RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

INTERDEPENDEN�E

Suferin�ele �ndurate de unii se repercuteaz� inevitabil asupra vie�ii tuturor.
Individul izolat nu exist�.

Ne na�tem ca parte a Na�iunii �i ne realiz�m prin resursele pe care aceasta ni le pune la dispozi�ie.
Interdependen�i, suntem datori fa�� de ceilal�i �i fa�� de genera�iile precedente �i viitoare.

Plata impozitelor nu e o pedeaps� aplicat� de un stat tiranic, ci un mod de a ne achita datoria fa�� de Na�iune.
Ceea ce unii calific� drept o ingerin�a odioas� a puterii publice �n via�a indivizilor, este condi�ia chiar a libert��ii individuale f�cut� posibil� de interdependen�a membrilor Na�iunii.

Nu exist� proprietate sut� la sut� individual�.
Orice proprietate, orice activitate au par�ial o origine Na�ional�.
Impozitele �i contribu�iile sociale sunt retribu�ii juste pentru serviciile pe care Na�iunea le-a oferit.
E just, de asemenea, ca plata impozitelor �i contribu�iilor sociale s� se fac� �n func�ie de venitul fiec�ruia.

Contribuind la asigurarea unui trai decent tuturor, contribuim la propria noastr� bun�stare.
Cre�terea puterii de cump�rare determin� cre�terea v�nz�rilor.

Mare� R�zvan
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: 9am245788, la data 2012-01-26 23:21:15IUBIREA DE PATRIE
de Paul Verlaine

Iubirea de Patrie e cea dint�i iubire
�i prima dup� cea de Dumnezeu.
Ea �n suflet s-aprinde din primele zile
�i �n priviri ne str�luce�te mereu.

E lumina zilei botezului pe pleoapele divine
Ale copilului, vibra�ia bl�nd� a razelor de soare,
E s�ngele t�n�r care �i curge prin vine,
Aerul prim�v�ratic plin de miresme �mb�t�toare.

Copilul cre�te, simte p�m�ntul de sub picioare
Care �l poart�, �l leag�n� �i bun �l hr�ne�te,
�i bl�nd, cu apa-i rece �i �nvior�toare,
Setea din timpul meselor i-o potole�te.

Apoi copilul ajunge b�rbat sau t�n�r� femeie
�i-n timp ce trupu-i cre�te de gra�ie plin,
Sufletu-n familie nu poate s�-i mai steie
�i porne�te �n c�utarea propriului destin.

�i c�nd �i g�se�te sufletul pereche,
El na�te al�i copii, flori �nmiresmate,
Care vor cre�te �n gr�dina str�veche
A genera�iilor de aici, nu din alt� parte. [...]

Traducere de P�rvu Ana Maria

SUNTEM CE-AM FOST, VOM FI CE SUNTEM!

O voce puternic� r�zbate prin negura vremilor p�n� la noi.
E vocea ��rii.
Ea r�sun� bl�nd� ca o doin�, sonor� ca un dang�t de clopot, melodioas� ca un tril de privighetoare.

Tot sufletul neamului nostru se reg�se�te �n aceast� voce: simplitatea auster� a credin�ei noastre cre�tin ortodoxe, frumuse�ea limbii pe care o vorbim, for�a p�m�ntului nostru �n care ne-am cufundat ad�nc r�d�cinile.

Ea ne reaminte�te c� de�i ne-am n�scut ca popor acum dou� mii de ani, str�mo�ii no�tri daco-romani s-ar putea �ntoarce f�r� probleme printre noi pentru c� trecerea timpului nu ne-a schimbat.

Ne-am p�strat credin�a, obiceiuruile �i limba pe care o vorbim.
�n piepturi ne bate inima viteaz�, vesel� �i omenoas� a �nainta�ilor.
Aici, pe p�m�ntul nostru, credin�a noastr�, limba noastr�, virtu�ile �i chiar sl�biciunile noastre sunt sacre �i intangibile.

Au trecut peste noi sumedenie de semin�ii trufa�e �i cum au venit a�a s-au dus.
Noi am r�mas c�ci am �n�eles limpede care ne e datoria: s� dur�m, s� d�inuim.
Suntem un neam care nu va �nv��a niciodat� s� moar�.

Trebuie s� r�m�nem �n �ar� �i s� tr�im ca �nanta�ii no�tri pentru a ne supune poruncii nerostite n�scute �n inimile lor, care s-a transmis �n inimile noastre �i pe care trebuie s-o transimitem la r�ndul nostru copiilor no�tri: s� fim ce-am fost, nimic din ce �nseamn� suflet rom�nesc nu trebuie s� se schimbe.

P�rvu Ana Maria
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

LIMBAJ, RELIGIE, TRADI�IE

Na�iune �nseamn� etimologic urma�ii, descenden�ii unei familii.
Na�iunea e familia �n mare, �n deplina sa dezvoltare, familia e Na�iunea �n germene.

Copilul prime�te de la mam� hrana �i �ngrijirea necesar� dezvolt�rii sale psihice �i fizice.
Mama e �i aceea care-i cultiv� copilului facult��ile intelectuale �i morale.
Pentru a ajunge la sufletul copilului s�u mama se folose�te de cuv�nt.
Limbajul, vorbirea se dezvolt� �n familie �i sunt transmise de c�tre mam�.
Copilul va vorbi limba mamei �i la r�ndul s�u o va transmite urma�ilor s�i.
Limba vorbit� de o Na�iune e prima condi�ie necesar� unit��ii �i existen�ei ei.

Copilul cre�te, limba i se dezleag� �i intelige�a i se dezvolt�. �n inima sa sentimentele, pasiunile se agit�. O lume mai mare dec�t cea pe care a cunoscut-o �n familie i se dezv�luie.
Pentru a intra �n aceast� lume copilul are nevoie de un sprijin moral ferm. Cuv�ntul nu e prin el �nsu�i �n�elepciune. G�ndurile, pasiunile �l vor antrena c�nd �ntr-o parte c�nd �n alta. Inteligen�a sa, l�sat� �n voia ei, va deveni juc�ria pasiunilor sale.
Ceea ce sus�ine inteligen�a sunt principiile.
Cel care va insufla copilului aceste pricipii care vor face din el un om cinstit, un bun cet��ean, un bun cre�tin e tat�l. Nevoii pe care o are copilul de a crede tat�l �i r�spunde cu puterea de a afirma. Astfel credin�a se na�te �n sufletul copilului.
A doua condi�ie necesar� unit��ii �i existen�ei unei Na�iuni e unitatea de credin��, religia str�mo�ilor.

Copilul plec�nd din famile nu duce cu el doar limba matern�, principiile �i credin�a tat�lui s�u.
El a crescut �mpreun� cu fra�ii �i surorile sale, �ntre ei s-au stabilit rela�ii care nu vor dispare c�nd fiecare va merge la casa lui. Aceste rela�ii, aceste obiceiuri dob�ndite sub privirea �i �ndrumarea p�rin�ilor vor deveni dezvolt�ndu-se tradi�ie.
A treia condi�ie necesar� unit��ii �i existen�ei unei Na�iuni e p�strarea tradi�iilor �i obiceiurilor.

Deci o Na�iune poate fi unitar� �i poate exista dac� vorbe�te aceea�i limb�, dac� are aceea�i religie �i dac� �i p�streaz� tradi�iile �i obiceiurile.
Vorbim aceea�i limb�, suntem �n propor�ie de 90% cre�tin ortodoc�i, ne-am p�strat tradi�iile �i oboceiurile.
Avem toate motivele s� privim viitorul cu �ncredere.

Mare� R�zvan
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

PE PLAIURILE NOASTRE FRUMOASE
de maior (r) Tomescu Vasile

Pe plaiurile noastre frumoase
Mul�i au c�zut ap�r�nd
Lege, Neam �i P�m�nt.
Pe plaiurile noastre frumoase
Oriunde sapi dai de-un morm�nt.

