Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Care drepturi? Dreptul la chiul , dreptul la copiat, dreptul la stat degeaba, dreptul...dreptul la facut prostii... numai drepturi. Dar dreptul la invatat unde e?...Noi aveam numai dreptul la bataie.

M-am enervat si am plecat la 10 in targ. Ca eu intotdeauna la 10 , am nu am treaba , la 10 trecute de fix sunt in targ. La 11 trecute de fix, am nu ma treaba vin acasa... Am fost sa ma racoresc cu o braga. Sa stiti ca m-am gandit si la voi... Si mai ales la Cami... Daca tot nu vrea sa vie la mine sa-i dau berea , asta ... Braga!

De prea multe drepturi , si-au cam luat-o in cap. Numai dreptul la munca nu il are pe asta il sare...

Salieri �i Mozart
Se spune Salieri a cauzat moartea lui Mozart prin otr�virea acestuia, din cauza rivalit��ii lor �n domeniul muzical �i pentru c� Salieri resim�ea puternic superioritatea lui Mozart. Muzicologii au respins �n mod complet aceast� tez�, dar ea continu� s� reziste �n literatur�,dar �i �n filmografie, exemplul cel mai ilustru fiind filmul din anul 1984 al lui Milos Forman, Amadeus. Adev�rul este c� Mozart �i Salieri au fost uneori �n competi�ie, dar s-au comportat amical unul fa�� de cel�lalt �i s-au respectat reciproc. Cu toate acestea, au existat �i motive care au f�cut s� existe suspiciuni cu privire la o ostilitate �ntre cei doi.
Astfel, �n 1790, la Viena, Mozart men�iona o serie de intrigi ale lui Salieri cu privire la noua sa oper� Cosi fan tutte. Pe m�sur� ce muzica lui Mozart devenea tot mai popular� de-a lungul anilor, muzica lui Salieri era uitat�; imput�ri ulterioare au c�tigat credibilitate �i au �ntinat reputa�ia lui Salieri. La �nceputul secolului al XIX-lea na�ionalismul cresc�nd a dat na�tere unei tendin�e de a transfigura geniul austriac al lui Mozart �n timp ce italianului Salieri i s-a atribuit rolul rivalului s�u diabolic. Singspiel Szenen aus Mozarts Leben LoWV28 (1832) a lui Albert Lortzing folose�te cli�eul intrigantului Salieri care �ncearc� s� fr�neze cariera lui Mozart. Trebuie spus �ns� c�, de�i n�scut italian, Salieri a tr�it �n Viena imperial� de la v�rsta de 16 ani �i a fost privit ca un compozitor german. �n 1772 �mp�r�teasa Maria Tereza comenta preferin�ele sale pentru compozitorii italieni �n defavoarea celor germani ca Gassmann, Salieri sau Gluck. Salieri �nsu�i se vedea ca un compozitor german, dup� cum par s� o demonstreze unele dintre scrisorile, cantatele, operele �i c�ntecele sale scrise �n limba german�.
Biograful Alexander Wheelock Thayer crede c� suspiciunile lui Mozart �n ceea ce �l prive�te pe Salieri se pot datora unui incident din 1781 c�nd Mozart a solicitat s� fie profesor de muzic� al prin�esei de W�rttemberg �i Salieri a fost ales �n locul lui datorit� reputa�iei sale de profesor de canto. �n anul urm�tor, Mozart a e�uat din nou �n solicitarea de a fi profesorul de pian al prin�esei.

9.
Tarziu apoi cand Nunta lui Figaro nu a fost bine primita nici de imparatul Iosif al II-lea si nici de public, Mozart a dat vina pe Salieri pentru esecul operei. `` salieri si clica sa vor misca cerurile si pamntul ca sa omoare opera`` scrie Leopold Mozart ficei sale Nanneri. Dar in momentul premierii Lui Figaro, Salieri era ocupat cu opera sa in lumba franceza, Les Horaces. Thayer crede ca intrigile care au inconjurat escul lui Figaro, au fost instigate de poetul Giovanni Batttista Casti impotriva lui Lorenzo da Ponte, poetul curtii care a scris Libretto-ul de la Figaro.
Mai tarziu cand Ponte era in Praga pregatind scenariul pentru Don Giovanni i s-a ordonat sa se intoarca la Viena pentru nunta regala la care va fi interpretat Axur, Re d`Ormus al lui Salleri. Evident ca Mozart a fost nemultumit de acest fapt.
Exista totusi, mai multe dovezi ale cooperarii celor doi compozitori decat ale unor animozitati reale dintre ei. De pilda , Mozart l-a angajat pe Salieri sa ii predea fiului sau Franz Xaver, si cand Salieri a fost angajat Kappelmeister in 1788, el a readus la ordinea zilei Opera Figaro in loc sa prezinte o opera personala, iar cand a fost la festivitile de incoronare pentru Leopold al II-lea in 1790 avea nu mai putin de tyrei masse ale lui Mozart in bagajul sau. Salieri au compus chiar si o cantata pentru voce si pian,intitulata: Per la ricuperata salute di Ophelia, care sarbatorea fericita reintoarcere pe scena a faimoasei cantarete Nancy Storace. Aceasta cantat� s-a pierdut, de�i a fost tip�rit� de Artaria �n 1785. Davidde penitente K.469 (1785) a lui Mozart, concertul s�u pentru pian �n Mi bemol major K.482 (1785), cvintetul pentru clarinet K.581 (1789), �i marea simfonie �n Sol minor K.550, au fost prezentate la sugestia lui Salieri care chiar a dirijat una dintre reprezenta�ii �n 1791. �n ultima sa scrisoare care a supravie�uit, Mozart �i spune so�iei sale despre prezen�a lui Salieri la opera sa Flautul Fermecat K 620 vorbind entuziasmat: " A ascultat-o �i vizionat-o cu toat� aten�ia, �i de la uvertur� p�n� la ultimul refren nu a fost nici o bucat� care s� nu smulg� un bravo sau bello de la el..."
Sanatatea lui Salierii s-a detyeriorat in ultimiii ani de viata si a fost spitalizat cu putin inainte de moartea sa. La scurt timp dupa ce a murit, s-au raspandit zvonuri ca, aflat poe patul de moarte, si-ar fi marturisit asasinarea lui Mozart. Cei doi asisten�i ai lui Salieri, Gottlieb Parsko and Georg Rosenberg, c�t �i medicul s�u de familie Joseph R�hrig au declarat �ns� c� nu au auzit asemenea lucruri. Cel pu�in una dintre aceste trei persoane a fost cu el �n tot timpul spitaliz�rii sale.

Dup� moartea lui Salieri �n 1825, drama lui Aleksandr Pu�kin, Mozart �i Salieri (1831), precum �i compunerea unei opere de Nicolai Rimsky-Korsakov (1898) au pornit o tradi�ie de licen�� poetic� bazat� pe presupusul asasinat. �n perioada contemporan�, aceast� versiune este reluat� �i popularizat� de piesa puternic fic�ional� a lui Peter Shaffer, intitulat� Amadeus (1979), dar, mai ales, de filmul c�tig�tor al Oscarului din 1984 al lui Milos Forman bazat pe aceast� pies�, �n care F. Murray Abraham �l interpreteaz� pe Salieri �i Tom Hulce personajul care d� titlul filmului. At�t Schaffer c�t �i Forman au afirmat �n mod expres natura fictiv� a operei lor �i �n timp ce nu este ar�tat �n mod explicit �n pies� ca Salieri l-a ucis pe Mozart, el este portretizat ca ur�ndu-l de moarte pe rivalul s�u, merg�nd p�n� �ntr-acolo �nc�t s� �l renege pe Dumnezeu pentru c� l-a binecuv�ntat pe Mozart cu un talent fantastic (portretizat �n pies� ca un dandy imatur), �n timp ce lui Salieri nu i-a l�sat nimic altceva dec�t s� fie "o mediocritate". In mare parte din cauza lui Schaffer si a adapatrii sale cinematografice cuvantul `Salieri` a intrat in constiinta publicului ca insemnand un artist de caliate, dar care sta in umbra geniului sau, mai rau decat atat, un muzician lipsit de talent.

- Ei cam asta a fost pe scurt despre viata lui Mozart si Salierii. Salierii a fost tot timpul invidios pe Mozart. Decand a vazut ca operele lui ii plac imparatului, iar el fiind muzicianul curtii in acea vreme , i se vedea postul ruinat. Asa ca a umblat tot timpul cu strambe. Profitand ca starea lui materiala era precara, a incercat sa o santajeze pe sotia lui, in schimbul unui post la curte, si la alte servicii si promisiuni. De asemenea Salierii a mai profitat si de lipsa lui de acasa prin intermediul slujnicei, ca sa citeasca partiturile lui muzicale. Cum mai toti banii se duceau si pe bautura, Mozart ramanea mereu in pana financiara. Se gandea mereu cum sa-l faca sa scape de Mozart. Pana cand dupa moartea tatalui lui, ii vine o idee ca prin personajul unui necunoscut sa-l angajeze sa scrie o opera , care zicea el ca e pentru inmormantarea lui. Dar mozart la inceput refuza. Dar pana la urma accepta pentru bani. In timp ce o scria este obsedat psihic, crezand ca el este de fapt cel mort. La toate acestea se mai adauga si boala si alte boli, netratate din lipsa de fonduri. Pe deasupra si nevastasa se imbolnaveste si apoi il paraseste impreuna cu copilul. La un concert Mozart ii se face rau pe scena in timp ce dirija. Este scos in liniste de catre Salieri, si dus acasa. Dupa ce isi mai revine ii cere lui Salierii sa il ajute sa termine opera lui. Acesta il ajuta. Apoi vrand sa fac o pauza ca ostenise, ii cere si lui Salierii sa faca o pauza. Intretimp parca avand o presimtire , nevasta lui se intoarce. Cand il gaseste pe Salieri la ei in casa, este foarte nemultumnita , cerandu-i acestuia sa plece. La scrt timp dupa ce se trezeste si Mozart si isi vede sotia, poate si emotia , a facut ca sa se stinga din viata imediat dupa aia. ...
- Frumos. Ce viata a mai avut si Mozart asta...
- Si nu este si nici nu a fost singurul. Asa cum am mai spus majoritatea geniilor au sfarsit tragic. Uite de exemplu Anton Pann. El era cu stihurile. El le aduna de la altii , le mai modifica , le dadea alta forma,dar a murit si el macinat de boala care ii provocase urma unui glont neextras la vreme, imbolnavindu-l de tuberculoza. Avea si el destui `` simpatizanti`` A fost si el un neinteles...
- Uite ca s-a facut seara. Ma duc sa-ti pregatesc o cina delicioasa si o cafea...

De la: Marin56, la data 2011-07-11 10:56:43Care drepturi? Dreptul la chiul , dreptul la copiat, dreptul la stat degeaba, dreptul...dreptul la facut prostii... numai drepturi. Dar dreptul la invatat unde e?...Noi aveam numai dreptul la bataie.

BATAIA-I RUPTA DIN RAI

De la: Marin56, la data 2011-07-11 11:03:59De prea multe drepturi , si-au cam luat-o in cap. Numai dreptul la munca nu il are pe asta il sare...

DIVINA este parintii ,,revolutionari''care pe timpul lui TOV.,educaria,respectul si disciplina erau la ele acasa ,la scoala.................................

10.

- Dupa ce savuraram cina, ne intinsem un pic, contempland tavanul inalt. Eu ma pusei in pat. Ea statea intr-unul din fotolii si ma privea. Timp de cateva minute nu ne vorbiram. Nu se auzea decat pendula, care era agtata de perete.
- Nu am auzit-o sunand, zisei eu rupand tacerea.
- Ce?.. A pendula. Poi am oprit soneria ca facea prea multa galagie si nu puteam sa dorm. Suna mereu din jumatate de ora in jumatate de ora, si pe deasupra la 12 noaptea, mai si suna de 12 ori. Mai dormi daca poti. Cand ziceai ca ai adormit in sfarsit ,te trezea iar la 1 , cu o bataie. Numai daca esti obosit tare poti face fata pana la urma. Te obisnuiesti si adormi intr-un final. Cand lucram o puneam ca ceas desteptator pentru 6 dimineata.
- Da unde lucrezi?
- Acu sunt in concediu. Lucrez la o firma privatizata de textile. Si mai ai mult concediu?
- Abia l-am inceput. Dar de ce intrebi? Vrei sa stii cat te mai tin aici?...
- Nu, ma gandeam la cat timp mai am ca sa-ti termin povestile mele.
- Oho! Nu te teme ai o luna la dispozitie.
- Nu as vrea sa te deranjez, eu stiu sotul ...
- Nu am nici un sot. Ti-am mai spus, locuiesc aici singura, de multi ani. De cand au murit si parintii mei.
- Ma ridic din pat si ma refugiez si eu intr-un fotoliu liber mai langa soba. Totusi ii zic:
- Imi pare nespus de rau sa aud asta...Stii ceva eu am sa mai continui cu viata mea , iar cand oi termina as vrea sa-mi spui si viata ta. Da?
- Bine promit, dar numai sa nu-ti para rau. Sau mai bine zis sa nu-mi para mie rau.
- De ce sa-ti para rau...?
- Mai vrei sa stii viata si a altor compozitori? De exemplu Beethoven sau trecem la alceva...
- Si beethoven m-a fascinat . Dar poti sa spui cateva cuvinte mai pe scurt.
- Ludwig van Beethoven n.ascut la 16 decembrie 1770, la Bonn � si a murit la 26 martie 1827, Viena. A fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Beethoven este considerat un compozitor de tranzi�ie �ntre perioadele clasic� �i romantic� ale muzicii. El a l�sat posterit��ii opere nemuritoare, printre care:
- 9 simfonii ( a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul Od� bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptat� ca imn oficial al Uniunii Europene)
- 5 concerte pentru pian �i orchestr� (remarcabile al 4-lea �i al 5-lea Imperialul)
- Un concert pentru vioar� �i orchestr�
- Missa solemnis
- 32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata)
- Sonate pentru vioar� �i pian (mai cunoscut� Sonata Kreutzer)
- 16 cvartete pentru coarde
- Opera Fidelio
-
- Ludwig van Beethoven s-a n�scut �n 1770 la Bonn, Germania, ca fiu al lui Johann van Beethoven (1740-1792), de origine flamand� �i al Magdalenei Keverich van Beethoven (1744-1787). P�n� relativ recent ziua de 16 decembrie este considerat�, �n multe lucr�ri de referin��, ca fiind data de na�tere a lui Beethoven deoarece se �tie c� el a fost botezat pe 17 decembrie, ori la vremea respectiv� copiii erau boteza�i la o zi dup� na�tere. Oricum aceast� presupunere este �nc� privit� cu rezerve la ora actual�.

.... Importan�a lui Beethoven �n muzic� este semnificativ� �i din perspectiva transform�rii rolului compozitorului �n societate. De la compozitorul medieval, artizan dependent (�i de cele mai multe ori umil) aflat �n serviciul Bisericii sau al aristocra�iei, compozitorul devine, odat� cu prezen�a lui Beethoven, un artist care creeaz� dintr-o necesitate interioar� �i nu la comand�. Influen�a sa asupra compozitorilor care l-au urmat a fost enorm�. Admirat deschis de Franz Schubert, Felix Mendelssohn Bartholdy, Robert Schumann, Johannes Brahms, p�n� la Richard Wagner �i Arnold Schoenberg, ca �ntemeietor al unei ere noi �n muzic�, marele compozitor german este considerat p�n� ast�zi ca o figur� cardinal� �n evolu�ia muzicii tuturor timpurilor, recunoscut �i �n limbajul �i tehnica muzicii contemporane. Beethoven este revolu�ionarul �ntemeietor al unei noi genera�ii de muzicieni �i a unei alte atitudinii fa�� de crea�iile compozitorilor.
Da , asta a fost si cu Beethoven . As mai fi vrut sa continui si cu Straus, Verdi, Paganini, Ravel, dar nu as vrea sa te mai plictisesc cu asa ceva. De pictori sau de alti oameni talentati intr-un domeniu sau altul nu mai cred ca e nevoie sa vorbim. Eu stiu poate Eminescu ,Caragiale , Alecsandri, Cosbuc...
Daca poti numai cate putin din fiecare...
Sa stii ca poiezia nu m-a pasionat in mod deosebit. Sa stii ca toti marii poeti sau scriitori, intotdeauna au mai complecta cu cate putin si de la altii. Uite de exemplu Eminescu. Nu toate poieziile lui sunt in intregime numai ai lui. Cu exceptia poieziilor inspirate dupa natura, mai sunt si altele ca Epigonii, Srisoarea a Treia, sau Imparat si Proletar, care nu este in intregime a lui. El s-a mai inspirat cate un pic si de la alti scritori sau poieti a vremii. A luat cateva fraze si apoi le-a prelucrat el, dandu-le cate un final. Pe multe le-a aranjat, la rima la picior metric, la limbajul ei, la geniul care il adopta. Eminescu a fost cel mai mare reprenzentant al Romantismului. Acesta fiind un curent literar. Fiecare poet a adoptat curentul sau. De exmplu Bacovia , care sincer nu mi-a placut, era adeptul curentului Simbolism.
Da hai sa lasam mai bine poeziile. Si sa trecem la fapte...
La fapte? Poi cred ca maine o sa-ti povestesc si oamenii pe care i-am cunoscut ca fiind mari oameni de stiinta. Pentru ca ei , sau mai bine zis, in ei ne-am pus si eu si mario speranta ca datorita descoperirilor lor, o sa putem pleca acasa.
- Eu ma referam la altfel de fapte....de vitejie...de... sti tu... la ce fel de fapte ma refer.
- Si eu care ma gandeam ca la noapte o sa termin cu Volta , Edison , Leclanche, Tesla...Einstein...Benjamin Franklin...
- Le poti folosi pe toate astea daca vrei si simti nevoia...si te ajuta...

Toate acestea-s sigure?

Poi...incarca bateriile....

11.

