Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Prototipul transformatorului Tesla, inventa de Nikola in 1888

Pana in 1892, Oficiul de Patente al SUA i-a eliberat lui Tesla peste 40 de brevete pentru inventiile realizate conform principiului campului magnetic rotativ descoperit de el si a elementelor esentiale ale sistemului electric de curent alternativ. In 1895, devenea operationala, la Cascada Niagara, prima hidrocentrala de curent electric alternativ din lume. Emblemele masivelor generatoare instalate acolo purtau numele lui Nikola Tesla si chiar in zilele noastre, marea majoritate a motoarelor electrice inductive aflate in uz pretutindeni in lume au la baza proiectul sau initial. Inventiile sale stau la baza radarului, ciclotronului, televizorului, retelelor mondiale de radio si TV, robotilor, Internetului, pagerelor, telefoanelor celulare sau programului spatial �Razboiul Stelelor� lansat de americani in Razboiul Rece. Toate acestea sunt tributare schitelor lui Tesla. Desi a fost un geniu sclipitor al umanitatii, pe 7 ianuarie 1943, intr-o zi de miercuri, la aproximativ 10:30 PM, Nikola Tesla isi dadea ultima rasuflare, murind singur si uitat intr-o camera mica din hotelul Newyorker. Afara, orasul era insufletit de mostenirea lasata in urma de acest om, mustind de electricitatea obtinuta din viziunea materializata a lui Tesla de a trai intr-o lume complet alimentata de curent alternativ. Tesla este ingropat aproape in obscuritate; un gigant prabusit al inventicii, ale carui descoperiri raman ca fundatie pentru unele dintre cele mai prolifice performante stiintifice atinse de umanitate. Cum s-a ajuns aici? Nikola Tesla era un umanitarist, un idealist si un geniu nepervertit. Desi de cele mai multe ori a fost personificat ca un cercetator nebun, poate ca singurul lui defect a fost acela de a se fi nascut inaintea timpului sau.
Reconstituire moderna a uneia dintre "masinariile" lui Tesla, prin care inventatorul a experimentat energia electrica alternativa

Un copil... altfel
In copilarie, Tesla a avut un frate mai mare, inzestrat cu aptitudini paranormale, care a murit prematur. Parintii celor doi baieti au suferit enorm in urma evenimentului, amintirea realizarilor exceptionale ale fratelui lui Nikola facand ca eforturile fiului ramas sa para neinsemnate. Acest lucru i-a ingreunat simtitor baiatului �misiunea� de a-si impresiona parintii. Tatal lui Tesla, Milutin, insista sa il faca pe, de acum, unicul sau fiu, preot, spre nefericirea baiatului care visa sa devina inginer. Milutin nu era un individ perimat, dimpotriva chiar, era un erudit si un membru marcant al comunitatii, insa genele miraculoase de care Nikola avea sa dea putin mai tarziu dovada, par sa-i fi fost transmise pe linie materna. Provenind dintr-o familie de oameni sclipitori, mama sa Gica demonstra adesea un talent deosebit in improvizarea unor agregate necesare in gospodarie. Cu toate acestea, antrenamentele mentale la care micul Nikola a fost supus de tatal sau, i-au propulsat simtitor geniul pe care avea sa-l demonstreze ulterior intregii lumi.
Inca de mic, Tesla a suferit din cauza unei afectiuni unice, care consta in aparitia unor imagini insotite de puternice strafulgerari luminoase. Era o reactie pe care medicii nu au reusit sa o explice si care izbucnea atunci cand baiatului ii era adresat un anumit cuvant sau cand ochii lui intalneau o anumita imagine. De asemenea, imprevizibilele strafulgerari luminoase se manifestau si atunci cand Nikola se afla in situatii periculoase, stresante, sau cand era foarte vesel. Uneori, devenea capabil sa vada tot aerul din jurul sau umplut cu �limbi de flacari vii�, manifestari subtile ale omniprezentei energiei eterice, a caror intensitate a crescut odata cu inaintarea in varsta si a atins punctul maxim la varsta de 25 de ani.
Un timp, Tesla fost incapabil sa distinga daca imaginile derulate in fata ochilor sai erau reale sau nu. A inteles, insa, ca ceea ce experimenta nu era atat o afectiune, cat o capacitate pe care trebuia sa invete a o stapani. Acest lucru l-a determinat sa nu se mai impotriveasca manifestarilor launtrice ale spiritului sau si sa incerce sa le accepte. Nu numai ca imaginile nu l-au mai luat prin surprindere pe Tesla, dar baiatul a ajuns chiar sa dezvolte o afinitate pentru competenta sa unica de creare a unei realitati proprii, in care putea jongla dupa bunul plac cu diversele planuri virtuale. Nikola si-a cultivat intr-atat de mult aceasta dimensiune paranormala, incat a inceput sa intreprinda ample calatorii mentale, in somn sau in stare de veghe, atat in locuri deja cunoscute cat si in cele nestiute, in orase si tari straine, unde intalnea personaje si isi facea prieteni. Aceste fantezii ii devenisera la fel de dragi precum experientele din viata reala. Atunci cand Nicolae inchidea ochii, el observa de fiecare data un fundal albastru uniform si intunecat, asemanator unui cer nocturn clar si fara stele. Dupa cateva secunde, respectivul camp devenea animat cu numeroase particule verzi scanteietoare, dispuse in numeroase straturi ce avansau incet catre el. Apoi, aparea din dreapta un model format din doua sisteme multicolore de linii paralele apropiate si reciproc perpendiculare, in care predominau galbenul, verdele si auriul. Imediat dupa aceea, liniile cresteau in stralucire si totul devenea plin de puncte sclipitoare, imaginea strabatand incet campul vizual si disparand in circa 10 secunde catre partea stanga. In urma ramanea un fundal neplacut de culoare gri, pe care se perindau imaginile persoanelor vazute de Tesla in timpul zilei, dupa care urma somnul. Daca imaginile nu apareau, noaptea avea sa fie fara somn.
Inca din primii ani de viata, Nicolae deprinde, fara vreo explicatie aparenta, o aversiune puternica fata de cerceii femeilor, facandu-i insa placere sa deseneze alte ornamente, precum bratarile. Observarea unei perle il ducea la extaz, fiind fascinat si de stralucirea cristalelor sau a obiectelor cu muchii ascutite si suprafete plane. Nu s-ar fi atins niciodata de parul altor oameni si ar fi facut febra doar privind o piersica, iar daca intalnea o bucata de camfor (substanta organica cristalizata, incolora, cu miros caracteristic si gust amar, folosita in medicina si in industria celuloidului), aceasta ii producea un puternic discomfort. Obisnuia sa numere pasii in timp ce se plimba si sa calculeze volumul vaselor de supa, al cestilor de cafea si al bucatilor de mancare. Toate actiunile si operatiunile pe care le realiza trebuiau sa fie divizibile cu trei si daca numaratoarea nu ii iesea, se simtea nevoit sa o ia de la capat, chiar daca calculele durau ore intregi.


�Savantul nebun� avea sa schimbe lumea
Colonelul Philip J. Corso, ofiter de informatii american, membru al Consiliului Securitatii Nationale a SUA si sef al Directiei Tehnologii Straine a Armatei Terestre SUA, face unele precizari interesante cu privire la inventiile lui Tesla, dintre care, cele mai multe au fost intelese cu mult dupa moartea sa. Colonelul a fost primul care a sustinut ca inventiile lui Tesla erau atat de avansate si de greu de inteles incat ele au fost reconsiderate numai dupa ce, la Roswell, s-a constatat ca extraterestrii foloseau tehnici� Tesla. Bisturiul-laser gasit in OZN-ul prabusit acolo avea acelasi principiu � fascicolul de energie directionata � ca �Raza Mortii� a istro-romanului. �Chiar inainte ca dramaturgul ceh Karel Capek sa fi nascocit termenul �robot� in piesa �R.U.R.� si inainte ca scriitorul american de literatura SF Isac Asimov sa fi inventat �robotica� in culegerea de povesti �Eu, robotul�, Nikola Tesla crease un �automaton� (soldat mecanic) si un navomodel dirijat�, declara colonelul Corso.

�Geniul Omenirii� cum este supranumit Tesla in anumite cercuri, pare sa fi avut o dorinta obsesiva de pace. Chiar si atunci cand inventa arme apocaliptice, o facea in speranta naiva ca va trimite razboiul in uitare, deoarece toate natiunile ar detine aceeasi putere de a-si distruge reciproc arsenalele. Ideile sale erau atat de radicale pentru vremea lor, atat de indepartate de ceea ce gandeau contemporanii sai, incat au fost ignorate, parand pentru cei mai multi oameni (si chiar cercetatori) fie niste aiureli ale unui savant nebun, fie niste lucruri total nepractice. Totusi, pana si ideile sale cele mai �lunatice� � asa cum au fost planurile de la sfarsitul secolului XIX vizand un bombardier cu decolare si aterizare verticala � par acum perfect functionale.
Pentru ca gratie proiectiilor sale mentale, stia de dinainte faptul ca toate experimentele sale vor fi incununate de succes, Tesla nu era aproape niciodata atent in laborator, studiind sau incercand sa rezolve alte probleme, in vreme ce experimentele sale erau in plina desfasurare
Daca in anii �30 ai secolului XX, inventiile lui Tesla erau publice, dupa moartea sa, in ianuarie 1943, au fost sechestrate si ascunse, sub autoritatea guvernului SUA. Oficial, dupa moartea sa, Nikola Tesla a fost trecut in uitare, dar in realitate inventiile sale au starnit interesul varfurilor Armatei SUA inca din 1945. Tesla oferise acesteia un navomodel telecomandat ce putea fi dirijat prin radio de la distanta si putea lansa torpile asupra flotei inamice. De asemenea, in 1915, Tesla oferise SUA proiectul unei rachete dirijate, mai perfectionata decat celebra V2 a lui Hitler. Cea mai importanta inventie a lui Nikola Tesla pentru apararea SUA si a Terrei ramane, insa, celebra �Raza a Mortii�, despre care credea ca va aduce pacea mondiala, tocmai pentru ca ea putea distruge intr-o clipa orase si armate intregi. Tesla insusi ar fi spus despre arma sa: �Aparatul meu imi permite sa trimit spre un punct foarte indepartat energii de trilioane de ori mai mari decat este posibil cu raze de orice alt fel. Astfel, mii de cai putere pot fi transmisi printr-un fascicul mai subtire decat firul de par si nimic poate rezista.� Tesla a fost coordonator al proiectului Philadelphia si tot el a pus bazele primului accelerator de particule din lume, bazandu-se nu pe teoria relativitatii, mai tarziu emisa de Einstein, ci pe principiul fulgerului globular. Nu ne-am hazarda foarte tare daca am spune ca toata tehnica de astazi, care ne face viata mai usoara, care ne permite comunicarea la distante de mii de kilometri si care anunta sa ne propulseze intr-o dimensiune a cunoasterii si a existentei cu totul nebanuita, a fost ridicata si se afla inca in plina constructie pe pilonii schitelor si inventiilor celui mai mare geniu al umanitatii, Nicolae Tesla.
In jurul nationalitatii lui Tesla, din motive mai mult sau mai putin lesne de inteles, planeaza o controversa puternica. Colonelul Corso il considera sarb, Jan van Helsing il crede croat, iar omenirea intreaga il vede oricum dar numai cu origini romanesti nu. Chiar daca nu s-a nascut in spatiul carpato-danubianio-pontic, Tesla avea totusi sange romanesc, mostenint din genele parintilor sai istro-romani, membri ai comunitatilor romanesti din Croatia.

Tesla a avut incredere ca se av extrage energie direct din mediu.
Insa in acei ani, era mai rentabil petrolul. Si mai banos.
Cind faci populatia dependenta de ceva, ai venitul asigurat. Asa gindeau mai marii acelor vremuri.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

24.

Cam atat despre Tesla. Sa stii ca si-au adus o importanta contributie in evolutia voastra. Dar nu pot trece la altul decat daca iti arat si viata lui Edison. Parintele gramofonului, si poate si a becului. Cu toate ca nu toate inventiile lui sunt binemeritate, insusindu-si pe nemerit si alte idei pe care le-a dezvoltat. Oricum a fost si el o minte luminata, care reusea sa speculeze orce moment. Si la Tesla cat si la altii ca Edison, Faradey si Franklyn am asistat de apropape de experientele lor. M-am angajat sub diverse servici , care variau de la om de serviciu, in laboratoarele lor, pana si a da cate o mana de ajutor, la carat sau altele. Sub forma asta eram mai aproape de ei. Tarziu dupa ce plecau ei , ramaneam s fac si ordine. Asezam la locul lor pe rafturi divrse aparate , ramase abandonate intr-o dezordine de nedescris, sau , spalam diferite eprubete sau alte vase chimice, ramase murdare din urma diverselor experimente. Toata incaperea era plina de fire si cabluri, care , de multe ma impedicam de ele. Asa ca aveam de treaba. Printre picaturi mai exploatam la maxim orce fel de energie gasita de ei. Cateodata ramaneam pana tarziu in laboratoare, ca sa fac si eu insumi , experiente sau experimente , cu ce se gasea si ce era in laborator. Unele experiente a lui Tesla si chiar Franklyn, avea sa ma coste viata dupa cum spuneau ei. Si mare minune pe ei atunci ca scapam de fiecare data. Binenteles ca nu am suflat nimic, nici un cuvintel despre provienenta noastra. Cat mai aveam energie in inele mai profitam si noi de a ne deplasa de fiecare data Ba in America in multe orase sau in Europa , dupa caz. Pana nu aparuse telecomunicatiile , radioul inventate mai tarziu de alt mare fizician , de care o sa spun la timpul potrivit, ne multumeam la diversele stiri care apareau prin scrisori apoi presa si mai tarziu la telegraf. Ma uimea zelul vostru de a recupera atatia mii de ani de stinta, in numai cateva sute de ani, si unde pana atunci erati cufundati in bezna necunoasterii. A fost o explozie mare. La unele experimente mai veneam si noi cu idei , dar asa mai modeste ca sa nu se prinda astia. Lucram la ei cu schimbul. Oricum trebuia sa si ne intretinem. Iar asa , gandeam noi pe atunci , poate reusim sa impuscam doi iepuri, cum se spune la voi. Numai ca am ramas cu impuscatul din pacate... Dar inainte de a trece la Edison as vrea o cafea de la tine , de data asta.
Mara se executa scurt. Poate chiar izbitor de amabila. Ramas singur ramasei sa-mi fac ordine in ganduri. ``La urma urmei nu e nici o nenorocire. Ce Daca?... hai ca m-am prostit. Oare m-am molipsit si eu de viciile umane? Oare m-a cuprins si pe mine gelozia? Nu te prosti, imi spuneam in gand. Nu ar fi nici prima si nici ultima. Dar asta simt ca are ceva specil pentru mine. Fleacuri!...Poate asa o fi ...``
Dar intra Mara in sufragerie , intrerupandu-ma din ganduri.
Ei , ce ai ramas asa? Poti continua daca iti face placere...
Pune tava cu cafelele jos, apoi isi ea si ea una. Atac si eu ce a mai ramas. Pe tava mai era si niste sandwich-iuri. Le atac hotarat si pe ele. Mi se facuse foame de atat povestit. Parca ghicindu-mi gandurile Mara spuse:
Ia, cred ca povestile te-au rapus...
Dupa ce termin doua sandwich-iuri ma apuc sa sorb din ceasca de cafea. Avea un gust totusi ciudat. O intreb totusi:
Ce ai pus in cafea de asta data?
Putina esenta de rom si esnta de vanilie. Nu asa ca e mai parfumata ?
Da ai dreptate , cafea cu parfum de femeie...Unde am mai auzit eu asta? ....
Poi ai avut de unde afla prin periglinarile tale....Da , ai dreptate era un serial la TV. Apropo tu de ce nu ai TV?
Am ...trei ! Dar daca sunt singura ...Sunt stricate de cativa ani. Poate te uiti si tu la ele cand termini , sau ai timp, sa vezi ce are, poate il faci ca ma mai iau si eu cu el. Poate din trei faci unul...
Da ! Dupa ce termin si cu Edison iti promit ca ma uit si la ele, sa vad ce au...
Thomas Edison
A nu se confunda cu Thomas Addison.

"Genius este unul inspira�ie la sut�, nou�zeci �i nou� la sut� transpira�ie."
- Thomas Alva Edison, lunar Harper (septembrie 1932)
Nascut Thomas Alva Edison
11 februarie 1847
Milan, Ohio, Statele Unite ale Americii
Sa stins din viata 18 octombrie 1931 (�n v�rst� de 84)
West Orange, New Jersey, Statele Unite ale Americii
Inventor profesia, om de �tiin��, om de afaceri
Religie- Deist
So�ia Mary Stilwell (m. 1871-1884)
Mina Miller (1886-1931 m)
Copiii Marion Estelle Edison (1873-1965)
Thomas Alva Edison Jr. (1876-1935)
William Leslie Edison (1878-1937)
Madeleine Edison (1888-1979)
Charles Edison (1890-1969)
Theodore Miller Edison (1898-1992)
P�rin�ii Samuel Ogden Edison, Jr. (1804-1896)
Nancy Matthews Elliott (1810-1871)
Au fost multi de Edison...
Locul de nastere lui Edison �n Milano, Ohio

Thomas Alva Edison (unsprezecelea februarie 1847 - 18 octombrie 1931) a fost un inventator american, om de �tiin��, �i om de afaceri care au dezvoltat mai multe dispozitive care au influentat foarte mult viata din intreaga lume, inclusiv fonograf, camera film, �i o lung� durat�, practica, bec electric. Poreclit "Vr�jitorul din Menlo Park" (acum Edison, New Jersey), de c�tre un reporter de ziar, el a fost unul dintre inventatorii primul s� aplice principiile produc�iei de mas� �i munca �n echip� mare la procesul de inven�ie, �i, prin urmare, este deseori creditat cu crearea primul laborator de cercetare industrial�.

Edison este inventatorul treilea cel mai prolific din istoria, exploata�ie 1093 brevete SUA �n numele s�u, precum �i mai multe brevete �n Regatul Unit, Fran�a, �i Germania. El este creditat cu numeroase inven�ii care au contribuit la comunicarea de mas� �i, �n special de telecomunica�ii,. Acestea au inclus un simbol stoc, un �nregistrator de vot mecanic, un acumulator pentru o masina electrica, energie electric�, muzic� �nregistrat� �i imagini �n mi�care. Lucrarea sa avansata �n aceste domenii a fost un rezultat de �nceputul carierei sale ca un operator de telegraf. Edison originea conceptului �i punerea �n aplicare a de generare a energiei � electrice �i de distribu�ie pentru locuin�e, �ntreprinderi, �i fabrici - o dezvoltare crucial �n lumea industrializat� modern�. Sta�ie de puterea Lui a fost pe Insula Manhattan, New York.


Thomas Edison sa n�scut �n Milano, Ohio, �i a crescut �n Port Huron, Michigan. El a fost al �aptelea �i ultimul copil al lui Samuel Ogden Edison, Jr. (1804-1896, n�scut �n Marshalltown, Nova Scotia, Canada) �i Nancy Elliott Matthews (1810-1871, n�scut �n Chenango County, New York). [2] [ necesit� citare] Tat�l s�u a trebuit s� scape din Canada, pentru c� el a luat parte la rebeliunea preten�ii Mackenzie din 1837. [necesit� citare] Edison se considera a fi de origine olandez�.

�n �coal�, mintea Edison tinerilor de multe ori pribegit, �i profesorul s�u, reverendul Engle, a fost auzit numindu-l "addled". Acest lucru sa �ncheiat lui Edison de trei luni de �colarizare oficiale. Edison a amintit mai t�rziu, "Mama mea a fost efectuarea de mine Ea a fost at�t de adev�rat, at�t de siguri de mine. �i am sim�it c� ceva sa traiesc pentru, cineva nu trebuie s� dezam�geasc�." Mama lui �l homeschooled. O mare parte din educa�ia lui a venit de la lectur� RG Parker �coala de Filozofie naturale �i Uniunea Cooper....

De la: nastasemihail, la data 2011-07-18 23:04:46Tesla a avut incredere ca se av extrage energie direct din mediu.
Insa in acei ani, era mai rentabil petrolul. Si mai banos.
Cind faci populatia dependenta de ceva, ai venitul asigurat. Asa gindeau mai marii acelor vremuri.

Tesla, scula aia care se foloseste la tamplarie?

