RomÂnia apÃrÃ-Þi sufletul!

PRIETENI,

Tocmai am f�cut o c�l�torie prin �ar�.
�ng�dui�i-mi s� v-o povestesc.
Simt �nc� mirosul p�m�ntului reav�n proasp�t despicat de fierul plugului �i al livezilor �nflorite.
V� aud vorbind, v� rev�d z�mbetele.
Rom�nia poart� �i numele noastre: Ion, Ioana, Gheorghe, Gherghina, Petre, Petra, Victor, Victoria...

Suntem unii pentru al�ii insul�, comoar�, izvor �i c�l�uz�.
Tat�, mam�, sor�, frate, vecin, prieten, iubit, iubit�, fiu, fiic�.
Suntem o mare familie.
R�dem la fel, pl�ngem la fel.
Avem acelea�i vise �i iubim aceea�i limb�.

Limba pe care o vorbe�te un popor e sufletul lui, e cheia libert��ii lui.
Limba e mai mult dec�t ni�te cuvinte, e p�m�ntul �i marea, e portul �i nava.
Limba vorbe�te despre anotimpurile inimii: ruginiul octombrie, verdele aprilie.
Ea ia un lac drept ocean �i sc�nteile drept stele.

�n prezent limba noastr� are nevoie de mai mult spa�iu, de mai mult respect.
Are nevoie s� ne batem pentru ea, are nevoie s-o iubim cu adev�rat.
Rom�na trebuie s� se conjuge la prezentul �i viitorul copiilor no�tri.

Cu subiectele, cu predicatele �i cu complementele noastre creatorii no�tri scriu, c�nt� �i-�i proiecteaz� imaginile pe ecran.

Pentru ca arta s� continue s� ne jaloneze istoria trebuie s� d�m creatorilor no�tri mijlocul de a o transpune �n lucr�rile lor.
Pentru c� lucr�rile lor sunt ale noastre, ale tuturor �i pentru c� un popor f�r� istorie e un popor f�r� speran��.
C�l�toria mea s-a terminat cu ce mai frumoas� dintre imagini.
22.000.000 de rom�ni st�nd al�turi, um�r la um�r.
22.000.000 de rom�ni st�nd �n picioare ferici�i �i m�ndri c� pot spune: aici e acas�!

P�rvu Ana Maria

De la: 9am245788, la data 2011-05-03 23:47:31PRIETENI,

Tocmai am f�cut o c�l�torie prin �ar�.
�ng�dui�i-mi s� v-o povestesc.
Simt �nc� mirosul p�m�ntului reav�n proasp�t despicat de fierul plugului �i al livezilor �nflorite.
V� aud vorbind, v� rev�d z�mbetele.
Rom�nia poart� �i numele noastre: Ion, Ioana, Gheorghe, Gherghina, Petre, Petra, Victor, Victoria...

Suntem unii pentru al�ii insul�, comoar�, izvor �i c�l�uz�.
Tat�, mam�, sor�, frate, vecin, prieten, iubit, iubit�, fiu, fiic�.
Suntem o mare familie.
R�dem la fel, pl�ngem la fel.
Avem acelea�i vise �i iubim aceea�i limb�.

Limba pe care o vorbe�te un popor e sufletul lui, e cheia libert��ii lui.
Limba e mai mult dec�t ni�te cuvinte, e p�m�ntul �i marea, e portul �i nava.
Limba vorbe�te despre anotimpurile inimii: ruginiul octombrie, verdele aprilie.
Ea ia un lac drept ocean �i sc�nteile drept stele.

�n prezent limba noastr� are nevoie de mai mult spa�iu, de mai mult respect.
Are nevoie s� ne batem pentru ea, are nevoie s-o iubim cu adev�rat.
Rom�na trebuie s� se conjuge la prezentul �i viitorul copiilor no�tri.

Cu subiectele, cu predicatele �i cu complementele noastre creatorii no�tri scriu, c�nt� �i-�i proiecteaz� imaginile pe ecran.

Pentru ca arta s� continue s� ne jaloneze istoria trebuie s� d�m creatorilor no�tri mijlocul de a o transpune �n lucr�rile lor.
Pentru c� lucr�rile lor sunt ale noastre, ale tuturor �i pentru c� un popor f�r� istorie e un popor f�r� speran��.
C�l�toria mea s-a terminat cu ce mai frumoas� dintre imagini.
22.000.000 de rom�ni st�nd al�turi, um�r la um�r.
22.000.000 de rom�ni st�nd �n picioare ferici�i �i m�ndri c� pot spune: aici e acas�!

P�rvu Ana Maria

E o poveste frumoasa ! Te-ai plimbat , dar nu ai remarcat ceva ! Nu te mai angajeaza nimeni daca nu stii cel putin limba engleza , doar cu materna ,mori de foame ,in propria-ti tara ! O fi bine ?

Decat batran si sarac mai bine tanar si bogat!

Maica , atata s-au multitransnationalizat privatii astia ,ca peste 50 de de ani ,limba romana o sa fie doar o amintire . Ptiuuuu....norocu' mieu ca o sa vorbesc cu Scaraoschi la vremea aia , ca altfel numa' intr-un monolog as tine-o .

