grecești, preocupate mai mult de rivalit�țile dintre ele, de bani și de pl�ceri, au asistat indiferente cum creștea �n apropierea lor puterea Macedoniei și Romei care le vor subjuga. Popoarele europene fac �n prezent aceleași greșeli ca grecii din antichitate și vor avea soarta lor, dac� nu se dezmeticesc. Datorit� mijloacelor de transport moderne deplasarea rapid� a unor armate mari pe distanțe lungi și aprovizionarea lor e un fleac. Cineva cu ambițiile lui Gingis Han, asiatic sau nu, ar putea porni �ntr-o zi pe urmele lui spre Europa. Oric�t de paradoxal� pare o astfel de eventualitate, e important s� fie anticipat� pentru a face realizarea ei imposibil�, pentru a evita o dram�.

Orizontul e �ntunecat, s� �ncerc�m s� �nțelegem ce se �nt�mpl�, ce-i rezerv� viitorul lumii. Cei cu spirit p�trunz�tor și cei tari vor avea un rol frumos de jucat pe scena internațional�. E acela pe care-l dorim și Rom�niei. Pentru aceasta ea trebuie s� fie puternic� și activ�. Forța sa, inteligența sa politic� sunt necesare mai mult ca niciodat� Statelor de pe continentul nostru. Singurul mod de a fi folositori Europei, omenirii e de a ne iubi și de a ne sluji cu devotament Țara. Lucr�nd pentru binele Patriei noastre, contribuim la binele tuturor.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DOAR A�A VE�I D�INUI

Patria, orizont spre care se �ndreapt� privirile și inimile noastre �nc� de c�nd ne naștem. Patria, c�minul c�minelor noastre, c�minul marii familii rom�nești. Patria, ce poate fi mai frumos și mai m�reț. Patria, moștenire de la str�moșii noștri. Patria, mama noastr�.

Prieteni, mama noastr� pl�nge. S-o alin�m! Prieteni, Patria noastr� are nevoie de noi. S� ne ajut�m mama! Cine ne-ar putea ar�ta ce s� facem, cine ne-ar putea inspira, cine ne-ar putea fi model?

S� ne cercet�m istoria! �n paginile sale pline de eroi sunt mulți cei care ne-ar putea fi modele. �ns� deasupra tuturor se �nalț� și str�lucește prin fapta sa Mihai cel Viteaz. Dac� marele voievod ar veni printre noi oare ce ne-ar spune? Ne-ar spune cu siguranț� ce spunea și contemporanilor s�i.

��n fața Sfintei Cruci a lui Hristos și a mormintelor celor care au c�zut pentru Țar� rostiți toți �ntr-un glas �Credinț� și Patrie�. Ortodocși pe deplin, �n toate, peste tot, �ntotdeauna! Pentru a v� putea p�stra credința iubiți-v� Patria, ap�rați limba rom�n�. Cunoașteți-v� istoria, e șirag de nestemate, comoar� de virtuți, izvor nesecat de patriotism. Obiceiurile și tradițiile voastre sunt frumoase, p�strați-le. Unire �ntre voi și �ntrajutorare! Idealul vostru: Rom�nia �ntregit�, una și indivizibil�. Țelul vostru: �nv�ț�m�nt național, carte rom�neasc�. Doar așa veți d�inui.�

P�rvu Ana Maria
___________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

VIRTU�ILE CIVICE ALE RELIGIEI �I ALE ATA�AMENTULUI FA�� DE NA�IUNE

Civismul face leg�tura �ntre interesul personal și interesul național. �mprejur�rile actuale nu permit individului s� se implice �n viața Națiunii. Ne sunt necesare prin urmare credința �n Dumnezeu și civismul. Iat� de ce trebuie s� cultiv�m virtuțile civice ale Religiei și ale Patriotismului.

Teoretic riscul bloc�rii mecanismelor sociale din cauza generaliz�rii comportamentelor egoiste e mic pentru c� avem nevoie de ceilalți. F�r� semenii noștri suntem slabi, dar nu le putem obține sprijinul dec�t sprijinindu-i la r�ndul nostru. Descoperim astfel c� interesul personal se confund� cu interesul național.

Totuși practica difer� de teorie. Suntem mai puțin clarv�z�tori �n realitate. Singurele lucruri care de care ne pas� sunt treburile proprii și confortul nostru material. Cu greu putem fi convinși s� ne implic�m �n viața Națiunii și chiar dac� vrem s-o facem nu putem. Existența ne e at�t de activ�, at�t de agitat�, at�t de ocupat� de munc�, at�t de plin� de ispite c� nu ne mai r�m�n energie și timp pentru altceva.

Consecința acestui comportament nepotrivit pentru viața social� e dispariția moralit�ții și materialismul miop, �nclinații care se pot dovedi distructive pentru Națiune pe m�sura ce Statul preia sarcini de la care noi ne sustragem. Astfel Statul s-ar putea vedea nevoit s� accepte un num�r mare de emigranți str�ini pentru a evita urm�rile depopul�rii Ț�rii. Religia și Patriotismul pot combate o tendinț� at�t de funest�.

�ntr-adev�r Religia și Patriotismul ne unesc. Doar Religia și Patriotismul ne pot determina s� avem toți același țel. Credința �n Dumnezeu, atașamentul faț� de Națiune sunt virtuți care ne asigur� coeziunea.

E puțin probabil s� ne mobiliz�m vreodat� pentru bun�starea omenirii. Omenirea e o abstracție prea insesizabil� pentru mintea omului. Ar trebui s� credem mai cur�nd �n ce ne e aproape și �n experiența concret�. Bun�starea, forța Ț�rii ne sunt la fel de folositoare ca rezultatele propriei noastre munci. Dac� lucrurile �n Țar� merg bine, ne e bine la toți.

Conduc�torii noștri ar trebui s� ne regenereze disciplina moral� d�ndu-ne motive de m�ndrie național� și mari provoc�ri. Personal mi-aș dori s� ni se ofere despre noi și despre Patrie o imagine neafectat� de interesele unor cercuri externe. O mare provocare ar putea fi reconstrucția cu resurse proprii a industriei noastre grele și a sistemelor de irigație din agricultur�.

S� renunț�m la disciplina moral� care se naște din Religie și din sentimentul național �nseamn� s� ne expunem singuri celor mai mari pericole. Lipsa credinței �n Dumnezeu și indiferența faț� de problemele Națiunii scad capacitatea de ap�rare a Ț�rii, risc mortal �n jocurile internaționale de putere din prezent. S� nu uit�m niciodat� de tragicul an 1940 c�nd ne-a fost r�pit� o treime din teritoriul Ț�rii cu o populație de zece milioane de oameni, majoritatea rom�ni!

�ntreținerea sentimentului religios și a sentimentului național e condiția de baz� a asigur�rii liniștii �n interior și a p�cii �n exterior. Avem aliați buni, dar dac� aștept�m totul de la ei nu ne vor ajuta. Pe de alt� parte sentimentul religios și sentimentul național ne confer� acea noblețe moral� care ne l�rgește orizontul dincolo de interesele noastre m�runte.

Dobreanu Anca
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

S� CREDEM �N DUMNEZEU!

Dac� nu exist� moral�, patimile �i instinctele brutale pun st�p�nire pe individ f�c�ndu-l egoist, ho�, asasin, desfr�nat, sperjur. Oamenii tic�lo�i�i distrug totul �n jurul lor. A�adar f�r� moral� progresul e imposibil, iar societatea destram�.