Pe plaiurile noastre frumoase
Mul�i �ndr�gosti�i au trecut
Spre umbra codrului t�cut.
Pe plaiurile noastre frumoase
Sumedenie de flori au crescut.

Pe plaiurile noastre frumoase
Din p�m�ntul cu s�nge udat
Via�a �ntotdeauna muguri a dat.
Pe plaiurile noastre frumoase
Multe p�s�ri au c�ntat.

Pe plaiurile noastre frumoase
Mul�i vor mai muri ap�r�nd
Lege, Neam �i P�m�nt.
Pe plaiurile noastre frumoase
Nimeni nu se teme de morm�nt.

22 iulie 1944
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: 9am245788, la data 2012-02-06 15:38:02LIMBAJ, RELIGIE, TRADI�IE

Na�iune �nseamn� etimologic urma�ii, descenden�ii unei familii.
Na�iunea e familia �n mare, �n deplina sa dezvoltare, familia e Na�iunea �n germene.

Copilul prime�te de la mam� hrana �i �ngrijirea necesar� dezvolt�rii sale psihice �i fizice.
Mama e �i aceea care-i cultiv� copilului facult��ile intelectuale �i morale.
Pentru a ajunge la sufletul copilului s�u mama se folose�te de cuv�nt.
Limbajul, vorbirea se dezvolt� �n familie �i sunt transmise de c�tre mam�.
Copilul va vorbi limba mamei �i la r�ndul s�u o va transmite urma�ilor s�i.
Limba vorbit� de o Na�iune e prima condi�ie necesar� unit��ii �i existen�ei ei.

Copilul cre�te, limba i se dezleag� �i intelige�a i se dezvolt�. �n inima sa sentimentele, pasiunile se agit�. O lume mai mare dec�t cea pe care a cunoscut-o �n familie i se dezv�luie.
Pentru a intra �n aceast� lume copilul are nevoie de un sprijin moral ferm. Cuv�ntul nu e prin el �nsu�i �n�elepciune. G�ndurile, pasiunile �l vor antrena c�nd �ntr-o parte c�nd �n alta. Inteligen�a sa, l�sat� �n voia ei, va deveni juc�ria pasiunilor sale.
Ceea ce sus�ine inteligen�a sunt principiile.
Cel care va insufla copilului aceste pricipii care vor face din el un om cinstit, un bun cet��ean, un bun cre�tin e tat�l. Nevoii pe care o are copilul de a crede tat�l �i r�spunde cu puterea de a afirma. Astfel credin�a se na�te �n sufletul copilului.
A doua condi�ie necesar� unit��ii �i existen�ei unei Na�iuni e unitatea de credin��, religia str�mo�ilor.

Copilul plec�nd din famile nu duce cu el doar limba matern�, principiile �i credin�a tat�lui s�u.
El a crescut �mpreun� cu fra�ii �i surorile sale, �ntre ei s-au stabilit rela�ii care nu vor dispare c�nd fiecare va merge la casa lui. Aceste rela�ii, aceste obiceiuri dob�ndite sub privirea �i �ndrumarea p�rin�ilor vor deveni dezvolt�ndu-se tradi�ie.
A treia condi�ie necesar� unit��ii �i existen�ei unei Na�iuni e p�strarea tradi�iilor �i obiceiurilor.

Deci o Na�iune poate fi unitar� �i poate exista dac� vorbe�te aceea�i limb�, dac� are aceea�i religie �i dac� �i p�streaz� tradi�iile �i obiceiurile.
Vorbim aceea�i limb�, suntem �n propor�ie de 90% cre�tin ortodoc�i, ne-am p�strat tradi�iile �i oboceiurile.
Avem toate motivele s� privim viitorul cu �ncredere.

Mare� R�zvan
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Se mai schimba unele !

Acum 2000 de ani aveam o alta limba , o traditie religioasa care nu avea nimic de a face cu dumnezeii evreilor si nu am pastrat decat poate,obiceiurile,unele catalogate ca fiind pagane,de catre unii care isi spun-preoti..

Oare ce urmeaza sa mai "patim" ?
De fapt ce suntem..?
Daci,urmasi ai Romei,romani sau evrei ?
Ce vom fi ? Poate UE-isti ?

De la: 9am245788, la data 2011-02-23 14:49:50Lupte ca �n r�zboi se dau �i �mpotriva sufletului unei ��ri.
Dac� o �ar� pierde o lupt� �n r�zboi mai poate salva c�te ceva.
Dac� o �ar� pierde o lupt� dat� �mpotriva sufletului s�u nu mai are ce spera.
ROM�NIA AP�R�-�I SUFLETUL!

alegeviata.wordpress.com/2010/01/31/initium-%E2%80%93-substanta-...

CELE �APTE VIRTU�I

1. Dreptatea

Dreptatea e preceptul care cere respectarea regulilor morale.
Spiritul de dreptate e puterea de a lua f�r� sl�biciuni o decizie corect�.
Dreptatea trece prin respectul de sine �i genereaz� respectul fa�� de ceilal�i �i respectul din partea celorla�i.
E nevoie de curaj pentru a r�m�ne credincios angajamentelor pe care �i le-ai asumat, cuv�ntului dat �i idealului pe care �i l-ai ales.

2. Curajul

Curajul nu e absen�a fricii ci capacitatea de a �nfrunta greut��ile �n ciuda temerilor �i spaimelor.
Curajul ne determin� s� impunem respect pentru ce consider�m drept.
S� nu faci ce e drept e o dovad� de fric�. Deci s� fii curajos �nseamn� s� fii drept.

3. Bun�voin�a

Bun�voin�a ne determin� s� fim aten�i cu aproapele nostru, s� respect�m via�a.
Bun�voin�a �nvinge orice obstacol.
Dumnezeu a �nzestrat unii oameni cu calit��i deosebite pentru a-i ajuta pe semenii lor, nu pentru a se folosi de ei.
C�nd al�ii te vorbesc de r�u, nu r�spunde la r�u cu r�u, ci g�nde�te-te c� nu �i-ai �ndeplinit �ntotdeauna �ndatoririle cum trebuie.

4. Respectul

Respectul e expresia interesului sincer �i dezinteresat ar�tat aproapelui manifestat prin stim� �i solicitudine.
Trebuie evitat� critica �i denigrarea celorlal�i, c�ci acest nefericit obicei are ca scop incon�tient lauda de sine. �njosirea aproapelui e un mijloc facil de te pune �n eviden�� f�r� prea mult efort.
Oamenii trebuie trata�i cu respect indiferent de calit��ile �i sl�biciunile lor.

F�r� modestie respectul nu e posibil, f�r� respect nu se poate na�te �ncrederea. F�r� �ncredere Na�iunea �i pierde treptat coeziunea.
Pentru a-i respecta pe ceilal�i trebuie s� rezist�m propriilor noastre ner�bd�ri, m�nii, dorin�e, spaime, etc..
For�a sufleteasc�, �mbianat� cu respectul pentru aproapele �i cu polite�ea, aduce cu sine o mare lini�te.

5. Sinceritatea

Miciuna e o dovad� de la�itate.
Cuv�ntul dat trebuie respectat.
Nu trebuie s� ne jur�m c�nd declar�m c� vom face ceva. Simplul fapt c� o spunem ne angajeaz�. Cuv�ntul nostru trebuie s� fie o garan�ie suficient�.
Sinceritatea e �nceputul �i sf�r�itul tuturor lucrurilor, f�r� sinceritate n-ar exista nimic.

6. Onoarea

Onoarea ��rii, a Neamului, a Familie �i a noastr� personal trebuie ap�rat�.
E �n firea oric�rui om de a iubi onoarea, dar ceea ce e cu adev�rat onorabil se afl� �n fiecare dintre noi �i nu �n alt� parte. Onoarea conferit� de al�ii nu e cu adev�rat onoare.
Onoarea e legat� de felul de a fi, de respectarea cuv�ntului dat, de credin�a �ntr-un ideal sau �n adev�r.