Patria

www.youtube.com/watch?v=M31GyrvB4CQ

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

PATRIA

Patria e o mo�tenire pe care am primit-o �i pe care trebuie s-o transmitem mai departe. R�spundem pentru aceasta �n fa�a �nainta�ilor, a copiilor no�tri �i a urma�ilor no�tri. Aceast� mo�tenire nu ne e permis s-o risipim, nu ne e permis s-o tr�d�m, nu ne e permis s-o p�r�sim. Nu putem transmite copiilor no�tri o Patrie mic�orat�, o Patrie robit�. Trebuie s� evit�m prin toate mijloacele ca ei s� ajung� sclavi, servitori, apatrizi.
Patria nu e doar un pumn de ��r�n�, ci p�m�nt stropit cu s�nge, cu sudoare �i sfin�it prin munc�. Patria e familia mea, familia ta, familia noastr� a tuturor celor care suntem uni�i prin leg�turi de s�nge, de credin��, de cultur�, de limb�. A�a st�nd lucrurile apare clar c�, �n �mprejur�ri extreme, nu trebuie s� ezit�m s� ne d�m �i via�a pentru ea.
�n Patrie, prin ea �i prin str�mo�ii no�tri, primim hrana necesar� pentru suflet: cultura, limba, credin�a, obiceiurile neamului nostru. E ceea ce nu ni se poate smulge din inimi �i nu putem p�r�si.
Dac� Dumnezeu a vrut s� ne n�tem aici �i acum �nseamn� c� prin asta a�teapt� ceva de la noi. Patria e un instrument �n m�na divinit��ii. Slujind Patria �l slujim pe Dumnezeu.
Eroismul �n slujba Patriei nu e constituit numai din faptele de arme excep�ionale, de care abund� istoria noastr� �i pe care trebuie s� fim �i noi gata s� le s�v�r�im, dac� situa�ia o va cere. Eroismul �n slujba Patriei �nseamn� �i munca t�cut�, onest� �i �nd�rjit� de fiecare zi, confruntarea cu priva�iunile, grija de familie, exemplul personal de moralitate �i de ata�ament fa�� de �ar� pe care-l d�m copiilor no�tri. Nu e u�or s� edifici Patria, pu�in c�te pu�in, prin efort sus�inut de fiecare clip�.

Mihail Gh. Bujor (Ghebu)

CAPUL SUS NEAM ROM�NESC!

Orice lucru las� o s�m�n�� din care rena�te. Dintr-o buturug� b�tr�n� �ncol�esc vl�stare tinere. Capul sus neam rom�nesc!
Inima �i t�ria sufletelor puternice, temeiul dreptului �i al libert��ii sunt eterne. �n orice inim� r�m�ne un g�nd ascuns, un loc unde s�m�n�a bun� �ncol�e�te. Popoarele pot fi �ndep�rtate din calea dreapt� sau pot c�dea prad� descuraj�rii, dar d�inuie. �ncerc�rile le dau for�� �i �n�elepciune. Fierul numai prin foc se c�le�te, devine o�el flexibil, se neteze�te �i cap�t� str�lucire.

Mihail Gh. Bujor (Ghebu)

SALUT, OAMENI AI ��RII!

Mi-a pl�cut �ntotdeauna ziua de 1 Decembrie.

Era ziua c�nd bunicul arbora tricolorul rom�nesc la balconul nostru proasp�t vopsit �i �nc�rcat de flori.

�n mintea mea de copil 1 Decembrie era mai ales ziua �n care oamenii mari vorbeau �ntre ei, c�nd p�n� �i vecinul, cu care ne certam mereu, venea la noi ca s� discute cu tata la o bere.

Era o zi de s�rb�toare, o zi a �nfr��irii.

Pentru c� �n ciuda tuturor �icanelor pe care ni le facem,
�n ciuda a tot ce ne dezbin�,
�n ciuda faptului c� unii dintre noi sunt prea s�raci �i unii prea boga�i,
�n ciuda tuturor nedrept��ilor, a s�r�ciei, a lipsurilor,
indiferent din ce parte a ��rii suntem, suntem to�i rom�ni!

Sunt momente c�nd suntem dezbina�i,
sunt momente c�nd suntem dezorienta�i, c�nd nu mai �tim la ce s� vis�m,
sunt momente c�nd consider�m cinismul inteligen��, c�nd indiferen�a ni se pare �n�elepciune.

�in �ns� s� v� spun c� sunt m�ndru c� tr�iesc aici, al�turi de voi,
c� �mpart cu voi acest teritoriu, aceast� istorie �i acest mod de a tr�i.
Sunte�i to�i fra�ii mei!
Pierdem prea mult timp vorbind de ce ne desparte.
Dar de ziua na�ional�, �i nu numai, va trebui s� vorbim �i despre ce ne une�te.

Despre tot ce e frumos �n aceast� via�� pe care ne-o construim �n sud-estul Europei,
despre ace�ti b�rba�i tineri care �n ultimii 20 de ani au devenit ta�i excep�ionali,
despre aceste femei str�lucitoare, curajoase, care, v� anun�, sunt cele mai frumoase femei din lume,
despre tot ce ne poate �ndrept��i s� spunem �A noastr�-i lumea!�

S� facem ca vocea na�iunii noastre s� se aud� tare �i clar �n concertul na�iunilor.
E vocea unui popor generos, bl�nd �i d�rz.
E vocea unui popor creator �i talentat.
E o voce care poart� �n ea ar�i�a verii �i feeria alb� iernii.
E o voce care spune c� suntem aici, c� exist�m �i c� oricine e binevenit la masa noastr� dac� vine cu g�nduri bune.
Nu suntem un popor ne�nsemnat, suntem unul din marile popoare ale lumii.

TR�IASC� ROM�NIA!

Tomescu Ionu�

IUBESC ROM�NIA CU PASIUNE,

Pentru frumuse�ile sale care ��i taie respira�ia, pentru oamenii ei minuna�i.

Pentru iernile ei capricioase �i verile ei toride.

