Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: Marin56, la data 2011-07-08 10:49:33Mai este cineva pe aici sau vorbesc singur...Ca ma doare si gura de atat scris...

pe altii, in concedii, ii dor mainilwe de atata vorbit...

Suntem cu ochii pe tine, nu ne lasa in suspans..

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

4.

- Mie mi-a placut istoria . Era printre materiile mele preferate. Tu esti o adevarata enciclopedie. As putea afla mai multe despre acei oameni ai timpului, pe langa care ati trait voi.
- Da asa este . Unele lucruri le-am trait pe pielea noastra, altele le-am mai aflat si de la altii. Daca te intereseaza istoria voastra sau a altora , iti stau la dispozitie. Ce te-ar interesa?
- Ar fi foarte multe. Sunt lucruri care cred ca nu le-am parcurs in timpul scolii. Si asta din cauza cenzurii.
- Da ai dreptate. Cenzura! Un instrument al omenirii , de care se folosea cand acestuia nu-i convenea despre unele fapte mai mult sau mai putin , cu efect de bumerang. Si asta datorita regimului care era atunci. Si asta era valabila nu numai la voi, am intalnit-o si la alte state ale lumii. Si trebuie sa recunosc cu regret ca unele istorii ale , voastre sau a altor state mi-a lasat o unda de regret in suflet. Si ca nu toate istoriile le faceau cinste tarilor respective. Fiecare tara a avut `falitii` ei. Fiecare tara a avut o istorie `neagra ` a ei. Pana si America, cat a fost si este ea de America, are si a avut si ea `pete negrte` , ca sa nu le zic rosii, de care sunt sigur ca nu s-ar mandri. Dar asta ramane valabila numai la nivel de istorici, sau de patura de jos, pentru ca la nivel de stat, alfel stau lucrurile.Unii chiar ca sunt mandri de istoria lor. Iar altii chiar o dau de exemplu. Dar ti-am spus ca sa iau si sa-ti expun aici si acum , istoria fiecarei tari in parte sau si a voastra, mi-ar trebui inca 1000 de ani de acum inainte, si cred ca nici atunci nu mi-ar ajunge timpul. Eu poate as termina de povestit , dar tu? Ai imbatrani si nu ai mai stii sfarsitul. Doar daca fac un rezumat, sa mai scurtez din timp. Dar tot nu as reusi sa acopar chiar toate tarile. Pentru ca fiecare isi are istoria ei , mai mult sau mai putin `stralucita`. Dar dupa cum am constatat , oamenii au facut istoria. Ei si-au construit adevarata lor istorie. Uite daca vrei si te intereseaza pot sa-ti povestesc in rezumat despre istoria voastra pe timpul lui Burebista. Iar mai tarziu si pe cea a lui Decebal. Iar daca mai vrei sa continui, o sa mai aleg numai pe cele mai importante. Sa stii ca unele istorii de ale voastre nu-mi fac nici mie nici o placere. Dar le-am trait impreuna cu voi. M-am lovit continuu de ele. Si dataorita avantajului nostru , am avut timp sa vedem multe imparatii inaltandu-se infloritor, am vazut regi si imparati care se nasteau , conduceau si apoi mureau. Am vazut si multe imparatii naruindu-se, din diverse motive. De aceea cred ca intelegi de ce nu ramaneam langa oameni, si ne `mutam ` mereu. Ei nu puteau supravietui asa ca noi. Ei imbatraneau repede. Un an de-a noastru facea cat 100 de ani la ei. De aceea nici nu ne-am incurcat cu femei. Ele se faceau babe, in timp ce pe noi timpul nu ne afecta prea mult. Daca zaboveam mai mult de 20 � 30 de ani printre oameni, acestia puteau deveni banuitori, nestiind despre secretul nostru. Si trebuie sa recunosc ca am facut bine ca am pastrat secretul nostru, ca altfel , din cauza invidiei voastre, ca trebuie sa recunosti , ca este unul dintre defectele voastre, am fi fost morti de mult. Desi aveam sa aflu mai tarziu pe propia mea piele, ca si asta era imposibil pentru noi.
- Stii ceva, lasa-ma sa dorm oleaca aici in fotoliu, si maine o sa-ti povestesc despre Burebista , Decebal ce vrei tu. Numai lasa-ma sa dorm oleaca. De mult nu am mai dormit asa fara griji.
Ma uitam disperat la sticla de coniac, care se golise ingrijorator. `Oare cand se golise?` Luat cu povestitul atat eu, cat si gazda mea, nu preditaram sa facem mereu , uz de ea.
- Nu e nici o problema puteti folosi patul asta. Eu o sa ma culc la mine in camera. Simtete ca la tine acasa. Pardon uitasem asta.... ma scuzati...
Se intoarse si apropiindu-se de usa stinse lumina, lasandu-ma in intuneric. Ii auzi pasii care se pierdeau in cealalta camera.
- Noapte buna! imi spuse parca de departe.
Ramas singur ma facui mai lejer si arucandu-ma in pat , poate si din vina coniacului, sau poate si de emotiile zilei de ieri, prin care am trecut, isi spusera cuvantul. Adormii imediat, fara vise....Nustiu cat oi fi dormit , ca la un moment dat trzandu-ma avui senzatia ca nu mai sunt singur camera. Dar intunericul de nepatruns, ma impedica sa trag vreo concluzie. Ciulii urechile. Un usor zgomot, abia imperceptibil ma facu sa-mi tin rasuflarea. Dar nimic. Poate mi se paruse. Adormii de data asta din nou fara vise. Oricum dimineata aveam sa am o mica surpriza....

5.