7. Credin�a

Nu exist� onoare f�r� credin�� �n idealuri �i �n aceia care le �mp�t�esc.
Datoria de credin�� nu e doar o atitudine fa�� de ceilal�i, ci �i fa�� de principii �i valori. Ea simbolizeaz� necesitatea respect�rii promisiunilor, �ndeplinirii angajamentelor �i sinceritatea �n vorbe �i fapte.
Trebuie s� ne slujim Neamul �i �ara �i ceea ce reprezint� sufletul ��rii.
Interesul pentru Religia noastr� Cre�tin Ortodox�, pentru �ar�, penru Neam �i pentru Familie trece �naintea interesului individual.

S� nu uit�m niciodat� cele de mai sus!
S� ne slujim Biserica, �ara �i Neamul!
S� ne respect�m �ndatoririle fa�� de familie �i fa�� de p�rin�i!
S� fim milo�i �i s�-i ajut�m pe ceilal�i!

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

NUMAI DUMNEZEU...

Numai Dumnezeu ne asigur� echilibrul, ne orienteaz� pasiunile, ne face s� ne d�ruim complet �i cu sinceritate d�nd astfel sens vie�ilor noastre.
Se pot organiza conferin�e cu to�i speciali�tii �n finan�e, cu to�i exper�ii �n economie.
Ei vor presupune, vor decreta dar �n fond vor e�ua pentru c� le va sc�pa esen�ialul.

Sursa bolii nu e �n corp.
Corpul e bolnav pentru c� sufletul e bolnav.
Sufletul va trebui vindecat.
�n aceasta const� marea revolu�ie pe care trebuie s-o �nf�ptuim.
Speran�a noastr� e �n cei ce cred.

Schimbarea noastr� presupune o lupt� grea din partea fiec�ruia dintre noi cu proprile-i sl�biciuni, o transformare chiar a bazelor vremilor pe care le tr�im.
Necinstea, lipsa onoarei, patima banului, lipsa demnit��ii, a respectului de sine, imoralitatea sunt rele care trebuie �nl�turate.

Ne preocup� pl�cerile m�runte, materiale sau pur �i simplu animale.
Ne izol�m, ne retragem �n noi �n�ine pentru a p�stra sau a c�tiga mai mult.
Tr�im doar pentru noi l�s�ndu-ne domina�i de un egoism feroce care ne-a transformat �n rechini lacomi sau �n reziduri umane corupte.
Nu vom dep�i aceast� dec�dere dec�t prin rederesare moral� re�nv���nd iubirea de �ar�, de Neam �i de aproape.

E nevoie ��ntr-un secol de nimic� ca unii oameni s� nu mai tr�iasc� pentru ei, ci pentru un ideal colectiv accept�nd f�r� rezerve toate sacrificiile, toate umilin�ele presupuse de aceasta.
Importante sunt credin�a, altruismul, slujirea f�r� rezerve a unei cauze mai presus de individ.
Ceea ce conteaz� sunt calitatea sufletului, vibra�ia, voin�a dezinteresat� de a ridica mai presus de orice Na�iunea, nu individul.
Va veni momentul c�nd c��iva oameni altrui�ti �i c��iva oameni sfin�i vor da ��rii �i Neamului acel impuls spre perfec�ionarea de sine at�t de necesar �n momentul de fa��.

Tomescu Ionu�
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

P�M�NTUL NATAL

Aparținem unui Neam, unui P�m�nt, unui trecut.
Am putea ignora asta.
Am putea �ncerca s-o uit�m.
Dar cum s�ngele ap� nu se face vom reveni chiar f�r� voia noastr� la sursele vie�ii.

Ne �ntoarcem mai �nt�i la cei de un s�nge cu noi.
Leg�turile de familie devin din ce �n ce mai str�nse pe m�sur� ce trece timpul.
C�nd s�ngele e �n joc nu st�m pe g�nduri. S�ngele devanseaz� ra�iunea. Ne identific�m cu el ca �i c�nd venele noastre ar fi una, ca �i c�nd familia n-ar avea dec�t o singur� inim� care bate pentru to�i.

La fel �i cu �ara.
Nu ne putem deta�a de ea chiar dac� o p�r�sim.
Vederea unei poze �ng�lbenite cu mun�ii no�tri, amintirea mirosului de f�n proasp�t cosit, unduirea domoal� a dealurilor noastre, verdele c�mpurilor noastre readuc la via�� at�t de puternic sentimentul de iubire pe care-l avem pentru �ar� �nc�t sim�im un nod �n g�t �i ne podidesc lacrimile.

Trecutul ��rii e �ntip�rit �n str�fundul con�tiin�ei noastre �i al sensibilit��ii noastre.
Totul la noi e supravie�uire, rena�tere.
Trecutul ��rii rena�te �n fiecare genera�ie a�a cum prim�vara rena�te �n fiecare mugur.

Chiar dac� suntem r�t�citori prin lume p�m�ntul natal ne trimite �n inimi un fluid cald pe care nu-l cre�m �i care ne domin�.
E de ajuns o voce la un post de radio prins �ntr-o �ar� �ndep�rtat� pentru ca amintirile, leg�turile �i credin�a s� reapar�, adev�rate filigrane �nscrise cu litere de ne�ters �n urzeala zilelor naostre chinuite.

Tomescu Ionu�
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CE E VIA�A

Trebuie s� reamintim mereu ce e via�a.
Via�a e admirabilul instrument pus �n m�inile noastre de Dumnezeu pentru a ne c�li voin�ele, pentru a ne �n�l�a con�tiin�ele, pentru a realiza o lucrare a inimii �i min�ii.
Via�a nu e o form� de triste�e ci bucurie �ntrupat�.
Bucuria de a fi folositor ��rii �i Neamului.
Bucuria de a supune ce ne-ar putea murd�ri sau �njosi.
Bucuria de a ajuta �i de a d�rui.
Bucuria de a iubi tot ce fream�t�, duh �i materie, pentru c� totul, �ntr-o via�� tr�it� curat, �nal�� �i alin�, nu apas�.

Trebuie s� iubim via�a.
Uneori, �n momentele de lehamite �i dezgust, ne �ndoim de ea.
Trebuie s� ne venim �n fire, s� alung�m dezam�girea.
Prea mul�i oameni josnici? Dar, al�turi de cei a c�ror josnicie e o ofens� pentru via��, sunt to�i aceia, �tiu�i �i ne�tiu�i, care rezist� r�ului salv�nd astfel onoarea de a tr�i.

Tomescu Ionu�

De la: 9am245788, la data 2011-02-23 14:49:50Lupte ca �n r�zboi se dau �i �mpotriva sufletului unei ��ri.
Dac� o �ar� pierde o lupt� �n r�zboi mai poate salva c�te ceva.
Dac� o �ar� pierde o lupt� dat� �mpotriva sufletului s�u nu mai are ce spera.
ROM�NIA AP�R�-�I SUFLETUL!

www.youtube.com/watch?v=F6yEbO7sW9c&feature=related

FEMEI, CRE�TINE �I ROM�NCE

Niciodat� fiin�a noastr� na�ional� nu a fost mai amenin�at� ca acum.
Peste tot e o etalare incredibil� de imoralitate �i corup�ie, suntem �mpin�i deliberat la dezordine, la anarhie, la autodistrugere printr-o propagand� incompatibil� cu tradi�iile noastre �i cu legile firii.
De aceea e foarte important s� ne ap�r�m mo�tenirea cre�tin� �i specificul na�ional.
Trebuie s� fim con�tiente de ceea ce se �ncearc� s� ni se ia: calitatea de femei, de cre�tine �i de rom�nce.
Aceast� calitate, dac� vom fi demne de ea, ne va face s� s�v�r�im minuni sau, dac� va fi denaturat�, va fi o contribu�ie la agravarea r�ului cu care ne confrunt�m.

