Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: Marin56, la data 2011-08-15 10:21:35La Multi Ani ! la toate Mariile , Si toti Marinii. si la toti care isi serbeaza ziua numelui.

Si tie la multi ani, Marine! Sa fii sanatos si inspirat, sa te premieze Uniunea Scriitorilor!

..Cu bani!

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Poate va era dor de povestile mele .....


ROXY


Poate si pentru ca am fost singur , dar intotdeauna mi-am dorit un fratior sau o surioara. Dar nu a fost sa fie. De aceea cand m-am insurat si eu , primul lucru pe care i l-am spus Rodicai, a fost:
- Vreau sa-mi faci o fata!
- Ei , da ce ai comandat tu? Ce o iesi, a raspuns ea.
- Sigur , fac eu sunt sigur ce am pus acolo...O sa fie fata , ai sa vezi.
Si asa a fost. Cand am aflat ca imi facuse o fata am plans de bucurie. Ma aflam la servici cu o colega si m-am ferit de ea sa nu ma vada si sa apar ridicol. Nu stiu cat de tare s-a bucurat soacra-mea cand a aflat , dar nu mi-a zis nimic, cel putin mie. Dar s-a comportat normal. Imi amintesc ca venise chiar in acea zi la mine. Nu stiu daca presimtise sau stiau de undeva. Dar inclin sa cred ca presimtisera. Ca cum au intrat pe usa , m-au si intrebat;
- Ce face Rodica ? A nascut? Eu ma faceam ca nu stiu. Pe urma plecam in oras si pe drum imi i-au inima in dinti si le spun:
- Stiti... sunteti bunica. Aveti o fata sa va traiasca , fac eu repede ca sa le abat atentia. Socru-miu s-a manifestat diferit de ea. Cand au auzit:
- Si cand voiai sa ne spui? face ea.
- Poi acu.
- Poi si sa nu ne spui nimic , face si socru-miu.
- Poi am vrut sa va fac o surpriza....
- Surpriza ai? face soacra-mea. Iti dau eu surpriza. Nu stiu daca a zis-o serios sau nu , dar socru-miu a temperat-o:
- Lasa baiatul in pace , tu in loc sa te bucuri...
- Lasa ca o vedea ei...eu nu am nimic cu ei...
Apoi am mers la un magazin tocmai in piata mare ca sa cumpere haine pentru nepotica. Pana la urma i-a luat tot albe. Trebuie sa spun ca s-a bucurat in prezenta mea tare mult soacra-mea cand a dat de fica-mea. Trebuie sa spun ca am avut in perioadele urmatoare , numai nopti albe. Eu trebuia sa merg dimineata la servici si ma sculam la 5. Faceam cu randul noaptea ca �n armata. A fost rea de mica. Dar nici nu se grabise sa vina mai repede pe lume. Depasise 9 luni si ea nici pomeneala abia la ziua de 15 din luna in curs s-a hotarat. Tin minte ca in Decembrie la revelion fusesem la cumatru Negru care imi propusese sa o boteze el. Iar noi petreceam , numai Rodica nu prea ii ardea. Negru tanaru- Eugen ,o intreba mereu:
- Ei ce facem vine barza, chemam salvarea?
- Nu , nu facea ea.
Iar acum ne facea ocupatie si mai ales noaptea. Ziua dormea bustean si noaptea ne chinuia pe noi. O leganam pe rand si ii cantam, pana adormeam eu, ca ea , nici pomeneala. Si cand a venit ziua botezului, cumatru zice:
- Poi sa-i punem dupa numele meu; `Gherghina`. Cand am auzit am cam strambat din nas. Daca a vazut cumatru zice:
- Poi sa-i zicem dupa numele lui Eugen � Eugenia.
- Eu ma gandeam sa-i spun Roxana...
- Bine , face cumatru, ii spunem Eugenia-Roxana, si ca tine si ca mine , face el la urma impaciuitor. Si asa a ramas. A doua zi am si declarat numele la maternitate cand am scos-o.
Si acum , ca si in anii ce au urmat, cand ii ziceam , ca nan`tu batranul a vrut sa iti spuna Gherghina, ea radea:
- Cum sa �mi spuna Gherghina? Ca il bateam... Pe mine ma cheama Roxana...
Nu stiu daca soacra-mea , la inceput a dorit-o cu adevarat pe fica-mea, ca in anii ce au urmat s-a indragostit de ea. Mereu o lua la tara la ei, spre disperarea mea. Odata aflu cu stupoare ca era sa o calce o masina cand iesise in strada . Avea cam 3 anisori. De mersul ei tot eu m-am ocupat . Nu voia sa mearga era puturoasa. Masa se internase in spital ca avea o problema, si timp de 2 saptamani am invat-o sa mearga. Mergea de-a lungul marginii patului in picioare, tinandu-se de el. Cand se termina patul o lua de-a busilea. Cand o auzeam , tata papa...Ma duceam ii pregateam castronasul ei si il puneam in mijlocul casei, si ii spuneam:
- Daca vrei sa mananci , vin-o la mine si iti dau. Mergea pe langa pat, si cand se termina , iar o lua pe jos.
- Nu ! fac eu. Vii la mine pe picioarele tale , daca vrei sa manci.
Facea un pas , doi apoi iar pe jos, si eu iar o intorceam din drum. Ea se punea jos si ma implora cu lacrimi in ochi:
- Tata, papa...
Dupa vre-o trei ori , ii dadeam pana la urma sa manance. A doua zi iar la fel, si in asa fel am invatat-o sa mearga in picioare. De, foamea...
Cand a venit Rodica mea si a vazut-o ca merge, s-a speriat.
- Cum ? merge ? Dar cum ai facut?
Dupa ce i-am povestit zice:
- Ai chinuit fata , si o ia in brate, pupand-o:
- Sa il batem pe tata, ca a chinuit fata?
- Nu ! face ea.
Dar odata cu invatatul mersului, avea sa-mi faca numai boroboate. A luat ceasul meu de la bunica, singurul martor in casa aceea, si la bagat in galeata cu apa. Tot ea apoi la desfacut cu degetelele ei mici, cand mie mi-ar fi trebuit o surubelnita, si la dezmembrat . Apoi a profitat alta data sa se joace cu niste bani pe care ii gasisise, iar pe cativa ia si rupt. II scosese afara si ii etala pe jos. Ca , tanti Tinca vecina noastra si ruda lui Rodica, s-a si speriat cand a vazut atatia bani afara.
- Rodica dar ce faceti aveti o masina de bani si eu nu stiu?
Binenteles ca Roxy nu a patit nimic era si mica , iar eu m-am luat de Rodica. Ea saraca fusese de noapte si trecuse pe la CAR, scotand bani. Apoi ia pus pe noptiera langa ea. Pe cand dormea, fata ia gasit si i-a prelucrat. Pe cativa ii lipise pe fata Rodicai.