A doua zi de dimineata cand ma trezii constat ca in patul in care dormeam nu eram singur. Ca Mara mea, ocupase si cealalta jumatate. Ea dormea inca. Sau poate se prefacea numai. Ma dau binisor jos din pat, si fu randul meu, sa dau perdelele la o parte. Cea ce nu ii fu deloc pe plac Marei.
- Hai scoala puturoaso desteptarea! Se cunoaste ca nu ai facut armata. Cand ai ajuns in patul meu?
Ea miorlai ceva acolo dezaprobator. Si se intoarse pe partea cealalalta , punand o perna in cap si ignorand perdelele si soarele meu.
- Hai ca e .. si ma oprii, uitanduma la pendula. Ei e 9 si 15. Tot mai poti sa dormi.
- Dute si fa cafeaua, imi spuse ea ca raspuns, la invitatia mea.
- Eu? Cafea?...
- Ce acolo la voi pe planeta nu se bea cafea, dimineata?
- Ba da si ceva mult mai bun decat asta...
- Ce vrei sa spui ca cafeaua mea nu-ti place? Zise ea scotand capul si cu parul ravasit ,se uita la mine intr-un ochi. Ei nu, ca m-ai enervat de dimineata... Dute mai repede la bucatarie, si fa cafeaua repede. Da vezi asa cum o fac eu...Nu prea dulce si nici prea tare...
- Eu credeam ca din contra... Iti place mai tare...
O perna zbura spre capul meu. O zari la vreme si o parai. Dadu sa se scoale, dar eu eram deja in bucatarie. Ajuns acolo, dadu-i drumul la aragaz, si luai un ibric pe care il umplui cu apa. Il pusei direct pe flacara. Cautai cafeaua si zaharul. Negasindu-le bagai capul in sufragerie si o intrebai:
- Unde ai pus zaharul si cafeaua...
Ultimile cuvinte imi inghetase pe buze deoarece ea se sculase si umbla in niste bikini numai buni de pusi la colectiile lui Victoria Secret.
- Vezi si tu in dulap sus...Ce ai ramas asa ca la fotograf... hai misca mai repede, ca astazi sunt rea...
- Cred ca ar fi mai bine daca as pleca...
- Sa pleci? Cine ti-a dat voie sa pleci? Si zicand acestea se repezi la mine tragandu-ma de mana , si poposind iar in pat, cu mine deasupra. Incercai sa ma opun, dar nu fu chip. Tot dadeam sa plec dar nu reusi. Era si ea destul de voinicuta. Nici cu forta nu voiam sa o iau, asa ca o intorsei si eu la randui. Era foarte nebunatica... Cand ajung iar deasupra ei, ma scol repede si ma duc la bucatarie, spunand :
- Cafeaua...da in foc...! Asa scapai pentru cateva clipe de ea. Ma gandeam cu groaza ce ma va astepta azi. Deschise-i la intamplare o usa de la dulap si cautam distrat cafeaua. Dupa ce o descoperii, vazui langa ea si zaharul. Luai o lingurita si o intoduc in cutia de cafea , in timp ce mainile imi tremurau. Pana la urma reusesc sa fac cafeaua. De emotie eram sa o scap si in foc, uitandu-ma la ea. Parca prevestind ce avea sa se intample o auzii de dincolo strigand:
- Vezi sa nu dai cafeaua in foc , ca te pun sa speli aragazul.
Reusesc intr-un final sa pun si cafeaua in cesti. Le pun pe o tava care se nimeri la indemana, si inarmat cu tava in mana, pasesc solemn si mai mult pe varfuri, patrund in sufragerie. Ea ma astepta intr-o camasa de noapte foarte subtire si stravezie, sub care se ghicea formele apetisante ale corpului ei. Am observat ca pana si bikinii disparusera.
- Sa nu racesti...fac eu ingrijorat.
- Ai uitat sa aduci sticla cu rom.
- Iar o luam de la inceput? Eu cand mai termin povestea mea?
- lasa ca povestea ta, poate sa mai astepte.
Cateva minute nu ne mai vorbiram . O pandeam. Acelasi lucru o facea si ea. Ne pandeam unul pe celalalt. Parca eram doi lei la pascut. Cand se mai racira cestile, eu fui primul care sparse gheata. Imi turnai cu neindemanare un pahar cu rom. Dadui, sa il duc la gura, dar glasul ei suparat ma opri.
- Mie de ce nu-mi torni?
- Credeam ca ...
- Ce credeai... si luindu-mi sticla din mana isi puse singura. Dupa care il lua si il dadu pe gat pe nerasuflate.
- `` Se anunta ploi cu descarcare electrica`` reflectai eu.
- Hai ia ce te-ai oprit.
Dusei si eu paharul la gura si numai il gustai putin. Nu prea aveam chef ca sa beau.
- Nu prea merge bautura asa de dimineata, incercai eu o scuza.
- Nu ca nu mnerge treaba cu burta plina...
- Treaba...?
- Poi treaba ce credeai? Ca scapi...?
- E frig in casa...
- Lasa ca te incalzesc eu acu... ca are sa te ia cu transpiratii.
- Dute in curte si sparge doua lemne ca iar au oprit astia gazele...Si aprinde focul.
- Dau sa ma scol, dar glasul ei ma opreste din nou.
- Termina de baut cafeaua si apoi romul, asta asa ca sa ai chef de treaba...Eu intre timp am sa pregatesc ceva de mancare.
Dupa ce iesi in curte ma indrepatai catre o dependinta ce se zarea in fundul curtii. Afara era frig si inourat. Numai nu plua. Dar parca se simtea in aer o umezeala. Pe deasupra mai batea si vantul. Ajuns lanag magazie, deschisei usa si vazu niste butuci aliniati pe doua randuri pe un perete. Langa ei se afla un butuc urias, pe post de taietor. Alaturi era si un topor imens. Cred ca il mai folosisem la luptele lui Decebal. In fine imi fac de lucru cu el. Dupa 15 minute reusesc sa despic vreo zece butuci. Dupa ce termin adun bucatile de lemn le pun in brate si incerc sa ma ridic cu ele in brate. Deodata imi vine o idee. ``Cred ca am scapat si azi de ea`` fac eu in gand. Merg drept cativa pasi apoi apropiindu-ma de intrare ma fac ca ma vait si merg cocosat. Intru in sufragerie cu lemenle in brate si vaitandu-ma de zor. Pun lemnele jos, mai bine zis le las sa cada jos. Apoi tinandu-ma de sale ma vait mai tare.
- Ce ai ma intampina ea , auzindu-ma cum ma vait.
- Au , Au , faceam eu in continuare. Cand m-am aplecat la magazie sa iau lemenle am simtit ca mi se rupe ceva in spate aici, si duc mana la spate catre un loc imaginar, dar sigur dureros.
- Stai asa nu te mai misca. Intindte pe pat. Iti fac eu o frectie ca maine o sa fii ca nou. Vezi daca nu ai mai facut antrenament? Nui nimic de maine te pun sa tai taoata ziua lemne...Ma uitai in ochii ei disperat si indurerat. Ma lasai la mila ei. Dupa ce ma dezbraca, ma unse pe spate cu o solutie de ea stiuta.In timp ce ma freca, simteam ca are maini vrajite. Acceptai in gand oferta ei. Dar cum mainile parasira curand campul de lupta, zisei intrigat:
- Ei ! Ce faci? acolo nu ma doare... Dupa ce termina cu mine , nu inainte de a mai pasi cu mainile inca odata pe campul minat, apoi se refugie in bucatarie. Eu trasei o patura pe mine, si statui in asteptare. `Cred ca pe ziua de azi am linistit-o...Am mai castigat un ragaz de o zi. Maine oi mai vedea eu...

12.


-Te simti mai bine face ea venind in sufragerie. Isi schimbase tinuta avea acelasi capot pe care i l-am vazut in prima zi, visiniu. In fata purta un sort de naylon transparent.
- Daca tot te-ai hodorogit zise ea cu un zambet voit, hai mai spunem ceva pana se face mancarea.
- Numai sa nu uiti de ea , sa o arzi, si apoi sa dai vina pe mine.
- Nu nu avea nici o grija, e dat la mic.
- Nu avea nici o nadejdie , fac eu incercand sa par cat mai bolnav, facand o grimasa de durere, pe buze.
- Hai ca focul arde se face si cald acu, poti sa continui. Am vrut sa incep cu oamenii de stiinta a vremii, dar nu pot sa spun inca nimic de ei , pana nu iti povestesc si de adevarat fata a inchizitiei.
- Asta ca te simti torturat...?
- E si asta un punct de plecare ...Dupa aia vreau sa �ti spun si despre Copernic si Galileo. Si dupa aia trec la oamenii de stinta, Volta ,Tesla Leclanche...
- Inchizitia a fost o instanta judecatoreasca instituita de biserica catolica, prin decretul papei Gregor IX in anul 1231, in scopul depistarii si reprimarii s�ngeroase a asa-zisilor eretici. Sarcina interogatoriilor, persecutiilor, torturilor si arderilor pe rug a fost preluata de catre ordinele calugaresti ale Franciscanilor si Dominicanilor. In fruntea inchizitiei a stat un Mare Inchizitor. Inchizitia a constituit una din cele mai grave erori sav�rsite de Biserica Romano-Catolica, care a dus la crime pe scara de masa impotriva umanitatii.
Dupa ce Romano-Catolicismul si-a consolidat puterea in Evul Mediu, cetatenii cu vederi liberale, care nu se aliniau cu dorintele, nu intotdeauna biblice, ale Bisericii oficiale, au inceput sa fie priviti ca "eretici", ca inamici ai societatii. La doi ani dupa masacrarea ereticilor albigenzi, Papa Grigore IX publica documentul apostolic Excommunicamus (20 aprilie 1231) prin care anunta infiintarea unui tribunal supranational care sa judece cazurile de erezie. Intentia Papei Grigore IX stabilea ca obligatorie efectuarea unei anchete care sa confirme sau sa infirme temeinicia acuzatiei de erezie. Tribunalul a primit numele de inchizitie (lat. inquisitio = cercetare, ancheta). Inchizitia a functionat mai mult in tarile din sudul si vestul Europei, in special in Spania si a inceput a judeca pe toti aceia care au ncercat sa rasp�ndeasca printre credinciosi invataturi asa-zise false in materie religioasa, in dauna credintei. Biserica a considerat firesc sa aiba si ea un for care sa ceara socoteala celor care se amestecau in probleme religioase fara a fi - dupa parerea ei - competenti; aceasta a fost Inchizitia. Ea a jucat un mare rol mai ales in istoria Evului Mediu. Condamnarile care s-au facut se datoreaza principiilor considerate optime pentru a apara ordinea publica lezata prin invataturile asa-zise eretice.
C�nd era semnalata prezenta ereziei intr-o regiune, se anunta o ancheta: ori se deplasa tribunalul la fata locului, ori erau convocati suspectii, in corpore, la centru. C�nd era vorba de cazuri particulare, celui in cauza i se trimitea o citatie prin parohia teritoriala. Neprezentarea la locul stabilit in termen de 30 de zile atragea dupa sine excomunicarea, fapt care reducea sansele la proces. Adus in fata Tribunalului, suspectul era pus sa jure ca va spune adevarul, dupa care era interogat si un notar consemna intrebarile si raspunsurile. Mijloacele dure de constr�ngere fizica erau folosite in cazul in care cel anchetat refuza sa raspunda la intrebari. Asa-zisul eretic care isi retracta erorile primea o sanctiune ispasitoare, dupa gravitatea constatata arbitrar. Categorii de pedepse degradante date de Inchizitie inculpatilor:

- posturi indelungate, opere de binefacere, zidirea unei biserici, pelerinaje la locurile sfinte.
- participarea la celebrari liturgice comunitare st�nd intr-un colt al bisericii, descult si cu o lum�nare aprinsa in m�na.
- purtarea unui semn distinctiv, cusut pe haine, ori purtarea unor vesminte de culoare speciala.
- amenzi, confiscarea bunurilor, interdictia indeplinirii anumitor functii publice.
- inchisoarea pe un timp determinat sau pe viata.
- condamnarea la moarte.
Cei care aveau legaturi cu diferite secte ori cu eretici erau excomunicati. C�nd un eretic refuza sa retracteze sau c�nd recidiva, Tribunalul inchizitorial il incredinta judecatorului civil, care, de regula, ii pregatea rugul. Majoritatea inchizitorilor au dat Inchizitiei o fata monstruoasa (Thomas de Torquemada, Conrad de Marbourg, Robert cel Mic, Pierre Cauchon, Jean le Maitre, Bernard Gui s.a.), compromit�nd masiv Biserica. Au existat si inchizitori ceva mai corecti, unii dintre ei fiind declarati ulterior de Biserica chiar sfinti (Sf. Petru din Verona, Sf. Fidelis de Sigmaringen, Sf. Ioan Capistran). Biserica a declarat sfinti si martiri si pe unii dintre cei pe care Inchizitia i-a chinuit, condamnat la ani grei de temnita sau i-a ars pe rug (Tereza de Avila, Ioana d'Arc, arhiepiscopul de Toledo s.a.). Oric�t ar parea de straniu, Biserica Romano-Catolica nu a renuntat formal la Inchizitie dec�t in 1908, prin reorganizarea eclesiastica produsa sub papa Pius al X-lea. Dar nici p�na azi Biserica Romano-Catolica nu a condamnat Inchizitia ca institutie criminala.
Controversata decizie a Vaticanului vine ca urmare a numarului tot mai mare de �miracole� care sunt semnalate in toate colturile lumii, �miracole� a caror verificare va avea nevoie, in opinia clericilor catolici, de o autoritate suprema. Astfel, cei care pretind ca au viziuni, care prezinta stigmate sau care sustin ca pot infaptui sau au asistat la miracole divine vor trebui sa treaca prin veritabile �furci caudine� inainte de a primi o confirmare oficiala. O intreaga armata de psihologi, teologi si chiar oameni de stiinta atei vor incerca sa dovedeasca falsele miracole, inainte ca ele sa fie recunoscute de Biserica. Testul final va consta intr-o serie de sedinte cu mai multi exorcisti ai Vaticanului care se vor asigura ca, intr-adevar, miracolele sunt conforme cu doctrinele bisericesti, si nicidecum o lucrare a diavolului.
Inchizitia medievala a aparut ca o reactie fata de atitudinea maselor vis-a-vis de crestinism, in mod particular de secta catarilor si a valdensienilor. Tortura a inceput sa fie folosita dupa anul 1252. Cel care a autorizat uzul torturii a fost papa Inocent al IV-lea, printr-un edict papal cunoscut sub numele de Ad exstirpanda, insa decretul interzicea varsarea de sange, mutilarea sau moartea. Din 1908, numele organizatie inchizitoriale a fost schimbat in Sacra Congregatie a Sfantului Oficiu, pentru ca din 1965 ea sa devina Congregatio pro Doctrina Fidei (CDF).
-Nu-ti mai spun si ce instrumente de tortura foloseau, de la biciuirea cu franghii ude pe spinare, pana la arderea cu fierul inrosit.
-Brrr! ,Nici nu vreau sa ma mai gandesc...
- Hai ca tocmai am terminat si mancarea. cat ai povestit tu....

De la: Marin56, la data 2011-07-11 11:00:32M-am enervat si am plecat la 10 in targ. Ca eu intotdeauna la 10 , am nu am treaba , la 10 trecute de fix sunt in targ. La 11 trecute de fix, am nu ma treaba vin acasa... Am fost sa ma racoresc cu o braga. Sa stiti ca m-am gandit si la voi... Si mai ales la Cami... Daca tot nu vrea sa vie la mine sa-i dau berea , asta ... Braga!

a fost buna?

vreaaaaaaaauuuuuuuuuuuuuu...........................

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Ce sa fie buna , mancarea sau braga, daca vrei braga vino la Galati..
vai ce a fost si mai este inca afara. Caldura mare Moncher...Azi am reusit dupa lupte seculare sa imi dea Anexa 24. dar dupa ce am facut doua copii dupa ea m-am mai dus prin soare si la Fisc la nespalata, si stai si acolo la doua cozi unde se murea de aseara. Iar cand am ajuns in fata cica nu aici la giseul 1. la ghiseul 1 am mai stat inca i/2 ore, dupa care cand ajung in fata , poi nu aveti cererea . poia asta de unde o iau . De la ghiseul x. Si mai stau inca odata? Nu veniti in fata. Dupa ce am luat cererea si am complectaT-O CAND VIN CU EA IN FATA SE RATOI UNA LA MINE. `DE CE NU STAI LA RAND` ZIC : AM MAI STAT ODATA. `sI CE DACA SI EU AM STAT` pANA LA URMA NOROC DE DOMNISOARA DE LA GHISEU CARE MI-A LUAT SI APARAREA SI CEREREA. Si asa am scapat azi . dar : Imi zice maine dupa 9 si jumate vii sa -ti eliberam adeveribta... Si tot asa. Toata luna am inchiriat-o numai in deplasari. Macar daca ar ploua oleaca...Si sigur poimine iar mai trebuie ceva... Apoi la Notar...iar la Cimitir, si tot asa...ca ficamea face : ` Fane si noua actele pe numele meu si a lui Costica. Le-am spus: ` mai puneti-va pofta in cui` Ce eu sa umblu si voi de-a gata. munciti si voi ca sa simtiti ca traiti cand o sa muriti``...

Nicolaus Copernic


(Kopernik) (n. 19 februarie 1473, �n orașul liber hanseatic Torun, aflat azi �n Polonia - d. 24 mai 1543, Frauenburg, ast�zi Frombork, Polonia), astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, a dezvoltat teoria heliocentric� a sistemului solar.
Copernic provenea dintr-o familie de comercianți și �nalți funcționari administrativi de etnie german�. Unchiul lui pe linie matern�, episcopul Lukas Watzenrode, s-a �ngrijit ca nepotul s�u s� primeasc� o educație la cele mai bune universit�ți ale timpului. Astfel, dup� patru ani de studiu la Universitatea din Cracovia, pleac� �n 1496 �n Italia, unde �n 1497 �ncepe studieze medicina și dreptul canonic la Universitatea din Bologna, prima universitate din Europa, aprofund�nd și studiul literaturii clasice. �n Italia a citit despre ideea filosofului grec Aristarh din Samos, care cu mai bine de un mileniu și jum�tate �nainte afirmase c� P�m�ntul și celelalte planete se rotesc �n jurul Soarelui, iar nu invers, așa cum susținea opinia comun� la acea vreme.


�n acest timp locuiește �n casa matematicianului Domenico Maria de Novara, care se ocupa cu scrierile astronomului Ptolemeu, și �ncepe s� se intereseze de astronomie și geografie. �mpreun� observ� la 9 martie 1497 acoperirea stelei Aldebaran de c�tre lun�. Dup� terminarea studiilor �n 1500, Copernic ține prelegeri de astronomie la Roma și �n anul urm�tor este acceptat s� studieze medicina la renumita universitate din Padova. �n anul 1503 i se acord� �n Ferrara titlul de Doctor �n Drept canonic, dup� care se �ntoarce �n Polonia.
�ntre anii 1503 și 1510, Copernic locuiește �n palatul episcopal al unchiului s�u �n Lidzbark Warmi�ski, ajut�ndu-l la administrația diocezei. �n acest timp redacteaz� un scurt tratat de astronomie, "De Hypothesibus Motuum Coelestium a se Constitutis Commentariolus", care va fi publicat postum mult mai t�rziu, �n secolul al XIX-lea. �n 1512, �nainte de a �mplini 40 de ani, Copernic scrisese deja Comentariolus, o descriere a modelului heliocentric al sistemului solar, manuscrisul fiind �ns� destinat numai apropiaților. �n același an se mut� la Frauenburg, face parte din comitetul "Concilului din Laterano" (1515) pentru reforma calendarului și �ncepe s� lucreze la opera sa fundamental�, "De Revolutionibus Orbium Coelestium" ("Despre mișc�rile de revoluție ale corpurilor cerești"), pe care o termin� �n 1530, dar va fi publicat� abia �n anul 1543, cu puțin �nainte de moarte, fiind conștient de contradicțiile cuprinse faț� de doctrina oficial� a Bisericii Catolice.