Suntem principala �int�.
Dac� femeia cade, familia se n�ruie, dac� familia se n�ruie, Na�iunea se n�ruie.
Suntem deturnate de la misiunea noastr� de so�ii �i mame prin mirajul unor cariere de succes sau de nevoia de a munci �n afara c�minului. �n astfel de condi�ii acelea dintre noi care avem copii cum �i vom educa?
Un copil pune multe �ntrb�ri �i pentru c� mama nu e l�ng� el �i va r�spunde la ele sistemul de educa�ie actual, televiziunea, Internetul, adic� ni�te institu�ii asupra c�rora nu avem niciun control. Copilul va fi astfel deformat nu format.
Se caut�, pe de alt� parte, s� ni se insufle ideea de a avea c�t mai pu�ini copii.
E obositor �i face r�u la siluet�...
Se spune c� munca femeii acas� e mai grea dec�t cea de la servici.
Dar c�te femei n-au muncit acas� �naintea noastr� f�r� s� aib� impresia c� se sacrific�!
O f�ceau din iubire, din generozitate.

Un alt mod de a ne deturna de la menirea noastr� de femei e a�a-zisa lupt� pentru egalitate �ntre sexe.
E o mare minciun�. De fapt se �ncearc� transformarea noastr� �n concurente ale b�rbatului.
Ni se d� de �n�eles c� diferen�ele dintre b�rbat �i femeie arat� c� e o competi�ie �ntre ei, chiar o opozi�ie.
Or Dumnezeu a creat b�rbatul �i femeia diferi�i, nu ca s� fie concuren�i sau opu�i, ci ca s� se completeze reciproc. O complementaritate care permite fiec�ruia s� se �mplineasc� pentru binele propriu �i acela al Na�iunii.
Acest egalitarism tenden�ios genereaz� haos. E ca �i c�nd s-ar vrea ca �n corpul omului creierul �i inima s� fie egale. Ele sunt diferite pentru a-�i putea �ndeplini func�iile specifice.
Un exmplu de ordine fireasc� este cel al Sf�ntei Familii. Fecioara Maria era mai sf�nt� dec�t Sf�ntul Iosif �i totu�i el era capul familiei, iar Iisus �le era supus� de�i era Dumnezeul lor.

Avem datoria de a r�m�ne femei, cre�tine �i rom�nce.
Avem datoria de a ne �ndeplini misiunea de so�ii �i mame pentru c� misiunea noastr� e mai important� pentru �ar� dec�t cea a guvernan�ilor.
Noi d�m via�� statului, noi model�m sufletul Patriei.

P�rvu Ana Maria

O TERIBIL� �COAL� DE ENERGIE
de maior (r) Tomescu Vasile

P�duchii ne-au invadat uniformele.
�obolanii mi�un� peste tot. Unul dintre ei se �nc�lze�te de fa�a mea c�nd dorm.
Aceast� companie le arat� z�d�rnicia m�ndriei unora ca noi care nu au cum s� se apere de aceste lighioane sc�rboase

Dar poezie e peste tot.
�n fa�a pu�tilor noastre o mul�ime de vr�bii �op�ie prin z�pad� agit�ndu-se vesel apoi vin �n grupuri nebunatice s� �nfulece cu l�comie firimiturile de p�ine pe care li le arunc�m.
Trec �i corbi, str�fulger�ri negre, pu�in numeroase �i t�cute, care din c�nd �n c�nd cronc�ne r�gu�it pentru a ne reaminti c� moartea ne p�nde�te.
Ne str�duim s� z�mbim vr�biilor care ciripesc, corbilor care trec solemni.
Dar inima e inim� �i �n spatele z�mbetelor �i ascunde micile secrete de animal suferind.

Ne sim�im p�ndi�i de moarte din toate p�r�ile.
Fiecare pas cost�, pas dificil care trebuie f�cut u�or �n ciuda armei grele, a picioarelor amor�ite de frig, a z�pezii care sc�r��ie.
Iat� via�a ingrat� de soldat care nu cunoa�te nici exaltare, nici admiratori, cea �n care oric�nd po�i fi �njunghiat, �mpu�cat, t�r�t viu la du�manii din fa��. Trebuie s� �naint�m calm, metru cu metru, �n timp ce tirul poate �ncepe brusc la c��iva pa�i de noi.
C�teva �mpu�c�turi �n �ntuneric, �ntre posturi, un strig�t �n�bu�it �i lini�tea nop�ii �ntrerupt� o clip� �nv�luie din nou totul �nghe�at�, implacabil�.
Toate for�ele vie�ii se r�zvr�tesc atunci �n noi. Pentru c� �inem la vie�ile noastre, la membrele noastre, la s�ngele care ne alearg� prin vine.
Vigoarea, c�ldura, �nd�rjirea fiarei umane �i strig� voin�a de se desf�ura, de a arde, de a str�luci.

S�-�i strune�ti via�a amenin�at� din umbr� gata de un ultim salt sau de un ultim horc�it, este o teribil� �coal� de energie.
Ne vom �ntoarce acas� cu voin�e c�lite. Dar gustul vie�ii va fi �i mai puternic, c�ci noi i-am cunoscut intens pre�ul, savoarea, bucuria fiec�rei clipe c�z�nd ca o pic�tur� de lini�te �n aceast� mare �ncle�tare a Na�iunilor.
Iubim cu o putere teribil� existen�a noastr�, ritmul g�ndurilor noastre, elanul sim�urilor noastre pe care o �mpu�c�tur� �n noapte le-ar putea curma.
Bra�ele noastre! Picioarele noastre! Ochii no�tri!
Pentru a apuca cu putere, pentru a dep�i limitele, pentru a privi cu pasiune �i dominator!
Toate acestea �i strig� dreptul la via��, dreptul animalului care vrea s� alerge �i s� �n�face, dreptul inteligen�ei care vrea s� �nc�nte �i s� creeze.
Via�a! C�t e de frumoas�, indescriptibil de frumoas�, exaltant�, desf�tare a sim�urilor, lumin� a amiezilor, c�ldur� a focului!
Aceast� via��, o str�ngem �n pumnii no�tri de solda�i t�cu�i, aten�i, r�bd�tori, st�nd la p�nd� �n umbr�.
Am �nv��at s� strunim bidivii s�lbatici care necheaz� pe marile c�mpuri ale viselor noastre.
Dar strunindu-i cu o m�n� de fier, adulmec�m cu o voluptate care ne face s� �nchidem ochii puternicul miros de via�� pe care ei �l degaj�.


E un frig de au cr�pat p�n� �i medicmantele. A �nghe�at chiar �i spirtul din sticlele ambulan�ei.
Biete picioare, biete urechi, biete nasuri albite apoi mumificate �n nop�i atroce c�nd viscolul url� �i �uier�...
Azi diminea�� a venit ordinul de plecare �n alt sector al frontului.
Vom merge unde ni s-a spus s� mergem, z�mbind prin ninsoarea care, de la trezirea noastr�, cade cu fulgi mari �i de�i.
Picioarele ne vor fi amor�ite, buzele ne vor cr�pa, corpurile noastre, g�rbovite pentru a le fi mai pu�in frig, vor fi greoaie �i st�ngace, dar focul interior va continua s� ard� �i va da ochilor no�tri sclipiri de soare.

�n acest loc sufletele noastre sunt �ncordate.
Aceste coline, aceste �iruri de mesteceni, aceste stoguri ne-au v�zut cu ochii str�lucind, p�ndind fiecare mi�care.
Acest cer negru pe care �l contemplu aici pentru ultima dat�, l-am br�zdat cu gloan�ele mele trasoare, �n timp ce gloan�ele du�manilor �i scoteau strig�tele ascu�ite de pisici care se reped.
Sacul �mi este preg�tit. Privesc paiele c�lcate �n picioare, f�r�mi�ate, pe care m� odihneam c�nd m� �ntorceam, obosit �i �nghe�at, din patrulele nocturne. Opai�ul afumat, confec�ionat dintr-un tub de obuz, lumineaz� cu flac�ra-i galben� ultima mea not� zilnic�.
Pe o sfoar� mai at�rn� c�teva c�m�i �i c�teva batiste sp�late de bine de r�u �i deja acoperite de praf.
Biete ziduri de chirpici, biat� sob� de tabl� pe care o �nc�lzeam cu ce g�seam, biete geamuri mici, �nghe�ate, acoperite cu desene albe de ferigi...