Cand se facu dimineata, gazda mea intra in camera si dadu la o parte perdelele de catifea, ce tineau loc de transparent. Lumina soarelui invada camera, si o raza de lumina ma scalda drept in crestet.
- Gata scularea puturosule, imi zise ea bucuroasa. Intr-o clipa e gata si cafeaua, continua ea pe acelasi ton.
- Da ce vesela esti doamna, apropo cum te chiama? Ca ieri am uitat sa te intreb.
- Mara.
- Mara? Frumos nume. Unde am mai auzit eu numele asta?...
- Probabil e numele unei `gagiti` din tineretea ta, imi zise ea pe un ton acuzator, dar vesel. Nu se citea nici o urma de ironie pe fata ei.
Pleca si ma lasa singur. Profitai ca sa ma scol si sa ma imbrac. Deodata simtii ca ceva nu e in regula, cu mine. Ma uitai la lenjerie, si rusinat o acoperii cu o patura. Dupa care ma dusei dupa dansa intreband unde e baia.
- Ia-o la stanga si drept inainte.
Ma conformai. Ajuns in baie aveam sa constat ca ce mi se paruse azi noapte, nu fusese nici o parere si nici un vis.
Cand revin ea statea picior peste picior in sufragerie intr-un fotoliu. Ma privea pe furis. Intru si ma opresc in prag, uitandu-ma insistent la ea.
- Hai intra, ce te-ai oprit. Cafeaua e gata, zise ea intinzand mana catre cestile de cafea aburinde.
Pe tava mai era si o sticla cu rom. Langa tava pe o alta , se odihneau niste sandwichiuri cu pate si branza. Uitandu-se la mine ma imbie:
- Hai serveste ca ieri ne-am luat cu povestitul si nici macar nu te-am intrebat daca iti este foame. Te rog sa ma scuzi...Cred ca iti este foame dupa o asa noapte...
- Poi ce facem iar o luam de la inceput?...spun eu uitandu-ma cu groaza la sticla. Daca il vrei si pe Burebista trebuie sa fiu treaz....
- Poti continua dupa ce mananci. Daca nu vrei sa mai bei , nu e nimic. Am alceva ...
- Nustiu dece am senzatia ca nu am fost singur astanoapte...Am avut un vis...Vai ce vis am avut...De mult nu am mai avut asemenea vis...
- Si eu am avut acelasi vis cu tine...Rubinul tau se facuse rosu la un moment dat...
- Rubinul meu?... A! A, Piatra... zisei eu distrat...
- Ce ? Cum ? Cand?...ma trezii eu iar la realitate.
- Incepuse sa se faca rubinul tau de la inel rosu. Dar dupa un timp s-a stins. A murit ! Era trandafiriu, si scapara intr-una.
- Cum? Este adevarat? Zise-i eu fara prea multa convingere uitandu-ma plin de speranta si totodata dezamagit cand am dat cu ochii de el. Inelul meu ramasese tot negru.
- Dar ce i-ai facut ? De unde a venit energia ? de ai reusit sa aprinzi , chiar si pentru o clipa piatra de pe inel. Si eri in timp ce povesteam mi s-a parut pentru o clipa ca s-a aprins iar. Dar am crezut ca mi s-a parut.
- Nu-ti mai bate capul cu asta. Serveste te rog. Ca se raceste si cafeaua. Cred ca lui Burebista ii este si lui foame la ora asta...
- Nustiu de ce , dar azi imi pari schimbata. Esti cam pusa pe sotii, dupa cum observ eu.
- Si ce e rau in asta. Hai i-a si un paharel mic de rom , ca sa te dregi...
O ascult si incep sa mananc. Poate si seara , sau poate si alceva, ma facura sa inghit aproape pe nemestecate doua feli cu pateu. In timp ce mancam ea ma privea insistent.
- E pateu de gasca...
- Da? De mult nu am mai mancat asa ceva.
- Da cu ce te hraneai, ca am inteles ca cu gagicile stateai prost.
- Ce te face sa crezi ca stateam prost, nu ma lasam eu. Mancam si eu ce se nimerea.
- Sau poate ce iti cadea...
- Te rog frumos sa lasam aluziile deoparte...Ma limitam si eu la ce era. Mancare gaseam din belsug. Cu bani stransi din diverse servicii, ajungea sa ma intretin eu, si pana a muri, si Mario.
- Apropo de Mario, nu mi-ai spus cum a murit.
- S-o lasam pe altadata. Azi nu-ti povestesc decat despre Burebista al meu. Burebista unde am trait pe langa el tot timpul. La inceput noi nu aveam barba. Asa ca asta a sarit prima data in ochii acelor bastinasi. Am fost nevoiti sa ne lasam si noi barbi ca ei. Multi din ei purtau barbi mari si neingrijite. Si erau de toate culorile. Albe , negre, sure, si rosii. La asta se mai adaugau si bogatele plete si in special la cei batrani. Care erau ninsi tot. Asa ca in cateva luni eram de-a lor. Nimeni nu ne mai putea deosebi. Nici chiar Brat al nostru. Odata la o adunare de osti Burebista ne-a tinut cate o cuvantare despre patriotism. Se faceau si recrutari pentru a aduna o noua oaste. Se pregatea iar de razboi. Ce era in mintea lui nu stiu. Ambitia de cucerire. Voia sa aiba tot mai mult. Asta avea sa-i fie fatal. Am participat si noi la cate o batalie doua, prin timp. A trebuit sa facem si noi uz de arme , mai mult ca sa ne aparam decat sa atacam. Oricum vrednicia noastra a fost remarcata si Burebista dupa fiecare lupta ne tinea cate o cuvantare de lauda, Si aducandu-ne multumiri. Odata ne-a dat niste sabii , cu maner de argint , incustrate cu rubine si alte pietre pretioase. Odata mi-a dat si un pumnal la fel de valoros. Ei dar mai faceam si pauze. La unele lupte nu mai participam . pe umele le saream, dandu-mi alte indatorii. Sa pazesc , si sa am grija de copii, femei si batranii din cetate. Si avea destul cetati de aparare, si mai ales la nord de Dunare si alte ape mai importante. Olt, Arges, Prut cu denumirile de azi. Era o cetate pe Arges care ii spunea Argedava. La toate intariturile de pamant sau piatra si unele aparate si cu garduri de piatra si lemn, le spunea Dave. Prezentau o piedica serioasa pentru cotropitori. El se baza pe efectul surpriza. Le intindea diverse capcane. In asta era foarte iscusit. Ii lasa pe inamici sa intre intr-o asezare aparent parasita, dupa care ii inconjura, si ei erau. Incepea sa curga sange de ambele parti. Dar in cele de mai multeori, din desele batali el iesea mereu invingator.
Pentru multi istorici, inclusiv pentru cei contemporani, Burebista, cu m�retele sale fapte, apare ca cel mai str�lucit dintre conduc�torii tuturor tracilor, ca cel mai de seam� conduc�tor militar si om politic al geto-dacilor p�n� la Decebal. �nf�ptuirile sale ne s�nt cunoscute numai �n liniile lor principale, f�r� am�nuntele absolut necesare, din cauza s�r�ciei izvoarelor care s-au p�strat si ni s-au transmis p�n� ast�zi.
Cu toate acestea, datorit� unui �ndelung efort al istoricilor si arheologilor rom�ni, prin valorificarea informatiilor scrise, a rezultatelor cercet�rilor de teren, mai ales din ultimii 30 de ani, putem s� ne reprezent�m mai complex epoca marcat� de activitatea acestui conduc�tor de geniu al str�mosilor nostri. Deosebit� valoare pentru noi au mai ales dou� izvoare contemporane marelui rege get, ambele vorbind concis, dar elocvent, de neasemuitele sale fapte, care duseser�, �n final, nu numai la unificarea tuturor triburilor si p�m�nturilor locuite de geto-daci, ci si la �ntemeierea unei puteri statale, bazat� pe armat�, ordine si legi, ale c�rei hotare cuprindeau teritorii �ntinse, p�n� la Bug si Olbia spre est, p�n� la Muntii Balcani (Haemus), Apollonia (Sozopol) si Iliria la sud, Carpatii P�durosi la nord si p�n� �n Boemia si Dun�rea mijlocie la vest.
Geograful si istoricul grec Strabo, contemporan cu el, ne red� un portret asa cum numai despre marile personalit�ti ale antichit�tii ni s-au transmis: ,,Ajung�nd �n fruntea neamului s�u, care era istovit de r�zboaie dese, getul Burebista l-a �n�ltat at�t de mult prin exercitii, cump�tare si ascultare de porunci, �nc�t �n c�tiva ani a creat un stat puternic si a supus getilor aproape pe toti vecinii. Ba a ajuns s� fie temut si de rornani�. Faptele istorice cunoscute completeaz� fericit, cu date concrete, acest portret, schitat de marele istoric. Se stie c� Burebista este acela care a �nfr�nt definitiv puterea celtilor la Dun�rea panonic�, �nl�tur�nd pentru totdeauna acest pericol de la hotarele Daciei, a efectuat operatii militare de anvergur� �n dreapta Dun�rii, supun�ndu-si orasele grecesti de pe t�rmul vestic al Pontului Euxin si consolid�ndu-si granita la Muntii Hemus (Balcani). Fiind capabil, asa cum atest� izvoarele, s� concentreze oric�nd o armat� de circa 200.000 de oameni � cifr� extraordinar� pentru epoca sa -, a supus neamurile din r�s�rit p�n� la fluviul Bug, �n dorinta de a �nl�tura pericolul deselor n�v�liri ce veneau din aceste tinuturi.

frumoasa poveste...

Ma bucur ca va place. Stai sa vedeti continuarea. O sa devina mult mai palpitant. Am impletit realul cu SF si sa vedem ce o sa iasa... Si mai avem mult de povestit , ca din poveste mult mai este...

6.

