Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Poate e o mare coincidenta sau poate e adevar sau realitate? De cand citesc , si cu cat citesc despre acesti mari oameni de stiinta,si mai ales viata lor, ma cuprinde o nostalgie si ma revad si eu in viata lor. Ce e mai ciudat este ca inclin sa cred in `reincarnare` ceea ce , nu cu mult timp in urma nu as fi fost de acord cu asta. Totusi eu cred ca nu e o coincidenta. pentru citindu-l acu pe Einstein am revelatia ca eu am mai fost candva pe atunci. Si asta ar fi si dovada. El moare in 1955 cand eu ma formam sau eram in formare si in 56 sa scot capul la lumina. Apoi tot ce a facut el faceam si eu, binenteles cu exceptii. dar viziunile lui mi se par ca le-as fi avut si eu odata... Sau nu ..Ca sa nu mai spun de tesla care se nascuse cu 100 de ani inaintea mea. Si cred ca asta e valabila la mai multa lume , nu numai la mine...Sentimentul de Deja-vu este mereu prezent. Sa fie de vina ``hardul`` nostru din creier , ca asta e, sa fi ramas nesters unele informaatii?, care au dainuit ani de zile...

De la: Marin56, la data 2011-07-28 21:26:56 Poate e o mare coincidenta sau poate e adevar sau realitate? De cand citesc , si cu cat citesc despre acesti mari oameni de stiinta,si mai ales viata lor, ma cuprinde o nostalgie si ma revad si eu in viata lor. Ce e mai ciudat este ca inclin sa cred in `reincarnare` ceea ce , nu cu mult timp in urma nu as fi fost de acord cu asta. Totusi eu cred ca nu e o coincidenta. pentru citindu-l acu pe Einstein am revelatia ca eu am mai fost candva pe atunci. Si asta ar fi si dovada. El moare in 1955 cand eu ma formam sau eram in formare si in 56 sa scot capul la lumina. Apoi tot ce a facut el faceam si eu, binenteles cu exceptii. dar viziunile lui mi se par ca le-as fi avut si eu odata... Sau nu ..Ca sa nu mai spun de tesla care se nascuse cu 100 de ani inaintea mea. Si cred ca asta e valabila la mai multa lume , nu numai la mine...Sentimentul de Deja-vu este mereu prezent. Sa fie de vina ``hardul`` nostru din creier , ca asta e, sa fi ramas nesters unele informaatii?, care au dainuit ani de zile...

Ai putere de autosugestie mare.
Insa spiritul, ca forma de manifestare, nu prea e inteles. Eu am vazut caracteristici ale lui, si nu sint de joaca. Nici de....gindit.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Azi pe cand ma duceam sa platesc telefonul , pe o banca la umbra statea o femeie mai in varsta, care povestea la doua nepotele cred, cam de 2-3 ani o poveste, in care erau implicati niste baieti. : `` S fate se duse la niste baieti ca sa se joace cu ei. Dar mama ei o opreste zicand: NU te duce ca baietii sunt foarte obraznici. `` Acum ma intreb : De ce in toate povestile cu baietei, intotdeauna ei trbuie sa fie neaparat, cei mai obraznic? Ca doar eu am fost cuminte... cEL mai cuminte... In viziunea mea...

Teoria Relativit�ții Restr�nse

Cea de-a patra lucrare important� publicat� de Einstein �n 1905, "Asupra electrodinamicii corpurilor �n mișcare", conținea ceea ce avea s� fie cunoscut� mai t�rziu ca Teoria relativit�ții restr�nse, una dintre cele mai celebre contribuții ale sale, �n care demonstreaz� c� teoretic nu este posibil s� se decid� dac� dou� evenimente care se petrec �n locuri diferite, au loc �n același moment sau nu. Ideile de baz� au fost formulate de Einstein �nc� de c�nd avea 16 ani (deci cu 10 ani �n urm�).
�nc� de la Newton, filozofii naturali (denumirea sub care erau cunoscuți fizicienii și chimiștii) �ncercaser� s� �nțeleag� natura materiei și a radiației, precum și felul �n care interacționau �ntr-o imagine unificata a lumii. Ideea c� legile mecanicii sunt fundamentale era cunoscut� drept concepția mecanicist� asupra lumii, �n timp ce ideea c� legile electricit�ții sunt fundamentale era cunoscut� drept concepția electromagnetic� asupra lumii. Totuși, nici una dintre idei nu era capabil� s� ofere o explicație coerent� asupra felului cum radiația (de exemplu lumina) și materia interactioneaz� atunci c�nd sunt v�zute din sisteme de referinț� inerțiale diferite, adic� interacțiile sunt urm�rite simultan de un observator �n repaus și un observator care se mișc� cu o vitez� constant�.
�n primavara anului 1905, dup� ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani, Einstein și-a dat seama ca esența problemei const� nu �ntr-o teorie a materiei, ci �ntr-o teorie a m�sur�rii. Esența acestei teorii speciale a relativit�ții era constatarea c� toate m�sur�torile timpului și spațiului depind de judec�ți asupra simultaneit�ții a dou� evenimente diferite. Aceasta l-a condus la dezvoltarea unei teorii bazate pe dou� postulate:
Principiul relativit�ții, care afirm� c� legile fizicii sunt aceleași �n toate sistemele de referinț� inerțiale
Principiul invariabilit�ții vitezei luminii, care arat� c� viteza luminii �n vid este o constant� universal�.
Numai viteza luminii este constant� �n orice sistem de referinț�, lucru preconizat și de teoria lui Maxwell. Tot aici apare pentru prima data celebra sa formul�:
. ("Echivalența mas�-energie")
Aceast� ecuație exprim� cantitate imens� de energie ascuns� �ntr-un corp și care poate fi eliberat� at�t �n procesul de fisiune c�t și �n cel de fuziune nuclear�, procese care stau la baza funcțion�rii bombei atomice.
Iat� c�teva din consecințele relativit�ții restr�nse:
"Contracția Lorentz" sau "contracția lungimilor" �nsoțit� de "dilatarea timpului": Micșorarea aparent� a dimensiunilor obiectelor care se deplaseaz� faț� de observator cu viteze relativiste.
"Efectul Doppler": �n astronomie, const� �n micșorarea frecvenței ("deplasarea spre roșu") radiației emise de corpurile cerești �ndep�rtate ca urmare a expansiunii Universului.
"Aberația luminii": Imaginea unui obiect �n mișcare (cu vitez� apropiat� de cea a luminii) apare comprimat� asemeni unui con cu v�rful indic�nd sensul deplas�rii
Masa nu mai este constant� și nici timpul nu se mai scurge cu aceeași vitez�, mai ales la viteze foarte mari.
Teoria relativit�ții restr�nse aduce o explicație clar� celebrului experiment Michelson-Morley (1887) put�nd fi considerat chiar o generalizare a rezultatelor acestuia.
Einstein a fost primul care a unit mecanica clasic� cu electrodinamica lui Maxwell. Elabor�nd teoria relativit�ții restr�nse, Einstein a spart tiparele unor concepții geniale, cl�dite cu peste dou� secole �n urm�, de c�tre Isaac Newton �n a sa Philosophiae naturalis principia mathematica (1686), dovedind o intuiție și un curaj exemplar. Prin aceasta a fost capabil s� ofere o descriere consistent� și corect� a evenimentelor fizice din diverse sisteme de referinț� inerțiale f�r� a face presupuneri speciale cu privire la natura materiei sau a radiației, sau a felului cum ele interacționeaz�.

Teoria relativit�ții generalizate

Teoria relativit�ții restr�nse explic� fenomenele ondulatorii, elimin�nd acțiunea instantanee de la distanț�. Electrodinamica lui Faraday și Maxwell este compatibil� cu viteza finit� de propagare a luminii. Prin generalizarea legilor mecanicii newtoniene și a unor legi ale fizicii, electrodinamica devine relativist�. Dar pentru a pune gravitația in concordanț� cu relativitatea a fost nevoie de modific�ri mult mai profunde ceea ce l-a condus pe Einstein la Teoria relativit�ții generalizate. �n aceast� teorie, orice vitez� de propagare, inclusiv a gravitației, este finit�. Teoria Relativit�ții Generalizate, asociaz� timpului spațiul leg�nd coordonatele evenimentelor de timp și sud�ndu-le �n mod unitar, iar gravitația devine o proprietate a acestui reper spațiu-timp, devenind de fapt o deformare a spațiului și a timpului.
Einstein nu desființeaz� concepția newtonian�, ci o inlocuiește cu una mai extins�, valabil� pentru viteze apropiate de cea a luminii.
Teoria Relativit�ții Generalizate a revoluționat g�ndirea științific� prin negarea existenței unui timp absolut, st�rnind un ecou uriaș �n toat� lumea, fiind discutat� �n contradictoriu �n cele mai prestigioase centre știintifice ca și �n cercuri mondene sau �n s�li de conferințe pentru marele public. A fost comb�tut� cu vehemenț� de unii, d�ndu-se dovad� de cunoaștere superficial�. Epoca ce a urmat a fost marcat� de interesul pentru aceast� teorie, considerat� ca r�sturnatoare a tuturor legilor mișc�rilor și fenomenelor fizice admise ca fundamentale.