Ne str�ngem gamelele turtite, plo�tile p�roase, armele cu sclipiri negre.
C�ndva aceast� izb� va fi poate locuit� din nou. Dar va dispare pentru totdeauna via�a umil� �i zgomotoas� a unor tineri ideali�ti veni�i �n str�fundul stepei de dragul ��rii �i al Neamului lor.

Aceste c�m�ru�e au fost centrul unei intense vie�i suflete�ti.
Ea va pleca cu noi ren�sc�nd pe drumurile �nghe�ate, pe pov�rni�uri, �n �an�uri, adic� peste tot unde vom lupta cu inamicul.
Ne-am putea �ntoarce aici c�ndva dar esen�ialul va dispare.
De aceea vom pleca �n zori f�r� s� �ntoarcem capul.
Lupta e �n fa�� �i poate �nsemna pentru unii dintre noi moarte.
Dar ce conteaz�! Cu c�t sacrificiul e mai mare cu at�t mai mult ne d�ruim.
C�ci pentru a ne d�rui suntem aici cu inima b�t�nd.

28 ianuarie 1942
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

VE�NICA R�STIGNIRE

De dou� mii de ani cea mai mare dintre dramele omene�ti, aceea a P�timirii, se repet� duhovnice�te �n fiecare prim�var�.
Cine va suferi moral �n aceste zile de agonie?
Peste de�ertul timpului se ridic� Sf�nta Cruce.
Via�a noastr� banal�, echivoc� �i imoral� �i va urma cursul monoton.
Hristos va primi loviturile �i spinii, se va pr�bu�i la p�m�nt, lemnul Crucii �i va zdrobi carnea.
�l vor �intui cu lovituri puternice de ciocan de lemnul tare.
�Mi-au str�puns m�inile �i picioarele, mi-au num�rat toate oasele.�
Ce vom �ti despre aceasta?
S�ngele �i va �iroi �ncet pe trupul livid. Va c�uta din ochi pe Tat�l �i sufletele noastre.
Ce-au �n�eles sufletele noastre din aceast� tragedie?
Ele nici n-au tres�rit, nici n-au pl�ns.
Ele nici m�car n-au g�ndit.
Nici m�car n-au v�zut.
Hristos moare singur, foarte singur.

Sufletele noastre dorm sau sunt sterile �n timp ce pentru a le scoate din toropeal�, din mocirl�, din moarte acest trup at�rn� �n suferin�� �ntre cer �i p�m�nt.
�n zadar aceast� inim� chinuit� scoate strig�te de disperare care ar trebui s� ne �nghe�e s�ngele �n vine sau s� ne lase f�r� grai.

�i totu�i dec�dem din cauza sufoc�rii suflete�ti.
Avem nevoie de speran��, de milostenie, de dreptate, de smerenie ca de aer.
Via�a sufleteasc� am primit-o spre p�strare.
Suntem purt�torii ei.
�i m�inile ne at�rn� neputincioase.
�i lumina din ochi ni s-a stins.
�i buzele nu ne mai tremur� de fervoare �i emo�ie.
Inimile ne sunt uscate ca nisipul din de�ert.
Sufletele ne agonizeaz�.

Credin�a �nsemn� ceva doar dac� cucere�te, iubirea doar dac� arde, milostenia doar dac� ajut� concret.

Tomescu Ionu�

AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

HRISTOS A �NVIAT!
de Vasile Militaru

Hristos a �nviat! Ce vorb� sf�nt�!
I�i sim�i de lacrimi calde ochii uzi
�i-n suflet parc� serafimii-�i c�nt�
De c�te ori cre�tine o auzi.

Hristos a �nviat in firul ierbii,
A �nviat Hristos �n Adev�r,
�n poieni�a-n care zburd� cerbii,
�n florile de piersic �i de m�r.

�n stupii de albin� f�r� gre�,
�n v�ntul care sufl� m�ng�ios
�n ramura-nflorit� de cire�
Dar vai, �n suflet �i-a-nviat Hristos?

Ai c�ntarit cu mintea ta cre�tine
C�t bine ai f�cut sub cer umbl�nd,
Te sim�i m�car acum pornit spre bine
M�car acum te sim�i mai bun, mai bl�nd?

Sim�i tu topit�-n suflet vechea ur�?
Mai vrei pieirea celui plin de har?
�i-ai pus z�vor pe b�rfitoarea-�i gur�?
Iubirea pentru semeni o sim�i jar?

O, dac� aceste legi de-a pururi sfinte
�n aur m�car azi te-au �mbr�cat
Cu serafimii-n suflet imn fierbinte
Ai drept s� c�n�i: Hristos a �nviat
____________________________

AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: 9am245788, la data 2011-02-23 14:49:50Lupte ca �n r�zboi se dau �i �mpotriva sufletului unei ��ri.
Dac� o �ar� pierde o lupt� �n r�zboi mai poate salva c�te ceva.
Dac� o �ar� pierde o lupt� dat� �mpotriva sufletului s�u nu mai are ce spera.
ROM�NIA AP�R�-�I SUFLETUL!

www.youtube.com/watch?v=R2Lu5Pj_Z9c&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=F1SBPwpj4Kc http://www.youtube.com/watch?feature=fvwp&NR=1&v=TA3FvTSnqFI http://www.youtube.com/watch?v=DuX41-2HAYU&feature=related

SUPUNERE �I PORUNC�

Nu se poate realiza nimic mare cu egoism �i orgoliu.
S� te supui e o form� de d�ruire clarv�z�toare.
S� te supui e fecund pentru c� �nzece�te rezultatul eforturilor.
S� te supui e o datorie pentru c� binele tuturor depinde de concentrarea disciplinat� a energiilor.
Na�iunea nu poate exista dac� fiecare ac�ioneaz� dup� interesele �i capriciile sale.
Ea e un mare complex sensibil pe care anarhia �l poate face steril sau periculos �i c�ruia ordinea, armonia �i dau posibilit��i nelimitate.
Un popor bogat, de sute de milioane de oameni izola�i unii de al�ii de egoismul �i patimile lor, e un popor mort.
Un popor s�rac, unde fiecare �i recunoa�te inteligent limitele �i obliga�iile comunitare, se supune �i lucreaz� �n echip� pentru binele colectiv, e un popor viu.

Supunerea e cea mai superioar� form� de libertate.
E o maifestare constant� a autorit��ii fa�� de noi �n�ine, cea mai grea dintre toate.

Nimeni nu-�i poate conduce cu adev�rat aproapele dac� n-a fost mai �nt�i �n stare s� se conduc� pe sine �nsu�i, s� struneasc� �n el arm�sarul orgolios gata s� se arunce nebune�te dup� cum i se n�zare.

Dup� ce ne-am supus putem porunci, nu pentru a ne bucura de posibilitatea de a-i strivi pe ceilal�i, ci pentru c� a porunci e o prerogativ� extraordinar� c�nd vizeaz� disciplinarea for�elor contradictorii, conducerea lor la deplin�tatea randamentului, surs� suprioar� de bucurie.

Mare� R�zvan
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

PARABOL�

Un mandarin chinez s-a dus pe lumea cealalt�.
�nt�i a ajuns �n iad.
A v�zut acolo multi oameni st�nd la mas� �n fa�a unor boluri pline cu orez dar to�i mureau de foame pentru c� aveau be�i�oare lungi de doi metri �i nu puteau s� se foloseasc� de ele pentru a se hr�ni.
Apoi s-a dus �n rai.
�i acolo a v�zut o mul�ime de oameni a�eza�i la mas� �n fa�a unor boluri pline cu orez �i to�i erau ferici�i �i bine s�n�to�i.
�i ei aveau be�i�oare lungi de doi metri dar fiecare se folosea de ele pentru a-l hr�ni pe cel din fa�a lui.