Nustiu daca numele Teslei are legatura cu Tesla, dar nu ar fi exclus sa o fi inventat si pe asta , mai stii... Desi nu cred.

De la: Tramp, la data 2011-07-19 15:13:32

De la: nastasemihail, la data 2011-07-18 23:04:46Tesla a avut incredere ca se av extrage energie direct din mediu.
Insa in acei ani, era mai rentabil petrolul. Si mai banos.
Cind faci populatia dependenta de ceva, ai venitul asigurat. Asa gindeau mai marii acelor vremuri.

Tesla, scula aia care se foloseste la tamplarie?

Nicolas, Nicolae Tesla.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Eu il consider cel mai mare inventator. Inaintea lui Edison. Dupa ce am aflat ca Edison i-a preluat niste inventii.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Edison a dezvoltat probleme de auz la o v�rst� fraged�. Cauza de surditate s�u a fost atribuit unei bout de scarlatin� �n timpul copil�riei �i recurente netratate-infec�ii ale urechii medii. Pe la mijlocul carierei sale Edison atribuit afectarea auzului de a fi lovit pe urechi de c�tre un conductor de tren atunci c�nd laboratorul s�u chimic� �ntr-un vagon de marfa a luat foc �i a fost aruncat din tren in Smiths Creek, Michigan, impreuna cu aparatura si produse chimice. �n ultimii s�i ani el a modificat povestea s� spunem c� prejudiciul a avut loc atunci c�nd conductorul, �n a ajuta-l pe un tren �n mi�care, la ridicat de urechi.

Familia lui Edison a fost nevoit s� se mute la Port Huron, Michigan, atunci c�nd calea ferat� izolate Milano, �n 1854, dar via�a lui nu a fost dulce-amaruie. A v�ndut bomboane �i ziare privind circula�ia trenurilor de la Port Huron la Detroit, �i-a v�ndut legume, pentru a suplimenta veniturile sale. Acest lucru a inceput sirul lung lui Edison a asocia�iilor antreprenoriale ca el a descoperit talentul s�u ca un om de afaceri. Aceste talente �n cele din urm� l-au dus la gasit 14 companii, inclusiv General Electric, care este �nc� �n existen�� ca fiind unul dintre cele mai mari companii cotate la burs� din lume.
Telegrafist

Edison a devenit un operator de telegraf, dupa ce a salvat trei ani, Jimmie MacKenzie de a fi lovit de un tren fugar. Tatal lui Jimmie, agent de sta�ie J.U. Mackenzie de Mount Clemens, Michigan, a fost at�t de recunosc�tor c� el a instruit Edison ca un operator de telegraf. Loc de munc� lui Edison telegrafie prima deplasare din Port Huron a fost la Stratford Junction, Ontario, pe calea ferata Trunk Grand [10] �n 1866., La varsta de 19 ani, Thomas Edison sa mutat in Louisville, Kentucky, �n cazul �n care, ca un angajat al Western Union, el a lucrat biroului Associated Press din s�rm� de �tiri. Edison a solicitat schimbul de noapte, ceea ce ia permis o multime de timp pentru a petrece la cei doi preferat distrac�iile-lectur� �i experimentare. �n cele din urm�, acesta din urm� de pre-persoane l-au costat slujba. Intr-o noapte �n 1867, el a fost de lucru cu o baterie plumb-acid, c�nd a varsat acid sulfuric pe podea. Ea a fugit �ntre dusumele si pe biroul sefului sau de mai jos. �n diminea�a urm�toare Edison a fost concediat. [11]

Unul dintre mentorii sai pe parcursul acestor ani de �nceput a fost un telegrafist colegi �i inventator pe nume Franklin Leonard Papa, care a permis tinerilor s�r�cite de a tr�i �i lucra �n subsolul lui Elizabeth, New Jersey acas�. Unele dintre inven�iile lui Edison mai vechi au fost legate de telegrafie, inclusiv un cota�ia ac�iunilor. Primul s�u brevet a fost pentru recorder vot electrice, (US Patent 90646), [12], care a fost acordat� la 1 iunie 1869. [13]
C�s�torii �i copii
Mina Edison in 1906

La 25 decembrie 1871, Edison c�s�torit de 16 ani Mary Stilwell, pe care sa �nt�lnit cu dou� luni �nainte ca ea a fost angajat la unul din magazinele sale. Ei au avut trei copii:

Marion Estelle Edison (1873-1965), poreclit "Dot" [14]
Thomas Alva Edison, Jr. (1876-1935), poreclit "Dash" [15]
William Leslie Edison (1878-1937) Inventator, absolvent al Scolii Sheffield �tiin�ific la Universitatea Yale, 1900. [16]

Maria Edison a murit pe 09 august 1884, eventual de la o tumoare la creier. [17]

La data de 24 februarie 1886, la v�rsta de treizeci �i nou�, Edison c�s�torit de 20 de ani, Mina Miller �n Akron, Ohio. [18] Ea a fost fiica a inventatorului Lewis Miller, co-fondator al institu�iei Chautauqua �i un binef�c�tor al metodist caritate. Ei au avut, de asemenea, trei copii:

Madeleine Edison (1888-1979), care sa c�s�torit cu John Eyre Sloane [19] [20].
Charles Edison (1890-1969), care a preluat compania la moartea tat�lui s�u �i care mai t�rziu a fost ales guvernator al New Jersey [21]. El a luat, de asemenea, responsabil de laboratoare tat�lui s�u experimental �n West Orange.
Theodore Edison (1898-1992), (MIT Fizica 1923), a avut peste 80 de brevete de credit lui.

Mina supravie�uit Thomas Edison, murind pe 24 august 1947 [22]. [23]
�nceput cariera
Fotografia de Edison cu fonograful s�u, adoptate de Mathew Brady �n 1877

Mary avut un mielu�el
Thomas Edison recitare "Maria a avut un Miel Mica"
Probleme ascult acest fi�ier? A se vedea mass-media de ajutor.

Thomas Edison a �nceput cariera ca un inventator �n Newark, New Jersey, cu repetor automat� �i alte dispozitive sa �mbun�t��it telegrafic, dar inven�ia care ia adus primul anun� a fost fonograf �n 1877. Aceast� realizare a fost at�t de nea�teptat de c�tre publicul larg ca s� apar� aproape magice. Edison a devenit cunoscut ca "Vrajitorul din Menlo Park," New Jersey. Fonograf prima sa �nregistrat pe staniol �n jurul valorii de un cilindru canelat, dar a avut o calitate slab� a sunetului �i �nregistr�rile ar putea fi jucat doar de c�teva ori. �n 1880, un model reproiectat folosind cerate cilindri din carton a fost produs� de c�tre Alexander Graham Bell, Chichester, �i Tainter Charles. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care Thomas Edison a continuat s� lucreze la propria sa "fonograf perfec�ionat."
Menlo Park (1876-1881)

C�s�torii �i copii
Mina Edison in 1906

La 25 decembrie 1871, Edison c�s�torit de 16 ani Mary Stilwell, pe care sa �nt�lnit cu dou� luni �nainte ca ea a fost angajata la unul din magazinele sale. Ei au avut trei copii:

Marion Estelle Edison (1873-1965), poreclit "Dot" [14]
Thomas Alva Edison, Jr. (1876-1935), poreclit "Dash" [15]
William Leslie Edison (1878-1937) Inventator, absolvent al Scolii Sheffield �tiin�ific la Universitatea Yale, 1900. [16]

Maria Edison a murit pe 09 august 1884, eventual de la o tumoare la creier. [17]

La data de 24 februarie 1886, la v�rsta de treizeci �i nou�, Edison c�s�torit de 20 de ani, Mina Miller �n Akron, Ohio. [18] Ea a fost fiica a inventatorului Lewis Miller, co-fondator al institu�iei Chautauqua �i un binef�c�tor al metodist caritate. Ei au avut, de asemenea, trei copii:

Madeleine Edison (1888-1979), care sa c�s�torit cu John Eyre Sloane [19] [20].
Charles Edison (1890-1969), care a preluat compania la moartea tat�lui s�u �i care mai t�rziu a fost ales guvernator al New Jersey [21]. El a luat, de asemenea, responsabil de laboratoare tat�lui s�u experimental �n West Orange.
Theodore Edison (1898-1992), (MIT Fizica 1923), a avut peste 80 de brevete de credit lui.

Mina supravie�uit Thomas Edison, murind pe 24 august 1947 [22]. [23]
�nceput cariera
Fotografia de Edison cu fonograful s�u, adoptate de Mathew Brady �n 1877

Mary avut un mielu�el
Thomas Edison recitare "Maria a avut un Miel Mica"
Probleme ascult acest fi�ier? A se vedea mass-media de ajutor.

Thomas Edison a �nceput cariera ca un inventator �n Newark, New Jersey, cu repetor automat� �i alte dispozitive sa �mbun�t��it telegrafic, dar inven�ia care ia adus primul anun� a fost fonograf �n 1877. Aceast� realizare a fost at�t de nea�teptat de c�tre publicul larg ca s� apar� aproape magice. Edison a devenit cunoscut ca "Vrajitorul din Menlo Park," New Jersey. Fonograf prima sa �nregistrat pe staniol �n jurul valorii de un cilindru canelat, dar a avut o calitate slab� a sunetului �i �nregistr�rile ar putea fi jucat doar de c�teva ori. �n 1880, un model reproiectat folosind cerate cilindri din carton a fost produs� de c�tre Alexander Graham Bell, Chichester, �i Tainter Charles. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care Thomas Edison a continuat s� lucreze la propria sa "fonograf perfec�ionat."
Menlo Park (1876-1881)

Inova�ie major� Edison a fost primul laborator de cercetare industrial�, care a fost construit �n Menlo Park, New Jersey. A fost construit cu fonduri din v�nzarea de QUADRUPLEX telegraf lui Edison. Dup� demonstra�ia sa de telegraf, Edison nu a fost sigur c� planul s�u ini�ial s�-l v�nd� pentru 4.000 dolari la 5.000 $ a avut dreptate, a�a c� a cerut Western Union pentru a face o ofert�. El a fost surprins s� aud� le ofere 10.000 de dolari, [necesit� citare], care a acceptat cu recuno�tin��. The QUADRUPLEX telegraf Edison a fost primul mare succes financiar, �i Menlo Park a devenit prima institu�ie �nfiin�ate cu scopul specific de a produce inova�ie tehnologic� �i �mbun�t��ire constant�. Edison a fost atribuit �n mod legal cu cele mai multe dintre inventiile produse acolo, de�i mul�i angaja�i efectuat de cercetare �i dezvoltare sub conducerea sa. Personalul s�u a fost, �n general, a spus s� efectueze de ghidare lui �n efectuarea de cercet�ri, iar el le-a condus greu pentru a produce rezultate.
Lui Edison de laborator Menlo Park, scoase la Greenfield Village, la Muzeul Henry Ford din Dearborn, Michigan. (Not� organ fa�� de peretele din spate)
William J. Hammer, un inginer de consultanta electrice, a inceput �ndatoririle sale ca un asistent de laborator la Edison, �n decembrie 1879. El a asistat la experimente pe telefon, fonograf, cale ferat� electric�, separator de minereu de fier, de iluminat electric, precum �i alte inven�ii �n curs de dezvoltare. Cu toate acestea, Hammer a lucrat �n primul r�nd pe lamp� electric� cu incandescen�� �i a fost pus �n sarcina de teste �i �nregistr�rilor pe acel dispozitiv. In 1880, el a fost numit inginer-�ef al Lucr�rilor Lamp Edison. �n primul s�u an, a plantelor �n conformitate cu Director General Francis Robbins Upton s-au dovedit 50000 l�mpi. Potrivit lui Edison, Hammer a fost "un pionier de iluminat electric incandescent".
Thomas Edison este primul succes bec model de lumin�, utilizat �n demonstra�ii publice, la Menlo Park, decembrie 1879

Aproape toate brevetele lui Edison au fost brevete de utilitate, care au fost protejate pentru o perioad� de 17 ani si a inclus inventii sau procese care sunt electrice, mecanice, chimice sau �n natur�. Aproximativ o duzina de patente au fost de proiectare, care protejeaz� un design ornamental de p�n� la o perioad� de 14 ani. Ca �i �n cele mai multe patente, inventii el a descris si a adus imbunatatiri in anii anteriori. Brevetul de fonograf, �n schimb, a fost f�r� precedent, ca descrie primul dispozitiv pentru a �nregistra �i a reproduce sunete. Edison nu a inventat primul bec lumina electric�, dar �n schimb a inventat lumina comerciale pentru prima dat� practic cu incandescen��. Mul�i inventatori mai devreme a avut l�mpile cu incandescen�� conceput anterior, inclusiv Henry Woodward, Evans �i Mathew. Al�ii care au dezvoltat timpuriu, �i nu comercializau practic l�mpile cu incandescen�� electrica, inclus Humphry Davy, James Bowman Lindsay, Moise G. Farmer, William E. Sawyer, Joseph Swan �i Heinrich G�bel. Unele dintre aceste becuri timpurii au avut defecte, cum ar fi o durat� de via�� extrem de scurta, cheltuiala ridicata de produce, �i a curentului electric de �nalt� tensiune, ceea ce le face dificil de aplicat pe scar� larg� comerciala. �n 1878, Edison a aplicat filament termen lung la elementul de s�rm� str�lucitoare care transport� curent, de�i in limba englez�, inventatorul Joseph Swan a folosit acest termen, �nainte de acest lucru. Swan a dezvoltat o lumin� cu incandescen��, cu un filament de lung� durat� la aproximativ �n acela�i timp ca Edison, ca becurile mai devreme Swan nu avea rezisten�� ridicat� necesare pentru a fi o parte eficienta a unui utilitate electrice. Edison �i co-lucr�torilor stabilite cu privire la sarcin� de a crea de lung� durat� becuri. �n Marea Britanie, Joseph Swan a fost �n m�sur� s� ob�in� un brevet de pe lamp� cu incandescen�� pentru ca, desi el a fost de luare de succes l�mpile de ceva timp �nainte de Edison a fost tardiv �n aplicarea pentru brevete de inven�ie, astfel cererea a fost prezentat� de c�tre Edison, dar a e�uat din cauza unei sc�p�ri �n elaborarea cererea lui Edison de brevet . Imposibil de a mobiliza capitalul necesar �n Marea Britanie din cauza acestei, Edison a fost for�at s� intre �ntr-un joint venture cu Swan (cunoscut sub numele de Ediswan). Swan a recunoscut c� Edison l-au anticipat, spun�nd c� "Edison are dreptul la mai mult dec�t mine ... el a v�zut mai mult �n acest subiect, mult dec�t mine, �i prev�zute �i cu condi�ia de detalii pe care nu am �n�eles, p�n� c�nd am v�zut sistemului s�u". Prin 1879, Edison a produs un nou concept: o lamp� cu rezisten�� ridicat� �ntr-un vid foarte ridicat, ceea ce ar arde de sute de ore. �n timp ce inventatorii au produs mai devreme de iluminat electric, �n condi�ii de laborator, dat�nd la o demonstra�ie de un fir luminos de Alessandro Volta in 1800, Edison sa concentrat asupra cererii comerciale, �i a fost �n m�sur� s� v�nd� la concept la locuin�e �i �ntreprinderi de c�tre mass-produc�toare de relativ lung durat� becuri electrice �i crearea unui sistem complet de produc�ie �i distribu�ie de energie electric�.

25.
- Dar ca sa intelegi inventiile de care s-au folosit si alti inventatori, trebuie sa-ti spun si despre Radio. Radioul inventat de Nicola Tesla
Radioul Radioul este o metoda de transmitere a sunetului prin unde radio care sunt unde electromagnetice. Undele radio calatoresc prin aer. Nicola Tesla, un fizician sarb din America, a inventat undele radio dar existenta lor a fost promovata de Guilermo Marconi, un inventator italian. El a construit un sistem care putea transmite si primi semnale radio de la o distanta de mai putin de 3 km. In 1895 a trimis un semnal radio si dupa 2 ani a primit un raspuns radio din Canada, semul �s� in limbajul Morse. Odata cu aceasta descoperire a inceput sa se dezvolte telegrafia si folosirea codului Morse care a fost foarte important mai ales pentru comunicarea intre nave in cazul unor dezastre pe mare. Primul care a transmis un mesaj vocal prin undele radio a fost Reginald Fessenden in 1900. Nikola Tesla a inceput in 1900 constructia primei statii de radio, dar din lipsa de fonduri, a abandonat ideea. Totusi el este considerat cel care a inventat ideea de statie de radio cu emisiuni.


De�i �n zilele noastre �i-a pierdut aura magic� de odinioar�, radioul reprezint� una din marile realiz�ri tehnologice ale umanit��ii. De aproape 100 de ani radioul ne permite s� trimitem sunete prin aer cu viteza luminii. Dar c��i dintre noi �tiu ce se �nt�mpl� de fapt �ntr-un asemenea aparat?
�nainte de a intra �n am�nunte privind modul �n care func�ioneaz� radioul, l�sa�i deoparte faptul c� sunte�i at�t de obi�nui�i cu un asemenea dispozitiv �i g�ndi�i-v� o clip� c�t de misterios ar fi p�rut un aparat de radio unui om chiar inteligent din trecutul nu prea �ndep�rtat, c�nd �nc� undele electromagnetice erau necunoscute: o cutie care produce sunete inteligibile! Oric�t ai c�uta �n�untrul lui, nu vei g�si niciun sunet, chiar de mergi cu disec�ia p�n� la nivelul cel mai profund al p�r�ilor componente... Unii filozofi moderni au folosit aceast� analogie pentru a sugera c� nu vom g�si niciodat� cauza con�tiin�ei, pentru c� ar fi produs� de creierul uman a�a cum sunetul este produs de radio. Dar s� revenim la lucruri mai concrete...
Undele radio
Undele radio reprezint� un tip de radia�ie electromagnetic�, o form� de energie care �i schimb� propriet��ile, �i oscileaz� foarte rapid. Undele radio au dou� caracteristici �nrudite: frecven�a �i lungimea de und�. Frecven�a exprim� de c�te ori �ntr-o secund� unda oscileaz�, deci �i schimb� puterea (amplitudinea) asociat�. Lungimea de und� reprezint� distan�a dintre dou� maxime ale oscila�iei undelor electromagnetice �i este dat� de rela�ia dintre viteza de deplasare a undei (300000 de km/s �n cazul tuturor undelor electromagnetice care se deplaseaz� prin aer) �mp�r�it� la valoarea frecven�ei anterior descrise. Undele radio de frecven�e joase au lungimi de und� mari (sute de metri), �n timp ce undele radio de frecven�� �nalt� au asociate lungimi de und� scurte (de ordinul centimetrilor).
�n esen��, radioul folose�te o tehnologie foarte simpl�. Folosind componente electronice ieftine se pot construi emi��toare �i receptoare radio simple. Orice configura�ie de dispozitiv radio pentru emisie-recep�ie presupune existen�a unui transmi��tor �i a unui receptor. Rolul transmi��torului este de a prelua un anume tip de mesaj, cum ar fi vocea unui solist, imagini �n cazul unui receptor TV sau date pentru modemurile radio, s� �l codifice sub forma unei unde electromagnetice sinusoidale �i s� �l transmit� prin aer sub forma undelor radio. Rolul receptorului este, desigur, recep�ia acestor unde radio precum �i decodificarea �i extragerea mesajului util din structura lor. At�t emi��torul, c�t �i receptorul folosesc antene pentru a radia (transmite), respectiv recep�iona undele electromagnetice.
C�l�toria incredibil� a sunetului pe calea radioului AM
Pute�i vedea �n fotografia de mai jos, pa�ii parcur�i de o und� sonor� de la microfonul artistului, pe calea aerului, p�n� �n casele dumneavoastr�. Trebuie remarcat c� elementele reprezentate grafic prin numerele 3-5, �i anume generatorul de semnal, modulatorul �i emi��torul sunt localizate la nivelul sta�iei de radio de unde se emit programele �n eter, pe c�nd cele de la 6 la 10 (antena receptoare, amplificatorul, demodulatorul, filtrul �i difuzorul) se reg�sesc �n orice receptor radio AM (aparatul de radio). Schema de mai jos presupune �i prezen�a unui semnal audio live, deci vocea unui artist este preluat� printr-un microfon (1), amplificat� (2) �i transmis� generatorului de semnal.