Vrem libertate total� de exprimare, dar dac� aceast� libertate e lipsit� de moral� genereaz� haos �n idei, haos �n societate. Nu ne �mpiedic� nimeni s� proclam�m virtutea viciu, dimpotriv�. Prin urmare nu suntem doar liberi s� ne lovim comunitatea �n �ns�i temelia ei, ci chiar �ndemna�i s-o facem. Dar cu ce ne ajut�? Omul moral va dispare, iar omul imoral nu va putea exista fiindc� are �n el germenul mor�ii.

Avem democra�ie, guvernarea poporului de c�tre popor. Fiecare cet��ean �i exercit� partea sa de suveranitate na�ional� prin cei care-l reprezint� �i pe care-i alege. Frumos! Dar dac� aleg�torii devin imorali, vor alege oameni imorali. Astfel puterea va ajunge la r�ndul ei imoral� �i o putere imoral� nu e viabil�. Rezultatul va fi anarhia. Exasperat� de anarhie Na�iunea va apela la vreo persoan� care-i pare capabil� s� fac� ordine. Ne vom �ntoarce la dictatur�. Atunci vom putea profita de progresele, de bun�starea pe care le vom realiza doar cu voie de la st�p�nire.

Dac� vrem s� beneficiem cu adev�rat de progres, de bun�stare, de libertate trebuie s� fim morali. Religia e cel mai puternic sus�in�tor al moralei. S� credem �n Dumnezeu!

Tomescu Ionu�
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

SUNTEM CE-AM FOST, VOM FI CE SUNTEM!

O voce puternic� r�zbate prin negura vremilor p�n� la noi. E vocea ��rii. Ea r�sun� bl�nd� ca o doin�, sonor� ca un dang�t de clopot, melodioas� ca un tril de privighetoare. Reg�sim �n aceast� voce simplitatea auster� a credinței noastre cre�tin ortodoxe, frumusețea limbii pe care o vorbim, for�a p�m�ntului nostru �n care ne-am cufundat ad�nc r�d�cinile.

De�i ne-am format ca Popor acum dou� mii de ani, trecerea timpului nu ne-a schimbat prea mult. Ne-am p�strat credința, obiceiurile �i graiul. �n piepturi ne bate inima viteaz�, vesel� �i omenoas� a �naintașilor. Aici, pe p�m�ntul nostru, Religia noastr�, limba rom�n�, virtuțile �i chiar sl�biciunile noastre sunt sacre �i intangibile.

Au trecut peste noi sumedenie de seminții trufașe �i cum au venit a�a s-au dus. Noi am rezistat �i nu ne-am clintit din loc. Suntem un Neam care nu va �nv��a niciodat� s� moar�.

S� ne slujim �ara �i s� tr�im ca �naintașii noștri pentru a ne supune poruncii nerostite venite din veac care ne �ndeamn� s� r�m�nem ce am fost. Nimic din ce �nseamn� suflet rom�nesc nu trebuie s� se schimbe.

P�rvu Ana Maria
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

R�NDURI PENTRU DOMNI�OARE (18)

SOCIETATEA

Bun�voința � Politețea

-I-

Bun�voința d� bun�t�ții farmecul aparte pe care-l d� parfumul florilor. Bun�tatea e uneori energic�, aspr� �i intransigent�. Bun�voința e �ntotdeauna bl�nd�, cordial� �i dispus� s� judece favorabil oamenii. Felul cum ne apar toate depinde de cum le privim. Bunicul meu, unul dintre inșii cei mai binevoitori din c�ți am cunoscut, obișnuia s� spun� cu o ironie blajin�: �C�nd vorbesc cu chiorii, m� uit la ei din profil. Așa le v�d doar ochiul teaf�r.�

Bun�voința �ine de acea condescendenț� dat� de experiența de via��. Persoanele superioare sunt �n general binevoitoare, pentru c� au prea mult� minte pentru a se �njosi cu meschin�rii. Pe tineri via�a nu i-a �nv�țat �nc� �ng�duința. Multe fete exagereaz� defectele altora. Vanitatea intervine aici �i se fac comparații doar �n propriul avantaj. Haine sau comportamente ridicole pot condamna pe cineva irevocabil �n ciuda calit�ților sale.

Bun�voința ar�tat� numai celor dragi nu e �n realitate bun�voinț�. Adev�rata bun�voinț� e ca Soarele care-i lumineaz� la fel pe to�i.

-II-

Ajutorul �nsoțit de critici e greu de acceptat. Ajutorul �nsoțit de bun�voinț� e primit cu bucurie. Arta de a d�rui e prin urmare obligatoriu de dob�ndit. Dorin�a de a nu leza pe nimeni, implicat� de bun�voinț�, face posibile faptele bune.

De regul� ne credem mai fragili, mai delicați, mai sensibili ca al�ii. Nenorocirile noastre ne par colosale �i ne rezerv�m mila doar pentru noi. S� �ncerc�m s� fim obiectivi, pentru c� altfel nu vom putea s� ne ajut�m semenii.

-III-

Cine nu vede niciodat� calit�țile oamenilor sau lucrurilor e meschin. Ur�tul �i r�ul exist�, dar binele �i frumosul exist� de asemenea. De ce s� le ignor�m? Nicio ființ� nu e at�t de pu�in dotat� �nc�t s� nu aib� vreo calitate ascuns�. Iat� ce e necesar s� descoperim. Dac� mai g�sim �i acel punct unde simpatiile se �nt�lnesc, dac� punem totul �n valoare, vom cre�te suma binelui existent.

Dimpotriv� reaua-voin��, b�taia de joc fac un r�u disproporționat �n raport cu importanța lor. Ironizarea unei infirmit�ți sau a unui defect poate afecta sau ruina o �ntreag� via��. Prin b�șc�lie au fost distruse reputații, prietenii. Nimic mai sup�r�tor ca batjocura.

-IV-

Bun�voința ne e folositoare. Pe l�ng� faptul c� ne face �ndr�giți, ea ne �nalț� sufletul �i-l ajut� s� aprecieze mai bine lucrurile. George Eliot ilustreaz� frumos cele de mai sus c�nd spune: �Cine are fire dispre�uitoare �i dezaprobatoare e ca pumnul. Poate da lovituri, dar nu poate primi sau p�stra nimic prețios.� � E incontestabil c� o persoan� r�uvoitoare �i face r�u �n primul r�nd ei �ns�și.

Bun�voința ne d� totodat� o senin�tate ce ne permite s� �n�elegem ideile mari �i frumoase. S� arunc�m mereu �n drumul nostru semințele bun�voinței �i simpatiei! F�r� �ndoial� c� se vor pierde multe dintre ele, dar dac� una singur� va �ncolți, ea ne va bucura ochii și inima.

-V-

Politețea e intim legat� de bun�voinț�. S� fii politicos a devenit contrar uzanțelor din prezent, de�i �n trecut politețea d�dea farmec vieții sociale. Pe atunci relațiile dintre oameni erau de neconceput f�r� finețe, m�sur�, discern�m�nt, bun gust �i educație perfect�. Politețea provine din respect. Alt�dat� era recunoscut� superioritatea de v�rst� �i de rang, ceea ce genera stim�. �ntre egali exista o amabilitate studiat� poate, dar care acționa ca lubrifiantul �n angrenaje. �n epoca noastr� decadent� �i libertin�, politețea a ajuns �n dizgrație.

