RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

De la: 9am245788, la data 2012-06-01 14:46:52

De la: CR0N0S, la data 2012-02-12 02:03:05Oare ce urmeaza sa mai "patim" ?
De fapt ce suntem..?
Daci,urmasi ai Romei,romani sau evrei ?
Ce vom fi ? Poate UE-isti ?

DESPRE NOI

Un grup etnic care se amestec� semnificativ cu un alt grup etnic �i pierde identitatea �i nu-�i mai poate p�stra numele chiar dac� �i p�streaz� limba pe care o vorbe�te.
A�a s-a �mt�mplat cu to�i locuitorii Imperiului Roman care au supravie�uit pr�bu�irii acestuia �i marilor migra�ii.

Noi suntem singurul popor de origine latin� care am p�strat numele de roman.
Str�inii ne-au numit �i ei tot romani. Valah, vlah, �nsemn� �n slavon� roman.
Ulterior cuv�ntul roman s-a transformat, prin evolu�ia limbii, �n rom�n.
Dac� nu am fi rom�ni nu ne-am fi spus �i nu ni s-ar fi spus rom�ni.

Ca limb�, cultur� �i �n mare parte ca s�nge suntem popor romanic �i ne-am format din amestecul a trei elemente: dacii autohtoni, cuceritorii romani �i n�v�litorii slavi.
Dacii au fost romaniza�i, iar slavii au fost asimila�i.
Suntem prin urmare popor latin vorbind o limb� latin�.

Suntem ce-am fost, vom fi ce suntem!

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

filmedocumentare.com/dacii-adevaruri-tulburatoare/

ROM�NUL

Una dintre cele mai frumoase figuri ale istoriei Europei e aceea a rom�nului.
El e p�rintele celui mai d�rz Neam din aceast� parte de lume: Neamul Rom�nesc.
Prin vinele lui curge cel mai nobil s�nge: s�ngele dac �nfr��it cu cel roman.
Pe tot cuprinsul ��rii se pot vedea urmele luptelor pe care le-a dat pentru P�m�ntul lui, pentru Credin�a lui str�mo�easc� �i pentru Neam.

Rom�nul are con�tiin�a misiunii sale, a tainicului s�u apostalat, a leg�turii str�nse cu P�m�ntul s�u.
El e �n acela�i timp preot, plugar �i soldat.

Preot!
Credin�a sa arz�toare, zelul s�u pentru m�ntuirea sufletului �nduio�eaz� inimile cele mai aspre �i le �ntoarce c�tre Dumnezeu.
A fost vreodat� preo�ie mai frumoas�?

Plugar!
�n ciuda vitregiei vremurilor el �i-a tras �ntotdeauna drept brazda �i a pus �n ea s�m�n�a recoltelor viitoare.

Soldat!
Dou� mii de ani �i-a ap�rat fiin�a etnic� �i p�m�ntul care-l hr�nea lupt�nd cu vr�jma�i mai puternici ca el.

Dac� a� fi pictor a� imortaliza pe p�nz� aceast� nobila figur�.
�n fundalul tabloului a� picta mun�ii no�tri, dealurile noastre domoale �i imensitatea c�mpiilor noastre.
Mai aproape, lanuri blonde de gr�u unduind �n b�taia v�ntului ca valurile m�rii.
�n avanscen� Dun�rea cu undele ei albastre str�lucind �n razele soarelui.
S-ar vedea �ntr-o parte casele unui sat �i deasupra lor r�s�rind modest� turla unei biserici.
�n centrul tabloului ar ap�rea m�ndru rom�nul cu p�rul �n v�nt, �ncins cu sabia �i �n m�n� cu un snop de gr�u prosp�t secerat.
A� �ncerca s� pictez aceast� figur� emblemantic� �n a�a fel �nc�t s� reflecte atitudinea sa de soldat plugar �i senin�tatea sa de om al ogorului.

Credin��, munc�, curaj.
Iat� rom�nul.
E un Cincinnatus, soldat plugar devenit cre�tin.
E r�zboinicul Spartei trecut prin infernul a dou� mii de ani de istorie potrivnic�.

Cititorule rom�n care parcurgi aceste r�nduri po�i s�-�i ridici seme� capul, c�ci e�ti urma�ul acestui erou.
El �i-a �ndeplinit cu noble�e misiunea, a ta r�m�ne de �ndeplinit.

Poporul c�ruia Pronia i-a dat astfel de str�mo�i, dac� �i p�streaz� credin�a �n Dumnezeu �i �n for�ele proprii, e h�r�zit unor fapte m�re�e.

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Pasul 1
Adoptarea unei legi care permite str�inilor s� ne cumpere p�m�ntul.

Pasul 2
Golirea Rom�niei de rom�ni prin stimularea emigr�rii, legalizarea avortului și promovarea perversiunilor sexuale.

Pasul 3
Ocuparea ��rii �i �nsușirea resurselor ei.

V� pare ireal?

Mihail Gheorghe Bujor (Ghebu)
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Stimabile ...
Chiar nu este momentul sa imi servesti idei patriotice cand eu am de-a face cu ... exemplare ca Silver si BlackFriday , care din pacate mai si vorbesc/scriu limba romana .
Crezi ca am vreo inclinare spre a ma declara frate/sora cu astfel de capcauni si a canta Hora Unirii ??
Crezi ca mai poti salva o tara careia jumatate din forta de munca i-a plecat afara ?

Bine a zis Elena Ceausescu ..."popor de viermi"... fiindca ati stat ieri acasa sa va uitati la telenovele, de azi incolo mancati austeritate , Constitutie , Drept European si in loc de salarii veti primi aprecierile Comisiei Europene ! BRAVOS , ATI DOVEDIT CA SUNTETI ... IOROPENI !

ADEV�RUL ISTORIC TREBUIE RESPECTAT

Emi��nd tot felul de teorii fanteziste despre originile noastre ca popor vom ajunge s� uit�m cine suntem �i de ce locuim pe P�m�ntul nostru.
De aici p�n� la risipirea noastr� spre toate z�rile �i pierderea ��rii nu va mai fi dec�t un singur pas.
Adev�rul istoric trebuie respectat.

Popescu Angela

De la: 9am_523, la data 2012-06-30 17:23:49Stimabile ...
Chiar nu este momentul sa imi servesti idei patriotice cand eu am de-a face cu ... exemplare ca Silver si BlackFriday , care din pacate mai si vorbesc/scriu limba romana .
Crezi ca am vreo inclinare spre a ma declara frate/sora cu astfel de capcauni si a canta Hora Unirii ??
Crezi ca mai poti salva o tara careia jumatate din forta de munca i-a plecat afara ?

Cona�ionalii no�tri trebuie iubi�i �i cu bune �i cu rele.
Ne iubim fra�ii pentru c� sunt fra�ii no�tri �i nu pentru calit��ile lor.
Defetismul e un act de tr�dare.

Mihail Gheorghe Bujor (Ghebu)

ONOAREA

Onoarea e unul dintre pilonii de sus�inere ai existen�ei noastre individuale �i colective.
Ea ne determin� s� dorim p�strarea respectului fa�� de noi �n�ine �i fa�� de cona�ionalii no�tri.
Ea mai e �i o preocupare pentru distinc�ie, un efort de autodep�ire, o dorin�� de m�re�ie.

Onoarea militar� e o virtute cardinal�.
�n numele ei solada�ii no�tri au luptat �i s-au jertfit pentru ap�rarea ��rii �i a fiin�ei noastre na�ionale.

Onoarea �n activitatea profesional� const�, dup� caz, �n respectarea angajamentelor asumate fa�� de clien�i, parteneri sau salaria�i �i �n �ndeplinirea exemplar� a obliga�iilor de servici.
Ea are ca dimensiuni elementare cinstea �i munca f�cut� cu tragere de inim�.
�n numele ei corup�ia pasiv� sau activ�, bac�i�ul, nu sunt acceptate.

Pentru so�i onoarea �n familie const� �n respectarea obliga�iilor pe care le au unul fa�� cel�lalt �i fa�� de copii.
Pentru copii onoarea �n familie const� �n respectarea �i ajutarea p�rin�ilor.

Respectarea angajamentelor, a cuv�ntului dat e forma de manifestare a onoarei �n via�a public�.
Fiind vorba de avantaje legate de exercitarea puterii regula de aur a oamenilor publici ar trebui s� fie: �S� sluje�ti �i nu s� te sluje�ti.�

Onoarea la �coal� �l face pe copil s� ob�in� note bune f�r� s� recurg� la �mecherii.
Ea �i determin� pe �colarii din clasele mici s� nu le sufle r�spunsurile colegilor lene�i �i pe liceeni s� nu-�i fac� fi�uici.
Ea exclude orice form� de furt.