Teoria cosmologic� a lui Ptolemeu ("Sistemul ptolemeic"), oficial acceptat�, concepea existența unui univers geocentric �n care p�m�ntul este fix și imobil, �n centrul unor sfere concentrice �n rotație pe care se g�sesc diversele planete ale sistemului solar (cum �l numim ast�zi). Sferele finite cele mai externe ar conține așa zisele "stele fixe". �n tratatul s�u, Copernic reia o veche ipotez� heliocentric�, deja susținut� de filosofii pitagoreici, și descrie cele trei tipuri de mișc�ri ale p�m�ntului: �n jurul axei ("rotație"), �n jurul soarelui ("revoluție") și �n raport cu planul eliptic, mențin�nd teza aristotelo-ptolemeic� asupra universului finit delimitat pe cer de stelele fixe.

�ntre 1543 și 1600 puțini au fost adepții sistemului copernician, cei mai renumiți fiind Galileo Galilei și Johannes Kepler. �n 1588, astronomul danez Tycho Brahe a emis o teorie de compromis, dup� care p�m�ntul r�m�ne nemișcat �n timp ce planetele se mișc� �n jurul soarelui, care, la r�ndul lui, �nconjoar� p�m�ntul. Dup� respingerea teoriei lui Copernic de c�tre autorit�țile ecleziastice cu ocazia procesului lui Galilei (1633), doar c�țiva filosofi iezuiți mai acceptau �n ascuns ideea unui univers heliocentric. Abia dup� sf�rșitul secolului al XVII-lea, odat� cu apariția lucr�rilor lui Isaac Newton asupra mecanicei cerești, sistemul copernician a fost admis de majoritatea g�nditorilor europeni.
- Morm�ntul lui Copernic a fost descoperit abia �n anul 2005. Arheologii polonezi au g�sit r�m�i�ele unui b�rbat �n v�rst� de 70 de ani, presupus a fi Nicolaus Copernic, �ntr-un morm�nt din apropierea Altarului Sfintei Cruci din Catedrala gotic� Frombrock,. Analizele detaliate au eviden�iat faptul c� osemintele descoperite apar�in celui considerat p�rintele astronomiei moderne.

Oamenii de �tiin�� au comparat mostrele de p�r descoperite pe osemintele din Frombrock cu dou� �uvi�e de p�r din volumul Calendarium Romanum Magnum, scris de Johannes Stoeffler �n anul 1518, carte aflat� pentru mult timp �n proprietatea lui Nicolaus Copernic. Spre surprinderea �ntregii echipe, cele dou� �uvi�e de p�r din carte prezentau o secven�� genetic� identic� cu genomul extras din dintele �i firele de p�r aflate �n morm�ntul din Frombrock, ceea ce denot� c� persoana �nhumat� �n acel morm�nt este, �ntr-adev�r, Nicolaus Copernic.

14.

-Nu stiu daca ti-a placut istoria lui Copernic. Dar stai sa o vezi pe a lui Galileo Galilei
Pentru vremea aia nu ti s-a parut ca fiind un geniu. Si apoi o sa mai urmeze si altii dupa aia. Pacat ca multi au vrut sa faca ceva dar nu au fost lasati. Sa gasit religia asta a voastra sa va tina in intuneric. Cred ca daca nu reuseau cercetatorii vostrii de mai tarziu sa descopere curentul electric , mai erati si acum in intuneric atat la propiu cat si la figurat. Dupa cum vezi nici unii reprezentanti ai bisericii de atunci, nu vedeau cu ochi buni sau nu puneau `botul` cum se zice chiar la toate. Sa vezi pe saracul Galileo cat s-a straduit sa convinga omenirea. Sa stii ca au fost si oameni studiosi dornici de afirmare dupa cum ai sa vezi mai tarziu, care numai nevoia de bani si de afirmare ia facut sa mai inventeze sau sa perfectioneze ceva.
-Poate si orgoliul lor...a determinat asta.
- Sigur...
- Ce iti mai face spatele , ti-a mai trecut?
- De ce ma intrebi? Nu poti sa asculti pe Galileo , daca ma stii bolnav...Ma simt oleaca mai bine. Dar nu trebuie sa fac eforturi, asa a zis doctorul...
- Doctorul ?... Eu credeam ca tu nu mai ai nevoie de doctor...
- Ei .. si tu numai are omul voie sa se mai imbolnaveasca oleaca...
- A ! , deci te prefaci... si zicand asta ma bombarda cu o perna mare. Eu ripostai. Era o placere sa vezi cum pernele dansau in aer. Cele care isi atingeau totusi tinta erau ale mele. Eu param mereu. Ca sa nu sa se supere mai ma lasam si eu sa ma loveasca una. Asta o enerva cel mai tare ca nu reusea sa ma paleasca. Pana la urma ma lasai ingropat in perne. Si in final ateriza si ea peste perne. Ea se chinuia sa ma gaseasca incercand sa dea pernele in laturi. Cand ma gasi, se transforma intr-o tigroaica din jungla lui Sandocan. Cred ca ati auzit de ea , adica de jungla nu de tigroaica...
- Ajutor ! faceam eu mai mult de forma...incercand sa scap de ea. Dar ce poti sa te pui cu tigroaicele...Ea se lupta cu mine eu cu ea. Intr-o doara o intreb:
- Nu ai uitat ceva pe aragaz, draga?
- Nu , nu, face ea .
- Poate un mic rom ar merge inainte, cautam eu disperat un motiv ca sa scap de stransoarea ei. Simteam ca nu mai am aer.
- Bine te iert azi, dar dupa ce imi povestesti si despre Galileo.... NU te mai iert...Ti-o promit solemn.
Ma elibeari . Din cauza efortului ma luase toate transpiratiile. Rasuflai usurat la gandul ca mai amanai deznodamantul care se intrvedea la orizont. Si doar o minune ma mai putea salva... dar sa continuam atunci. Imi pusei si mie si ei cate un paharel mic cu rom.
- Dar de ce nu pui in paharele mari. Ce trebuie sa torn mereu?
- Nu vreau sa-l imbat pe Galileo...Si incepui:




- Galileo Galilei (n. 15 februarie 1564� d. 8 ianuarie 1642)a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important �n Revolutia Știintific�. Printre realiz�rile sale se num�r� �mbun�t�țirea telescoapelor si observatiile astronomice realizate astfel, precum si suportul pentru copernicanism. Galileo a fost numit �p�rintele astronomiei observaționale moderne�, �p�rintele fizicii moderne�, �p�rintele științei�, și �p�rintele științei moderne�. Stephen Hawking a spus c� �Galileo, poate mai mult dec�t orice alt� persoan�, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne.
- Mișcarea obiectelor uniform accelerate, predat� �n aproape toate cursurile de fizic� la nivel de liceu și �nceput de facultate, a fost studiat� de Galileo ca subiect al cinematicii. Contribuțiile sale la astronomia observațional� includ confirmarea prin telescop a fazelor planetei Venus, descoperirea celor mai mari patru sateliți ai lui Jupiter (denumite �n cinstea sa lunile galileene), și observarea și analiza petelor solare. Galileo a lucrat și �n știința aplicat� și �n tehnologie, �mbun�t�țind tehnica de construcție a busolelor.
- Susținerea de c�tre Galileo a copernicanismului a dus la controverse �n epoc�, o mare majoritate a filosofilor și astronomilor �nc� susțin�nd (cel puțin declarativ) viziunea geocentric� cum ca P�m�ntul ar fi centrul universului. Dup� 1610, c�nd a �nceput s� susțin� public heliocentrismul, a �nt�mpinat o puternic� opoziție din partea a numeroși filosofi și clerici, doi dintre aceștia din urm� denunț�ndu-l inchiziției romane la �nceputul lui 1615. Deși la acea vreme a fost achitat de orice acuzație, Biserica catolic� a condamnat heliocentrismul ca fiind �fals și contrar Scripturii� �n februarie 1616,[10] iar Galileo a fost avertizat s� abandoneze susținerea sa�ceea ce a promis s� fac�. Dup� ce, mai t�rziu, și-a ap�rat din nou p�rerile �n celebra sa lucrare, Dialog despre cele dou� sisteme principale ale lumii, publicat� �n 1632, a fost judecat de Inchiziție, g�sit �vehement suspect de erezie�, forțat s� retracteze și și-a petrecut restul vieții �n arest la domiciliu.
-
- Viața
- Galileo s-a n�scut la Pisa (pe atunci parte a Ducatului Florenței), din actuala Italie, fiind primul dintre cei șase copii ai lui Vincenzo Galilei, celebru c�nt�reț din l�ut� și muzician teoretician și ai soției sale, Giulia Ammannati.
- Numele complet al lui Galileo a fost Galileo di Vincenzo Bonaiuti de' Galilei. La 8 ani, familia s-a mutat la Florența, dar el a r�mas doi ani �n grija lui Jacopo Borghini.[1] Apoi, educația sa a continuat la M�n�stirea Camaldolese de la Vallombrosa, la 35 km sud-est de Florența. Deși a luat �n serios posibilitatea de a deveni preot, s-a �nscris la Universitatea din Pisa s� studieze medicina la �ndemnurile tat�lui s�u. Nu a �ncheiat studiile medicale, �ncep�nd s� studieze �n schimb matematica. �n 1589, a �nceput s� lucreze la catedra de matematic� de la Pisa. Tat�l s�u a murit �n 1591 și Galileo l-a luat �n grij� pe fratele s�u mai mic Michelagnolo. �n 1592, s-a mutat la Universitatea din Padova, unde a predat geometrie, mecanic� și astronomie p�n� �n 1610. �n aceast� perioad�, Galileo a f�cut descoperiri semnificative at�t �n domeniile științei pure (de exemplu, astronomie și cinematica mișc�rii) și �n cele ale științei aplicate (de exemplu, rezistența materialelor, �mbun�t�țiri aduse telescopului). Printre interesele sale multiple s-au num�rat studiul astrologiei, care, �n practica disciplinar� pre-modern� era v�zut� ca fiind corelat� cu matematica și astronomia.
- Deși romano-catolic credincios, Galileo a avut trei copii nelegitimi cu Marina Gamba. Ei au avut dou� fiice, Virginia (n�scut� �n 1600) și Livia (n�scut� �n 1601) și un fiu, Vincenzo, n�scut �n 1606. Din cauza nașterii nelegitime, tat�l lor a considerat c� cele dou� fete nu pot fi m�ritate. Singura lor alternativ� demn� era viața religioas�. Ambele au fost trimise la m�n�stirea San Matteo din Arcetri și și-au petrecut acolo toat� viața.[15] Virginia a preluat numele de Maria Celeste la intrarea �n m�n�stire. A murit la 2 aprilie 1634 și este �nmorm�ntat� �mpreun� cu Galileo la Basilica di Santa Croce di Firenze. Livia a preluat numele de Sora Arcangela și a fost bolnav� mare parte din viaț�. Vincenzo a fost legitimizat și s-a �nsurat cu Sestilia Bocchineri.[16]
- �n 1610, Galileo a publicat o descriere a observațiilor sale telescopice asupra sateliților lui Jupiter, folosindu-și observațiile ca argument �n favoarea teoriei copernicane heliocentrice a universului ca alternativ� la teoriile geocentrice dominante de origine ptolemaic� și aristotelian�. �n anul urm�tor, Galileo a vizitat Roma pentru a-și prezenta telescopul influenților filosofi și matematicieni iezuiți de la Collegio Romano, și pentru a-i l�sa s� vad� cu ochi lor realitatea celor patru sateliți ai lui Jupiter. �n timpul șederii la Roma a devinit membru al Accademia dei Lincei.
- �n 1612, opoziția faț� de teoria heliocentric� susținut� de Galileo a crescut. �n 1614, din amvonul de Basilic�i Santa Maria Novella, P�rintele Tommaso Caccini (1574�1648) a denunțat p�rerile lui Galileo privind mișcarea P�m�ntului, consider�ndu-le periculoase și apropiate de erezie. Galileo a mers la Roma s� se apere �mpotriva acestor acuzații, dar, �n 1616, Cardinalul Roberto Bellarmino i-a �nm�nat personal lui Galileo un avertisment oficial s� nu mai susțin� sau s� predea astronomia copernican�.[19] �n anii 1621 și 1622 Galileo și-a scris prima carte, Il Saggiatore, care a fost aprobat� și publicat� �n 1623. �n 1630, s-a �ntors la Roma pentru a cere o licenț� pentru tip�rirea lucr�rii Dialog despre cele dou� sisteme principale ale lumii, publicat� �n Florența �n 1632. �n luna octombrie a acelui an, �ns�, i s-a ordonat s� apar� �n fața Sf�ntului Oficiu din Roma.
- Galileo Galilei a fost judecat de un tribunal laic in urma careia a fost excomunicat si condamnat la inchisoare pe viata. A retractat si conform procedurii a fost judecat de catre un tribunal inchizitorial. �n urma unui proces papal �n care a fost g�sit vehement suspect de erezie, Galileo a fost pus sub arest la domiciliu și mișc�rile sale au fost restricționate de Pap�. Dup� 1634 a stat la casa sa de la țar� din Arcetri, l�ng� Florența. A orbit complet �n 1638 și suferea de hernie și insomnie, astfel c� i s-a permis s� c�l�toreasc� la Florența pentru consultații medicale. A continuat s� primeasc� oaspeți p�n� �n 1642, c�nd a murit, dup� ce a suferit de febr� și palpitații.
- Metode științifice
- Galileo a adus contribuții originale �n științ� printr-o combinație inovatoare de experimente și matematic�. La acea vreme, practica științific� se caracteriza mai ales prin studiile calitative de genul celor ale lui William Gilbert, �n domeniile magnetismului și electricit�ții. Tat�l lui Galileo, Vincenzo Galilei, muzician, f�cuse experimente prin care a stabilit poate cea mai veche relație neliniar� cunoscut� �n fizic�: pentru o coard� �ntins�, �n�lțimea sunetului este proporțional� cu r�d�cina p�trat� a tensiunii. Aceste observații se �ncadrau �n contextul tradiției pitagoreice a muzicii, bine cunoscut� de fabricanții de instrumente, și care includeau și faptul c� �mp�rțirea unei coarde �ntr-un num�r �ntreg produce o scar� armonic�. Puțin� matematic� legase de mult� vreme muzica de fizic�, iar t�n�rul Galileo a v�zut cum observațiile tat�lui s�u au dezvoltat aceast� tradiție.
- Galileo este poate primul care a afirmat r�spicat c� legile naturii sunt matematice. �n Il Saggiatore, el scria �Filosofia este scris� �n aceast� mare carte, universul ... este scris �n limba matematicii, iar personajele sunt triunghiuri, cercuri și alte figuri geometrice; ... . Analizele sale matematice reprezint� o nou� dezvoltare a tradiției filosofilor scolastici t�rzii, pe care i-a �nv�țat Galileo c�nd a studiat filosofia. Deși a �ncercat s� r�m�n� loial Bisericii Catolice, urm�rirea rezultatelor experimentale și a interpret�rii lor celei mai oneste, au dus la respingerea supunerii oarbe faț� de autoritatea acesteia, at�t religioas� c�t și filosofic�, �n chestiuni științifice. Aceasta a ajutat la separarea științei de filosofie și de religie, un progres semnificativ al g�ndirii umane...

....- Dup� standardele vremii, Galileo era adesea dispus s�-și schimbe opiniile �n conformitate cu observațiile. Filosoful modern Paul Feyerabend a observat și aspectele aparent incorecte ale metodologiei lui Galileo, dar a concluzionat c� metodele lui Galileo pot fi justificate retroactiv de rezultatele lor. �ntreaga lucrare a lui Feyerabend, �mpotriva Metodei (1975), a fost dedicat� unei analize a lui Galileo, folosind cercet�rile sale din astronomie ca studiu de caz pentru a susține teoria anarhist� a lui Feyerabend privind metoda științific�. El a afirmat: �Aristotelienii ... cereau suport empiric puternic, �n timp ce galileenii se mulțumeau cu teorii ample, nesusținute și parțial contrazise. Nu-i critic pentru aceasta; dimpotriv�, sunt de acord cu vorba lui Niels Bohr, �nu este suficient de nebuneasc�.�Pentru a-și derula experimentele, Galileo a trebuit s� stabileasc� standarde de lungime și timp, astfel �nc�t m�sur�torile efectuate �n zile diferite �n laboratoare diferite s� poat� fi comparate reproductibil. Aceasta a pus o baz� solid� pe care se puteau confirma legi matematice folosind g�ndirea inductiv�.
- Galileo a dat dovad� de o apreciere remarcabil de modern� pentru relația dintre matematic�, fizica teoretic� și fizica experimental�. El a �nțeles parabola, at�t �n termeni de secțiune conic�, c�t și �n termeni de ordonat� (y) ce variaz� cu p�tratul abscisei (x). Galilei a afirmat și c� parabola este traiectoria teoretic� ideal� a unui proiectil uniform accelerat �n absența frec�rii și a altor perturbații. A acceptat c� exist� limit�ri ale valorii de adev�r a acestei teorii, not�nd c�, teoretic, traiectoria unui proiectil cu o dimensiune comparabil� cu a P�m�ntului nu poate fi o parabol�,[28] dar a continuat s� susțin� c�, pentru distanțe p�n� la raza de acțiune a tunurilor din ziua aceea, deviația traiectoriei unui proiectil de la o parabol� este doar una foarte mic�. �n al treilea r�nd, a recunoscut c� datele sale experimentale nu vor fi �n acord cu nicio form� matematic� sau teoretic� din cauza impreciziei m�sur�rii, imposibilit�ții elimin�rii frec�rii și a altor factori.
- Conform lui Stephen Hawking, Galileo poart� mai mult dec�t oricine responsabilitatea pentru nașterea științei moderne, iar Albert Einstein l-a intitulat �p�rintele științei moderne�.
- Astronomie


Galileo a notat pentru prima oar� o observație a sateliților lui Jupiter. Aceast� observație a r�sturnat ideea c� toate corpurile cerești trebuie s� se roteasc� �n jurul P�m�ntului. Galileo a publicat o descriere complet� �n Sidereus Nuncius �n martie 1610