Popescu Angela

C�ND COPILUL APARE
de Victor Hugo

C�nd copilul apare, familia izbucne�te
Manifest�ndu-se g�l�gios.
Bl�nda sa privire, care str�luce�te,
Aduce bucuria �n ochii tuturor.
�i cele mai triste frun�i, cele mai ap�sate de g�nd,
Se descre�esc deodat� v�z�nd copilul ap�r�nd,
Nevinovat �i �nc�nt�tor.

Fie c� aprilie a �nverzit gr�dina, sau ianuarie cel �nghe�at
�n jurul unui foc puternic pe to�i ne-a adunat
Scaunele noastre apropiind,
C�nd copilul vine, bucuria sose�te �i ne lumineaz�.
R�dem, exclam�m, �l chem�m �i mama sa se-ngrijoreaz�
V�z�ndu-l umbl�nd.

Uneori vorbim �ndelung l�ng� foc
De Dumnezeu, de Patrie, de noroc,
De sufletul nostru pl�p�nd.
Dar dac� apare copilul l�s�m tot pe alt� dat�
Serioasa discu�ie este brusc suspendat�
�i to�i �l privim z�mbind.

Noaptea, c�nd omul viseaz� �i somnul �n bra�e �l str�nge,
La ora c�nd se aude gem�nd, ca un glas care pl�nge,
R�ul printre s�lcii curg�nd,
Dac� deodat� zorii lumin�nd ca un far �ncep s� apar�,
Lumina lor treze�te pe c�mp o �ntreag� fanfar�
De clopote �i p�s�ri c�nt�nd.

Copile tu e�ti zorii �i sufletul meu e c�mpul imens
Pe care cele mai frumoase flori �l parfumeaz� intens
C�nd ochii t�i spre mine privesc.
Sufletul meu e codrul cu poteci �ntunecate
Umpl�ndu-se doar pentru tine de suave �oapte
�i de raze ce str�lucesc.

C�ci ochii t�i plini de o nesf�r�it� senin�tate,
C�ci m�nu�e�ele tale nostime �i binecuv�ntate,
R�u n-au f�cut �nc� pe p�m�nt.
Niciodat� pa�ii t�i tineri n-au atins mocirla noastr�,
Cap divin, copil cu p�r buclat, spre cer fereastr�,
�nger cu aureol� de sf�nt!

Tu e�ti pentru noi porumbelul din arc�
Picioarele tale n-au v�rsta c�nd pot s� mearg�.
Aripile tale sunt de azur.
Prive�ti f�r� s� �n�elegi �nc� universul �nconjur�tor,
Dubl� puritate, corp care nu are nimic respig�tor,
Suflet �n care nimic nu-i impur.

E at�t de frumos copilul cu dulcele-i sur�s,
Cu vocea-i pl�cut� care vrea ca totul s� fie spus,
Cu pl�nsu-i repede uitat.
L�s�nd s�-i r�t�ceasc� privirea �nc�ntat� �i uimit�,
El �i deschide sufletul spre lumea abia �ntrez�rit�
�i spre tot ce e bun �i curat.

Doamne ap�r�-m�, ap�r�-i pe cei ce-i iubesc,
Fra�i, p�rin�i, prieteni �i chiar pe cei ce m� ur�sc
De rele, necazuri �i stihii.
F� Doamne ca ei s� nu vad� vara f�r� zile senine,
Colivia f�r� p�s�ri, stupul f�r� albine,
Casa f�r� copii!

Traducere de P�rvu Ana Maria
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CASA P�R�SIT�

C�nd eram copii casa p�r�sit� ne speria.
Poarta smuls� din ����ni z�cea la p�m�nt.
�n gr�din� florile �i buruienile cre�teau amestecate invad�nd aleile.
Totul era abandonat, f�r� st�p�n, f�r� paznic.
C�nd ne �ntorceam de la �coal� am fi putut s� ne odihnim pe b�ncu�a de la intrarea �n curte.
�n plus �n livada din spatele cl�dirii se coceau la soare cire�e, mere, pere, prune care ne ispiteau.
Dar noi treceam prin fa�a casei p�r�site, f�r� s� ne oprim vreodat�, pentru c� ne era fric� de ea.

P�rea un morm�nt a�ezat la marginea drumului.
Sc�nduri groase, b�tute neglijent �n cuie, �i barau u�a �i ferestrele.
Niciodat� nu a ie�it fum pe co�ul s�u, niciodat� nu s-a v�zut o raz� de soare pe pragul s�u, niciodat� nu a str�lucit o lumin� �n ochii s�i �nchi�i.
Casa p�r�sit�, oarb� �i surd�, r�m�nea indiferent� la frumuse�ea c�mpurilor din jur.
Rece �i mut�, nimic nu putea s-o scoat� din toropeal� �i nicio voce nu-i trezea ecourile.
Doar noaptea v�ntul aducea dinspre casa moart� strig�te lungi, neomene�ti, ca ni�te vaiete. A�a spuneau s�tenii...

Unul dintre noi a propus odat� s� d�m la o parte sc�ndurile unei ferestre �i s� privim �n�untru.
Dar n-am �ndr�znit.
Se petreceau poate, sub acel acoperi�, lucruri teribile.
�n spatele ferestrelor �nchise se mi�cau f�r� �ndoial� umbre �i ce groaz� ne-ar fi cuprins dac�, cu ochii pe geam, am fi z�rit, �ntr-o camer� �nv�luit� �n �ntuneric, un sicriu �nconjurat de lum�n�ri aprinse.
Seara treceam pe cealalt� parte a drumului �i �ntorceam capul de team� s� nu vedem ceva �nsp�im�nt�tor.
Casa era oare b�ntuit� cum crdeam noi?
Nu, dar vechi amintiri alunecau pe l�ng� ziduri �i suflete de demult pl�ngeau jalnic �n camerele sale goale.

Alt�dat� casa p�r�sit� a fost vesel� �i vie.
�nveselit� de r�sul copiilor numero�i �i de bucuria p�rin�ilor care-i priveau juc�ndu-se.
Vie datorit� muncii care �nt�re�te sufletele.
Vreme �ndelungat� ea a fost ocupt� succesiv de ta�i, fii, nepo�i, str�nepo�i �.a.m.d. �i p�m�ntul le-a hr�nit �ntotdeauna familiile.
Vreme �ndelungat� str�mo�ii s-au n�scut, au tr�it, au murit �n casa azi �nchis� �i fiecare c�nd a plecat �n marea c�l�torie �i-a luat adio din priviri de la acela�i c�mp �i p�lc de copaci.

Dar, �ntr-o zi, casa a revenit unui fiu �n care sufletul �nainta�ilor nu mai tr�ia.
Acesta c�ut�nd o munc� mai u�oar� nu �i-a mai lucrat p�m�ntul.
P�m�ntul s-a �nchis. P�inea a �nceput s� lipseasc� din cas�. �i omul nostru, deja dezr�d�cinat, a blestemat p�m�ntul care totu�i era roditor.
Atras de mirajul banilor �i al luxului facil, locatarul cel r�u a hot�r�t s� emigreze.
El a v�ndut tot ce avea prin cas� �i pe l�ng� cas�, apoi, a�a cum �nchizi un sicriu, bloc� u�ile �i ferestrele cu sc�nduri �i plec�.
De ce nu a v�ndut �i casa, de ce nu a v�ndut �i p�m�ntul, nu �tiu, poate c� nu l-a l�sat inima s-o fac�.
De atunci casa emigrantului e �nchis�, condamnat�, aproape blestemat�, obiect de spaim� pentru copii, de triste�e pentru vecini �i de jale pentru parohie.