1. Microfonul
Vibra�iile sonore generate de artist ac�ioneaz� asupra microfonului, unde sunetul este convertit �ntr-un semnal electric foarte slab. Odat� cu �n�l�imea tonului redat de artist, cre�te �i frecven�a undei sonore asociate.
2. Amplificatorul
Acest semnal electric este amplificat. Se poate vedea pe figur� c� semnalul de intrare este mai plat (de amplitudine mai mic�) dec�t cel de ie�ire. Amplitudinea m�rit� a semnalului de ie�ire indic� faptul c� acesta este mult mai puternic. De remarcat �i c� frecven�a semnalului de intrare �i a celui de ie�ire sunt identice.
3. Generatorul semnalului purt�tor
Generatorul de und� creeaz� un semnal radio de �nalt� frecven��. Frecven�a acestui semnal este de c�teva ori mai mare dec�t frecven�a undei sonore. Acest semnal va "purta" semnalul audio prin atmosfer� �i se mai nume�te, pe scurt, �i "purt�toare".
4. Modulatorul
Amplitudinea semnalului purt�tor (��n�l�imea� sinusoidei din desen) este alterat�, sau modulat�, termenul preferat �n jargonul tehnic, pentru a reflecta schimb�rile de amplitudine ale semnalului audio original. Trebuie remarcat cum o copie a semnalului audio este vizibil� �n jum�t��ile superioar� �i inferioar� ale undei purt�toare. De la modalitatea de modula�ie a semnalului util, �n acest caz modula�ia �n amplitudine, provine acronimul AM, care desemneaz� o anumit� band� de frecven�e �n care emit sta�iile radio care folosesc aceast� tehnologie.
5. Emi��torul
Semnalul radio (electric la nivelul acesta) ajunge la antena emi��toare �i la nivelul acesteia se genereaz� c�mpul electromagnetic corespunz�tor, o und� radio, care se propag� �nspre exterior omnidirec�ional.
6. Antena receptoare
O anten� recep�ioneaz� unda radio undeva �n aria de acoperire a emi��torului. Dac� antena este foarte departe de emi��torul radio, semnalul recep�ionat va fi foarte slab.
7. Amplificatorul
Semnalul recep�ionat, de amplitudine redus�, este amplificat.
8. Demodulatorul
La acest nivel semnalul radio este �njum�t��it. Din moment ce ambele componente con�in aceea�i informa�ie audio, doar una este necesar�.
9. Filtrul
Semnalul este trecut printr-un filtru, care �ndep�rteaz� componenta purt�toare a acestuia. Ceea ce r�m�ne este semnalul audio propriu-zis.
10. Difuzorul
Semnalul audio astfel ob�inut genereaz� vibra�ii ale diafragmei difuzorului, gener�nd unde sonore echivalente cu vocea artistului transmis� din loca�ia sta�iei radio.

FM vs AM
Radioul FM functioneaz� similar radioului AM. Diferen�a apare la modalitatea de alterare, deci de modula�ie a undei purt�toare. �n cazul radioului AM (amplitude modulation), amplitudinea (puterea) semnalului variaz� pentru a �ncorpora componenta informa�ional� de sunet. �n cazul FM-ului (frequency modulation) frecven�a semnalului purt�tor este cea care variaz�.
Semnalele FM au un mare avantaj �n fa�a semnalelor AM. Ambele sunt susceptibile s� sufere mici varia�ii de amplitudine. �n cazul unei transmisii AM, acestea genereaz� ceea ce numim �parazi�i�, un semnal radio nedorit. �n cazul unei transmisii FM, micile varia�ii de amplitudine nu influen�eaz� calitatea semnalului recep�ionat, deoarece componenta audio este codificat� prin schimb�ri ale frecven�ei purt�toarei, astfel c� receptorul FM poate ignora modific�rile de amplitudine, neap�r�nd distorsion�ri ale semnalului original.
Cum este emis� o und� radio?
Suntem a�adar la momentul �n care un semnal electric pleac� spre antena unei sta�ii radio. Cum trece semnalul �n aer sub form� de und� electromagnetic�? Trebuie s� realiz�m c� semnalul este un curent electric, practic electroni �n mi�care printr-un fir metalic, de obicei cupru. Atomii constituen�i ai firului de cupru au ceva �n comun � to�i au 1 sau 2 electroni pe orbitalul superior, electroni care nu au o leg�tur� foarte str�ns� cu restul atomului. Este nevoie de o foarte redus� cantitate de energie pentru a �ndep�rta electronul de atomul p�rinte. Cu suficient� energie, electronii de pe ultimul nivel ai tuturor atomilor se vor mi�ca la unison. Vor trece de la atomul ini�ial la unul vecin �.a.m.d.
S� revenim la semnalul radio. Electronii au o mi�care de du-te vino, cre�nd un c�mp electromagnetic �n jurul firului metalic. Ace�tia urmeaz� aceea�i mi�care �i �n antena emi��toare, gener�nd un c�mp electromagnetic �n jurul acesteia. Diferen�a este c� dac� firul este ecranat (izolat), pentru a re�ine c�mpul electromagnetic �n interior, �n cazul antenei acest lucru nu se petrece, iar c�mpul electromagnetic generat este radiat �n toate direc�iile cu viteza luminii. C�l�tore�te p�n� �nt�lne�te antenele miilor de receptoare din zonele limitrofe, iar la recep�ie se petrece fenomenul invers: c�mpul electromagnetic genereaz� un curent electric �n antena receptoare, curent care este amplificat �i procesat de c�tre aparatul de radio.

De�i �n zilele noastre �i-a pierdut aura magic� de odinioar�, radioul reprezint� una din marile realiz�ri tehnologice ale umanit��ii. De aproape 100 de ani radioul ne permite s� trimitem sunete prin aer cu viteza luminii. Vre�i s� �ti�i ce se �nt�mpl� de fapt �ntr-un asemenea aparat?
De�i �n zilele noastre �i-a pierdut aura magic� de odinioar�, radioul reprezint� una din marile realiz�ri tehnologice ale umanit��ii. De aproape 100 de ani radioul ne permite s� trimitem sunete prin aer cu viteza luminii. Dar c��i dintre noi �tiu ce se �nt�mpl� de fapt �ntr-un asemenea aparat?
�nainte de a intra �n am�nunte privind modul �n care func�ioneaz� radioul, l�sa�i deoparte faptul c� sunte�i at�t de obi�nui�i cu un asemenea dispozitiv �i g�ndi�i-v� o clip� c�t de misterios ar fi p�rut un aparat de radio unui om chiar inteligent din trecutul nu prea �ndep�rtat, c�nd �nc� undele electromagnetice erau necunoscute: o cutie care produce sunete inteligibile! Oric�t ai c�uta �n�untrul lui, nu vei g�si niciun sunet, chiar de mergi cu disec�ia p�n� la nivelul cel mai profund al p�r�ilor componente... Unii filozofi moderni au folosit aceast� analogie pentru a sugera c� nu vom g�si niciodat� cauza con�tiin�ei, pentru c� ar fi produs� de creierul uman a�a cum sunetul este produs de radio. Dar s� revenim la lucruri mai concrete...
Radioul FM functioneaz� similar radioului AM. Diferen�a apare la modalitatea de alterare, deci de modula�ie a undei purt�toare. �n cazul radioului AM (amplitude modulation), amplitudinea (puterea) semnalului variaz� pentru a �ncorpora componenta informa�ional� de sunet. �n cazul FM-ului (frequency modulation) frecven�a semnalului purt�tor este cea care variaz�.
Semnalele FM au un mare avantaj �n fa�a semnalelor AM. Ambele sunt susceptibile s� sufere mici varia�ii de amplitudine. �n cazul unei transmisii AM, acestea genereaz� ceea ce numim �parazi�i�, un semnal radio nedorit. �n cazul unei transmisii FM, micile varia�ii de amplitudine nu influen�eaz� calitatea semnalului recep�ionat, deoarece componenta audio este codificat� prin schimb�ri ale frecven�ei purt�toarei, astfel c� receptorul FM poate ignora modific�rile de amplitudine, neap�r�nd distorsion�ri ale semnalului original.
Cum este emis� o und� radio?
Suntem a�adar la momentul �n care un semnal electric pleac� spre antena unei sta�ii radio. Cum trece semnalul �n aer sub form� de und� electromagnetic�? Trebuie s� realiz�m c� semnalul este un curent electric, practic electroni �n mi�care printr-un fir metalic, de obicei cupru. Atomii constituen�i ai firului de cupru au ceva �n comun � to�i au 1 sau 2 electroni pe orbitalul superior, electroni care nu au o leg�tur� foarte str�ns� cu restul atomului. Este nevoie de o foarte redus� cantitate de energie pentru a �ndep�rta electronul de atomul p�rinte. Cu suficient� energie, electronii de pe ultimul nivel ai tuturor atomilor se vor mi�ca la unison. Vor trece de la atomul ini�ial la unul vecin �.a.m.d.
S� revenim la semnalul radio. Electronii au o mi�care de du-te vino, cre�nd un c�mp electromagnetic �n jurul firului metalic. Ace�tia urmeaz� aceea�i mi�care �i �n antena emi��toare, gener�nd un c�mp electromagnetic �n jurul acesteia. Diferen�a este c� dac� firul este ecranat (izolat), pentru a re�ine c�mpul electromagnetic �n interior, �n cazul antenei acest lucru nu se petrece, iar c�mpul electromagnetic generat este radiat �n toate direc�iile cu viteza luminii. C�l�tore�te p�n� �nt�lne�te antenele miilor de receptoare din zonele limitrofe, iar la recep�ie se petrece fenomenul invers: c�mpul electromagnetic genereaz� un curent electric �n antena receptoare, curent care este amplificat �i procesat de c�tre aparatul de radio.

Unde se situeaz� transmisiile AM �i FM �n cadrul spectrului electromagnetic ?
Semnalele radio AM sunt cele din zona 550 kHz � 1600 kHz. Radioul FM emite �ntre 88 MHz �i 108 MHz.
Pe ce distan�e au acoperire emisiile AM �i FM?
Toate undele electromagnetice c�l�toresc �n linie dreapt� prin mediile de transmisie uniforme a�a cum este �i cazul atmosferei inferioare. De aceea, majoritatea undelor radio str�bat mediul �nconjur�tor p�n� c�nd �nt�lnesc zone muntoase sau p�n� c�nd curbura scoar�ei terestre nu mai permite semnalului s� ajung� la receptorul de la o poten�ial� destina�ie. Este motivul pentru care majoritatea emi��toarelor sunt montate �n v�rful cl�dirilor foarte �nalte sau �n zone cu relief �nalt � crestele mun�ilor �i dealurilor, pentru a putea deservi o suprafa�� (pe care literatura de specialitate o nume�te �arie de acoperire�) c�t mai mare.
Totu�i, �n cazul undelor radio de frecven�� joas� (sub 30 MHz), fenomenul de reflexie care apare la contactul cu particulele �nc�rcate electric din componen�a ionosferei, ajut� la propagarea undelor pe suprafe�e mult mai mari. �n loc s� treac� prin ionosfer� �i s� ajung� �n spa�iul cosmic asemenea undelor de �nalt� frecven��, undele radio de frecven�� joas� sunt reflectate �napoi c�tre P�m�nt. Ca bonus, condi�iile superioare de reflexie de la orele dimine�ii creeaz� premisele unor transmisii de o calitate superioar� la matineu, m�rind aria de acoperire a unui turn de transmisie la c�teva mii de kilometri. De�i sta�iile FM ofer� �nalt� fidelitate, cele AM au o arie de acoperire mult superioar�.

Normal primul aparat de radio portabil , a fost cel cu `galena`. I se spunea asa , datorita faptului ca folosea o piesa la detectia semnalului , o componenta cu sulfura de stibiu, care se mai chema si `galena`. Inaintea lui s-a folosit si `lampile ` impropiu spus, ele find de fapt tuburi electronice. Si asa a inceput primul aparat cu o trioda. Apoi si cu o dioda tot de sticla. Apoi au evaluat lampile avand functii multiple, de la amplificator de inalta frecventa apoi detectie , schimbatoare, oscilatoare, detectie, amplificatoare de joasa frecventa, Mixer, filtru, si multe alte etaje de amestec. Daca la inceput acestea erau destul de mari , cat o lampa de iluminat cu gaz, acestea au evoluat in timp , micsorandu-se considerabil si dimensiunile. Primul aparat de radio a fost cu amplificare directa. Apoi a aparut cel reflex. Dupa care heterodina , si in final Superheterodina. I se spunea asa ca , semnalul era prelucrat sau trecea printr-o etapa de `heterodinare. Cand aceste aparate au ajuns la perfectiune , a aparut si semiconductoarele, dand nastere la aparitia si a tranzistorilor, si mai tarziu si implicit si a integratelor. Acum cu un singur `cip` faci un radio. Iar inainte un aparat `bun` pe vremuri era cat o masa.
- Am si eu un aparat tot asa de vechi de dupa razboi. Parca ii spune : ` Traviata`.
- Da dupa razboi au aparut multe si variate modele de aparate de radio. Unele aveau si Pick-up-uri...
- Da si al meu are pick-up...Nu stiu daca o sa mai mearga, am si multe discuri de care nu m-as desparti...
- O sa-l studiez si pe el. Desi daca e cu lampi , nu sunt prea multe sanse...mai bine cumpara ceva mai modern...Un DVD ceva...

Sper sa nu va plictisit, atatea detalii tehnice. dar le vad utilitatea la poveste....

26.
- Dar sa ne intoarcem la Edison...

�n doar un deceniu lui Edison, Menlo Park de laborator au extins pentru a ocupa dou� blocuri in ora�. Edison a spus ca vrea laborator pentru a avea "un stoc de aproape orice tip de material imaginabil". Un articol de ziar tip�rit �n 1887 relev� seriozitatea cererii sale, preciz�nd laborator con�inute "Opt mii de tipuri de produse chimice, orice fel de �urub f�cut, fiecare dimensiune de ac, orice fel de cablu sau s�rm�, p�r de oameni, cai, porci, vaci, iepuri, capre, cochet�, c�mile ... m�tase �n fiecare textura, coconi, diferite tipuri de copite, din�i de rechin, coarne de cerb, carapace de broasc� �estoas� ... plut�, r�in�, lacuri �i ulei, pene de strut, coada unui paun, jet, chihlimbar, cauciuc, minereuri toate ... " �i lista poate continua

Peste biroul s�u, Edison afi�at o pancart� cu citat celebru Sir Joshua Reynolds ":". Nu exist� nici oportun s� care un om nu va recurge, pentru a evita munca real� a g�ndirii Acest slogan a fost postat reputa�ia �n mai multe loca�ii �n �ntreaga alte instala�iei.

Cu Menlo Park, Edison a creat primul laborator industrial preocupat de crearea de cuno�tin�e �i de control, apoi aplicarea acestuia.
Carbon telefon transmi��tor

In 1877-1878, Edison a inventat si dezvoltat microfon de carbon folosit in toate telefoanele, �mpreun� cu receptorul Bell p�n� �n anii 1980. Dup� litigiilor privind brevetele prelungite, �n 1892 un tribunal federal a decis c�-�i Edison nu Emile Berliner-a fost inventat de microfon de carbon. Microfonul de carbon a fost, de asemenea, utilizat �n emisiunile de radio �i de munc� adresa publicului prin anii 1920.
De iluminat electric
Edison �n 1878
Istoria becului

Baz�ndu-se pe contribu�iile altor dezvoltatori �n ultimii trei sferturi de veac, Edison adus �mbun�t��iri semnificative la ideea de lumin� cu incandescen��, �i de lichidare �n con�tiin�a public� drept "inventatorul" de bec.

Dup� mai multe experimente cu platina si alte metale filamente, Edison a revenit la un filament de carbon. Primul test de succes a fost pe 22 octombrie 1879; [30] a durat 40 de ore. Edison a continuat s� se �mbun�t��easc� acest design �i de 04 noiembrie 1879, a depus pentru SUA de brevet 223898 (acordat �n 27 ianuarie 1880) pentru o lamp� electric� cu ajutorul "un filament de carbon sau �ncol�cit benzi �i conectat la Platina firele de contact". [31] De�i brevetului descris mai multe moduri de a crea filament de carbon, inclusiv "bumbac �i fir lenjerie, atele din lemn, lucr�ri spiralat �n diverse moduri", [31] nu a fost p�n� la c�teva luni dup� ce a fost acordat brevet care Edison �i echipa sa au descoperit o carbonizat de bambus filament care ar putea dura peste 1.200 de ore. Ideea de a folosi acest material special, prime provenit de la lui Edison amintind examinarea sa privind o fire c�teva dintr-un pol de pescuit bambus timp ce v� relaxa�i pe malul Battle lacului, �n stadiul actual de zile din Wyoming, �n cazul �n care el �i al�i membri de o echipa stiintifica a avut c�l�torit astfel �nc�t s� poat� observa �n mod clar o eclipsa totala de soare din 29 iulie 1878, din F�ia Continental�.
U. S. Patent # 223898: Electric-Lamp. Eliberat 27 ianuarie 1880.

�n 1878, Edison a format Edison Electric Company Lumina din New York City cu finantatori mai multe, inclusiv JP Morgan �i membrii familiei Vanderbilt. Edison a f�cut prima demonstra�ie public� a lui bec incandescent la 31 decembrie 1879, �n Menlo Park. Acesta a fost �n acest timp c� el a spus:"Vom face electricitatea atat de ieftine incat numai cei bogati vor arde lum�n�ri."

Lewis Latimer a aderat la Edison Electric Company Lumina �n 1884. Latimer a primit un brevet �n ianuarie 1881 pentru "Procesul de carburi de fabrica�ie", o metod� mai bun� pentru produc�ia de filamente de carbon pentru becuri. Latimer a lucrat ca inginer, un desenator si un martor expert in litigiilor legate de brevete pe lumini electrice.

Compania George Westinghouse a cump�rat Philip Diehl lui concurente lamp� drepturile de induc�ie de brevet (1882) pentru 25.000 $, fortand titularilor de brevet Edison s� perceap� un tarif mult mai rezonabile pentru utilizarea a drepturilor de brevet Edison �i sc�derea pre�urilor a l�mpii electrice .

La data de 08 octombrie 1883, Oficiul de Brevete din SUA a hot�r�t c� brevetul lui Edison sa bazat pe munca lui William Sawyer �i, prin urmare, a fost invalid. Litigii a continuat timp de aproape �ase ani, p�n� la 06 octombrie 1889, atunci c�nd un judec�tor a decis c� cererea lui Edison electrice �mbun�t��ire lumina pentru "a filament de carbon de inalta rezistenta" a fost valabil. Pentru a evita o posibil� b�t�lia �n instan�� cu Joseph Swan, a c�rei britanic brevet de inventie a fost distins cu un an �nainte de a lui Edison, el �i Swan format o companie mixta numita Ediswan s� produc� �i s� comercializeze inventia din Marea Britanie.

Mahen Teatru din Brno �n ceea ce este acum Republica Ceh�, a fost prima cl�dire public� din lume de a utiliza lampi electrice lui Edison, cu instalarea supravegheat de c�tre asistentul lui Edison la inventarea l�mpii, Francis Jehl �n septembrie 2010, o sculptur� de trei becuri gigant a fost ridicata in Brno, �n fa�a teatrului.
Distribu�ia energiei electrice

Edison brevetat un sistem de distribu�ie a energiei electrice �n 1880, care a fost esen�ial� pentru a valorifica inven�ia a l�mpii electrice. La data de 17 decembrie 1880, Edison a fondat Edison Company luminoas�. Compania a stabilit de utilitate primul investitor cu capital electric in 1882 de la Pearl Street Station, New York City. Acesta a fost pe 04 septembrie 1882, c� Edison pornit lui Pearl Street generatoare postului sistemului electric de distribu�ie de putere, care a oferit 110 vol�i, curent continuu (CC), la 59 de clien�i �n Manhattan.

27.

La �nceputul anului, �n luna ianuarie 1882 a avut loc pornirea de la sta�ia de aburi a generatoarele de putere de la Viaduct Holborn �n Londra. Sistemul de alimentare DC cu condi�ia livr�rile de energie electric� la l�mpile de strad� �i de locuin�e mai multe privat la o scurt� distan�� de sta�ie. La data de 19 ianuarie 1883, primul sistem standardizat de iluminat cu incandescen�� care utilizeaz� fire electrice aeriene de �nceput serviciul �n Roselle, New Jersey.