- Doar pe baza unor descrieri nesigure a primului telescop practic, inventat de Hans Lippershey �n Olanda �n 1608, �n anul imediat urm�tor Galileo a realizat un telescop cu m�rirea de 3x. Ulterior, el a realizat și altele, cu m�riri de p�n� la 30x. Cu acest dispozitiv �mbun�t�țit, el a putut vedea imagini m�rite pe P�m�nt � era ceea ce se numește ast�zi telescop terestru, sau lunet�. El l-a folosit și pentru a observa cerul; o vreme, el a fost unul dintre cei care puteau construi telescoape suficient de puternice pentru acest scop. La 25 august 1609, el a prezentat primul telescop �n fața dogilor venețieni. Telescoapele sale au fost o afacere profitabil�. Le putea vinde negustorilor care le g�seau utile at�t pe mare, c�t și ca marf� comercial�. Și-a publicat primele observații astronomice telescopice initial �n martie 1610 �ntr-un scurt tratat intitulat Sidereus Nuncius (Mesager �nstelat).
- La 7 ianuarie 1610, Galileo a observat cu telescopul s�u ceea ce era descris la acea vreme ca �trei stele fixe, totalmente invizible prin micimea lor�, toate apropiate de Jupiter, aflate pe o linie dreapt� cu acesta. Observațiile din nopțile ulterioare au ar�tat c� pozițiile acestor �stele� �n raport cu Jupiter se modific� �ntr-un fel ce nu putea fi explicat dac� ar fi fost considerate stele fixe. La 10 ianuarie, Galileo a observat c� una dintre ele a disp�rut, observație explicat� de el prin faptul c� ea se afl� �n spatele lui Jupiter. �n c�teva zile, el a concluzionat c� ele toate se roteau �n jurul lui Jupiter: El descoperise trei dintre cei mai mari patru sateliți naturali ai lui Jupiter: Io, Europa și Callisto. El l-a descoperit și pe al patrulea, Ganymede la 13 ianuarie. Galileo a denumit cei patru sateliți descoperiți stelele mediceene, �n cinstea viitorului s�u patron, Cosimo II de' Medici, Mare Duce al Toscanei, și �n cinstea celor trei frați ai s�i. Astronomii de mai t�rziu le-au schimbat numele �n sateliții galileeni �n cinstea lui Galileo.
- O planet� cu alte planete pe orbita ei nu se conforma principiului cosmologiei aristoteliene, conform c�ruia toate corpurile cerești se rotesc �n jurul P�m�ntului și numeroși astronomi și filosofi au refuzat inițial s� cread� c� Galileo ar fi descoperit așa ceva. Observațiile sale au fost confirmate de observatorul lui Christopher Clavius și a fost primit ca un erou la sosirea la Roma �n 1611
- Galileo a continuat s� observe sateliții de-a lungul urm�toarelor optusprezece luni, și, p�n� la jum�tatea lui 1611, el a obținut niște estim�ri remarcabil de exacte pentru perioadele acestora�reușit� pe care Kepler o credea imposibil�
- Dup� septembrie 1610, Galileo a observat c� Venus prezenta o serie complet� de faze similare cu cele ale Lunii. Modelul heliocentric al sistemului solar dezvoltat de Nicolaus Copernicus a prezis c� toate fazele aveau sunt vizibile deoarece orbita lui Venus �n jurul Soarelui i-ar aduce emisfera luminat� cu fața spre P�m�nt c�nd este de partea cealalt� a Soarelui și cu fața �n direcția opus� P�m�ntului atunci c�nd este de aceeași parte a Soarelui cu P�m�ntul. Pe de alt� parte, �n modelul geocentric al lui Ptolemeu nu se putea ca orbita vreunei planete s� intersecteze �nvelișul sferic pe care se afl� Soarele. Prin tradiție, orbita lui Venus a fost pus� �n �ntregime de partea apropiat� de P�m�nt a Soarelui, unde ar putea s� prezinte doar o jum�tate din faze. Se putea pune și �n �ntregime dincolo de Soare, unde ar fi putut prezenta doar cealalt� jum�tate din faze. Deci, dup� observarea de c�tre Galileo a tuturor fazelor lui Venus, acest model ptolemaic a devenit neviabil. Astfel, la �nceputul secolului al XVII-lea, ca rezultat al acestei descoperiri, majoritatea astronomilor au trecut la una dintre diferitele modele planetare geo-heliocentrice, cum ar fi cel tychonic, cel capellan și cel capellan extins, fiecare fie cu, fie f�r� un P�m�nt �n mișcare de rotație zilnic�. Toate acestea aveau virtutea de a explica fazele lui Venus f�r� �defectul� de a apela �n �ntregime la predicțiile heliocentrismului privind paralaxa stelar�.
- Galileo a observat și planeta Saturn și a confundat inițial inelele acesteia cu planete, crez�nd c� este un sistem cu trei corpuri. C�nd a observat planeta mai t�rziu, inelele lui Saturn erau orientate direct spre P�m�nt, f�c�ndu-l s� cread� c� dou� dintre corpuri disp�ruser�. Inelele au reap�rut c�nd a observat planeta �n 1616, derut�ndu-l și mai mult.
- Galileo a fost unul dintre primii europeni care au observat petele solare, deși și Kepler observase una �n 1607, dar a confundat-o cu trecere a planetei Mercur. El a reinterpretat și o observare a unei pete solare din vremea lui Carol cel Mare, care fusese (imposibil) atribuit� și ea unei treceri a lui Mercur. �ns�și existența petelor solare prezenta o alt� dificultate �n ce privește neschimbata perfecțiune a cerurilor postulat� de fizica celest� aristotelian�, dar trecerile periodice confirmau și ele predicțiile f�cute de Kepler �n 1609, �n Astronomia Nova, c� Soarele se rotește, predicție ce a fost prima idee novatoare a fizicii de dup� ideea sferei cerești. Și variațiile anuale din mișcarea petelor solare, descoperite de Francesco Sizzi și alții �n 1612�1613, au oferit un puternic argument at�t �mpotriva sistemului ptolemeic c�t și a celui geoheliocentric al lui Tycho Brahe. Variația sezonier� contrazicea toate modelele planetare negeorotaționale geostatice cum ar fi cel ptolemeic geocentric pur și cel tychonic geoheliocentric prin aceea c� Soarele orbiteaz� zilnic P�m�ntul, și deci variația trebuia s� se produc� zilnic, ori aceasta nu se �nt�mpla. Aceasta era �ns� explicabil� de toate sistemele georotaționale cum ar fi sistemul semi-Tychonic geo-heliocentric al lui Longomontanus, modelele geo-heliocentrice capellan și capellan extins cu un P�m�nt �n rotație zilnic�, și modelul heliocentric pur. O disput� privind prioritatea descoperirii petelor solare și a interpret�rii acestora l-a condus pe Galileo �ntr-o disput� �ndelungat� și acerb� cu iezuitul Christoph Scheiner; de fapt, nu prea �ncape �ndoial� c� ambii au fost dep�șiți la acest capitol de David Fabricius și de fiul s�u Johannes, c�ut�nd confirmarea predicției lui Kepler privind rotația Soarelui. Scheiner a adoptat rapid propunerea din 1615 a lui Kepler privind designul telescopului modern, care d�dea m�rire mai mare cu costul invers�rii imaginii; Galileo se pare c� nu a trecut la designul lui Kepler.
- Galileo a fost primul care a vorbit despre munții lunari și despre craterele de pe Lun�, a c�ror existenț� a dedus-o din luminile și umbrele de pe suprafața Lunii. El a estimat și �n�lțimea muntilor din acele observatii, ceea ce l-a condus la concluzia c� Luna �nu este neted�, ca si suprafata P�m�ntului �nsusi," �n loc s� fie o sfer� perfect�, asa cum sustinea Aristotel.
- Galileo a observat Calea Lactee, considerat� anterior a fi o nebuloas�, si a g�sit c� este o multitudine de stele str�nse at�t de aproape unele de altele �nc�t de pe P�m�nt ele par a fi niste nori. El a localizat multe alte stele prea �ndep�rtate pentru a fi vizibile cu ochiul liber. Galileo a observat �n 1612 si planeta Neptun, dar nu a realizat c� este o planet� si nu i-a dat mult� atentie. Ea apare �n caietele sale ca una dintre multe alte stele �ndep�rtate si slabe. El a observat steaua dubl� Mizar din Ursa Mare �n 1617. �n Mesagerul �nstelat Galileo a relatat c� stelele par a fi simple fl�c�ri luminoase, nemodificate �n aparenta lor de telescop, pun�ndu-le �n contrast cu planetele pe care telescopul le ar�ta ca fiind niste discuri. �n scrierile ulterioare, �ns�, el a descris stelele ca fiind si ele discuri, a c�ror dimensiune a m�surat-o. Conform lui Galileo, diametrele discurilor stelare m�surau de regul� o zecime din diametrul discului lui Jupiter (a cinci suta parte din diametrul Soarelui), desi unele erau oarecum mai mari, iar altele mult mai mici. Galileo a spus c� stelele sunt si ele niste sori si c� nu sunt aranjate �ntr-un �nvelis sferic �n jurul sistemului solar, ci la diverse distante fat� de P�m�nt. Stelele mai str�lucitoare erau sori mai apropiasi, iar cele mai slabe erau mai �ndep�rtate. Pe baza acestei idei si pe baza dimensiunilor calculate de el pentru discurile stelare, a calculat c� stelele se afl� la distanțe de la c�teva sute de distante solare pentru cele mai str�lucitoare p�n� la peste dou� mii de distante solare pentru stelele greu vizible cu ochiul liber, cele vizibile doar cu telescopul fiind si mai departe. Aceste distante, desi prea mici dup� standardele moderne, erau mult mai mari dec�t distantele planetare, iar el a folosit aceste calcule pentru a contrazice argumentele anticopernicane c� stelele �ndep�rtate sunt o absurditate. ...

....- �n 1619, Galileo a fost implicat �ntr-o controvers� cu p�rintele Orazio Grassi, profesor de matematic� la Collegio Romano, instituție a iezuiților. A �nceput ca o disput� privind natura cometelor, dar, p�n� �n momentul c�nd Galileo și-a publicat lucrarea Il Saggiatore �n 1623, ultima sa replic� �n aceast� disput�, ea devenise o discuție mult mai ampl� privind natura Științei �ns�și. �ntruc�t Il Saggiatore conține at�t de multe din ideile lui Galileo despre cum ar trebui practicat� știința, aceast� lucrare a fost supranumit� manifestul s�u științific.[49]
- La �nceputul lui 1619, p�rintele Grassi a publicat anonim un pamflet, O disput� astronomic� a trei comete din anul 1618[50] �n care se discuta natura unei comete ce ap�ruse la sf�rșitul lunii noiembrie a anului precedent. Grassi a concluzionat c� acea comet� este un corp �n fl�c�ri care se mișcase pe un segment dintr-un cerc mare cu distanț� constant� faț� de P�m�nt[51] și c�, de vreme ce el s-a mișcat pe cer mai �ncet dec�t Luna, trebuia c� se afl� mai departe dec�t aceasta.
- Argumentele și concluziile lui Grassi au fost criticate �ntr-un articol ulterior, Discurs despre comete[52] publicat sub semn�tura unuia dintre discipolii lui Galileo, un avocat florentin pe nume Mario Guiducci, deși fusese �n mare parte scris de Galileo �nsuși.[53] Galileo și Guiducci nu au oferit o teorie definitiv� proprie a naturii cometelor,[54] dar au prezentat unele �ncerc�ri de presupuneri despre care acum se știe c� sunt greșite.
- �n pasajul introductiv, Discursul lui Galileo și Guiducci l-a insultat gratuit pe iezuitul Christopher Scheiner,[55] f�c�nd mai multe remarci agresive faț� de profesorii de la Collegio Romano �n diverse p�rți ale lucr�rii.[56] Iezuiții s-au simțit jigniți,[57] iar Grassi a r�spuns cu o lucrare polemic� proprie, Echilibrul astronomic și filosofic,[58] sub pseudonimul Lothario Sarsio Sigensano,[59] presupus a fi unul din elevii s�i.
- Il Saggiatore a fost r�spunsul devastator al lui Galileo la Echilibrul astronomic.[60] Lucrarea este considerat� o capodoper� a literaturii polemice,[61] �n care argumentele lui �Sarsi� sunt supuse unei ironii ascuțite.[62] Ea a fost primit� cu multe laude, și l-a mulțumit pe noul pap� Urban al VIII-lea, c�ruia i-a fost dedicat�.[63]
- Disputa lui Galileo cu Grassi i-a �nstr�inat de el pe mulți dintre iezuiții care �i admirau �nainte ideile,[64] iar Galileo și prietenii s�i erau convinși c� acești iezuiți au fost responsabili pentru condamnarea sa ulterioar�,[65] deși dovezile privind aceasta nu sunt deloc clare.[66]
- Cardinalul Bellarmine scrisese �n 1615 c� sistemul copernican nu poate fi ap�rat f�r� �o adev�rat� demonstrație fizic� a faptului c� Soarele nu se rotește �n jurul P�m�ntului ci P�m�ntul �n jurul Soarelui.�[67] Galileo considera c� teoria sa privind mareele ofer� dovada fizic� necesar� a mișc�rii P�m�ntului. Aceast� teorie era at�t de important� pentru Galileo �nc�t el inițial intenționa s�-și intituleze Dialogul despre cele dou� sisteme principale ale lumii Dialog despre fluxul și refluxul m�rilor.[68] Pentru Galileo, mareele erau cauzate de �mpingerea apei m�rilor �nainte și �napoi pe m�sur� ce un punct al suprafeței P�m�ntului accelereaz� sau fr�neaz� din cauza rotației P�m�ntului �n jurul axei și a revoluției �n jurul Soarelui. Galileo a transmis primele sale concluzii privind mareele �n 1616, �ntr-o scrisoare adresat� Cardinalului Orsini.[69]
- Dac� aceast� teorie ar fi fost corect�, ar fi fost un singur flux pe zi. Galileo și contemporanii s�i știau despre aceast� nepotrivire fiindc� sunt dou� fluxuri pe zi �n Veneția �n loc de unul, cele dou� fiind la aproximativ dou�sprezece ore distanț�. Galileo a explicat aceast� anomalie ca fiind rezultatul mai multor cauze secundare, inclusiv a formei m�rii, ad�ncimii ei, și al altor factori.[70] S-a spus c� Galileo ar fi inventat intenționat aceste argumente, dar Albert Einstein și-a exprimat opinia c� Galileo a dezvoltat aceste �fascinante argumente� și le-a acceptat f�r� critic� din dorința de a avea o dovad� fizic� a mișc�rii P�m�ntului.[71]
- Galileo a spus despre ideea contemporanului s�u Johannes Kepler, c� Luna cauzeaz� mareele, c� este o ficțiune inutil�.[72] Galileo a refuzat s� accepte și orbitele eliptice ale planetelor din teoria lui Kepler,[73] consider�nd cercul ca fiind forma �perfect� a orbitelor planetare.




- Tehnologie
- Galileo a adus mai multe contribuții la ceea ce ast�zi poart� numele de tehnologie, ramur� distinct� de fizica pur�. Aceasta nu este aceeași distincție ca cea f�cut� de Aristotel, care ar fi considerat �ntreaga fizic� a lui Galileo ca fiind techne sau cunoștințe utile, spre deosebire de episteme, cercet�ri filosofice asupra cauzelor lucrurilor. �ntre 1595�1598, Galileo a proiectat și �mbun�t�țit o busol� geometric� și militar� de folosit de c�tre tunari și geodezi. Aceasta se baza pe niște instrumente anterioare ale lui Niccolò Tartaglia și Guidobaldo del Monte. Pentru tunari, ea oferea, pe l�ng� o metod� nou� și sigur� de �n�lțare precis� a tunurilor, o cale de a calcula rapid �nc�rc�tura de praf de pușc� necesar� pentru ghiulelele de diferite dimensiuni și din diferite materiale. Ca instrument geometric, ea permitea construcția oric�rui poligon regulat, calculul ariei oric�rui poligon sau sector de cerc, și diferite alte calcule. Pe la 1593, Galileo a construit un termometru, folosind dilatația și contracția aerului dintr-un glob pentru a mișca apa dintr-un tub atașat.
- �n 1609, Galileo a fost, �mpreun� cu englezul Thomas Harriot și cu alții, printre primii care au utilizat un telescop cu refracție ca instrument de observare a stelelor, planetelor și sateliților. Numele �telescop� a fost dat instrumentului lui Galileo de un matematician grec, Giovanni Demisiani,[74] la un banchet ținut �n 1611 de prințul Federico Cesi �n cinstea numirii Galileo ca membru �n Accademia dei Lincei.[75] Numele a provenit din grecescul tele = �departe� și skopein = �a privi�, �a vedea�. �n 1610, el a folosit un telescop la distanțe mici pentru a m�ri p�rți ale insectelor.[76] P�n� �n 1624 el perfecționase[77] un microscop. El a dat unul dintre aceste instrumente Cardinalului Zollern �n luna mai a aceluiasi an pentru a i-l prezenta Ducelui de Bavaria, si �n septembrie a trimis un altul Printului Cesi. Linceenii au jucat din nou un rol �n denumirea �microscopului� un an mai t�rziu c�nd colegul lor academician Giovanni Faber a fixat acest termen pentru invenția lui Galileo din cuvintele grecești μικρόν (micron) care �nseamn� �mic� și același σκοπεῖν (skopein). Cuv�ntul trebuia s� fie analog cu �telescop�. Ilustrațiile cu insecte realizate folosind unul dintre microscoapele lui Galileo au fost publicate �n 1625 și par a fi prima documentare a utiliz�rii unui microscop.
- �n 1612, dup� ce a determinat perioadele orbitale ale sateliților lui Jupiter, Galileo a propus c�, date fiind suficiente informații despre orbitele lor, acestea pot fi folosite drept ceas universal, care poate fi folosit pentru determinarea longitudinii. A lucrat la aceast� problem� din c�nd �n c�nd �n restul vieții sale; dar problemele practice erau grave. Metoda a fost aplicat� prima oar� cu succes de Giovanni Domenico Cassini �n 1681 și a fost utilizat� pe larg �n studii geografice terestre; aceast� metod�, de exemplu, a fost utilizat� și de Lewis și Clark. Pentru navigația pe mare, unde observațiile telescopice delicate erau mai dificile, problema longitudinii a impus �n cele din urm� un cronometru marin portabil, cum a fost cel al lui John Harrison.[necesit� citare]
- �n acest ultim an, orb complet, el a proiectat un regulator pentru un ceas cu pendul. Primul ceas cu pendul complet operațional a fost realizat de Christiaan Huygens �n anii 1650. Galilei a creat schițe ale diverselor invenții, cum ar fi o combinație dintre o lum�nare și o oglind� pentru a reflecta lumina �ntr-o cl�dire, un culeg�tor automat de roșii, un pieptene de buzunar care funcționa și ca tac�m, și ceea ce pare a fi un pix cu bil�.[necesit� citare]....