Onoarea �n sport const� �n a face tot ce po�i ca s� c�tigi dar respect�nd regulile, deciziile arbitrilor �i adversarul.
Nu e cu adev�rat o victorie aceea ob�inut� tri��nd.

�n mod general, onoarea e o conce�ie de via�� care �nal�� omul.
Singura onoare adev�rat� e slujirea celorla�i.

E inacceptabil� lipsa noastr� de preocupare pentru distinc�ie, pentru efortul de autodep�ire �i pentru dorin�a de m�re�ie, pe scurt pentru ceea ce d� demnitate omului.

Valorile constituie �mpreun� un sistem coerent �i sunt, prin urmare, inseparabile.
Reabilitarea sentimentului de onoare nu se poate face f�r� reabilitarea sentimentelor de curaj, de responsabilitate �i de generozitate la nivel individual �i a sentimentelor de patriotism, familie �i civism, la nivel colectiv.

Efortul nostru de autoperfec�ionare etic� ar trebui s� �inteasc� dou� aspecte:
- promovarea cinstei �i refuzul miciunii �i al �n�el�toriei;
- �ncurajearea respect�rii angajamentelor.
Aceast demers ar trebui f�cut �n func�ie de v�rsta �i mentalitatea celor pe care �i viz�m.

Copii trebuie educa�i �n spiritul cinstei prin combaterea minciunii, a �terpeleli �i a micilor �n�el�torii.
E un efort care se impune a fi f�cut zilnic.
Trebuie s� reac�ion�m de fiecare dat� c�nd �i vedem venind acas� cu lucruri care nu le apar�in.
Trebuie totodat� s�-i �nv���m s� combat� printre colegi �n�el�toria �colar�, at�t de r�sp�ndit� �i care e o preg�tire nefast� pentru via�a civic�.

Va trebui �n acela�i timp s�-i determin�m s� fie credincio�i angajamentelor lor, s� fie perseveren�i la antrenamentele sportive, la repeti�iile de la cor, �n activit��ile la care s-au �nscris voluntar.

Pentru c� petrec zilnic mai multe ore �n fa�a televizorului s�-i facem s�-�i exerseze spiritul critic �n raport cu ceea ce v�d.

S�-i determin�m s� fac� sport ar�t�ndu-le c� respectarea regulilor jocului, a adversarului �i a deciziilor de arbitraj este tot at�t de important� �n formarea lor ca fortificarea corpului.

Se �n�elege dela sine c� toate aceste �ndemnuri sunt inseparabile de exemplul pe care li-l d�m.
Onoarea se �nva��, ca toate celelalte, tr�ind-o.
Exemplul negativ al educatorilor �n materie de cinste este cel mai r�u dintre lucruri, fie c� este vorba de munca la negru, de c�l�toria f�r� bilet sau de grosol�nie.

�n ce prive�te adul�ii, dac� le lipse�te educa�ia, va fi greu s�-i sc�p�m de proastele obiceiuri dob�ndite. Putem totu�i s� profit�m de orice ocazie pentru a ne spune p�rerile f�r� s� p�rem nepl�cut moralizatori.
�n acest domeniu umorul, fermitatea �i simplitatea sunt cele mai bune atuuri.

A�a cum unii oameni adun� gunoaiele de prin gr�dinile publice pentru a reduce poluarea, s� c�ut�m s� fim artizanii r�bd�tori, z�mbitori �i m�sura�i dar hot�r��i ai unei campanii permanente �mpotriva polu�rii morale �ncep�nd cu cei din preajma noastr�.

S� �ncerc�m s� promov�m adev�rul �i cinstea �n jurul nostru.

S� ne prevenim prietenii asupra diferitelor forme de dezinformare �i de corupere.

S� ar�t�m pericolul lipsei de civism reprezentate de furt �i �n�el�torie indiferent de formele acestora.

S� ar�t�m importan�a respect�rii angajamentelor asumate �i a cuv�ntului dat �n familie, �n munc�, �n afaceri, �n via�a public�.

S� insist�m ca televiziunile s�-�i asume responsabilit��i educative. S� le cerem �n special s� arate nu doar vedete de doi bani ci �i personalit��i care pot deveni modele.

�n loc s� ne tot v�ic�rim c� tr�im timpuri nenoricite s� c�ut�m s� transmitem valorile �n care credem celor �n mijlocul c�rora tr�im.
�ine de convingere �i de farmecul personal, dar mai ales �ine de ascultarea delicat� �i r�bd�toare a oamenilor pentru a le ob�ine �ncrederea �i a le propune valorile noastre.

Re�nnoirea culturii onoarei trebuie s� fac� parte din viitorul nostru pentru c� �l condi�ioneaz�.

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

RESPONSABILITATEA

�n mod general responsabilitatea e obliga�ia de a r�spunde pentru faptele noastre.
Responsabilitatea are mai multe aspecte:
- responsabil e acela care, prin lege, r�spunde de pagubele pe care le-a provocat �i trebuie s� le repare (responsabilitate civil� �i responsabilitate penal� dup� caz);
- responsabil e acela care, �n virtutea legii morale, d� seam� pentru faptele sale sau pentru acelea ale apropia�ilor (p�rin�ii r�spund de copii lor minori);
- responsabil e acela care e cauza voluntar� �i con�tient� a ceva �i poart� responsabilitatea moral� pentru aceasta (recunoa�terea paternit��ii unui copil, de exemplu);
- responsabil e acela care r�spunde, ca �ef cu putere de decizie, fa�� de cel care i-a �ncredin�at o misiune;
- s� fii responsabil mai �nseamn� �i s� ac�ionezi prudent g�ndindu-te la consecin�ele faptelor tale.

Responsabilitatea se exercit� pe trei nivele:
1. Fa�� de noi �n�ine.
Fiecare dintre noi e principalul r�spunz�tor pentru corpul s�u, de unde importan�a acordat� igienei personale, hranei, odihnei �i evit�rii abuzului de tutun �i alcool.
Suntem totodat� responsabili de mintea noastr� pe care trebuie s-o exers�m �i s-o �ntre�inem pentru a o men�ine treaz�.
E mai greu s� facem unele persoane s� �n�eleag� responsabilitatea pe care o au fa�� de inima lor pentru c� devenim u�or insensibili, de pild�, c�nd e vorba de emisiunile TV degradante.

2. Fa�� de o persoan� apropiat�.
Aceast� responsabilitate e u�or demonstrabil� �n domeniul sexual datorit� consecin�elor directe ale actului (transmiterea vie�ii sau transmiterea unei boli).
�n domeniul afectiv responsabilitatea e mai delicat� dar tot at�t de important� din cauza traumatismelor provocate de desp�r�iri. Astfel de �ocuri pot genera sinucideri.
Responsabilitatea noastr� fa�� de o alt� persoan� e cu at�t mai mare cu c�t suntem mai lega�i afectiv de ea.
E o realitate c� ambian�a actual� desparte practica sexual� de responsabilit��ile decurg�nd din ea, de aici drama avortului, dificult��ile mamelor singure �i e�ecul unor familii unde p�rin�ii se comport� iresponsabil cu copiii lor.

3. Fa�� de o colectivitate de care ne ocup�m.
Mai �nt�i trebuie s� facem � s� mearg� treaba� ceea ce presupune deja o viziune profesional� superioar� despre responsabilitate.
E vorba, mai ales, s�-i aju�i pe cei din subordine s� se realizeze, s� se dezvolte.
Un �ef adev�rat �i �nsufe�este oamenii f�c�ndu-i s�-�i �ndeplineasc� misiunea individual (problem� de competen��) sau colectiv (problem� de coeziune).
Aceast� concep�ie despre autoritate e aplicabil� �n toate situa�iile.
S� aju�i oamenii s� se dezvolte �nsemn� de asemenea s�-i �ncredin�ezi fiec�ruia responsabilit��i pe m�sura puterilor lui. Responsabilit��ile �nnobileaz�.
Aceasta �nseamn� s� delegi o mare parte din responsabiltatea ta pe principiul subsidiarit��ii (fiecare s� fac� ce poate �i s� fac� bine).
S� fii responsabil, �nseamn� prin urmare, s� accep�i un risc, s� te expui, deci s� ai un minin de �ncredere �n tine.
Repet�m, responsabilitatea �nnobileaz�, aceasta explic� interesul de a o exercita, de a o c�uta f�r� a viza neap�rat puterea.

Responsabilitatea decurge din libertate.
Pentru a alege trebuie s� compari lucrurile dintre care trebuie s� alegi, s� hot�r�ti ce alegi �i s� iei decizia �n deplin� cuno�tin�� de cauz�.
E un act �n care inteligen�a �i voin�a intr� �n joc. �i fiindc� decizia final� e liber� cel �n cauz� e r�spunz�tor pentru alegerea sa.
O alegere f�cut� sub constr�ngere nu poate antrena responsabilitatea.