Ca nu mai voiam sa o las la tara trebuia sa ne chinuim mai departe cu ea. O duceam la o cresa, unde nu prea avea mare grija de ea. Asa ca in scurt timp s-a imbolnavit de pneumonie. Si dai cu injectii mititica , aducandu-mi aminte de mine care trecusem si eu prin asta , ce e drept cand am fost mai mare. Si asta din cauza unei inghetate, pe care o savurasem inferbantat pe cand veneam de la defilare de 1mai. A mai trecut o perioada si s-a marit. Din cand in cand o mai lua iar la tara. Odata veneam si eu la tara la ea , aducandu-i un costum gros vatuit ca se facuse frig. Era intr-o toamna. Ma urc in tren si cum venisem si eu de dupa o tura de noapte, ma cuprinde somnul in tren. Sacosa o pusesem cu hainele ei sus. In clipa cand trenul opreste, intr-o statie, ma trezesc speriat, ca nu cumva sa treaca statia mea. Buimacit vad ca trenul oprise chiar unde trebuia eu sa cobor- Beresti. Ma scol repede si uit de sacosa. Ma dau jos si plec spre casa lor . Pe drum ma taie o sudoare rece. Imi amintesc ca uitasem sacosa cu haine in tren. Cand ajung la ei acasa suparat, ei ma intreaba ce am. Cand le spun , soacra-mea m-a facut cu oua si cu otet. Mi-a tinut o jumate de ora lectii de dirigentie.. Si din cand in cand toata ziua cand ma vedea iar. Noroc de socru-miu ca ma mai apara el.
- Lasa baiatul fa, ce vrei acu , daca a adormit... ce vrei sa se omoare acu... pentru niste haine lasa ca ii ia altele. Asta e...
Socru-miu a dat telefon imediat la statia urmatoare ca sa opreasca trenul si sa verifice vagonul meu. A zis ca imi uitasem actele, ca sa fie mai credibil. Au zis ca nu au gasit nimic. Probabil ca cei 3 tineri care stateau pe banca din fata mea au profitat de sacosa. Sau cine stie...
Fica-mea cand m-a vazut ,a sarit bucuroasa pe mine .
- Ce faci tata?...
Dar soacra-mea a izbit-o in casa spunandu-i:
Lasa-l pe tat-tu , nu vezi ca e prost? Ti-a pierdut lucrurile in tren.
Binenteles ca nu mi-a placut nici tonul si nici fapta ei, si nici lui fica-mea care a plecat suparata, plangand in casa. Dar ce sa mai zic. Faptul fusese consumat. Mi-am luat papara binevenita. Asta m-a facut ca sa grabesc lucrurile de a pleca mai repede acasa, dar si cu fica-mea spre disperarea Rodicai. Am invocat ca am treaba , si a doua zi am plecat acasa. Si spre nemultumirea soacra-mi.
Cand a inceput scoala a fost bucurie pentru fica-mea. Era silitoare si prindea repede. Aveam niste rude mai indepartate la doua strazi de noi, Domnica, care avea doua fete. Fetele ei prinse dragan de fica-mea si mereu o lua la ele, facandu-i toate poftele. O invata poezi , cantece, apoi o punea pe un scaunel , spunandu-i sa recite ce a invatat. Era o poezie, `Primavara de Vasile Alecsandri pe care toata ziua mi-o spunea. Facea ce facea si cand isi aducea iar aminte de ea , ma bombarda cu ea.
- Primavara de Vasile Alecsandri... Si incepea ca o moara hodorogita. De multe ori ma plictisea si o mai opream.
- Da ce? lasa-ma sa spun , comenta ea artagoasa. Rodica 2...fac eu in gand.
- Fetele lui tanti si ele : ` da lasa fata in pace. Si ea mandra continua, iar eu ma faceam ca ascult cu interes ca sa le fac placerea. Maitarziuo duceam la o grdinita aflata langa noi. La Ciresica- fosta...Nu era fricoasa si statea fara in fata usii pana venea personalul si deschidea. Seara o luam ori eu ori fetele lui tanti . Odata un unchi de-a lui Rodica , incerca sa o speri : ca uite Bau- bau. Dar ea ii spunea raspicat: `` Nu exista Bau � bau...Adevarul e, ca o iubeam, si ea pe mine. Cand veneam acasa seara obosit sarea in bratele mele si ma apuca de gat. Masa o mai domolea, spunandu-i sa ma lase in pace. Noaptea venea sa doarma cu mine . La picioare, la spate numai sa fie cu mine. De multe ori o face geloasa si pe Rodica. Dar asta a durat pana prin clasa a 6-7-a. Dupa care a rupt relatiile cu mine . Dormea acu cu masa. Dar ramasese totusi aceeasi lipicioasa. Cand am fost pentru prima data in statiune la Soveja , ea a plecat cu clasa cand era in a IV-a si noi pe cont propiu. Ne-am intalnit cu totii acolo. Alta data am mers cu totii la Amara. Era cam in clasa a V-a. Ne duceam la un lac si mai faceam dupa amiaza si plaja. Trebuie sa spun ca atunci cand ajungeam noi, nu era nici tipenie pe plaja sau in apa. Cum apare ficamea , cred ca avea lipici sau magnet, ca se si umplea zona unde ne scaldam noi cu toti felul de baieti care mai de care mai mari. Si mai ales cand intra in apa si fica-mea. La inceput cei de acolo nu stiau ca sunt si eu cu ea, si se jucau cu ea balacindu-se impreuna. Ei ii placea asta spre multumirea baietilor. Cand vedeam ca se ingroasa gluma, ma ridicam si facandu-ma ingrijorat ca sa nu-i supar asistenta, ii ziceam :
- Gata ! ajunge. Ai stat destul in apa. Mai fa o pauza.
Iesea ea afara cam cu parere de rau, iar baietii o stergeau de parca ii maturase vantul. A doau zi scena se repeta iar. O trimiteam singura si o urmaream de la distanta sa vad ce face. Ca prin minune, cred ca era telepatie, apareau si baietii ca din pamant. Cand imi fac si eu prezenta , ies iar cu totii afara , fara sa le mai zic nimic. Aveam sa constat asta si mai bine cu alti ani mai tarziu cand era in ultimul an de liceu. Din pacate ramase corigenta , cu toate stradaniile mele. Nu-i placea matematica. Ca si mie de altfel ce sa mai comentez. Iar acu imi place dar ce folos...Eu plecam la tratament. Eram la Mangalia. O lasam cu fra`su Costica in camera , si ii dadeam tema sa rezolve exercitiile toate pana ma intorc eu. Alaturi de noi vin niste baieti. Ea nu a pierdut timpul ca sa scape acest prilej sa faca conversatie cu ei cat timp eu eram plecat. Balconul nostru era comun cu al lor, despartite de un grilaj mic. Cand ma intorc , cum uitasem cheile, bat la usa sa-mi deschida. A trebuit sa stau oleaca la usa pana sa-mi dechida. Frasu nu a zis nimic. Eu ma duc , certand-o ca de ce m-a tinut la usa atata. Ma duc in balcon si am inteles care fusese motivul. Aia de acolo se faceau ca nu stiu nimic , usturoi nu mancase gura nu le miroasea.