Pentru pacea sa.
Pentru r�zboaiele sale purtate pe forumuri �i bloguri.
Clima de la noi se pare c� nu e compatibil� cu violen�a.

Pentru �ntemeietorii s�i daci �i romani, oameni aspri care au cl�dit-o cu sabia dar �i cu mistria.

Pentru m�nc�rurile sale specifice, folclorul s�u, religia sa cre�tin ortodox�, trecutul s�u, creatorii s�i.

Pentru frumoasa noastr� limb� rom�neasc�

Pentru c� e total diferit� de vecinii s�i care n-au ezitat s�-i invadeze pe al�ii sub pretexte minore �i care se mai �i m�ndresc cu asta.
Pentru poporul nostru d�rz �i r�bd�tor, care a �tiut de cele mai multe ori s�-�i fac� dreptate f�r� s� arunce �ara �n foc �i s�nge.

Patria mea c�nd te p�r�sesc, fie �i numai pentru c�teva zile, ��i simt lipsa �i m� gr�besc s� m� �ntorc la tine �i la locutorii t�i inimo�i.
M� simt acas� pe c�mpiile tale nesf�r�ite, �n mun�ii t�i cu fruntea �n soare, �n satele �i ora�ele tale.
Patria mea te iubesc necondi�ionat �i nu te voi p�r�si niciodat� definitiv.

Popescu Angela

ASPIRA�IE �I SPERAN��

Aspira�ia e floarea speran�ei.
Dac� mediul �n care �nflore�te nu-i este favorabil se usuc� �i se scutur�.
Dac�, dimpotriv�, mediul o ajut�, ea prinde putere �i d� rod.
Dar dac� acest rod e cules �nainte de se fi copt, totul e pierdut.
Coacerea se produce doar c�nd vrea Dumnezeu �i trebuie s� avem �n�elepciunea s� a�tept�m.

Dumnezeu a s�dit �n inima fiec�rui rom�n o floare a speran�ei.
E aspira�ia c�tre o Rom�nie cre�tin�, puternic�, civilizat� �i prosper�.
Acestei aspira�ii na�ionale, acestei flori a speran�ei unui �ntreg popor, �i trebuie un mediu propice pentru a se dezvolta, pentru a prinde putere �i a da rod.
Ne-am str�duit, dup� posibilit��ile noastre, s� contribuim la crearea unui astfel de mediu pentru aceast� floare pre�ioas�.

Maturitatea va veni atunci c�nd va vrea Dumnezeu, f�r� �ndoial�.
Dar noi putem �i trebuie s� �mpiedic�m ca aceast� clip� s� fie am�nat�.
Putem �i trebuie s� facem ca maturizarea s� continue nest�jenit�.
Poate fi acuzat cultivatorul c� vrea s� gr�beasc� nejustificat cre�terea plantelor sale c�nd, prim�vara, le ocrote�te de v�nt �i �nghe�?

�ntre activitatea febril� a materialistului, care �n trufia �i egoismul lui nu se sinchise�te de nimeni �i nimic pentru a reu�i �i iner�ia fatalistului care, tem�ndu-se de efort, �i �ncruci�eaz� bra�ele pe piept c�ut�nd s� se conving� c� apatia lui nu-i dec�t �ncredere �n Dumnezeu, se situeaz� virtutea cre�tinului care munce�te, care se roag�, care s�de�te, care strope�te �i care a�teapt� roadele de la Dumnezeu.

�nc� de la �nceputurile poporului nostru religia s-s aflat peste tot primul loc.
Pentru a ocupa printre na�iuni pozi�ia pe care Dumnezeu ne-a h�r�zit-o, trebuie s� repunem peste tot religia pe primul loc, trebuie ca iubirea de patrie s� fie str�ns legat� de credin�a �n Domnul nostru Iisus Hristos �i de zelul pentru ap�rarea Bisericii Sale.
Instrumentul de care Dumnezeu se va sluji pentru a-i da patriei noastre tr�inicie �i for�� va fi mai pu�in un B�lcescu �i mai mult un p�rinte Ilie Cleopa.

Voi fi acuzat, poate, c� am visuri patriotice care nu se vor realiza niciodat�.
Aceste visuri, dac� sunt visuri, mi-au fost inspirate de citirea integral� a istoriei noastre.
Dar sunt oare visuri? N-am putea vedea �n ele mai degrab� speran�e pe care trecutul nostru ni le justific�, aspira�ii realizabile spre viitorul pe care Dumnezeu ni-l rezerv� pentru �mplinirea destinului nostru na�ional?

Visuri sau aspira�ii, aceste g�nduri �mi r�t�cesc prin acele locuri de pe �ntinsul ��rii unde str�mo�ii au dat lupte grele �i v�d pe p�m�ntul udat cu s�ngele lor neamul nostru st�nd drept �i d�rz �n fa�a noilor pericole care �l amenin��.
E uimitor c�-mi vin idei �ndr�zne�e, c�, reflect�nd la b�t�liile purtate de �nainta�i, �ntrev�d pentru �ar� un viitor glorios?
E uimitor c� doresc cu ardoare �mplinirea destinului neamului nostru pe acest col� de p�m�nt pe care doar Dumnezeu ni-l va putea lua?

Predescu Virgil

CONSIDERA�II

Totul e interdependent.
Ce se �nt�mpl� ��rii, ni se �nt�mpl� �i nou�.
Dac� nu iubim �ara, dac� o batjocorim, pe noi nu ne iubim, pe noi ne batjocorim.
Nu �ara ne apar�ine nou�, ci noi apar�inem ��rii.
S�ngele care ne curge prin vine ne une�te �i face din noi o mare familie, un popor.
Nu noi �esem p�nza vie�ii na�iunii ci Dumnezeu, noi suntem doar firele ei.
Ce facem acestei p�nze, ne-o facem nou� �n�ine.