Fiecare e liber s� aleag� ce mod de via�� dore�te cu condi�ia ca aceasta s� nu-l angajeze dec�t pe el �i numai pe el.
Omul nu e o fiin�� izolat�, el tr�ie�te �n societate.
�n familie, so�ul are responsabilit��i fa�� de so�ie, fa�� de copii �i fa�� de p�rin�i. La fel �i so�ia.
Via�a familial� se bazeaz� pe o �mbinare a responsabilit��ilor. Asumarea lor consolideaz� familia. O familie puternic� = o Na�iune puternic�.
�n societate suntem r�spuz�tori pentru fiecare dintre noi.
R�ul care afecteaz� o persoan� sau un grup poate afecta �ntreaga Națiune.

�n via�a public�, legislatorul a stabilit un cod.
�nc�lcarea legilor e pedepsit� �i diferite forme de responsabilitate sunt avute �n vedere: morale, civile �i penale.
Acestea din urm� se refer� la pagubele prev�zute de lege cu aprecierea lor de c�tre justi�ie pentru stabilirea pedepsei.

Tot �n via�a social�, fiecare cet��ean are responsabilit��i fa�� de Patrie, fa�� de localitatea �n care tr�ie�te, fa�� de vecini.
O autoritate se exprim� legitim doar dac� lucreaz� pentru binele comun.

Responsabilitatea se �nva��.
�nv��area responsabilit��ii �ncepe �n familie, acas�, prin gesturile simple ale vie�ii de zi cu zi.
Copilul e �nv��at mai �nt�i s� fie r�spunz�tor fa�� de el �nsu�i, s� se spele pe din�i, s�-�i lege �ireturile la pantofi, s� traverseze strada pe verde...
Copilul e �nv��at apoi progresiv s� se simt� r�spunz�tor de ceilal�i cu care e solidar, adic� s� str�ng� masa, s� fac� cump�r�turi, s�-�i duc� fratele mai mic la �coal�...
Aceast� educa�ie ar trebui completat� de �coal�.
Profesorul �ine �n m�inile sale soarta Patriei.

Educa�ia pentru responsabilitate e inseparabil� de educa�ia pentru curaj, onoare, generozitate �i libertate pentru c� omul e indivizibil.

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CREDIN�� �I TENACITATE
de maior (r) Tomescu Vasile

C�nd ne va veni r�ndul?
Moartea trece printre noi �i m�inile ei sugrum� la �nt�mplare.
Glon�ul se apropie, se duce mai departe sau love�te �n plin.
Tot ce putem face e s� avem inimile curate �i privirea calm� a celor care se sacrific� pentru �ar�.
�n clipa din urm� nu vom tres�ri �i ne vom da ob�tescul sf�r�it �mp�ca�i.
Dac� ne vom �ntoarce acas� inimile noastre vor avea echilibrul vie�ii care nu a tremurat �n fa�a mor�ii.
Fie ca soarta s� ne g�seasc� �ntotdeauna puternici �i demni!

Iubim totu�i via�a a�a cum iubim c�ntecul v�ntului de�i e efemer, a�a cum iubim culorile serii de�i dispar c�nd vine noaptea.
Dar v�ntul rena�te �i c�nt� din nou, iar culorile serii reapar de fiecare dat� c�nd apune soarele.
De noi depinde s� nu l�s�m nici v�ntul s� se opreasc�, nici soarele s� apun� f�r� s� le capt�m for�ele.

Dragostea de via�� e focul inimilor nedomolite pe care nimic nu-l poate stinge.

C�nd vezi marea cobor�nd lini�tit� pe nisipul plajei sau �ntorc�ndu-se calm� spre ad�ncimile largului nici nu-�i po�i imagina teribila izbucnire ce poate veni oric�nd �ntunecat�, sclipind �n lumina fulgerelor, curajoas� �i puternic� ca �i c�nd ar vrea s� �nece tot p�m�ntul.

Dragostea de via�� ne d� av�nt.
S� tr�ie�ti �nseamn� s� lup�i pentru �ara �i Neamul t�u.

Sunt pe lumea asta at�t de multe lucruri murdare, josnice sau ur�te c� am fi cople�i�i de ele dac� nu am purta �n noi focul care arde mizeriile, care le distruge �i care ne purific�.
Arta sincer�, arta care nu ne �mpinge la autodistrugere, e salvarea noastr� interioar�, gr�dina noastr� secret�.
Poezie, pictur�, sculptur�, muzic�, teatru orice numai s� evad�m din banal, s� ne ridic�m deasupra pulberii care usuc�, s� cre�m m�re�ia �n loc s� suport�m meschin�ria, s� facem s� ��neasc� acea sc�nteie extraordinar� pe care fiecare dintre noi o poart� �n el �i s-o transform�m �ntr-un grandios foc de artificii.
Secole moarte au fost acelea �n care sufletele au ezitat �n fa�a unui asemenea efort.
Secole luminoase au fost acelea care au v�zut aceste mari lumini suflete�ti jalon�nd, domin�nd epoca.

Singurele bucurii adev�rate nu sunt cele primite de-a gata ci acelea pe care le cucerim sau pe care le purt�m �n noi.
Restul vine �i se duce ca spuma m�rii, str�lucind pe creasta valurilor, frem�t�nd �nc� o clip� pe nisipul plajei, apoi murind repede sau retr�g�ndu-se spre larg.
Bucuria care se na�te din dorin�a noastr� de a tr�i �i din voin�a noastr� de a lupta e asemenea marii for�e care mocne�te �i se rostogole�te �n ad�ncul m�rilor, care ��ne�te spre cer �i se re�nnoie�te �n fiecare clip�.

Trebuie s� prive�ti dintr-o barcu�� marea puternic� arunc�ndu-�i valurile ca pe ni�te imense piei de leopard, �ntinz�ndu-se supl� �i sclipitoare, ridic�ndu-se ca un foc argintiu sau ca o minunat� jerb� de flori albe!
Aceast� via�� tumultoas� se �ntoarce mereu, se av�nt� iar �i iar �i nimic p�n� la sf�r�itul lumii nu-i va opri elanul.
A�a trebuie s� fie inimile noastre, impetuoase, dar asemeni cu aceast� minunat� for�� ritmat�, ordonat�, scandat� ca un imn etern.

Ziua suntem absorbi�i de bietele noastre preocup�ri adesea banale.
Noaptea �ns�, imagina�ia �i �ese visele, duc�ndu-ne cu ea pe t�r�mul fanteziei.
Uneori sunt uimit de luciditatea implacabil� a viselor. Cu siguran�� visul poate fi o izbucnire nebun�, o fantasmagorie, dar el e �i o �nt�lnire cu popria con�tii�a �i cu primele intui�ii. Ne vedem �n el a�a cum suntem c�nd voin�a nu e prezent� pentru a ne st�vili sl�biciunile. �tim atunci care ne sunt punctele �ndoielnice.
Avem astfel dovada c� nu vom putea rezista tuturor �ncerc�rilor, c� nu ne vom putea purta onorabil dec�t �n m�sura �n care strunim �n noi bidiviul gata s-o ia razna �i pe care doar biciul voin�ei �l poate re�ine. Dac� voin�a sl�be�te totul intr� �n debandad�.
Nu e examen de con�tii�� mai hot�r�tor ca visele. Ele ne arat� sufletul a�a cum e. Sufletul se purific� �ns� �n lupt� prin d�ruirea de sine. Eliberat astfel el zboar�, se av�nt� �i c�nt�.
Pentru c� auzim �n noi aceste c�ntece ale senin�t��ii �tim c� lucrarea pe care o �nf�ptuim aici merit� sacrificiile pe care le facem.

Suferin�a e cel mai bun prieten, patetic �i angelic, sp�l�nd sufletele de orice pat�, �n�l��ndu-le spre culmi la care au visat adesea.
�nfr�ngerile sau victoriile personale, succesele sau insuccesele materiale ale fiec�ruia trec, se uit�, lumini care ard o clip�, fum risipit de v�nt.
Esen�ial� pentru noi e marea ardere sufleteasc� f�r� de care nu �nseamn�m nimic.

Totul �n via�� �ine de credin�� �i tenacitate.
�ncrederea �n noi �n�ine nu se cer�e�te, se cucere�te. �i cel mai bun mijloc de a o cuceri, e s� ne d�ruim pentru ceva mai presus de noi, �ara �i Neamul.

Ne purt�m to�i Crucea.
Trebuie s-o purt�m z�mbind cu m�ndrie ca s� se �tie c� suntem cre�tini, c� suntem mai puternici ca suferin�a �i c� nu ne pas� de loviturile pe care ni le dau du�manii.
Ce conteaz� suferin�a dac� am avut momentele noastre de glorie?
M�car am tr�it!