Statul dac �n timpul lui Burebista
Izvoarele istorice ne dau informa�ii foarte importante despre prezen�a la nord de Dun�re �i �n Dobrogea a unor uniuni de triburi, �n secolele al III-lea �i al II-lea �.Hr.
Statul geto-dac s-a constituit la o treapt� avansat� a dezvolt�rii societ��ii tracilor de nord. Procesul de unificare a fost generat de mai mul�i factori. �n primul r�nd dezvoltarea economic� . In spa�iul locuit de daci s-au facut mari progrese �n metalurgia fierului, confection�ndu-se unelte de munc� cu productivitate mare , care au condus la o dezvoltare intens� a agriculturii, prin aplicarea br�zdarului din fier la plug. Acesta p�trunde astfel, mai ad�nc �n p�m�nt �i �l face mai roditor, prin confec�ionarea sapelor din fier care sunt mai productive �n muncile agricole. Progresele din prelucrarea metalului antreneaz� �i influen�eaz� perfec�ionarea altor �ndeletniciri cum ar fi prelucrarea ceramicii, prin folosirea ro�ii olarului �n locul �nv�rtirii cu m�na a obiectului prelucrat. Chiar si noi am imbunatatit-o un pic. Dezvoltarea economic� general� a dus la intensificarea schimburilor de produse �n interiorul triburilor �i �ntre triburi. �n acela�i timp s-au amplificat schimburile economice cu ora�ele �i statele vecine , �n special cu ora�ele-colonii grece�ti de la Marea Neagr�. Negustorii greci aduceau �n localit��ile geto-dace obiecte de art� , bijuterii �i de aici luau produse agricole , miere , bl�nuri, etc.. Ca urmare a dezvolt�rii rela�iilor comerciale, schimbul direct de produse �ncepe s� fie �nlocuit de circula�ia monetar�. Spre sf�r�itul secolului al IV-lea �.Hr. apare moneda proprie geto-dac�. �ncep�nd cu secolul al II-lea �.Hr. , odat� cu penetra�ia economic� roman� �n Peninsula Balcanic� , �n spa�iul geto-dacic au p�truns obiecte de export romane : ceramic� , obiecte de bronz , argint , fier �i sticl� �i , odat� cu ele , moneda roman�. Dacii exportau vite , gr�ne , miere , bl�nuri , lemn �i alte produse.
Toat� comunitatea tracilor de nord recunostea acelasi zeu suprem � Zamolxis , acest fapt favoriz�nd consolidarea etnic�. Asta cu Zamolxis nu prea am inghitit-o dar ce era sa fac, nu puteam sa spunem nimic. Trebuia sa zicem ca ei. Dar avea sa si ii coste credinta oarba in aceste lucruri. Religia pe vremea aia era foarte aspra. Nu aveai voie sa te impotrivesti la cele ce hotarau mai marii preoti. Si aveau sa fie din belsug si din acestia. Care mai de care. Si unii mai cruzi decat altii. Si asta ca se si practica si sacrificiile umane. Daca voiau sa ploua , trebuia sa moara unul. Daca soarta le era potravnica cateodata, si pierdeau cate o lupta , preotii dadeau vina pe zei ca au fost maniosi , iar pentru a castiga bunavointa lor, trebuia sa urmeze iar cate un sacrificiu uman. Si aceste sacrificii umane nu erau totul. Iar persoanele erau bine ales din cei cu averi sau puteri de stat. Chiar fii de regi. Si Decebal si-a sacrificat urmasul pentru a castiga lupta cu romanii, dupa cum zicea` Zamolxis`...in persoana marelui preot . La toate astea se mai adaugau si sacrificii de animale ca ofrande date zeilor, pe care tot ei le mancau pana la urma, Dupa ce armata pleca la lupta. Pana se intorceau ei , indiferent de rezultat, `ofranda ` era si mestecata. Si erau zei de toate neamurile. Numai romanii aveau cate un zeu pentru fiecare . Pentru razboi - Marte, comert- Mercur, fiecare nume de planeta era un zeu pentru ei. Dar nici grecii nu s-au lasat mai prejos, si au inventat si ei niste divinitati , multe din ele fiind mitologice. Dar in toate aveau un echivalent la cei de la romani. Si cred ca ai auzit de Hades, Apollo,Cronos, Hercule, etc. Toate popoarele de care am auzit, aveau si ei cate un zeu. Toti se inchinau la cate un zeu. Basca a mai aparut dupa aia asa zisii profeti, care vazusera si stiau de toate. Niste mincinosi. Toti minteau mai mult sau mai putin. Nimeni nu zicea adevarul. Si ce era mai dureros ca voi v-ati lasat manipulati, de acestia. Se foloseau de asa zisii zei falsi, pentru as spori si rotunji veniturile ale mai mariilor preoti, si de a tine plebea cu nasul in tarana. Apoi a mai culminat si cu Iisus, care si el , in incercarea lui de a isi scapa poporul si familia de oprelistile si persecutiile romane, sau a preotiilor din tara sa, a apelat si el cu buna stiinta, la Alta Divinitate , intitulandu-se ca fiu al Dumnezeu. El pe de o parte , in incercarea lui , voia sa faca bine, dar , dupa cum vezi, si am vazut cum sunt oamenii, si am sa-ti mai dau multe exemple din istoria voastra zbuciumata, ca ei tineau mai mult la ei insasi decat sa recunoasca intr-un alt Dumnezeu. Dupa care le-a dat cu aceasta , o idee la marii preoti, de unde a iesit la lumina si Cartea Sfanta � Biblia. Si uite ca sau folosit de ea , si inca se mai folosesc de ea si azi. Pana intr-o zi. Am amintit si de el, deoarece , aceasta actiune se petrecea in timpul ocupatiilor romane. Romanii nu dadeau doi bani atunci pe ce spunea Iisus. Asa ca in final si-a meritat soarta. Am vazut multi nevinovati care au murit degeaba. Si am multe exemple in acest sens. La voi , cele trei rascolae, apoi revolutiile , care au macinat destule vieti, si cele doua razboaie, si etc. Ca sa nu mai spun de inchizitie, care a culminat cu macelurile, si alte razboaie � Cruciadele. Cica, ziceau ei, Razboaie Sfinte...
- La voi nu este asa? Voi nu va inchinati la nici o divinitate?
- Noi? Noi am depasit acest moment de mult. De atunci au trecut milioane de ani decand ne prosteam si noi. Acum cand cunoastem universul si il si strabatem ca si gandul, nimeni nu se mai gandeste la asa ceva. Cand am venit aici la voi, si am vazut gradul de cultura al vostru, ne-a apucat disperarea. Eram siguri ca ramasem condamnati pe aceasta planeta. Dar sa revenim...
Unificarea politic� a geto-dacilor a fost favorizat� �i de evenimentele externe , o real� primejdie constituind-o p�trunderea romanilor �n zona M�rii Negre �i �n Dobrogea �n secolul I �.Hr. Asta e valabila de cand s-au gandit si ei sa contabilizeze cineva si anii. Nustiu ce legatura are aici, Iisus Hristos, dar era totusi un punct de plecare. Si tot romanii saracii. Ei au venit cu ideea cu impartitul timpului. Unul era imparatul Iulian. Unii au impartit anul in 12 luni alti ianinte in 10 si tot asa. Fiecare venea cu cate o idee. Aa zapacit lumea asta , rau. Apoi altii si tot asa. Pana la urma nu se stie cat de exact este varsta voastra in ani. Poate sa fi fost inca 3000 de ani inainte. Cine mai stie. Oamenii din acele timpuri nu erau prea invatati. Ei se limitau la lucrul pamantului , cresterea animalelor, la inceput. Dupa un alt timp s-au mai desteptat si ei.
�n perioada care a precedat apari�ia statului condus de Burebista, geto-dacii erau organiza�i �n uniuni tribale conduse de �efi militari.
�n anul 82 �.Hr Burebista , conduc�torul unei uniuni tribale , om de stat �nzestrat cu remarcabile calit��i de organizator, strateg militar �i diplomat, �i-a �nceput activitatea de unificator al triburilor geto-dace. �n anii 60-59 �.Hr , dup� ce a unificat triburile din interiorul arcului carpatic , Burebista �i-a �ndreptat ac�iunea �mpotriva cel�ilor din sud-vestul �i nord-vestul Daciei ajung�nd p�n� �n Macedonia �i la Dun�rea mijlocie. Apoi a urmat ofensiva spre Campia Panonica unde a atacat triburile celtice. �n urma acestei campanii Burebista �i-a consolidat st�p�nirea p�n� la Moravia �i Dunarea mijlocie devenind o fort� militar� important�.
�n anul 55 �.Hr. Burebista a �nceput o nou� campanie, �ndreptat� spre zona M�rii Negre, cucerind teritoriile dintre Carpa�i �i Prut �i apoi coloniile grece�ti Olbia , Tiras , Histria etc. Astfel, regatul lui Burebista se �ntindea de la Dunarea mijlocie (la vest) p�n� la gurile Bugului (la est) �i de la Carpa�ii P�duro�i (la nord) p�n� la Mun�ii Balcani (la sud). Statul nou creat era cunoscut sub numele de Dacia. �n jurul anului 48 �.Hr. Burebista era numit �ntr-o inscrip�ie greac� �cel dint�i �i cel mai mare dintre regii din Tracia �i st�p�nitor peste tot �inutul de dincolo �i dincoace de fluviu�.El a �n�eles marea amenin�are care venea din partea romanilor care st�p�neau Grecia �i Macedonia.
�n anul 44 �.Hr. getul Burebista a fost ucis. Marele s�u regat s-a �mp�r�it �n regate mai mici, dintre care cel mai puternic va fi cel ce va avea centrul la Sarmizegetusa....