Aualeu, Marine! Avem de citit ca-n sesiune !!

Sa ne traiesti !

Dupa ce a terminat clasa a 8-a am inscris-o la Liceul 3. Am fost cu ea in prima zi de scoala aducandu-mi aminte emotioanat de zilele cand si eu trecusem prin asta. A mers cu liceul , si da si nu prea foarte, foarte. De cateva ori mi-a venit acasa batuta cu camasa rupta si murdara de creta colorata. Binenteles ca a invocat diverse motive numai cele reale, nu cred. Ca ar fi atacat-o niste tigance... etc. Adevarul e , cand era mica si dupa ce a invatat sa mearga, nu statea acu locului. Parca imi parea rau acu ca o invatasem sa mearga. Intr-o zi ma pregateam sa merg la un geamgiu sa schimb un ochi de geam, care se sparse. In timp ce masuram , ea iese din curte. Cand termin ies si eu si dau sa caut fata. Fata nicaieri. Mi se facuse inima cat un purice. Ies si in strada si o vad pe fica-mea cum o duceau mai mult taras doua tigance mai mici. Una din ele era mai mare. Alerg dupa ele si o lovesc pe cea care tinea fata. Ea ii da drumul jos fetei, cazand jos si incepu sa planga, in timp ce eu o fugaresc pe cealalta. O prind si ii dau si ei un pumn, tipand la ea si amenitand-o cu Militia. Nu au comentat nici una si au fugit. Ma intorc si o iau pe fica-mea care intre timp se sculase si nu mai avea nimic. Si asa cu tiganii. Aveau cred dragan la ea. Ca si acu ii aduc aminte:
- Stii cand era sa te fure tiganii?...
- Poi da eram acu una de- a lor. Eram si maritata si aveam si o multime de copii....
Si avea dreptate, ca cea care a incercat sa o fure era blonda.
La ultimul an de liceu mi-a facut bucuria si nu a luat corigenta spre disperarea mea. Asa ca a trebuit sa repete iar anul IV. Acum avea alti colegi cu care s-au imprietenit si au ramas prieteni pana la sfarsit si acu. Ea avea avantajul ca fusese data de la 6 ani in clasa intaia, si acu erau de aceiasi varsta. Mereu se ducea la distractie la discoteca cu ei sau altii. Fecioru-miu ii mai tinea si el companie. Doar era 5 ani diferenta intre ei. De multe ori nu imi placea asemenea iesiri nocturne, iar Rodica ii lua apararea;
- Lasa fata, ce vrei sa stea cu tine pana la adanci batraneti. Lasa sa-si traiasca viata. Numai ca dupa parerea mea isi cam traia prea mult viata. Venea de multe ori si la ziua. Odata cu mutarea mea la bloc s-a imprietenit cu toti copii din bloc , ca erau destui, si mai ales si cu nepoata � Dana, al doamnei Luca. Nepoata ei era alintata nu avea tata, cel putin nu stia ea inca, si a aflat mai tarziu, si isi petrecea mai tot timpul cu Roxy. Devenisera cele mai bune prietene . Era o diferenta mica de doi ani , fata de fica-mea. De multe ori venea si la noi invocand ca sa se joace cu Roxy. Dar altul mai era motivul. Venea cand ne asezam la masa. Nu eram rau de paguba. Unde manca 4 , manca si al cincilea, cum se spune. Ea mereu spunea ca ii place borsul lui tanti Rodica. Adevarul ca doamna Luca , nu prea gatea, ea fiind si bolnava. Masa nu se preocupa de ea, lasand-o de izbeliste. Ea neavand tata, imi spunea mereu mai in gluma mai in serios, ca nu vreau sa-i fiu tatic?
Satateau pana seara tarziu de vorba. Apoi ma puneau sa le spun si povesti numai ca sa adoarma. De multe ori adormeam eu inaintea lor , iar ele ma trezeau sa le spun mai departe. Mai le spuneam cateva fraze iar cand vedeam ca e liniste ma opream, crezand ca au adormit.
- Spune mai departe , ce te-ai oprit imi spuneau ele.
Pana la urma adormeau.