Am supravie�uit 2.000 de ani pentru c� ne-am f�cut puncte de sprijin din credin�a noastr� cre�tin ortodox�, din p�m�ntul ��rii �i din limba rom�n�.
Credin�a noastr� cre�tin ortodox�, p�m�ntul ��rii noastre �i p�strarea limbii noastre ne vor asigura �n continuare supravie�uirea dac� vom fi destul de �n�elep�i ca s� nu renun��m la ele.
Na�iunile care dispar sunt na�iuni care nu mai au puncte de sprijin.
Na�iunile care �i p�streaz� religia, care nu-�i p�r�sesc p�m�ntul, care �i vorbesc �n continuare limba absorb totul �n jurul lor.

F�r� ata�ament fa�� de �ar� �i fa�� de na�iune, f�r� nimic care s� limiteze derivele egoismului individualist, totul se f�r�mi�eaz�. Credem c� ne putem �mbun�t��i situa�ia singuri, independent de ceilal�i �i pierim cu to�ii.

Tomescu Ionu�

ATACUL
de maior (r) Vasile Tomescu

�uier� gloan�ele, �uier� v�ntul,
Se aude bubuit de tun.
Printre explozii ce r�scolesc p�m�ntul,
Batalionul �i face drum.

St� neclintit �n furtun�, nesupus,
Germen de ordine �n haos,
Camarazi capul sus,
�nainte! Nu-i timp de repaos.

Spice coapte,vie�i secerate,
F�in� alb� a p�inii de pe mas�,
C�ci din r�nile noastre curate,
Speran�a va ��ni mai frumoas�.

O speran�� mai mare, mai fierbinte,
O speran�� �nalt�, nepieritoare.
Nu pl�nge�i pe ale noastre morminte,
Sufletul nostru e o raz� de soare.

15 iunie 1942

FAPT� DE ARME

�n vara lui 1944 cele patruzeci de infirmiere ale unui spital de campanie, aflat undeva dincolo de Prut, au luptat cu arma �n m�n� al�turi de solda�ii care aveau misiunea de a �ine inamicul la distan�� p�n� la evacuarea tuturor r�ni�ilor.
Comandantul spitalului, colonel dr. Petre C�rstea, a declarat despre ele:
�Aceste tinere erau solda�i, solda�i adev�ra�i �i s-au comportat admirabil.�
C�teva zile mai t�rziu, dup� retragerea trupelor noastre, un comisar politic a venit la medicul comandant C�rstea, �n lag�rul unde era �nchis, ca s�-l interogheze despre comandourile de femei din Armata Rom�n�.
- V� �n�ela�i, i-a r�spuns doctorul C�rstea, nu exist� a�a ceva.
- Ba da! Comandoul de femei, care ap�ra spitalul t�u, ne-a ucis nou�zeci de solda�i.
Capturate, b�tute, amenin�ate �i lipsite de hran�, ele au refuzat s� dea informa�ii sau s� scuipe tricolorul nostru. Umilite, torturate, au fost �n cele din urm� �mpu�cate.
Memoria lor trebuie cinstit�, spunea doctorul C�rstea, au c�zut ca ni�te solda�i.

ROM�NIA LA CARE VIS�M

Pe p�m�ntul acesta suntem la noi acas�.
Avem aici dreptul s� spunem despre noi c� suntem cei mai grozavi.

Nu suntem �ntotdeauna cei mai buni sau cei mai iste�i, e adev�rat, dar dac� am ajuns at�t de departe n-a fost degeaba.
Trebuie s� fii puternic pentru a putea cultiva c�mpiilor noastre.
Trebuie s� fii d�rz ca s� schimbi �nfr�ngerea �n victorie �i s-o iei mereu de la cap�t.
Trebuie s� ai s�nge �n vine, nu ap�, ca 2.000 de ani s�-�i r�m�i credincios �ie �nsu�i, felului t�u de a fi, religiei tale, limbii pe care o vorbe�ti.
Dac� am ajuns at�t de departe a fost �i pentru c� am mers m�n� �n m�n�.

Am cl�dit o �ar� unde nimeni nu ne va putea �mpiedica s� ne exprim�m, s� iubim, s� vis�m.
Vis�m o Rom�nie unde prosperitate rimeaz� cu solidaritate.
Rom�nia la care vis�m va fi �nainte de toate un p�m�nt liber.

Cu timpul casa se crap�, balconul se �nclin�, acoperi�ul curge �i �ndoiala �i face loc �ncet, �ncet.
L�s�m ini�iativa tinerilor, ajungem b�tr�ni �i indiferen�i.
�n timp ce acum e momentul s� st�m drept, um�r la um�r, pentru a �nfrunta stihiile.
Nu trebuie s� ne fie indiferent ce Rom�nie l�s�m copiilor no�tri.

Se spune adesea despre religie �i cultur� c� sunt sufletul unui popor �i pe bun� dreptate.
Dar religia �i cultura au nevoie de sus�inere.
Trebuie s�m�n�� bun� dac� vrem roade bune.
Gr�dina e mare, are nevoie de fiecare dintre noi, anotimp dup� anotimp.
C�nd seceta amenin�� trebuie s� stropim pentru a ne p�stra credin�a, pentru a cre�te crea�iile.
�i asta facem...
Merg�nd la sf�nta noastr� biseric� ortodox�, citindu-ne c�r�ile, vizion�ndu-ne filmele, ascult�ndu-ne muzica.