Teoria relativitatii cuprinde o....biblioteca.
Einstein se cam plictisea.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Mecanica statistic�

Unul din subiectele tratate �n Annus Mirabilis 1905 se refer� la mecanica statistic�. Aceasta, spre deosebire de mecanica clasic�, se ocup� de sisteme cu un num�r foarte mare de particule, studiind comportamentul mediu al acestora și reprezint� un domeniu care abia fusese studiat de Ludwig Boltzmann și Josiah Willard Gibbs.

Teoria gravitației

O fotografie din 1919 a eclipsei de soare, realizat� �n cadrul expediției lui Arthur Eddington și care demonstreaz� teoria lui Albert Einstein privind curbarea spațiului �n prezența unui c�mp gravitițional
Una din consecințele teoriei relativit�ții generalizate o constituie "Curbarea spațiului".
Sesiz�nd asem�narea dintre curbarea traiectoriei unui obiect aflat �ntr-un sistem de referinț� care se mișc� uniform accelerat și curbarea traiectoriei unui obiect lansat �n c�mpul gravitațional, Einstein trage concluzia c� fasciculele luminoase se curbeaz� c�nd se propag� �n vecin�tatea unui corp ceresc cu mas� foarte mare, de unde reprezentarea mai greu de �nțeles, cum c� spațiul �nsuși ar fi curb. Pentru a-și susține teoria relativit�ții generalizate, Einstein a atras atenția c� exist� fenomene care o confirm�. Astfel, el a afirmat c� frecvența undelor luminoase se modific� atunci c�nd acestea parcurg un c�mp gravitațional, pentru c� orbitele planetelor și sateliților sufer� o rotire suplimentar� și c� razele de lumin� sunt deviate de la linia dreapt� �n vecin�tatea Soarelui.
Astronomie
Teoria relativit�ții generalizate a fost confirmat� prin diverse observații astronomice. Cea mai important� dintre ele a fost studierea eclipsei totale de Soare din 29 mai 1919, la care a participat o echip� condus� de astronomul Sir Arthur Stanley Eddington (care avea s� devin� unul din susțin�torii acestei teorii) și care confirm� devierea unghiular� a razelor de lumin� �n c�mpul gravitațional al Soarelui. Aceasta a confirmat, cu o precizie de 10 % efectul Einstein și, o dat� cu aceasta, a dovedit experimental justețea teoriei lui Einstein.
O alt� confirmare o constiutie deplasarea spre roșu (c�tre frecvențe mai joase) a liniilor spectrale emise de atomi �ntr-un c�mp gravitațional intens: "efectul Einstein", similar efectului Doppler.
Universul configurat de teoriile lui Einstein nu mai este unul cu o metric� euclidian�. Semnificația devierii razelor de lumin� �n c�mpuri gravitaționale intense const� �n acel nou model al Universului �nzestrat cu un spațiu cvadridimensional.
Contribuțiile lui Einstein determin� transformarea rapid� cosmologiei (mai ales �n perioada 1920 - 1970) �ntr-o ramur� a fizicii.
Astronomii Alexander Friedmann și Georges Lema�tre au demonstrat, prin anii 1920, c� ecuațiile lui Einstein conduc la ideea unui Univers aflat �n plin� expansiune. �ncerc�nd s� obțin� modelul unui Univers staționar, Einstein introdusese, �n cadrul celebrelor sale ecuații de c�mp, o constant� cosmologic�. Ulterior, observațiile lui Edwin Hubble au dovedit contrariul. Einstein recunoaște c� a s�v�rșit o mare eroare și accept� modelul cosmologic al Universului �n expansiune, pe care tot el �l preconizase.
Ulterior, pe la jum�tatea secolului al XX-lea, se va admite teoria Big Bang ca explicație a form�rii Universului.
Teoria unitar� a c�mpului
Totuși teoria relativit�ții nu este acea teorie fizic� universal� la care visa autorul ei. Einstein a �ncercat s� creeze o teorie fizic� capabil� s� lege toate c�mpurile fizice care exist� �n realitate (gravitațional, electromagnetic ș.a.) și s� furnizeze o explicație c�t mai complet� și detaliat� a imaginii fizice a lumii. El n-a reușit �ns� s� creeze o astfel de teorie.
Ipoteza fotonic�
Efectul fotoelectric constituie unul din domeniile tratate �n 1905. Pentru a explica acest fenomen, care infirma caracterul ondulatoriu al luminii, Einstein explic� mecanismul emisiei de electroni utiliz�nd ideile recente ale lui Max Planck, folosind termenul de "cuant�" (pachet de energie). Pentru aceast� lucrare, Einstein va primi Premiul Nobel pentru Fizic�.
Einstein emite o ipotez� revoluționar� asupra naturii luminii, afirm�nd c�, �n anumite circumstanțe determinate, radiația electromagnetic� are o natur� corpuscular� (material�), suger�nd c� energia transportat� de fiecare particul� a razei luminoase, pentru care a introdus denumirea de foton, ar fi proporțional� cu frecvența acelei radiații. De fapt, primul care a demonstrat teoretic c� radiația electromagnetic� este emis� �n cantit�ți precis determinate (cuante) a fost Max Planck care, �n anul 1900, a descris matematic așa-numita radiație a corpului negru.
Aceast� ipotez� contrazicea o tradiție de un secol (este vorba de teoria electromagnetic� a lui Maxwell), care consider� emiterea energiei luminoase ca pe un proces continuu. Aproape nimeni nu a acceptat teoria lui Einstein. Fizicianul american Robert Andrews Millikan, care a confirmat experimental teoria un deceniu mai t�rziu, a fost el �nsuși descump�nit de rezultat.
Einstein, a c�rui principala preocupare era s� �nțeleag� natura radiației electromagnetice, a urgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care s� reflecte dualismul particul� - und� al luminii.

Mișcarea brownian�
�ntr-unul din articolele publicate �n 1905, cu titlul "Mișcarea Brownian�", a f�cut predicții semnificative asupra teoriei emise de botanistul englez Robert Brown privind mișcarea aleatoare a particulelor suspendate �ntr-un fluid. Aceste previziuni au fost confirmate experimental mai t�rziu.
Ecuațiile lui Einstein
Forma matematic� prin care teoria relativit�ții generalizate descrie forța de gravitație o constituie un sistem de zece ecuații numite ecuațiile de c�mp Einstein.
Acestea au fost descoperite concomitent de Einstein și de matematicianul german David Hilbert (1862 - 1943) �n anul 1915. �ntre cei doi savanți a avut loc un schimb de idei, care a condus la forma final� a ecuațiilor de c�mp ale Relativit�ții Generalizate.
Statistica Bose-Einstein
�n 1924, Einstein primește, din partea fizicianului indian Satyendra Nath Bose, o descriere a unui model statistic prin care lumina putea fi asimilat� unui gaz. Einstein public� acest rezultat, la care ulterior adaug� și contribuțiile sale, la revista Zeitschrift f�r Physik.
Toate acestea conduc la descrierea fenomenului ce apare la temperaturi sc�zute, denumit condensatul Bose-Einstein și obținut �n laborator abia �n 1995.
Statistica Bose-Einstein mai este utilizat� și pentru explicare comportamentului bosonilor.
Modelul Schr�dinger
Einstein propune fizicianului Erwin Schr�dinger o aplicație a teoriei lui Max Planck prin a considera nivelul energetic al unui gaz privit ca un �ntreg, f�r� a lua �n considerare fiecare molecul� component�. Utiliz�nd distribuția Boltzmann, Schr�dinger descrie propriet�țile "gazului ideal semiclasic".
Efectul Einstein - de-Haas
�n 1915, Einstein efectueaz�, �mpreun� cu fizicianul olandez Wander Johannes de Haas, un experiment prin care s� pun� �n evidenț� comportamentul giromagnetic al electronului.
Astfel s-a demonstrat c� feromagnetismul se datoreaz� impulsului unghiular intrinsec al electronului, denumit ulterior spin.
Girocompasul
Einstein a adus �mbun�t�țiri girocompasului introduc�nd suspensia electrodinamic� a giroscopului.
De asemenea, Einstein a moderat, ca expert, disputa dintre Hermann Ansch�tz-Kaempfe și Elmer Ambrose Sperry �n privința patent�rii girocompasului. �n cele din urm�, primul dintre ei a obținut dreptul de autor �n 1915.