Adev�ratul succes lui Edison, ca �i cea a prietenului s�u Henry Ford, a fost �n capacitatea sa de a maximiza profiturile prin stabilirea de mas� sistemele de produc�ie �i de drepturile de proprietate intelectual�. George Westinghouse si Edison au devenit adversari, din cauza promov�rii lui Edison de curent continuu (CC) pentru distributia energiei electrice �n loc de curent alternativ mult mai usor de transmis (AC), sistem inventat de Nikola Tesla �i promovat de c�tre Westinghouse. Spre deosebire de DC, AC ar putea fi intensificate la tensiuni foarte mari, cu transformatoare, si trimis peste fire mai sub�iri �i mai ieftine, �i retransmis din nou la destina�ie pentru distribuirea c�tre utilizatori. Curentulalternativ ridicat la o tensiune foarte inalta , datorita transformatoarelor de forta, era mai usor de transmis catre utilizatori. Si era si mai ieftin.

�n 1887 au existat 121 Edison centralelor �n Statele Unite, cu livrare DC energie electric� c�tre consumatori. �n cazul �n care limit�rile DC au fost discutate de c�tre public, Edison a lansat o campanie de propagand� pentru ai convinge pe oameni c� AC a fost mult prea periculos pentru a utiliza. Problema cu DC a fost faptul c� centralele electrice ar putea furniza energie electric� DC punct de vedere economic doar pentru clien�ii care erau la o departare de 1mila si jumate.(circa 2,4 km) de la sta�ia de generatoare, astfel c� a fost numai potrivit pentru districtele de afaceri central. Atunci c�nd George Westinghouse a sugerat utilizarea de �nalt� tensiune de curent alternativ, pentru ca s-ar putea transporta sute de kilometri de energie electric� cu pierderea de putere minima, Edison a dus un "r�zboi de curenti" pentru a nu fi adoptat AC.

R�zboi �mpotriva AC l-au determinat s� se implice �n dezvoltarea �i promovarea pe scaunul electric (cu ajutorul AC) ca o �ncercare de a portretiza AC a avea poten�ial letal mai mare dec�t DC. Edison a continuat s� realizeze o campanie de scurt�, dar intens� de interzicere a utiliz�rii de curent alternativ sau de a limita c�derea de tensiune admisibile �n scopuri de siguran��. Ca parte a acestei campanii, angaja�ii lui Edison electrocutate public animalelor pentru a demonstra pericolul de AC; curenti alternativ electrice sunt ceva mai periculoase, ca frecven�ele care aproape 60 Hz au un poten�ial semnificativ mai mare pentru inducerea fatale "fibrila�ie cardiac�" dec�t cu curenti directi. Pe una dintre cele mai multe ocazii notabile, in 1903, muncitorii lui Edison a electrocutat pe Topsy un elefant de la Luna Park, l�ng� Coney Island, dup� ce ea a ucis mai mul�i b�rba�i �i proprietarii ei a vrut s-o omoare. [Compania sa filmat electrocutare].

AC DC �nlocuie�te �n cele mai multe cazuri de distribuire de generare de energie �i, extinderea gamei enorm �i �mbun�t��irea eficien�ei de distribu�ie a energiei electrice. De�i utilizarea pe scar� larg� a pierdut �n cele din urm� favoarea DC pentru distribu�ie, ea exist� �i ast�zi �n principal pe distan�e lungi de �nalt� tensiune direct� sistemele actuale de transport (HVDC). De distribu�ie de joas� tensiune DC continuat s� fie folosite �n zone centrul orasului de mare densitate pentru mul�i ani, dar �n cele din urm� a fost �nlocuit cu re�ea de distribu�ie a AC de joas� tensiune �n multe din ele. DC a avut avantajul c� b�ncile mari ar putea s� men�in� puterea bateriei continua prin �ntreruperi scurte de aprovizionare electrice de la produc�tori �i de sisteme de transport. Utilit��i, cum ar fi Commonwealth Edison din Chicago a avut convertizoare rotative sau cu seturi de motor-generator , care ar putea schimba la AC DC �i AC la diferite frecvente la inceputul pana la mijlocul secolului 20. Utilitare furnizate redresoare pentru a converti de joas� tensiune AC-DC DC pentru sarcini, cum ar fi lifturi, ventilatoare si pompe. Au fost �nc� 1600 clien�ii DC in centrul orasului New York din 2005, �i un serviciu a fost �n cele din urm� �ntrerupt numai �n 14 noiembrie 2007 [43]. Cele mai multe sisteme de metrou �nc� mai sunt alimentate cu curent.

Fluoroscopie

Edison este creditat cu proiectarea �i producerea de fluoroscope primul disponibil comercial, o masina care foloseste razele X pentru a lua radiografii. P�n� la Edison a descoperit c� wolframat ecrane fluoroscopiei de calciu a produs imagini mai luminoase dec�t ecranele de bariu platinocyanide folosit ini�ial de c�tre Wilhelm R�ntgen, tehnologia a fost capabil s� produc� numai pentru imagini foarte slabe. Design-ul fundamental al fluoroscope lui Edison este �nc� �n uz ast�zi, �n ciuda faptului c� �nsu�i Edison a abandonat proiectul dup� ce a pierdut aproape vederea proprie �i r�nind grav asistentul s�u, Clarence Dally. Dally a f�cut el �nsu�i un experiment- om cobai pentru proiect fluoroscopia �i �n procesul ei a fost expus la o doz� de radia�ii penetrante. El a murit mai t�rziu cu leziuni provocate de expunere. �n 1903, un Edison miscat, a spus "Nu vorbi cu mine despre raze X, mi-e team� de ele."

Frank J. Sprague, un matematician competent �i fostul ofi�er naval, a fost recrutat de c�tre Edward H. Johnson �i au aderat la organiza�ie Edison �n 1883. Una dintre contribu�iile semnificative Sprague la Laboratorul de Edison la Menlo Park a fost s�-�i extind� metode matematice lui Edison. In ciuda convingerii comuna ,ca Edison nu a folosit matematica, analiza de notebook-uri sale arat� c� el a fost un ghidul de perspicace analizei matematice efectuate de asisten�ii s�i, cum ar fi Francis Robbins Upton, de exemplu, determinarea parametrilor critice ale sistemului s�u de iluminat electric, inclusiv rezisten�a lamp� printr-o analiz� sofisticat� de legea lui Ohm, legea Joule �i economie

Un alt de asisten�ii lui Edison a fost Nikola Tesla.

28.

Un alt Asistent a lui Edison a fost si Nikola Tesla
Tesla a sus�inut c� Edison ia promis 50.000 dolari dac� el a reu�it s� fac� �mbun�t��iri planurilor lui de genera�ie DC. C�teva luni mai t�rziu, atunci c�nd Tesla a terminat lucrarea �i a cerut s� fie pl�tit, el a spus ca Edison a r�spuns, "C�nd vei deveni un american cu drepturi depline, ve�i aprecia o gluma american." Tesla a demisionat imediat. Cu salariul lui Tesla de 18 dolari pe s�pt�m�n�, plata s-ar fi ridicat la o suma foarte mare ce, ceea ce ar fi trebuit sa pl�teasc� inca 53 ani ", iar suma a fost egal� cu capitalul ini�ial al companiei. Tesla a demisionat c�nd a fost refuzat un raise la $ 25 pe s�pt�m�n� . De�i Tesla a acceptat o Medalie Edison mai t�rziu �n via��, �i aceast� serie de alte evenimente negative cu privire la Edison a r�mas cu Tesla. A doua zi dup� ce Edison a murit, New York Times con�inea o acoperire extins� a vie�ii lui Edison, cu avizul negativ doar provenind de la Tesla, care a fost citat ca afirm�nd:
``El nu a avut nici un hobby, �ngrijit de nici un fel de distrac�ii de orice fel �i a tr�it �n dispre�ul absolut al normelor de cele mai elementare de igien�. [...]�tiind doar un pic teoria �i calculul , l-ar fi salvat 90% din for�a de munc�. Dar el a avut o adev�rat� sfidare pentru �nv��area de carte �i de cuno�tin�e matematice, �ncrez�ndu-se in intregime instinctul inventatorului s�u �i sim�ul practic american.

Unul dintre citate celebre lui Edison cu privire la �ncerc�rile sale de a face lumina in lume sugereaz� c�, probabil, Tesla a avut dreptate cu privire la metodele lui Edison de lucru: "Dac� voi g�si modalit��i de 10,000 ceva nu va func�iona, nu am reu�it eu nu sunt descuraja�i, deoarece fiecare. �ncercare de gre�it la aruncat este un alt pas �nainte "
C�nd Edison a fost un om foarte b�tr�n �i aproape de moarte, a spus: `c� cea mai mare gre�eal� pe caree a facut-o el , nu a respectat pe Tesla si munca sa.
Au fost 28 de b�rba�i recunoscute ca Pionieri Edison.
Cheia pentru a averilor lui Edison a fost telegrafie. Cu cuno�tin�ele acumulate de ani de lucru ca un operator de telegraf, a �nv��at elementele de baz� de energie electric�. Acest lucru ia permis s� fac� avere lui timpuriu, cu cota�ia ac�iunilor, prima de energie electric� pe baz� de sistem de difuzare. Edison patentat de sunet de �nregistrare �i de reproducere a fonograful, �n 1878. Edison a fost acordat, de asemenea, un brevet pentru aparatul de fotografiat film sau "Kinetograph". El a f�cut design electromecanic, �n timp ce sa angajat WKL Dickson, un fotograf, a lucrat la dezvoltarea fotografic� �i optic�. O mare parte din creditul pentru inven�ia apar�ine Dickson. �n 1891, Thomas Edison a construit un Kinetoscope, sau peep-gaura vizualizator. Acest aparat a fost instalat �n arcade penny, �n cazul �n care oamenii ar putea viziona filme de scurt metraj, simplu. Kinetograph �i kinetoscope , avand 20 de persoane in public in 1891.

La data de 09 august 1892, Edison a primit un brevet pentru un telegraf cu dou� sensuri. �n aprilie 1896, Vitascope Thomas Armat lui, fabricate de fabrica Edison �i comercializate �n numele lui Edison, a fost utilizat pentru proiect imagini �n mi�care, �n proiec�ii publice �n New York City. Mai t�rziu, el a expus imagini �n mi�care cu coloana sonora voce pe �nregistr�ri cilindru, mecanic sincronizat cu filmul.
Leonard Cushing Kinetograph 1894.ogv
Iunie 1894 Leonard-Cushing meci. Fiecare dintre cele �ase runde de un minut �nregistrate de c�tre Kinetoscope a fost pus la dispozi�ia expozan�ilor pentru 22.50 dolari [52] Clientii care au vizionat runda final� a v�zut. Leonard �nscrie un dobor�re.

Oficial kinetoscope Europei, atunci c�nd a intrat bogat om de afaceri american Irving T. Bush (1869-1948) a cump�rat de la firma Continental Comert lui Franck Z. Maguire �i Joseph D. Bachus o duzina de masini. Bush a plasat de la 17 octombrie 1894, primul kinetoscopes �n Londra. �n acela�i timp, compania franceza Kin�toscope Edison Michel et Alexis Werner cump�rat aceste ma�ini pentru pia�a din Fran�a. �n ultimele trei luni din 1894 Compania Continental Comert v�ndut sute de kinetoscopes �n Europa (de exemplu, ��rile de Jos �i Italia). �n Germania �i �n Austria-Ungaria kinetoscope a fost introdus de c�tre Deutsche Gesellschaft-�sterreichische-Edison-Kinetoscop, fondat� de Ludwig Stollwerck [53] a Stollwerck Schokoladen-S�sswarenfabrik & Co din K�ln. Kinetoscopes ajuns prima oar� �n Belgia, la T�rguri la �nceputul anului 1895. Lui Edison Kin�toscope Fran�ais, o companie belgian�, a fost fondat� la Bruxelles, la 15 ianuarie 1895, cu drepturile de a vinde kinetoscopes �n Monaco, Fran�a �i coloniile franceze. Principalii investitori �n aceast� societate au fost industria�i belgian�. La data de 14 mai 1895, Belge lui Edison Kin�toscope a fost fondat� �n Bruxelles. Omul de afaceri Victor Vladislav-Lewitzki, care tr�iesc �n Londra, dar activ� �n Belgia �i Fran�a, a luat ini�iativa �n �ncep�nd din aceast� afacere. El a avut contacte cu Leon Gaumont �i Mutoscope american �i Co Biograph In 1898 el a devenit, de asemenea, un ac�ionar al Companiei Biograph Mutoscope �i pentru Fran�a. [54]

�n 1901, el a vizitat zona Sudbury din Ontario, Canada, ca un prospector minier, �i este creditat cu descoperirea ini�ial� a corpului de minereu Falconbridge. �ncerc�rile sale de a mea, de fapt, corpul de minereu nu au avut succes, cu toate acestea, el a abandonat �i a cererii sale miniere in 1903 [55]. O strad� din Falconbridge, precum si de constructii Edison, care a servit ca sediul central al minelor Falconbridge, sunt numite pentru el.

�n 1902, agen�ii de Thomas Edison mituit un proprietar de teatru �n Londra pentru o copie de o excursie la Luna de c�tre Georges M�liès. Edison a f�cut apoi sute de exemplare �i le-a ar�tat �n New York City. M�liès primit nici o compensatie. El a fost de num�rare pe luarea filmul �n Statele Unite �i recucerirea costurile sale uria�e, ar�t�ndu-se �n toat� �ara, c�nd a dat seama c� a fost demonstrat deja acolo de c�tre Edison. Acest M�liès eficient faliment [56] Alte expozan�i �n mod similar de rutin� �i copiate expuse fiecare filme al�ii. [57] Pentru a proteja mai bine drepturile de autor asupra filmelor sale, Edison depus imprim� dintre acestea pe benzi lungi de h�rtie fotografic� cu biroul de autor american.. Multe dintre aceste printuri h�rtie supravietuit mai mult �i �ntr-o stare mai bun� dec�t filmele reale din acea perioad�. [58]

Filmul preferat lui Edison a fost Birth of a Nation. El a crezut c� a avut talkie "totul rasfatati" pentru el. "Nu este orice ac�ioneaz� bine pe ecran Ele se concentreaz� asupra vocii acum �i-au uitat cum s� ac�ioneze. Pot s�-l fac mai bun decat tine, pentru c� eu sunt surd." Stele Lui preferate erau Mary Pickford �i Clara Bow .

In 1908, Edison a �nceput Motion Picture Patents Company, care a fost un conglomerat de noua studiouri de film majore (de obicei cunoscut sub numele de Trust Edison). Thomas Edison a fost primul om de onoare a Societatii de Acustic ale Americii, care a fost fondat� �n 1929.
West Orange �i Fort Myers (1886-1931)
Thomas A. Edison Industries Plan�a, pct. Baterie primar�, 1915
Henry Ford, Thomas Edison, Harvey Firestone. Ft. Myers, Florida, 11 februarie 1929.

29.


Despre Edison si becul inventat de el

In al VII-lea deceniu al secolului trecut, domeniul de baza al utilizarii electricitatii era telegraful.
Al VIII-lea deceniu constituie epoca iluminatului electric. Dezvoltarea oraselor, aparitia blocurilor si cladirilor massive, a corpurilor de fabrici si uzine cera imperios un nou izvor de lumina, mai puternica, mai vie, care sa poata fi distribuita in numeroase puncte.Iluminatul devine astfel domeniul de baza al aplicarii electricitatii. Cu acest prilej au fost create generatoarele industriale si centralele electricecare au deschis la randul lor drum electricitatii ca forta in puternicul fort al industriei.
Aceste victorii ale elctricitatii chiar de la inceputul dezvoltarii ei se datoresc in buna parte lucrarilor Edison.
Multumita unor combinatii speciale a pompelorde aer, in octombrie 1879, Edison a obtinut un vid (o rarefiere in balon) aproape de o milionime de atmosfera (cu mult mai putin decat vidul pe care tehnica il poate obtine azi; pe atunci o foarte mare realizare).
Intr-una din noptile sale de munca din acea perioada, Edison , in laboratorul sau cugetand la una din problemele obisnuite, ce nu-I dadeau pace, framanta distrat intre degete un cocolos de funingine, amestecat cu smoala, pe care il folosea la telefon. In timp ce gandurile inventatorului zburau departe, degetele lui turteau si rasuceau cocolasul int-un firicel tot mai subtire. Cand Edison a privit intamplator firul, i-a trecut prin minte sa incerce acest fir la lampa electrica. Spre marea satisfactie a lui Edison experienta facuta imediat a dat rezultate bune. A continuat sa experimenteze filamentele de funingine, in diferite compozitii si diferite forme. Dupa numeroase experiente Edison a confectionat o lampa cu fir de bambus carbonizat in forma de potcoava introdus intr-un balon de sticla din care a evacuat cu grija tot aerul.
In acest timp de febrile cautari Edison si ajutoarele sale au muncit intr-o permanenta incordare. Munca clocotea zi si noapte. Pana la urma Edison s-a imbolnavit de ochi. In agenda sa de buzunar gasin notat la data de 27 ianuarie 1879:
�Din cauza luminii puternice mi s-au imbolnavit ochii si dupa sapte ore de munca nu mai sunt bun de nimic�
A doua zi a notat:
�Noaptea trecuta am avut dureri groaznice de la orele 10 seara pana la 4 dimineata cand cu ajutorul unei doze mari de morfina am adormit. Pe la 4 m-am trezit. Ochii nu ma mai dor si ma simt mult mai bine, in schimb insa mi-am pirdut ziua.�
La 21 octombrie 1879, Edison a conectat lampa la circuitul electric, in lampa s-a aprins lumina. Edison a marit intensitatea curentului , asteptand ca firicelul subtire sa nu mai suporte caldura pana la incandescenta. Lumina s-a facut insa mai stralucitoare. Edison a continuat sa maresca intensitatea curentului electric, pana a ajuns la temperature de topire a diamantului. Abia atunci filamentul nu a mai putut rezista si lampa s-a stins.
Asa s-a nascut becul electric cu filament de carbune una din cele mai mari inventii ale secolului al XIX-lea.
Cu toate acestea au mai fost necesare inca aproape 13 luni de munca si cheltuieli de peste 40.000 de dolari pana ce lampa a fost intr-atata perfectionata incat sa poata fi pusa in practica pe scara larga.






Fonograful lui Edison

Edison a avut ideea sa inregistreze mecanic sunetului (fonograful) și cinematografiei - kinetoscopul.
�n lumea industriei introduce noțiunea de producție de serie.
Pentru meritele sale, Academia American� de Arte și Științ� �i acord� �n anul 1895 "Premiul Rumford" pentru activitatea din domeniul electricit�ții și �n anul 1915 "Medalia Franklin" pentru contribuția sa pentru binele umanit�ții.
A fost parțial surd din adolescenț�, ceea ce nu l-a �mpiedicat s� devin� operator de telegraf �n anii 1860. Primele invenții ale lui au fost legate de telegraf. Primul s�u brevet de invenție a fost obținut pentru mașina electromagnetic� de �nregistrat voturi �n 28 octombrie 1868.
Invenții
Inventeaz� și experimenteaz� �n 1872 sistemul telegrafic duplex prin care se transmit simultan, pe același fir, dou� telegrame �n sensuri contrare.
�n anul 1877 inventeaza fonograful, primul aparat de �nregistrat sunete și totodat� de redarea lor.
�n anul 1878 perfecționeaz� telefonul lui Alexander Graham Bell (amplific� vocea cu ajutorul curenților de inducție) și, folosind microfonul inventat de Hughes, breveteaz� telefonul cu bobin� de inducție și microfon cu c�rbune, c�ruia �i adaug� apoi soneria electric� de apel.