Dac� religia �i cultura sunt sufletul unui popor, limba pe care o vorbe�te e inima lui.
�n rom�n� ne tr�im s�r�cia, nevoile, speran�ele �i fericirea.

�n cinema trebuie adesea trase mai multe duble pentru a se ob�ine una reu�it�.
Poate c� a�a se recl�de�te �i o �ar�!

P�rvu Ana Maria

DATORIE, EGOISM, MORAL� �I IUBIRE CRE�TIN�

Datoria

Ideologia actual�, o ideologie a pl�cerii �i egoismului, ar trebui �nlocuit� cu o ideologie a datoriei �i a generozit��ii.
Datoria pe care ne-o impune �n prezent patria este o necesar� misiune istoric�. Pentru a o �ndeplini trebuie s� renun��m la confort, lene �i del�sare.
E dificil, admit.
Datoria nu are nimic �n comun cu pl�cerile vie�ii, dar datoria ridic� omul mai presus de el �nsu�i �i de instinctele lui imediate.

Dep�irea egoismului

Egoismul, favoriz�nd cultul propriei persoane �i satisfacerea capriciilor individuale, se transform�, prin for�a lucrurilor, �n narcisism cu consecin�e care sunt u�or de sesizat.
Raporturile umane dezinteresate, pe care le �ncurajeaz� generozitatea, sunt �nlocuite de calcule �i tranzac�ii.
Oportunismul �i cinismul detroneaz� respectul.
Marea generozitate creatoare dispare �n folosul meschin�riei sterile.
Pe m�sur� ce personalit��ile noastre se hipertrofiaz� lucrurile �i pierd valoarea, noble�ea, f�r�mi��ndu-se �ntr-o puzderie de atomi mediocri.
M�re�ia uman� face loc r�ut��ii, bestialit��ii �i primitivismului.
Nimic trainic �i valoros nu se poate realiza �n aceast� dezordine.
Omul nu se poate realiza ca om urm�nd panta alunecoas� a instinctelor generate de partea de jos p�ntecului �i de stomac ci, dimpotriv�, p�str�ndu-�i libertatea de a le spune nu.
Omul �i c�tig� noble�ea prin cump�tare �i alegeri care trebuie s� fie alegeri ale capului �i nu ale viscerelor.
Nu este vorba aici de a neglija latura instinctiv� a omului ci de a o dep�i, de a o subordona unui ideal adev�rat care s� nu fie acela al unor pl�ceri nefire�ti �i degradante.
Or tocmai asta se face �n prezent: se incit� animalul din noi.
Trebuie s� scoatem �ngerul din fiar�! Nu un �nger desc�rnat �i himeric, ci un �nger cu chip de om, a c�rui privire se �ndreapt� spre cer, nu spre abis.

Morala

Omul care �i face datoria fa�� de semenii s�i �i patrie este un om care �i p�streaz� �i el libertatea interioar�, exigen�ele proprii, con�tiin�a de sine, dar spre deosebire de egoist �i subordoneaz� fapta la ceva care-i este superior.
Prin aceasta el se autodep�e�te �i-�i realizeaz� un anumit echilibru interior �n acela�i timp spiritual, intelectual �i afectiv.
Pentru a sc�pa de tirania instinctelor josnice �i a egoismului trebuie credin�� �n Dumnezeu �i moral� cre�tin�, adic� o moral� a datoriei �i a sacrificiului pentru aproapele.
Morala cre�tin� presupune st�p�nire de sine, perseveren��, bun sim� �i for�� sufleteasc�.
Aceasta nu exclude entuziasmul, pasiunea, ci dimpotriv�.
De altfel nimic mare nu s-a f�ptuit pe lumea aceasta f�r� pasiune.
Dar pasiunea nu trebuie s� fie patim� instinctual�, ea trebuie s� fie pasiune pentru ideal, pentru adev�r �i pentru bine.
Pasiunea datoriei trebuie s� distrug� patimile.

Puterea de a iubi

Pentru a ne putea face datoria fa�� de semeni �i patrie avem nevoie �i de puterea de a iubi cre�tine�te.
Puterea de a iubi cre�tine�te este calitatea care determin� persoana s� fie atras� de frumuse�e, de bine, de adev�r, de dreptate �i s� fac� din ele obiectul afec�iunii �i dorin�elor sale.
Este o putere creatoare prin excelen��.
Nimic mai puternic, mai generator de fapte bune �i fecunde!
Ea d� na�tere tuturor virtu�ilor, ea inspir� sentimentele cele mai generoase, ea ne impune faptele cele mai bune.
F�r� ea nu exist� ideal, inima e goal� �i ac�iunea steril�.
Prieteni s� avem t�ria, s� avem for�a sufleteasc�, s� avem curajul ca prin credin�� �n Dumnezeu, prin moralitate cre�tin�, iubire de aproapele �i cultul datoriei, Rom�nia s� tr�iasc� ve�nic.

Mare� Bogdan
__________________
AMOR PATRIAE NOSTRA LEX!

REFLEC�II PE MARGINEA C�R�II LUI R�GIS DEBRAY �ELOGIUL FRONTIERELOR�

Frontierele nu sunt bine v�zute de pres�.
S� nu ne a�tept�m de la politicieni s� le laude.
Nici ca evazioni�tii fiscali, speculan�ii financiari, trafican�ii de m�n� de lucru, intelectualii mercenari s�-�i declare iubirea pentru ceea ce le afecteaz� interesele.

Cei s�raci ar trebui s� doreasc� demarcarea strict� a teritoriului.
Singura lor avere e �ara.
Cel care nu are nimic nu se poate bizui dec�t pe Dumnezeu, patrie �i familie.