De la: Marin56, la data 2011-07-09 11:47:29Ma bucur ca va place. Stai sa vedeti continuarea. O sa devina mult mai palpitant. Am impletit realul cu SF si sa vedem ce o sa iasa... Si mai avem mult de povestit , ca din poveste mult mai este...

insir'te margarite,
pe lungi fire aurite,
ca si firul din poveste
ca inainte mult mai este
cand Marin le povesteste
si cu drag le impleteste
pentru mine
pentru tine,
dar mai ales
pentru sine

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Daca va plictisesc cu povestile mele.... Mai schimb stilul si tema .... mai incolo...

7.

Geto-dacii reprezinta ramura nordica a tracilor, care traiau in spatiul carpato-danubiano-pontic. Originea lor este indo-europeana, iar civilizatia lor se incadreaza arheologic in epoca fierului. Ei sunt numiti �geti� in izvoarele grecesti iar in cele latine �daci�, primul care foloseste acest termen fiind Caesar. Prima atestare documentara a getilor ii apartine lui Herodot si dateaza dn anul 514 i.Hr. cu prilejul expeditiei lui Darius I.
Ei erau organizati in triburi sau uniuni tribale conduse un rege (sef militar) care avea drept resedinta o cetate intarita numita �dava�. In societatea geto-daca au existat doua categorii sociale: �comati� erau principalii producatori de bunuri (agricultori, mestesugari, comercianti) si �tarabostes� ce reprezenta aristocratia tribala formata din conducatorii de triburi si preoti. Sclavii erau in numar mic si erau folositi pentru munci casnice. Pe plan religios, geto-dacii erau politeisti, religia lor fiind dominata de Zamolxis. Ei au contacte indelungate cu coloniile grecesti de la Marea Neagra (Histria, Tomis si Callatis). Purtatori ai unei cilvilizatii superioare, grecii influenteaza civilizatia geto-daca prin preluarea de catre geti a rotii olarului,a unor tehnici metalurgice superioare si a monezii.
In secolele 1 i.Hr. si 1 d.Hr., societatea geto-dacica a cunoscut o perioada de apogeu. Infloritoarea civilizatie a fierului -temei al unei economii prospere-, structurarea tot mai clara a societatii,dezvoltarea asemanatoare a triburilor s-au reflectat in plan politic prin aparitia statului dac. Statul dac a fost creat in anul 82 i.Hr. de catre Burebista, ajutat de Deceneu. Mijloacele folosite de Burebista au fost diplomatice (unirea unor triburi) si militare (au loc confruntari cu celtii, bastarnii si cetatile grecesti). Burebista duce o politica externa de anvergura, cucerind si integrand teritorii intinse. Astfel, el realizeaza un regat intins ce avea ca limite: in nord Carpatii Padurosi, in est Bugul, in sud Muntii Balcani si in vest confluenta Moravei cu Dunarea. Pe plan intern, el duce o politica autoritara, impunand noi norme morale si juridice. Statul dac in timpul lui Burebista este o monarhie militara. Centrul politic, administrativ si religios al acestui stat este in muntii Orastiei unde construieste un sistem de fortificatii format din cetatile Blidaru, Capalna, Piatra Rosie, Costesti care aveau rolul de a apara capitala - Sarmisegetuza. Extinzandu-si dominatia pana la linia Dunarii, Imperiul roman devine o amenintare pentru statul dac. Burebista se implica in razboiul civil din Imperiul roman dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l pe cel din urma. Pompei pierde acest razboi, iar Caesar pregateste o campanie impotriva dacilor. In anul 44 i.Hr. Burebista este asasinat si statul se destrama.
Dupa moartea lui Burebista, se pastreaza continuitatea statala doar in Muntii Orastiei. Puterea este preluata de marele preot Deceneu. La conducerea statului din zona muntilor Orastiei s-au aflat: Comosicus, Coryllos si Duras. Treptat, caracterul statului devine teocratic. Profitand de faramitarea statala a dacilor, romanii integreaza in Imperiul roman Pannonia (cursul mijlociu al Dunarii) si in 46 includ Dobrogea in Moesia. Datorita numeroaselor incursiuni ale dacilor in Moesia, devin un pericol pentru romani.
Agravandu-se pericolul roman, Duras ii cedeaza tronul lui Diurpaneus (care isi va lua supranumele de Decabal). In anul 87 Decebal reuseste sa unifice formatiunile politice de la nordul Dunarii. Statul dac creat de Decebal este mai putin intins, dar mai dezvoltat decat cel creat de Burebista.
- Si cam asta a fost cu Burebista.
- A fost un om mare domnule...
- Hei stai sa vezi pe Decebal si nu e singurul...
- Auzi da la voi povestile tin de foame, ca la noi nu. Este 12 si eu nu am facut nimic de mancare... Voi acolo pe planeta voastra nu mai si mancati? Sau povestile tin loc si de mancare. Ma mir cum ai si crescut?
- Ei a trecut vremea si la voi, cand povestile alea din timpul Comunismului, asa zis comunism , dar rau inteles , doar de unii, mai tineau de foame...Si am vazut ca si la alte popoare ale lumii se mergea pe aceeasi idee...chiar daca la ei se mergea pe alta politica, democratie , sau la francezi cei trei: Fraternitate , Egalitate...
- Te rog....Nu-mi mai face prea multa placere...
- De ce ? Era si o treaba buna...Era Disciplina...
- As putea spune chiar prea multa...
- Era totusi disciplina. Uite unele state nu au renuntat nici acu la `disciplina` si o duc binisor...
- Poate la ei dar la noi...
- Voi v-ati luptat intotdeauna pentru o viata mai buna. Intodeauna v-ati gandit si la altii, la copii vostrii, la viitorul lor , la Romania...
- Nustiu ce ma face sa cred ,dar asta suna cu un citat dintr-o opera de �a lui Caragiale , daca numa insel.
- Politica scumpa doamna, sau domnisoara, si aici ma oprii sa fac o intentionat o pauza, care vazui ca trecu neobservata, ... este asa dar cum spuneam, ` la alegeri se stie cine iese, dar intotdeauna iese cine trebuie...
- Sau mai bine zis ` cine nu trebuie`...Mie in general nu mi-a placut politica.
- Gata ma duc la bucatarie, ca sa incropesc ceva de mancare, ca la mine povestile nu tin de foame...Dumneata, domnule Otto, poti sa faci o pauza , daca vrei... poti sa te servesti in continuare cu un mic rom , asta asa ca aperitiv...Sau poate vrei sa �mi tii companie la bucatarie....mai tai o ceapa , mai curati un cartof, timpul trece mai repede...
- Timpul? Asta a fost cea mai mare problema a mea , adica a noastra...
Parasiram amandoi sufrageria si intraram apoiin bucatarie. Era o bucatarie spatioasa. Un dulap lung in care erau incastrate toate...si aragaz, si ghiuveta, masa ...erau aliniate toate pe un perete. Pe celalalt perete cateva piese suspendata decorau peretele. O masa trona in mijloc cu 4 scaune. Ma asezai la masa, in timp ce Mara mea imi puse in fata, un lighean cu de toate...Imi daduse o misiune... aveam de curatat.
- Nu te speria ca te ajut si eu. Apoi se duse la frigider si lua ceva din el. Il puse la dezghetat.
- Ce avem azi la masa?
- Poi peste! Facem peste prajit , plachie de peste, rasol de peste .... Si daca vrei si ... compot de peste.
- Compot ? Abia astept sa vad ce fel de mancare mai e si asta...
Ea incepu sa rada.
- Chiar ai crezut?
- Nu ma mai mira nimic in lumea asta. Am cunoscut multe feluri de mancare de-a lungul timpului, care mai de care mai trasnite...Ca sa nu mai adaug si la meniu bucataria chinezeasca...
- Te rog...Hai curata mai repede legumele...
Ma apucai de ele. Cand venii si randul cepii, vazui ca Mara mea incepu sa `planga`. Eu nu aveam nimic.
- De aia m-ai chemat la bucatarie , care va sa zica...
- Poi de cate ori tai ceapa ... ma face sa plang...Vad ca pe dumneata nu te afecteaza.
- Apoi nustiu daca ma mai afecteaza ceva aici la voi. Dupa cum vezi, nici sa mor nu mai pot...
- Poi tocmai dumneata , zici asta care ai vazut atatea si ai trecut prin atatea , te speri de viata...
- De viata asta a voastra ma sperii, de faptul ca nu am reusit sa fac nimic ca sa pot pleca de aici, in atata amar de ani.
- Nu e totul pierdut. Poate intr-o zi o sa gasesti o cale, de a iti indeplini visul cu ochii.
- Da cred ca oi ajunge la varsta voastra de 100 de ani...adica asta inseamna inca vreo 8000 de ani... poate...de a vostrii...
- Esti un pesimist incorigibil, domnule Otto. Ar trebui sa privesti lucrurile si din alt punct de vedere...
- Din care punct? Al disperarii, al neputintei, pune-te in locul meu...Tie iti este usor sa vorbesti... dar pune-te in pielea mea...
In timp ce vorbeam , mara mea termina de strans ce era pe masa. Puse pestele la fiert. Apoi mai pregati si alte cratite, in care mai puse si alte alimente si legume. Totul era gata de fierbere. Inclusiv eu. Si pana ce fierbe mancarea ce facem? Intrebai eu. Poi depinde: ori imi spui mai departe si despre Decebal sau poate faci o pauza de alceva...
- De alceva ce?
- Ei lasa ca stii tu...
- Auzi tu viata mea ai aflat-o in mare, dar eu inca nu stiu nimic despre tine. Am aflat numai ca te cheama Mara. Si doar atat. Care iti este povestea ta? Povestea vietii tale...
- Povestea mea?...Nu stiu daca te va interesa povestea mea. A mea e una simpla dar plina de neprevazuturi. Cred ca te-ai plictisi cu astfel de povesti...
- Ba nu spune ! Tu cum ai avut rabdare sa asculti povestile mele, ard de nerabdare sa-ti ascult si povestea ta.
- Poate o lasam pe altadata. Cred ca nu e timpul ei inca. Mai vreau sa o ascult pe a ta.
- Bine cum vrei . Pana fierbe mancarea o sa spun mai departe si cu Decebal. Asta ca mie mi-a placut tare mult de ei. Nu pot sa neg ca nici altii nu mi-au facut impresie buna, cum ar fi Stefan , sau altii, dar parca ei au fost mai speciali. Sau poate unde am deschis ochii in ei... Cine stie?....
Ea se aseza cuminte , pe un scaun, alaturi de mine, in timp ce aragazul isi facea treaba. Luai un paharel de pe masa , pe care ea avuse grija sa mi-l umple. Alaturi se afla si al ei. Duseram amandoi in acelasi timp, mana la pahare , in timp ce ne uitam unul in ochii celuilalt, si le duseram la gura si chiar in acelasi timp. Le daduram simultan amandoi pe gat. Dupa care le puseram aproape mecanic , inapoi pe tava. Apoi ferindu-mi privirea de a ei, continuai:
- Pe timpul Lui Decebal civilizatia sa, cunoscuta ca fiind una infloritoare. Poate chiar prea infloritoare. Asta a fost cred ca si un motiv de a fi in atentia romanilor. Si nu au fost singurii. Foarte multe state din timpuri au profitat de bogatiile voastre, de pozitia strategica, de subsolul bogat in zacaminte. Au supt tot ce era de supt. V-au subjugat atunci cand nu ati mai putut lupta , sau cand interesele statale vo interziceau. Acum ar fi trebuit acesti oameni la conducere. Cu ei nu ar fi fost de glumit. V-ar trebui un nou Decebal, sau nu chiar , numai el...