�n anul 1879 inventeaz� becul cu incandescenț�. iar �n anul 1880 realizeaz� prima distribuție de energie electric� instal�nd o central� electric� pe pachebotul transatlantic "Columbia", prima nav� iluminat� electric.
�n anul 1880 propune un proiect pentru folosirea tracțiunii electrice pe calea ferat�.
�n ziua de 4 septembrie 1882 la New York, Thomas Alva Edison punea �n funcțiune prima central� electric� care alimenteaz� cl�dirile unui oraș.
�n anul 1883 descoper� efectul care �i poart� numele, efectul Edison, care se refer� la emisia de electroni de c�tre metalele �nc�lzite, cunoscut ca fenomenul de emisie termoelectric�. Descoper� acest fenomen �nt�mpl�tor: introduc�nd �ntr-un bec cu incandescenț� o mic� plac� metalic� observ� c� un galvanometru din circuit indic� trecerea unui curent electric dac� placa era legat� la polul pozitiv al sursei de alimentare și r�manea la zero dac� placa era legat� la polul negativ al sursei de alimentare. Nu i-a acordat vreo importanț� pe moment, dar l-a notat totuși. Fenomenul a fost studiat și dezvoltat ulterior de fizicianul John Ambrose Fleming, pun�ndu-se astfel bazele electronicii .
�n anul 1892 inventez� un aparat de luat vederi pentru obiecte sau oameni �n mișcare, care folosea o band� de celuloid de 35 mm cu perforații pe margine. Primele �ncercari, efectuate �n laborator, au fost executate cu ritmul de 15 imagini pe secund�, care pe moment nu au dat rezultate satisf�c�toare.
�n anul 1894 inventeaz� kinetoscopul, primul aparat care putea reda imagini �n mișcare, cu o frecvenț� de 46 de imagini pe secund�, dar acest aparat nu permitea dec�t vizionarea filmului dec�t de o singur� persoan�. Aparatul folosea benzi de film perforate pe margini, unde imaginile luminate prin transparenț� puteau fi urm�rite printr-o lentil�. Primul "spectacol" public a avut loc �ntr-o sal� de pe Broadway, dup� care aparatul a fost construit �n serie și comercializat.
�n anul 1912 realizeaz� un prototip de cinematograf sonor, combin�nd cinematograful propriu-zis cu fonograful. Rezultatele au fost mai mult spectaculoase dec�t satisf�c�toare.
�n anul 1914 perfecționeaz� acumulatorul alcalin cu pl�ci de fier și de nichel introduse �n soluție apoas� de hidroxid de potasiu sau de sodiu ca electrolit, inventat de germanul Jungner �n 1901.

Deși a avut destule invenții proprii, Edison nu s-a sfiit s� �și atribuie f�r� scrupule rezultatele muncii altora, dou� exemple fiind concrete �n acest sens:
S�rbul Nikola Tesla. �n 1885, transatlanticului "Oregon" i se defectase generatorul de curent electric Edison. Trebuia s� plece la timp, altfel �nt�rzierea le-ar fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison �l �ns�rcineaz� pe Tesla s� repare scurt-circuitul generatorului, defectul fiind �n spirele �nf�șur�rii bobinei de excitație și o remediaz�, rebobin�nd-o �n circa 20 de ore. Edison �i promisese un premiu de 50.000 dolari dac� defecțiunea este �ndep�rtat� �n timp util plec�rii vasului la data prenotat�. Nava pleac� la timp, dar promisiunea premiului se transform� �n explicații: fusese o glum�. Nici alte gratificații promise, de exemplu pentru perfecționarea generatoarelor și motoarelor electrice Edison �n 24 de variante, �nzestrate cu un regulator și un nou tip de �ntrerup�tor, nu i se acord�. Edificat asupra conduitei lui Edison, Tesla va lucra de acum �nainte pe cont propriu și va realiza definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenți alternativi polifazați. Trecerea timpului �i d� dreptate lui Tesla �n competiția sa cu Edison și treptat, teza sa privind curentul alternativ se impune.
Edison și Tesla au fost propuși �mpreun� s� �mpart� premiul Nobel pentru fizic� pe anul 1915, ca unii ce-și �nchinaser� viața pentru descoperiri și realiz�ri tehnice utile omenirii. Tesla a refuzat premiul, din cauza animozit�ților din trecut. Dar era �n anul 1916, și premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza r�zboiului mondial..." (Formula As)
Francezul Georges M�liès. �n 1902, dup� ce a terminat filmul "Le voyage dans la lune", M�liès a intenționat s�-și v�nd� filmul �n S.U.A., ceea ce i-ar fi adus profituri uriașe. �ns� tehnicienii lui Thomas Alva Edison, fur�nd o copie original�, f�cuser� deja copii pentru difuzare a acestui film. A fost proiectat �n toat� America �n rețeaua de s�li de cinematograf ale lui Edison la c�teva s�pt�m�ni de la lansare. Edison a f�cut o avere de pe urma furtului acestui film M�liès și datorit� lipsei unei legi privind dreptul de autor. Lipsa acestei legi a dus și la falimentarea produc�torului care nu și-a putut recupera investiția.
De altfel, exist� o serie de invenții și idei de-ale angajaților s�i pe care Edison a avut grij� s� și le �nsușeasc�. (Robert Conot - "Thomas A. Edison: A Streak of Luck").
- Cam asat a fost si cu Edison. Urmeaza Faraday...

De la: Marin56, la data 2011-07-20 18:31:48Sper sa nu va plictisit, atatea detalii tehnice. dar le vad utilitatea la poveste....

Cand o publicam, semnezi Marinus Enciclopedicus

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

M-ati `Romanizat` ?... Romanus Enciclopedicus Marinus...Ce am vrut sa iasa , si ce a iesit pana la urma.... oricum tot o poveste ramane pana la urma . faceti ca baiatul care la trimis tasu la studii in italai sa invete `latina`. dar baiatului numai de latina nu-i ardea. Dar ii cera lui tasu mereu bani. Si uite asa dupa 3 ani se intoarce si fecioru-su risipitor acasa. De bucuria tasu ca i-a venit `odoru` a pregatit masa mare in cinstea lui. Pe cand mancau tasu vede solnita in fata si ii da prin cap o idee. - Ia spunem dragul meu baiat, cum se spune in latina la solnita.. baiatul cand aude ii cam trecu pofta de mancare. dar totusi isi ia inima in dinti si raspunde, maimult sa-i faca pe plac lui tasu. :
- Solnitbus!
Toti aud si raman foarte mirat de ce baiat are tasu.
Mai mananca ei ,ce mai mananca si tasu vede furculita si il intreaba pe baiat iar:
- Dar cum se spune dragul tatei, la furculita in latina?
baiatul cam pricepu el cum sta treaba si zise pe nerasuflate:
- Furculitibus!
Toti cand aud il aplauda. mai putin tasu. Mai mananca ei ce mai mananca , mai beau ce aveau pe masa, cand la un moment dat , tasu il intreaba din nou pe fecioru-su:
- Dar la lingura?
- Linguribus...
In timp ce ceilalti nu mai predideau cu laudele, tasu se ridica in picioare, ridica mana in semn de tadere, si apoi adresandu-se feciorusu-lui, ii zice:
- Apoi draga baietus, te-am dat la scoalabus, sa inveti cartebus, iar tu mi-ai mancat o multime de bani timp de trei anibus. Apoi, decat la cartebus, mai bine la porcubus. Tie ti-a trebuit ca sa inveti latina in trei ani , iar eu am invata-o in trei minute. ...Nu stiu daca v-a placut nu are nici o legatura cu textulbus. Mai stiu eu pe cineva : Moncher Gulita care le frantuzea si el de nu se poate...Furculision !... Iar profesorul Mocher Chearlie ii spunea ``gugumasion va``

30.

- Poate vrei sa-ti spun cate ceva si despre Michael Faraday Da nu inainte de a-mi mai face inca o cafea ... A cata e ...Cred ca le-am pierdut numarul...Cred ca nu am baut atatea cafele cat am baut cu tine zilele astea tot povestind. Apropo mai ai concediu? Nu de alta dar sa-mi dramuiesc timpul ca sa ajunga.
- Nu e nici o problema daca nu reusesti sa termini...
- Poi cat ai sa reusesti sa ma mai tii in gazda? Omul mai vine, mai sta oleaca ...oleaca mai mult ... dar mai si pleaca...
- Nu-ti mai bate capul atata, zi mai departe.
Intre timp aparusera si cafelele. Mai staturam oleaca pana se mai racira. Prilej da a mai face ordine in ganduri.
- Daca vrei iti mai tai cateva lemne pana se racestec cafelele.
- Nu lasa ca pentru azi avem lemne.
Asa ca continuai dupa ce sorbii cateva guri.
- Sa stii ca si acest baiat ne-a inspirat o mare incredere in cercetarilr lui. Numai ca nici la el nu a fost sa fie. Nici el nu a descoperit o energie pentru noi. Ne-am facut si la el de lucru, cand am auzit prima data de el. Asa ca ne-am deplasat si in Anglia. Ne mai ramasese oleaca de energie pentru micile deplasari de prin tari si orase. Cum auzeam de cineva cum gata eram prezenti si noi. Cel putin Mario se dezumflase de tot. El isi pierduse orice nadejdie de a mai pleca acasa. Ne-am mai dat si noi ca asistenti sau oameni buni la toate , doar asa eram mai aproape de cercetarile lui. La unele din ele am fost chiar tentati sa le spunem riscul la care se expun. Numai ca asa cum faceau toti numeni nu ne asculta si nu ne lua in seama. Si apoi nici nu ne puteam implica prea mult...Totusi de unele sfaturi au mai ascultat dandule ragaz macr sa amane unele experiente. De unele am profitat si noi din plin , dupa cum am sa-ti povestesc cand o sa ajungem la ele.

Michael Faraday (22 septembrie 1791-25 august 1867) a fost un fizician �i chimist englez. A fost asistent lui Sir Humphry Davy.
�n fizic� face cercet�ri importante privind cunoa�terea electromagnetismului �i dezvoltarea aplica�iilor acestuia.
κi propune producerea curentului electric cu ajutorul magnetismului, experien�e pe care le �ncepe �n anul 1821, termin�ndu-le cu succes �n anul 1831. Experien�ele lui completeaz� cercet�rile fizicianului �i matematicianului francez Andr� Marie Ampère referitoare la for�ele electromagnetice, reu�ind rotirea unui circuit parcurs de un curent electric �ntr-un c�mp magnetic. Practic descoper� principiul de func�ionare a motorului electric cu magne�i permanen�i.
�n anul 1831 descoper� induc�ia electromagnetic�, reu�ind s� realizeze conversia electromecanic� a energiei �i s� enun�e Legea induc�iei electromagnetice.
Faraday arat� dup� o serie de experiment�ri c� electricitatea se ob�ine prin induc�ie, prin frecare, pe cale chimic� sau termoelectric�.
A propus reprezentarea c�mpului magnetic prin linii de for�� (sau linii de c�mp) �i arat� c� ac�iunile electrice �i magnetice se transmit din aproape �n aproape, cu vitez� finit�. Combate astfel concep�ia mecanicist� conform c�reia aceste ac�iuni se transmit la distan�� instantaneu cu vitez� infinit�, independent de mediu, dup� modelul mecanic al for�elor de gravita�ie.
Faraday arat� c� no�iunile de c�mp electric �i c�mp magnetic pe care le-a introdus ca forme de existen�� a materiei, stau la baza interpret�rii materialiste a fenomenelor electomagnetismului. Au fost dezvoltate de James Clerk Maxwell, cunoscute ca ecua�iile lui Maxwell.
Primele cercet�ri �n domeniul chimiei, duce la descoperirea benzenului �n gudronul din huil�, cu ajutorul unui aparat conceput de el. Era un aparat prin compresie �i r�cire, cu care a putut s� lichefieze aproape toate gazele cunoscute �n acel timp. �n 1833 enun�� legea electrolizei, lege ce st� la baza electrochimiei. Tot el, Faraday, este cel ce introduce termenii de ion, catod, anod, anion, cation, echivalent electrochimic. De asemeni studiind propriet��ile magnetice ale substan�elor,introduce termenii de diamagnetism �i paramagnetism.
A elaborat teoria electriz�rii prin influen�� �i principiul ecranului electrostatic (sau cusca lui Faraday), enun��nd astfel legea consev�rii sacinii electrice (1843). Mai t�rziu, �n 1846, arat� c� energia electrostatic� este localizat� �n dielectrici.
Ultimele sale cercet�ri arat� ac�iunea c�mpului electric asupra luminii polarizate sau efectul de polarizare rotatorie a luminii �n c�mp magnetic.
Ca pre�uire a cercet�rilor sale �i a contribu�iei sale �n fizic�, denumirea unit��ii de capacitate se nume�te "Farad", iar num�rul care exprim� cantitatea de electricitate necesar� depunerii prin electroliz� a unui atom-gram dintr-un element - "constanta lui Faraday".

Michael Faraday
N�scut 22 septembrie 1791
Butts Newington, Surrey, Anglia
Sa stins din viata 25 august 1867 (75 de ani)
Hampton Court, Surrey, Anglia
Residence Anglia
Na�ionalitatea britanic
Domenii Fizic� �i chimie
Institu�ii Institutul Regal
Cunoscut pentru legea lui Faraday de inductie
Electrochimie , de asemenea a fost cunoscut ca :
Faraday efect
Faraday cu�c�
Faraday constanta
Faraday cea�c�
Legile lui Faraday de electroliz�
Faraday paradox
Faraday rotator
Faraday la eficien�a efect
Faraday val
Faraday ro�i , dupa unele inventii ale sale. Liniile de forta

Influen�ele lui Humphry Davy. William Thomas Brande
Notabile premii Royal Medalia (1835 & 1846)
Medalia Copley (1832 & 1838), Rumford Medalie (1846)

Michael Faraday, a fost un fizician �i chimist englez (sau filosof natural, �n terminologia de timp), care au contribuit la domeniile de electromagnetism si electrochimie.

Faraday a studiat c�mpul magnetic , �n jurul unui conductor care transport� un curent electric de curent continuu. La realizarea acestor studii, Faraday a stabilit baza pentru conceptul de c�mp electromagnetic. In fizic�, extins� ulterior de c�tre James Maxwell. El a descoperit �n mod similar induc�ia electromagnetic�, diamagnetism, �i legile de electroliz�. El a stabilit c� magnetismul ar putea afecta razele de lumin� �i c� a exista o rela�ie de baz� �ntre cele dou� fenomene. Inven�iile sale de dispozitive electromagnetice rotative constituit temelia de tehnologie cu motor electric, �i a fost �n mare parte datorit� eforturilor sale, experientele de energie electric� au devenit viabile pentru utilizare �n domeniul tehnologiei.

Ca un chimist, Faraday a descoperit benzenul, a investigat clathrate hidrat de clor, a inventat o forma timpurie a arz�torului Bunsen �i sistemul de numere de oxidare, �i popularizat terminologie, cum ar fi anod, catod, electrodul, �i Ion.

De�i Faraday a primit pu�in� educa�ie formal� �i nu �tiau nimic de matematici superioare, cum ar fi calculul, el a fost unul dintre cei mai influen�i oameni de �tiin�� din istorie. Istoricii de �tiin�� se refer� la el ca cel mai bun experimentator �n istoria �tiin�ei. Unitatea SI de capacitate, Farad, este numit dup� el, a�a cum este constanta Faraday, sarcina pe un mol de electroni (aproximativ 96485 pandative). Lui Faraday a legii din statele induc�ie care fluxului magnetic �n schimbare, �n timp creeaz� o for�� electromotoare propor�ional�.

Faraday a fost profesor �n primul r�nd Fullerian de Chimie de la Institutul Regal al Marii Britanii, o pozi�ie de via�� in timp.

Albert Einstein p�strat o fotografie de pe perete Faraday studiul s�u al�turi de imaginile de Isaac Newton �i James Clerk Maxwell.

Faraday a fost foarte religios, el a fost un membru al Bisericii Sandemanian, o sect� cre�tin� fondat� �n 1730 care cerea credin�a total� �i de angajament. Biografii au constatat c� "un puternic sentiment al unit��ii lui Dumnezeu �i a naturii p�truns� in via�a lui Faraday �i munca."

Faraday sa n�scut �n Newington Butts, acum parte din Londra Borough of Southwark, dar apoi o parte de tramvai din Surrey, la sud de o mila de London Bridge . Familia lui nu a fost bine vazuta... Tat�l s�u, James, a fost membru al sectei Glassite a cre�tinismului. James Faraday mutat cu sotia si cei doi copii la Londra �n timpul iernii din 1790-1 de la Outhgill �n Westmorland, unde a fost ucenic la fierar, satul Michael a fost n�scut �n toamna acelui an... T�n�rul Michael Faraday, al treilea din cei patru copii, av�nd doar cele mai de baz� de educa�ie �coal�, a trebuit s� se educe �n mare parte La paisprezece ani a devenit ucenic la un legator de carti locale �i librar la Riebau George �n Blandford St �i, �n timpul s�u de �apte ani de ucenicie, el a citit multe c�r�i, printre care si Isaac Watts "de �mbun�t��ire a min�ii``, �i el a pus �n aplicare cu entuziasm principiile �i sugestiile pe care le con�ine. El a dezvoltat un interes �n domeniul �tiin�ei, �n special �n energie electric�. �n special, el a fost inspirat de cartea : `Conversa�ii de Chimie` de Jane Marcet

32.

La v�rsta de dou�zeci de ani, �n 1812, la sf�r�itul uceniciei sale, Faraday a frecventat cursurile de eminentul chimistul englez Humphry Davy a Institutului Regal �i Societatea Regal�, Tatum �i John, fondator al Societ��ii ora�ului filosofice. Multe bilete pentru aceste prelegeri au fost date lui Faraday de William Dance (unul dintre fondatorii Royal Philharmonic Society). Ulterior, Faraday a trimis Davy o carte de 300 pagini bazat pe notele luate �n timpul prelegerilor. R�spunsul lui Davy a fost imediat�, natur�, �i favorabile. Atunci c�nd Davy deteriorate vederea �ntr-un accident cu triclorurii de azot, el a decis s� angajeze ca secretara lui Faraday. C�nd John Payne, unul dintre asisten�ii institu�iei Royal, a fost demis, Sir Humphry Davy a fost rugat s� g�seasc� un �nlocuitor. El a numit �n calitate de asistent Faraday chimice de la Royal Institution la 1 martie 1813.

�ntr-o societate bazat� pe clasa de limba englez� din acel timp, Faraday nu a fost considerat un gentleman. Atunci c�nd Davy a mers pe un lung turneu pe continent, �n 1813-1815, valetul lui nu a dorit s� mearg�. Faraday a fost ca asistent �tiin�ific a lui Davy, �i i sa cerut s� ac�ioneze ca valetul lui Davy p�n� la �nlocuire, plecand la Paris. Faraday a fost fortat sa umple rolul de valet, precum �i asistent �n �ntreaga c�l�torie. So�ia lui Davy, Jane Apreece, a refuzat s� trateze ca o Faraday. Egal (f�c�ndu-l s� c�l�toreasc� �n afara autocarul, m�n�nc� cu servitorii, etc) �i, �n general, f�cut ca Faraday, sa se imbolnaveasca si se �ntoarce �n Anglia �n monoterapie �i renun�area la �tiin��. Dar c�l�toria a f�cut, ca totu�i, sa �i permita accesul la elita �tiin�ifica europena �i la o serie de idei stimulatoare.

Faraday a fost un devotat cre�tin. Denumirea lui Sandemanian a fost o ramur� a Bisericii din Sco�ia. Ei bine, dup� c�s�toria lui, el a slujit ca diacon �i doi termeni ca un B�tr�n �n casa �edin�a din tinere�ea lui. Biserica Lui a fost localizat la Aleea lui Pavel �n Barbican. Aceasta s-a mutat in casa reuniunii �n 1862 la Barnsbury Grove, Islington. Aceast� loca�ie de Nord Londra este �n cazul �n care Faraday aservit ultimii doi ani de al doilea mandat ca lideru, �nainte de demisia din acest post.

Faraday c�s�torit cu Sarah Barnard (1800-1879) la 12 iunie 1821, Ei nu aveau copii S-au cunoscut prin intermediul familiilor lor la biseric� Sandemanian. El a m�rturisit credin�a sa la adunare Sandemanian luni dupa ce a c�s�torit.
Realiz�ri �tiin�ifice
Chimie
Molecula de tetracloroetilen�, �n primul r�nd sintetizat de c�tre Michael Faraday �n 1821

Faraday avea de lucru mai mult la experimente de chimie , si a fost ca asistent la Humphry Davy. Faraday a studiat �n mod specific de clor, descoperind dou� noi cloruri de carbon. El a f�cut, de asemenea, primele experimente dure cu privire la difuzarea de gaze, un fenomen subliniat mai �nt�i de c�tre John Dalton, importan�a fizic� de care a fost mai deplin adus la lumin� de c�tre Thomas Graham �i Loschmidt Iosif. El a reu�it �n lichefiere a gazelor cu mai multe, el a investigat aliaje de o�el, �i a produs mai multe tipuri noi de sticl� destinate unor scopuri optice. Un specimen al uneia dintre aceste pahare grele dup� aceea a devenit istoric de important ca �i substan�� �n care Faraday detectat de rota�ie a planului de polarizare a luminii �n cazul �n care sticla a fost plasat �ntr-un c�mp magnetic, �i, de asemenea, ca substan�a care a fost primul respins de c�tre poli a magnetului. El a �ncercat, de asemenea, cu un oarecare succes, pentru a face metodele generale de chimie, spre deosebire de rezultatele sale, obiectul de studiu special �i de expunere populare.