Ar fi o greșeal� s� clas�m bl�ndețea �i farmecul manierelor, arta de a fi amabil printre calit�țile secundare de care ne putem lipsi. S� deosebim �ns� ce e virtute de ce e aparenț�, ceremonial. Acest ultim fel de politețe e curtoazie �i o �nt�lnim la toate Națiunile cu diferențe ce țin de manifest�rile exterioare. Minuțioasa etichet� asiatic� e superioar� etichetei noastre prin unele aspecte �i nu ar fi r�u ca �n școlile de la noi s� existe cursuri de politețe ca �n Japonia.

-VI-

Cuv�ntul politețe vine de la �a poliza�, �a șlefui� �i �nseamn� �n sens moral a netezi asperit�țile, a da suprafeței acel lustru, acea finisare care �nnobileaz� materialele prețioase. Diamantul arat� mai bine c�nd e prelucrat. La fel �i marile calit�ți umane. Ele ar pierde mult, dac� ar avea un aspect exterior aspru �i grosolan.

Unii spun c� politețea e un fel de minciun�, de f�ț�rnicie, fiindc� nu e expresia unor sentimente reale. Afirmațiile lor sunt consecin�a revoltei �mpotriva așa-zisei ipocrizii sociale. Putem fi �ns� și politicoși, și sinceri. Cum? Str�duindu-ne s� g�ndim ce politețea ne determin� s� spunem �i s� facem, manifest�nd realmente simpatie pentru bucuriile �i necazurile altora, compliment�nd �i felicit�nd onest. Politețea �nlesnește raporturile sociale, schimburile de idei �i dup� cum se vede e mincinoas� doar dac� vrem.

Opiniile ni le putem susține la fel de bine pașnic, cu moderație, l�s�ndu-le uneori ghicite prin t�cere care e tot o form� de politețe. Aceast� științ� e �tiin�a vieții �n comun. Politețea, arta menaj�rii aproapelui sunt indispensabile femeilor �n raporturile lor cu societatea �i mai ales �n rolul lor de st�p�ne ale casei. C�nd citim biografiile doamnelor ilustre din trecut afl�m c� ele erau de o politețea des�v�rșit� știind s� pun� pe fiecare �ntr-o lumin� favorabil�.

-VII-

O femeie va fi amabil�, politicoas� de fiecare dat� c�nd se va g�ndi mai mult la ceilal�i dec�t la ea. Politețea ne place tuturor. Teoretic ar trebui s� fim �ntotdeauna la fel de cuviincioși cu toat� lumea și �n orice �mprejurare, chiar c�nd suntem insultați.

Impolitețea e cauzat� de egoism, de nedreptate �i de vanitate. Mojicia fa�� de cei mai mici �n rang ca noi merit� �ndeosebi blamul. Trat�ndu-i cu aroganț� pe cei care ne sunt inferiori ierarhic sau social �i umilim �n mod laș fiindc� nu pot riposta �i-i facem s� ne urasc�.

-VIII-

Politețea e important� pentru c� suntem judecați dup� comportament. Lipsa timpului nu le permite semenilor noștri s� afle ce calit�ți avem. Tot ce ei ne cer e amabilitate �i respectarea uzanțelor. O atitudine curtenitoare ne va ajuta s� fim bine v�zuți �i ne va aduce avantaje importante. Din acest punct de vedere, neglijata politețe ne poate asigura succesul. O prieten� de-a mea alergic� la g�tit a ob�inut f�r� inten�ie o slujb� bun� doar pentru c� la o agap� a ascultat cu interes, cu r�bdare o necunoscut� �ntre dou� v�rste care i-a povestit timp de trei ore cum se prepar� tot felul de ciorbe. Doamna pasionat� de fierturi acre face parte din conducerea unei mari companii.

S� nu ezit�m s� purt�m dezinteresat discuții despre subiecte plictisitoare cu persoane preocupate de ele. E o dovad� de bun�tate. �n plus vom fi vorbiți de bine �i vom avea satisfacția c� suntem apreciați pe merit.

Popescu Angela
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

FOR��, MORALITATE, RELIGIE

Zilele trecute m� uitam �ntr-un ziar din str�in�tate la o hart� demografic� a Rom�niei �i constatam cu durere c� zonele unde decesele sunt mai multe ca nașterile sunt �nsp�im�nt�tor de multe. �n articolul care �nsoțea harta se afirma �ntre altele c�: � E vital ca rom�nii s� fie mai prolifici, altfel Rom�nia ar putea dispare spre sf�rșitul secolului al XXI-lea.�

Cazul ��rii noastre rezult� din acțiunea unor legi cu caracter universal ce s-ar putea formula astfel: �Scopul unei comunit��i e p�strarea populației �i prosperitatea ei. Semnul cel mai sigur c� o comunitate prosper� e cre�terea num�rului membrilor ei. Guvernarea sub care num�rul cet�țenilor cre�te, f�r� naturaliz�ri sau coloniz�ri de str�ini, e negreșit cea mai bun�. Cea sub care un Popor scade �i piere e cea mai rea.� Din cele de mai sus reiese c� �n ultimii dou�zeci �i șase de ani nu am fost conduși bine.

Nu vorbesc aici de cei care ne-au administrat �ara, ci de ideile care domnesc �n suflete. Aceste idei sunt concepțiile noastre despre via�� �i fericire. Or, ast�zi, �n Rom�nia, cea mai intim� concepție despre fericire, cea care ne-a fost inoculat� cu r�bdare �i savant, e fals�.

Aici intr� �n joc teribila afirmație din Scriptur� care nu vizeaz� doar persoanele: �Plata pentru p�cat e moartea.� Rom�nia a p�c�tuit �n duh �i e pe cale s� moar� �n trup. S� moar�?! Da! Ce altceva e depopularea, dac� nu moartea unei Na�iuni?

Dar, se va spune, Rom�nia piere mai pu�in din r�t�cire dec�t din descurajare. E adev�rat. Ce ne lipsește e elanul vital. Acolo unde nu e nicio viziune Poporul piere... Rom�niei i s-a luat istoria �i e pe cale s� i se ia Religia, a r�mas adic� f�r� r�d�cini �i va r�m�ne f�r� o concepție despre Cer. Cum s� nu sufere? Cum s� supraviețuiasc�?

Tr�im din admirație, speranț� �i iubire. Or acum rom�nii sunt �nv�țați dispre�ul �n locul admirației, disperarea �n locul speran�ei, ura �n locul iubirii. S�-i red�m Rom�niei iubirea �i m�ndria pentru trecutul ei, s-o l�s�m s� cread� �n Dumnezeu, s-o l�s�m s� spere! Altfel nu-�i va mai rec�p�ta credința �n destinul s�u.

Sunt trei condi�ii fundamentale pentru salvarea Popoarelor �i indivizilor:
1. S� fii puternic;
2. S� fii moral pentru c� altfel nu po�i fi puternic;
3. S� fii religios pentru c� altfel nu po�i fi moral.
Reiau:
1. Condi�ia salv�rii noastre e for�a.
Nebuni cei ce cred c� putem fi puternici f�r� o natalitate bun�.
2. For�a depinde de moralitate.
De dou� ori nebuni cei care consider� c� scopul vieții e pl�cerea.
3. Moralitatea depinde de Religie.
De trei ori nebuni cei care se m�ndresc c� sunt atei.

For��, moralitate, Religie! Iat� �n trei cuvinte rezumate �nv�ț�turile profeților din Biblie. Fie ca �n furtunile internaționale din prezent acest far s� lumineze mereu la orizont pentru salvarea Rom�niei �i a celorlalte Popoare �mpinse pe calea pierzaniei.