Orice sistem viu are un �nveli�: lichidul amniotic este pielea fetusului, scoar�a aceea a copacului, frontiera aceea a na�iunii.
Coji�i coaja unui copac, seva nu va mai circula.
Suprima�i frontiera, na�iunea se va stinge.

Unde nu sunt frontiere se ridic� ziduri.

O frontier� nu este un zid.
Zidul �mpiedic� trecerea, frontiera o controleaz�.

La ce folose�te o frontier�? Une�te.
Chiar �i �n timpul unei petreceri cu fo�ti colegi de liceu trebuie �nchis� u�a!

Popescu Angela

De la: oLady, la data 2011-05-04 13:39:23Maica , atata s-au multitransnationalizat privatii astia ,ca peste 50 de de ani ,limba romana o sa fie doar o amintire . Ptiuuuu....norocu' mieu ca o sa vorbesc cu Scaraoschi la vremea aia , ca altfel numa' intr-un monolog as tine-o .

...de c�t s� mor...mai bine emigrez...nu conteaz� unde chiar �i-n Papua Noua Guinee!!!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

DRAPELUL
de maior (r) Vasile Tomescu

Panglic�, cocard� tricolor� sau steag sf�rtecat de gloan�e,
Vibrant� imagine simbol a patriei rom�ne,
C�nd te c�nt sufletu-mi se umple de at�tea elanuri �i speran�e
C� de emo�ie m� pierd de nu mai �tiu de mine.
Tu, a c�rui prezen�� ne d� av�nt �i ne �nsufle�e�te,
Ne une�ti �i ne faci s� avem cu to�i acela�i �el,
De aceea, fie pace sau r�zboi, te urm�m b�rb�te�te
C�ci ne e�ti mai mult dec�t un simplu drapel.

Copii, erai juc�ria noastr� preferat�,
�i ne�ndem�natici, cu m�ini nesigure, tremur�nd,
Te confec�ionam din buc��i de p�nz� colorat�,
Apoi ne amuzam flutur�ndu-te �n v�nt.
�n sf�r�it solda�i �n m�ndra noastr� o�tire,
M�r��luiam cu tine prin sat �n pas de parad�.
C�nt�nd vesel d�deam lumii de �tire
S� ias� la por�i sau la fere�ti s� te vad�.

Dar dac� �ntr-o zi soarta amar�
Ne va chema s� lupt�m du�manul
Pe meleaguri str�ine, departe de �ar�,
�n faldurile tale vom revedea casa, ograda, t�p�anul.
De�i �ntrista�i, privindu-te, ne vom sim�i mai bine.
Nu e�ti singur c�nd camarazii �nal�� tricolorul
�i c�nt� cu patos �De�teapt�-te rom�ne!�...
Atunci dispar oboseala, teama, dorul.

Flutur� drapel!
Tu ne une�ti, ne dai un �el.
Imagine a Rom�niei,
Simbol al bucuriei,
Tu reune�ti �n a ta simplitate
Familie, �ar�, libertate.

12 mai 1940

De la: 9am245788, la data 2011-03-05 15:57:48Dac�:
- suntem uni�i,
- �mp�r�im echitabil �i bune �i rele,
- conlucr�m pentru binele comun,
- suntem curajo�i,
- nu ne pierdem �ncrederea
putem privi cu speran�� viitorul.

Niciodata nu l-am suferit pe mizerabilul de "daca!".

Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina

DESPRE CUVINTE

Cuvintele sunt mai mult dec�t cuvinte.
Cuvintele fream�t�, cuvintele m�ng�ie, cuvintele c�nt�, cuvintele cl�desc, cuvintele rezist�, cuvintele �nving.

Visez, sper, strig, c�nt, sunt.
De 2.000 de ani limba rom�n� r�sun� pe plaiurile noastre.
Ea exagereaz�, ea inventeaz�, ea spune lucrurilor pe nume, ea spune octombrie, ea spune aprilie, ea spune mare, ea spune port, ea spune fric� �i curaj.
Ea spune c�mpii, ea spune mun�i, ea spune copil�rie �i speran��.
Ea spune c� suntem aici de c�nd lumea �i c� vom r�m�ne aici �n vecii vecilor.

C�nd nu sunt rostite corect, c�nd nu mai sunt �n�elese sau c�nd nu mai sunt iubite, cuvintele tac �i dispar uitate.
Le vedem �ndep�rt�ndu-se �ncet, �ncet �i abdic�nd.
Dar putem s� ne �i batem, putem s� �i lupt�m.
Parc� v� aud spun�nd: �vom lupta �mpreun�!�

Cu c�t vor fi mai mul�i poe�i ca s-o scrie �i oameni care s-o vorbeasc� �i s-o c�nte, cu at�t limba noastr� va tr�i mai mult.

P�rvu Ana Maria

"O epoca a unei societati nu se poate termina si nu poate fi �nlocuita de alta, p�na c�nd cele mai joase tendinte ale sale nu sunt consumate si arse complet."

De la: ametist, la data 2011-07-07 12:29:33"O epoca a unei societati nu se poate termina si nu poate fi �nlocuita de alta, p�na c�nd cele mai joase tendinte ale sale nu sunt consumate si arse complet."

ce ne facem ca in loc sa se "consume" aceste tendinte, epoca noua promoveaza cele mai joase tendinte, le multiplica si perfectioneaza si, cu mici exceptii, din asta isi trage seva...