Dio Cassius descriindu-l pe Decebal spune: "era priceput in ale razboiului si iscusit la fapta; stiind cand sa navaleasca si cand sa se retraga la timp, mester in a intinde curse, viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrangere; pentru care lucruri el a fost mult timp pentru romani un potrivnic de temut". Acest portret entuziast se putea referi numai la o personalitate exceptionala.
Ultimul rege dac, are parte de cele mai multe izvoare atat scrise cat si arheologice. Se accepta unanim numele DECEBAL desi in cele mai multe izvoare latine apare sub forma DECEBALI, iar pe un vas funerar descoperit la Sarmizegetusa Regia, se poate citi textul in limba daca:"DECEBALUS PER SCORILO" ceea ce inseamna "Decebal fiul lui Scorilo". Asadar este posibil ca adevaratul nume al regelui dac sa fie DECEBALUS.

Regele Decebal s-a nascut intre anii 55-60 en, ca fiu al regelui dac Scorilo. Talentul sau militar il ridica in scurt timp in fruntea armatei iar cand unchiul sau Duras-Diurpaneus ajunge prea batran ii ia locul bine meritat in fruntea poporului geto-dac in anul 87 en, cu ocazia ofensivei imparatului roman Domitian. Zbuciumata domnie a regelui dac dureaza pana in anul 106 cand desi este invins nu este ingenuncheat, el curmandu-si viata pentru nu a ajunge viu in maini le dusmanilor sai.

Capitala statului dac aflat sub conducerea regelui Decebal era cu certitudine Sarmizegetusa Regia. Acum o capitala in adevaratul sens al cuvantului, mostenirea lasata de Burebista este un oras mult mai complex, inconjurat acum si de o asezare civila complexa.
Putine izvoare s-au pastrat din multele si bine documentatele scrieri care au existat lucru stiut cu certitudine semnate de scriitori care au vizitat Dacia. Dar cele care au ajuns pana la noi, sunt suficiente pentru a realza tabloul politicii interne dusa de regele Decebal.
pe plan militar isi dezvolta armata, acum adaptata insa la iminentul pericol roman. Pentru aceasta, numeste responsabili cu oastea, o doteaza cu arme noi de tip roman, aducand mesteri latini, primind dezertori din armata romana, studiaza modelul armatei adverse;
pe plan social este de mentionat stratificarea mai pregnanta si mai complexa a paturilor sociale, cu aparatele administrativ, judiciar, religios aferente;
pe plan administrativ construieste un aparat de stat care contine prefecti pentru fiecare ramura economica, la fel si in industrie, detine o cancelarie competenta, aparatul judiciar este mai bine gandit decat cele anterioare aparatul religios se mentine in forma cunoscuta de conducere duala (rege si preot), in plus invatamantul prezinta o dezvoltare mai accentuata are in aceasta perioada;
pe plan economic canalizeaza negotul acum spre deosebire de perioada Burebista, pe directia Dacia-Imperiul Roman (arheologia confirma cantitatea foarte mare de produse importate iar izvoarele scrise cea exportata), agricultura se mentine la cote superioare cu aceleasi maxime la cereale, ovine si produse apicole. Industria metalifera, fie ca e vorba de metale ferose pentru arme (pentru dotarea puternicei armate), fie ca e vorba de metale pretioase (care ajung sa ia forma numeroaselor podoabe descoperite sau care ajung in visteria regala destul de mare pentru a scoate din impasul financiar Imperiul Roman), prezinta o dezvoltare fara precedent;
pe plan religios construieste noi si magnifice sanctuare in incinta sacra a capitalei ceea ce demonstreaza rolul de liant pe care il avea religia in societatea dacica, si importanta pe care i-o acordau atat regele cat si viceregele-preot Vezina.

Au loc numeroase conflicte cu romanii, armatele romane fiind conduse de Cornelius Fuscus si Tettius Iulianus. In urma infranger suferite in 89, Decebal semneaza pace cu imparatul Domitian, devenind client al Romei. Pacea este avantajoasa dacilor pentru ca acestia primesc mesteri si bani de la romani, cu ajutorul carora Decebal isi consolideaza statul.
Conflictele cu romanii continua si in timpul imparatului Traian. In 101-102 are loc primul razboi dacic terminat cu victoria romanilor. In 102 Decebal semneaza un tratat de pace cu romanii, in care i se impuneau conditii foarte grele (Decebal trebuie sa darame zidurile cetatilor si sa renunte la o politica externa proprie). Dar Decebal nu respecta pacea si aliat cu bastarnii si roxolanii ataca in iarna anului 102 Dobrogea (teritoriu stapanit de romani, inclus in Moesia). In 105-106 are loc cel de-al doilea razboi daco-roman. Cauzele acestui razboi sunt incalcarea pacii din 102 de Decebal si interesul romanilor pentru bogatiile Daciei ( aur, argint, piatra de constructii, sare) si pozitia geo-strategica. In 105 Dacia este atacata din mai multe directii iar 106 romanii cuceresc Sarmisegetuza, transformand o parte din Dacia in provincie romana.