Mareș R�zvan
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CREDIN��, PATRIE VIRTUTE

Cea mai bun� dovad� de dragoste fa�� de Patrie e s� fim cet�țeni cu care ea se poate m�ndri �i pe care se poate baza. S� iei �n der�dere Biserica �i bunele moravuri �i s� pretinzi c� vrei binele societ�ții e același lucru cu a pretinde c�-�i iubești soția pe care o �nșeli. S� calci �n picioare religiozitatea, cinstea �i virtutea, nu e doar un act individual, ci un act �ndreptat �mpotriva Na�iunii �i Patriei. Cine nu respect� sentimentele religioase ale semenilor s�i, sfințenia leg�turii conjugale dintre un b�rbat și o femeie, decența �i cinstea e detestabil.

Cu adev�rat patriot nu e dec�t omul virtuos. Omul virtuos �i �nțelege datoria �i �i-o face. S� fii cre�tin bun, salariat bun, tat� bun, soț bun, fiu bun �nseamn� s� fii cet�țean bun, patriot bun. Niciodat� un astfel de om nu va fi l�ud�torul interesat al celor puternici sau denigratorul plin de ur� al oric�rei autorit��i.

Adev�ratul patriot știe c� societatea nu e perfect� �i-i combate neajunsurile, dar nu se va deda niciodat� la violențe �i r�zbun�ri, pentru c� dintre toate relele acestea sunt cele mai nefaste.

Adev�ratul patriot nu provoac� discordie, ci �ndeamn� la moderație, �nțelegere �i pace. El �nceteaz� s� mai fie miel doar c�nd Religia �i Patria �n pericol �i cer s� le apere. Atunci devine leu, lupt� �i �nvinge sau moare.

S�-�i dai via�a pentru Religia ta �i Patria ta a fost �n toate timpurile o fapt� demn� de laud�. �n prezent adepții unui individualism exagerat �i ai aberațiilor globaliste susțin contrariul. Dac�-i contrazici e�ti etichetat ca fundamentalist sau ca fascist. Jalnic� aceast� epoc� �n care sunt ridicate �n sl�vi imoralitatea, egoismul �i l�comia!

Mareș R�zvan
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

ROM�NUL

Una din cele mai luminoase figuri ale istoriei Europei e cea a rom�nului. El e p�rintele unui Neam d�rz, Neamul Rom�nesc. Prin vinele lui curge s�nge nobil, s�ngele dacilor �nfr�țit cu cel al romanilor. Peste tot �n Rom�nia se pot vedea urmele luptelor pe care le-a dat pentru ea �i pentru Religia sa str�moșeasc�.

Rom�nul are con�tiin�a misiunii sale, a apostolatului s�u, a leg�turii str�nse cu �ara sa. El e �n același timp preot, plugar �i soldat. Preot: credința sa arz�toare, zelul s�u pentru m�ntuirea sufletului �nduioșeaz� inimile cele mai aspre �i le �ntoarce c�tre Dumnezeu. Plugar: �n ciuda vitregiei vremurilor el �i-a tras �ntotdeauna brazda drept �i a pus �n ea s�m�nța recoltelor viitoare. Soldat: dou� mii de ani �i-a ap�rat ființa etnic�, P�m�ntul care-l hr�nea �i Religia lupt�nd cu vr�jmași cu mult mai puternici ca el.

Dac� aș fi pictor aș imortaliza pe p�nz� o figur� at�t de nobil�. �n fundalul tabloului aș zugr�vi munții, dealurile �i c�mpiile de la noi. Mai aproape aș �nf�țișa lanuri blonde de gr�u unduind �n b�taia v�ntului. �n avanscen� aș reprezenta Dun�rea cu undele ei albastre. Aș l�sa apoi s� se vad� �ntr-o parte casele unui sat dintre care se ridic� turla unei sfinte biserici. �n centrul tabloului aș picta rom�nul cu p�rul �n v�nt, �ncins cu sabia �i �n m�n� cu un snop de gr�u abia secerat. Aș �ncerca s� prezint �nf�țișarea sa emblematic� �n a�a fel �nc�t s� reflecte atitudinea sa de soldat plugar �i senin�tatea sa de om al ogorului.

Credin��, munc�, curaj: iat� rom�nul! E un Cincinnatus, soldat plugar devenit cre�tin. E r�zboinicul Spartei trecut prin iadul a dou� mii de ani de istorie potrivnic�. Rom�ne care citești ce scrie aici ridic�-�i semeț fruntea, fiindc� e�ti urmașul acestui erou. El �i-a �ndeplinit cu noblețe misiunea, a ta r�m�ne de �ndeplinit.

Poporul care are astfel de str�moși va avea un viitor m�reț, dac� �i p�streaz� credința �n Dumnezeu �i �n forțele proprii.

Predescu Virgil
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DOAMNE-N S�PT�M�NA ASTA
de Traian Dorz

Doamne-n S�pt�m�na asta grea a Patimilor Tale,
f� s�-�i suferim al�turi c�nd Tu sui a Crucii cale,
s� sim�im �i noi cum Crucea ne apas� �i ne doare,
s� sim�im cum arde biciul peste s�nge �i sudoare.

Doamne, s�-�i sim�im al�turi fiecare lovitur�,
s� r�bdam aceeași hul� �i batjocur�, �i ur�,
s� pl�tim cu-aceleași lacrimi �i cu-același s�nge toate,
s� simți �i Tu c� ne doare c-am tr�it c�ndva-n p�cate.

Doamne, ia-m� �i pe mine s�-mi pun um�rul sub cruce,
m�car partea mea de vina s�-�i ajut s� mi-o po�i duce,
m�car sarcina mea, Doamne, s� m-apese �i pe mine,
e de-ajuns c�ți ani din via�� �i-am f�cut �i eu ru�ine.

Sus pe Golgota, Iisuse, c�nd pe Cruce-au s� Te-ntind�,
f� �i firea mea cea veche r�stignirea s-o cuprind�
�i, privindu-�i agonia, s-o vad �i pe ea cum moare,
Tu s� Te cobori de-acolo, dar ea-n veci s� nu coboare.

Iar �n clipa �nvierii, piatra c�nd se da-ntr-o parte,
s� se vad� c� din groap� ai ieșit Tu F�r� Moarte,
sfintele mironosițe �i-ai T�i ucenici s� vad�
�i-ale mele semne-al�turi, �i-nvierea mea s-o cread�.

Atunci știu c� �i-n a Doua Fericit� �nviere
aș veni �i eu cu Tine �n M�rire �i-n Putere,
� c�ci, dac-am r�bdat al�turi, �n batjocuri �i-n ru�ine,
vom fi-al�turi �i-n M�rire, s� �mp�r�țim cu Tine.

RELIGIE, LAICISM, STAT

Laicismul desp�rțind Religia și Biserica de Stat afecteaz� unitatea societ�ții. Dac� brutarul ar aplica principiile laicismului ar separa drojdia de aluatul pentru p�ine cu consecin�ele de rigoare.

Pentru aceia dintre creștini care se consider� cet�țeni ai Patriei cerești formula ar fi drojdie f�r� aluat sau Dumnezeu f�r� Cetate. Pentru atei formula ar fi aluat f�r� drojdie sau Cetate f�r� Dumnezeu. Evident c� singura formul� valabil� e drojdie �n aluat sau Dumnezeu �n Cetate. Comparația e demonstrativ�, nu depreciativ�.

Un Stat unde instinctul civic �i instinctul mistic coexist� e ca oțelul bine c�lit pe care nimic nu-l poate distruge. Dimpotriv� un Stat unde instinctul civic e golit de instinct mistic e ca un castel din c�rți de joc pe care o �nfr�ngere militar�, o criz� economic�, imoralitatea sau o revolt� de strad� �l poate dobor�.