.....- Fizic�
- Galileo e Viviani, 1892, Tito Lessi
- Lucr�rile teoretice și experimentale ale lui Galileo �n ce privește mișcarea corpurilor, �mpreun� cu lucr�rile �n mare parte independente ale lui Kepler și Ren� Descartes, au fost precursoarele mecanicii clasice dezoltat� de Sir Isaac Newton.
- O biografie scris� de elevul lui Galileo Vincenzo Viviani afirma c� Galileo a dat drumul la bile din același material, dar de mase diferite din Turnul �nclinat de la Pisa pentru a demonstra c� durata c�derii este independent� de masa acestora.[83] Aceasta contrazicea �nv�ț�turile lui Aristotel: c� obiectele mai grele cad mai repede dec�t cele ușoare, direct proporțional cu greutatea lor.[84] Deși aceast� poveste a circulat mult pe cale oral�, Galileo �nsuși nu a �nregistrat un astfel de experiment, iar istoricii accept� �n general c� era doar un experiment imaginar care de fapt nu a avut loc.[85]
- �n Discorsi din 1638, personajul Salviati, considerat a fi purt�torul de cuv�nt al lui Galileo, susținea c� toate greut�țile inegale vor c�dea �n vid cu aceeași vitez� finit�. Aceasta fusese propus� �nt�i de Lucretius[86] și Simon Stevin.[87] Salviati susținea și c� se poate demonstra experimental prin comparația mișc�rii pendulelor �n aer cu greut�ți de plumb și plut� de greutate diferit� dar altfel similare.
- Galileo a propus c� un corp �n c�dere va c�dea uniform accelerat, at�ta vreme c�t rezistența mediului prin care cade r�m�ne neglijabil�, sau �n cazul limit� al c�derii sale prin vid.[88] El a și calculat legea cinematic� corect� pentru distanța parcurs� �n timpul unei acceler�ri uniforme �ncep�nd din repaus�și anume, c� este proporțional� cu p�tratul duratei de timp ( d ∝ t 2 ).[89] �n niciunul din cazuri, �ns�, descoperirile nu erau �ntru totul originale. Legea p�tratului timpului pentru variațiile uniform accelerate erau cunoscute deja lui Nicole Oresme �n secolul al XIV-lea,[90] și lui Domingo de Soto, �n al XVI-lea, a sugerat c� corpurile care cad printr-un mediu omogen vor fi uniform accelerate.[91] Galileo a exprimat legea p�tratului timpului folosind construcții geometrice și cuvinte cu sens matematic exact, conform standardelor vremii sale. (A r�mas �n sarcina altora s� reexprime legea �n termeni algebrici). El a concluzionat și c� obiectele �și p�streaz� viteza dac� nu acționeaz� nicio forț�adesea frecarea�asupra lor, contrazic�nd ipoteza aristotelian� general acceptat� c� obiectsle �ncetinesc pe cale �natural� și se opresc dac� nu acționeaz� nicio forț� asupra lor (idei filosofice legate de inerție fuseser� propuse și de Ibn al-Haytham cu c�teva secole �n urm�, ca și de Jean Buridan, și, dup� cum noteaz� Joseph Needham, Mo Tzu f�cuse o asemenea propunere cu mai multe secole �naintea celorlalți, dar aceasta a fost prima oar� c�nd a fost exprimat� matematic, verificat� experimental și introdus� ideea de forț� de frecare, o descoperire-cheie pentru validarea inerției). Principiul de Inerție al lui Galileo spunea: �Un corp care se mișc� pe o suprafaț� neted� va continua �n aceeași direcție cu vitez� constant� dac� nu este perturbat.� Acest principiu a fost incorporat �n legile lui Newton (prima lege).

- Galileo a susținut (incorect) și c� mișc�rile unui pendul au �ntotdeauna aceeași durat�, independent de amplitudine. Adic�, un pendul simplu este izocron. Legendele spun c� el a ajuns la aceasta concluzie privind mișc�rile candelabrului de bronz din catedrala din Pisa, folosind pulsul s�u pentru a o cronometra. Totuși, se pare c� nu a f�cut niciun experiment deoarece aceasta este adev�rat� doar pentru pendul�ri infinitezimale, așa cum a descoperit Christian Huygens. Fiul lui Galileo, Vincenzo, a schițat un ceas bazat pe teoriile tat�lui s�u �n 1642. Ceasul nu a fost cibstruit și, din cazua pendul�rilor mari cerute de construcția sa, n-ar fi fost un ceas bun.
- �n 1638 Galileo a descris o metod� experimental� de m�surare a vitezei luminii aranj�nd ca doi observatori, fiecare av�nd felinare cu obloane, s� se urm�reasc� unul pe cel�lalt de la o anumit� distanț�. Primul observator deschide obloanele felinarului s�u și al doilea, la vederea luminii, deschide imediat obloanele felinarului s�u. Timpul dintre deschiderea obloanelor primului felinar și observarea luminii celui de-al doilea indic� timpul parcurs de lumin� dus-�ntors �ntre cei doi observatori. Galileo a ar�tat c� atunci c�nd a �ncercat aceasta pe distanțe mai mici de o mil�, nu a reușit s� determine dac� lumina apare instantaneu.[92] �ntre moartea lui Galileo și anul 1667, membrii Accademia del Cimento din Florența au repeatat experimentul pe o distanț� de aproximativ o mil� și au obținut un rezultat la fel de neconcludent.[93]
- Galileo este și unul dintre primii care au �nțeles noțiunea de frecvenț� a sunetului. Zg�riind o dalt� cu diverse viteze, el a f�cut leg�tura �ntre �n�lțimea sunetului produs și distanța �ntre șanțurile de pe dalt�, m�sur� a lungimii de und� și deci a frecvenței.
- �n 1632, �n Dialog Galileo a prezentat o teorie fizic� ce și-a propus s� explice mareele, pe baza mișc�rii P�m�ntului. Dac� ar fi fost corect�, aceast� teorie ar fi fost un argument puternic pentru realitatea mișc�rii P�m�ntului. De fapt, titlul original al c�rții o descria ca un dialog despre maree; referirile la maree au fost eliminate prin ordinul Inchiziției. Teoria sa a dat primele informații despre importanța formei fundului oceanic pentru dimensiunea și temporizarea mareelor; el a observat corect, de exemplu, mareele neglijabile din mijlocul coastei M�rii Adriatice prin comparație cu cele de la capete. Ca explicație privind cauza mareelor, �ns�, teoria sa era departe de realitate. Kepler și alții au asociat �n mod corect Luna cu o influenț� asupra mareelor, pe baza datelor empirice; o teorie fizic� complet� a mareelor a fost disponibil�, �ns�, doar dup� Newton.
- Galileo a avansat principiul de baz� al relativit�ții, acela c� legile fizicii sunt aceleași �n orice sistem �n mișcare rectilinie uniform�, indiferent de viteza sau direcția sa. Deci, nu exist� mișcare absolut� și nici repaus absolut. Acest principiu a furnizat contextul de baz� al legilor mișc�rii ale lui Newton și joac� un rol central �n teoria relativit�ții restr�nse a lui Einstein.
- Matematic�
- Deși aplicațiile matematice ale lui Galileo �n fizica experimental� erau inovatoare, metodele sale matematice erau cele standard ale vremii. Analizele și demonstrațiile se bazau pe teoria eudoxian� a proporțiilor, așa cum era ea prezentat� �n a cincea carte a Elementelor lui Euclid. Aceast� teorie ap�ruse doar cu un secol �n urm�, datorit� traducerilor precise ale lui Tartaglia și ale altora; dar p�n� la sf�rșitul vieții lui Galileo ea fusese deja dep�șit� de metodele algebrice ale lui Descartes.
- Galileo a produs o lucrare original� și chiar profetic� �n matematic�: Paradoxul lui Galileo, care arat� c� exist� tot at�tea p�trate perfecte c�te sunt și numere �ntregi, deși majoritatea numerelor nu sunt p�trate perfecte. Asemenea aparente contradicții au fost explicate dup� 250 de ani �n lucr�rile lui Georg Cantor.

- Psalmul 93:1 și 96:10 (�n creștinismul occidental), precum și Cronici 16:30 includ (�n funcție de traducere) un text ce afirm� c� �lumea este �nt�rit�, și nu se clatin�. �n traducerea lui Cornilescu a bibliei catolice, Psalm:104:5 spune �Tu ai așezat p�m�ntul pe temeliile lui, și niciodat� nu se va cl�tina�. Mai mult, Eclesiastul 1:5 spune c� �Soarele r�sare, apune și alearg� spre locul de unde r�sare din nou.� etc.[94]
- Galileo a ap�rat heliocentrismul, și a susținut c� nu este contrar acestor pasaje din Scriptur�. El a adoptat poziția lui Augustin asupra Scripturii: c� nu trebuie luat fiecare pasaj literal, mai ales c�nd respectiva scriptur� este o carte de poezii și c�ntece, și nu o carte de instrucțiuni asupra istoriei. Cei ce au scris Scriptura au f�cut-o din perspectiva lumii terestre, și din acel punct de vedere Soarele r�sare și apune.
- P�n� �n 1616, atacurile �ndreptate �mpotriva ideilor lui Copernic ajunseser� la un maxim, iar Galileo a mers la Roma s� �ncerce s� conving� autorit�țile Bisericii s� nu le interzic�. �n cele din urm�, Cardinalul Bellarmine, acțion�nd dup� directivele Inchiziției, i-a dat un ordin s� nu mai �susțin� sau s� apere� ideea c� P�m�ntul se mișc� iar Soarele st� nemișcat �n centru. Acest decret nu l-a �mpiedicat pe Galileo s� discute ipoteza heliocentrismului (p�str�nd o fațad� de separare �ntre științ� și biseric�). �n urm�torii c�țiva ani, Galileo s-a ținut departe de controvers�. El și-a reluat proiectul de a scrie o carte despre acest subiect, �ncurajat fiind de alegerea Cardinalului Barberini ca pap�, sub numele de Urban al VIII-lea �n 1623. Barberini era un prieten și admirator al lui Galileo, și se opusese condamn�rii lui Galileo �n 1616. Cartea, Dialog despre cele dou� sisteme principale ale lumii, a fost publicat� �n 1632, cu autorizație oficial� de la Inchiziție și cu permisiunea Papei.
- Papa Urban al VIII-lea personal i-a cerut lui Galileo s� dea argumente pentru și �mpotriva heliocentrismului �n cartea sa, și s� aib� grij� s� nu susțin� heliocentrismul. O alt� cerere a sa a fost ca propriile sale idei �n aceast� privinț� s� fie incluse �n cartea lui Galileo. Doar ultima dintre aceste cereri a fost �ndeplinit� de Galileo. Deliberat sau �nt�mpl�tor, Simplicio, ap�r�torul ideilor geocentrice aristoteliene din Dialog despre cele dou� sisteme principale ale lumii, a fost adesea prins �n propriile erori logice și uneori a p�rut a fi un prost. �ntr-adev�r, deși Galileo spunea �n prefața c�rții sale c� personajul este denumit dup� un faimos filosof aristotelian (Simplicius �n latin�, Simplicio �n italian�), numele �Simplicio� �n italian� are și conotația de �om cu g�ndire simpl�.[95] Aceast� prezentare a lui Simplicio a f�cut ca Dialog despre cele dou� sisteme principale ale lumii s� par� o carte ce susține un punct de vedere: un atac �mpotriva geocentrismului aristotelian și o ap�rare a teoriei copernicane. Din p�cate pentru relația lui cu Papa, Galileo a pus cuvintele lui Urban al VIII-lea �n gura lui Simplicio. Majoritatea istoricilor sunt de acord c� Galileo nu a acționat din r�utate și a fost luat prin surprindere de reacțiile pe care le-a �nt�mpinat cartea.[96] Totuși, Papa nu a luat ușor nici ceea ce b�nuia a fi o ironie public� la adresa sa și nici susținerea ideilor copernicane. Galileo și-a �nstr�inat astfel unul dintre cei mai mari și mai puternici susțin�tori, Papa, și a fost chemat la Roma s�-și apere scrierile.
- Cu pierderea multor dintre susțin�torii s�i de la Roma din cauza Dialogului despre cele dou� sisteme principale ale lumii, lui Galileo a fost convocat �n fața unui tribunal �n 1633, acuzat fiind de erezie. Sentința Inchiziției a constat din trei p�rți esențiale:
- Galileo a fost g�sit �vehement suspect de erezie�, și anume de a fi susținut opinia c� Soarele st� nemișcat �n centrul universului și c� P�m�ntul nu se afl� �n centru și se mișc�, și c� se poate susține și ap�ra p�rerea ca probabil� dup� ce a fost g�sit� a fi contrar� Sfintei Scripturi. I s-a cerut s� �abjure, blesteme și s� deteste� aceste opinii.[97]
- S-a ordonat �ncarcerarea sa; sentința a fost ulterior comutat� �n arest la domiciliu.
- Dialogul a fost interzis; și, �ntr-o acțiune neanunțat� la proces, publicarea oric�rei lucr�ri a sa a fost interzis�, inclusiv oricare pe care ar mai fi scris-o �n viitor.[98]
-
- Conform legendelor populare, dup� ce a retractat teoria sa c� P�m�ntul se mișc� �n jurul Soarelui, Galileo ar fi murmurat fraza rebel� Și totuși, se mișc�!, dar nu exist� dovezi c� el ar fi spus ceva asem�n�tor. Prima relatare a legendei dateaz� de la un secol dup� moartea sa.[99]
- Dup� o perioad� petrecut� cu Ascanio Piccolomini (arhiepiscop de Siena), lui Galileo i s-a permis s� se �ntoarc� �n vila sa de la Arcetri de l�ng� Florența, unde și-a petrecut restul vieții �n arest la domiciliu și unde la un moment dat a orbit. C�nd era �n arest la domiciliu, Galileo și-a dedicat timpul uneia dintre cele mai reușite lucr�ri ale sale, Dou� noi științe. Aici, el a rezumat lucr�rile sale efectuate cu aproximativ patruzeci de ani �n urm�, despre cele dou� științe denumite ast�zi cinematic� și rezistența materialelor. Ca rezultat al acestei lucr�ri, Galileo este adesea intitulat �p�rintele fizicii moderne�.
- Galileo a murit la 8 ianuarie 1642 la v�rsta de 77 de ani. Marele Duce al Toscanei, Ferdinando al II-lea, a dorit s�-l �nmorm�nteze �n Basilica di Santa Croce, l�ng� mormintele tat�lui s�u și ale str�moșilor s�i, și s� ridice un mausoleu de marmur� �n memoria sa.[100] S-a renunțat, �ns�, la aceste planuri dup� ce Papa Urban al VIII-lea și nepotul s�u, Cardinalul Francesco Barberini, au protestat.[101] El a fost �ngropat �ntr-o mic� �nc�pere de l�ng� capela ucenicilor la cap�tul unui coridor de la transeptul de sud al basilicii la sacristie.[102] El a fost re�nhumat �n basilic� �n 1737 dup� ce s-a construit acolo un monument �n memoria sa.[103]
- Interdicția Inchiziției asupra retip�ririi lucr�rilor lui Galileo a fost ridicat� �n 1718 c�nd s-a acordat permisiunea de a publica o ediție a lucr�rilor sale (cu excepția0 Dialogului) la Florența.[104] �n 1741 Papa Benedict al XIV-lea a autorizat publicarea unei ediții a lucr�rilor științifice complete ale lui Galileo[105] inclusiv a unei versiuni ușor cenzurate a Dialogului.[106] �n 1758 interdicția general� �mpotriva lucr�rilor ce susțineau heliocentrismul a fost ridicat�, dar interdicțiile specifice asupra versiunilor necenzurate ale Dialogului și ale lucr�rii De Revolutionibus a lui Copernic au r�mas �n vigoare.[107] Toate urmele de opoziție oficial� faț� de heliocentrism din partea Bisericii au disp�rut �n 1835 c�nd aceste lucr�ri au fost �n cele din urm� eliminate din Index.[108]
- �n 1939, Papa Pius al XII-lea, �n primul s�u discurs �n fața Academiei Pontificale de Științe, ținut la c�teva luni dup� alegerea sa ca Pap�, l-a descris pe Galileo ca pe unul dintre �cei mai cutez�tori eroi ai cercet�rii ... nu s-a temut de piedici și de riscuri pe calea sa, n-a avut firc� nici monumentele funeste�[109] Consilierul s�u de 40 years, Profesorul Robert Leiber scria: �Pius al XII-lea a fost foarte atent s� nu �nchid� prematur nicio uș� (�n fața științei). A tratat cu mult� seriozitate acest aspect și a regretat ce s-a �nt�mplat �n cazul lui Galileo.�[110]
- La 15 februarie 1990, �ntr-un discurs ținut la Universitatea Sapienza din Roma,[111] Cardinalul Ratzinger (ulterior devenit Papa Benedict al XVI-lea) a citat c�teva p�reri actuale asupra chestiunii Galileo ca alc�tuind ceea ce el numea �un caz simptomatic ce ne permite s� vedem c�t de profund� este ast�zi �ndoiala faț� de era modern�, tehnologie și științ�.�[112] Unele din ideile pe care le cita erau cele ale filosofului Paul Feyerabend, pe care l-a citat: �Biserica �n vremea lui Galileo st�tea mult mai aproape de rațiune dec�t Galileo �nsuși, și ea lua �n considerație și consecințele etice și sociale ale �nv�ț�turilor lui Galileo. Verdictul s�u �mpotriva lui Galileo a fost rațional și just iar revizuirea acestui verdict se poate justifica doar pe temeiul a ceea ce este oportun din punct de vedere politic.�[113] Cardinalul nu a indicat clar dac� era sau nu de acord cu afirmațiile lui Feyerabend. El a spus, �ns�: �Ar fi o prostie s� construim o apologetic� impulsiv� pe baza acestor p�reri.�[112]
- La 31 octombrie 1992, Papa Ioan Paul al II-lea și-a exprimat regretul pentru felul �n care a fost tratat cazul Galileo, și a emis o declarație prin care recunoștea erorile comise de tribunalul bisericesc care a judecat pozițiile științifice ale lui Galileo Galilei, ca rezultat al unui studiu efectuat de Consiliul Pontifical pentru Cultur�.[114][115] �n martie 2008, Vaticanul a propus completarea reabilit�rii lui Galileo ridic�ndu-i o statuie �n interiorul zidurilor Vaticanului.[116] �n luna decembrie a aceluiași an, �n timpul evenimentelor ce au marcat a 400-a aniversare a primelor observații telescopice ale lui Galileo, Papa Benedict al XVI-lea i-a l�udat contribuțiile aduse astronomiei.[117]