Aceia care pleac� astfel �tiu oare c� se sustrag unei datorii de onoare �i sfinte?
Cred ei c� las� �n urma lor doar un acoperi� pe patru ziduri?
Ei p�r�sec mai mult dec�t at�t.
Ei renun�� la �inutul natal, la parohia unde au tr�it lini�tit mo�ii �i str�mo�ii lor, la biserica unde ace�tia au �ngenuncheat, la p�m�ntul care le p�streaz� oasele, la ogorul lucrat cu trud� �i ap�rat cu arma �n m�n� de �irul nesf�r�it al genera�iilor, la comoara tradi�iilor, la s�n�toasele obiceiuri de familie, la limba rom�n�.
Ei abandoneaz� �ntrega mo�tenire a �nainta�ilor, ei reneag� Patria!

�i totu�i, Patrie mam�, nu-i blestema pe cei care au plecat.
Nu to�i sunt ingra�i.
Doar unii te-au renegat �i te-au uitat orbi�i de patima banului.
Pe ceilal�i �ns� doar drame dureroase i-au hot�r�t s� plece printre str�ini.
Ace�tia se mai g�ndesc �nc� la tine �i te mai iubesc. Pe ei continu� s�-i �ndr�ge�ti, Patrie, oriunde s-ar afla. Ei au r�mas fii t�i, ei fac s� tr�iasc� �n str�in�tate sufletul t�u.
Dac� �ntr-o zi �i va determina bunul Dumnezeu s� se �ntoarc� prime�te-i bl�nd� �i miloas�.
Pentru a le s�rb�tori �ntoarcerea pune cele mai proaspete flori pe marginea drumurilor tale, scald�-�i c�mpurile �ntr-o lumin� mai cald�, f�-�i p�durile mai verzi, acoper�-�i v�rfurile mun�ilor cu z�pada cea mai alb�, fii mai frumoas� ca niciodat�.
Apoi deschide-�i brazda pentru fierul plugurilor lor, prime�te, mam� fecund�, s�m�n�a pe care m�inile lor muncite o vor r�sp�ndi peste brazdele tale �i bucuroas� rode�te gr�u �nalt de un stat de om cu spicul c�t pumnul.
De dragul lor acoper�-�i paji�tile cu iarb� gras�, umple-�i codrii de c�ntecul p�s�rilor �i prin toate ferestrele caselor redeschise f� s� intre mirosul pl�cut de f�n proasp�t cosit.

Predescu Virgil
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Patria nu mai exista.....exista STAT........iar statul este cel mai mare hotz.....si criminal.......
Cand va dispare notiunea de stat....atunci , poate......patria va renaste......insa va fi altfel.....iar cei....ca cei care au fost....vor trai in rezervatii.....(90%)..........iar restul ....sunt oameni....(10%)

DOAR A�A VE�I D�INUI

Patria, orizont spre care se �ndreapt� privirile �i inimile noastre �nc� de c�nd ne na�tem.
Patria, c�minul c�minelor noastre, c�minul marii familii rom�ne�ti.
Patria, ce poate fi mai frumos �i mai m�re�.
Patria, mo�tenire de la str�mo�ii no�tri.
Patria, mama noastr�.

Prieteni, mama noastr� pl�nge, trebuie s-o alin�m!
Prieteni, Patria noastr� are nevoie de noi!
S� ne ajut�m mama!
Cine ne-ar putea ar�ta calea datoriei, cine ne-ar putea inspira, cine ne-ar putea fi model?

S� ne cercet�m istoria.
�n paginile sale pline de eroi sunt mul�i cei care ne-ar putea fi modele.
�ns� deasupra tuturor se �nal�� �i str�luce�te prin fapta sa Mihai cel Viteaz.
Dac� marele voievod ar veni printre noi oare ce ne-ar spune?
Ne-ar spune cu siguran�� ce spunea �i contemporanilor s�i.

��n fa�a Sfintei Cruci a lui Hristos �i a mormintelor celor care au c�zut pentru �ar� rosti�i to�i �ntr-un glas �Credin�� �i Patrie!�
Ortodoc�i pe deplin, �n toate, peste tot, �ntotdeauna.
Pentru a v� putea p�stra credin�a iubi�i-v� Patria, ap�ra�i limba rom�n�!
Cunoa�te�i-v� istoria! �irag de nestemate, comoar� de virtu�i, izvor nesecat de patriotism.
Obiceiurile �i tradi�iile voastre sunt frumoase, p�str�i-le!
Unire �ntre voi �i �ntrajutorare.
Idealul vostru: Rom�nia �ntregit�, una �i indivizibil�.
�elul vostru: �nv���m�nt na�ional, carte rom�neasc�.
Doar a�a ve�i d�inui.�

P�rvu Ana Maria
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

CREDIN��, PATRIE, VIRTUTE

Cea mai bun� dovad� de dragoste fa�� de Patrie e s� fim cet��eni cu care ea se poate m�ndri �i pe care se poate baza.
S� iei �n der�dere Credin�a �i bunele moravuri �i s� pretinzi c�-�i iube�ti Patria e acela�i lucru cu a pretinde c�-�i iube�ti so�ia pe care o �n�eli.
S� calci �n picioare Credin�a, cinstea �i virtutea, nu e doar un act individual, ci un act �ndreptat �mpotriva Bisericii, Na�iunii �i Patriei.
Un om care nu respect� religia neamului nostru, sfin�enia leg�turii conjugale, decen�a �i cinstea e un ipocrit, un cet��ean detestabil.

Cu adevarat patriot nu e dec�t omul virtuos.
Omul virtuos �i �n�elege datoria �i �i-o face.
S� fii cre�tin bun, muncitor bun, tat� bun, so� bun, fiu bun �nseamn� s� fii cet��ean bun, patriot bun.
Niciodat� un astfel de om nu va fi l�ud�torul celor puternici sau denigratorul plin de ur� al oric�rei autorit��i. Orice func�ie ar �ndeplini, �elul s�u va fi onoarea �i prosperitatea ��rii, nu prosperitatea proprie.

Adev�ratul patriot �tie c� societatea nu e perfect� �i-i combate abuzurile, dar nu se va deda niciodat� la violen�e �i r�zbun�ri, c�ci dintre toate relele acestea sunt cele mai teribile �i cele mai nefaste.
Adevaratul patriot nu �ndeamn� la discordie civil�, dimpotriv� �ndeamn� la modera�ie, �n�elgere �i pace. El �nceteaz� s� mai fie miel doar �n ziua �n care Credin�a �i Patria �n pericol �i cer s� le apere. Atunci devine leu, lupt� �i �nvinge sau moare.

S�-�i dai via�a pentru Credin�� �i Patrie a fost �n toate timpurile o fapt� demn� de laud�.
�n prezent adep�ii unui individualism exagerat �i ai abera�iilor globaliste sus�in contrariul.
Dac� afirmi altceva e�ti considerat fanatic, integrist religios sau fascist �nver�unat.
Jalnic� acest� epoc� �n care sunt promovate �i ridicate �n sl�vi imoralitatea, egoismul �i l�comia!

Mare� R�zvan
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

SFIN�II

Sfin�ii ne arat� c� oricine poate ajunge la perfec�iune.
�i ei au fost plini de patimi �i sl�biciuni la fel ca noi.
�i ei au ajuns la limita rezisten�ei, au cedat, �i-au spus c� nu vor reu�i niciodat� s� scape de duhoarea de mocirl� �i de p�cat care ne �nso�e�te.
Dar totu�i n-au renun�at.
S-au ridicat mereu dup� fiecare c�dere cu t�t mai hot�r��i cu c�t se sim�eau mai slabi.

Virtutea se cucere�te �ncet, greu �i cu trud�.
Ei au avut bucuria supraomeneasc� de a fi reu�it s�-�i struneasc� corpul �i g�ndrile.