Caracteristica principala a politicii externe dusa de regele Decebal este imbinarea cu ingeniozitate a actiunilor militare si a celor diplomatice atat cu adversarii cat si cu aliatii.In anul 87 en in urma unei solii batjocoritoare, imparatul Domitian il trimite pe generalul Fuscus sa atace Dacia, acesta fiind insa distrus la Turnu Rosu. Ofensiva este reluata de romani in anul 88 en sub conducerea lui Tettius Iulianus. Apriga batalie de la Tapae ii scoate oficial pe romani invingatori (aici se desfasoara episodul in care Vezina scapa de pe front prefacandu-se mort). Domitian nu fructifica avantajul si pleaca sa ii pedepseasca pe cvazi si marcoman dar actiunea se termina rau pentru romani care vor fi nevoiti sa cada la pace cu dacii. Aceasta pace din anul 89 pare a avea termeni buni pentru romani, Diegis primeste diadema de rege clientelar, Domitian premiaza soldatii romani, este aclamat ca invingator si totusi ani de zile aceasta pace este privita la Roma ca una rusinoasa pentru romani din pricina ca Imperiul va cumpara cu bani grei linistea de la sudul Dunarii. Extinderea maxima a Imperiului Roman este asigurata de noul Imparat Traian. Dupa trei ani de pregatiri la 25 martie 101 Traian pleaca din Roma pentru a intra in Dacia in fruntea a 13-14 legiuni in total 150000 de soldati. In timpul inaintarii, Dio Cassius mentioneaza episodul in care burii germanici cu aliatii lor ii trimit lui Traian (desi nu este mentionat se considera ca din partea lui Decebal) o ciuperca uriasa pe care era scris un mesaj prin romanii sunt sfatuiti pentru binele lor sa se intoarca inapoi. La Tapae se da o noua batalie, una sangeroasa pentru ambele tabere. Este inregistra faptul ca insusi Imparatul isi sfasie roba ca sa ofere medicilor bandaje. Invingator, Traian e aclamat ca imperator si se stabileste peste iarna in depresiunea Hategului. Pentru a scoate din functiune nucleul de aici Decebal ataca garnizoanele de la sudul Dunarii ceea ce il face pe Traian sa duca jumatate de armata sa in dincolo de fluviu, insa gheata este subtire si multi daci, sarmati si roxolani se ineaca, planul fiind compromis. In primavara anului 102 tarabostesi de frunte merg in solie la Traian pen ru a stabili o intalnire intre cei doi conducatori. Imparatl roman insa ii trimite doar pe Sura si Claudius Livianus dar care nu vor reusi sa vorbeasca cu Decebal (probabil din cauza unor probleme interne). Primavara aduce inceperea unei noi campanii romane in care Maximus o ia prizoniera pe sora lui Decebal odata cu luarea cetatii Costesti (in care sunt gasite stindardele armatei lui Domitian) si patrunderea lui Lusius Quietus prin Turnu Rosu ori pasul Vulcan si a lui Marius Laberius Maximus prin pasul Br n, ceea ce il va face pe Decebal sa mearga personal la Traian care desi aflat la poalele capitalei dacice accepta pacea in schimbul careia il obliga pe regele dac sa predea toti soldatii si mesterii romani si sa darame zidurile cetatilor. Traian il angajeaza pe Apollodor din Damasc sa construiasca vestitul pod de la Drobeta, aduna armata, Decebal recurge la actiuni similare incalcand termenii in care s-a incheiat pacea. La 4 iunie 105, Traian pleaca din nou de la Roma in fruntea legiunii I Minerva. Decebal parasit de unele capetenii geto-dace aproape ca reuseste sa il asasineze pe Traian, il ia ostatic pe Longinus care insa se sinucide, toate aceste actiuni au ca scop silirea lui Traian sa se retraga. Aceste lucruri nu il impiedica pe imparatul roman sa treaca la ofensiva. Romanii intra in Dacia pe trei cai: Tapae, pasul Vulcan si pasul Oituz. Dupa multe lupte in munti, armata romana reuseste sa treaca de trupele de gherila ale dacilor, reusesc sa penetreze complexul de cetati si ajung la poalele capitalei d cice Sarmizegetusa. Desi dacii rezista eroic in incinta cetatii in urma unei tradari orasul nu poate rezista fara apa care venea prin conductele taiate de romani. Decebal cu cateva capetenii se retrag spre nord-est pentru o regrupare dar in urma unei noi, tradari el este gasit si se sinucide. Ca un detaliu, soldatii romani au ucis un taraboste dac, caruia i-au luat capul si mana dreapta, ducandu-le in castru. Doar aici au aflat ca l-au prins pe marele rege. Capul sau a fost dus la Roma si aruncat pe scaril e Forumului.

Regatul lui Decebal desi nu are intinderea celui faurit de Burebista, inglobeaza marea majoritate a triburilor dacice, neamurile vecine fiind doar aliate. Astfel avand in vedere echivalenta dintre raspandirea dacilor si a regatului dac de la 100 en, putem stabili urmatoarele granite:
la sud si la vest Dunarea;
la est Prutul si Dunarea (Dobrogea fiind sub influenta romana);
la nord Tisa si Prutul;
asadar in linii mari actualele granite ale Romaniei.
Fara scapare Decebal cu tarabostesii care il insoteau in momentul cand sunt inconjurati de armata romana isi curma viata. Dar viata dacilor continua. O suprafata de circa 25% din Dacia (pana la Rosia Montana la nord si pana la Olt la est) devine colonie romana, din care Imperiul va lua aurul necesar pentru a se redresa financiar intr-o prima faza din tezaurul a carui localizare este dezvaluita de sclavul dac Bicilis, apoi din minele de la Rosia Montana. Astfel desi capitala coloniei este Sarmizegetusa Ulpia Traiana, cel mai important oras din teritoriu este Apullum, oras prin care trece aproape intreaga cantitate de aur ce ia drumul vestic. Tot Dacia va mai oferi Imperiului mai multe legiuni alcatuite exclusiv din daci care vor facilita victoria in multe colturi ale Europei. Cucerirea Daciei nu reprezinta sfarsitul acestui popor ci intrarea lui pe un fagas mai aparte.

Zona de influenta politica si culturala a Romei a cuprins, incepand cu secolul 1 i.Hr., cea mai mare parte a spatiului locuit de geto-daci. In acest spatiu are loc o romanizare masiva a populatiei iar in teritoriile locuite de dacii liberi procesul de romanizare se desfasoara mai lent. Procesul va da nastere in final unei populatii daco-romane, vorbitoare de limba latina care va alcatui fundamentul poporului roman.

FOARE FRUMOS , BRAVA

8.

- Mancarea e gata ! zise Mara mestecand pentru ultima oara intr-o oala.
Apoi, aseza o fata de masa de un alb imaculat, peste care , puse doua tacamuri si doua randuri de farfurii. Alaturi mai puse niste vesela care aduceau ca niste cani mari, sau castronase, cine stie? Ma uit la ele amuzat si ii zic:
- Astea-s pentru compot?
- Da, dar nu de peste...
Dupa care ne luaram masa in liniste.
- Mancarea a fost delicioasa, spusei eu la urma. Esti buna de maritat... Chiar asa nu esti maritata?
- Acu ma intrebi?
- Poi cand te-am intrebat...
- Lasa...Altadata...
- Poate strategia si luptele nu-ti fac pe plac. Iti place muzica?
- Da in general sunt adeptul ei, dar numai muzica buna... Adica ...intelegi ce vreau sa spun.
- Sigur...Si eu am inclinatii spre muzica. Sa nu crezi ca indelungatele noastre cautari de a gasi o forma de energie, nu ne-am ocupat si de muzica sau alte arte. Am fost la multe concerte ale marilor compozitori ai lumii. Nu stiu de ce, dar m-au fascinat foarte mult. Era un refugiu pentru noi. Ne linistea. Muzica este acea care iti gadila in mod placut urechile, asa cum spune cineva.
- Nu Caragiale?
Muzica trebuie simtita. Trebuie traita. Ea te uneste sufleteste. Iti pune celule in miscare. Este o foarte stransa legatura intre muzica si linistea sufleteasca. Te face sa te relaxezi. Muzica ajuta la vindecarea multor boli. Fiecare boala se vindeca cu o anumita forma de muzica. Corpul uman se vindeca.
Sa nu-mi spui ca te pricepi si la Anatomie...
- Si la Biologie si la tot ce depinde de viata, si de vindecare. Am strans o colectie impresionanta de muzica , de cea mai buna calitate, cu gandul ca atunci cand voi pleca de aici, sa o pot transmite si la noi. Muzica noastra e cu totul altfel. Nu se compara cu asta de aici. Nu stiu daca acolo la noi , ma atragea muzica, asa de tare cum m-a atras muzica voastra, si mai ales a celor mai mari compozitori ai lumii voastre. Mozart, Beethoven , Chopin, Verdi, Salierii, si chiar compozitorii vostri au fost niste genii. Pacat ca unii din ei ca sa nu zic majoritatea sau stins de timpuriu. Porumbescu , Enescu... Fiecare si-au adus contributia sa intr-o forma de arta. Pictura , sculptura , muzica poiezia, teatrul, si mai ales satira si umor. Puteti fi foarte nostimi cand vreti. Aici mi-a placut pe Alexandri si Caragiale, precum si alti mai de curand. Ca tudor musatescu, cu Titanic Vals. Apropo de Titanic. Am fost si eu pe vasul ala impunator. Prea impunator pentru perioada aceea. Dar cu un echipaj si un capitan ingamfat. Nu au vrut sa asculte de sfaturile noastre, si a trebuit... sa ne ``teleportam`` cum ziceti voi acu... si multe altele. Grigorescu, Aman , Bancila , sau Brancusi , sau tehnicienii vostrii, ca : Vuia, Vlaicu... Dar muzica a fost cea care m-a cucerit cel mai mult. Uite de exemplu iti pot povesti de cativa mari compozitori ai vremii. Straus, Mozart, Beethoven...Shopin
- Da si mie imi plac acestia. Si nu numai ei. Shopin era cu Nocturnele, si cu Sonatele...