Refrigeratorul Einstein

Datorit� unui accident datorat agentului de r�cire din acea perioad�, care era toxic, Einstein și colegul s�u, Le� Szil�rd au experimentat cu alte tipuri de substanțe, mai puțin periculoase.
Descoperirea lor a fost patentat� pe 11 noiembrie 1930, dar nu a avut prea mare succes deoarece �ntre timp, �n 1929, a fost introdus freonul ca agent de r�cire.

Laserul

�n 1917, Einstein public� un articol �n Physikalische Zeitschrift �n care, bazat pe consecințele legilor radiației lui Max Planck, preconizeaz� pricipiile de funcționare ale laserului. �n aceast� lucrare introduce conceptele de emisie spontan� și emisie stimulat�.
Difuzia luminii
�n 1910, Einstein a scris o lucrare despre "opalescența critic�" �n care trateaz� efectul de difuzie al luminii �n atmosfer�. Este vorba de acel fenomen explicat și de John W. S. Rayleigh, conform c�ruia bolta cereasc� se vede alb�struie �n timpul zilei și roșcat� la crepuscul.
�mpreun� cu Conrad Habicht și Maurice Solovine, Einstein �nființeaz� "Akademie Olympia". Studiile și lecturile includeau: Henri Poincar�, Ernst Mach, și David Hume, autori care au avut o puternic� influenț� științific� și filozofic� asupra lui Einstein.
De asemenea, Einstein particip� activ la viața științific� internațional�.
1911: La Bruxelles are loc prima ediție a Conferinței Solvay a Fizicienilor. Einstein constat� cu surprindere c� este cel mai t�n�r dintre invitați (avea numai 32 de ani);
5 mai 1921: Einstein este ales membru str�in al Royal Society;
1921: Einstein ține cursuri la Princeton University asupra Teoriei Relativit�tii;
1922: Cursuri �n Japonia și China;
1923: Cursuri inaugurale la viitoarea locație a Universit�ții The Hebrew din Ierusalim;
1927: La a cincea Conferinț� Solvay, discut� cu Niels Bohr și pune bazele Mecanicii Cuantice.
Dup� 1919 Einstein �n urma observațiilor astronomice ale eclipsei din 1919 devine tot mai cunoscut pe plan mondial. Vizitele sale �n orice parte a Terrei au devenit evenimente naționale; fotografii și reporterii �l urm�reau peste tot.
Einstein și-a folosit renumele pentru a-și propaga propriile sale vederi politice și sociale.
Cele dou� mișc�ri sociale care au primit �ntregul s�u sprijin au fost pacifismul și sionismul.
�n timpul Primului R�zboi Mondial a fost unul din puținii savanți germani care au condamnat public implicarea Germaniei �n r�zboi. Astfel, chiar �n anul declanș�rii r�zboiului, 1914, Einstein semneaz� o proclamație �mpotriva acestuia, Manifest c�tre europeni. �n anul urm�tor, 1915, ader� la mișcarea pacifist� "New Fatherland League".
La �ncheierea marii conflagrații mondiale, �n 1918, Einstein susține cauza Republicii de la Weimar.
�n 1919 articole elogioase �n The Times și The New York Times �l fac pe Einstein tot mai cunoscut pe plan mondial. Vizitele sale �n orice țar� devin evenimente naționale. Marele savant nu ezit� s�-și foloseasc� renumele pentru a-și propaga propriile sale vederi politice și sociale.

Scrisoarea lui Einstein c�tre Roosevelt, 2 august 1939.
�n același an, 1919, Einstein poart� o discuție asupra sionismului cu Kurt Blumenfeld, lider al Organizației Sioniste Mondiale.
Einstein a fost ținta unor numeroase atacuri antisemite �n Germania. Chiar și teoriile sale științifice au fost ridiculizate �n public, inclusiv Teoria relativit�ții ca fiind "negermane".
Cu venirea lui Hitler la putere �n 1933 Einstein, care se afla �n vizit� �n USA s-a decis imediat s� emigreze. A primit o funcție la Institute for Advanced Study, �n Princeton, New Jersey. Continu�ndu-și și activitatea �n favoarea sionismului,
�n 1933 Einstein public� scrierea Why War? ("De ce r�zboi?"), un manifest pacifist.
�n 1934 public� colecția de eseuri The World As I See It (�Lumea așa cum o v�d").
�n fața imensei ameninț�ri la adresa umanit�ții venit� din partea regimului nazist din Germania, Einstein renunț� la poziția sa pacifist� și, �n 1939, �ndemnat de alți numeroși fizicieni, trimite celebra scrisoare c�tre președintele Americii Franklin Delano Roosevelt, insist�nd asupra necesit�ții producerii bombei atomice, �ntruc�t exista posibilitatea ca și guvernul german s� urmeze aceast� cale. Scrisoarea lui Einstein a ajutat la gr�birea eforturilor pentru obținerea bombei atomice �n Statele Unite și �n 1944 se inițiaz� Proiectul Manhattan de cercetare �n domeniul atomic. Einstein nu a avut nici un rol direct sau personal �n fabricarea acesteia.
�n 1944, manuscrisele celebrelor sale lucr�ri scrise �n 1905 privind Teoria Relativit�ții sunt v�ndute la licitație, �n Kansas City, pentru 6 milioane de dolari, ca o contribuție pentru efortul de r�zboi american.
�n 1945, Einstein �și manifest� indignarea faț� de bombardarea orașelor Hiroshima și Nagasaki.
Dup� r�zboi, Einstein s-a angajat pentru cauza dezarm�rii internaționale și a unei guvern�ri mondiale.

Potrivit Toxel, bombele atomice au fost rodul mai multor fizicieni de marca, precum Leo Szilard, Albert Einstein (indirect), Robert Oppenheimer sau David Bohm. Acesti fizicieni au luat parte in asa numitul proiect Manhattan, care a dat nastere celei mai de temut arme din toate timpurile. Intre 1939 si 1945, SUA au investit peste 2 miliarde de dolari in cercetari si experimente. Bomba a fost in final obtinuta, iar dupa 1945 au urmat testele. S-au detonat zeci de bombe in aer, pe insule, pe apa sau in adancuri, pana in 1962. Dupa cum bine stiti, doua bombe au fost chiar folosite pentru a distruge Nagasaki si Hiroshima, orase japoneze.
- Cand am aflat ce le pregateste americanii la Japonezi, am incercat sa intervin si eu si Mario. Dar fara succes. Atunci mario ca mai avea putina energie in inel, s-a sacrificat pentru mine, inlocuindu-ma. Hoatarasem din ajun ca eu urmam sa ma duc personal la guvernul japonez pentru ai avertiza de ce ii astepta. Dar dimineata Mario mi-o lua inainte si pleca el la Hiroshima. Numai ca nu cred ca a reusit sa faca ceva, cand nu dupa mult timp l-a cuprins marea explozie. Si asa l-am perdut pentru totdeauna pe mario, prietenul meu de toate. Gestul lui patriotic a fost eroic. A murit ca sa-si dea viata pentru mine. M-a salvat pe mine.
Ma opri si simtii ca ma cuprinde remuscarile . barbia incepu sa-mi joace feste. Ma cuprinse o mare emotie in amintirea celui ce a fost mario...
Mara se apropie de mine si incerca sa ma linisteasca. Ma trezi repede si continuai:
Putini stiu insa ca americanii voiau sa distruga si Yokohama. Al treilea avion a plecat cu bomba la bord, insa pilotul a refuzat sa arunce bomba si s-a intors cu ea la baza...Gestul pilotului a fost interpretat ca nesupunere si a fost judecat de curtea martiala. Dupa care a fost condamnat la moarte, pentru nesupunere. Ca sa vezi cate victime a putut face aceasta bomba. Daca nu era Einstein...

Nu vorbim despre un capitol pozitiv. Chiar daca descoperirea este uluitoare, omul, in stilu-i caracteristic, si-a batut joc de ea si a ucis oameni nevinovati, asezandu-i pe o pagina rosie a istoriei. Este totusi captivant de facut o incursiune prin acei ani, cand marile puteri se luptau pentru suprematie in domeniul bombelor atomice. Chiar daca Eistein i-a trimis lui Roosevelt o scrisoare prin care isi exprima dezacordul privind utilizarea bombelor, nimeni nu l-a ascultat. Dupa ce au privit in urma, americanii si-au dat seama ce lucruri teribile au facut si au incheiat o conventie cu statele lumii: nimeni nu mai are voie sa foloseasca bomba atomica, decat atunci cand planeta este amenintata din exterior sau in alte cazuri speciale.