23 septembrie 1942
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Crede �n Dumnezeu, iube�te-�i so�ia �i ap�r�-�i �ara!
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

MORAL� �I SOLIDARITATE

Cu c�t urc�m �n ierarhia social� cu at�t practica virtu�ilor umane elementare devine mai grea, dac� nu imposibil�.
Dac� vrei un prieten credincios �ntr-un mare ora� ia-�i un c�ine, spunea cineva.
Dar printre cei mai mul�i dintre noi dorin�a de �ntrajutorare e �nc� foarte r�sp�ndit�.

Cu siguran��, odat� cu distrugerea planificat� a cre�tinismului, a cadrului na�ional, a moralei, valorile solidarit��ii tind s� dispar�. Exist� totu�i un mare poten�ial de rezisten�� la dezagregarea integral� a vie�ii omene�ti.
Oare de ce bancile �i-au luat obiceiul de a schimba periodic consilierii personali ai clien�ilor lor?
Pentru c� �tiu c� un simplu salariat risc� s� se ata�eze de oameni �i s� nu se mai comporte ca un samsar ci ca o fiin�� uman�. E �n definitiv un omagiu adus oamenilor simpli de c�tre o societate corupt�.

Existen�a noilor genera�ii nu trebuie s� se desf�oare �ntre frigider, televizor, telefon mobil �i PC dac� dorim o societate de tip uman �n care fiecare s� poat� tr�i dintr-o activitate av�nd un sens uman.

Problema e de a �ti dac� trebuie s� educ�m o genera�ie de consumatori egoi�ti sau o genera�ie capabil� s� reziste acestei logici �i s�-�i �nsu�easc� �n forme proprii idealul unei societ��i realmente umane.
Sociologii oficiali, c�rora sistemul le mediatizeaz� intens analizele, vor sus�ine evident prima op�iune �i vor vdea �n ea un progres al civiliza�iei incomparabil. C� doar n-or s� mu�te m�na care-i hr�ne�te...

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

VOM LUPTA!

Noi, tinerii, suntem principala �int� a distrug�torilor Omului, Patriilor �i Na�iunilor.
Ni se inoculeaz� veninul �n creier. Adev�rat� m�ciuc� �n moalele capului.
Dar drept cine ne iau? Drept cobai? Cred ei c� vom �nghi�i orice?

Nu vom accepta corup�ia, minciuna, egoismul, jegul moral.
Vom fi fierul de lance al revoltei Adev�rului, al Moralei, al Vie�ii, al Virtu�ii �mpotriva a tot ce le poate perverti, distruge sau simplu �ntina.
Vom lupta curajos, calm, pa�nic.
Vom discuta, vom argumenta.

Vom fi so�i �i ta�i.
Vom fi so�ii �i mame.
Respingem canoanele impuse, tirania modelor tenden�ioase.
Respingem categoric perversitatea, mocirla, abjec�ia.
Vrem o via�� frumoas� �i curat�.

Macar noi, cei de aici, sa stim ca avem si astfel de tineri:

De pe net:
Subject: Am luat aur la Olimpiada Interna�ional� de Mate!!! A�a, �i?!Merita sa ramina in Romania copiii astia?
Am luat aur la Olimpiada Interna�ional� de Mate!!!

A�a, �i?!
data: 23 iulie 2012
ora: 8 de�mp�r�it la 35
S�nt vreo �ase. Cinci b�ie�i si-o fat�. Doi dintre ei au benoacle.
"Fe�e de tocilari", a�a g�nde�te lumea despre ei! Plus vreo doi-trei profesori, dintr-�ia de au 15�pe milioane de lei vechi si halesc conserve �n deplas�rile peste grani��, ca s� pun� deoparte diurna �i s-o utilizeze la "trei stele", ultra all inclusive, �n Grecia, al�turi de so�ia sa, o "m�hnit�" de prof� de biologie.
La aeroport nu-i bag� nimeni �n seam�, dar deasupra capului, unul dintre dasc�li �ine o t�blie pe care scrie: "Rom�nia". Aeroportul se �ntreb�: "Ce e, m�, cu am�r��ii �tia?"Au ni�te tricouri galbene pe ei, iar la g�t le at�rn� medalii. La unii, de aur. "Dac� s�nt sportivi, de ce dracu nu e ciorchinele de camere TV pe ei?" continu� �ntreb�rile. Aaaa, uite, au �i-un steag. Un tricolor! C�nd �l afi�eaz�, o fac cu m�ndrie. "B�, esti nebun?! útia chiar mai cred �n chestia asta cu reprezentarea cu cinste a ��rii, cu... Cine naiba s�nt?"
Da, chiar a�a, cine naiba s�nt de nu-i bag� nimeni �n seam�, �n afar� de rude?
1. Omer Cerrahoglu
Primul cu benoacle. Clasa a XI-a, vine din Maramu', din Baia Mare. Avea 14 ani c�nd cucerea prima medalie de aur, la Bremen , Germania , �n 2009. N-a vrut s� dezam�geasc�, a�a c� acum a venit tot cu cel mai pre�ios metal la g�t.
2. Radu Bumb�cea
F�r� benoacle. A luat � culmea nesim�irii! � BAC-ul, la "Tudor Vianu", �n Bucure�ti. Aur la Amsterdam �i �n Kazahstan. Ador� literatura, �tiin�ele si-a fost, deja, acceptat la Cambridge . Pentru cei care n-au timp s� caute pe Google, b�ie�ii de aici au pornit la drum Universitatea �n 1209, cam pe vremea c�nd noi ne apucam de cnezate si voievodate.
3. Ioana Tama� = la 18 ani a primit premiu pentru �ntreaga activitate
Singura fat� din lot � f�r� nici o leg�tur� cu fotbalistul! De c�nd era �n �coala general�, la Nr. 79, rupea pe matematic�. �n prim�var� a primit premiul "Lauren�iu Panaitopol" pentru �ntreaga activitate de olimpic pe parcursul �colii! "Poftiiiim???!!! N-are nici 20j de ani �i prime�te diplome pentru "�ntreaga activitate"?!
A, �i ea are benoacle. Unii poart� ochelari din cauza jocurilor pe calculator sau Wii. Ei, pentru c-au citit prea multe c�r�i.
4. Tavi Dr�goi
E pasionat de chitar�, informatic� �i electronic�. A luat doar "argint", dar a fost acceptat, deja, la Harvard!
Completare. "Harvard" desemneaz� o Universitate din SUA, fondat� la 1636, cu 140 �nainte ca americanii s� se pun� pe f�urit state. Pur statistic, pe aici au trecut 75 de omule�i care au luat premiul Nobel la diferite discipline!
5. Alt benoclist, Fane (�tefan) Sp�taru, from Alexandria � aten�ie, Alexandria de Teleorman, nu de Egipt! S-a "�nc�lzit" pe plan local, la Balcaniada din Turcia, de unde a venit cu aur. Acum a cobor�t o treapt�, a luat doar argint, dar e mezinul trupei, are �anse.
6. Fane (�tefan) Ivanovici
Vine din Bac�u . Cei mai buni prieteni ai lui? Newton , L'Hospital, Gauss...

7. Radu Gologan e coordonatorul. Prof �n Poli, �n Bucuresti. 10 ani ca pre�edinte al Comisiei Na�ionale a Olimpiadei de Matematic�. 40 de articole de cercetare, peste 30 didactice, c�r�i, bla-bla-bla. Le-a vorbit unor studen�i din Rusia, Fran�a, SUA, Germania .
�n concluzie, ni�te tocilari! Iat� Delegatia Rom�niei participant� la Olimpiada Interna�ional� de Matematic�. Locul 1 pe Europa �i locul 10 �n lume (din 100 de ��ri, �ntr-un clasament neoficial). Dou� medalii de aur luate �n Argentina , la Mar del Plata, la cea de-a 53-a edi�ie.
Pe cine intereseaz�, �ns�, o astfel de �tire? �n �ar� avem 120.000 de nebacalaurea�i. "Pacyno" se d� cu gel c�nd merge s� afle rezultatele la BAC. La Ia�i , de trei ani, la acela�i liceu, NIMENI n-a luat examenul. Iar noi vorbim despre ni�te pu�ti de 16-18 ani care uimesc lumea!
Gata, �i a�a povestea e cam lung�... Apropo, a�i aflat c� nea Gigi s-a suit pe ma�in� �i-a dirijat circula�ia, la trei diminea�a, �n Mamaia? Wow!...

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-08-12 22:11:17Macar noi, cei de aici, sa stim ca avem si astfel de tineri:

De pe net:
Subject: Am luat aur la Olimpiada Interna�ional� de Mate!!! A�a, �i?!Merita sa ramina in Romania copiii astia?
Am luat aur la Olimpiada Interna�ional� de Mate!!!