- Primele lucr�ri ale lui Galileo descriu instrumente științifice și printre ele se num�r� tratatul din 1586 intitulat Mica balanț� (La Billancetta) care descrie o balanț� precis� pentru c�nt�rit obiecte �n aer sau �n ap�[118] și manualul tip�rit �n 1606 Le Operazioni del Compasso Geometrico et Militare despre funcționarea unei busole militare și geometrice.[119]
- Primele sale lucr�ri �n domeniul dinamicii, știința mișc�rii și mecanic� au fost De Motu (Despre mișcare) publicat� �n 1590 la Pisa și Le Meccaniche (Mecanicile) publicat la Padova �n preajma lui 1600. Prima s-a bazat pe dinamica fluidelor aristotelian-arhimedean� și susținea c� viteza c�derii gravitaționale �ntr-un mediu fluid este proporțional� cu excesul de greutate specific� a corpului peste cea a mediului, pe c�nd �n vid corpurile cad cu viteze proporționale cu greut�țile lor specifice. Lucrarea subscria dinamicii impulsului Hipparchan-Philoponan� �n care impulsul se disip� singur și c�derea liber� �n vid are o vitez� terminal� esențial� conform greut�ții specifice dup� o perioad� de accelerare.
- Mesagerul �nstelat (Sidereus Nuncius) din 1610 a fost primul tratat științific publicat realizat pe baza unor observații efectuate prin telescop. �n el, Galileo a ar�tat urm�toarele descoperiri:
- lunile galileene;
- �ncrețirea suprafeței Lunii;
- existența unui mare num�r de stele invizibile cu ochiul liber, mai ales a celor responsabile pentru felul cum apare Calea Lactee;
- diferențele dintre aparența planetelor și cea a stelelor fixe�ultimele apar ca discuri mici, iar ultimele apar ca puncte de lumina nem�rite.
- Galileo a publicat o descriere a petelor solare �n 1613 sub titlul Scrisori despre petele solare[120] �n care a sugerat c� Soarele și cerurile sunt coruptibile. �Scrisorile despre petele solare� au relatat și observațiile sale telescopice din 1610 despre fazele lui Venus, și descoperirea ciudatelor �alungiri� ale lui Saturn și a și mai ciudatei lor dispariții. �n 1615 Galileo a preg�tit un manuscris intitulat Scrisoare Marii Ducese Christina care nu a fost tip�rit dec�t dup� 1636. Aceast� scrisoare era o versiune revizuit� a Scrisorii c�tre Castelli, care a fost denunțat� de Inchiziție pentru c� susținea copernicanismul ca adev�rat și consistent cu Scriptura.[121] �n 1616, dup� ordinul Inchiziției de a nu mai susține sau ap�ra poziția copernican�, Galileo a scris Discurs despre fluxul și refluxul m�rii (Discorso sul flusso e il reflusso del mare) pe baza unui model copernican al P�m�ntului, sub forma unei scrisori personale adresate Cardinalului Orsini.[122] �n 1619, Mario Guiducci, un elev al lui Galileo, a publicat un curs scris de Galileo sub titlul Discurs despre comete (Discorso Delle Comete), �n care contrazicea interpretarea iezuit� a cometelor.[123]
- �n 1623, Galileo a publicat Il Saggiatore, �n care a atacat teoriile bazate pe autoritatea lui Aristotel și a promovat experimentul și formularea matematic� a ideilor științifice. Cartea a avut mare succes și a g�sit suport la nivel �nalt �n r�ndurile Bisericii Catolice.[124] �n urma succesului acestei c�rți, Galileo a publicat Dialog despre cele dou� sisteme principale ale lumii (Dialogo sopra i due massimi sistemi del mondo) �n 1632. Deși a avut grij� s� respecte instrucțiunile din 1616 aleInchiziției, argumentele din carte �n favoarea unei teorii copernicane și a unui model negeocentric al sistemului solar au dus la judecarea lui Galileo și la interdicția public�rii lucr�rilor sale. �n ciuda interdicției, Galileo și-a publicat Discursurile și demonstrațiile matematice legate de dou� noi științe (Discorsi e Dimostrazioni Matematiche, intorno a due nuove scienze) �n 1638 �n Olanda, �n afara jurisdicției Inchiziției.
- Mica balanț� (1586)
- Despre mișcare (1590) [125]
- Mecanica (c1600)
- Mesagerul �nstelat (1610; �n latin� Sidereus Nuncius)
- Scrisori despre petele solare (1613)
- Scrisoare c�tre Marea Duces� Christina (1615; publicat� �n 1636)
- Discurs desore fluxul și refluxul m�rilor (1616; �n italian�, Discorso del flusso e reflusso del mare)
- Discurs despre comete (1619; �n italian�, Discorso Delle Comete)
- Il Saggiatore (1623)
- Dialog despre cele dou� sisteme principale ale lumii (1632; �n italian� Dialogo dei due massimi sistemi del mondo)
- Discursuri și demonstrații matematice legate de dou� noi științe (1638; �n italian�, Discorsi e Dimostrazioni Matematiche, intorno a due nuove scienze)
- Moștenirea
- Descoperirile astronomice ale lui Galileo și cercet�rile sale asupra teoriei copernicane au l�sat o moștenire durabil� ce conține categorisirea celor patru sateliți ai lui Jupiter descoperiți de Galileo (Io, Europa, Ganymede și Callisto) denumiți lunile galileene. Alte proiecte, principii și noțiuni științifice sunt numite dup� Galileo, printre care nava spațial� Galileo,[126] prima nav� care a intrat pe orbita lui Jupiter, sistemul de navigație prin satelit Galileo, transformarea �ntre dou� sisteme inerțiale din mecanica clasic� denumit� transformare galilean� și unitatea de m�sur� Gal, cunoscut� uneori sub numele de Galileo și care este o unitate non-SI pentru accelerație.
- �n parte pentru c� 2009 este al patrulea centenar al primei observații astronomice realizat� de Galileo cu telescopul, Națiunile Unite l-au intitulat Anul Internațional al Astronomiei.[127]
- Dramaturgul german din secolul al XX-lea Bertolt Brecht a dramatizat biografia lui Galileo �n piesa sa Viața lui Galileo (1943). O adaptare cinematografic� intitulat� Galileo a fost lansat� �n 1975.
- Galileo Galilei a fost ales ca principal motiv al unei monede de colecție de mare valoare: moneda comemorativ� de 25 de euro a Anului Internațional al Astronomiei, b�tut� �n 2009. Moneda aniverseaz� 400 de ani de la inventarea telescopului lui Galileo. Pe faț� apare o porțiune a portretului lui Galileo și un telescop. Pe verso apare unul dintre primele sale desene ale suprafeței Lunii.....
- Ei ti=a placut povestea lui Galileo? Puteam sa-ti spun si mai multe dar vredeam ca te voi plictisi.
- Mara! Iauite a adormit...Poate cele cu electricitate o so tina treaza...

Ce mai faceti copii?...V-ati trezit? Pe baricade...Si dai si lupta ....

De la: Marin56, la data 2011-07-15 09:09:57Ce mai faceti copii?...V-ati trezit? Pe baricade...Si dai si lupta ....

A inceput luptra de aparare!...................impotriva soarelui!................lupte grele pe toate fronturile................

Da asa e . Caldura mare Moncher... Nici nu mai am curaj sa ies din casa. Si tocmai acum cand am atat treaba.... Da o las pe Luni ...


20.
- Mai lasat sa dorm `purcelusule`, ma dezmierda ea.
- ``Opa, oare ce mai urmeaza?`` , reflectai eu.
- Poi am vazut ca ai adormit si te-am lasat in pace.
- Poi daca povesteai asa de frumos, am adormit. Azi ce imi mai spui
- Azi vreau sa intru in subiect. O sa spun despre unii din cei mai mari cercetataori la partea electrica, si nu numai. Dar nu inainte de a face niste cafele.
- Vad ca ti-ai intrat in atributiuni...
Vazand ca Mara mai vrea sa leneveasca, in pat , ma hotarii sa ma dau jos din pat. Pe cand ma indreptai spre bucatarie, Mara mai apuca sa arunce cu o perna in mine. ``Iar a re chef de artag`` , zisei in sinea mea. Azi trebuie s-o ``electrocutez`` Fac cafelele si iau si o sticla de ceva `tare`. Vin cu ele in sufragerie. Intre timp Mara disparuse. Le pun jos pe masa. Ma intorc si o vad pe Mara in prag asa cum este ea de obicei. Era si cu perna in mana, cea pe care o aruncase mai inainte in mine , sau poate era alta...Incerc sa atac primul.:
- Da noi mai si mancam azi? M-am uitat in dulap si nu erau decat doua felii de paine.
- Da ce trebuie atata paine? imi zise ea ironic.
- Asai, doar povestile tin de foame....
- Dupa ce imi beau cafeluta o sa ma reped in piata sau la magazinul de alaturi si o sa cumpar cate ceva. Tu in lipsa mea te duci si tai lemne.
- Iar? Facui eu speriat. Iar ma apuca iernia...
- lasa ca am vazut ca te prefaci. La mine nu tine.
- Cred ca nici daca m-ai vedea mort nu mai crede.
- Mai ales ! zise ea zambind. Doar singur ai spus ca nu poti sa mori oricat ai fi incercat...
- Da , dar cred ca pana aici mi-a fost . Tu chiar ai sa ma omori. Nu de alta dar as muri cu regret ca nu mi-as mai vedea planeta natala...poate intr-o zi...o veni si ziua asta.
Ne sorbiram cafelutele, in liniste. Dupa ce terminaram, eu deja eram in drum spre magazie. Iesi si ea si ma ajunse din urma. Se apropie de mine si ma saruta cu drag. Dupa cateva minute, se indrepta spre poarta, zicand:
- Asta asa ca sa ai energie la taiat lemne.
- Energie zisei eu , uitanduma pentru o clipa la inel, si mi se paru ca ,iar pentru o clipa acesta sclipi. Cred ca am iar vedenii, zisei eu intrand in magazie, in timp ce poarta cu un scartait prelung, ma vesti ca Mara plecase. Ma apucai de niste butuci care mi se parura mai usori. In cateva minute disparura. Mai incercai inca vreo doi mai dificili. Pana la urma si acestia stateau la picioarele mele. Cand facui cateva brate bune, ma aplecai cu grija, si pusei lemne in brate pana in varf. Ma sculai cu oarecare greutate , si ma indreptai catre intrarea in casa. In timp ce ajunsei in fata treptelor, cineva ma striga de pe strada, care se oprise in fata portii. Eu cum eram cu lemnele in brate, ma intorc incet cu fata spre poarta sa vad cine e. Un barbat bine cam de 40-45 de ani se oprise la poarta si se uita curios vazandu-ma pe mine.
- Ma scuzati fac eu . Sa scap de astea si vin indata. Intrai si rasturnai lemnele, care cazura cu zgomot in fata sobei. Ma intorc la personajul meu misterios. Cobor scarile si ma indrept catre poarta.
- Buna ziua , face strainul.
- Buna ziua , fac si eu.
- Esti noul prieten al doamnei, face el.
- Noul...? Fac eu nedumerit.
- Poi da noul. Ca nu te-am mai vazut pe aici. Cine sunteti?
- Ei in privinta mea este o poveste lunga. Oricum nu m-ai crede.
- Incearca-ma , ma provoca acesta.
- Sa stiti domnule , ca nu pare ce credeti dumneavoastra. Eu eram numai in trecere aici. Doamna m-a rugat...
Nu stiu cum s-ar fi terminat aceasta discutie, daca nu ar fi aparut Mara. Aceasta vazandu-l pe tip la poarta grabi pasii.
- Ce vrei cu domnul? Nu-l necaji, Peter. E prietenul meu. Imi pare rau dar gata! S-a terminat.
Si zicand acestea trecu pe langa el ca o furtuna si deschise poarta, dupa care o inchise tot asa de repede, cu zgomot in urma lui. Se indrepta grabita in casa , in timp ce eu ramasei prostit , uitandu-ma cand la unul cand la celalalt. In final bolborosesc , ceva ,ce s-ar spune ca s-ar chema scuze, si dispar si eu inauntru.
- Cine era draga asta ? Si ce voia?
- Ei era Peter, prima mea dragoste. Dar nu prezenta incredere. Ca era mitocan si fara maniere...O sa spun si de el odata. Dar intai termina povestea ta.
Se dezbraca si se pregati de bucatarie. Eu intrai cam cu sfiala si ma pusei pe un scaun. Ce stai ajuta-ma, face ea, punandu-mi in fata cateva kg de cartofi. Curata cativa si ii facem prajiti si cu slata de rosii...
Ma apucai nu cu prea multa convingere. Gandul imi era la personajul de la poarta. In mintea mea incepuse sa aiba loc lupte. Deci avusese si cu el o relatie, gandii eu simtind ca ma roade gelozia. Nu fi prost e doar o aventura cum ai mai avut E ceva trecator. De unde stii ca e trecator? , Nu ma lasam eu. Nu fi prost femei ca ea sunt multe in lumea asta, zicea prima mea jumatate. Da, dar nu e ca ea , nu ma lasam eu, cealalalta jumatate. In final a invins jumatatea mea. M-am prostit de tot... cu oamenii astia...Vazand ca tac , Mara incerca sa ma abata de la gandurile mele.
- Nu ai de ce sa-ti faci griji in privinta lui Peter...Nu o sa ne mai deranjeze...
In final vazui ca reusii si sa termin, parca mai repede, de curatat cartofii. Ii taiai si ii pregatii pentru tigaie. Ea ii lua si dupa ce ii puse intr-o tigaie cu ulei incins, acestia sfaraira indelung. Un capac pus deasupra lor , facu ca sa reduca zgomotul produs de ei. In asteptarea cartofiilor ma napadira alte ganduri.
- Dute si aprinde focul , ce stai ? Pana se fac cartofii se incalzeste si in camera.
Ma execut. Ma dusei si aprinsei focul. Flacarile jucause , de un galben portocaliu , aprinse in cele din urma lemnele proaspat taiate de mine. Ma asezai intr-un fotoliu in asteptarea cartofilor. Ca sa mai treaca vremea imi turnai un paharel de `tarie` , cred ca coniac, si il dadui peste cap. Dupa o jumatate de ora intra si cartofii , impreuna cu Mara, in sufragerie. Dupa ce pregatii masa , ne asternem pe mancat. Nu stiu de ce , dar parca imi cam pierise pofta de mancare. Ma uitam la ea. Nici ea nu prea se omora cu mancatul. In sfarsit terminam. Sau cel putin asa credeam eu.
- Ei acu povestea, face ea. Ai mancat ! Sa-ti fie de bine.
Da fac eu in gand, cred ca daca as povesti o sa mai uit acel incident penibil. Si ma apucai de povestit:
- Azi o sa zic despre Volta. Alessandro Volta.. El a fost printre putinii vizati de noi, in nerabdarea noastra de a vedea daca ce descoperise el , sau altii era bun si pentru inelele noastre. Dar aveam sa constat cu desnadejdie ca nici inventia lui , ca si ale celorlati nu se ridicau la cerintele noastre. Erau doar la inceput. Mai aveam de asteptat inca multi ani de acu incolo....
- Alessandro Volta (n.18 februarie 1745, Como, Italia - d.5 martie 1827, Camnago l�ng� Como), fizician italian, a inventat pila electric�, iar numele s�u a fost dat unit��ii de tensiune electric� (volt).
- Alessandro Volta s-a n�scut �n ora�ul italian Como, �ntr-o familie nobil�. A studiat �n �colile publice din ora�ul s�u, intr�nd apoi, �n 1758, la colegiul iezuit. De la v�rsta de 14 ani �ncepe s� fie atras de �tiin�� �i refuz� s� urmeze cariera bisericeasc�, o tradi�ie �n familia sa. �n anul 1769 public� prima sa lucrare despre electricitate (un subiect �tiin�ific "la mod�" �n vremea sa) - De vi attractiva ignis electrici - care atrage aten�ia asupra sa �i �l ajut� s� ob�in� postul de profesor de fizic� la liceul din Como, unde a activat �ntre anii 1774-1779.�n paralel cu activitatea de profesor, Volta �i continu� studiile �i experimentele, devenind cunoscut �n domeniu, iar �n anul 1779 ob�ine numirea �n func�ia de profesor la Universitatea din Pavia, unde �i continu� munca �n domeniul electricit��ii �i face o serie de inven�ii revolu�ionare, care �i aduc importante distinc�ii, printre care medalia Copley (1791) a Royal Society din Londra al c�rui membru era, Legiunea de onoare �i altele.
- �n anul 1801, Napoleon �l invit� la Paris �i �i acord� statutul de membru al Institut de France �i �l nume�te conte, iar mai t�rziu senator al Lombardiei, �n 1810. Cea mai mare onoare a primit-o din partea comunit��ii oamenilor de �tiin��, care, �n cinstea lui, au numit unitatea de m�sur� pentru for�a electromotoare �i poten�ialul electric � "volt".
- Contribu�ia sa �n domeniul fizicii �i al electricit��ii �n special a fost deosebit de important�, fiind punctul de plecare pentru numeroase cercet�ri �i descoperiri ulterioare. A f�cut cercet�ri �i �n domeniile chimiei (�n 1778 a fost primul savant care a izolat metanul, principalul constituent al gazului natural), meteorologiei (a inventat electrometrul, instrument de m�surare a electricit��ii atmosferice).
- Inven�ii
- electroforul (un instrument pentru acumularea de electricitate static� � care st� la baza condensatoarelor utilizate �i astazi) (1774 )
- electroscopul (un instrument care permite eviden�ierea diferen�elor de poten�ial) (1775)
- prima baterie electric� din istorie, a�a-numita "pil� voltaic�" - "str�mo�ul" bateriilor electrice, ce permitea transformarea energiei chimice �n energie electric�. (1800)
- Pila voltaic�
- Aceast� inven�ie const� dintr-o coloan� vertical� compus� dintr-o succesiune de 1 disc de cupru/1 disc de h�rtie �mbibat� �n solu�ie salin�/1 disc de zinc. La extremit��ile coloanei era ata�at c�te un fir metalic �ntre care se producea un curent electric continuu de joas� intensitate.
- Volta descria inven�ia sa ca un "organ electric", similar celui al pe�telui-torpil�. La originea inven�iei se afl� teoria "electricit��ii animale" �i experien�ele asupra broa�telor ale altui fizician italian, Luigi Galvani. Galvani a studiat la �nceput teologia, ulterior medicina, �ntre anii 1762-1775 fiind �ns� profesor de medicin� la catedra de anatomie din Bologna. Succesul operei sale �De renibus atque urethris volatilium� l-a determinat s� se ocupe cu studiul fiziologiei p�s�rilor �i a instrumentelor pentru auz.
- Pila voltaic� marcheaz� o epoc� �n teoria fizicii, ca �i �n aplica�iile �tiintei puse �n slujba omenirii. Aceasta a permis realizarea electrolizei apei (descompunerea apei �n oxigen �i hidrogen pure cu ajutorul curentului electric continuu furnizat de pila voltaic�) de c�tre A. Carlisle �i W. Nicholson �n 1800, apoi a separ�rii sodiului(Na) �i potasiului (K) din s�rurile lor, de c�tre Sir Humphry Davy �n 1807, �i �n sf�r�it a descoperirii efectului magnetic al curentului electric de c�tre Oersted �n 1820.
-
- Georges Leclanch� a inventat �i brevetat bateria lui, celula Leclanch�, �n 1866. Bateria con�inea o solu�ie de efectuarea ( electrolit ) de clorur� de amoniu , un catod (polul negativ) de carbon , o depolarizer de dioxid de mangan , �i un anod (polul pozitiv) de zinc . Chimia acestei celule a fost mai t�rziu adaptat cu succes la fabricarea de celule uscate .