El a inventat o forma timpurie a ceea ce avea s� devin� arz�tor Bunsen, care este folosit aproape universal �n laboratoarele de �tiin�� ca o surs� convenabil� de c�ldur�. [18] [19] Faraday a lucrat intens �n domeniul chimiei, descoperind substan�e chimice, cum ar fi benzenul (pe care a numit bicarburet de hidrogen), �i lichefierea gazelor, cum ar fi clorul. Lichefiere a gazelor, care a ajutat la crearea de gaze sunt pur �i simplu a vaporilor de lichide care dispun de o foarte punct de fierbere sc�zut, �i a dat o baz� mai sigur� c�tre concep�ii de agregare moleculare. In anul 1820 Faraday a raportat pe primul sinteze de compu�i realizate din carbon �i clor, C2Cl6 �i C2Cl4, �i a publicat rezultatele sale �n anul urm�tor. Faraday determinat, de asemenea, componen�a hidrat clathrate clor, care a avut fost descoperit de c�tre Humphry Davy �n 1810

Faraday a descoperit, de asemenea, a actelor cu putere de electroliz� �i a popularizat terminologie, cum ar fi anod, catod, electrodul, �i Ion, termenii �n mare m�sur� creat� de William Whewell.

Faraday a fost primul de a raportat ceea ce mai t�rziu a ajuns s� fie numit nanoparticule metalice. �n 1847 el a descoperit c� propriet��ile optice ale coloizilor de aur diferite de cele din metal vrac corespunz�toare. Aceasta a fost, probabil, prima observa�ie a raportat a efectelor de dimensiuni cuantice, �i ar putea fi considerat� a fi nasterea nano�tiin�a
Electricitate �i magnetism

Faraday este cel mai bine cunoscut pentru munca sa cu electricitate si magnetism. Sa �nregistrat primul experiment a fost construirea unui teanc voltaice cu piese halfpence �apte, suprapuse, �mpreun� cu �apte discuri de zinc foaie, �i �ase buc��i de h�rtie umezit� cu ap� s�rat�. Cu acest morman el descompus� sulfat de magneziu (prima liter� a Abbott, 12 iulie 1812).

Un solenoid

In 1821, la scurt timp dup� fizicianul danez �i chimist, Hans Christian Ørsted a descoperit fenomenul de electromagnetism, Davy �i omul de stiinta britanic William Hyde Wollaston a �ncercat, dar nu a reu�it s� proiecteze un motor electric Faraday,. Av�nd discutat problema cu cei doi b�rba�i, a continuat s� construiasc� dou� dispozitive pentru a produce ceea ce el a numit rota�ie electromagnetice: o mi�care circular� continu� din for�a magnetic� circular� �n jurul valorii de un fir �i un fir de extindere �ntr-un bazin de mercur, cu un magnet plasat �n interiorul, care ar rotesc �n jurul valorii de magnet dac� sunt furnizate cu curent de la o baterie chimic�. Aparatul din urm� este cunoscut ca un motor homopolare. Aceste experimente �i inven�ii forma baza tehnologiei electromagnetice moderne. �n entuziasmul s�u, Faraday a publicat rezultatele, f�r� a recunoa�te munca sa fie cu Wollaston sau Davy. Controversa care rezult� din cadrul Royal Society tensionat� relatia sa cu mentorul Davy �i poate avea bine contribuit la atribuirea lui Faraday la alte activit��i, astfel l-eliminarea din activitatea de cercetare electromagnetice de mai mul�i ani.

Din electromagnetice sale ini�iale (EM) descoperirea �n anul 1821, Faraday a continuat munca de laborator explorarea propriet��ilor materialelor �i �n curs de dezvoltare de experien�a necesar�. �n 1824, Faraday scurt instituit un circuit pentru a studia dac� un c�mp magnetic ar putea reglementa fluxul de un curent �ntr-un fir adiacente, dar s-au g�sit nici un astfel de rela�ii. [29] Acest laborator urmat de lucru similare cu lumin� �i magne�i cu trei ani mai devreme rezultate identice [30] [31]. Pe parcursul urm�torilor �apte ani, Faraday a petrecut o mare parte din timpul s�u perfec�ion�rii re�eta lui pentru o calitate optica (grele) de sticl�, Boro-silicat de plumb, [32] pe care le-a folosit �n studiile sale viitoare de conectare u�oar� cu magnetism. [33] �n timpul s�u liber de la locul de munc� aceast� optic�, Faraday a continuat publicarea operei sale experimentale (dintre care unele referitoare la EM) �i coresponden�a realizate str�ine cu oameni de stiinta (de asemenea, lucreaz� la EM) el anterior �nt�lnit �n c�l�toriile sale despre Europa cu Davy [34] Doi ani de la moartea lui Davy,. �n 1831, a inceput seria de mare de experimente �n care a descoperit induc�ie electromagnetic�. Joseph Henry a descoperit probabil de auto-induc�ie cu c�teva luni mai devreme �i am�ndou� au fost anticipate de c�tre activitatea de Francesco Zantedeschi �n Italia �n anii 1829 si 1830. [35]
Englez� chimisti John Daniell (st�nga) �i Michael Faraday (dreapta), creditat ca fondatori de ast�zi electrochimiei.

Descoperire lui Faraday a venit atunci c�nd a acoperit doua bobine izolate din s�rm� �n jurul valorii de un inel de fier, si a constatat ca, la trecerea unui curent printr-un bobin�, un curent de moment a fost indus� �n alta bobina . Acest fenomen este cunoscut sub numele de induc�ie reciproc�. Inel de fier-bobina Aparatul este inca pe ecran, la Royal Institution. In experimentele ulterioare, el a constatat c�, �n cazul �n care sa mutat un magnet printr-o bucla de sarma, un curent electric curgea �n s�rm�. Actual�, de asemenea, curgea �n cazul �n care bucla a fost mutat �ntr-un magnet sta�ionare. Demonstra�ii Sa stabilit c� un c�mp magnetic variabil produce un c�mp electric. Aceast� rela�ie a fost modelat matematic de catre James Clerk Maxwell ca legea lui Faraday, care a devenit ulterior unul dintre cele patru ecua�ii Maxwell. Acestea, la r�ndul lor au evoluat �n generalizarea cunoscut azi ca teoria domeniu.

Faraday folosit mai t�rziu la principiul de a construi dinam electric, str�mo�ul de generatoare de putere moderne.

�n 1839, el a completat o serie de experimente menite s� analizeze natura fundamental� de energie electric�. Faraday folosit "static�", baterii, �i "electricitatea animal�", pentru a produce fenomene de atrac�ie electrostatic�, electroliz�, magnetism, etc El a concluzionat c�, contrar opiniei �tiin�ifice a timpului, diviziunile dintre diferitele "tipuri" de energie electric� au fost iluzoriu. Faraday a propus �n schimb faptul c� doar un singur "de energie electric�" exist�, �i valorile �n schimbare ale cantit��ii �i intensit��ii (de curent �i tensiune) ar produce diferite grupuri de fenomene. [2]

Aproape de sf�r�itul carierei sale, Faraday a propus c� for�ele electromagnetice se exting in spatiul gol din jurul conductorului. Aceast� idee a fost respins� de c�tre oamenii de �tiin�� si colegii de-a s�i, �i Faraday nu a tr�it pentru a vedea aceast� idee �n cele din urm� acceptat�. Conceptul lui Faraday a liniilor de flux care provin de la organismele electrizate �i magne�i , ofera o modalitate de a vizualiza c�mpurile electrice �i magnetice. Acest model mental a fost crucial pentru dezvoltarea cu succes de dispozitive electromecanice, care e dominat de inginerie �i industrie pentru restul secolului al 19-lea.

Michael Faraday care de�inea un bar din sticl� de tipul de cel folosit de el , si la folosit in 1845 pentru a ar�ta c� magnetismul poate afecta lumina intr-un material dielectric.

�n 1845, Faraday a descoperit c� multe materiale prezint� o repulsie slaba dintr-un c�mp magnetic, un fenomen numit diamagnetism.

33.

``Fra�ilor, mi s-a f�cut o imputare �i sunt m�ndru de aceasta!... O primesc! M� onorez a zice c� o merit!... Mi s-a f�cut imputarea c� sunt foarte, c� sunt prea, c� sunt ultraprogresist... c� sunt liber-schimbist� c� voi progresul cu orice pre�. Da, da, da, de trei ori da!
Da! Voi progresul �i nimic alta dec�t progresul...``

Faraday, de asemenea, a constatat c� planul de polarizare a luminii polarizate liniar poate fi rotit prin aplicarea unui c�mp magnetic extern aliniate �n direc�ia �n care lumina este �n mi�care. Acest lucru este numit acum efectul Faraday. El a scris �n caietul lui, "am la ultimul reu�it �ntr-o curb� luminoasa magnetica sau linii de for�� �i, �n magnetizare, o raza de lumina".

T�rziu �n via�� (1862), Faraday a folosit un spectroscop pentru a c�uta o modificare diferita de lumina, de schimbare a liniilor spectrale de un camp magnetic aplicat. Cu toate acestea, echipamentele disponibile pentru el a fost insuficient pentru o determinare definit� de o schimbare spectrale. Pieter Zeeman folosit mai t�rziu un aparat �mbun�t��it pentru a studia acela�i fenomen, publicarea rezultatele sale �n 1897 �i 1902 a primit Premiul Nobel pentru Fizica pentru succesul s�u. �n ambele lui 1897 de h�rtie �i lui Nobel discursul de acceptare, Zeeman men�ionate la munca lui Faraday.

Cu�ca lui Faraday
Un c�mp electric extern , duce la sarcina electronilor, care se anuleaz� �n interiorul c�mpului.

�n lucrarea sa despre electricitatea static�, experimentul lui Faraday g�leat� de ghea�� a demonstrat c� sarcinileelectrice numai pe exteriorul unui conductor �nc�rcat, �i �nc�rca�i exterior nu a avut nici o influen�� asupra unui conductor inchis. Acest lucru se datoreaz� faptului c� electronii redistribui�i exterior, astfel �nc�t c�mpurile interior din cauza pentru a le anula. Acest efect de ecranare este folosit �n ceea ce acum este cunoscut ca o cusca Faraday.

Faraday a fost un excelent experimentator, care a transmis ideile sale �ntr-un limbaj clar �i simplu. Cu toate acestea, abilit��ile matematice nu sa extins �n ceea ce prive�te trigonometrie sau orice, dar cel mai simplu algebra. Acesta a fost James Clerk Maxwell, care a luat munca de Faraday, �i al�ii, �i consolidate, cu un set de ecua�ii care stau la baza tuturor teoriilor moderne ale fenomenelor electromagnetice. Privind utiliz�rile lui Faraday a liniilor de for��, Maxwell a scris c� ele arat� Faraday "s� fi fost �n realitate un matematician de un ordin foarte mare. - Unul din matematicieni care a viitorului ar putea deriva metodele de valoros �i fertile" [

Faraday a fost primul profesor de chimie Fullerian la Institutul Regal al Marii Britanii, o pozitie la care a fost numit pe via��. Sponsorul s�u mentor �i a fost Fuller John "Mad Jack", care a creat pozi�ia la Royal Institution. Faraday a fost ales membru al Royal Society �n 1824, [8] numit director al laboratorului �n 1825, �i �n 1833 a fost numit profesor de Chimie Fullerian �n institu�ia de via��, f�r� obliga�ia de a livra cursuri.

Dincolo de cercetarile sale stiintifice in domenii precum chimia, electricitate, magnetism �i la Royal Institution, Faraday angajat numeroase, �i, adesea, consumatoare de timp, proiectele de servicii pentru �ntreprinderi private �i de guvernul britanic. Acest lucru a inclus investiga�ii de explozii �n minele de c�rbune, fiind un martor expert �n instan��, �i preg�tirea de �nalt� calitate din sticl� optic�. �n 1846, �mpreun� cu Charles Lyell, el a elaborat un raport de lung� durat� �i detaliate cu privire la o explozie grav� �n min� la Haswell County Durham, care a ucis 95 mineri. Raportul lor a fost o anchet� minu�ioas� medico-legale �i a indicat c� praf de c�rbune a contribuit la gradul de severitate al exploziei. Raportul ar trebui s� au avertizat proprietarii de c�rbune a pericolului de explozie praf de c�rbune, dar acest risc a fost ignorat de peste 60 de ani, p�n� la catastrofe min� Senghenydd de 1913.

Ca om de �tiin�� respectat �ntr-o �ar� cu puternice interese maritim, Faraday cheltuit sume extins� de timp, pe proiecte, cum ar fi construirea �i exploatarea de case de lumin� �i protejarea fundul de nave de la coroziune.

Educa�ia a fost un alt domeniu de servicii pentru Faraday. El a �inut prelegeri pe tema in 1854, la Royal Institution, iar �n 1862 el a ap�rut �n fa�a unui public �coli Comisiei s� �i exprime opiniile sale privind educa�ia �n Marea Britanie. Faraday, de asemenea, �n c�nt�rit, negativ, pe fascinatia publicului cu mas� de cotitur�, hipnoz�, �i de �edin�e, Pedepsind at�t publicul, c�t �i sistemul de �nv���m�nt al na�iunii.

Faraday a dat o serie de prelegeri de succes �n domeniul chimiei �i fizicii de fl�c�ri la Royal Institution, intitulat Istoria chimice de o lum�nare. Aceasta a fost una dintre primele lec�ii de Cr�ciun pentru tineri, care sunt �nc� date �n fiecare an. �ntre 1827 �i 1860, Faraday a dat de Cr�ciun prelegeri o �nregistrare nou�sprezece ori.

�n iunie 1832, la Universitatea din Oxford a acordat Faraday, un doctor de gradul de drept civil (onorific). �n timpul vie�ii sale, Faraday a respins un titlu nobiliar �i de dou� ori a refuzat s� devin� pre�edinte al Royal Society. Faraday a fost ales membru str�in al Academiei Regale suedez de �tiin�e din 1838, �i a fost unul dintre cele opt membri str�ine ales membru al Academiei Franceze de �tiin�e, �n 1844.

�n 1848, ca rezultat al reprezent�rilor de c�tre Prin�ul consort, Michael Faraday a fost atribuit un har �i casa �n favoarea Hampton Court, Surrey liber de toate cheltuielile sau intretinere. Aceasta a fost Casa de Maestru Mason, mai tarziu numit Faraday House, iar acum nr.37 Hampton Court Road. In 1858 Faraday retras s� tr�iasc� acolo.

C�nd a fost �ntrebat de c�tre guvernul britanic de a consilia cu privire la producerea de arme chimice pentru a fi utilizate �n r�zboiul Crimeii (1853-1856), Faraday a refuzat s� participe invoc�nd motive etice.

Faraday a murit la casa sa de la Hampton Court, pe 25 august 1867 v�rsta de 75 ani �i 11 luni [44]. El a avut anterior, a refuzat �ngroparea �n Westminster Abbey, dar el are o placa memoriala acolo, l�ng� morm�ntul lui Isaac Newton. Faraday a fost inmormantat in disiden�i "(non-anglican) sec�iunea de cimitirul Highgate. Hirshfeld sus�ine �n biografia lui Faraday, care a suferit de la defalcare psihice din cauza eforturi sale intelectuale, astfel �nc�t el a devenit debilita�i p�n� la sf�r�itul vie�ii sale �i de imposibilitatea de a efectua orice activitate de cercetare semnificativ.

O statuie a lui Faraday sta in Savoy Place, Londra, �n afara institu�iei de Inginerie si Tehnologie. De asemenea, �n Londra, Michael Faraday Memorialului, proiectat de arhitectul brutalist Rodney Gordon �i completat� �n 1961, este la Elephant & Castle sistem giratoriu, aproape de locul de na�tere al lui Faraday la Newington Butts.

Faraday Gardens este un mic parc �n Walworth, Londra, nu departe de ora�ul s�u natal, la Newington Butts. Acest parc se afl� �n cadrul sec�iei de consiliul local al Faraday �n London Borough of Southwark.

O cl�dire de la South Bank University din Londra, care g�zduie�te institutului departamentele de inginerie electric� este numit Wing Faraday, datorit� apropierii sale de locul de nastere lui Faraday �n Newington Butts. O sala de la Universitatea Loughborough a fost numit dupa Faraday �n 1960. Aproape de intrarea �n sala de mese sale este un mulaj de bronz, care descrie simbol al unui transformator electric, �i �n interiorul acolo at�rn� un portret, at�t �n onoarea lui Faraday. O cl�dire de cinci poveste de la Universitatea din �tiin�ei Edinburgh & campusul de inginerie este numit pentru Faraday, ca este o sala recent construit de cazare de la Universitatea Brunel, cladirea de inginerie principal la Universitatea Swansea, precum �i construirea fizica de instruire �i experimental� de la Northern Illinois University . Fosta Sta�ie de Regatul Unit Faraday �n Antarctica a fost numit dupa el.

Str�zi numit pentru Faraday pot fi g�site �n mai multe ora�e britanice (de exemplu, Londra, Fife, Swindon, Basingstoke, Nottingham, Whitby, Kirkby, Crawley, Newbury, Aylesbury �i Stevenage), precum �i �n Fran�a (Paris), Germania (Hermsdorf), Canada (Quebec), �i Statele Unite ale Americii (Reston, VA).

Din 1991 p�n� �n 2001, imaginea lui Faraday prezentate pe verso de seria E £ 20 bancnotele emise de Banca Angliei. El a fost indicat efectuarea o prelegere la Institutul Regal cu aparatul sc�nteie magneto-electrice.
C�r�ile lui Faraday, cu excep�ia de manipulare chimic�, au fost colectii de lucrari stiintifice sau transcrierile de conferin�e. De la moartea sa, jurnalul lui Faraday a fost publicat, ca mai multe volume mari din scrisorile sale �i jurnalul lui Faraday din calatoriile sale cu Davy, �n 1813-1815.

34.
- Hai sa iti zic si de Bell, parintele telefonului.
- Mai ai ? De unde ii mai scoti?
- Poi sunt multi oameni cercetatori care si-au adus contributia intr-un fel sau altul. Eu nu am ales decat cativa mai importanti si cu care am venit in contact, sperand la o noua energie. Dupa ce iti mai zic si cate ceva de Bell, trec apoi la Franklin. De la el am d4escoperit ca nimic din lumea asta a voastra nu ma poate atinge.