� Facem o crapatura in acel microunivers si patrundem prin ea, pentru a descoperi cum si cine s-a incumetat sa imortalizeze exploziile. Unul dintre fotografii care au pozat bombele este George Yoshitaki, in varsta de 82 de ani. Aici, explozia a avut loc in desert. Vehiculele, fie ele tancuri sau jeep-uri, raman intacte numai cateva milisecunde, apoi sunt inghitite de unda de soc si focul atomic. Cel din urma formeaza initial o sfera, apoi clasica ciuperca.
� Sergentul John Kelly, de la locul de teste din Nevada, a lucrat atat pentru guvern, cat si pentru studiouri din Hollywood, producand sute de filme cu explozii.
� In 1946, acest test din Pacific a vrut sa demonstreze vulnerabilitatea navelor din zona. Practic, s-au distrus crucisatoare vechi, portavioane si alte ambarcatiuni mai mici.


�n 1948, Einstein, suporter activ al sionismului, salut� cu entuziasm crearea statului Israel dar, patru ani mai t�rziu, �n 1952, c�nd David Ben-Gurion �i ofer� președinția statului Israel, el o refuz�.
�n 1955, Einstein semneaz� �mpreun� cu Bertrand Russel, o proclamație �mpotriva ameninț�rii nucleare.

Einstein primind actul de cet�țenie american� din partea lui Phillip Forman
De-a lungul vieții sale, fie forțat de �mprejur�ri, fie pentru a-și atinge anumite deziderate, Einstein și-a schimbat cet�țenia �n mai multe r�nduri:[26]
14 martie 1879: cet�țenie german� �n momentul nașterii la Ulm (Baden-Wurtenberg)
28 ianuarie 1896: Pentru a evita serviciul militar, renunț� la cet�țenia german� (cu aprobarea tat�lui)
timp de 5 ani este apatrid
21 februarie 1901: I se acord� cet�țenia elvețian� pe care o pastreaz� p�n� la sf�rșitul vieții
1 aprilie 1911 - 30 septembrie 1912: perioada c�nd deține funcția de șef al Catedrei de Fizic� teoretic� la Universitatea German� din Praga este asociata cu obținerea cet�țeniei austriece
aprilie 1914 - martie 1933: deține cet�țenia german�, o dat� cu deținerea funcțiilor de membru (cu drepturi depline) al Academiei Prusace de Științe și de profesor la Universitatea din Berlin p�n� c�nd, intr�nd �n conflict cu noua putere nazist�, este nevoit sa p�r�seasca Germania, pierz�nd cet�țenia acestui stat
1933 - 1940: cet�țenie elvețian�
1 octombrie 1940: Pe lang� cet�țenia elvețian�, o dob�ndește și pe cea american�.
Concepții privind religia
Concepțiile religioase ale marelui savant sunt contradictorii. Astfel, �n 1929, Einstein �i m�rturisește rabinului Herbert S. Goldstein (1890 - 1970) (militant pentru drepturile evreilor):
�Cred �n acel Dumnezeu al lui Spinoza, care se manifest� prin armonia legilor universului, nu �ntr-unul care se ocup� cu destinele și faptele omenirii"
C�tre sf�rșitul vietii, �ntr-o scrisoare adresat� filozofului Eric Gutkind, marele fizician afirm�:
�Cuv�ntul dumnezeu nu este nimic altceva pentru mine dec�t expresia și produsul sl�biciunii umane, Biblia este o colecție de legende onorabile, dar primitive, care sunt, �n orice caz, destul de copil�rești. Niciun fel de interpretare, indiferent c�t de subtil�, nu-mi poate schimba opinia".
Religiozitatea nedefinit� a marelui savant se refer� mai degrab� la admirația pe care acesta o nutrește faț� de structura unei lumi, care se reveleaz� treptat cu ajutorul științei.[32] �n 1926, �ntr-o scrisoare adresat� fizicianului Max Born, Einstein, referindu-se la principiul incertitudinii, scria: �Sunt pe deplin convins c� Dumnezeu nu se joac� cu zarurile".
�Dac� exist� ceva religios �n mine, aceasta este admirația f�r� limite faț� de structura lumii at�t c�t ne-o poate dezv�lui știința".
Concepții privind comportamentul etic
Einstein credea c� moralitatea nu a fost dictat� de Dumnezeu, ci de umanitate:
�Eu nu cred �n imoralitatea individual� și consider etica ca o preocupare exclusiv uman� deasupra c�reia nu exist� nici o autoritate superioar�.�
�n ultima parte a vieții sale, Einstein a urmat o diet� vegetarian�.[34][35] Potrivit lui Einstein, vegetarianismul a avut o mare importanț� pentru umanitate, așa cum se vede din urm�torul citat pe aceast� tem�:
�Nimic nu crește șansa de supraviețuire (a umanit�ții) pe P�m�nt mai mult dec�t dieta vegetarian�. (... ) Cu influența sa fizic� asupra comportamentului uman, stilul de viaț� vegetarian ar putea influența �n mod pozitiv soarta omenirii.�

Einstein pe o marc� poștal� german� din 2005, Anul Internațional al Fizicii.
Cea mai important� apreciere a contribuției sale �n domeniul științei o constituie Premiul Nobel pentru Fizic� (1921).
Motivația juriului Nobel:
"Pentru serviciul oferit Fizicii teoretice și �n special pentru descoperirea legii efectului fotoelectric".
Fizicianul german Max Born consider� teoria relativit�ții ca fiind cea mai mare realizare a minții umane �n ceea ce privește concepțiile asupra Universului.[36]
Fizicianul P. A. M. Dirac numește teoria relativit�ții "cea mai mare descoperire științific� realizat� vreodat�".[37]
�n 1999, ziarul Time �l denumește "personalitatea secolului".[38]
�n Germania, anul 2005 a fost decretat "Anul Einstein": se �mplinesc 100 de ani de la lansarea teoriei relativit�ții precum și 50 de ani de la moarte. �n acest an sunt prev�zute o serie de manifest�ri științifice și de popularizare a teoriilor sale.
�n cinstea sa, elementul cu num�rul de ordine 99 �n sistemul periodic al elementelor a fost numit Einsteiniu.[39]
De asemenea, un crater lunar �i poart� numele.
Venerat de comunitatea oamenilor de științ�[41], Einstein a fost considerat omul secolului, iar numele s�u este asociat, �n cultura comun�, cu ideea de geniu.
�n 1903 s-a c�s�torit cu s�rboaica Mileva Mari�, care �i fusese coleg� la Politehnica din Zurich ETH. Aceasta fusese student� la matematic� iar Einstein o cunoscuse �nc� din 1898. Au avut trei copii, o fat�, Lieserl (n. 1902), și doi b�ieți, Hans Albert (n. 1904) și Eduard (1910).[42]
�n 1914 cei doi se despart. Einstein se mut� la Berlin, iar Mileva și copiii r�m�n la Z�rich.[43]
Dup� unii autori, Mileva l-ar fi ajutat pe Einstein �n munca sa de cercetare științific�.[44]
�n 1919 �ncheie divorțul cu prima soție și se c�s�torește cu o verișoar�, Elsa, cu care a tr�it p�n� la moartea acesteia, �n 1936.