- Poi sa incep cu Mozart.
Wolfgang Amadeus Mozart (n. 27 ianuarie 1756, Salzburg, d. 5 decembrie 1791, Viena) a fost un compozitor austriac, unul din cei mai prodigio�i �i talenta�i creatori �n domeniul muzicii clasice. Anul 2006, cu ocazia jubileului a 250 de ani de la na�terea compozitorului, �n Austria �i Germania a fost cunoscut ca �Anul Muzical Mozart�.
Wolfgang Amadeus Mozart (n�scut Johannes Chrysostomus Wolfgangus Teophilus Mozart) s-a n�scut la 27 ianuarie 1756 la Salzburg, pe atunci capitala unui principat-arhiepiscopat (germ. F�rstbistum) ce f�cea parte din Sf�ntul Imperiu Roman de Na�iune German� (dup� 1804 devenit Imperiul Austriac). Tat�l lui, Leopold Mozart, era un talentat violonist �n orchestra de la curtea prin�ului arhiepiscop din Salzburg, �i era apreciat pentru aptitudinile sale pedagogice. �n registrul de botez, Mozart a fost �nregistrat cu numele: Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus. Mai t�rziu, �n Italia, �i-a luat numele de "Amadeus", traducerea latin� a lui �Theophilus� (�Iubitorul de Dumnezeu�).
�nc� de mic copil, Wolfgang d� dovada geniului s�u muzical. La v�rsta de 5 ani, �nainte de a �ti s� scrie, compune c�teva piese pentru pian, transcrise imediat de tat�l s�u. �n ianuarie 1762, Leopold Mozart ob�ine de la arhiepiscopul Schrattenbach un concediu de trei s�pt�m�ni, pentru "a ar�ta lumii acest miracol". Acest turneu va dura 9 ani! Prima apari�ie are loc la M�nchen, unde Wolfgang execut� muzic� la clavecin �n fa�a prin�ului elector de Bavaria, dup� care familia Mozart pleac� la Viena, t�n�rul Wolfgang concert�nd �n fa�a familiei imperiale. Urmeaz� un lung turneu european: Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris �i Versailles. R�m�ne un an la Londra, apoi se �ntoarce �n Austria, trec�nd prin Fran�a, Elve�ia �i Bavaria. �ntre decembrie 1769 �i martie 1771 �ntreprinde un lung turneu �n Italia: Verona, Milano, Floren�a, Roma �i Napoli au fost principalele sta�iuni de concerte. Peste tot publicul era fascinat de talentul acestui copil precoce, �ntre timp devenit adolescent.

Am si eu o poza cu Mozart la Salzburg...nu o arat ca..ma priveste cam rece

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Mozart �mpreun� cu sora sa Maria Anna �i tat�l Leopold, pe perete un portret al mamei, Anna Maria - Tablou de Johann Nepomuk della Croce, 1780
Familia Mozart revine la Salzburg la 15 decembrie 1771. Wolfgang �mpline�te 16 ani �i pleac� pentru c�teva luni la Bologna, unde studiaz� cu Giovanni Battista Martini (1706-1784), renumit pedagog �n arta compozi�iei. La �ntoarcere este angajat ca maestru de concert (Konzertmeister) de c�tre noul arhiepiscop din Salzburg, contele Colloredo, cu un salariu de 150 de guldeni pe an, ceea ce constituia o sum� apreciabil�. �n aceast� func�ie r�m�ne timp de �ase ani, de�i rela�iile cu noul arhiepiscop nu sunt din cele mai bune, acesta trat�ndu-l ca servitor �i interzic�ndu-i s� p�r�seasc� ora�ul Salzburg. Nemaiput�nd suporta umilin�ele, Wolfgang �i d� demisia �n 1777 �i pleac�, �nso�it de mama sa, la M�nchen, unde solicit� un angajament la curtea prin�ului elector Maximilian III. Acesta �ns� �l refuz�. Dup� o alt� tentativ� nereu�it� la Mannheim, se hot�r�te s�-�i �ncerce soarta la Paris, unde - �n timpul turneului din 1763 - avusese mult succes. Publicul parizian nu-�i mai amintea �ns� de copilul minune de atunci �i Mozart se love�te de multe greut��i. La toate acestea se adaug� moartea mamei, care �l �nso�ise peste tot. Starea lui moral� se amelioreaz� cu greu, compozi�iile sale �ncep s� fie apreciate la curtile domnesti. Lipsurile materiale �l constr�ng totu�i s� p�r�seasc� Parisul �i iat�-l la 15 ianuarie 1779 din nou la Salzburg, unde r�m�ne doi ani. �ntre timp compune opera Idomeneo, cu care �nregistreaz� un mare succes. Se decide totu�i �n 1781 s� plece la Viena, capitala imperiului.
Viena era �n acea epoc� capitala mondial� a muzicii clasice. Mozart se simte �n sf�r�it independent �i �i creeaz� un cerc de rela�ii, con�tient de faptul de a fi un virtuos f�r� egal al pianului. �nregistreaz� primul mare succes cu opera R�pirea din serai, fiind felicitat de �nsu�i �mp�ratul Iosif II cu cuvintele: o muzic� prea frumoas� pentru urechile noastre. Mozart d� numeroase concerte publice �i private, execut�nd din propriile compozi�ii, improvizeaz� spontan pe teme date, aplauzele nu contenesc, publicul este �n extaz. Redescoper� operele lui Bach �i H�ndel, pe care le face cunoscute publicului vienez.
La 4 august1782 se c�s�tore�te cu Constanze Weber. In 1785 este vizitat de tat�l s�u, Leopold, care - p�n� atunci foarte reticent - constat� cu satisfac�ie reu�ita lui Wolfgang. Este �nc�ntat s� aud� din gura lui Joseph Haydn: "Fiul Dumneavoastr� este cel mai mare compozitor pe care l-am cunoscut". La sf�r�itul unui concert �n Burgtheater, dup� interpretarea concertului nr. 20 pentru pian, �mp�ratul Iosif - prezent �n sal� - se ridic� �n picioare agit�ndu-�i p�l�ria �i strig�nd "Bravo Mozart !".

�n aceast� perioad� Mozart compune �ntr-un ritm neobi�nuit, lucreaz� cu obstina�ie la splendidele cvartete dedicate lui Haydn �i la opera Nunta lui Figaro, dup� o pies� a lui Beaumarchais, oper� revolu�ionar�, ca muzic� �i con�inut istoric, reu�ind s� dep�easc� dificult��ile din partea nobilimii, ce nu fusera pe plac.
�n timp ce Mozart termin� compozi�ia operei Don Giovanni, tat�l s�u se �mboln�ve�te �i moare la 28 mai 1787. Leopold a jucat un rol important �n educa�ia muzical� a fiului s�u, instruindu-l �nc� din copil�rie �i contribuind astfel la dezvoltarea geniului muzical al lui Mozart.
�ntre 1784 �i 1786, Mozart realizeaz� �n medie o compozi�ie la fiecare dou� s�pt�m�ni, cele mai multe adev�rate capodopere. Premiera operei Don Giovanni are loc la Praga �i este primit� de public cu entuziasm.