Vecinul de sus avea un baiat. Tot sus la alta usa, era altul cu o fata si un baiat. Intr-o seara aud muzica pe hol. Vecinul Mitica scosese o boxa pe hol , iar in hol se stransese toti baietii din bloc si dansau , doi cate doi. Pe ficamea puse ochii baiatul sefului de scara. Ma uitam cum dansau melancolic amandoi prabusiti unul peste altul. Mitica ma vede si temandu-se sa nu le stric petrecerea, ma invita in casa, luindu-ma cu vorba si aratandu-mi arma lui de vanatoare si spunandu-mi povesti vanatoresti. Arma o avea de la bunicu-su si avea acte la ea. De multe ori se ducea in balti si vana rate salbatice si alte oratanii , pe care le impaia. Tin minte ca ne-a dat si noua o pasare. Dupa un timp a ramas cheala. Ii zburase toate penele. Vecinul din cand in cand mai imi alimenta cite un paharel cu rachiu. Eu nu prea beam si nici nu-mi facea bine. Simteam cum ma arde pe gat pana in stomac. Asta ma facea ca sa imi sting gatul cu cate un pahar de apa. Pe la 12 s-a spart petrecerea , spre bucuria mea , si dezamagirea ficamii si mai ales lui Dana. Ce e drept ca si lui Dana ii cam placea baietii. Am avut multe discutii cu ea pe aceasta tema. De multe ori ma punea in dificultae de a mai putea continua, schimband vorba. Intr-o zi i se face rau Rodicai, iar eu cand am vazut ca are probleme mari ma pierd cu totul. Simteam ca era sa lesin si eu. Noroc ca venise la mine varul nostru prin alianta � Valentin. El s-a dus cu ea la spital . A urcat-o intr-un taxi si a dus-o la spital. Acolo i-a facut o injectie si cu aia a ramas pana a doua zi cand au veni doctorii, ca era Duminica seara. Nu s-a mai uitat nimeni la ea. A suferit toata nopatea si ia fost rau . Nu mai eu stiu, si ea , cum a rezistat pana la ziua. Era si ea o fire tare. Era seara si eu o cautam prin vecini pe fica-mea inebunit. Nu era nicaieri . Cine stie pe unde umbla. Pe la 10 urca domana Luca la mine. Ne vizitam destul de des si cu ea, mai ales decand ii murise si ei mosu. Daca nu venea intr-o zi era sarbataore. Cand vine ii zic ce a patit Rodica, ca sangera si nu se mai oprea. Ea a incercat sa ma linisteasca, dar nu prea. O intreb de Roxana. Ea imi spune ca e la ei, si imi spune ca Dana da petrecere cu prietenii si prietenele ei.. Ma ridic suparat si disperat zicandu-i:
- Da , masa moare si ei in arde de distractie...? Si dau sa plec iesind val �vartej pe usa , netinand cont de protestele ei. Cand ajung la usa lor la doi, bat si a trebuit sa treaca oleaca pana mi-a deschis chiar Dana. O intreb de Roxy si imi spune ca e dincolo si danseaza cu totii.` Dicnolo` era muzica care razbatea pana afara. Cand deschid usa un semiintuneric brazdat din cand in cand, de o orga de lumini, si in mijlocul camerei, dansand doi cate doi , era si fica-mea cu unul. Enervat o iau de mana si o scot afara spunand:
- Mata moare si tie iti arde de distractie. Am iesit cu ea fara a tine cont si de protestele Danei. Intru in casa si fata de doaman Luca ii fac morala.
- Stii ca mata a luat-o cu salvarea si e grav la spital?
- Nu!... face ea.
Domana Luca da sa intervina ca sa ii ia apararea .
- Unde ai umblat toata ziua, de cand te caut?
- Poi am fost la o fata...Mihaiela...
- Mihaiela ...? fac eu suparat, mars in dormitor nu mananci in seara asta....
A plecat bocind in dormitor fara comentarii. Doamna Luca , incerca sa ma imbuneze. Eu nimic. Eu o tineam pe a mea. Pana la urma, nu a mai zis nici ea nimic. Eu ma gandeam numai la soarta Rodicai. Parca eram legati telepatic unul de altul. Si acu cand ma suna stiu, si in alte zile si ani cand venea peste mine...stia toate. Si toate suferintele ei se revarsau si asupra mea. Simteam ca mi se puse un nod in stomac. Mi-am petrecut aproape toata noaptea cu domana Luca care incerca iar sa ma linisteasca spunand ca se face bine Rodica si nu trebuie sa-mi fac griji. Era usor , dupa ea. Numai eu stiam ce era in sufletul meu. Nu as fi suporta gandul unei despartiri premature.
Dimineata ...