Einstein discut�nd cu Niels Bohr
Teoriile lui Einstein au fost greu de �nțeles, deoarece utilizau concepte foarte abstracte și aduceau o noutate �n g�ndirea științific�. Acestea au st�rnit controverse și discuții, ca �n cazul teoriilor lui Darwin.
Bohr versus Einstein
O alt� disput� pe scena lumii științifice a acelei perioade a constituit-o controversa dintre Einstein și Niels Bohr legat� de mecanica cuantic�.
Deși teoria cuantelor constituia una din consecințele imediate ale contribuților sale științifice, Einstein nu a fost niciodat� de acord cu interpretarea de la Copenhaga adus� acestei teorii de c�tre Bohr și Werner Heisenberg, cea mai popular� interpretare a mecanicii cuantice, dar nici pe departe singura ei interpretare.[48]
Einstein a purtat discuții aprinse cu marele fizician Niels Bohr �n leg�tur� cu principiul de nedeterminare, ce ar rezulta din caracterul probabilistic al descrierilor matematice din mecanica cuantic�.[48]
�n 1926, �ntr-o scrisoare adresat� fizicianului Max Born, Einstein, referindu-se la principiul incertitudinii, scria: "Sunt pe deplin convins c� Dumnezeu nu se joac� cu zarurile".
�n 1935, �mpreun� cu Boris Podolski și Nathan Rosen, Einstein a publicat un document, cunoscut mai t�rziu sub numele Paradoxul Einstein - Podolski - Rosen[49], prin care se ar�ta c� �ntregul formalism al mecanicii cuantice, �mpreun� cu ceea ce ei au numit criteriul realit�ții, implic� faptul c� teoria cuantic� nu poate fi complet�. Cu alte cuvinte, exist� zone ale realit�ții care nu pot fi descrise de mecanica cuantic�, concluzie care conduce la rezultate paradoxale.
Polemica a durat mulți ani; de fapt Einstein s-a stins din viaț� in 1955, f�r� s� accepte teoria cuantic�.
Fizicianul Max Planck a fost printre primii care au recunoscut valoarea Teoriei relativit�ții.
Planck și Einstein s-au cunoscut �n 1909 și, deși erau oameni foarte diferiți, �ntre ei s-a menținut o �ndelungat� relație de prietenie, motivat� mai ales de faptul c� aveau un interes comun: fizica. �n ceea ce privește politica, Planck era un conservator și susținea cu fermitate politica militarist� a Germaniei anului 1914, �n timp ce Einstein se opunea acesteia. �n 1933, c�nd Einstein, forțat de naziști, a p�r�sit Germania, Planck i-a reproșat lipsa de patriotism și de �ncredere �n propria țar�.
Moartea
Din cauza unei boli netratate de o lung� perioad� de timp și refuzului de a i se efectua o intervenție chirurgical� asupra arterelor cardiace, Einstein se stinge din viaț� �n 1955 �n urma unui atac de cord.
�naintea inciner�rii, patologul Spitalului Princeton, Thomas Stoltz Harvey i-a scos creierul, pentru a fi p�strat, f�r� permisiunea familiei, �n speranța c� �n viitor se va descoperi ce l-a f�cut pe Einstein at�t de inteligent.
Multi ani mai tarziu, Harvey, care primise permisiunea lui Hans Albert (fiul cel mare al lui Einstein) sa cerceteze creierul marelui geniu, a timis bucati din creierul acestuia catorva cercetatori din intreaga lume. Unul dintre acestia era Marian Diamond de la UC Berkley, care a descoperit ca, spre deosebire de creierul unei persoane normale, creierul lui Einstein prezenta mai multe celule gliale in regiunea de creier responsabila pentru sintetizarea informatiei.
In alte studii, Sandra Witelson de la Universitatea McMaste arata ca Einstein nu prezenta o cuta anume numita "Fisura Silviana". Witelson specula ca aceasta anatomie neobisnuita permita neuronilor sa comunice mai bine intre ei. Alte cercetari sugerau ca acest creier de geniu era mai dens si ca lobul inferior parietal, asociat de cele mai multe ori cu abilitatile matematice, era mai mare decat in cazul persoanelor obisnuite.
- Si asta a cam fost si cu Einstein...gata cu ei. Hai ca maine ma apuc sa-ti repar ce mai ai stricat prin casa....