�n domeniul muzicii de camer� sunt de men�ionat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioar� �i pian, trios pentru vioar�, violoncel �i pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul O glum� muzical� etc.
Pasionat de oper�, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate �i ast�zi pe scenele tuturor teatrelor de oper� din lume, sunt: R�pirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat.
A mai compus 19 mise, cantate, motete pentru sopran� �i orchestr�, oratoriul "Die Schuldigkeit des ersten Gebots" �i, �n fine, "Requiem"-ul �n re minor.
�Geniul s�u excep�ional �l situeaz� mai presus de oricare maestru, �n toate domeniile artei �i �n toate timpurile� asa cum spunea : Richard Wagner
Acum nu pot trece la altul daca nu iti spun si cate cava despre Salierii. Si asta pentru a vedea mai bine, cum se suportau cei doi. Un fel de ``cainele cu pisica``. Invidia este si a fost ` arma ` voastra de temut. Si nu numai in muzica. Peste tot si in tehnica si in stiinta, cum am sa-ti povestesc mai tarziu, cand am facut cercetari impreuna cu cei mai vestiti inventatori ai lumii si nu numai ei. Edison , Tesla, ...Chiar si Einstein...

Cauza decesului nu este clar�. Diagnosticul medicului constatator era: hitziges Frieselfieber (�febr� cu eczem�). Alte cauze pomenite erau: reumatism, febr� reumatic� (infec�ie streptococic�), SIF...trichineloz�, Purpura Sch�nlein-Henoch (�hiperemie generalizat�), congestie renal�, insuficien�� cardiac� �i venisec�ie. Probabil cauza mor�ii lui Mozart trebuie c�utat� �ntr-o boal� �n timpul copil�riei lui. Medicina modern� tinde spre o infec�ie cu streptococi, care nu a fost tratat� �n mod adecvat, �i ca urmare s-a produs o insuficien�� cardiac� �i care a antrenat �i afectarea altor organe.
Specula�iile nu au lipsit, suspect�ndu-se o otr�vire pus� la cale de rivalii lui, cum ar fi fost Antonio Salieri. La 4 decembrie starea lui se amelioreaz� trec�tor, mai lucreaz� la compozi�ia Requiem-lui, pe care nu va reu�i s�-l termine. Exist� m�rturii c� Requiemul a fost comandat compozitorului de o persoan� necunoscut�, care i-a venit �n vizit� fiind �mbr�cat� �n straie de culoare neagr�. Persoana a fost mai t�rziu identificat�. Acesta era un slujitor al unui conte vestit. Contele, pe numele Welsegg, avea inten�ia de a se interpreta Requiem-ul compus de Mozart cu ocazia �ncet�rii din via�� a so�iei sale, reclam�nd crea�ia drept o compozi�ie proprie. Despre aceast� �nt�mplare Mozart nu a mai aflat. El era convins c� muzica �i-o scrie pentru propria sa moarte. �n ziua de 5 decembrie 1791, via�a scurt� a lui Wolfgang Amadeus Mozart se stinge pentru totdeauna. Avea numai 35 de ani. Dup� un scurt serviciu divin la catedrala Sf�ntul �tefan (�Stefansdom�) din Viena, trupul ne�nsufle�it al lui Mozart este dus f�r� un cortegiu de �nso�itori (se pare c� a�a era tradi�ia la Viena), la cimitirul Sankt Marx. Mottoul lui a fost " M� simt cuprins de muzic�. Muzica este in mine"
�n scurta sa via��, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un num�r enorm de opere muzicale, cele mai multe neegalate �n frumuse�e sau profunzime. �n 1862 Ludwig von K�chel a clasificat �i catalogat compozi�iile lui Mozart, fiind numerotate cu men�iunea KV (K�chel-Verzeichnis = catalogul K�chel). Ultima sa crea�ie, Requiem-ul, are num�rul 626.
Mozart a fost autorul a 41 de simfonii, printre care sunt de men�ionat Simfonia nr. 35 Haffner, nr. 36 Linz, nr. 40 �i nr. 41 Jupiter.
A compus 27 concerte pentru pian �i orchestr�, 7 concerte pentru vioar� �i orchestr�, concerte pentru clarinet, pentru harp� �i flaut, pentru corn �i orchestr�, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade.

Nustiu ce o fi avut ieri NET-ul asta ,sau stiu ,mai ce? Ca nu ma lasa sa-l postez pe Mozart asta, ca dupa ce a avut saracu viata care a avut-o si a murit de tanar ,l-am mai omorat si eu de 10 ori...

Antonio Salieri - (18 august 1750, Legnago, Italia - 7 mai 1825), compozitor �i dirijor, maestru al Capelei Imperiale din Viena, rival al lui Mozart �i �ndrum�tor al lui Beethoven, Schubert �i Liszt, unul dintre cei mai importan�i muzicieni ai timpului s�u. Cele mai cunoscute lucr�ri ale sale sunt: Europa recunoscut�, Danaidele, Falstaff. Se b�nuie�te �i ast�zi c� ar fi fost implicat �n moartea lui Mozart, de�i marea majoritate a muzicicologilor specializa�i �n epoca respectiv� sunt de p�rere c� suspiciunea este total nefondat�.

Ce are frate ca nu mai ia nimic. Nu-i place muzica la site-ul asta?

De la: Marin56, la data 2011-07-11 08:57:53Ce are frate ca nu mai ia nimic. Nu-i place muzica la site-ul asta?

inchide si intra din nou...

Daniela

de unde atata..am sa pun rand curand daca ma enerveaza...

Crescut intr-o familie prosper� de negustori, Salieri a studiat dou� instrumente importante ale timpului, vioara �i clavecinul, dar �i toate elementele vocalismului. Fratele s�u Francesco, care era studentul lui Giuseppe Tartini, i-a fost profesor la r�ndul s�u. Francesco era un violonist foarte talentat �i era adesea chemat s� c�nte la festivalurile organizate de bisericile din jurul or�elului natal, Legnago. Antonio erau mereu prezent unde Francesco era chemat s� c�nte.

De la: Marin56, la data 2011-07-11 09:09:12de unde atata..am sa pun rand curand daca ma enerveaza...

ia un calmant de prune,nea MARINE......................

Si ajuta?... Nu vrea deloc...

Ma las pagubas... Poate nu-i place de Salierii.... Fantoma lui bantuie...ia sa vad asa....

De la: Marin56, la data 2011-07-11 09:17:21Ma las pagubas... Poate nu-i place de Salierii.... Fantoma lui bantuie...ia sa vad asa....

Ai descoperit Fantoma lui................................Barba Neagra?

Da e clar tot nu vrea... Nu am descoperit fantoma lui Barba - Neagra, ca si asta a fost un mit ca si multe altele...sau legende... oricum am vazut filmul asta. Tin minte cand l-am vazut prima oara, am facut o burta de ras... Si acum il mai vizionez din cand in cand. A fost un film reusit. Comedie mare... Coane Fanica...

De la: Marin56, la data 2011-07-11 09:22:43Da e clar tot nu vrea... Nu am descoperit fantoma lui Barba - Neagra, ca si asta a fost un mit ca si multe altele...sau legende... oricum am vazut filmul asta. Tin minte cand l-am vazut prima oara, am facut o burta de ras... Si acum il mai vizionez din cand in cand. A fost un film reusit. Comedie mare... Coane Fanica...

Imi place sa citesc ce scrii,nea MARINE,dai batae mai departe,apropo ,cand am vazut prima oara filmul cu Barba Neagra m-a surprins ca avea trucajele cam slabute!In rest6 m-am distrat grozav!

Poi da! Filmule destul de vechi. De atunci a mai evaluat cinematografia si .. Stiinta. Mai am o comedie cu Leonida, nustiu daca l-ai vazut. Se cheama SPARTAN Cum se cresteau copii in mod spartan. Cred ca ar fi bine si acu sa se faca uz de trecut...poate or fi si ei mai ...in rand cu lumea...

De la: Marin56, la data 2011-07-11 09:34:14Poi da! Filmule destul de vechi. De atunci a mai evaluat cinematografia si .. Stiinta. Mai am o comedie cu Leonida, nustiu daca l-ai vazut. Se cheama SPARTAN Cum se cresteau copii in mod spartan. Cred ca ar fi bine si acu sa se faca uz de trecut...poate or fi si ei mai ...in rand cu lumea...

Nea Marine, drepturile,drepturile copilului,Coane mARINE.............