Primii creștini, sc�rbiți de depravarea �i corupția din vremea lor, �i-au luat lumea �n cap izol�ndu-se prin m�n�stiri �i prin pustiu. Spre deosebire de ei, creștinii din Evul Mediu au �ncercat s� schimbe lucrurile �n bine.

Creștinismul str�vechi era lipsit de civism, pentru c� era fascinat de Cer. Creștinismul medieval, tinde mai mult sau mai pu�in conștient, s�-�i asume civismul �ndrept�ndu-�i atenția �i spre Cetatea p�m�nteasc�. Aceast� contradicție �ntre creștinismul str�vechi �i creștinismul medieval nu e ireductibil�. Lipsa de civism a creștinismului de la �nceputuri, care a revoltat filozofi mai vechi sau mai noi, �n fond nu exist�. Ura nu e dec�t iubire tr�dat�.

�n zilele noastre creștinismul �i-a p�strat civismul, iar Statul pare c� �i l-a pierdut. Cine ap�r� ast�zi c�s�toria �i Familia? Biserica. Cine le pune �n pericol? Statul. Cine-i ajut� pe s�rmani, pe dispera�i �i pe cei abandonați de ai lor? Biserica. Cine i-a l�sat �n voia soartei? Statul. Cine susține Patria? Biserica. Cine o pune uneori �n pericol? Statul. Statul, pentru a se regenera, pentru a se purifica, trebuie a�adar s� se sprijine pe Biseric�, nu s-o �ndep�rteze de el.

Dordea Cosmin
__________________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Ghici pe cine vor alege crestinii(cetateni cu o morala .....ridicata), ca primar prin Bucuresti? Dar prostii la nivel de tara? Crezi ca vor tine cont ca USL(PSD+PNL+PC+UNPR+ALDE), PMP = MAFIA?

ohhhhh ! cita profunzime in gindire ....eleganta-n exprimare si inteligenta eficienta in obtine exact invers decit si-a dorit !

PERSPECTIVE (2)

Religie și societate

-I-

Conform concepțiilor laice, Statul e expresia voinței majorit�ții, e Poporul suveran care nu se supune dec�t lui �nsuși prin vot universal.

-II-

Pentru a �nțelege mai bine teoria votului universal s� lu�m ca exemplu o sut� de cet�țeni. Ei renunț� la drepturile lor. Aceste o sut� de drepturi individuale se �mpart �n o sut� de p�rți egale și fiecare primește c�te o parte ca aleg�tor. Așadar cet�țeanul primește ca aleg�tor o sutime din drepturile pe care le-a cedat plus o sutime din drepturile celor nou�zeci și nou� de concet�țeni ai s�i, adic� echivalentul a ce a dat.

Individul, ced�ndu-și drepturile, ajunge supus majorit�ții. Deci voința majorit�ții ia locul lui Dumnezeu. Se consider� c� totul pleac� de la om și c� se �ntoarce la om. Firea uman�, rațiunea uman� sunt privite ca unica surs� a puterii și a drept�ții. Orice e divin e exclus, viața politic� devine omeneasc�, foarte omeneasc� și ca atare supus� greșelii.

Acești o sut� de suverani nu decid nimic, deși sunt sursa dreptului și �ndatoririlor. Puterea aparține de fapt majorit�ții rezultate �n urma scrutinului. Legea majorit�ții e �ns� legea num�rului, legea celui mai tare.

-III-

Autoritatea laic� nu poate impune conștiințelor, de aceea se face respectat� prin forț�. Or c�nd autoritatea nu e respectat� și dintr-un imbold interior, anarhia nu e departe.

F�r� Religie, l�udata suveranitate a Poporului se transform� �ntr-un despotism colectiv. Cet�țeanul nu are dreptul s� conteste ce-i impune majoritatea. Rezult� de aici c� majoritatea �i poate pretinde orice.

-IV-

Conform �nv�ț�turilor creștine, puterea vine de la Dumnezeu. �Nu este st�p�nire dec�t de la Dumnezeu� (Romani 13:1). Cine a primit puterea p�m�nteasc� e prin urmare obligat s-o foloseasc� pentru binele general, deoarece pentru aceasta i-a fost dat�. Divinitatea vrea prop�șirea tuturor celor aflați �n grija Sa, nu doar a unora. Dac� persoanele cu funcții importante ordon� lucruri d�un�toare societ�ții, puterea lor �și pierde caracterul divin și �n consecinț� nu mai pot cere ascultare conștiințelor, care se supun doar Celui de Sus.

Legea creștin� socotește toți oamenii egali, frați. Ea exclude orice supremație, inclusiv pe cea a num�rului, ea nu recunoaște dec�t un singur st�p�n, pe Iisus Hristos, ea nu accept� la oameni dec�t acea putere care e dup� chipul puterii lui Dumnezeu.

Creștinismul nu contest� autoritatea civil�, dar nu admite ca depozitarii ei s� impun� infamia, blasfemia, sperjurul, crima, imoralitatea și furtul pentru c� ar �nc�lca Decalogul.

-V-

Creștinul vrea ca aceia care-l conduc s� primeasc� lumina cereasc� pururi imaculat�, ca s�-i poat� asculta și ca s� li se poat� supune. Din p�cate �n lumea secularizat� �n care tr�im nu mai exist� supunere f�r� servilism sau rezistenț� f�r� revolt�. Oamenii se supun c�nd sunt slabi, se revolt� c�nd se simt puternici și �n loc s� le arate calea cea dreapt� liderilor �ncearc� s� le ia locul.

Principiul ascult�rii, supunerii fiind num�rul, forța, dreptul e dat de forț� și forța e dreptul. De unde concluzia admis� ast�zi de toți c� succesul legitimeaz� orice. Societatea lipsit� de Dumnezeu ajunge o jungl�.

Predescu Virgil

S� ALEGEM CURAJUL DE A TR�I!

-I-

Problema național� va exista c�t timp va exista �i Poporul nostru. Așezarea geografic� ne-a obligat, ne oblig� și ne va obliga s� ne confrunt�m mereu cu adversari mai puternici ca noi. A fi sau a nu fi e, �n concizia ei tragic�, formula vieții noastre. Un mod bun de abordare a problemei naționale e ap�rarea ferm� a tot ce e rom�nesc.

�n ultimii dou�zeci �i șase de ani problema național� a fost ignorat�. Ideea rom�neasc�, sentimentul rom�nesc sunt �n regres. Martori sunt �ara �i sufletele noastre. O Națiune care se neglijeaz� pe sine nu imprim� ��rii pecetea sufletului s�u. Ce am f�cut cu chipul bl�nd al Rom�niei?

La sate stilul caselor, �mbr�c�mintea, via�a de Familie sunt tot mai str�ine de tradițiile noastre. La orașe aspectul �i limbajul comerțului, reclamele, cl�dirile noi nu au nimic rom�nesc.

Ne r�m�ne, e adev�rat, reduta sufletelor noastre, dar �i ea se clatin�. Sunt tot mai mul�i cei care nu mai p�streaz� �n inimile lor dec�t urme vagi ale ideii naționale, ale idealului rom�nesc, ale datoriei de rom�n. �ntr-o zi am pus o �ntrebare simpl� unor prietene: �Ce e un rom�n?� �i ele mi-au r�spuns cu toat� seriozitatea: �E o persoan� care nu știe cine e.� Prietenele mele mi-au relevat imprecizia, confuzia noastr� �n chestiuni vitale. �i c�te atitudini, c�te sl�biciuni nu ne arat� ce suflet șov�ielnic avem!