36.
Ma scol voios a doau zi de dimineata. Mara se sculase mai devreme si trebaluia prin bucatarie. Auzeam zgomot , de oale si zornait de farfurii si alte capace. Dar ma faceam ca nu le aud , incercand sa mai lenevesc un pic. In sfarsit dupa vreo 15 minute se indura sa apara si pe la mine. Intra ca de obicei cu tava plina in mana.
Hai gata, scularea ! face ea. Uite ca e 9 si tu inca mai dormi?
Ma uit cu un ochi la pendula.
Nu e inca 9 , fac eu , mai sunt 10 minute.
Ia uite la el mai si comenteaza. Da-te jos puturosule.
Se duce la draperi si dandu-le la o parte , lasa sa ma scalde lumina soarelui, ce demult rasarise. Ma dau pana la urma jos. Mara se facu ca nu obsearva ca eram cam `descult` dar nici eu nu ma sinchisi sa ma imbrac. Atacai cu mare graba o felie de paine unsa cu unt si alte cu pate. Mai erau si cateva felii de rosii taiate pe o farfurie. Dupa ce terminai si cu ele ma dadu-i la ceasca de cafea. Era cam fierbinte , asa ca mai lasai sa se raceasca. Prilej pentru mine sa o intreb ce face.
A , Ti-ai mai amintit si de mine?
Nu , intrtebam asa intr-o doara, pana se raceste cafeaua.
Azi mi-ai promis ca imi faci aparatul de radio sa mearga si poate si televizorul.
Nu stiu! Sa vad , ce au. Nu promit ca o sa si mearga. Daca trebuie si o lampa , doua...
Ei vezi tu, te orientezi , ca doar esti baiat mare...
Imi reiau vechea indelitnicire, sorbind ganditor din cafea. Ma gandeam aiurea. Ma gandeam ca oare cat o sa ma mai `gazduiasca` Mara mea. Cand o sa se plictiseasca de mine? Ca si asta o sa fie inevitabil . Doar nu era pentru prima data...De ! Omul mai vine , mai sta oleaca , dar mai si pleaca...
Dca ai terminat vino si ea televizorul de pe sifonier, ma trezeste din ganduri Mara.
Ma execut urmand-o in dormitorul ei. O incapere relativ mica in comparatie cu sufrageria. Pe un stativ cu trei picioare , langa fereastra, stateau cateva ghivece cu flori. Cred ca erau `cale si Muscate. Un `Asparagus` se intindea de pe sifonier pana aproape jos. Pe sifonier trona o relicva antica de televizor. Cand l-am vazut dau sa plec. Dar ea ma opreste:
Ei ce faci doar nu o sa ma lasi sa-l dau singura jos.
Cred ca nu mai este cazul sa te obosesti. Dar hai totusi sa nu spui ca nu vrei sa te ajut. Asta are mai bine de 50 de ani. Ce e `Dacia` ?
Asta da dar mai am si un `Rubin`
E clar nu ai reusit si tu sa fii mai in pas cu moda , si sa-ti ei unul mai nou.
Apoi decand am ramas singura , nici televizor nu mi-a mai trebuit.
Amandoi reusim sa-l coboram de pe sifonier. Era destul de mare. Avea diagonala cam de 65 cm. La vremea lui a fost cineva. Il asez pe o masa mai la lumina langa fereastra. Dau sa-l desfac, dar apoi o intreb:
Cred ca ia macar niste scule , ceva , imi trebuie o surubelnita...
De care ?
De care o fi nu prea mare si nici prea mica. Una potrivita.
Asta e buna ? face ea, rascolind ceva intr-o cutie de lemn. Apare cu o surubelnita in mana cu manewr de lemn mecanica potrivita.
O iau nu prea incantat, mormaind ceva. Desfac pana la urma capacul din spate. O privire aruncata de ansamblu , ma lamuri.
Ua lampi de la inalta Un Dy 85 si un Pl500 , cred.
Deci nu se poate face , concluzioneaza ea.
Teoretic se poate face , dar de unde sa iau alte lampi. Nu cred ca mai gasesti asa ceva. Poate la vre-un muzeu...
Bine pune-i capacul la loc si hai cu el inapoi. Poate imi faci macar radioul.
Asta unde e?
In sifonier.
Il scoatem si pe ala lalumina si il desfac si pe el. Parea mai intreg decat TV-ul. Imi canalizez atentia la el si la piesele aferente.
Am nevoie de un instrument. Presupun ca nu ai asa ceva. Cred ca e arsa o rezistenta.
Nu de unde?
O cercetez mai bine Norocul meu ca era una de wataj. Cred ca de 10 Wati. Era afumata rau pe mijloc. O desfac si crapand-o reusesc sa inadesc cateva firicele cat firul de par. Mai ma uit pe la el, apoi il introduc in priza si ii dau drumul. Dupa cateva minute se incalzeste si da semen de viata. Rotesc butonul condensatorului variabil si prin primele posturi. Dupa un timp prind o muzica vesela populara.
Vai l-ai si reparat, face ea intuziasmata. Poate faci si pickup-ul.
Deschid capacul de deasupra si incerc sa pornesc si pick-up-ul.
Adu un disc, fac eu.
De care?
De care o fi . Disc sa fie.
Se duse si imi aduce un disc. Pornesc motorul si vad ca merge. Pun discul si asez bratul cu grija pe disc. Dupa cateva paraituri se auzi o muzica.
Ia uite ce avem aici ! E Beethoven!
Vai dar dumneata esti o forta. Eu il am de atatia ani si nimeni nu mi l-a facut inca.
Il lasai sa cante pana la capat. Mara se oprise si ea din treaba si se puse jos si asculta tulburata. Il las sa mearga pana la capat. Cand se termina melodia il opresc.
Lasa-l de ce l-ai oprit ? Mai lasa-l sa mearga. Am si uitat decand nu am mai ascultat aceste discuri...
Ii fac placerea punandul la a doua melodie. In camera se revarsa orhestra si cantecul lui Beethoven.
Am mai multe si Mozart, Strauss...
Te cred...
De acum nu o sa ma mai plictisesc...cu tine...
Suna cumva a declaratie de dragoste , nu ma abtin eu.
Numeste-o si asa. Ce vrei de cand am ramas singura....
Chiar asa ! Eu ti-am povestit viata mea , dar tu nu mi-ai povestit nimic de a ta.
Apoi , nu stiu daca o sa-ti placa viata mea , si prin ce am trecut si eu. Oricum eu am trecut prin mai putine decat tine.
Spune sunt curios sa-ti aflu viata. Dca vrei sa trecem totusi in sufragerie.
Bine trecem dar lasa-l sa cante.
Ne intoarcem in sufragerie. Ea se aseza intr-un fotoiliu, in timp si eu ma asezai alaturi de ea , ca sa fiu mai aproape de ea. Ea sorbi inca o gura de cafea si incepu:
`` Pe mama mea o chema Ema. Tatal meu era ca si cum nu era. Venea beat mai tot timpul si dornic de artag. De multe ori ma batea si pe mine degeaba. Iar daca mama se oferea sa �imi ia apararea , o lua si pentru mine. Si asta ani la rand. Tin minte inca de mica, cred ca aveam vreo 8-9 ani ani, cand a venit iar tata beat acasa , si s-a luat de mama. Vazand ca incepe iar sa o bata, m-am bagat infricosata si cu gandul sa o apar. Dar pumniu lui ma lovi si pe mine. Mama nu mai simtea durerea ei , cat inceca sa ma apere pe mine. Se incinse tare spiritele. Dupa ce dadu si in mine, si reusi sa ma imbranceasca , dandu-ma cu capul de o mobila,, tata se ocupa iar de mama. Pana la urma cu toate forta de care o aveam atunci, si vazand ca nu o mai slabea pe mama, mi-am luat inima in dinti, cum se spune, si am luat un cutit ce se gasea la indemana la bucatarie. Si lund-ul, m-am furisat cu el in mana, pe la spate. M-am apropiat de tata si pana sa inteleaga mama ce se intampla, i l-am infipt in burta tatei. Tata a inceput sa tipe de durere. Cazu jos si chircit de durere cu mana la burta incerca sa-si scoate cutitul. Mama cand il vazu se sperie. Ma lua in brata si fugi cu mine in brate in alta camera unde ma incuie. Am incercat sa tip si eu, nestiind de ce ma incuiase mama. Tarziu a venit si salvarea . Am aflat de la mama, ca tata a murit mai tarziu la spital. Avusese o hemoragie puternica, pe care doctorii nu au mai putut-o opri. Dar in ultimele lui clipe , pe patul de moarte a marturisit ca mama la injunghiat. Nu stiu daca o facuse ca sa ma apere pe mine sau, ca a vrut sa se razbune pe mama. Asa se face ca dupa doua ore a venit militia la noi acasa. Eu m-am speriat cand i-am vazut si am fugit in casa, in camera in care ma incuiase mama. Mama i-a primit, nestiind de fapt ce se intamplase. De la ei am aflat a tata murise. Si apoi ia spus mamei ca este suspecta de ucidere din culpa, si ca va trebui sa suporte consecintele. Mama cand a auzit a izbucnit in plans. Dar si-a luat toata vina pe capul ei. Asa ca dupa ce l-au ingropat pe tata, mama ma chemat si mi-a spus:
Dragul mamei stiu ca nu ai avrut sa-l omori, si ca ai vrut sa ma aperi pe mine, dar asa e viata. Eu am sa ma duc sa-mi ispasesc pedeapsa , pentru tine. Tu ai sa ramai singura . Te voi incredinta unchiului tau. Este un om bun si o sa aiba grija de tine. Ascultam toate astea si nu ma mai puteam opri din plans. Ea incerca sa �mi stearga lacrimile care nu se mai opreau. Sa fii tare fata mea , imi spunea mereu, si sa ai grija si de tine si de el. Seara veni si unchiul care la acordul mamei , se oferi sa aiba grija de mine. Eu am sarit in bratele ei si pentru ultima oara am sarutat-o printre lacrimi. Stiam ca o facuse pentru mine. Si-a luat pedeapsa asupra ei. Unchiul nu a mai sta mult. M-a luat de mana si inca sughitand , si cu capul intors spre mama, care se oprise in pragul casei si imi facea semn cu mana. Aceasta imagine avea sa-mi raman intiparita in mintea mea toata viata. Avea sa fie si ultima. A doua zi a si ridicat-o pe mama. A urmat un proces care s-a terminat foarte repede. Asa ca mama a primit 20 de ani. La inceput unchiul nu a vrut sa-mi spuna cati ani ia-u dat mamei. A spus intai ca peste doi ani vine acasa, asta asa ca sa ma linisteasca. Unchiul se purta la inceput bland cu mine. Incerca prin diverse metode sa ma faca sa uit prin ce trecusem. Nu i-am povestit niciodata unchiului ca eu de fapt il injunghiasem pe tata atunci. Unchiul credea ca mama o facuse , dupa cum spuses si tata inainte sa moara. Si uite asa au inceput sa treaca anii, iar mama nu se mai intorceam. Degeaba incercam sa aflu mai multe de la unchiul , dar acesta incepuse sa refuze sa ma mai tina la curent. Se ducea la ea la puscarie, dar nu m-a luat pe mine niciodata. `-lasa ca te iau data viitoare , imi spunea ca raspuns la intrebarile mele, cand o vad si eu pe mama. Si asa a mai trecut in ca o primavara si a mia venit inca o vara, s-a sfarsit si toaman si iar a veni iarna... dar mama tot nu mai venea acasa. Incercam sa-mi vad de scoala, numai ca numai la scoala si la invatat nu-mi mai era gandul. Cateodata mai reuseam sa iau si note mai bune. La scoala aveam sa ma lovesc de rautatea colegilor, si mai ales a colegelor. Unii si chiar unele au incercat sa ma compatimeasca. Dar acest fapt imi facea mai mult rau. Preferam sa ma ocarasca sau sa ma bata , decat sa ma compatimeasca. Nu mai puteam indura. Nu eram atenta la lectii. Ma gandeam numai la mama. DE multe ori izbucneam in plans in timpul orelor, in timp ce se desfasura lectia. Unii profesori , ca trecusem in a sasea , imi cunosteau situatia , si incercau sa ma mai aline. Dar altii ma scoteau afar din clasa pe motiv ca le intrrupeam expunerea lectiilor. Cand venea recreatia intram si eu in clasa. Cateva fete incercau sa ma ajute. In scurtul timp dintre ore imi dadeau caietul lor, pentru a rescrie notitele. Cand ma intorceam acasa unchiul era mai mult tacut. Nu prea imi mai acorda nici el prea multa atentie. Nu avea un venit prea stralucit , si gandeam au atunci, ca eram o povara pentru el. Nici el nu era insurat. Aveam sa aflu ca de ce o batea tata asa de des pe mama. Niste `vecini` ii soptise tatei ca mama il insela pe taat cu fratele lui- adica cu actualul unchi. Acuzand-o de infedilitate. Asta ca se ducea pe la el mai mereu ca sa-i fac mancare sau sa-l spele. Dar vecinii asa sunt...Cred si alceva...Implinisem intr-o zi 18 ani. Unchiul de unde a avut , mi-a tinut ziua si am sarbatorit impreuna facandu-mi cadou si un tort si alte chestii. Stiu ca atunci m-a luat in brate si mi-a spus amrul adevar. Ca mama nu o sa mia vina asa de curand acasa. Ca sunt de acum mare si o sa inteleg. Mai avea inca v reo 10 ani de facut si asta pentru buna purtare. Dar erau totusi inca 10 ani. Atunci l-am rugat in genunchi , sa ma duca si pe mine sa o vad. Unchiul si-a ferit privirea si a inceput sa planga . Cand l-am vazut m-a molipsit si pe mine. Plangeam amandoi. Nici nu ne-am mai atins de tort in acea zi. Cu mare greutate am mancat o felie , si asta la insistenta unchiului. Spunand ca il da la porci daca nu il mananc. Incerca sa ma inveseleasca dar nu reusea. Mereu il prindeam ca se ascunde si plange si el pe ascuns. Terminasem si pe a 8-a si unchiul spuse ca incearca sa-mi gaseasca ceva pentru mine la o scoala de meseri ceva potrivit pentru mine. Ca , spunea el nu are bani sa ma intretina si la liceu. Am incuviintat si eu. Si asa nu cred ca liceul imi mai facea vreo placere. Am gasit de munca la o cooperativa de confectionat textile. Asa am ajuns si pe post de ucenica. Mai mult ca sa nu mai supar pe unchiul ,am invatat aceasta meserie. Sa nu crezi ca o duceam prea strasnic si acolo. Pauzele erau scurte si mancarea putina. Mminisculul meu pachet pe care totusi unchiul mi-l dadea , nu ajungea pe toata ziua. De multe ori abia asteptam sa vin acasa , cand seara infometata ajungeam si eu. De multe ori mai gaseam mancare, dar de cele mai multe ori nu. Atunci am invatat sa fac singura mancare. Gateam si manca si unchiul. Ii placea cum gateam eu. Chiar daca la inceput am vazut ca cam stramba din nas. Dar pana la urma s-a obisnuit. Si asa a mai trecut inca un an, iar de la mama nu mai primisem nici o veste. Pana intr-o zi....