Dimineata am fost si eu la spital . A incercat si ea sa ma linisteasca spunand ca se simte mai bine si ca poate maine ii da drumul acasa. Cand a venit in sfarsit acasa, mi-a povestit si ea , noaptea de groaza pe care o trecuse. I-am zis si eu, ca toata noaptea m-am gandit la ea, fapt confirmat si de doamna Luca. Cand i-am zis ca fica-sa se distra in timp ce tu te chinuiai, a zis si ea:
- Poi da , eu muream si fica-mea se distra ...Imi punea flori. O durea undeva...
- Ei lasa-o ca nu avea de unde sa stie, fac eu impaciuitor.
In continuare fica-mea a tinut sa fie cat mai departe de mine. Rodica ii stia toate dedesupturile , numai eu nu eram la curent cu ele. Cand pleca ca de obicei , mereu ii lua apararea Rodica. Intr- zi pe cand ii fac curat in dulapul ei , dau peste cine credeti? peste niste fotografii... le iau si le studiez. Ba mai mult le scanez si le ascund in calculator. Cand am incercat sa o intreb de aia sau de ala, care mi se pareau mie mai suspecti, s-a suparat ca ii violasem dulapul. Dar nici nu a comentat. Oricum multi din ei erau fosti colegi de la scoala. Enervat am tinut sedinta de familie si i-am spus la modul serios ca daca a terminat liceul e timpul sa se apuce de munca, ca eu nu o mai tin. Ma uitam in ochii ei si citeam o mare dezaprobare. Masa tot incerca sa o apere.
- Unde sa se duca ce vrei sa sape santuri?
- Nu santuri , dar poate face o alta scoala postliceala... Uite fac eu si ii dau un ziar unde scria de asa ceva. Pana la urma le-am convins, si s-a inscris la o scoala postliceala sanitara de farmacisti. Era si de medici dar fica-mea a zis ca ea lesina daca vede sange. Era ca si mine pe aceasta tema. Si cand incepe scoala constat cu uimire ca facea scoala in fosta casa a doamnei Berdan , unde am copilarit eu timp de 15 ani. Dupa moartea ei fica-sa si fecioru-su vanduse , si asa casa lor a ajuns pe rand depozit, apoi casa de rugaciuni, ca apoi sa se infiinteze aceasta scoala. A facut trei ani. A fost silitoare si a avut grija masa sa o sponsorizeze facand diverse imprumuturi mai mult sau mai putin ortodoxe , si fara stirea mea. Asa ca m-am vazut la un moment dat inglobat in datorii. La asta se mai adauga si cresterea intretinerii... Ei cu scoala am ami potolit-o . Se ducea si acu la banchete si distractii, dar mai mult sambata si duminica. Pentru ca isi vedea si de scoala , nu am mai comentat. Am lasat-o in legea ei. Intre timp ca sa ne scape de datorii, Rodica ma `paraseste ` ducandu-se sa munceasca in italia. La inceput era greu pana s-a acomodat , pana le-a invatat limba. Nu e usor sa muncesti la straini si pe mir ce. Si mai ales in anumite conditii unde si pretentiile sunt mari.
Am ramas singur cu copii , cazand toata responsabilitatea pe umerii mei. Mi-a fost greu si mie un an. Eu fac mancare eu cumpar eu de toate. Dupa aia a inceput sa vina bolile si greutatile.
- Intr-o zi imi spune :
- Nu am sa te uit cand mi-ai spus fata de mama ,ca sa ma duc la munca.
- Si ce ? Nu ti-a prins bine? Acu ai serviciul tau, ce ai fi vrut sa te tin tot eu toata viata? Ai vazut matusa Lili , a bunica-mi...nu a muncit toata viata si nu avea nici o pensie cat de cat...
Nu stiu daca ia convenit sau nu, dar nu a mai comentat.
Am suferit 5 ani in timp ce Rodica , suferea acolo. Dar parca soarta era mai nedreapta cu mine decat cu ea. Nu eu o trimisesem acolo, ea hotarase asta. Roxana terminase intre timp scoala si gasise post la o farmacie. O vreme la inceput lucrase la Frumusita. Dupa un an s-a muta aici in oras. Numai ca la suferintele mele zilnice din cauza bolilor, care parca se abatuse ca un blestem toate odata, si stomacul si fierea , si rinichii din cand in cand, si tensiunea , care numai scadea si ma tinea intr-o stare euforica de rau, s-a mai adaugat si inima cu ritm necontrolat. Am trecut prin clipe grele si foarte grele. La un moment dat nu mai faceam fata. Baiatul nu se sinchisea de mine si nici de scoala nu se mai ducea sporind si mai mult suferintele mele. Mai ma duceam printre picaturi de zile mai bune, pe la el la scoala, la cate o sedinta, si ma cunosteau profesorii , mai bine pe mine deact pe el. Vorbea si el atunci cu o fata , a carei mame era doctor. De fapt amandoi erau doctori. El era veterinar. Cu ajutorul lor am mai obtinut si alte medicamente pentru alinare. Si ca sa fie tacamaul complect nici fica-mea nu se mai omora sa mai dea pe acasa, lipsind cu zilele. Cand se indura si aparea ma intreba ce fac? si disparea iar.
- Ce ma intrebi sa vezi daca nu am murit? faceam eu disperat.
Binenteles ca ea nu intelegea , prin ce treceam eu ,si disparea iar. Azi asa maine asa, ramaneam singur toata ziua . Nu mai aveam chef de nimic si nici de viata. Imi pusesem in gand sa nici numai mananc . Cand mai venea Roxy pe la mine ma intreba ce sa-ti mai iau sa manaci. Iar eu :
- Nu imi mai lua nimic, ca nu vreau sa mai mananc. M-am saturat de toate si de tot. Numai am nici un chef...
- Pune mana si mananca , ca eu nu am bani sa te ingrop, imi spune ea mai in gluma mai in serios.
- Ei astai , fac eu catranit, asta sa va fie voua ultima problema... O sa gasiti voi, avem destui vecini.
Iar acu imi zice ca a fost pentru incurajare. Frumoasa incurajare nu am ce zice.
Atunci eram de -abia mutat la alta adresa unde stau si acu. Nu stiu daca vorbele astea avusera ceva pentru mine.
Incepuse sa ma cuprinda ganduri negre. Dar numai rudele sau vecinii care ma vizitau la momentul potrivit ma scapau de la un eventul sinucid. Si intotdeauna se ivea cate ceva , parca era un facut . Nu ma lasau sa mor. Dar tot eu ma controlam si un glas de nicaieri imi soptea in sinea mea:`` gata , lasa ca o sa treaca si asta ai rabdare o sa treci si peste asta.`` Si uite asa m-am chinuit cu mine singur , inghitind cu nemiluita pastile care parca le luam la gard, si punandu-mi muzica de relaxare , care mi-a facut ea mai mult bine decat toate medicamentele. Numai ca de ele tot nu am mai scapat, si le mai iau si acu, cu recomandarea doctorului, ca metoda preventiva. Dar sunt zile si acu cand nu-si mai fac efectul si ma apuca crize iar. Dand stari de ameteala profunda cu greata si dureri de cap, sau confuzii.