Lupta lor ne spune c� fericirea, pe p�m�nt �i �n cer, e la �ndem�na oricui.
Orice om are o voin�� pentru a se folosi de ea.

Suntem proprii no�tri st�p�ni.
Putem reu�i sau putem e�ua, putem merge mai departe sau putem abandona, putem s� ne �mplinim destinul sau s� nu ni-l �mplinim.
Totul poate fi evitat �i totul poate fi f�cut.

Tomescu Ionu�
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

PATRIOTISMUL �N VIA�A DE ZI CU ZI

Patriotismul e sentimentul de ata�ament fa�� de Patrie.
El �nt�re�te unitatea Patriei pe baza valorilor comune.
El ne determin� s� ne iubim Patria �i s� fim m�ndri de ea.

Ne-am putea manifesta patriotismul �n via�a de zi cu zi astfel:
- cump�r�nd m�rfuri produse �n �ar�;
- petrec�ndu-ne concediul sau vacan�a �n Rom�nia;
- arbor�nd tricolorul nostru la balcon sau �n curte;
- refuz�nd s� ne vindem p�m�ntul str�inilor;
- ap�r�nd credin�a noastr� cre�tin ortodox�;
- ap�r�nd �i promov�nd limba rom�n�;
- av�nd mai mult de doi copii pentru a asigura d�inuirea Neamului;
- particip�nd la evenimente cu caracter na�ional cum ar fi Ziua Na�ional�, Ziua Eroilor, Ziua Independen�ei �.a.m.d.;
- fiind prieteno�i cu cei din jurul nostru pentru c� sunt cona�ionalii no�tri;
- restr�ng�nd influen�a str�in�t��ii �n favoarea a ceea ce este de la noi.

Popoescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: CR0N0S, la data 2012-02-12 02:03:05Oare ce urmeaza sa mai "patim" ?
De fapt ce suntem..?
Daci,urmasi ai Romei,romani sau evrei ?
Ce vom fi ? Poate UE-isti ?

DESPRE NOI

Un grup etnic care se amestec� semnificativ cu un alt grup etnic �i pierde identitatea �i nu-�i mai poate p�stra numele chiar dac� �i p�streaz� limba pe care o vorbe�te.
A�a s-a �mt�mplat cu to�i locuitorii Imperiului Roman care au supravie�uit pr�bu�irii acestuia �i marilor migra�ii.

Noi suntem singurul popor de origine latin� care am p�strat numele de roman.
Str�inii ne-au numit �i ei tot romani. Valah, vlah, �nsemn� �n slavon� roman.
Ulterior cuv�ntul roman s-a transformat, prin evolu�ia limbii, �n rom�n.
Dac� nu am fi rom�ni nu ne-am fi spus �i nu ni s-ar fi spus rom�ni.

Ca limb�, cultur� �i �n mare parte ca s�nge suntem popor romanic �i ne-am format din amestecul a trei elemente: dacii autohtoni, cuceritorii romani �i n�v�litorii slavi.
Dacii au fost romaniza�i, iar slavii au fost asimila�i.
Suntem prin urmare popor latin vorbind o limb� latin�.

Suntem ce-am fost, vom fi ce suntem!

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

DIN TAT� �N FIU
de Predescu Virgil

Hai sus! Cum po�i dormi
C�nd clopotul solemn r�sun�?
Treze�te-te, �ncepe o nou� zi,
Fiule, e ziua ta cea mai bun�.

La Altarul Patriei iubite,
Vei merge pe urmele pa�ilor mei,
Ascult� vocea maicii noastre �ndr�gite,
Nu ignora chemarea ei!

Oamenii umplu deja c�mpia,
Marele fluviu �i adun� apele,
B�rba�i de care-i m�ndr� Rom�nia
Vin de peste tot flutur�nd stindardele.

Spre al Patriei noastre Altar
Iubirea-i face pa�ii s�-�i poarte.
Pentru to�i patriotismul e jar,
To�i se vor devota p�n� la moarte.

�n priviri o flac�r� ��i luce�te,
Care place inimii mele de p�rinte.
Deschide ochii larg, prive�te,
Spectacolu-i m�re�, ia aminte!

Trebuie, pe al Patriei Altar,
Anii t�i tineri s�-i dedici.
��i vei depune ca pe un dar
Primele tale jur�minte aici.

Vei jura solemn �i august
�n fa�a Rom�niei �i a mea.
C� vei sluji viteje�te �i just
�ara, Neamul �i Legea.

La al Patriei Altar sf�nt
�i cu m�na pe drapel
Vei rosti acest jur�m�nt.
Nici mort nu renun�a la el!

Mai sunt jur�minte, fire�te,
Cerute de tat�l t�u �i de onoare.
Ceva �n tine ��i va �opti iube�te,
F�c�nd s�-�i bat� inima mai tare.

Dar pe al Patriei Altar,
�n aceast� zi minunat�,
Jur� c� frumuse�ii �n dar
�i vei oferi iubirea ta curat�.

Dac� o fat� frumoas� �i cuminte,
Vei �ti s-o faci s� te iubeasc�,
Ale c�s�toriei sfinte leg�minte
Cu ea pe veci s� te uneasc�,

Iar la al Patriei Altar str�bun
Merge�i am�ndoi s� v� uni�i
Ca Iisus, cel bl�nd �i bun,
S� v-ajute s� tr�i�i ferici�i.

Dup� acest eveniment deosebit
Dac� devii la r�ndul t�u tat�
�i so�ia un fiu �i-a d�ruit,
R�spl�tind iubirea ta curat�,

Altarului Patriei str�bune
D� acest rod al dragostei,
�n inim� ta ea ��i spune
C� fiul t�u este �i al ei.

Prive�ti aceast� arm� curios,
Ea �ntr-o zi va fi �n m�na ta.
C�nd du�manul va lovi furios
Cu ea �n lupt� te vei av�nta.

Pe Altarul Patriei rom�ne
Ast�zi arma o vei l�sa,
Atinge-o c�nd �ara ��i va spune:
�Ia-o, am nevoie de ea.�

C�nd timpul, ce curge ne�ncetat,
Prin efoturi zilnice nev�zute
Trupul �mi va fi ruinat
�i resorturile �mi vor fi fr�nte,

L�ng� al Patriei noastre Altar
S�-mi s�pi morm�nt.
Oare pierde total al vie�ii dar
Cine revine �n al ��rii p�m�nt?
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

De la: 9am245788, la data 2012-06-01 14:46:52

De la: CR0N0S, la data 2012-02-12 02:03:05Oare ce urmeaza sa mai "patim" ?
De fapt ce suntem..?
Daci,urmasi ai Romei,romani sau evrei ?
Ce vom fi ? Poate UE-isti ?

DESPRE NOI

Un grup etnic care se amestec� semnificativ cu un alt grup etnic �i pierde identitatea �i nu-�i mai poate p�stra numele chiar dac� �i p�streaz� limba pe care o vorbe�te.
A�a s-a �mt�mplat cu to�i locuitorii Imperiului Roman care au supravie�uit pr�bu�irii acestuia �i marilor migra�ii.

Noi suntem singurul popor de origine latin� care am p�strat numele de roman.
Str�inii ne-au numit �i ei tot romani. Valah, vlah, �nsemn� �n slavon� roman.
Ulterior cuv�ntul roman s-a transformat, prin evolu�ia limbii, �n rom�n.
Dac� nu am fi rom�ni nu ne-am fi spus �i nu ni s-ar fi spus rom�ni.

Ca limb�, cultur� �i �n mare parte ca s�nge suntem popor romanic �i ne-am format din amestecul a trei elemente: dacii autohtoni, cuceritorii romani �i n�v�litorii slavi.
Dacii au fost romaniza�i, iar slavii au fost asimila�i.
Suntem prin urmare popor latin vorbind o limb� latin�.

Suntem ce-am fost, vom fi ce suntem!

Popescu Angela
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX

Prin urmare am putea spune ca suntem......de origine DACII si de etnie ROMANII.