O saptamana buna, Marine!

www.youtube.com/watch?v=4774JAc1ADw&feature=player_embedded#at=25

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Mersi Cami, si tie la fel . Nu te-ai lasat pana nu mi l-ai pezentat si tu pe TESLA Inventiile si aplicatiile lui de mai tarziu.

Minune ! Cum sa crezi in ceea ce nu exista ? Simplu ! Citind biblia !

Sau sa credem ca ni se maresc salariile sau pensiile. Si ele sunt desprinse din Biblie...

Noi nu avem ce manca si sfiintiile sale isi fac Catedrala de mii de Euro. Mai bine banii astia ni dadea noua ca prindeau mai bine si erau mai folositori. Si mai strica si arhitectura Bucurestiului. De ce nu au pus-o in Pantilimon de ex.? La marginea Bucurestiului...Arunca niste bani in vant. Cum zicea si biata soacra mea : `` ca cei din vant , in vant se duce... Asa si catedrala Mantuirii... Asta era chiar ultimul lucru care ne trebuia. Domnii de la Guvern de ce ati aprobat construirea ei? Era chiar necesara? Eu sa fi fost in locul matale domn Presedinte nu aprobam asa ceva. Nu ajung peste cele 4000 de biserici care si asa nu fgolosesc la nimic? Darmatile Fratilor...

Pana intr-o zi....cand unchiul a venit acasa seara ravasit si indurerat. Ma uitam la fata lui si prima data nu intelegeam ce are. La intrebarile mele, nu zicea nimic, si incepu sa planga. Alarmata parca de un gand, il intreb:
- Ce s-a intamplat? Ce este? Mama e bine?
Cand a auzit de mama , a inceput sa planga si mai tare in hohote. Printre suspine si lacrimi mi-a dezvaluit :
- Am fost la mama ta la, inchisoare. Nu a putut sa mai suporte detentia aspra de acolo. Multe din detinute si gardience, o bateau. Ajunsese ca o scobitoare . Nu mai manac de mult . In schimb primea batai. Nu avea voie sa spuna despre tratamentul la care erau supusi cei de acolo. ... mama ... mama ta nu mai este ... mama ta a murit acum o ora....
Si zicand acestea se transforma intr-o cascada de plans. La inceput mi-a fost greu sa analizez situatia. Ramasesem blocata. Vestea m-a surprins foarte tare. Nu reuseam sa mai schitez nici o miscare nici sa mai vorbesc , daramite sa mai si plang. Pur si simplu ma blocasem. Tarziu cand s-a mai linistit unchiul mi-am dat seama ca el tinuse foarte mult la mama. Totusi cateva lacrimi mai stateau in ochii mei, dar numai atat. Asta m-a facut sa ma ascund in propia cochilie , si mai mult. La inmormantare mi se terminasera lacrimile. In afara de o tacere mormantala, nu mai eram in stare sa schitez nimic. Chiar unele rude si cateva babe, clatinau din cap , privindu-ma cu dusmanie. Dar mie numnai la ele nu-mi era gandul. Am suferit in liniste. Si asta e cea mai mare pedeapsa, de a te interoriza sufleteste. E mai greu. Dupa inmormantare si chiar si dupa zilele care au urmat , pentru mine eveau sa fie un mare chin. Tin minte ca dupa modesta pomana pe care am facut-o in cinstea mamei, dupa plecarea rudelor si a vecinilor, unchiul m-a luat deoparte si a incercat sa ma aline sufleteste, mangaindu-ma dupa crestet , asa cum numai mama imi facea. Asta ma facut sa explodez. Am lasat capul pe umarul meu si nu m-am mai putut opri. Plangea si unchiul . Plangeam amandoi. Mi-a trebuit mult timp pana , chiar si unchiul sa ma poata potoli. Dar cel putin ma usurasem. Ma trezisem . Acum stiam ca mama, mama care ma salvase pe mine , mama care mi-a vegheat somnul atatea zile si nopti, mama care cu zambetul ei cald , se duse .Nu mai era. Si nici nu avea sa mai vina vreodata. Faptul ca isi luase aceasta grea raspundere din vina mea , avea sa ma urmareasca in viata multa vreme.Trei zile nu m-am mai dus la lucru. In a patra zi unchiul incerca sa �mi expilice ca, am toata viata inaintea mea, si ca nu trebuie s-o neglijez. Urmatoarea zi mi-am luat inima in dinti si m-am dus totusi la lucru. Numai ca nu eram atenta la ce faceam. Si am primit si o multime de reprosuri, de la maistra de grupa. Seara nici mancare nu mi-a mai trebuit. Unchiul s-a uitat la mine dar intelesese , asa ca nu a mai insisitat. M-am culcat fara a mai manca. A doua zi am luat-o iar de la capat, desi nu ma mai tragea inima la munca. Dar o faceam mai mult pentru unchiul. Nu vroiam sa-mi spuna si el ca sunt o povara pe capul lui. El muncea si el la ce te mir ce si la ce te mir unde. Era angajat cu ziua. Venea seara obosit si flamand si cu bani putini. Aveam aproape 25 de ani. Cum mai trecea vremea. Am lucrat inca cinci ani acolo. Intre timp unchiul s-a imbolnavit si el. Avea o boala iremediabila pe care a ascuns-o de noi cu buna stiinta. S-a stins si el nu mult timp dupa aia. Ramasesem singura. Casa asta a fost a lui. Mai bine zis a matusii lui. I-o lasase mostenire. Acum aveam eu , sa raman in ea. ...
In timp ce vorbea , o urmaream cu un mare interes. Povestea ei ma fermecase si imi distrase atentia de la realitate. Asa ca la o pauza de a ei, imi frec mainile si constat, in timp ce le priveam ca piatra de la inel se facuse trandafirie si sclipea neincetat. Imi apropii mainele mai bine de ochi. Credeam ca nu mai vad bine. Ea se opri si uitandu-se la mine ma intreba;
- Ce ai ce ai patit?
- Piatra , piatra , fac eu incepe sa se incarce...

De la: _KARPOV, la data 2011-08-01 15:08:06

Minune ! Cum sa crezi in ceea ce nu exista ? Simplu ! Citind biblia !

Ai patit tu minunea asta dupa ce ai citit biblia ?...

Nu ! Minunea a fost alta. Azi de pilda cand mi-a venit factura la apa rece , ca eu m-am debransat , tot din cauza ca plateam foarte mult, la comun , era sa ma pierdeti de musteriu. La inceput doaman imi zice: 98... eu zic `da` si ma duc sa aduc o suta, fara sa -mi dau seama. Cand revin la usa ea face ca `:`nu , domnule aveti de platit 980 de mii... Era m sa fac infarct cand am auzit. Cam asa? fac eu. Cand eu mai mult de 4m 3 nu plateam pe luna , cum acum am 20 m3.? Poi asta es ete face ea. V a duceti la vale la sediu si reclamati. Cea ce amsi facut nu-mi ardea sa m-ai duc pana in centru, dar mi-am luat inima in dinti cum se spune si m-am prezentat la ei, si dupa cateva telefoane mi-au dat vredictul: `Sunteti buni de plata , luna asta, iar cand o sa vina si sa citeasca din nou daca e in plus o sa va scadem. Scurt si cuprinzator. Bun de plata. Nici cand eram la comun , sau la casa nu am platit vreodata 22m 3. Vad ca se merge inca pe idea ` dac merge merge` Apoi daca e tradare sa fie , daca e tradare si o cer interesele statului, sa o stim si noi` NU? Ce trebuie tot noi sa platim si datoriile de sute de milioane de la noi pe scara, facute de altii? Poi atunci ma mut la tara. Cel putin scap de vecinii rai platnici, si nu mai am nici o legatura cu comunitatea. daca sunt dataorii se opreste apa calda , daca sunt datorii se opreste gazele, apa rece si ... bine ca la lumina e altfel.. Cel putin `.Cat consumi atat platesti`