- Formularul original al celulei folosit e un vas poros. Acest lucru a dat o rezistenta relativ mare intern� �i a suferit diverse modific�ri. Acestea au inclus "celula bloc aglomerat" �i "celula de sac".
- Celula de oala poroasa. �n celula lui original� Leclanch� depolarizer, care consta din dioxid de mangan zdrobit, ce a fost ambalat �ntr-o oal� poroasa, si o tija de carbune care a fost introdusa, pentru a ac�iona �n calitate de anod. Katodul care a fost o baghet� de zinc, a fost scufundata , �mpreun� cu sacul , �ntr-o solu�ie de clorur� de amoniu. Solu�ia lichid� a ac�ionat ca electrolit, p�trunzand prin sacul poros pentru a lua contact cu catodul.
- In 1871 Leclanch� renun�a cu oala poroase �i a �nlocuit-o cu o pereche de "blocuri de aglomerat", ata�at la placa de carbon de benzi de cauciuc. Aceste blocuri au fost f�cute prin amestecarea dioxidului de mangan cu agen�i de legare �i ap�s�nd amestecul �n forme.
- �n aceast� celul� potul poros a fost �nlocuit cu un ambalaj de p�nz� sau de p�nz� de sac. �n plus, tija de zinc a fost �nlocuit de un cilindru de zinc pentru a ob�ine o suprafa�� mai mare. Ea a avut o rezisten��interna mai mic� dec�t , oricare dintre cele de mai sus (poros �i aglomerat).
- Proces chimic care produce energie electric� �ntr-o celul� Leclanch� �ncepe atunci c�nd atomii de zinc de pe suprafa�a de anodului se oxideaz� , adic� renun�� at�t la electronii lor de a deveni pozitiv perceput- ioni . Deoarece ionii de zinc se �ndep�rteaz� de la anod, lasand electronii lor pe suprafa�a sa, anod devine mai negativ dec�t catodul. Atunci c�nd celula este conectata �ntr-o circuit electric , extern , electronii �n exces de la anodul de zinc circula prin circuitul de la tija de carbon, miscarea electronilor , dand curentul electric.curent electric .
- �n cazul �n care introduce�i tija, electronii se combina cu dioxid de mangan �i ap�, care reac�ioneaz� unul cu altul pentru a produce oxid de mangan si ionii negativi de hidroxid. Aceasta este �nso�it� de o reac�ie secundar�, �n care ionii negativi de hidroxid reac�ioneaz� cu ionii de amoniu pozitive �n electrolit clorura de amoniu pentru a produce molecule de amoniac �i ap�.
- Zn (e) + 2 MNO 2 litera (s) + 2 NH 4 Cl (aq) → ZnCl 2 + Mn 2 O 3 (e) + 2 NH 3 (aq) + H 2 O
- For�a electromotoare (EMF) produs de o celula Leclanche este de obicei �n jurul valorii de 1.5 vol�i cu o rezisten�� de mai multi ohmi �n cazul �n care este utilizat un vas poros. Ea a avut utilizare extinsa �n telegrafie , de semnalizare,, clopote electrice �i aplica�ii similare �n cazul de circulatie intermitenta, a fost necesar� �i a fost de dorit ca o baterie, ar trebui s� impun� pu�in� �ntre�inere.
- Bateria Leclanch� (sau celul� umed astfel cum a fost men�ionat) a fost precursor al moderne uscat celula zinc-carbon acumulator .
- Galvani a studiat la �nceput teologia, ulterior medicina, �ntre anii 1762-1775 fiind �ns� profesor de medicin� la catedra de anatomie din Bologna. Succesul operei sale �De renibus atque urethris volatilium� l-a determinat s� se ocupe cu studiul fiziologiei p�s�rilor �i a instrumentelor pentru auz.Printr-o �nt�mplare a descoperit la 6 noiembrie 1780 procedeul de galvanizare, procedeu care �i va purta mai t�rziu numele.Galvani a observat fenomenul de contrac�ie a mu�chilor scheletici de la piciorul de broasc� la o excitare cu un curent electric. Prin aceast� descoperire, el a pus bazele pentru cercet�rile ulterioare ale electrochimismului celular.De asemenea dup� Galvani sunt numite elementele galvanice care produc curentul electrostatic din baterii, cercetate de Alessandro Volta.A pierdut postul de profesor deoarece a refuzat s� depun� jur�m�ntul de credin�� guvernului din timpul Revolu�iei Franceze, guvern pe care �l considera dictatorial. A reprimit aceast� func�ie �n 1794.
- Printr-o �nt�mplare a descoperit la 6 noiembrie 1780 procedeul de galvanizare, procedeu care �i va purta mai t�rziu numele.
- Galvani a observat fenomenul de contrac�ie a mu�chilor scheletici de la piciorul de broasc� la o excitare cu un curent electric. Prin aceast� descoperire, el a pus bazele pentru cercet�rile ulterioare ale electrochimismului celular.
- De asemenea dup� Galvani sunt numite elementele galvanice care produc curentul electrostatic din baterii, cercetate de Alessandro Volta.
- A pierdut postul de profesor deoarece a refuzat s� depun� jur�m�ntul de credin�� guvernului din timpul Revolu�iei Franceze, guvern pe care �l considera dictatorial. A reprimit aceast� func�ie �n 1794.
- Repet�nd experien�ele acestuia, Volta a avansat ipoteza c� originea curentului electric ap�rut c�nd mu�chiul este �n contact cu dou� metale diferite nu este �esutul organic, ci contactul �ntre metale � �i a demonstrat aceast� ipotez� �nlocuind �esutul broa�tei cu buc��ele de h�rtie �nmuiate �n solu�ie salin� (conductoare) �i ob�in�nd astfel curent electric, infirm�nd teoria lui Galvani.
- Nikola Tesla s-a nascut in data de 10 iulie 1856 pe tarmul Marii Adriatice, in satul Similian, comuna Gospici, din provincia germana Lica (actuala Croatie), intr-o localitate populata de istro-romani. Tatal sau a fost preotul ortodox Milutin Tesla, numele acestuia provenind de la unealta de baza a dulgheritului, meserie de baza in familia istro-romana. Mama sa se numea Gica Tesla (Mandici) si era de o inteligenta sclipitoare, desi nu avea niciun fel de studii. Se pare ca micul Nikola sau Nicolae a demonstrat inca din primii ani ai copilariei capacitati mentale exceptionale si perceptii extrasenzoriale, el fiind mai tarziu un deschizator de drumuri in domenii tehnice vaste, precum cel al electricitatii, radioului, curentilor de inalta frecventa, sistemului de curent alternativ, campului magnetic rotativ, structurii atomului si nucleului acestuia, motoarelor si diferitelor tehnologii fara de care lumea moderna ar fi de neinchipuit. Tot ceea ce astazi numim tehnologie avansata se bazeaza pe inventiile lui Nikola Tesla, unele dintre acestea datand de peste un secol.

Cred ca si caldura asta teribila si-a spus cuvantul ca nu mai aveam nici chef sa mai scriu. Ce vreti Caldura mare Mon cher.... Caldura mare....Poate de Luni se mai racoreste putin... Ca asa avea nevoie, ca de aer...


21.

- Ei acu iti povestesc si despre Tesla. Acesta a fost un geniu pentru omenire. Pacat ca nici el , ca si altii nu a fost inteles , sau nu i s-a dat crezare la toate inventiile lui, cel putin cat a trait. El ne-a dat mari sperante. Numai ca nici inventiile lui nu ne-a ajutat .
Nikola Tesla (Никола Тесла, s-a nascut satul Smiljan, �n apropiere de Gospi�, Croa�ia, pe atunci Grani�a Militar� Croat� �n Regatul Ungariei - d. 7 ianuarie 1943, New York) a fost un inventator, fizician, inginer mecanic �i inginer electrician american de origine s�rb�. Tesla este considerat ca fiind unul dintre cei mai mari oameni de �tiin�� ai sf�r�itului de secol 19 �i �nceputului de secol 20.[judecat� de valoare] Inven�iile, precum �i munca teoretic� ale lui Tesla au pus bazele cuno�tin�elor moderne despre curentul alternativ, puterea electric�, sistemele de curent alternativ, incluz�nd sistemele polifazate, sistemele de distribu�ie a puterii �i motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua Revolu�ie Industrial�.
Una dintre cele mai importante inven�ii ale sale este generatorul de curent alternativ, contribuind de asemenea la construirea hidrocentralei de l�ng� Cascada Niagara.
Nikola Tesla si primul dispozitiv wireless din lume - un telegraf -, "parintele" tuturor device-urilor de acest fel de astazi

�n Statele Unite ale Americii, faima lui Tesla rivalizeaz� �n istorie �i cultur� popular� cu cea a altui mare inventator Thomas Edison.[necesit� citare] Dup� demonstra�ia sa de transmisie de semnale f�r� fir �n anul 1893 �i dup� ce a c�tigat �n "R�zboiul Curen�ilor", dovedind avantajele transmisiei la distan�� a curentului alternativ, �n compara�ie cu curentul continuu, al c�rui adept era Edison, el a fost recunoscut ca cel mai mare inginer electrician al Americii. O mare parte din munca sa de �nceput a pus bazele ingineriei electrice moderne, iar descoperirile sale �tiin�ifice sunt de o importan�� colosal�. Cum niciodat� nu s-a priceput la administrarea veniturilor proprii, Tesla a murit s�rac �i uitat la v�rsta de 86 de ani. �n ultimii ani de via��, Tesla era privit ca un om de �tiin�� nebun remarc�ndu-se prin declara�ii bizare despre posibile dezvolt�ri �tiin�ific
Amprenta lui Tesla poate fi observat� �n civiliza�ia modern� oriunde este folosit� electricitatea.[formulare evaziv�] Pe l�ng� descoperirile sale despre electromagnetism �i inginerie, Tesla este considerat un pionier �n domeniile roboticii, balisticii, �tiin�a calculatoarelor, fizicii nucleare �i fizicii teoretice. Tesla considera cercetarea diferitelor �ntreb�ri ridicate de c�tre �tiin�� drept cea mai nobil� metod� de �mbun�t��ire a condi�iei umane cu ajutorul principiilor �tiin�ei �i progresului industrial �i una care s� fie compatibil� cu natura. Totu�i, o parte din munca sa a fost ultilizat� �ntr-un mod mai pu�in ortodox �i �ntr-un mod controversat, pentru a sus�ine pseudo teorii �tiin�ifice, teorii despre OZN-uri �i ocultism-ul New Age.[
Tesla a fost un inventator, inginer mecanic, inginer �i electrice. El a fost un factor important care contribuie la nasterea de energie electric� comerciale, �i este cel mai bine cunoscut pentru evolu�iile sale mul�i revolu�ionar� �n domeniul electromagnetismului la sf�r�itul secolului 19 �i �nceputul secolului 20. brevetele lui Tesla �i teoretice de lucru a constituit baza moderne de curent alternativ (AC) sisteme de energie electric�, inclusiv sistemul de polifazat de distribu�ie a energiei electrice �i motor de curent alternativ. Acest lucru l-au ajutat �n a doua Revolu�ie Industrial�.
Nascut un etnic s�rb, �n satul Smiljan (acum parte din Gospic), �n armata croat� de frontier� a Imperiului Austriac (modern-zi Croa�ia), Tesla a fost un subiect al Imperiului Austriac prin na�tere �i mai t�rziu a devenit un american cet��ean. Datorit� lui 1894 demonstra�ie de comunica�ii f�r� fir prin radio �i ca eventualele �nving�tor �n "R�zboiul de curenti", el a fost respectat pe scar� larg� ca fiind unul dintre cei mai mari ingineri electrice care au lucrat �n America. El a ini�iat moderne ingineriei electrice �i multe dintre descoperirile sale au fost de inovatoare importan��. �n Statele Unite, �n acest timp, faima rivalizau cu cele ale lui Tesla c� de orice inventator alte sau om de �tiin�� �n istorie sau cultura popular� Tesla a demonstrat. Transferul de energie wireless la dispozitive electronice de putere �nc� din 1893, �i a aspirat la transmisie wireless intercontinentale de putere industriale �n sale neterminate Wardenclyffe proiectului Tower.
Datorit� personalit��ii sale excentrice �i preten�iile sale aparent de necrezut �i, uneori bizare despre posibile dezvolt�ri �tiin�ifice �i tehnologice, Tesla a fost �n cele din urm� ostraciza�i �i privit� ca un om de �tiin�� nebun pana la sfarsitul lui mai multe �n via�a lui , Tesla a murit. Cu bani pu�ini la v�rsta de 86 de �ntr-un apartament la un hotel �n New York City [6].
Unitatea de m�sur� SI c�mp magnetic B (de asemenea, men�ionate ca densitatea fluxului magnetic �i induc�ie magnetic�), Tesla, a fost numit �n onoarea lui (la CGPM, Paris, 1960).
Cu numele s�u a fost botezat� unitatea de m�sur� a induc�iei magnetice din Sistemul Interna�ional (1 Tesla = 1T).
Inven�ii
C�teva dintre inven�iile lui Tesla:
curentul alternativ (1882)
tehnologia de transmisie f�r� fir (wireless) �i telecomanda (1898)
ciruitul de �nalt voltaj �Tesla Coil� (1891)
motorul cu induc�ie (1887)
Motto: �p�m�ntul este de fapt viu, av�nd vibra�ii electrice� (Nikola Tesla)
MARELE SAVANT Nicolae Tesla (Nikola Tesla, considerat de canalul Discovery ca fiind unul dintre �cei mai mari 100 de americani�, este geniul sub care st� dezvoltarea actual� a omenirii. El a fost un mare vizionar, multe din ideile sale nefiind �n�elese nici ast�zi �i constituind o permanent� surs� de disput� �ntre marile puteri.
Ciudatele schimb�ri de clim� �i cutremure care s-au constatat �n ultima vreme sunt considerate rezultatul unor aparate care au la baz� descoperirile acestui mare inventator. Tesla a ajuns la concluzia c� vremea ar putea fi controlat� cu ajutorul energiei electrice. In primavara lui 1898, Tesla demonstreaza public dirijarea prin radio, la mare distanta, a unui vas fara echipaj. De numele s�u se leag� celebrul experiment Philadelphya �i primul contact cu alte civiliza�ii, savantul recep�ion�nd din spa�iu un semnal radio repetat. Pentru aceast� descoperire a fost ridiculizat de contemporani.
Tot lui �i dator�m �i primul sistem de comunica�ie wireless, primii robo�i, prima telecomand�, ideea de vehicul cu decolare vertical� �.a. Tesla a propus o schem� care ar�ta ca un science-fiction: un sistem global de comunica�ii f�r� fir pentru a transmite mesaje telefonice dincolo de ocean; pentru a transmite �tiri, muzic�, rapoarte privind pia�a bursier�, mesaje private, a securiza comunica�iile militare, �i care tranmitere de imagin �n orice col� al lumii. �C�nd comunica�ia f�r� fir va fi aplicat� pe scar� larg�, p�m�ntul va fi transformat �ntr-un creier uria�, capabil s� r�spund� �n oricare col� al s�u�. Aceast� viziune a sa nu a fost realizat� nici ast�zi, la peste 60 de ani de la moartea sa. Nici marile sale realiz�ri privind transmiterea energiei electrice f�r� fire nu au fost puse �n practic�. Mileniul acesta este f�r� �ndoial� mileniul Tesla.

Anii tinere�ii
Cand zici Nicolae Teslea te gandesti la istro-romanul devenit cetatean american, omul de stiinta si inventatorul prolific in domeniul electro si radiotehnicii, descoperitorul campului magnetic invartitor. Tot el a inventat si sistemul bifazat de curent electric alternativ si a studiat curentul de inalta frecventa. El a construit primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de inalta frecventa etc. In atomistica, a cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului electrostatic de inalta tensiune.
Este considerat de biografii americani ca fiind un emigrant de origine s�rb�. �n realitate el a fost istro-rom�n, nascut in noaptea de 9 spre 10 iulie 1856 ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea si al Gicai Mandici. Familia tatalui era de graniceri antiotomani, in fostul imperiu austro-ungar. Numele initial de familie era Draghici, dar el a fost inlocuit in timp, prin porecla de Teslea, dupa meseria transmisa in familie, de dulgher (teslari).
Henri Coanda il prezinta pe marele inventator Tesla ca roman banatean din Banatul sarbesc, dar realitatea era ca prietenul sau Nicolae era istro-roman din Croatia. Coand� afirma: � Daca acum, sa zicem, 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva sa ne spuna cum spunea Teslea Nicolae, Teslea, romanul din Banat: �Voi face lumina electrica, adica lumina, voi face asta miscand o bucata de fier in fata unui fir de arama�, lumea l-ar fi inchis ca nebun�. Provincia Lica era locuita compact de istro-romanii morlaci, inca din sec. XV-XVI. Gospici se afla la cativa kilometri de tarmurile Marii Adriatice, iar satul Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla. Tat�l s�u dorea ca el s� devin� preot, cu toate c� el se sim�ea atras de �tiin�ele exacte. La 17 ani, Tesla s-a �mboln�vit de holer� �i a ob�inut o concesie din partea tat�lui s�u: b�tr�nul Tesla i-a promis c� dac� va supravie�ui, va primi permisiunea s� urmeze cursurile de inginerie de la Politehnica din Graz (1875-1881), unde avea sa �i �nceapa seria descoperirilor. Lucreaz� apoi la Budapesta, la Paris, in cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), dupa care pleac� �n America.

iar nu vrea ? Cred ca de vina e caldura...