Alexander Graham Bell (n. 3 martie 1847 �n Edinburgh Sco�ia, d. 2 august 1922 pe insula Cap Breton �n Canada) a fost un om de �tiin��, inventator �i, ulterior, industria� american, care �n anul 1876 a devenit prima persoan� care a brevetat un dispozitiv capabil s� emit� �i s� recep�ioneze cuvintele rostite. �n transmi��torul sau microfonul lui Bell, undele sonore loveau o diafragm� flexibil� de care era ata�at un magnet permanent. Diafragma �i magnetul vibrau, �i un efect numit induc�ie electro-magnetic� producea un curent variabil �ntr-o bobin� al�turat�. Acest curent variabil era transmis prin cabluri la un receptor �n care trecea prin bobina unui electromagnet. Curentul variabil producea un c�mp magnetic variabil, care f�cea s� vibreze o diafragm� sub�ire de fier, pentru a reproduce vibra�iile sonore ini�iale. Transmi��torul lui Bell producea doar un semnal slab, f�r� mijloace de a-l amplifica.
�nva�� p�n� la v�rsta de 14 ani �n Edinburgh unde a �nv��at latina �i greaca, dup� care continu� �coala �n Londra; pe bunicul s�u �l preocup� tehnica vorbirii, fiind interesat de un sistem fonetic de scris universal (alfabetic fonetic). Urmeaz� pe tat�l s�u care este profesor �i pred� la "House Academy pentru tehnica vorbirii �i muzic�" din Elgin Sco�ia, mai t�rziu pred� la "University College pentru tehnic vorbirii" din Londra. Graham studiaz� p�n� �n anul 1870 anatomia �i fiziologia glasului uman. P�r�se�te Anglia 1870 �mpreun� cu tat�l s�u care dore�te clima mai s�n�toas� a Canadei, dup� ce doi fra�i ai lui Graham mor de tuberculoz�.
Descoperirea istoric� a telefonului �n 1876 care dup� introducerea �n sistemul de comunica�ie interna�ional fiind la �nceput firma "Bell Telephone Company", devenind ulterior un concern gigant de comunica�ie A & T. �n anul 1876 se c�s�tore�te cu fiica surd� a unui partener de afaceri Hubbard, c�s�torie din care va avea dou� fiice �i doi fii care mor �n copil�rie.
�n anul 1882 prime�te cet��enia american� (a SUA), p�n� la moartea sa se ocup� mai ales cu studiul eugenic al surzeniei Francis Galton (1822-1911) care este de fapt o faz� preliminar� a studiilor genetice la om.
Deja �n 1861 profesorul german Philipp Reis a descoperit un "aparat de vorbit la distan��" care func�iona, mul�umindu-se cu acesta �i f�r� a c�uta perfec�ionarea lui. La scurt timp dup� aceasta, Elisha Gray �i Antonio Meucci experimenteaz� in USA transmiterea sonor� prin cabluri electrice.
In anul 1873 Bell �ncearc� s� perfec�ioneze "telegraful harmonic". Aceste experiment�ri ale lui au folosit mai t�rziu la �nregistrarea sonor�. Construie�te "fonoautograful" care �nregistreaz� tonul pe un cilindru �nnegrit cu funingine.
Directorul �colii "Clarke School for the Deaf" "Gardiner Greene Hubbard" �i "Thomans Sanders" afl�nd de cercet�rile "telegrafului harmonic", ofer� finan�area lor. Bell descoper� �nt�mpl�tor transmiterea tonului, cu toate c� nu reu�e�te din nou s�-l reproduc�. La 14 februarie 1876 i se acord� patentul pentru descrierea fenomenului, cu solicitarea de a trimite un aparat care func�ioneaz�.
Acordarea patentului are loc cu c�teva ore �naintea lui Elisha Gray care a realizat acea�i descoperire. Dup� aceast� descoperire Bell ajunge �mpreun� cu Thomas Sanders �i Gardiner G. Hubbard proprietarul "Bell Telephone Company".
- Hai ca mai fac o pauza. Nu asa ca mai trebuie sa mai si mancam? Maine om continua...

Benjamin Franklin (n. 17 ianuarie 1706, Boston - d. 17 aprilie 1790) este una dintre cele mai cunoscute personalit�ți din istoria Statelor Unite, unul din Founding Fathers, diplomat, om de stiinț�, inventator, filozof, profesor și om politic.
Oricare dintre urm�toarele fapte l�ar fi facut faimos oricum, a organizat prima bibliotec� din America, a fost un inventator care a creat multe obiecte, care sunt indispensabile ast�zi, printre care se pot menționa ochelarii bifocali și paratr�snetul, și i-a uimit pe oamenii de științ� din toat� lumea cu experimentele sale din domeniul electricit�ții.
�n vremea sa era extrem de cunoscut și de influent și �n Europa. Franklin a fost cel care i-a convins pe englezi s� retrag� "Legea timbrului", respectiv i-a convins pe francezi s� intervin� �n R�zboiul de Independenț� al Statelor Unite de partea acestora. �n Statele Unite, a fost unul din semnatarii de frunte ai Declarației de Independenț� a Uniunii și al Constituției americane.

Benjamin Franklin s-a n�scut la Boston pe 17 ianuarie 1706, tat�l s�u, Josiah fiind un fabricant de s�pun și lum�n�ri, iar mama sa, Abiah era a doua soție a lui Josiah. Benjamin Franklin era cel mai t�n�r din cei 17 copii.
La v�rsta de 10 ani, Benjamin a �nceput s� ajute la magazinul de lum�n�ri al tat�lui s�u, t�ind lum�n�ri. Deși a studiat la școal� doar doi ani, el citea mult �n timpul s�u liber. De asemenea, �i pl�cea și s� �noate, una din invențiile sale fiind un dispozitiv cu care s� �noate mai repede.
La 12 ani, a mers s� lucreze ca ucenic la tipografia fratelui s�u, James. �n fiecare noapte, studia scriitorii clasici și pe cei ai timpului s�u, și de asemenea aritmetica, navigația și gramatica. Dup� un timp a devenit un expert �n jurnalistic� și tipografie, dar nu era mulțumit de aceasta, un ucenic c�știg�nd puțini bani și fiind forțat s� semneze un contract �n care promitea s� r�m�n� timp de nou� ani.
C�nd James a lansat s�pt�m�nalul numit "The New England Courant", Benjamin a scris �n secret o serie de scrisori umoristice pe care le-a trimis la gazet� sub numele de "Mrs. Silence Dogood". �n acestea Franklin r�dea de studenții de la Harvard College și de poeții netalentați. Aceste scrisori au amuzat pe mulți �n Boston și se �ntrebau cine este autorul. Prin unele articole ale lui James Franklin i�a sup�rat pe unii magistrați care i-au interzis s�-l mai publice, dar acestea au aparut sub numele lui Benjamin Franklin, iar James a anulat contractul lui pentru ca magistrații s� nu spun� nimic, dar au semnat alt contract secret. Dup� ce a aflat c� a publicat scrisorile lui Ben, James a fost furios, iar dup� aceea a devenit violent și uneori �l b�tea. Profit�nd de contractul anulat anterior pleac� din oraș.
Tipograf �n Philadelphia
Benjamin mai �nt�i a mers la New York, care atunci era un oraș mai mic dec�t Boston, și n-a g�sit nimic de lucru, iar �n octombrie a plecat la Philadelphia. Aici a g�sit o slujb� la atelierul tipografic al lui Samuel Keimer, care datorit� �ndem�n�rii lui l-a pl�tit bine. Guvernatorul Pennsylvaniei s-a interesat de t�n�rul Franklin și l-a sf�tuit s�-și deschid� propria tipografie. L-a trimis la Londra s� cumpere o pres� pentru tipar, promiț�nd c� �i va pl�ti cheluielile, dar nu și-a ținut promisiunea și �n 1724 Benjamin a ajuns singur �n Londra f�r� bani. S-a angajat ca tipograf, și �n 1726, c�nd a str�ns destui bani, s-a intors �n Philadelphia, unde a fost v�nz�tor �ntr-un magazin și apoi s-a �ntors la atelierul lui Keimer. In 1728, c�nd Franklin avea 22 de ani, a �ntemeiat primul s�u atelier tipografic cu un partener al s�u, Hugh Meredith. Cei doi au publicat un s�pt�m�nal numit �The Pennsylvania Gazzette�, iar �n 1730, Franklin a cump�rat și acțiunile lui Meredith. Franklin s-a c�s�torit cu Deborah Read �n 1730, cu care a avut trei copii : Francis Folger, care a murit de variol�, Sarah, care s-a m�ritat cu un negustor, și William, care a devenit guvernatorul statului New Jersey.
Din 1730 p�n� �n 1748, Franklin a lucrat �n tipografie, domeniu �n care a avut succes, fiind numit tipograf oficial al Pennsylvaniei, mai t�rziu fiind și al statelor New Jersey și Delaware. Cea mai cunoscut� publicație a lui a fost �Poor Richard�s Almanack�, care a ap�rut �n 1732. Acest almanah era un calendar �n care scria predicții meteorologice pentru acel an, povestioare amuzante, glume și proverbe. Dup� c�țiva ani a ajuns la un tiraj de peste 10.000 de exemplare.
�n acest timp a �nv�țat c�teva limbi, și studia c�rți științifice �n englez�, francez� și german�. De asemenea a �nființat și un club de dezbateri numit Junto, care mai t�rziu a devenit American Philosophical Society, cu ajutorul acestui club a �ntemeiat �n 1731, prima bibliotec� public� din America. La insistența lui, �n Philadelphia str�zile au fost pavate ,a fost instalat iluminatul public, �nființat� prima divizie de pompieri, iar cu ajutorul Gazzettei, a str�ns bani pentru organizarea primului spital din America. El credea c� materiile predate �n școli nu erau actualizate. Franklin era �mpotriva teologiei, limbilor clasice și voia o școal� mai practic�, scriind și o carte �n acest domeniu "Propuneri pentru educația tinerilor �n Pennsylvania", �n care cerea crearea unei academii, numit� mai t�rziu Universitatea Pennsylvania.
�n 1748, Franklin avea destui bani pentru a parasi afacerea. A cump�rat o ferm� de 300 de acri l�ng� Burlington, New Jersey, av�nd destul timp pentru științ� și servicii publice. �ntre 1736 și 1751 a fost șeful poștei din Philadelphia. �nainte ca timbrele s� fie folosite, o persoan� c�nd primea o scrisoare, trebuia s� pl�teasc�. In 1753, Franklin a fost numit șeful poștei tuturor coloniilor, și a schimbat sistemul de plat� prin faptul c� prețul trimiterii unei scrisori era �n funcție de greutate și distanț�. A inventat și un dispozitiv prin care putea s� m�soare distanța �ntre doua orașe. A mers pe toate drumurile principale cu o c�ruț� plin� cu pietre, la fiecare mil�, aruncau c�te o piatr�. �nainte, poșta era transportat� de 2 ori iarna, dar Franklin a angajat mai mulți poștași pentru ca poșta s� fie transportat� �n fiecare s�pt�m�n�. Dup� 4 ani, guvernul Britanic a avut pentru prima dat� profit �n sistemul de poșt�.
Benjamin Franklin a fost inventator toat� viața lui. Cea mai faimoas� inventie era soba Franklin, care astfel avea un randament mai mare. Guvernatorul Pennsylvaniei i-a spus s� o breveteze, dar Franklin a refuzat.
C�nd Franklin a auzit c� un european a reușit s� stocheze electricitate �n niște tuburi speciale, a cump�rat niște tuburi din acelea, și-a construit un laborator �n casa sa. A realizat multe experimente și a publicat o carte despre electricitate. Pe principiile sale se bazeaz� Teoria Electricit�ții moderne. A trimis rezultatele experimentelor sale unor oameni de științ� din Anglia și Franța, care au fost impresionați și a fost ales membru al Royal Society �n 1756 și a primit "Copley Medal". �n 1773 a fost ales ca unul din cei opt asociați str�ini ai Academiei Regale de Științe din Paris.
Franklin și-a dat seama c� fulgerul este o desc�rcare electric� din nori. �n cartea sa a sugerat un experiment pentru a testa aceasta. Cu ajutorul fiului s�u William, Franklin a realizat acest experiment �n 1752. Cei doi au mers �ntr-un c�mp �n timpul unei furtuni, au �n�lțat un zmeu, Am profitat si eu de asta ca sa merg la demonstratie. In timp ce ei inaltara zmeul, eu asteptam la capatul de franghie din canepa, care se udase. De capat era lagat o cheie si un inel. Si au atras sarcina electric� cu ajutorul acestei chei. In timp ce furtuna era in toi , cerul fiind brazdat de fuylgere, unul din ele se desprinse parca din cer, si cobora prin franghia uda spre mine. Fara a lua in seama avertismentele lor mi-am apropiat inelul meu de cheia lui. In acel moment se produse o descarcare puternica insotita de un zgomot asurzitor. Socul ma aruncase departe de funie. In timp ce cei doi se apropiau de mine in fuga si ingrijorati. Eram ametit . Curentul isi spuse cuvantul. Mare mirare se citea pe fata lor cand au vazut ca imi revenisem. Binenteles ca a urmat dojana din partea lor:
- Omule esti nebun ? Ti s-a urat cu viata? Daca mureai?
- Sigur puteai sa mori, adauga si al doilea. Nici nu stiu cum ai ramas intreg cu atatia milioane de volti. Abia acum am observat ca nu puteam sa mor aici la voi.
Teoria lui era demonstrat�. Franklin era și un om practic pe l�ng� un bun teoretician. Si astfel a inventat paratrasnetul , pentru a ap�ra cl�dirile de fulgere.

Ne�nțelgerile �ntre Anglia și Franța au adus r�zboiul �n America �n anii 1750. Francezii, aliați cu indienii amenințau Pennsylvania. �n 1748, Franklin a avertizat locuitorii Pennsilvaniei de pericolul indienilor, organiz�nd și primele companii de voluntari, plasate pe r�ul Delaware.

Toți contribuabilii din Pennsylvenia ajutau la costurile r�zboiului, mai puțin proprietarii celei mai mari ferme. Aceștia erau fiii lui William Penn, fondatorul coloniei. Ei tr�iau �n Londra și nu-i interesau soarta acestora at�ta timp c�t profiturile le veneau �n Londra. �n 1757 Franklin a fost trimis �n Londra pentru ca s� conving� familia Penn s�-și pl�teasc� taxele. �n Anglia a fost primit cu onoruri din partea Universit�ților din Edinburgh și Oxford, și a reușit s� pun� o tax� pe domeniile familiei Penn din colonii. �n cei cinci ani c�t a stat �n Anglia, Franklin a �nt�lnit mulți politicieni și savanți celebri. S-a �ntors �n Pennsylvania �n 1762, iar �n 1763, Anglia �nvinge Franța și captureaz� Canada. Mulți membri ai consiliului local credeau c� colonia trebuia guvernat� de Rege dec�t de familia Penn, și Franklin s-a �ntors �n Anglia �n 1764 pentru a-i prezenta o petiție regelui George al III-lea.
�n 1765, la puțin timp dup� ce Franklin a ajuns din nou �n Anglia, prin Parlament a trecut "Stamp Act". Era prima dat� c�nd Anglia a impus un impozit f�r� ca reprezentanții coloniilor s� poat� vota, iar in Colonii au existat proteste, americanii refuz�nd s� cumpere timbre. Franklin a fost chemat �n fața Camerei Comunelor, unde a prezentat poziția american� �mpotriva Legii Timbrului.
�n urm�torii 10 ani Franklin a fost cel mai important reprezentant american �n Anglia. Prin unele articole publicate a cerut drepturi egale cu cele ale englezilor, �ns� englezii au ignorat aceasta.

si pe mine ma ajutat DUMNEZEU ACUM 4 ANI

Daca iti cer numarul lui de telefon, s-o numi....loby?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Franklin s-a �ntors �n Philadelphia �n 1775, �nainte ca b�t�liile de la Lexington și Concord s� aib� loc. Soția sa murise �n 1774. Deși Franklin avea aproape 70 de ani, el a ajutat substantanțial la planificarea Revoluției Americane. A fost numit membru al Congresului Continental. �n toamna lui 1775 Franklin a mers la Cambridge, Massachusetts, locul unde Washington avea armata pentru a discuta probleme legate de Armata Continental� (Continental Army). Și-a adus un aport important la redactarea Declarației de independenț� a Uniunii și mai t�rziu la scrirea Articolele Confederației, prima constituție a Statelor Unite.
�n 1776, Congresul Continental l-a trimis pe Franklin �n cea mai important� misiune a sa, s� conving� Franța s� ajute coloniile britanice din America de nord �n lupta lor pentru independenț�. �nainte de a pleca, a �mprumutat 4.000 de lire Congresului pentru a fonda Armata Continental�.

�n Franța a fost parte esențial� a primei recunoașteri formale a ț�rii sale �n lume, iar pe 6 februarie 1778 a semnat Tratatul de la Paris prin care Franța se alia cu coloniile �mpotriva Angliei. Dup� aceast eveniment, Franklin a r�mas �n Franța ca reprezentant al noi entit�ți create, Statele Unite ale Americii, fiind primul ambasador al acestora pe "b�tr�nul continent". �ncep�nd cu anul 1781 a negociat pacea cu Marea Britanie, care s-a finalizat �n 1783, el fiind unul din cei care a semnat tratatul de pace �ncheiat odat� cu recunoașterea Statelor Unite de c�tre Marea Britanie, Tratatul de la Paris din 1783. �nainte de plecarea sa �napoi �n SUA, Franklin a asistat la zborul primului balon cu aer cald, f�r� pasageri, al fraților Montgolfier.