-II-

Principalul barometru al vieții noastre naționale e starea limbii rom�ne, leg�tura ei cu inimile noastre. A crescut num�rul celor care vorbesc �i scriu mai bine rom�nește, dar a crescut �i num�rul celor care nu se mai simt atașați de rom�n�. Ar trebui s� lu�m �n serios acest avertisment. Limba noastr� matern� risc� s� ajung� pe un plan secund.

Avem o via�� economic� anapoda. De dou�zeci �i șase de ani repercusiuni teribile au adus �n aproape fiecare c�min suferinț� �i chiar mai mult dec�t suferinț�, umilinț�. Ignorarea fenomenal� a raporturilor dintre economic �i na�ional ne afecteaz� nu doar via�a material�, ci �i demnitatea �i libertatea.

R�ul nostru are un nume: disoluția sentimentului na�ional. E uluitor c� unii spun c� suntem naționaliști, c�nd de fapt ne-am abandonat idealurile �i am fr�nt aripile aspirațiilor noastre. Ideea de Națiune, ideea de Stat rom�nesc, de �ar� nu mai sunt un imperativ viu pentru o parte dintre noi. Am devenit un Popor care nu mai știe ce vrea �i �ncotro se �ndreapt� și niciun Popor care �i-a pierdut busola nu a putut s�-�i dea o via�� coerent�, dreapt� �i viguroas�.

-III-

Evoluția actual� a Europei �i a lumii e neliniștitoare. Niciodat� sufletul �i via�a nu ne-au fost mai amenințate. Dar cu ameninț�ri teribile ne-am confruntat mereu. Lupta str�moșilor noștri cu puhoiul migrator, dup� p�r�sirea Daciei de c�tre romani, a fost dur�. Cine, �n anul 271 d.H., ar fi pariat pe viitorul nostru? �i totu�i nu am pierit.

Se face simțit� �n lume o atmosfer� pu�in favorabil� Ț�rilor și Națiunilor. Dar trebuie s� vedem �n asta o fatalitate mai presus de virtutea defensiv� a unui Popor d�rz, decis s� reziste? Nu! �n fa�a factorilor distructivi externi ceea ce se poate vedea la noi sunt forțe de reacție inactive, funcții de veghe care nu se exercit� �i sentimente naționale care sunt contracarate.

Suntem �n posesia unor comori inestimabile: o cultur� original� �i o Religie capabil� prin bog�ția sa spiritual� s� formeze oameni virtuoși, Familii puternice �i o Națiune omogen�. Ce ne �mpiedic� s� le cerem legal, pașnic acelora dintre politicienii noștri, preocupați doar de propriile lor interese, s�-�i fac� datoria fa�� de Națiune �i de �ar�? Ce ne �mpiedic� s� lu�m din cultura noastr�, din credința noastr� cre�tin ortodox� tot ce ne pot oferi?

-IV-

Nu prea avem de ce s� facem caz de faptul c� suntem rom�ni, se vor gr�bi s� spun� unii. Dintre miracolele trecutului, miracolul rom�nesc nu e cel mai r�sun�tor, dar e ne�ndoielnic cel mai emoționant �i nu exist� oameni generoși pe care s� nu-i impresioneze. E incontestabil� t�ria moral� a unui Popor care prin d�rzenie, statornicie �i voin�� �i-a ref�cut Statul �i unitatea dup� dou� mii de ani de istorie potrivnic�.

S� nu ne reneg�m calitatea de rom�ni e o necesitate din punct de vedere economic. Ce mai p�streaz� �ara noastr� din originalitatea sa rom�neasc� e un capital considerabil. De refacerea specificului nostru na�ional va beneficia �ntreaga economie. Rom�ni profund, rom�ni p�n� �n str�fundul sufletului, ni se va �nt�mpla ce i se �nt�mpl� oric�rui Popor care �i p�streaz� identitatea, vom deveni creatori de produse industriale �i artistice originale cu mare c�utare pe pia��. Calculați locurile de munc� �i sumele enorme pe care le-am pierdut, pentru c� nu ne-am condus afacerile cu simț patriotic sau m�car cu bun-simț! Dac� avem un nivel de trai sc�zut, nu e din cauz� c� am fost prea rom�ni, ci pentru c� nu am fost destul de rom�ni.

-V-

E un fenomen social curent �ntr-o �ar� dominat� ca o parte a populației s� pactizeze cu str�inii. Se pare c� un astfel de rol a fost at�t de dorit de unii c� nici nu vor s� mai aud� de altceva. �i rog pe acești concet�țeni ai noștri s� nu uite c� sunt rom�ni.

O mare responsabilitate le revine g�nditorilor, scriitorilor, publiciștilor, artiștilor. Nu pledez pentru �nregimentarea intelectualit�ții sub drapelul na�ional, de�i e de dorit. Ar fi �ns� excesiv dac� aș vrea ca unii intelectuali s� nu mai susțin� globalizarea, laicizarea �i imoralitatea? �n momente grele, ca acum, nu ar fi de datoria tuturor intelectualilor noștri ca, uneori, s� coboare �n for pentru a ajuta Poporul s�-�i rezolve problemele de via�� colectiv�?

-VI-

Nu ne poate fi indiferent nou�, ca ortodocși, c� suntem un Popor mare sau un Popor mic, un Popor sclerozat, demn de dispre� sau un Popor robust �i m�ndru. C�nd ne l�s�m via�a public� s� se degradeze, c�nd p�rem c� nu putem face din �ara noastr� un Stat puternic, c�nd �n fa�a adversit�ților lu�m o atitudine resemnat�, dezmințim vitalitatea �i demnitatea ortodoxismului nostru.

Credința noastr� cre�tin ortodox� ne �nva�� smerenia fa�� de Dumnezeu �i supunerea fa�� de autorit�țile legitime, nu slug�rnicia, servitutea, �nchinarea la arginți, imoralitatea abject�, t�cerea laș�. Nicio alt� credin�� nu a ar�tat omului, ca ortodoxia, m�reția lui de purt�tor al chipului lui Dumnezeu. S� nu tr�im �n genunchi, s� ne ridic�m, s� ne ap�r�m pașnic, d�rz, perseverent ființa național� �i sufletul. �ntre a disp�rea resemna�i �i a tr�i curajos s� alegem curajul de a tr�i.

P�rvu Ana Maria

DE-AM S� UIT...
autor necunoscut

Iubit� mam� de-am s� uit,
Cum dulce tu m-ai leg�nat,
�n miez de nopți
Sub ale prispei albe bolți,
S� fiu iertat!

Iubite tat� de-am s� uit,
Coasa ce-n m�n� tu mi-ai dat
�i primul snop,
Ce-n dimineaț� l-am legat,
S� fiu iertat!

Iubite dasc�l, de-am s� uit
�nt�iul "A", ce-am desenat
Tremur�tor
Sub aurul castanilor,
S� fiu iertat!

Iubita mea de voi uita
�nt�iul "Te iubesc" rostit,
�n parc t�rziu,
L�ng� lacul argintiu,
S� fiu iertat!

Copilul meu, de-�i voi uita
�nt�iul g�ngurit sfios,
Ce m-a chemat
�n noapte l�ng� micu-�i pat,
S� fiu iertat!

Prietene, de voi uita
Priceperea, c�ldura ta,
Ce-n munca mea
Mereu cu drag m� ajuta,
S� fiu iertat!

Dar dac�-n lupt� voi uita,
Prin plumb, prin foc �i prin n�meți,
Cuv�ntul ce �i-am dat cu jur�m�nt,
Tu, Patria mea, s� nu m� ierți!