Frumos titlu. Dar ce te faci cind din cauza unor indivizi care au pretentia ca ne conduc, gen....amenzi ptr necultivarea paminturilor, cei ce detin terenuri vor sa vinda proprietatile agricole, la cine se nimereste. Si se nimereste la cei cu mai multi bani. Strainii.
Daca nu ar fi strainii, tot rau ar fi. S-ar stringe in mina unuia singur, proprietatile a mii de oameni.
Deci o singura strigare, de pedepsire a ....railor, duce la disparitia terenurilor agricole din proprietatea bastinasilor....bosimani.
Mai ramine si cu altele.Cu intreprinderile au facut-o. Cu fondul de pensii la fel.
Urmeaza hidrocentralele, resursele minerale, casele ce trebuie renovate in pas repejor, si fortat.
Si totusi sufletul unei tari nu consta in proprietati materiale. Asta e bine.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

DIN NOU DESPRE FRONTIERE

Deschide�i frontierele, construi�i o civiliza�ie universal�, practica�i nomadismul ne spun adep�ii mondializ�rii pe toate mijloacele de informare �n mas�.
Individualismul dezl�n�uit a �nlocuit cet��eanul cu petrec�re�ul amic al pl�cerilor.
Cultura a devenit marf� de pia��.
Pia�a joac� astfel rolul de dizolvant al valorilor tradi�ionale.

Au fost decretate ca perimate suveranit��ile na�ionale �i au fost �nlocuite cu norme obscure elaborate de cercuri tehnocratice transna�ionale, norme numite �drept interna�ional� pentru a le da mai mult� legitimitate.
Un guvern mondial pare aparent s� se impun�. El ar reprezenta des�v�r�irea civiliza�iei universale.
Se pot vedea aici fantasmele elitelor globaliste.

Se vrea transformarea lumii �ntr-un fel de ser� climatizat� artificial.
Cea mai bun� dintre lumi, se spune.
Totu�i acest model nu func�ioneaz�.
Sublima emancipare pe care ar trebui s-o realizeze, individul liber de a-�i crea integral destinul f�t� limite istorice �i politice, este de fapt profund dezumanizant�.

Progresismul globalist a a���at, �n �ncercarea de a se impune, o nevoie c�t se poate de uman�: aceea de a apar�ine unei lumi care nu se reduce la individ dar care nici nu cuprinde �ntreaga omenire.
Omul are nevoie de �nr�d�cinare, de �nscrierea �ntr-un cadru unde s�-�i poat� exercita libertatea personal� �i politic�.
F�r� acest cadru omul va duce o existen�� pur privatizat� av�nd ca singur orizont traiul de azi pe m�ine.

S� l�s�m iluziile!
Trebuie garantat dreptul oamenilor nu doar la emancipare ci �i la conservare.
Nu doar la mi�care ci �i la permanen��.
Nu doar la mod� ci �i la tradi�ii.
De fapt trebuie restaurat� politic o �ntreag� parte a antropologiei umane.
Func�ia protectoare a politicii trebuie reabilitat�.

S� renun��m la mitul desfiin��rii frontierelor care e falimentar!
Statul nu trebuie s� renun�e la specificul s�u istoric pentru c� depolitizeaz� astfel cet��enia transform�nd-o �ntr-un simplu titlu administrativ ca at�tea altele.
Apartenen�a la o na�iune nu-i o fic�iune politic�, de aceea cet��enia care o �nso�e�te nu trebuie bagatelizat� sub pretextul ap�r�rii drepturilor omului.

La fel �i cu valorile.
�n numele luptei cu discrimin�rile suntem pe cale s� descalific�m toate valorile tradi�ionale care ne sus�in na�iunea �i s� sl�bim institu�iile care �i asigur� protec�ia.
Lupta �mpotriva excluderii trebuie purtat� f�r� r�gaz, nu-i a�a?
Rezultatul se vede: inversarea valorilor e dublat� de un relativism radicalizat.

Nu trebuie s� construim o lume nou� ci s� recuper�m ce avea bun cea veche.
Lumea veche era depozitara unei filozofii a limitelor, �n sensul bun al cuv�ntului, care lipse�te celei de acum.
Nu era mai bine nici �nainte, dar cu siguran�� nu e mai bine nici acum.
Tr�iasc� deschiderea, ni se repet� p�n� la sa�ietate.
Tr�iasc� frontierele, r�spundem noi calm.

Popescu Angela

De la: nastasemihail, la data 2011-07-07 22:38:59Frumos titlu. Dar ce te faci cind din cauza unor indivizi care au pretentia ca ne conduc, gen....amenzi ptr necultivarea paminturilor, cei ce detin terenuri vor sa vinda proprietatile agricole, la cine se nimereste. Si se nimereste la cei cu mai multi bani. Strainii.
Daca nu ar fi strainii, tot rau ar fi. S-ar stringe in mina unuia singur, proprietatile a mii de oameni.
Deci o singura strigare, de pedepsire a ....railor, duce la disparitia terenurilor agricole din proprietatea bastinasilor....bosimani.
Mai ramine si cu altele.Cu intreprinderile au facut-o. Cu fondul de pensii la fel.
Urmeaza hidrocentralele, resursele minerale, casele ce trebuie renovate in pas repejor, si fortat.
Si totusi sufletul unei tari nu consta in proprietati materiale. Asta e bine.

Ni se poate lua totul, dar ne va r�m�ne �ntotdeauna un loc ascuns care e doar al nostru: rug�ciunea. �n ea putem str�nge la un loc trecutul, prezentul �i viitorul �i s� le punem sub semnul speran�ei. Dumnezeu d�ruie aceast� mare comoar� tuturor celor ce cred �n El.