Minuni si semne!!

Intr-o zi vine Roxy , la mine acasa, cu un baiat , cam mare dupa opinia mea , si la propiu si la figurat, intrebandu-ma:
- Ce spuneti o lasati pe Roxana sa se marite?
- Poi o las ii zic eu usor surprins.
- Poi ar cam trebui , face el. Are 25-26...Eu sunt prietenul ei, lucrez cu ea.
Asa l-am cunoscut pe primul ei prieten cu care a venit la mine acasa. Mai venise si cu altii , dar acestia erau fosti colegi de la liceu. A urmat o perioada de 8 luni, in care a stat cu el , invitand-o si la el acasa la parinti in Vrancea. I-am vazut mai tarziu , tot fara stirea ei prin pozele colectionate de mine si salvate. Apoi la insistentele mele am convins-o sa fie mai deschisa, povestindu-mi si despre el. Si a mers o vreme bine prietenia lor. Chiar ma gandeam cum o sa fac eu fata la o eventuala nunta cu atatea pe capul meu. Dar...
Intr-o zi vine suparata si aproape plangand, spunandu-mi ca nu mai vorbeste cu baiatul ala, ca s-a incheiat. O intreb de ce si imi spune intr-un tarziu:
- La inceput nu l-am cunoscut. Intr-o zi am fost la o petrecere unde si-a dat in petic si s-a imbatat. Si-a data rama pe fata cum s-ar zice. Bine ca nu mai spun ce epitete a folosit. Am incercat sa o linistesc sa o conving ca poate a fost o intamplare si ca poate nu o sa se mai repete. Dar ea nu a mai vrut sa auda de el. Asa ca si-a continuat petrecerile clandestine cu vechii ei colegi si colege. Patise si ea ca o alta prietena de familie , una Dana , alta... care tot asa nu se hotarea sa se marite , iar cand a gasit si ea unu in sfarsit, s-a imbatat intr-o zi asa de tare ca a venit in chiloti acasa. Si de atunci gata!...Asa si fica-mea acu: Ce sa patesc si eu ca Dana...?
In una din poze vad un baiat slabut , frumusel si cu un aer timid care incerca sa le tina si el hangul , la o petrecere. De cum am vazut poza mi-am spus : asta ar fi bun pentru fica-mea, cu toate ca nu-l cunosteam , fara ca sa stiu ca ei se cunosteau de mult.. Dupa un alt timp de aproape un an, imi spune ca are si ea un alt prieten, dar fara sa mi-l arate sau sa �mi spuna cine e. Nici cu el nu a venit acasa. Acu doi ani, cand cumnatul Viorel, sotul lui Lia, ne-a dus la botezul baiatului , fratele Rodicai,- Gigi, Roxy imi spune ca vine si baiatul ei, la tara. Asta era sambata. A doua zi urma sa vina si el cu masina. A doua zi pe la 10 dimineata, apare si el. Nastrusnica de nepoatamea, fica lui Lia, le incuie poarta. Ca iesise si fica-mea afara ca sa stie unde sa vina cu baiatul ei. Asa ca pentru ca nimeni nu se inghesuia sa le deschida poarta, ma duc eu calcandu-mi pe inima. Cand il vad imi sare in fata poza cu el. Raman surprins sa il vad. Dar totusi ca sa fiu si eu mai bataios, il intreb:
- Poi dupa trei luni, te-ai gandit si tu sa apari, desi, stiam ca era mult mai mult... Luat pe nepregatite nu a spus nimic, si a lasat capul in jos. Dar tot fica-mea l-a salvat zicand ca afost vina ei. Apoi l-a luat de mana si l-a prezentat la restul familiei. Asa l-am cunoscut si eu. Dupa aia ne-am asezat la masa. Cumnatii, Viorel si Gigi, imi fac semn ca sa vorbesc cu el , ca sa nu sa se simta stingher. Roxana ramase sa ajute la bucatarie. Se pregatea masa in cinstea botezului. Ma uit la el si imi dau seama ca se simtea vinovat. Ma duc langa el si ii cer permisiunea sa stau cu el. El se ofera zambind ca nu are nimic impotriva. Si asa am inceput sa-l descos profitand ca eram numai cu el. Cand s-au cunoscut... etc. Mi-a spus ca se cunosteau decand erau din anul intai de liceu. Dar se certasera si nu si-au mai vorbit o vreme. Dupa ani si-au legat prietenia din nou. Nu stiu nici eu cum reusisera. Trebuie sa spun ca mi-a placut din prima clipa cum l-am vazut. Era prezentabil, timid, si bine crescut. Nu mi-a trebuit prea mult ca sa-l cumpar. In general ma pricep la oameni. De cum deschide gura imi dau seama ce au in cap, si cum pun problema . Avea o masina de sase ani pe care o cumparase cu banii ce ii stranse de la parinti. Ei erau in strainatate. Lucrau amandoi. Mai avea doua surori maritate. El era mezinul. Si uite asa l-am cunoscut pe `viitorul `meu ginere, pe Ionut.
A doua zi am plecat impreuna cu el si Roxy acasa. Tot drumul nu l-am mai intrebat nimic. El se temea de mine ca i-as fi cerut si alte explicatii. Dar m-am abtinut si l-am iertat. Acasa i-am dat binecuvantarea si fica-mii , spunand ca e baiat de treaba si ca ar merita sa se marite cu el. Ea la inceput nici nu a vrut sa auda. A zis ca sa mai astepte. Oricum masa si tasu lui Ionut , aveau in permanenta grija de el. Ii trimitea mereu bani pe care ii strangea ca sa �si faca si ei o casa.... dar....
Daca la inceput veneau mai rar, de la un timp incepuse sa ma viziteze mai des. Din zi in zi imi placea mai mult de el. Se acomodase si el cu mine. Parca era feciorul meu. El avea DVD si ii mai dadeam filme ca sa se uite cand era in weekend. In rest muncea ca instalator pe la diverse firme. Lucrase la o firma chiar langa noi , cu doua blocuri mai incolo, dar asta inainte ca sa-l cunoasca Roxy. L-am vazut odata acolo la sediul lor cand ma dusesem sa reclam o spargere la instalatia mea de calorifer. A veni alt baiat de acolo. Asa aveam acu sa aflu ca lucrase si el acolo. Dar a plecat ca nu-i convenea salariul. S-a angajat la alte firme care mai de care mai rele platnice. Isi bateau joc de tineret, platindu-i cand si cat voiau ele. Asa a plecat si de acolo si facea naveta in alta localitate. Acolo s-a angajat sa-si ofere serviciile la instalarea si amenajarea unei conducte de canalizare- la Maciseni. Eu nu eram la curent cu ultimele lui locuri de munaca si ce facea el acolo. Poate daca imi spunea...ma rog. Si asa a trecut doi ani decand il cunosteam pe Ionut. Nu stiu daca eram in asentimentul parintiilor lui, ca nu-i cunoscusem niciodata. De abia tarziu la urma i-am cunoscut si pe ei.