Mulțumesc gabigabi2!

si eu iti multumesc ! poezia postata de tine m-a emotionat pina la lacrima , caci mai vibreaza ceva in inima unora....mai trezeste niste sentimente, inca !....INCA, dar dupa ce vom trece si noi, ce va mai fi ramas in urma noastra, nu mai stiu !

R�NDURI PENTRU DOMNIȘOARE (19)

PATRIA

Patriotismul

-I-

Iubirea pentru Familie, iubirea pentru semeni se contopesc �ntr-un sentiment general greu de definit și atotputernic, iubirea de Patrie.

Educația poate dezvolta acest sentiment, dar nu-l poate crea, fiindc� exist� dinaintea ei. Patriotismul e sursa eroismului și baza vieții Națiunii. Pentru or�șean, Patria e teritoriul pe care s-au succedat generațiile trecute, pe care se vorbește aceeași limb� și pe care se aplic� aceleași legi, adic� o realitate cam abstract�. Ț�ranului Patria �i e mai aproape de inim�. El iubește �n Patrie obiectele cu care lucreaz�, terenul pe care-l cultiv� și imaginile sensibile care i-au devenit sentimente. Exist� �ns� la fel de mult patriotism la oraș ca la sat. Or�șeni sau ț�rani vom munci, vom lupta și la nevoie ne vom da viața ca Patria s� tr�iasc�.

Iubirea de Patrie ne r�m�ne �n suflet indiferent de �mprejur�ri. Patria e pentru noi ca o mam� și-i simțim lipsa, c�nd suntem departe de ea. Frontiera e adesea o linie imaginar�. Mașina str�bate șoseaua. �n faț� dou� drapele flutur� pe dou� cl�diri diferite aflate la o oarecare distanț�. Unul e tricolorul nostru, e emblema pentru care au murit �naintașii, e simbolul ființei imperceptibile și totuși at�t de concrete, at�t de vii, pe care tocmai o p�r�sim, Patria, cel�lalt reprezint� același lucru, dar pentru alții. Mașina trece. Nu s-au schimbat nici cerul, nici peisajul, dar ne par diferite și la prima oprire, la auzul altei limbi dec�t rom�na, ne simțim ca exilați. La unii acest sentiment devine dor de Țar�. �n str�in�tate, �nt�lnirea �nt�mpl�toare cu un compatriot necunoscut e, chiar și pentru cel mai rece dintre oameni, asemenea �nt�lnirii cu un prieten vechi.

-II-

Idea de Patrie, etimologic �p�m�ntul p�rinților�, a dominat antichitatea. �Trec�torule du-te și spune Spartei c� am murit pentru legile-i sfinte!� Iat�, cu Leonidas la Thermopyles, patriotismul grec! Și �n Imperiul Roman patriotismul era o virtute apreciat�. Pentru roman erau mai importante bog�ția și prestigiul Romei dec�t bog�ția și prestigiul s�u. �n timpuri mai apropiate de noi, Națiunile s-au format treptat din amestecarea unor neamuri diverse și mult� vreme au fost o puzderie de Sate m�runte.

Ar fi nedrept faț� de istoria noastr� s� susținem, cum fac unii, c� idea de Patrie e �n mod esențial modern�. C� ea a fost confundat� �n evul mediu cu voievodatele e posibil, dar �n vremurile acelea voievozii personificau Patria. Nu e mai puțin adev�rat c� din a doua jum�tate a secolului al XIX-lea sentimentul național s-a dezvoltat mai rapid. De atunci conceptul de Patrie s-a eliberat, a c�p�tat amploare, concept puternic și viu, concept f�cut dintr-un trecut de lupt�, din speranța �ntr-un viitor mare și din voința de a fi uniți și de a r�m�ne uniți. Dorința noastr� de unitate național� e sufletul Rom�niei, forța ei.

-III-

Patriotismul a fost acuzat c� ne face intoleranți faț� de str�ini. Globalismul e considerat de unii un ideal superior. F�r� �ndoial� solidaritatea universal� ne cere s�-i consider�m frați pe toți oamenii, dar frați cu adev�rat nu ne sunt dec�t conaționalii noștri de care ne leag� s�ngele. Fraternitatea universal� nu exclude alte sentimente și Patria mondial�, dac� va exista vreodat�, va fi o asociere de Patrii. Inima noastr�, oric�t de mare ar fi, se poate atașa numai de ce �i e aproape, de ce-i apare �ntr-o form� precis�, perceptibil�.

Iubirea de Patrie cuprinde iubirea pentru ai noștri, pentru p�m�ntul nostru, pentru tradițiile noastre, pentru religia noastr� creștin ortodox�, pentru limba rom�n�, toate lucruri care fac parte din noi, așa cum noi facem parte din ele. Niciun om cinstit nu se poate imagina f�r� Patrie, izolat, lipsit de �ndatoriri și de drepturi. Patriotismul e cel mai puternic sentiment superior. El a inspirat fapte supraomenești, el e un ideal mai presus de interesele personale. S-a constatat c� Ț�rile s�race, dezmoștenite, triste sunt iubite puternic de copiii lor, dovad� c� Patria e �ndr�git� pentru ea �ns�și, nu pentru frumusețea, prestigiul sau bog�ția sa.

-IV-

Dup� cum orice medalie �și are reversul ei, patriotismul �și are și el p�rțile sale rele. De trufie nu e scutit nimeni. Popoarele expansive o manifest� deschis, cele mai rezervate o ascund, dar disprețul lor t�cut pentru alții e la fel de mare. Oamenii de naționalit�ți diferite se �nțeleg de regul� destul de greu �ntre ei. Firesc ar fi s� d�m dovad� de �ng�duinț� reciproc� pentru a putea conviețui. Totuși unora le pare inadmisibil c�, nefiind conaționalul lor, ești diferit de ei. Or acesta nu mai e patriotism, sentiment nobil și mare, ci o caricatur� a lui.

�n ciuda sc�derilor sale, patriotismul, deformat uneori ca orice ideal ce trece prin inima imperfect� a oamenilor, merit� cu prisosinț� s�-l cinstim. El ne permite s� exist�m ca Națiune, el ne asigur� demnitatea, unitatea și specificul, el ne d� un bun comun de ap�rat, Țara și același țel, progresul ei. Mai presus de interesul personal, Patria e mobilul grandios al muncii și al eforturilor. �n caz de pericol, ea transform� indivizii f�c�nd-i puternici pe cei slabi.

-V-

Am greși, dac� ne-am imagina c� patriotismul nu are nimic comun cu feminitatea. Femeile sunt, dimpotriv�, mult mai datoare s�-și iubeasc� Patria, ca s� poat� transmite acest sentiment copiilor lor și ca s� le insufle un principiu ce poate fi rezumat �n urm�toarea propoziție: �V� datorați timpul, averea și viața slujirii Ț�rii�. Cuvinte viguroase ce se reg�seau �n trecut pe buzele majorit�ții mamelor. Multe femei din prezent se dezintereseaz� de problemele naționale. Invoc�nd diverse pretexte pentru a-și justifica atitudinea, ele scap� din vedere c� sunt parte a Națiunii ca și b�rbații. Acelea care sunt �nclinate s� sacrifice iubirea de Patrie pentru interesele proprii e necesar s� se �nt�reasc� sufletește și s�-și spun� c� au la r�ndul lor obligații faț� de mama noastr� comun�.