- Cum asa ?
- Nu stiu , cred ca de la tine vine energia... Nu-mi explic, inca cauza , dar de la tine vine. Spune mai departe.
- ... ani de zile.
- Poftim?... A da zi mai departe.
Ma uitam la piatra si parca nu-mi venea a crede. Piatra de la inel se facuse galbena. Semn ca nu mai avea mult si in curand avea sa se incarce la maxim. .
- Poi prea multe nu ar mai fi de spus. O vreme am stat singura in aceasta casa. Am incercat pe urma sa-mi fac un prieten... Cred ca l-ai vazut. Dar nu a fost sa fie. Ori eu inca nu depasisem momentul, sau nu il intelegeam , ori el era de vina... Asa ca am intreupt relatiile cu el. Atunci a fost o intamplare. Cred ca te-a vazut pe dumneata , si s-o fi trezit in el gelozia. Mi-am continuat viata monotona , la lucru si apoi acasa. Cateodata mai ieseam singura, la cate un ceai la invitatia unei prietene, sau mergeam la cate un film sau ma plimbam singura in parc. Viata prin care o trecusem imi lasase semne adanci. Nu mai aveam incredere in nimeni.
- Asa si eu...
- Ei dumneata ai mai calatorit si ai mai schimbat cate o vorba cu Decebal , cu Mihai, poate si cu Hitler...
- Nu cu ala nu ! In nici un caz. Preferam cu Ceausescu decat cu ala. Noroc ca la el nu se prea putea ajunge asa de usor. Ce spun usor , chiar de loc! Oricum el nu a avut nici o vina. Altii din umbra l-au lucrat si v-au lucrat. Ca daca va dadea mancare mai multa , era si acu...Dar alte puteri , cum le spunea el ` Agenturi straine` si-au spus cuvantul...Si...a fost lucrat de mult, cu toata securitatea lui , care l-a tradat pana la urma. Dar ce sa faci erau interese mai mari la mijloc. Am vazut si am fost martor la multe astfel de evenimente, La Napoleon, Cuza , Mihai , Tepes , Si multi altii, care au fost siliti sa plece. Dar voi ati fost mai practici , l-ati omorat ca sa fiti siguri. Ca nu se mai intoarce...Bine ca au mai facut-o si altii....
- Eu nu am avut nimic cu el... Eu imi vedeam de slujba si de viata mea uracioasa. Poi da imi duceam viata monotona in continuare. De multe ori ma plictiseam . Era ceva oribil sa fii singur. Nici eu nu eram mai departe decat dumenata. Si pe mine ma chinuiau ganduri negre.
- Poi putem sa spunem ca ne luam de mana.
- Da ! dar dumneata te framanta dorul de acasa. In timp ce eu eram acasa. Intr-o casa mare si pustie. Unde nu mergea nimic. Nu aveam nici aparat de radio si nici Tv. Noroc de dumneata ca ai facut radioul. Acum o sa fie altfel. Cand ai sa pleci...
- Cine ti-a zis ca vreau sa plec? De fapt am sa plec ... Si uitandu-ma iar la inel constat ca deja piatra se facuse portocalie, semn ca nu mai avea mult.
- Ce nu inteleg, este faptul ca in tot atat timp de aproape 2000 de ani nu a reusit nimeni sa-mi incarce piatra de pe inel. Iar tu in cateva zile ai reusit.
- Asta pentru ca cred ca nu te-ai implicat cu multe femei...
- Ba da recunosc ca am avut destule , dar nici una nu a avut puterea ta. Nu stiu de ce ? Dar cred ca tu ai ceva special. De la tine izvoraste acea energie. Cred ca nici ele nu aveau dragoste sincera, ci numai de doua ore...
- Chiar trebuie sa pleci? Spuse ea sovaind... Ramai aici cu mine... si in acelas timp vazui cum ochii ei se umplura de lacrimi.
- Si eu as putea spune ca fara dumneata nu as putea sa mai traiesc...Cred ca tu esti jumatatea mea potrivita pentru mine.
- Nu ! Nu te las. Strange-ma in bratele tale, spuse ea si se arunca asupra mea si ma stranse tare in brate, mai sa nu mai am aer. In timp ce imi priveam fascinat piatra , care se facuse rosie ca para focului. Da acum inteleg de unde vine acea energie. Este de la dragostea pura . De la iubire. De la o iubire sincera. Si in timp ce o strangeam in brate tot mai tare, eu imi facui de lucru la niste comenzi minuscule de pe inel. Deodata camera se umplu de o lumina puternica si alba. Apoi brusc incepu sa scada si in locul ei aparu un intuneric , ce era brazdat din cand in cand de cate-o lumina fugara sau acele unor astri sau constelatii ce treceau intr-o viteza nebuna pe langa noi. Totul in jurul nostru devenii feeric in multe culori.
Camera ramase goala iar singurul martor care mai ramase, era focul din camin. Un bustean se facuse rosu. Era tot jaratec. Si din cand in cand limbi de foc albastre - alburii il mai cuprindeau din cand in cand, jucandu-se cu el. Pendula ramase in continuare sa masoare timpul, cu tacanitul ei, singura. Si casa ramase pustie, in timp ce afara se asternuse o ploaie mocaneasca si rece.

------------ * ------------


Ei va placut poveatea copii?...Cred ca v-ati intrebat oare cand s-o termina mai repede.....?

Inelul , cel mai tare !

De la: vaneamarin, la data 2011-08-02 10:12:09

De la: _KARPOV, la data 2011-08-01 15:08:06

Minune ! Cum sa crezi in ceea ce nu exista ? Simplu ! Citind biblia !

Ai patit tu minunea asta dupa ce ai citit biblia ?...

mare minune!

Suntem doar holograme?

In caz contrar, ar fi depasita bariera timpului. Specialistii spun ca s- a gasit dovada faptului ca realitatea obiectiva nu exista. Universul ar fi, astfel, o fantasma, o uriasa holograma, la fel ca simularile din filmele SF. Oamenii de stiinta de la Fermilab au reusit sa detecteze indicii ale faptului ca noi nu traim in realitate. Ei au folosit un tub laser de 600 de metri, care poate gasi chiar si cele mai mici distorsiuni in spatiu-timp.

Scopul lor a fost de a determina daca realitatea noastra nu este cumva o iluzie. Astfel de experimente ridica si mai multe semne de intrebare. Cei care au realizat astfel de cercetari spun ca noi suntem doar holograme. Mai sunt multe experimente de facut pana totul se va confirma.

De la: _KARPOV, la data 2011-08-03 18:59:24

Suntem doar holograme?

In caz contrar, ar fi depasita bariera timpului. Specialistii spun ca s- a gasit dovada faptului ca realitatea obiectiva nu exista. Universul ar fi, astfel, o fantasma, o uriasa holograma, la fel ca simularile din filmele SF. Oamenii de stiinta de la Fermilab au reusit sa detecteze indicii ale faptului ca noi nu traim in realitate. Ei au folosit un tub laser de 600 de metri, care poate gasi chiar si cele mai mici distorsiuni in spatiu-timp.

Scopul lor a fost de a determina daca realitatea noastra nu este cumva o iluzie. Astfel de experimente ridica si mai multe semne de intrebare. Cei care au realizat astfel de cercetari spun ca noi suntem doar holograme. Mai sunt multe experimente de facut pana totul se va confirma.

Ce este realitatea ?
Fiecare dintre noi are/traieste propria realitate

Daca suntem holograme cum traim? Cum mancam? Cum avem sentimente? sau ca si salariile sau pensiile toate sunt niste holograme....

De la: Marin56, la data 2011-08-03 20:39:53Daca suntem holograme cum traim? Cum mancam? Cum avem sentimente? sau ca si salariile sau pensiile toate sunt niste holograme....

Chestie de imaginatie , maica ...chiar daca nu vedem , putem sa ne imaginam..

POI ATUNCI SA NE IMAGINAM CA MANCAM SI CA NE SATURAM , SA NE IMAGINAM CA PLATIM DARILE ,IAR STATUL SA-SI IMAGINEZE CA LE-AU PRIMIT...

...poi, fiecare cu imagina�ia lui ...

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: _KARPOV, la data 2011-08-03 18:59:24

Suntem doar holograme?

In caz contrar, ar fi depasita bariera timpului. Specialistii spun ca s- a gasit dovada faptului ca realitatea obiectiva nu exista. Universul ar fi, astfel, o fantasma, o uriasa holograma, la fel ca simularile din filmele SF. Oamenii de stiinta de la Fermilab au reusit sa detecteze indicii ale faptului ca noi nu traim in realitate. Ei au folosit un tub laser de 600 de metri, care poate gasi chiar si cele mai mici distorsiuni in spatiu-timp.

Scopul lor a fost de a determina daca realitatea noastra nu este cumva o iluzie. Astfel de experimente ridica si mai multe semne de intrebare. Cei care au realizat astfel de cercetari spun ca noi suntem doar holograme. Mai sunt multe experimente de facut pana totul se va confirma.

Nu mai minca atitea corcoduse

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Asta cu faptul ca lumea asta e o iluzie, o spun toti initiatii, yoghinii, de mii de ani.
Problema e ca nici dovada a ce e real nu au adus.
Respectivii treceau prin materie, cum trecem noi prin aer. dar daca era un singur gind de indoiala, ramineau prizonieri in acel material. Mureau.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Bre Marine, da ce aglomerat la tine-acilea! cred ca inelul alal....

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Stai sa vezi dupa ce oi povesti Biblia dupa versiunea mea....