A�a, �i?!
data: 23 iulie 2012
ora: 8 de�mp�r�it la 35
S�nt vreo �ase. Cinci b�ie�i si-o fat�. Doi dintre ei au benoacle.
"Fe�e de tocilari", a�a g�nde�te lumea despre ei! Plus vreo doi-trei profesori, dintr-�ia de au 15�pe milioane de lei vechi si halesc conserve �n deplas�rile peste grani��, ca s� pun� deoparte diurna �i s-o utilizeze la "trei stele", ultra all inclusive, �n Grecia, al�turi de so�ia sa, o "m�hnit�" de prof� de biologie.
La aeroport nu-i bag� nimeni �n seam�, dar deasupra capului, unul dintre dasc�li �ine o t�blie pe care scrie: "Rom�nia". Aeroportul se �ntreb�: "Ce e, m�, cu am�r��ii �tia?"Au ni�te tricouri galbene pe ei, iar la g�t le at�rn� medalii. La unii, de aur. "Dac� s�nt sportivi, de ce dracu nu e ciorchinele de camere TV pe ei?" continu� �ntreb�rile. Aaaa, uite, au �i-un steag. Un tricolor! C�nd �l afi�eaz�, o fac cu m�ndrie. "B�, esti nebun?! útia chiar mai cred �n chestia asta cu reprezentarea cu cinste a ��rii, cu... Cine naiba s�nt?"
Da, chiar a�a, cine naiba s�nt de nu-i bag� nimeni �n seam�, �n afar� de rude?
1. Omer Cerrahoglu
Primul cu benoacle. Clasa a XI-a, vine din Maramu', din Baia Mare. Avea 14 ani c�nd cucerea prima medalie de aur, la Bremen , Germania , �n 2009. N-a vrut s� dezam�geasc�, a�a c� acum a venit tot cu cel mai pre�ios metal la g�t.
2. Radu Bumb�cea
F�r� benoacle. A luat � culmea nesim�irii! � BAC-ul, la "Tudor Vianu", �n Bucure�ti. Aur la Amsterdam �i �n Kazahstan. Ador� literatura, �tiin�ele si-a fost, deja, acceptat la Cambridge . Pentru cei care n-au timp s� caute pe Google, b�ie�ii de aici au pornit la drum Universitatea �n 1209, cam pe vremea c�nd noi ne apucam de cnezate si voievodate.
3. Ioana Tama� = la 18 ani a primit premiu pentru �ntreaga activitate
Singura fat� din lot � f�r� nici o leg�tur� cu fotbalistul! De c�nd era �n �coala general�, la Nr. 79, rupea pe matematic�. �n prim�var� a primit premiul "Lauren�iu Panaitopol" pentru �ntreaga activitate de olimpic pe parcursul �colii! "Poftiiiim???!!! N-are nici 20j de ani �i prime�te diplome pentru "�ntreaga activitate"?!
A, �i ea are benoacle. Unii poart� ochelari din cauza jocurilor pe calculator sau Wii. Ei, pentru c-au citit prea multe c�r�i.
4. Tavi Dr�goi
E pasionat de chitar�, informatic� �i electronic�. A luat doar "argint", dar a fost acceptat, deja, la Harvard!
Completare. "Harvard" desemneaz� o Universitate din SUA, fondat� la 1636, cu 140 �nainte ca americanii s� se pun� pe f�urit state. Pur statistic, pe aici au trecut 75 de omule�i care au luat premiul Nobel la diferite discipline!
5. Alt benoclist, Fane (�tefan) Sp�taru, from Alexandria � aten�ie, Alexandria de Teleorman, nu de Egipt! S-a "�nc�lzit" pe plan local, la Balcaniada din Turcia, de unde a venit cu aur. Acum a cobor�t o treapt�, a luat doar argint, dar e mezinul trupei, are �anse.
6. Fane (�tefan) Ivanovici
Vine din Bac�u . Cei mai buni prieteni ai lui? Newton , L'Hospital, Gauss...

7. Radu Gologan e coordonatorul. Prof �n Poli, �n Bucuresti. 10 ani ca pre�edinte al Comisiei Na�ionale a Olimpiadei de Matematic�. 40 de articole de cercetare, peste 30 didactice, c�r�i, bla-bla-bla. Le-a vorbit unor studen�i din Rusia, Fran�a, SUA, Germania .
�n concluzie, ni�te tocilari! Iat� Delegatia Rom�niei participant� la Olimpiada Interna�ional� de Matematic�. Locul 1 pe Europa �i locul 10 �n lume (din 100 de ��ri, �ntr-un clasament neoficial). Dou� medalii de aur luate �n Argentina , la Mar del Plata, la cea de-a 53-a edi�ie.
Pe cine intereseaz�, �ns�, o astfel de �tire? �n �ar� avem 120.000 de nebacalaurea�i. "Pacyno" se d� cu gel c�nd merge s� afle rezultatele la BAC. La Ia�i , de trei ani, la acela�i liceu, NIMENI n-a luat examenul. Iar noi vorbim despre ni�te pu�ti de 16-18 ani care uimesc lumea!
Gata, �i a�a povestea e cam lung�... Apropo, a�i aflat c� nea Gigi s-a suit pe ma�in� �i-a dirijat circula�ia, la trei diminea�a, �n Mamaia? Wow!...

Sunt impresionata,mi-au dat lacrimile.
Am intrebat pe cineva de ce au fost asa putini admisi la bac...raspuns...pai au fost camere video, nu s-a putut copia.
Apropos...cine-i nea Gigi..?

De la: myriam_bozen_, la data 2012-08-12 22:25:28
Sunt impresionata,mi-au dat lacrimile.
Am intrebat pe cineva de ce au fost asa putini admisi la bac...raspuns...pai au fost camere video, nu s-a putut copia.
Apropos...cine-i nea Gigi..?

Becali...despre el stim totul, asta era ideea.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

EDUCA�IE �I POLITIC�

Re�nnoirea vie�ii noastre politice, evolu�ia sistematic� a educa�iei spre formarea de caractere, spre redob�ndirea sentimentului na�ional vor sus�ine efortul de dezvoltare economic�.
Progresul Neamului noastru depinde �n egal� m�sur� de suflet �i de economie.

Politica e important�.
Teoretic politica ar trebui s� fie o activitate exercitat� de o autoritate legitim� pentru binele colectivit��ii.

La noi politica e sursa tuturor problemelor.
�n dou�zeci de ani politica ne-a provocat tot at�tea pierderi, materiale �i umane, c�t toate r�zboaiele pe care le-am purtat �n ultimii o sut� cincizeci ani.

Sunt regrese �n toate domeniile.
Politica, arta guvern�rii, e la noi arta tr�d�rii.
Tr�darea idealului na�ional intoxic� corpul Neamului.
Aceast� tr�dare corupe individul prin cultul arivismului, al incompeten�ei, prin tolerarea nedrept��ii �i prin impunitatea de care beneficiaz� m�r��via �i furtul legalizat.
O politic� s�n�toas� presupune o doctrin�, conduc�tori buni �i dragoste de �ar� �i Neam.
A existat �n anii nou�zeci ai secolului trecut un curent na�ional. Se schi�ase o doctrin�. Din nefericire promotorii ei nu au avut destul� for�� pentru a o des�v�r�i �i pentru a o aplica.

Prin educa�ie �n�eleg mai ales formarea moral�.
Formarea fizic� �i intelectual� nu au nicio valoare f�r� formarea moral�.
Musculatura tr�d�torului, studiile �i inteligen�a sa sunt folosite �n scopuri d�un�toare celor �n mijlocul c�rora tr�ie�te.
�ntreaga �tiin�� omeneasc� nu va suplini niciodat� valoarea moral� a individului.
Omul e om prin moralitatea sa �i nu prin ceea ce �tie.
Nu am realizat nimic pentru Patrie �i pentru Biseric� dac� form�m savan�i, scriitori, filozofi, economi�ti care reneag� idealul na�ional �i renun�� la credin�a lor str�mo�easc�.

Formarea moral�, formarea caracterelor e baza oric�rei re�nnoiri politice.
Ea ne va da conduc�tori adev�ra�i �i prin dezvoltarea sentimentului na�ional va favoriza elaborarea unei doctrine �i aplicarea ei �n practic�.
Lipsa de formare moral� e una din principalele cauze ale e�ecurilor noastre.

Dec�derea moral� a cet��enilor duce la anemierea �ntregului organism na�ional.

Suntem continuatorii str�mo�ilor no�tri, exist�m datorit� genera�iilor trecute, for�a noastr� st� �n ceea ce au realizat ele.
Un popor cre�te viguros �i puternic doar dac� r�m�ne supus condi�iilor care l-au format �i i-au asigurat d�inuirea.
Abandonarea tradi�iilor, a credin�elor religioase, a virtu�ilor, a limbii vorbite distruge sentimentul na�ional �i aserve�te Na�iunile.
Suveranitatea na�ional� e un drept fundamental f�r� de care toate celelate drepturi ale omului nu pot fi garantate.