Intr-o zi vine Roxy , la mine acasa, cu un baiat , cam mare dupa opinia mea , si la propiu si la figurat, intrebandu-ma:
- Ce spuneti o lasati pe Roxana sa se marite?
- Poi o las ii zic eu usor surprins.
- Poi ar cam trebui , face el. Are 25-26...Eu sunt prietenul ei, lucrez cu ea.
Asa l-am cunoscut pe primul ei prieten cu care a venit la mine acasa. Mai venise si cu altii , dar acestia erau fosti colegi de la liceu. A urmat o perioada de 8 luni, in care a stat cu el , invitand-o si la el acasa la parinti in Vrancea. I-am vazut mai tarziu , tot fara stirea ei prin pozele colectionate de mine si salvate. Apoi la insistentele mele am convins-o sa fie mai deschisa, povestindu-mi si despre el. Si a mers o vreme bine prietenia lor. Chiar ma gandeam cum o sa fac eu fata la o eventuala nunta cu atatea pe capul meu. Dar...
Intr-o zi vine suparata si aproape plangand, spunandu-mi ca nu mai vorbeste cu baiatul ala, ca s-a incheiat. O intreb de ce si imi spune intr-un tarziu:
- La inceput nu l-am cunoscut. Intr-o zi am fost la o petrecere unde si-a dat in petic si s-a imbatat. Si-a data rama pe fata cum s-ar zice. Bine ca nu mai spun ce epitete a folosit. Am incercat sa o linistesc sa o conving ca poate a fost o intamplare si ca poate nu o sa se mai repete. Dar ea nu a mai vrut sa auda de el. Asa ca si-a continuat petrecerile clandestine cu vechii ei colegi si colege. Patise si ea ca o alta prietena de familie , una Dana , alta... care tot asa nu se hotarea sa se marite , iar cand a gasit si ea unu in sfarsit, s-a imbatat intr-o zi asa de tare ca a venit in chiloti acasa. Si de atunci gata!...Asa si fica-mea acu: Ce sa patesc si eu ca Dana...?
In una din poze vad un baiat slabut , frumusel si cu un aer timid care incerca sa le tina si el hangul , la o petrecere. De cum am vazut poza mi-am spus : asta ar fi bun pentru fica-mea, cu toate ca nu-l cunosteam , fara ca sa stiu ca ei se cunosteau de mult.. Dupa un alt timp de aproape un an, imi spune ca are si ea un alt prieten, dar fara sa mi-l arate sau sa �mi spuna cine e. Nici cu el nu a venit acasa. Acu doi ani, cand cumnatul Viorel, sotul lui Lia, ne-a dus la botezul baiatului , fratele Rodicai,- Gigi, Roxy imi spune ca vine si baiatul ei, la tara. Asta era sambata. A doua zi urma sa vina si el cu masina. A doua zi pe la 10 dimineata, apare si el. Nastrusnica de nepoatamea, fica lui Lia, le incuie poarta. Ca iesise si fica-mea afara ca sa stie unde sa vina cu baiatul ei. Asa ca pentru ca nimeni nu se inghesuia sa le deschida poarta, ma duc eu calcandu-mi pe inima. Cand il vad imi sare in fata poza cu el. Raman surprins sa il vad. Dar totusi ca sa fiu si eu mai bataios, il intreb:
- Poi dupa trei luni, te-ai gandit si tu sa apari, desi, stiam ca era mult mai mult... Luat pe nepregatite nu a spus nimic, si a lasat capul in jos. Dar tot fica-mea l-a salvat zicand ca afost vina ei. Apoi l-a luat de mana si l-a prezentat la restul familiei. Asa l-am cunoscut si eu. Dupa aia ne-am asezat la masa. Cumnatii, Viorel si Gigi, imi fac semn ca sa vorbesc cu el , ca sa nu sa se simta stingher. Roxana ramase sa ajute la bucatarie. Se pregatea masa in cinstea botezului. Ma uit la el si imi dau seama ca se simtea vinovat. Ma duc langa el si ii cer permisiunea sa stau cu el. El se ofera zambind ca nu are nimic impotriva. Si asa am inceput sa-l descos profitand ca eram numai cu el. Cand s-au cunoscut... etc. Mi-a spus ca se cunosteau decand erau din anul intai de liceu. Dar se certasera si nu si-au mai vorbit o vreme. Dupa ani si-au legat prietenia din nou. Nu stiu nici eu cum reusisera. Trebuie sa spun ca mi-a placut din prima clipa cum l-am vazut. Era prezentabil, timid, si bine crescut. Nu mi-a trebuit prea mult ca sa-l cumpar. In general ma pricep la oameni. De cum deschide gura imi dau seama ce au in cap, si cum pun problema . Avea o masina de sase ani pe care o cumparase cu banii ce ii stranse de la parinti. Ei erau in strainatate. Lucrau amandoi. Mai avea doua surori maritate. El era mezinul. Si uite asa l-am cunoscut pe `viitorul `meu ginere, pe Ionut.
A doua zi am plecat impreuna cu el si Roxy acasa. Tot drumul nu l-am mai intrebat nimic. El se temea de mine ca i-as fi cerut si alte explicatii. Dar m-am abtinut si l-am iertat. Acasa i-am dat binecuvantarea si fica-mii , spunand ca e baiat de treaba si ca ar merita sa se marite cu el. Ea la inceput nici nu a vrut sa auda. A zis ca sa mai astepte. Oricum masa si tasu lui Ionut , aveau in permanenta grija de el. Ii trimitea mereu bani pe care ii strangea ca sa �si faca si ei o casa.... dar....
Daca la inceput veneau mai rar, de la un timp incepuse sa ma viziteze mai des. Din zi in zi imi placea mai mult de el. Se acomodase si el cu mine. Parca era feciorul meu. El avea DVD si ii mai dadeam filme ca sa se uite cand era in weekend. In rest muncea ca instalator pe la diverse firme. Lucrase la o firma chiar langa noi , cu doua blocuri mai incolo, dar asta inainte ca sa-l cunoasca Roxy. L-am vazut odata acolo la sediul lor cand ma dusesem sa reclam o spargere la instalatia mea de calorifer. A veni alt baiat de acolo. Asa aveam acu sa aflu ca lucrase si el acolo. Dar a plecat ca nu-i convenea salariul. S-a angajat la alte firme care mai de care mai rele platnice. Isi bateau joc de tineret, platindu-i cand si cat voiau ele. Asa a plecat si de acolo si facea naveta in alta localitate. Acolo s-a angajat sa-si ofere serviciile la instalarea si amenajarea unei conducte de canalizare- la Maciseni. Eu nu eram la curent cu ultimele lui locuri de munaca si ce facea el acolo. Poate daca imi spunea...ma rog. Si asa a trecut doi ani decand il cunosteam pe Ionut. Nu stiu daca eram in asentimentul parintiilor lui, ca nu-i cunoscusem niciodata. De abia tarziu la urma i-am cunoscut si pe ei.

zAIIIIII,mARINE,CA LE ZICI BINE

De la: Tramp, la data 2011-08-18 15:27:54zAIIIIII,mARINE,CA LE ZICI BINE

Zi-i , sa-ti pice mustata c-ai citit tot ce-a scris Marin!