Femeile, la fel ca b�rbații, pot fi de folos Patriei și cresc�ndu-și reputația prin fapte, prin dezvoltare moral� proprie. Str�dania de fi un cet�țean mai bun, mai util e un alt mod de a fi patriot. �n Patrie tr�iesc și s�raci. O form� de manifestare a patriotismului femeilor e colaborarea lor la ușurarea suferințelor sociale. Aici ele g�sesc un mod de a-și folosi admirabil calit�țile și de a-și servi Țara.

-VI-

Nu ne aparținem doar nou�, ci și Patriei. Indiferența faț� de ea, refuzul de a lucra constant pentru dezvoltarea ei au consecințe negative și asupra societ�ții, și asupra fiec�ruia dintre noi. Iat� ce ar trebui s� știe mai ales femeile, pentru c� influența lor, deși indirect�, e decisiv�. Ele dau Națiunii forț� moral�. Femeile cu dragoste de Țar� �și transform� soții și copii �n cet�țeni admirabili. Femeile bune, cinstite, la care patriotismul las� de dorit, �și transform� soții și copiii �n persoane comode și egoiste.

Popescu Angela

De la: gabigabi2, la data 2016-06-30 15:07:19si eu iti multumesc ! poezia postata de tine m-a emotionat pina la lacrima , caci mai vibreaza ceva in inima unora....mai trezeste niste sentimente, inca !....INCA, dar dupa ce vom trece si noi, ce va mai fi ramas in urma noastra, nu mai stiu !

gabigabi2 apreciez c� ați citit poezia postat� de mine.
Viitorul ni-l facem noi și cu ajutorul lui Dumnezeu va fi un viitor mare.

oooo, Doamne, de'ar fi asa !
dar, ascultind la radio bucuresti, in fiecare dimineata , Imnul nostru national, azi m-a traznit ideea ca e ceva cu el ....in neregula, vreau sa zic si spun asta, ptr. ca daca asculti bine versurile , induce-n romani ideea de VICTIMA ! ....nu te grabi sa ma certi ptr. o asa idee traznita ....asculta bine si ai sa intelegi ce vreau sa spun !

R�NDURI PENTRU DOMNIȘOARE (20)

PATRIA

�ndatoririle cet�țeanului

-I-

Statul suntem noi, fiindc� �n virtutea votului lu�m parte la guvernare. Cum nu exist� drepturi f�r� �ndatoriri, fiecare rom�n are deci �ndatoriri fa�� de Stat.

-II-

Prima �ndatorire a cet�țeanului e fidelitatea ar�tat� ��rii. Ea se manifest� �n principal prin atașament pentru propria naționalitate. Renegarea calit�ții de rom�n e condamnabil� și nu se poate justifica prin nimic. Apartenența la Națiune, interesul național sunt mai presus de orice. Nesocotirea lor e o crim�.

-III-

A doua �ndatorire a cet�țeanului e respectarea legilor. Avem posibilitatea de a contesta �n instanț� prevederi legale nedrepte, dar dup� ce s-a dat o hot�r�re judec�toreasc� definitiv�, trebuie s� ne conform�m. Dac� fiecare ar decide cu de la sine putere, c�nd s� asculte sau c�nd s� nu asculte de legi, s-ar instaura anarhia. Disciplina ne face s� fim ca un singur trup, altfel spus ne d� unitate, forț�. Socrate și-a acceptat condamnarea la moarte, deși era nevinovat. �Dac� Patria e rea cu noi, s-o convingem s� fie mai bun�, iar dac� nu reușim, s�-i accept�m deciziile f�r� s� protest�m�, a spus el. Marele filozof vedea pe bun� dreptate �n legi voința Patriei. Avem totuși posibilitatea de a �mbun�t�ți legislația. Civilizația �ns�și nu e, la drept vorbind, dec�t rezultatul perfecțion�rii continue a normelor juridice. Reglement�rilor legale �n vigoare le dator�m �ns� supunere necondiționat�.

Reprezentanților legii �n exercițiul funcțiunii li se cuvine la fel de mult respect ca legilor �nseși. E ce rom�nul uit� uneori. El �i ridiculizeaz� cu drag� inim� pe toți cei ce au autoritatea. Nimic nu e mai contrar interesului Ț�rii, deoarece o autoritate care nu se bucur� de stim� e acceptat� greu. De altfel autoritatea e independent� de calit�țile bune sau rele ale persoanelor. Dac� un polițist �mi cere s� m� legitimez ca s� m� amendeze pentru c� am traversat c�nd era roșu la semafor, nu lui m� supun, ci majorit�ții care vrea ordine pe str�zi. Acest principiu se aplic� tuturor celor care au o funcție public�.

-IV-

Re�nființarea serviciul militar general e de dorit, �nt�i pentru c� avem dreptul s� ne preg�tim pentru ap�rarea Patriei, apoi din cauza pericolelor la care ne expune poziția noastr� geografic�. Serviciul militar, tribut de timp, de efort susținut c�nd e pace și tribut de s�nge c�nd e r�zboi, e greu de efectuat. Nu e ușor s� renunți la interesele personale, la studii sau la confortul vieții civile. Numai c� f�r� o armat� puternic� Națiunea nu va fi �n stare s�-și apere teritoriul și cet�țenii. De aceea e necesar ca slujirea Ț�rii sub drapel s� fie asumat� de noi toți.

-V-

Impozitul propriu-zis e o alt� �ndatorire inseparabil� de calitatea de cet�țean. Statul f�c�nd investiții de interes obștesc, �ntrețin�nd o poliție pentru asigurarea liniștii �n interior și o armat� pentru a ne ap�ra de agresiuni externe, cheltuie sume mari și e drept ca noi, cei care profit�m de avantaje, s� ne aducem contribuția. Nu noi hot�r�m taxele, ci persoanele alese de noi prin vot. S-a c�utat ca stabilirea valorii impunerilor s� fie c�t mai echitabil� și se fac eforturi pentru a o �mbun�t�ți. Neplata impozitului e furt. Refuz�ndu-ne partea, fiscalitatea va ap�sa mai greu pe umerii celorlalți. Datoria cet�țeanului e s�-și achite d�rile, s� conteste legal abuzurile și, mai ales, s�-și aleag� reprezentanți preocupați de buna administrare a banului public.

-VI-

De reprezentanții noștri �n conducerea Statului depinde totul. O obligație esențial� a cet�țeanului e prin urmare votul. Nu am greșit c�nd am spus obligație. Se vorbește despre dreptul de vot, c�nd ar trebui s� se vorbeasc� despre obligația de a vota. Nu ne e �ng�duit s� ignor�m scrutinul. E necesar ca fiecare s� țin� cont c�nd alege, nu de preferințele sale, ci de interesul general și fie c� e vorba de un consilier local, de un deputat sau de un senator, s� opteze onest pentru cel mai bun.

-VII-

Calitatea de cet�țean e adev�ratul scop al existenței sociale a omului. Femeile sunt �n același timp cet�țene, soții de cet�țeni și mame de cet�țeni. �nțelepciunea lor se vede c�nd acționeaz� sau c�nd �i sf�tuiesc pe cei care acționeaz�. Aceast� �nțelepciune e rezultatul unor experiențe tr�ite. Primind uneori lovituri dureroase ca urmare a �nt�mpl�rilor din viața lor sau a celor dragi lor, femeile sunt nevoite s� fie atente la evenimente pentru a-i putea sf�tui pe aceia pe care sunt chemate s�-i �ndrume. Greut�țile prezentului au modificat caracterul b�rbaților oblig�ndu-i la mai mult� seriozitate, prin urmare nici femeile nu pot da dovad� de ușur�tate sau de frivolitate.

Popescu Angela