F�r� �ntre�inerea sentimentului na�ional de c�tre familie �i �coal� nu putem spera la o redresare individual� �i colectiv�, la re�nsufle�irea Neamului nostru care lupt� din greu pentru via�a lui �i vom r�m�ne g�rbovi�i sub povara unui viitor care ne e prezentat deliberat �ntunecat pentru a ni se ucide speran�a.
Trebuie s� men�inem �n familie, �n �coal�, �n societate via�a rom�neasc�, credin�a cre�tin ortodox�, limba rom�n� �i tradi�iile noastre.
Aceast� �ntoarcere la noi �n�ine nu se va putea face f�r� �n�elegerea idealului na�ional.
�n�elgerea idealului na�ional va influen�a direct via�a politic� �i-o va asana �n profunzime.

Ata�a�i de tradi�iile noastre �i baz�ndu-ne pe adev�rurile sesizate �n urma c�ut�rii a ceea ce ne e specific vom putea �nfrunta mai u�or dificult��ile.
Nu vom mai fi niciodat� dezorienta�i sau prad� �ndoielilor.
Vor fi fiind printre noi destui oameni �n stare s� ne �n�eleag� �i s� ne conduc� a�a cum ne dorim, iar dac� ne va trebui o doctrin� o vom g�si �ntip�rit� �n noi �n�ine.

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

SPUNE-I FIULUI T�U!
de Barack Obama

1. Vei ap�ra trei lucruri:
Onoarea, familia, Patria.

2. Vei pre�ui trei lucruri:
Curajul, sinceritatea, recuno�tin�a.

3. Vei evita trei lucruri:
Lenea, trufia, umilin�a.

4. Vei controla trei lucruri:
Caracterul, limbajul, purtarea.

5. Vei detesta trei lucruri:
Ho�ia, nedreptatea, nerecuno�tin�a.

6. Vei combate trei lucruri:
Minciuna, r�utatea, la�itatea.

7. Vei ap�ra trei lucruri:
Sinceritatea, libertatea, vitejia.

8. Vei cultiva trei lucruri:
Iubirea, milostenia, smerenia.

9. �i, �n sf�r�it, nu vei uita niciodat� trei lucruri:
Rug�ciunea, generozitatea, iertarea.

Traducere de P�rvu Ana Maria
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

INDIVID �I NA�IUNE

Individul se na�te �ntr-o familie care apar�ine unei colectivit��i, unei Na�iuni.
Copilul fiind slab are nevoie de familie, de colectivitate, de Na�iune pentru a se dezvolta. Ele �l primesc �i-l cresc, ele sunt mai presus de el.
Nu trebuie spus: Om, Na�iune ci Na�iune, Om.
Omul asociat Na�iunii, or�nduit �i eliberat prin aceast� asociere, e mai apt pentru o via�� superioar�, via�a �n societate. El face astfel mai pu�in pentru sine �i mai mult pentru ceilal�i.
Colectivitatea e at�t de puternic� �nc�t niciun individ nu se poate �mplini dac� nu se integreaz� �n ea �i dac� nu e sus�inut de ea.
Adev�ratul Eu, eul spontan, e un Noi sau nu are sens.

Suntem str�mo�ii no�tri, p�rin�ii no�tri, fra�ii no�tri, suntem Na�iunea noastr�.
Suntem ora�ele, satele, peisajele noastre, suntem �ara noastr�.
Societatea nu e rezultatul unei �n�elegeri �ntre indivizi bazat� pe un contract ci un agregat natural.
Societatea nu e ales� de membrii s�i cum nu sunt alese s�ngele, Patria, religia pe care am primit-o la botez, limba matern� �i tradi�ia. Ele ne sunt impuse �i chiar dac� nu le dorim nu ne putem lipsi sau dezice de ele.
Facem parte din categoria fiin�elor care tr�iesc �n grup. Via�a �n societate r�spunde uneia dintre nevoile fundamentale ale naturii naturii noastre.
Nu putem s� nu fim fideli s�ngelui nostru, nu putem s� nu fim ata�a�i de Patria noastr�, de credin�a noastr� cre�tin ortodox�, de limba noastr� matern� �i de tradi�iile noastre pentru c� sunt fiin�a noastr� �i sufletul nostru.
Pentru un om realist, care �tie istorie, adev�ra�ii garan�i ai drepturilor individului sunt Na�iunea, Patria �i Religia.

Dac� vom avea o societate solid� �n care familia e puternic�, drepturile primordiale fie c� sunt religioase, casnice sau �colare vor fi ap�rate.
Dac� vom avea asocia�ii puternice, profesionale mai ales �i celelalte drepturi esen�iale vor avea baz� �i temei.
Dac� vom avea un Stat puternic, bine construit principalele interese existente �n societatea noastr� vor fi efectiv reprezentate �n sfera puterii.
Altfel nu vom avea dec�t grupuri care se confrunt� �ntre ele, interese care se anihileaz� reciproc �i lips� de operativitate �n luarea unor decizii importante pentru Na�iune �i �ar�.
�ntr-o societate bine organizat� individul nu e opus colectivit��ii ci intergrat �n ea.
O legisla�ie axat� doar pe individ, f�r� s� �in� seam� de pozi�ia acestuia �n familia sa, �n categoria sa social�, �n �ara sa, la locul s�u de munc�, nu poate ap�ra drepturile nim�nui.

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

PATRIA

Patria nu e cosecin�a unui contract, ea nu e rezultatul unei tocmeli.
Nu suntem rom�ni pentru c� a�a ne-am �nvoit.
Patria e un mediu social �i cultural natural sau, ceea ce e acela�i lucru, istoric. Principala sa caracteristic� e na�terea.
Nu ne alegem Patria a�a cum nu ne alegem p�rin�ii.
Ne-am n�scut rom�ni a�a cum ne-am n�scut Mu�at, Basarab sau de Hunedoara. E un fenomen ereditar. Totul �ine de s�nge �i de leg�turile de rudenie.
S�ngele, leg�turile de rudenie sunt indestructibile �i nu se pot renega.

Principiul ereditar e esen�ial.
A�a ne-o sugereaz� cuv�ntul Patrie (pater = tat�), a�a reiese din cuv�ntul Na�iune (natio = na�tere).
Patria ne asigur� resursele necesare existen�ei noastre ca popor �i ne e c�min.
Datorit� Patriei suntem ve�nici. Pentru via�a pe care ea ne-o d� �i suntem datori cu via�a noastr�.
Rom�nia nu e o adun�tur� de indivizi m�na�i de acelea�i interese, ci un corp de familii �nrudite care tr�iesc.

Cu siguran�� Patria trebuie s� fie dreapt�.
Dar nu asta e problema c�nd e vorba de practicarea patriotismului ci fiin�a Patriei, via�a sau for�a ei.
E aberant s� te tot pl�ngi de s�r�cie, de nedreptate sau de orice altceva dac� nu faci nimic pentru Patrie.
Ne iubim p�rin�ii pentru c� sunt p�rin�ii no�tri independent de calit��ile lor.
Ne vom iubi Patria chiar dac� nu e a�a cum am dori-o.
P�rin�i pot gre�i, �i cinstim.
Patria ne dezam�ge�te, o vom ap�ra. Dreptatea nu va avea nimic de pierdut din asta.
F�r� o Patrie re�ntregit�, independent� �i liber�, sau pur �i simplu f�r� o Patrie, dreptatea nu e dec�t un vis.

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Cred c� este ca și cum praful e Scoateți ... caut� �n caz contrar daune ... Sunteți națiuni plateasaca la colegii dvs., astfel �nc�t acestea doar imorale ...

autoinmatricularibulgaria.ro/

inmatriculari bulgaria

De la: 9am_835, la data 2012-10-01 19:42:44Cred c� este ca și cum praful e Scoateți ... caut� �n caz contrar daune ... Sunteți națiuni plateasaca la colegii dvs., astfel �nc�t acestea doar imorale ...

autoinmatricularibulgaria.ro/

inmatriculari bulgaria

Leka nosht, detza!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

NA�IUNEA

Na�iunea e cea mai mare, cea mai puternic� �i cea mai solid� comunitate uman�.
F�r� Na�iune omul e neajutorat. El �i pierde orice protec�ie, orice sprijin, orice ajutor. Desfiin�area Na�iunii nu-l scap� nici de lipsuri, nici de abuzuri, nici de umilin�e.
Tot ce omul reprezint�, tot ce are, tot ce iube�te depinde de existen�a Na�iunii. Ca s� se apere el trebuie s� apere Na�iunea.