Tesla ajunge �n America av�nd la el doar o scrisoare de recomandare din partea unui prieten al lui Edison din Europa. La sosire se arata complet �ocat: �Ceea am l�sat �n urm� era frumos, artistic �i fascinant sub toate aspectele; ce am v�zut aici era lipsit de fine�e �i inatractiv. America e cu un secol �n urma Europei�.
Electricitatea a fost introdus� �n New York la finele anilor 1870. Lampa incandescent� a lui Edison a facut ca cererea pentru curentul electric sa explodeze. Fabrica sa de curent direct din Pearl Street (Manhattan) devenea rapid monopol. Edison �tia prea pu�in despre curentul alternativ �i nu vroia s� �nve�e mai mult. L-a angajat totu�i pe Tesla, oferindu-i 50.000 pentru perfectionarea generatoarelor si motoarelor electrice Edison. Tesla �i-a �ndeplinit sarcina dar� nu aprimit nici un cent �n afar� de urm�torul comentariu: �C�nd vei deveni un american complet matur vei �ti s� apreciezi o glum� american�. �ocat �i desgustat, Tesla a demisionat imediat.
Ideile sale privind curentul alternativ pe care-l folosim azi aveau s� se materializeze fiind sprijinit de un investitor. Patentele i-au fost apoi cump�rate de compania Westinghouse al�turi de care va continua p�n� la realizarea �ora�ului luminilor�. Cu prilejul T�rgului Interna�ional de la Chicago deschis pe 1 mai 1893, cei 27 de milioane de vizitatori au v�zut cum s-au aprins sute de lumini incandescente. Aceasta doar datorit� inven�iilor sale privind sistemele de curent alternativ. Era abia �nceputul luptei sale cu Edison�

Pana in 1892, Oficiul de Patente al SUA i-a eliberat lui Tesla peste 40 de brevete pentru inventiile realizate conform principiului campului magnetic rotativ descoperit de el si a elementelor esentiale ale sistemului electric de curent alternativ. In 1895, devenea operationala, la Cascada Niagara, prima hidrocentrala de curent electric alternativ din lume. Emblemele masivelor generatoare instalate acolo purtau numele lui Nikola Tesla si chiar in zilele noastre, marea majoritate a motoarelor electrice inductive aflate in uz pretutindeni in lume au la baza proiectul sau initial. Inventiile sale stau la baza radarului, ciclotronului, televizorului, retelelor mondiale de radio si TV, robotilor, Internetului, pagerelor, telefoanelor celulare sau programului spatial �Razboiul Stelelor� lansat de americani in Razboiul Rece. Toate acestea sunt tributare schitelor lui Tesla. Desi a fost un geniu sclipitor al umanitatii, pe 7 ianuarie 1943, intr-o zi de miercuri, la aproximativ 10:30 PM, Nikola Tesla isi dadea ultima rasuflare, murind singur si uitat intr-o camera mica din hotelul Newyorker. Afara, orasul era insufletit de mostenirea lasata in urma de acest om, mustind de electricitatea obtinuta din viziunea materializata a lui Tesla de a trai intr-o lume complet alimentata de curent alternativ. Tesla este ingropat aproape in obscuritate; un gigant prabusit al inventicii, ale carui descoperiri raman ca fundatie pentru unele dintre cele mai prolifice performante stiintifice atinse de umanitate. Cum s-a ajuns aici? Nikola Tesla era un umanitarist, un idealist si un geniu nepervertit. Desi de cele mai multe ori a fost personificat ca un cercetator nebun, poate ca singurul lui defect a fost acela de a se fi nascut inaintea timpului sau.
Reconstituire moderna a uneia dintre "masinariile" lui Tesla, prin care inventatorul a experimentat energia electrica alternativa
In copilarie, Tesla a avut un frate mai mare, inzestrat cu aptitudini paranormale, care a murit prematur. Parintii celor doi baieti au suferit enorm in urma evenimentului, amintirea realizarilor exceptionale ale fratelui lui Nikola facand ca eforturile fiului ramas sa para neinsemnate. Acest lucru i-a ingreunat simtitor baiatului �misiunea� de a-si impresiona parintii. Tatal lui Tesla, Milutin, insista sa il faca pe, de acum, unicul sau fiu, preot, spre nefericirea baiatului care visa sa devina inginer. Milutin nu era un individ perimat, dimpotriva chiar, era un erudit si un membru marcant al comunitatii, insa genele miraculoase de care Nikola avea sa dea putin mai tarziu dovada, par sa-i fi fost transmise pe linie materna. Provenind dintr-o familie de oameni sclipitori, mama sa Gica demonstra adesea un talent deosebit in improvizarea unor agregate necesare in gospodarie. Cu toate acestea, antrenamentele mentale la care micul Nikola a fost supus de tatal sau, i-au propulsat simtitor geniul pe care avea sa-l demonstreze ulterior intregii lumi.
Inca de mic, Tesla a suferit din cauza unei afectiuni unice, care consta in aparitia unor imagini insotite de puternice strafulgerari luminoase. Era o reactie pe care medicii nu au reusit sa o explice si care izbucnea atunci cand baiatului ii era adresat un anumit cuvant sau cand ochii lui intalneau o anumita imagine. De asemenea, imprevizibilele strafulgerari luminoase se manifestau si atunci cand Nikola se afla in situatii periculoase, stresante, sau cand era foarte vesel. Uneori, devenea capabil sa vada tot aerul din jurul sau umplut cu �limbi de flacari vii�, manifestari subtile ale omniprezentei energiei eterice, a caror intensitate a crescut odata cu inaintarea in varsta si a atins punctul maxim la varsta de 25 de ani.

Un timp, Tesla fost incapabil sa distinga daca imaginile derulate in fata ochilor sai erau reale sau nu. A inteles, insa, ca ceea ce experimenta nu era atat o afectiune, cat o capacitate pe care trebuia sa invete a o stapani. Acest lucru l-a determinat sa nu se mai impotriveasca manifestarilor launtrice ale spiritului sau si sa incerce sa le accepte. Nu numai ca imaginile nu l-au mai luat prin surprindere pe Tesla, dar baiatul a ajuns chiar sa dezvolte o afinitate pentru competenta sa unica de creare a unei realitati proprii, in care putea jongla dupa bunul plac cu diversele planuri virtuale. Nikola si-a cultivat intr-atat de mult aceasta dimensiune paranormala, incat a inceput sa intreprinda ample calatorii mentale, in somn sau in stare de veghe, atat in locuri deja cunoscute cat si in cele nestiute, in orase si tari straine, unde intalnea personaje si isi facea prieteni. Aceste fantezii ii devenisera la fel de dragi precum experientele din viata reala. Atunci cand Nicolae inchidea ochii, el observa de fiecare data un fundal albastru uniform si intunecat, asemanator unui cer nocturn clar si fara stele. Dupa cateva secunde, respectivul camp devenea animat cu numeroase particule verzi scanteietoare, dispuse in numeroase straturi ce avansau incet catre el. Apoi, aparea din dreapta un model format din doua sisteme multicolore de linii paralele apropiate si reciproc perpendiculare, in care predominau galbenul, verdele si auriul. Imediat dupa aceea, liniile cresteau in stralucire si totul devenea plin de puncte sclipitoare, imaginea strabatand incet campul vizual si disparand in circa 10 secunde catre partea stanga. In urma ramanea un fundal neplacut de culoare gri, pe care se perindau imaginile persoanelor vazute de Tesla in timpul zilei, dupa care urma somnul. Daca imaginile nu apareau, noaptea avea sa fie fara somn.
�Computerul� Tesla
Dupa varsta de 17 ani, Tesla putea sa vizualizeze, cu cea mai mare usurinta, un obiect, neavand nevoie de modele, desene sau alte experimente propriu-zise. Din acest motiv, baiatul avea capacitatea de a pune la lucru o piesa, mental, fara a fi necesara construirea ei efectiva, astfel incat sa isi dea seama daca va functiona sau nu, atunci cand va fi materializata. El putea dezvolta un intreg concept fara a se folosi de un singur instrument. Abia dupa ce adapta angrenajului imaginat toate imbunatatirile posibile si nu mai gasea nicio greseala, dadea forma respectivului produs al inteligentei sale. Fara exceptie, toate dispozitivele concepute de Tesla lucreaza exact asa cum le-a conceput el.
Motorul electric Tesla - pe principiul de functionare al acestuia au fost concepute majoritatea aparatelor electronice pe care le folosim astazi, de la televizor si computer la aparat de ras si lanterna
nca din primii ani de viata, Nicolae deprinde, fara vreo explicatie aparenta, o aversiune puternica fata de cerceii femeilor, facandu-i insa placere sa deseneze alte ornamente, precum bratarile. Observarea unei perle il ducea la extaz, fiind fascinat si de stralucirea cristalelor sau a obiectelor cu muchii ascutite si suprafete plane. Nu s-ar fi atins niciodata de parul altor oameni si ar fi facut febra doar privind o piersica, iar daca intalnea o bucata de camfor (substanta organica cristalizata, incolora, cu miros caracteristic si gust amar, folosita in medicina si in industria celuloidului), aceasta ii producea un puternic discomfort. Obisnuia sa numere pasii in timp ce se plimba si sa calculeze volumul vaselor de supa, al cestilor de cafea si al bucatilor de mancare. Toate actiunile si operatiunile pe care le realiza trebuiau sa fie divizibile cu trei si daca numaratoarea nu ii iesea, se simtea nevoit sa o ia de la capat, chiar daca calculele durau ore intregi.

Pana la 8 ani, Tesla a fost un copil cu un caracter slab, temator, superstitios, prag pe care depasindu-l, a suferit o transformare extraordinara de personalitate. A gasit puterea autocontrolului si a depasirii de sine, citind pe ascuns sute de carti la care, pentru a-i proteja vederea, tatal sau ii restrictiona accesul. Tesla ajunge la un asemenea nivel de autodisciplina si vointa incat devine peste noapte adept inflacarat al unor activitati si pasiuni (precum jocurile de noroc), abandonandu-le apoi cu vehementa intr-un timp record. In aceasta directie il ajuta atat cultura vasta pe care si-o cladeste citind, cat mai ales intelepciunea mamei sale, care il intelege deplin si ii insufla pe calea cea mai potrivita un sistem de valori corect, caracteristic unei existente demne. Sanatatea si forma fizica ale lui Tesla s-au mentinut in limite de invidiat pana la o varsta foarte inaintata a curiosului personaj. La 60 de ani, isi mai putea inca angaja trupul in acrobatii accesibile numai marilor atleti, iar ochii ii erau la fel de vioi ca ai unui copil. Mai mult de atat, se pare ca, de la implinirea varstei de 18 ani pana la moarte, lui Nikola nu i-a variat nici macar cu un kilogram greutatea corpului si, daca in copilarie era stangaci, la maturitate devenise ambidextru, folosindu-si cu aceeasi indemanare ambele membre superioare.
Nicolae Tesla - la 40 de ani arata precum la 20

Bafta Marine pe unde te duci azi...reusita pe linie!

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Mersi chiar ca am rezolvat jumate . A mai ramas sa caut, cica doi martori pe care l-au cunoscut pe tata. El mort la 65 de ani in 1975 cine mai traieste din vechi? Iar un om batran pe strada nu ar consimti sa ma ajute. Si in rest am umblat iar pe caldura. Caldura mare Mon cher... Era sa mi se faca si rau. Noroc de cumatru ca era in apropiere si am tras ptr o ora la el. As apela la dansul dar de abia merge el ca are 85 de ani

23.
- Si tu arati foarte tanar. Parca ai avea si tu 25. Macar ca zici ca ai cateva mii de ani. Timpul nu prea a lasat brazde pe chipul tau.
- Vai ma flatezi doamna.
- I-a spune, cand aveai 25 , Ce ? Nu erai strengar?
- Cand aveam eu 25 de ani , asta a fost demult si eram inca la mine acasa...
- Si?...
- Si ce ?...Am fost cel mai cuminte, doamna.... Toate femeile erau in gat dupa mine, iar eu le necajeam...In timpul gimnaziului, Nikola era pasionat de studiul matematicii. Pana la un anumit grad de dificultate, ii era indiferent daca scria simbolurile pe tabla sau le invoca mental.
- Ai lasa nu te face ca nu intelegi, schimbi vorba , Ai?
- Cu toate acestea, baiatul a fost departe de ceea ce s-ar fi putut numi un copil cuminte sau un elev exemplar. Daca la maturitate si-ar fi publicat un volum despre nazbatiile copilariei sale, �Amintirile� lui Creanga ar fi palit cu siguranta in fata intamplarilor nastrusnice si fanteziilor uluitoare ale lui Nicolae. Ca baiat, a fost de mai multe ori la un pas de moarte, de doua ori prin inec, iar o data din pricina holerei. Era capabil sa nimereasca cu pietre pestii in aer, atunci cand acestia sareau din apa, prindea cu cea mai mare usurinta, cu ajutorul mainilor, soareci si pasari si parea sa dezvolte cate o tehnica proprie, simpla dar extrem de eficienta, pentru a rezolva aproape orice problema.
- `Chiar nu inteleg deloc? O fi o intamplare sau viata asta a lui cam seamana cu a mea. Prea se potrivesc toate. El nascut in 1856 iar eu dupa 100 de ani.... Cred ca se repeta istoria la unul din noi. ` O fi chiar `incarnarea` de vina...?``
- Cand recitesc viata acestuia ma vad pe mine. Si asta cred ca nu este chiar totul...
Avea o adevarata manie de a termina orice incepea, fapt care adesea l-a pus in situatii dintre cele mai dificile. Odata, incepuse sa citeasca opera lui Voltaire, cand a aflat ca existau aproximativ o suta de volume tiparite marunt ale celebrului scriitor. A trebuit sa termine ceea ce incepuse, dar dupa ce a lasat jos ultima carte si-a spus ca acest maraton al lecturilor nu se va repeta. Inca mai mult decat toate aceste lucruri, aspect deja paranormal al inventatorului, urechea lui Tesla era un instrument extraordinar de captare a semnalelor acustice. Acest simt era in cazul sau de 14 ori mai dezvoltat decat in cazul unui om obisnuit. Putea auzi ticaitul unui ceas aflat la trei camere distanta, iar asezarea unei muste pe masa din incaperea in care se afla putea provoca un sunet aproape insuportabil de puternic pentru urechea sa. O trasura ce trecea la o distanta de cativa kilometri, avea deseori efectul de a-i cutremura intregul corp. Uneori, i se parea ca pamantul de sub el tremura continuu, asa incat a trebuit sa-si puna patul pe tampoane de cauciuc pentru a amortiza socurile resimtite si a reusi sa doarma.

�Savantul nebun� avea sa schimbe lumea
Colonelul Philip J. Corso, ofiter de informatii american, membru al Consiliului Securitatii Nationale a SUA si sef al Directiei Tehnologii Straine a Armatei Terestre SUA, face unele precizari interesante cu privire la inventiile lui Tesla, dintre care, cele mai multe au fost intelese cu mult dupa moartea sa. Colonelul a fost primul care a sustinut ca inventiile lui Tesla erau atat de avansate si de greu de inteles incat ele au fost reconsiderate numai dupa ce, la Roswell, s-a constatat ca extraterestrii foloseau tehnici� Tesla. Bisturiul-laser gasit in OZN-ul prabusit acolo avea acelasi principiu � fascicolul de energie directionata � ca �Raza Mortii� a istro-romanului. �Chiar inainte ca dramaturgul ceh Karel Capek sa fi nascocit termenul �robot� in piesa �R.U.R.� si inainte ca scriitorul american de literatura SF Isac Asimov sa fi inventat �robotica� in culegerea de povesti �Eu, robotul�, Nikola Tesla crease un �automaton� (soldat mecanic) si un navomodel dirijat�, declara colonelul Corso.

�Geniul Omenirii� cum este supranumit Tesla in anumite cercuri, pare sa fi avut o dorinta obsesiva de pace. Chiar si atunci cand inventa arme apocaliptice, o facea in speranta naiva ca va trimite razboiul in uitare, deoarece toate natiunile ar detine aceeasi putere de a-si distruge reciproc arsenalele. Ideile sale erau atat de radicale pentru vremea lor, atat de indepartate de ceea ce gandeau contemporanii sai, incat au fost ignorate, parand pentru cei mai multi oameni (si chiar cercetatori) fie niste aiureli ale unui savant nebun, fie niste lucruri total nepractice. Totusi, pana si ideile sale cele mai �lunatice� � asa cum au fost planurile de la sfarsitul secolului XIX vizand un bombardier cu decolare si aterizare verticala � par acum perfect functionale.
Pentru ca gratie proiectiilor sale mentale, stia de dinainte faptul ca toate experimentele sale vor fi incununate de succes, Tesla nu era aproape niciodata atent in laborator, studiind sau incercand sa rezolve alte probleme, in vreme ce experimentele sale erau in plina desfasurare
�Toate inventiile i s-au derulat mental, le-a previzualizat. De asemnea, toate au fost perfectionate, au fost corectate intr-o proiectie mentala atat de reala, incat niciodata un aparat imaginat de el nu a dat gres. Totul a functionat perfect, fara corectii ulterioare, totul a fost construit fara experimente preliminare. Nikola Tesla si-a dezvoltat o capacitate neobisnuita de proiectie astrala in alte dimensiuni, in care si-a gasit numerosi prieteni. Asa cum a comunicat cu fiintele din eteric, Tesla a facut cunostinta cu tehnica in eteric, tehnica pe care a vazut-o descompusa, in detalii, in functiune�, afirma cu zeci de ani in urma celebrul inventator roman Henri Coanda, despre cel care a fost inventatorul de geniu Nikola Tesla, un nume prea putin rostit astazi de umanitate.
Geniul uitat
Nikola Tesla s-a nascut in data de 9 iulie 1856 pe tarmul Marii Adriatice, in satul Similian, comuna Gospici, din provincia germana Lica (actuala Croatie), intr-o localitate populata de istro-romani. Tatal sau a fost preotul ortodox Milutin Tesla, numele acestuia provenind de la unealta de baza a dulgheritului, meserie de baza in familia istro-romana. Mama sa se numea Gica Tesla (Mandici) si era de o inteligenta sclipitoare, desi nu avea niciun fel de studii. Se pare ca micul Nikola sau Nicolae a demonstrat inca din primii ani ai copilariei capacitati mentale exceptionale si perceptii extrasenzoriale, el fiind mai tarziu un deschizator de drumuri in domenii tehnice vaste, precum cel al electricitatii, radioului, curentilor de inalta frecventa, sistemului de curent alternativ, campului magnetic rotativ, structurii atomului si nucleului acestuia, motoarelor si diferitelor tehnologii fara de care lumea moderna ar fi de neinchipuit. Tot ceea ce astazi numim tehnologie avansata se bazeaza pe inventiile lui Nikola Tesla, unele dintre acestea datand de peste un secol.
Nikola Tesla si primul dispozitiv wireless din lume - un telegraf -, "parintele" tuturor device-urilor de acest fel de astazi
Nici nu implinise 30 de ani atunci cand a emigrat in SUA, la insistentele lui Charles Bechelore, un asistent al lui Thomas Edison. Ajuns acolo, a fost primit rece de Edison si angajat ca inginer electronist in atelierele companiei acestuia. La scurt timp, Tesla se revolta fata de modul cum patronul sau intelegea sa-si conduca afacerile si cercetarea stiintifica, demisioneaza si se hotaraste sa lucreze pe cont propriu. Dupa succesul sistemului sau original bazat pe curenti alternativi polifazati, la inceputul anului 1885, isi infiinteaza propria firma si tot atunci, aparent straniu, un incendiu ii distruge complet laboratorul din New York. In 1891, Tesla realizeaza transformatorul care ii poarta in prezent numele si care permite obtinerea unor tensiuni cu valori de pana la cateva milioane de volti.