C�nd s-a �ntors �n Philadelphia, pe 14 septembrie 1785, a descoperit c� era așteptat de o ceremonie de primire. Deși era b�tr�n, avea 79 de ani, Franklin a fost președintele Consiliului Local din Pennsylvania, timp de 3 ani, post egal cu acela de guvernator. �n acest timp a fost membru al convenției constituției, care uneori nu se �nțelegeau, iar Franklin �i calma. Planul s�u de guvern�m�nt cu o singur� camer� a Parlamentului a fost respins, dar a fost unul dintre semnatarii Constituției.
Franklin și-a petrecut ultimii cinci ani din viaț� �n Philadelphia. A inventat un dispozitiv prin care s� ia c�rți de pe rafturile de sus ale bibliotecii, a trimis scrisori prietenilor și liderilor politici : George Washington, Thomas Jefferson, John Adams, James Madison. A scris articole și o autobiografie. Ultimul s�u act politic a fost de a scrie un memoriu pentru abolirea sclaviei negrilor.
Benjamin Franklin a murit la v�rsta de 84 de ani, pe 17 aprilie 1790, fiind �nmorm�ntat al�turi de soția sa �n cimitirul Bisericii Creștine din Philadelphia. Benjamin Franklin provenea dintr-o familie s�rac� de prezbiterieni care au emigrat �n America in 1682.B.Franklin a fost un mare savant și g�nditor iluminist, preocupat �n egal� m�sur� de știintele reale, filozofie, istorie, economie, politic�, literatur� etc., fiind cunoscut departe de hotarele patriei sale. Franklin a r�mas fidel idealurilor democrației p�n� la sf�rșitul vieții sale. Ultimul s�u act politic a fost semnarea petiției pentru interzicerea sclaviei.
- Si uite asa am incercat de toate in lunga mea existenta pe planeta voastra. Dar asta nu e totul. Deznadejdia pusese stapanire pe mine si atunci am hotarat sa-mi curm zilele. Asa ca cu prima mea vizita la paris am incercat sa ma arunc de pe Turnul Eifel. Numai ca si acolo nu am avut noroc. Tot o femeie a dat alarma si nu m-a lasat sa ma arunc. Ba chiar a si participat la capturarea mea. Dupa aia am fugit. M-am ascuns o vreme de lume si de toti. Cautam cu infrigurare noi tentative de surescit. Dar toate incercarile mele sau soldat cu esecuri. Chiar si de pe turnul din Pisa am incercat. Nici acolo nu am avut bafta. Odata in timpul razboiului mondial, cred ca al doilea am incercat la fel sa ma arunc fara parasuta in gol. Dar ghinionul meu s-a agtat haina de o piesa de pe avion si am ramas suspendat acolo ceva timp , pana au prins aia de veste si m-au salvat iar. La intrebarile lor , am raspuns ca am vrut sa admir mai de aproape peisajul, dar m-am impedicat si am cazut. Nustiu cat de credibila a fost pledoaria mea , dar cert este ca, nu m-am mai urcat in nici un avion dupa aia.
- Cum domnule Otto, dumneata sa te omori? Cate femei ca mine te-au salvat de la moarte?
- Oho ! Nici nu mai stiu.
- Se vede ca ai avut trecere la ele , de nu te-au lasat sa mori.
- Ba bine ca nu! Odata m-a m-ai salvat si un copil. Azi ce mai facem ?
- Ce vrei tu! Daca vrei facem o ,plimbare mai pe seara, tot este frumos afara.
- Poi sa mai fac o pauza ca imi vajie capul. Maine o sa-ti povestesc despre alt fizician celebru pentru teoria lui revolutionara. Trebuie sa amintesc si de el ca din cauza lui , indirect , l-am pierdut pe cel mai bun prieten al meu, pe Mario...
- Asa ca imi spusei despre el. Cum a murit?
- Toate la timpul lor. Cat e ora ? O e deja 16. Poi eu zic sa faci o cafea si apoi sa mergem undeva...
- Gata ! Cafeaua e servita, zise Mara, intrand triumfatoare in sufragerie cu o tava in mana.
- Parca esti Mihai cand a intrat pentru prima data la Alba � Iulia...
- Ai fost si tu acolo?
- Binenteles! Am fost peste tot am insotit pe toti domnitorii vostri. Pe unii ii urmaream din umbra. Am incercat pe unii sa-i apar de conspiratiile si uneltirile mai marilor boieri, dar ce folos? Nu ma credea nimeni, si apoi trebuia sa umblu cu bagare de seama , ca altfel ramaneam repede fara cap...
- Dupa ce terminaram de baut cafelele , mara disparu pentru cateva minute, si apoi aparu intr-o frumoasa rochie de seara, lunga neagra si cu sclipiri.
- Gata ! Eu sunt gata. Hai mergem?
- Vrei undeva anume sau iti este indiferent.
- Hai vedem noi...
Iesiram afara. Mara incuie usa, care iar scartii prelung. Mara se uita cu subinteles la mine.
- Ai stat ata la mine si nu mi-a uns, macar balamalele...
- Cand ne intoarcem iti promit ca o sa ma ocup si de balamalele tale...
Coboraram cele cateva trepte de marmura alba si pasiram amandoi in curtea imensa. Ne apropiaram de poarat mare zabrelita, si cu un gest simplu o impinse-i. Si aceasta scartii prelung.
- Stiu si de asta ma ocup...
Iesiram brat la brat ca doi indragostiti, ce ne aflam, si iesind in strada o luaram la pas domol pe trotuarul din piatra cubica. Era o toaman tarzie dar calduta. Soarele facea caldura cu zgarcenie. Erau ultimile lui puteri inainte de a prevesti iarna care avea sa cuprinda toata zona. Si asa am mers agale brat la brat, o perioada pri oras. Am atacat parcul. Apoi ca doi indragostiti ne-am asezat pe o banca libera. Aveai de unde alege. Mai era un batran pe o alta banca aflata in imediata vecinatate cu a noastra. Acesta ne privi cu un aer de mahnire dar totodata si de bucurie, in amintirea probabila a vremurilo vechi. Am sta o vreme fara sa ne mai spunem nimic. Ea , cine stie la ce se gandea. Intr-un tarziu ea a rupt tacerea:
- Hai la un film , Vrei?
Am consimtit. Pana la primul cinematograf nu era mult. Era chiar langa noi unul. Ne-am uita la ceas. Era chiar timpul. Incepea la 17. Cand ma uit la afis constat cu surprindere ca era filmul `` Pe aripile vantului``. Cred ca expre alese ea acest film. Dupa ce am luat bilete am patruns in sala, si ne-am asezat pe locurile marcate pe bilete. In asteptarea filmului ma uitam distrat la lume. Se stransese multa lume, in ciuda faptului ca acest film era arhicunoscut. Si eu il stiam. Il vazusem de nenumarate ori. De multe ori singur. De alte ori...
- Ei ce faci? Uite ca incepe filmul, ma atentiona ea. Deodat se stinse lumina si pe ecranul urias aparu primele secvente. Il stiam aprope pe derost. Totusi incercam sa fiu atent la film spre multumirea ei. Cele trei ore mi se parura ca nu se mai sfarsesc. Intr-un tarziu se aprinse lumina , spre bucuria mea. Ma ridicai mecanic de pe scaun in timp si ceilalti faceau acelas lucru. In fine o vad ca se ridica si ea. Ea ramase cu ochii pe ecran vrand sa citeasca si distributia. Noroc ca stinse ala proiectorul. Am iesi incet afara facand-une cu greu loc prin multime. Cand ajungem afara batea un vant rece. Caldura din sala era in contrast cu cea de afara.
- Ce te-ai zgribulit asa? Ei ti-a placut filmul?
- Sigur spusei eu in graba, dar nu prea convins.
- Sa nu-mi spui ca nu ti-a placut!
- Ba da ! Sigur ca mi-a placut... Un asa film nu are cum sa nu-ti placa...
- Tot ironic ai ramas.
- Ba nu ! Adevarul ca l-am vazut de foarte multe ori...
- Si de ce nu mi-ai spus , mergeam la altul.
- Nu am vrut sa-ti stric placerea.
Ne-am abatut in drumul nostru si pe la o cofetarie. Sau cel putin asa ar fi trbuit sa fie. Pentru ca pe mese se aflau mai mult bere , cafele si liqoruri scumpe. Ma duc cu ea la raft, si o intreb ce ar prefera. Dupa ce alege ceva cu crema si cu frisca , nici eu mai prejos , aleg la fel, cu toate ca nu ma incantau. Mai iau si doua sucuri. Apoi ma intorc cu comanda la masa pe care o alesese tot ea. O caut din priviri in timp ce faceam slalom printre mesele ocupate. O vad in sfarsit. Era in cel mai intunecat coltisor al salii. Nici ca se putea o alegere mai buna. Dupa ce pun prajiturile si sucul jos , le atacaram. Ea mai zabovea cu prajitura, in timp eu deja o terminasem. Un pahar de suc peste gat si gata. Pentru mine consumatia luase sfarsit.
- Vai dar ce grabit esti? Am mai stat pret de cinci minute acolo. Lumea incepuse sa se rareasca. Eram printre ultimii. In sfarsit ne ridicaram si parasiram cofetaria. Iesind in strada ea avu chef sa mergem la malul apei.
- Nu cred ca e o idee buna, zisei eu cuprins de groaza serii in care m-a gasit ea.
- Bine o lasam pe altadata, bine?
- Perfect , incuviintam eu. Dar tot mai trecura doua ore pana ajunseram iar acasa la ea. Se straduise din rasputeri sa fac drumul cat mai lung. Din cand in cand ea isi rezema capul pe umarul meu. Mersem asa o vreme. Cativa localnici se indreptau grabiti spre casa. Numai noi nu ne hotararam inca pe unde sa mai mergem. O luaram si prin Gradina Publica. Tot plimbandu-ne noi asa, dam de o banca libera. Ne asezaram iar . Ea isi continua manevra de mai inainte lasand capul peste al meu. Nestiind ce sa fac o cuprinse-i si eu de umar cu bratul stang. Am sata asa o vreme , si simteam ca ma incalzesc in ciuda vremii de afar care incepuse sa-si spuna cuvantul. Ea se lipea tot mai mult de mine.
- Strange-ma in brate imi este frig.
- Poi acasa ca e mai cald in casa.
Se uita la mine cu repros. Intr-un tarziu ceda si se ridica nu cu prea multa convingere, dupa care ne continua-ram drumul spre casa. Ultimii zeci de metri chiar ii grabii. In fina am ajuns iar acasa. Intram si ne facuram comozi. Dupa ce ne dezbracaram ea, se duse iar in bucatarie.
- Sa stii ca nu imi mai este foame. Dulciurile alea mi-a taiat foamea.
- Nu conteaza. Eu sa iti aduc ceva usor. Daca nu vrei sa mananci , treaba ta.
Dupa inca 5 minute apare cu o noua tava pe care tronau cateva sandwich-uri.
- Mie drumul mi-a facut iar foame, zise ea, atacand un sandwichi. In timp ce ea il savura, simtii si eu ca parca ar merge unul. Asa ca intind si eu mana si atac unul. Era cu pateu, peste care erau taiate niste feliute de gogosari. Asa pareau mai apetisante.
- Asa ia , vezi foamea vine mancand...
- Da...fac eu absent.
- Ce ai parca nu-ti boii acasa.
- Poi nu �s ! Chiar eu nu am asa ceva...
- Ei si tu, asa vine vorba pe la noi.
- Da , aveti un folclor foarte variat. M-am chinuit ani de zile sa va invat limba asta a voastra foarte grea si plina de imprevizibil. Va place sa o alintati.
- Ce noi sa nu aven ceva cu care sa ne mandrim.
- Da din pacate aveti foarte multe lucruri de care puteti sa va mandriti...
Ma uit la pendula. Se facuse 21. Oare cand trecuse ?
- Poi daca nu mai vrei sa povestesti nimic azi, eu as propune sa ne culcam , ca maine am de treaba.
- Da desigur , daca asa vrei tu...
Ma pregatii de culcare. Ea stinse lumina si disparu in cealalta camera. Dupa o vreme se auzi niste pasi usori. Veni ca o pisica si se strecura in pat cu mine.
- Ce faci cred ca ai gresit iar patul , fac eu vesel.
- De vina e filmul...no coments!...
Neluand in seama remarca mea, se apropie de mine si se cuibarii si mai bine lipindu-se toata de mine. Cred ca era tot cu acea camasuta scurta si stravezie....Avui senzatia ca tremura.
- Ti-e frig ?
- Sigur , incalzeste-ma....
Si am incalzit-o...ma opresc aici nu de alta dar nu vreau sa va incalziti si voi...prea tare...

Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm - d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost un fizician evreu german, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat �n 1933 �n SUA, naturalizat american �n 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. Autorul teoriei relativit�ții. �n 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizic�
Cele mai multe dintre contribuțiile sale �n fizic� sunt legate de teoria relativit�ții restr�nse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, și de teoria relativit�ții generalizate (1915) care extinde principiul relativit�ții mișc�rii neuniforme, elabor�nd o nou� teorie a gravitației.
Alte contribuții ale sale includ cosmologia relativist�, teoria capilarit�ții, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicații �n mecanica cuantic�, explicarea mișc�rii browniene a moleculelor, probabilitatea tranziției atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, propriet�țile termice al luminii (al c�ror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiației (ce include emisia stimulat�), teoria c�mpurilor unitar� și geometrizarea fizicii.
Una din formulele sale celebre este E=mc², care cuantific� energia disponibil� a materiei. Pe aceast� formul� se bazeaz� atomistica, secția din fizic� care studiaz� energia nuclear�.
Einstein nu s-a manifestat doar �n domeniul științei. A fost un activ militant al p�cii și susțin�tor al cauzei poporului evreu c�reia �i aparținea.
Einstein a publicat peste 300 de lucr�ri științifice și peste 150 �n alte domenii.

Albert Einstein �n 1893 (14 ani),
�nainte de a pleca �n Italia.
Albert Einstein se naște la 14 martie 1879, (orele 11:30 AM) la Ulm, Germania, �ntr-o familie de evrei,[4], fiul lui Hermann și Pauline Einstein.
1880: Familia lui Einstein se mut� la M�nchen, unde tat�l și bunicul s�u �și deschid un mic atelier de produse electrice.
�nc� de mic, Albert se manifest� ca un b�iat neobișnuit. Nu a vorbit p�n� la trei ani, d�nd impresia c� este retardat mintal. Era un copil retras, preocupat de anumite subiecte, pe care cei de v�rsta lui nu le �nțelegeau, astfel c� ceilalți copii �l disprețuiau. Datorit� dificult�ții de a se adapta la școal�, profesorii l-au considerat un copil-problem�, �nd�r�tnic și diferit, care nu vrea s� �nvețe.
1884:
Micul Albert primește de la tat�l sau o busol� care �l fascineaz� �n mod deosebit, produc�ndu-i, cum avea mai t�rziu s� declare, �o impresie ad�nc� și de durat�", inspir�ndu-i dorința de a cerceta misterele naturii, dorinț� care �l va urm�ri toat� viața, .[5]
La insistențele mamei, la 6 ani, Albert ia lecții de vioar�. Deși nu era prea pasionat, interpreta cu pl�cere lucr�ri ca �Sonata pentru vioar�" a lui Mozart.
Pe m�sur� ce creștea, se manifesta tot mai clar �nclinația sa c�tre dispozitive mecanice, modele fizice și pasiunea sa pentru matematic�, abilitatea �n a �nțelege conceptele sale dificile.
1885 - 1888: Albert este trimis la școala elementar� catolic� din M�nchen. Deși p�rinții s�i nu erau religioși, ca o contrapondere, t�n�rul primește lecții de iudaism acas�.
1888 - 1894: Dorind s�-l �ndrume c�tre electrotehnic�, tat�l s�u �l �nscrie la gimnaziul Luitpold din M�nchen (ast�zi, acest gimnaziu �i poart� numele).
Deși aici erau promovate ideile progresiste ale pedagogiei (ne aflam �n plin conflict �ntre adepții �nv�ț�m�ntului clasic, �n cadrul c�ruia se studiau greaca și latina și cel modern, ce avea la baz� studiul limbilor moderne). Einstein ura disciplina, rutina și modelul militar pe baza c�ruia funcționau școlile �n acea perioad�, unde profesorii, impuneau elevilor respect și supunere absolut�. Mai t�rziu, �n scrierile sale, sublinia faptul c�, aici, g�ndirea creatoare era eliminat� prin �nv�țarea bazat� pe memorare mecanic� și lipsit� de imaginație.
1889: Un prieten de familie, Max Talmud, student la medicin�,[7] �l inițiaz� pe micul Einstein (10 ani) �n domeniul cunoașterii, �mprumut�ndu-i c�rțile sale științifice și filozofice și prezent�ndu-i, printre altele, filozofia lui Immanuel Kant (Critica rațiunii pure) și Elementele lui Euclid.
Aceast� ultim� lucrare �l impresioneaz� �n mod deosebit și ulterior o va denumi �cartea sacr� a geometriei�.[8]. De la Euclid, viitorul mare savant va �nțelege raționamentul deductiv, ajung�nd ca la 12 ani s� �nvețe singur �ntreaga geometrie euclidian�. �n scurt timp va continua cu studiul calculului infinitezimal. Autodidact, Einstein �nvaț� mai mult acas� dec�t la școal�.
1889: La numai 10 ani, Albert �ncepe s� studieze singur matematica și științele naturii. �nc� de mic copil ar�tase interes pentru natur� precum și abilitate �n a �nțelege concepte matematice dificile. Era capabil s� �nvețe mai mult de unul singur dec�t la școal�. Metoda autodidact�, dezvoltat� �nc� din copil�rie, a continuat s� �i foloseasc� pe toat� durata anilor de școal�. �n timp ce interesul s�u pentru anumite materii plictisitoare era simulat, el era captivat �n mod real de fizic� și filozofie(vezi: Sindromul Einstein[1], identificat cu sindromul Asperger, �n care micii pacienți, deși au tulbur�ri de vorbire, de comportament și de integrare social�, sunt adev�rate genii).
1891: La v�rsta de 12 ani a �nv�țat geometria euclidian�.
1894: La 15 ani, r�m�ne la M�nchen pentru a-și �ncheia anul școlar, �n timp ce familia se mut� la Pavia, Italia datorit� eșecurilor repetate ale afacerii. Dar dup� primul trimestru, �și urmeaz� familia la Pavia.
Albert vrea s� urmeze �nv�ț�m�ntul superior dar rateaz� examenul de admitere la Universitatea Politehnic� elvețian�, ETH (Eidgen�ssische Technische Hochschule),[9] deși avea note excepționale la matematic� și la fizic�. Aceste rezultate au fost remarcate de unii profesori care i-au promis c� va fi admis la facultate �n urm�torul an, pe baza notelor obținute la examenul de maturitate.
Familia �l trimite la Aarau, Elveția pentru a-și completa studiile liceale și pentru a-și lua diploma necesar�.
Spre deosebire de atmosfera prusac� din școlile din Germania, la școala elvețian�, profesorii respectau personalitatea elevilor și stimulau libertatea de g�ndire. Pentru Einstein, anii petrecuți �n Elveția au contribuit la socializarea și la exteriorizarea sa, deși avea un caracter introvertit și singuratic.
Aici ia contact cu teoria electromagnetic� a lui Maxwell. Einstein �ncepe s� viseze și s� se aprofundeze �n teoriile sale, formul�nd una din primele sale �ntreb�ri teoretice:
�Cum ar fi dac� am putea s� control�m lumina și s� c�l�torim prin intermediul acesteia?"
1896: La 17 ani, dup� �ncheierea studiilor la Aarau, se �nscrie la Universitatea Federal� Politehnic� (ETH) din Z�rich care, deși era una dintre instituțiile de �nv�ț�m�nt de elit� din Europa și dispunea de unul dintre cele mai dotate laboratoare, l-au dezam�git pe Einstein. Majoritatea profesorilor nu erau la curent cu noile descoperiri ale epocii și predau dup� vechile principii ale fizicii. Albert urm�rea cursurile cu un interes sc�zut, iar la orele de laborator citea reviste științifice, �n care erau publicate cele mai recente descoperiri și teorii. Lipsea adesea de la ore, folosindu-și intregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a c�nta la vioar�.
1898: Mileva Mari�, o coleg� s�rboaic� de la ETH (singura femeie de acolo, student� la matematici), atrage atenția lui Einstein și acesta se �ndr�gostește de ea.
1899: La 20 de ani, Albert �și �ncheie cea mai mare parte a studiilor și cercet�rilor care vor sta la baza teoriilor sale.
1900: Einstein este absolvent al ETH, devenind profesor de matematic� și fizic�.[10]
Totuși nu fusese un student prea str�lucit, cel puțin din punctul de vedere la profesorilor care aveau o p�rere negativ� despre Einstein (nu �i recomandaser� nici continuarea studiilor).
[modificare] Cariera[11]
[modificare] Elveția
1901: Șomer fiind, caut� de lucru. G�sește de lucru ca tutore, meditator și apoi ca profesor la o școal� privat� �n Schaffhausen.
1902: Einstein primește o slujb� la Institutul de Patente din Elveția (expert tehnic, clasa a III-a).[12]
1905: Einstein primește titlul Doctor �n Fizic� �n cadrul Universit�ții din Z�rich, �n urma unei dizertații privind determinarea dimensiunilor moleculare.
1906: Einstein avanseaz� profesional ajung�nd examinator (expert tehnic, clasa a II-a) la Biroul de Patente.
1908: Obține un post de lector la Universitatea din Berna.
1909: P�r�sește postul de la Oficiul de Patente deoarece este numit profesor asociat de fizic� teoretic� la Universitatea din Z�rich.
1911: Einstein se mut� cu familia la Praga și este numit profesor titular la Universitatea German� de acolo (unde r�m�ne p�n� �n 1912).
1912 - 1914: Einstein se mut� la Z�rich și obține postul de profesor de fizic� teoretic� la Universitatea ETH. Aici g�seste un mediu favorabil studiilor și cercet�rilor sale: i se permite s� efectueze orice experiment dorește.
Einstein țin�nd un curs la Viena (1921)
1914: Devine director la Institutul Kaiser Wilhelm din Berlin (secția de cercetare �n cadrul Academiei Prusiene), dar și profesor de fizic� teoretic� la Universitatea din Berlin, toate acestea la recomandarea fizicianului german Max Planck.
1917: Este numit director la Institutul Kaiser Wilhelm din Berlin
1920: Einstein este numit profesor-invitat la Universitatea din Leiden.
1921: 5 mai: este ales membru str�in al Royal Society
[modificare] Princeton
1932: Numit profesor la The Institute for Advanced Study, Princeton.
1943: Primește funcția de consultant la Divizia de Cercetare și Dezvoltare, secția Muniții și Explozibili �n cadrul Armatei americane.
[modificare] Contribuții științifice
Prima sa lucrare științific� o scrie de la v�rsta de 16 ani (1894 sau 1895).[13]
�n anul 1901, Einstein trimite, la revista de fizic� Annalen der Physik, o lucrare av�nd ca subiect capilaritatea.
"Annus mirabilis"
1905 - Acesta a fost anul miraculos al lui Einstein, c�nd se naște Teoria Relativit�ții.
�n acest an, Einstein �și d� doctoratul la Universitatea din Z�rich cu o tez� asupra determin�rii dimensiunilor moleculare.
Dar ceea ce face ca acest an s� fie un adev�rat annus mirabilis sunt cele cinci scrieri trimise de Einstein la anuarul de fizic� german Annalen der Physik:[14]
17 martie: Einstein trimite spre publicare articolul "Un punct de vedere euristic privind producerea și transformarea luminii", �n care sugereaz� (din considerente termodinamice) c� lumina poate fi considerat� ca fiind compus� din cuante de energie independente. Articolul avea s� apar� la sf�rșitul lunii mai;
30 aprilie: Einstein trimite al doilea articol, �n care arat� cum se pot calcula Num�rul lui Avogadro și dimensiunea moleculelor, studiind mișcarea lor �ntr-o soluție. Acest articol a fost acceptat și ca teza de doctorat, apar�nd �n Annalen der Physik doar �n ianuarie 1906. Este pe locul trei ca celebritate, dar pe unul din primele locuri privind num�rul de cit�ri de care s-a bucurat �n acei ani. Einstein dedic� teza de doctorat prietenului s�u Marcel Grosmann, fost coleg la ETH.
11 mai: Einstein trimite spre publicare articolul s�u despre mișcarea brownian� � "Despre mișcarea particulelor mici suspendate �n lichide staționare, conform cerințelor teoriei cinetico-moleculare a c�ldurii";
30 iunie: Marele articol "Asupra electrodinamicii corpurilor �n mișcare"
27 septembrie: Articolul trimis de data aceasta are doar trei pagini și se intituleaz� "Depinde inerția unui corp de conținutul s�u energetic?" (Ist die Tr�gheit eines K�rpers von seinem Energiegehalt abh�ngig?). Articolul conține � conform unui obicei care avea sa se �nt�lneasca frecvent la Einstein - g�ndurile sale de dup� publicarea marelui articol despre relativitatea special�.
19 decembrie: al doilea articol dedicat mișc�rii browniene (va ap�rea �n ianuarie 1906).