Na�iunea e mai presus dec�t oricare dintre noi. Ap�rarea �ntregului se impune p�r�ilor.
Na�iunea �naintea grupurilor de interese.
Na�iunea �naintea afacerilor.

S� te na�ti �n Rom�nia, chiar �i �n cea mai s�rac� familie, �nseamn� s� te na�ti posesorul unui capital imens �i al unui privilegiu sf�nt. �nseamn� s� por�i cu tine, �n tine, un titlu de mo�tenire. �nseamn� s� dob�nde�ti ni�te posibilit��i de progres moral �i material pe care mul�i nu le au.

Trecutul nostru istoric merit� admira�a noastr�, prezentul devotamentul nostru.
Faptul c� exist� o Rom�nie, c� aceast� comoar� teritorial�, intelectual� �i moral� a ajuns prin secole p�n� la noi e o binefacere pe care trebuie s-o transmitem mai departe.

Nu suntem o Na�iune prea numeroas�.
Limba pe care o vorbim, credin�a �i tradi�iile noastre s-au p�strat pentru c� Rom�nia nu exist� doar prin cei vii.
Dou�zeci de milioane de oameni vii, da, dar un miliard de oameni mor�i. Iat� for�a noastr�!
Al�turi de noi sunt to�i acei care �n trecut au udat p�m�ntul ��rii cu lacrimi, sudoare �i s�nge.

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

BISERICA

Unii dintre noi nu v�d pe chipul sf�nt al Bisericii dec�t bube: p�rin�i bigo�i, vreun preot care nu le place, slujbe care li se par prea lungi.
Dar oare aceasta e Biserica?

Tot ce s-a f�cut bine de la Hristos p�n� acum s-a f�cut prin cre�tinism �i Biseric�.
Pentru cine vede degradarea omului Biserica e institu�ia cea mai binef�c�toare.

O lume care s-a �ndep�rtat de Dumnezeu caut� �n orgiile trupului �i g�ndului o �mplinire iluzorie.
�ntr-o astfel de lume Biserica, mereu aceea�i, mereu t�n�r�, �i ap�r� cu hot�r�re Adev�rul.

Mesajul Bisericii, acela�i de dou� mii de ani, e mai actual ca niciodat�.
Prin mesajul Bisericii �i doar prin el oamenii au aflat c� sunt cu to�ii fra�i pentru c� sunt fii aceluia�i Tat�.
Mesajul Bisericii le-a redat celor mai s�rmani, celor mai dispera�i �ncrederea �n viitor.

Codul moral al Bisericii e la fel de actual.
El p�streaz� semnifica�ia dat� de Dumnezeu omului �i popoarelor.
Datorit� lui omul nu a devenit cea mai periculoas� fiar� a crea�iei.
Datorit� lui popoarele �mpinse pe calea viciului �i pierzaniei se pot salva.

Ne g�ndim mult �n ultimul timp la criza economic�, la politic�, la alegeri.
Suntem la fel de preocupa�i de spritualitatea cre�tin� f�r� de care am compromite totul?

Tomescu Ionu�
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: 9am245788, la data 2012-10-27 18:18:37BISERICA

Unii dintre noi nu v�d pe chipul sf�nt al Bisericii dec�t bube: p�rin�i bigo�i, vreun preot care nu le place, slujbe care li se par prea lungi.
Dar oare aceasta e Biserica?

Tot ce s-a f�cut bine de la Hristos p�n� acum s-a f�cut prin cre�tinism �i Biseric�.
Pentru cine vede degradarea omului Biserica e institu�ia cea mai binef�c�toare.

O lume care s-a �ndep�rtat de Dumnezeu caut� �n orgiile trupului �i g�ndului o �mplinire iluzorie.
�ntr-o astfel de lume Biserica, mereu aceea�i, mereu t�n�r�, �i ap�r� cu hot�r�re Adev�rul.

Mesajul Bisericii, acela�i de dou� mii de ani, e mai actual ca niciodat�.
Prin mesajul Bisericii �i doar prin el oamenii au aflat c� sunt cu to�ii fra�i pentru c� sunt fii aceluia�i Tat�.
Mesajul Bisericii le-a redat celor mai s�rmani, celor mai dispera�i �ncrederea �n viitor.

Codul moral al Bisericii e la fel de actual.
El p�streaz� semnifica�ia dat� de Dumnezeu omului �i popoarelor.
Datorit� lui omul nu a devenit cea mai periculoas� fiar� a crea�iei.
Datorit� lui popoarele �mpinse pe calea viciului �i pierzaniei se pot salva.

Ne g�ndim mult �n ultimul timp la criza economic�, la politic�, la alegeri.
Suntem la fel de preocupa�i de spritualitatea cre�tin� f�r� de care am compromite totul?

Tomescu Ionu�
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

cit de adevarat !

R�ZBOIUL ECONOMIC

R�zboiul economic e o realitate a lumii �n care tr�im.
El nu cunoa�te perioade de pace sau armisti�ii.
El se desf�oar� �n mijlocul nostru �i �mpotriva noastr�.
Pierdem o lupt� de fiecare dat� c�nd �nstr�in�m o �ntreprindere, de fiecare dat� c�nd bog��ii ale solului �i subsolului rom�nesc sunt �su�ite de al�ii, de fiecare dat� c�nd banii no�tri, da�i pe m�rfuri din import, se duc �n alte ��ri.

Avem multe resurse naturale �i mul�i le r�vnesc.
Problema nu e dac� aceste resurse vor fi exploatate, ci dac� ele vor fi exploatate de noi �i pentru noi sau de al�ii �i �mpotriva noastr�.
De altfel alternativa aproape c� nu mai exist�, lupta a �nceput �i am pierdut deja teren.
Trebuie s� ne ap�r�m �mpotriva for�ei �nsp�im�nt�toare a banului pe care niciun principiu nu-l domin�, pe care nicio putere politic� nu vrea s�-l �in� �n limitele lui.
Singura alegere care ne r�m�ne e aceasta: sau redevenim st�p�ni la noi �n �ar�, sau ne resemn�m pentru totdeauna cu soarta unui popor de �erbi.

E dreptul nostru de a fi �i de a r�m�ne �n rom�ni �n Rom�nia.
S� fim rom�ni �i s� r�m�nem rom�ni �n Patria noastr� e chiar mai mult dec�t un drept, e datoria �i misiunea noastr�.
Avem nevoie deci de un Stat puternic �i independent economic pentru a ne putea ap�ra fiin�a na�ional�.
Economicul �i Na�ionalul depind unul de altul.
Pentru binele Na�iunii Statul are obliga�ia s�-�i asume �i �ndatoriri de ordin economic.
Indiferent de domeniul �n care Na�iunea e amenin�at� Statul trebuie s� intervin�.

Am privit mult timp cu indiferent� la declinul Na�iunii.
Cred �ns� c� nu vom mai vedea cu aceia�i ochi acest spectacol dureros pentru c� tot mai mul�i dintre noi se simt r�ni�i de el �n sufletul, �n m�ndria �i chiar �n fiin�a lor.
Declinul Na�iunii poate fi oprit �i trebuie oprit.

P�rvu Ana Maria
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

E DEPRIMANT!

Ce se face la noi, evident �n numele drepturilor omului, e deprimant.
S-a legalizat avortul, s-au legalizat raporturile sexuale �ntre persoane de acela�i sex, s-au legalizat drogurile �u�oare�...
Tr�im mai bine? Nu cred.

M� surprinde c� nu s-a g�sit timp pentru elaborarea de legi care s� reglementeze situa�ii cu adev�rat grave.
St�m r�u din punct de vedere economic, trebuia s� st�m r�u �i din punct de vedere moral?
Deveneam cumva prea puternici duc�nd o via�� normal� �i am fi refuzat hamul?

O libertate din care a ne iubi �ara �i Neamul, a tr�i firesc �i curat nu fac parte e un nonsens.
Eu una detest s� mi se impun� idei �i comportamente pe care con�tiin�a mea nu le agreaz�.

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

ATUNCI �I ACUM

Am fost �nv��at� �nc� din primii ani de via�� s� iubesc �i s� respect Rom�nia.
Tata a luptat pentru ea �n ambele r�zboaie mondiale.
Mama, ardeleanc�, s-a temut s� n-o piard� fiindc� foarte mul�i voiau s� ne ia teritorii.