Mihail Gheorghe Bujor (Ghebu)

www.youtube.com/watch?v=3gyjR1XSmhs

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2011-07-11 08:48:30www.youtube.com/watch?v=3gyjR1XSmhs[/quote]

pacat ca versul cu Traianul.... ma duce cu gandul la atatia ani pierduti...din progresul bogatei noastre tarisoare

Daniela

De la: daniela_iasi, la data 2011-07-11 08:55:22

De la: Ingrid, la data 2011-07-11 08:48:30www.youtube.com/watch?v=3gyjR1XSmhs[/quote]

pacat ca versul cu Traianul.... ma duce cu gandul la atatia ani pierduti...din progresul bogatei noastre tarisoare

versul va dainui, pe cand ....

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2011-07-11 09:00:14

De la: daniela_iasi, la data 2011-07-11 08:55:22

De la: Ingrid, la data 2011-07-11 08:48:30www.youtube.com/watch?v=3gyjR1XSmhs[/quote]

pacat ca versul cu Traianul.... ma duce cu gandul la atatia ani pierduti...din progresul bogatei noastre tarisoare

versul va dainui, pe cand ....

asa e.... dar ce speram eu dupa revolutie..... si aveam doar 30 de anisori... si aveam atatea planuri....

Daniela

PRIETENI,

Suntem urma�ii dacilor, care au preferat s� moar� pe zidurile cet��ilor lor dec�t s� se predea �i al romanilor, care continuau lupta chiar �i atunci c�nd du�manii se aflau pe str�zile Romei.

Timp de 2.000 de ani ne-am confruntat cu adversari mai puternici ca noi.
Am cunoscut �i victoria �i �nfr�ngerea, dar �n final am r�mas noi �n�ine �i ce era al nostru e �n continuare al nostru.
�tim ce �nseamn� oprimarea de aceea afirm�m sus �i tare c� Rom�nia pe care o vis�m e o Rom�nie pentru to�i locuitorii ei indiferent de etnie.
Avem mintea �i inima deschise �n ciuda a ceea ce s-ar putea spune despre noi.

Avem �n vine s�ngele fierbinte al verilor noastre dar �i Europa �i America.
Viitorul nostru depinde �ns� exclusiv de noi �i de capacitatea noastr� de a r�m�ne fideli idealurilor noastre: unire, dreptate, fr��ie.
Depinde doar de noi �i de c�t de uni�i vom fi ca m�niile noastre s� nu mai fie zadarnice, ca progresele noastre s� fie decisive, ca visele noastre s� aib� putere de lege.

Na�ionalismul nostru nu-i dec�t manifestarea pozitiv� a instinctului nostru de supravie�uire.
Na�ionalismul nostru e comun tuturor popoarelor dornice s� fie ele �nsele �i s� hot�rasc� singure ce vor deveni.

Prieteni, cet��eni ai Rom�niei, sunte�i memoria, realitatea �i viitorul acestui col� de lume.
Fie ca flac�ra fr��iei noastre unite s� ard� pe vecie!

TINERI PENTRU ROM�NIA

INIMA LUI HIALMAR
de Charles Leconte de Lisle

O noapte clar�. Un v�nt �nghe�at. Gerul fa�a o pi�c�.
Mii de viteji zac departe, pe c�mp, ne�ngropa�i,
Cu sabia-n m�n�, cu ochii holba�i. Niciunul nu mi�c�.
Deasupra lor se rote�te mul�ime de corbi ce �ip� turba�i.

Luna rece revars� din �n�l�imi lumina-i pal�.
Hialmar se ridic� dintre mor�ii plini de s�nge
Sprijinindu-se de lama sabiei fr�nte cu m�na goal�.
S�ngele din r�ni �i ��ne�te, dar nu se pl�nge.

- Hei! Care dintre voi mai are suflare,
B�rba�i tineri, plini de via�� �i voinici,
Care, �n zori, r�deau �i c�ntau cu glas tare
Ca mierlele ce �i-au f�cut cuib pe aici?

To�i tac... Coiful mi-e g�urit, armura spart�,
Str�puns� �i securea s-a desprins din coad�.
Ochii-mi s�ngereaz�. Aud o imens� �oapt�
Ca a m�rii sau ca a lupilor porni�i dup� prad�.

Vino aici, corb m�nc�tor de carne de om!
Deschide-mi pieptul cu ciocu-�i de fier.
M� vei reg�si z�c�nd sub al cerului dom.
Hai, du-mi inima cald� la fiica lui Ylmer.

�n Uppsala, unde Jarlii beau bere bun�
Ciocnindu-�i pocalele de aur �i c�nt�,
Acolo du-te-n zbor, haimana nebun�!
Caut�-mi logodnica �i d�-i inima-mi fr�nt�.

�n turnul �nalt, cenu�iu �i str�vechi
O vei g�si a�tept�nd, cu p�rul c�z�ndu-i pe umeri,
Doi cercei de argint fin �i at�rn�-n urechi,
�i ochii-i sunt mai limpezi ca astrul frumoaselor seri.

Du-te, sumbru mesager, spune-i c� de ea mi-e dor
�i arat�-i inima mea. A cui e ea va �ti
Pentru c�-i puternic� �i nu slab� de om tem�tor
�i fiica lui Ylmer, Corbule, ��i va z�mbi!

Eu mor. Din r�ni via�a mi se scurge curat�.
Mi-a trecut vremea. Be�i lupilor s�ngele-mi rubiniu!
T�n�r, curajos, vesel, liber �i f�r� pat�,
M� voi duce s� stau printre Zei �n soarele viu.

Traducere de P�rvu Ana Maria