�n perioada interbelic� am tr�it lini�ti�i �i acas� nu am dus lips� de nimic de�i nu am fost boga�i.
Mama nu avea servici pentru c� pe vremea aceea femeile se puteau dedica familiei. Dar c�t� munc� nu era �i acas�! Totu�i nicio femeie nu se pl�ngea. Erau mul�umite c� se pot consacra �n �ntregime so�ului �i copiilor.
Nu beneficiam de confort, nu aveam ap� curent�. Era o f�nt�n� �n curte dar apa ei era s�lcie. Trebuia s� mergem dup� ap� cu g�le�ile la o f�nt�n� aflat� la vreo cinci sute de metri de cas�. Televiziune nu exista, nu aveam aparat de radio, nu aveam ma�in�, dar c�ldura c�minului compensa toate aceste lucruri la care nici m�car nu ne g�ndeam.
Dac� cineva ne-ar fi spus s� emigr�m pentru c� se tr�ie�te mai bine �n str�in�tate i-am fi r�s �n nas.
Aveam p�m�nt �i datorit� lui eram proprii no�tri st�p�ni. De ce s� fi devenit de bun�voie slugi la str�ini?

Duminica diminea�a ne �mbr�cam cu cele mai bune haine pe care le aveam �i mergeam la Biseric�.
Dup� slujb� ne vizitam prietenii sau ne invitam prietenii la noi �i la o can� de vin f�cut �n cas� cei mari vorbeau de c�te �n lun� �i-n stele.

Bine�n�eles ne duceam �i la �coal� unde totul era bine.
Elevii nu se b�teau �ntre ei sau cu profesorii.
Noi ne iubeam �i ne respectam profesorii. C��i din cei din genera�ia mea nu le datoreaz� totul! �nv���tura, continuarea educa�iei �nceput� acas� �nc� din fraged� copil�rie.
P�rin�ii no�tri erau severi, dar cum spuneau ei �era spre binele nostru�. �i aveau dreptate. Ne formau, ne �ndrumau.

Apoi, prin 1933, au �nceput s� se adune nori deasupra capetelor noastre.
Se vorbea de criza economic�, de tulbur�ri sociale, se auzea c� va fi r�zboi.
Brusc, noi copii, am �mb�tr�nit. Copil�ria ni se terminase iar adolescen�a ni se anun�a sumbr�.
Conduc�torii no�tri spuneau c� eram la ad�post de orice agresiune. Sistemul nostru de alian�e le p�rea etern �i indestructibil a�a c� nu au f�cut nimic. Tata era mereu m�nios din cauza asta.
�n 1940, �ntr-unul din cele mai grele momente din istoria noastr�, am fost singuri �i f�r� niciun sprijin din afar�.
�n acel an Hitler, Mussolini �i Stalin ne-au cerut ultimativ s� satisfacem preten�iile teritoriale ale ��rilor vecine �i ne-au amenin�at c� dac� vom rezista Statul ne va fi distrus �i �ntregul teritoriu �mp�r�it.
Astfel ne-a fost r�pit� o treime din ��r� cu o popula�ie de dou�sprezece milioane de oameni, majoritatea rom�ni.
Atunci, �n 1940, ne-am sim�it mai ata�a�i ca oric�d de Patria noastr�.

Pe 22 iunie 1941 am intrat �n r�zboi ca s� ne eliber�m fra�ii.
To�i b�rba�ii din sat �n stare s� poarte arme au plecat pe front.
Tinerii de �aispreze, �aptesprezece ani au spus c� au optsprezece ani ca s� poat� fi mobiliza�i.
Fetele s-au �nrolat ca infirmiere la spitalele de campanie. �i eu am fost infirmier�.
Tata a c�zut �n timpul luptelor pentru eliberarea Basarabiei.
Fratele meu a c�zut la cotul Donului.
R�zboiul a �inut patru ani.
Au venit dup� aceea pacea, ocupa�ia sovietic�, comunismul, revolu�ia, declinul, depopularea ��rii...
Ne obi�nuim repede cu toate. Poate prea repede.

�i acum?

Stamate Lucre�ia
92 de ani, �nv���toare pensionar�
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

UNIRE PENTRU TOTDEAUNA


1 august 1917

Draga mea,

Nu mai stau �ntr-o tran�ee plin� de praf ci pe un pat curat de spital.
Ieri pe la pr�nz am primit ordin s� atac�m o pozi�ie inamic�. Pentru a ajunge la ea a trebuit s� evit�m obuzele, gloan�ele �i s� ne croim drum prin s�rma ghimpat�.

La vreo cincizeci de metri de pozi�ia pe care o atacam un glon� m-a lovit �n abdomen. M-am pr�bu�it zv�rcolindu-m� de durere.
Sanitarii m-au luat �i m-au dus la spital.

Spitalul e �ntr-o fost� �coal� pe jum�tate ars�. Aici mi s-a spus c� glon�ul mi-a distrus ficatul �i c� nu mai am mult de tr�it.

V� s�rut pe tine �i pe copii.
Nu pl�nge!
Moartea celui care a luptat pentru Patrie nu e cu adev�rat moarte ci opusul ei.
O astfel de moarte �nvinge moartea �i-i d� un sens pe care altfel nu l-ar avea.

Locotenent Amariei Dumitru, regimentul 42


9 august 1917

Draga mea,

��i scriu ca s�-�i spun c� nu mai �ntorc acas�.
Te rog nu pl�nge, fii tare.

�n timpul ultimului atac o schij� mi-a retezat bra�ul st�ng �i rana mi s-a infectat.
Medicii spun c� mai am doar c�teva zile de tr�it.
C�nd vei primi scrisoarea mea probabil c� voi fi mort.

Spun-le copiilor c� mi-am f�cut datoria �i c�nd vor fi mari �ndeamn�-i s� urmeze o �coal� militar�.
Vom avea o �ar� mare, frumoas� �i bogat� �i va trebui s-o ap�r�m.

Te iubesc.
Am fost at�t de ferici�i �mpreun�!
M� alin� g�ndul c� ne vom revedea c�ndva �n rai. Atunci eu nu voi mai muri �i tu nu vei mai pl�nge.
�n ultimele mele clipe ��i voi rosti numele.

R�m�i cu bine!
Dumnezeu s� v� ajute pe tine �i pe copii.

Soldat Culea Petre, regimentul 35


Ei au luptat �i au murit ca s� fim uni�i.
S� le cinstim memoria r�m�n�nd uni�i.
Unire acum, unire pentru totdeauna.
TR�IASC� ROM�NIA!
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

www.codrosu.ro/wp-content/uploads/2009/11/romania_love-150x150.jpg

upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d2/Symbols_of_Rom...

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: 9am245788, la data 2011-04-30 18:16:49NOI NU TACEM
de Andrei Ciurunga

Cu din�ii str�n�i de aspra suferin��
urc�m pe br�nci Golgotele, c�dem,
ne ridic�m, scr�nind de neputin��
�i iar ne pr�v�lim - dar nu t�cem.

Pe-a ��rii noastre darnic� mo�ie
t�r�m de-un car de ani acela�i jug.
Cum oare s� t�cem, c�nd de sub glie
r�cne�te osul dezgropat de plug?

De-a lungul z�rii noastre de c�rbune
paharul plin ne-am �nv��at s�-l bem,
dar gura �tie bine-o rug�ciune
�i-o geme printre din�i - c�ci nu t�cem.

Cum s� t�cem c�nd fiecare ghind�
c�zut� din stejarul secular
se-ntoarce din ad�ncuri, s� cuprind�
tot pl�nsul ��rii �ntr-un nou stejar?

Noi nu t�cem, c�ci url� de pe roat�
�n trupul nostru oase ce s-au fr�nt
�i strig� mor�ii ce-au t�cut odat�
cu gura cald� plin� de p�m�nt.

De s-ar surpa �n ceasul nefiin�ei
pe toate-aceste guri c�te-un Negoi,
l-am sf�r�ma necru��tori cu din�ii
�i-ar da naval� r�cnetul din noi.

Urc�m Golgote aspre de credin��,
venim spre piscuri tari, �ngenunchem
�i iar ne scutur�m de neputin��
cu pumnii str�n�i �n trup - dar nu t�cem.

Frumoasa poezia. Razbate din ea nu numai deznadejdea, ci si mugetul necuvantatoarelor si ele chinuite de nemila unor ticalosi. Si totusi razbate un indemn la demnitate, perpetuat de sute de ani si n-o mai gasim. Sa nu fim ipocriti si sa exaltam intr-un patriotism desantat, doar ca suntem romani.
Sa fim mandri dar nu in prostie, patriotismul se cultiva de catre marile valori, de catre suflete mari
nu este cel afisat de patriotarzii de azi. Ma intreb si eu ca si Vanea, cat de mandru ar fi fost Vlahuta daca soarta l-ar fi aruncat in plaiul mioritic de azi in care 'binevoitorii' fac cu forta un popor 'fericit'.

Omul fericit este acela care st�p�ne�te �i munca, �i dragostea.-Sigmund Freud Stai departe de oamenii care ��i mic�oreaz� ambi�ia. Oamenii mici �ntotdeauna fac asta. Cei cu adev�rat mari te fac s� te sim�i c� �i tu po�i deveni mare.-Mark Twain