De la: cealalta, la data 2011-08-18 15:50:55

De la: Tramp, la data 2011-08-18 15:27:54zAIIIIII,mARINE,CA LE ZICI BINE

Zi-i , sa-ti pice mustata c-ai citit tot ce-a scris Marin!

Florine,sa stii ca citesc ce scrie despre ,ce si cum ,a trecut el prin viata!HAIDE CLUJUL!

Tinea la Roxy, si nu-i iesea din cuvant. Uneori mi se parea ca chiar exagereaza cu atat grija fata de ea. Am avut de lucru la instalatia de apa si el mi-a pus-o la punct. Ma ajutat foarte mult. Poate chiar prea mult ,neglijandu-i pe unul din cumnati ,care ii facea si lui o instalatie de incalzire tip centrala. Si uite asa s-au scurs anii. Anul asta pe la sfarsit de martie, vine iar amandoi pe la mine. Imi mai cere un film de groaza si pleaca. Asta era Vineri. Sambata si Duminica nu au mai venit. Pe 3 aprilie ma apuca o noua criza de ameteala cu greata inca de la prima ora. Cat am stat in pat nu avusesem nimic. In clipa cand m-am dat jos din pat m-a si luat. A inceput sa se invarta casa cu mine cu o viteza ametitoare. Nu mai vedeam nimic. Pe deasupra ma cuprinse si greata. Abia am reusit sa ajung la baie, bajbaind peretii. Cand am ajuns in baie am luat loc pe WC si mi-am lasat capul in ghiuveta, racnind la ea. A tinut asa cateva ore. Nu mai ma puteam opri la un moment dat stomacul meu intrase in convulsii. Nu mai avea nimic dar el tot mai gasea cate o lingurita, stoprcand totul. Am incercat sa ma ridic si cu chiu cu vai am ajuns in pat. Cand sa ma pun in pat deja ametit inca mi-a veni iar greata. Vazand ca nu reusesc sa ma calmez, iau telefonul si cu mare greutate, ca telefonul nu voia sa stea in fata mea, gasesc numarul cumnatei ca era scris cu litere mari � LIA Asa l-am gasit si sun la ea. Imi raspunde si ii spun sa sune ia la roxana ca imi este rau. Imi zice sa fac un ceai de menta. Eu nu aveam asa ceva si chiar daca as fi avut nu as fi reusit in veci sa fac un ceai. La viteza cu cre inca se mai invartea casa. Peste o jumate de ora apare si ei amandoi. Eu inca mai racneam la un lighean de plasic, care il trasesem langa marginea patului, aplecat deasupra lui. Cand ma vad ma intreaba ce am patit. II spun sa cumpere niste menta. Era 10 seara de unde menta? Nustiu cum a facut , pe unde a umblat ca apare el cu un ceai de menta. Roxana il face si il raceste. Dupa ce il beau parca ma mai linistesc. Stateam cu ochii inchisi fiindu-mi frica sa ii mai deschid. Cum ii deschideam iar se invartea casa cumine. Am stat la marginea patului o vreme fara sa ma mai misc. Ei se uitau cred ca la mine. Eu numai ii auzeam. Cand cred ca ma mai linistesc dau sa ma urc in pat. Dar cum ma culc, greata revine iar. Cand aud eiramasesera la mine si stateau in dormitorul ei. Au ramas la mine in noaptea aia. Aud ca vine iar Roxy la mine si ma intreaba ca iar mi rau. Dar ligheanul luat in brate de mine era cea mai buan dovada. Nu mai aveam nimic in stomac, dar el se incapatina sa scoata tot afara. Era 12 noaptea si mie inca nu imi mai trecea. Am baut o cana mare cu ceai de menta si am ramas in asteptare. Dupa o jumate de ora ma hotarasca sa ma ridic si am ramas sprijinit cu capul de perna. Asa am ramas pana dimineata. Cand m-am trezit era dimineata. Imi disparuse starea de greata dar ameteala tot nu disparuse complect. Tot ma mai incerca. Cu toate ca era mai rara. A trcut doua zile si mi-am mai revenit mai bine. Urmatoarea zi vine iar Ionut cu ea. Ma intreaba cum ma mai simt si pleaca. A doua zi era 6 Aprilie ziua Rodicai. Constat ca chiar la ziua ma trezesc dintr-un vis in care pronuntam numele de Lazar. Era cam 8 dimineata. Roxana plecase la munca. Oricum nu stiam numarul lui de telefon. Faptul asta nu-mi dadea de loc pace. Ma gandeam numai la el far asa stiu de ce. Parca aveam o presimtire si nu stiam de ce si pentru ce? Suna Madama mea si eu ii spun : la Multi Ani ! Doar era ziua ei. Imi spune ca mai are aproape o luna si vine acasa. Imi spune ca decat sa dea niste bani la straini, ca sa o aduca de la Otopeni acasa, mai bine sa vorbesc cu Ionut, si sa o aduca el , ca i-ar fi platit benzina , baiatului. Eu confirm si ii spun ca o sa vorbesc cu el, sa vad daca este de acord. Inchid si pe la 4 apare si fica-mea. De cum a intrat pe usa si ma-a uitat la ea , am cunoscut-o ca ceva nu e in regula. Dar nu am intrebat-o nimic, ca stiam ca ea se mai supara pe la servici cu cei de acolo. Asa ca nu am mai insistat. Zic totusi, :
- Stii a sunat mata, si mi-a spus ca daca vrea Ionut sa o aduca pe mata acasa de la Bucuresti....
La care ea izbucneste in plans spunand:
- Care ionut? Ionut numai este....Si continua intr-un acees isteric de plans.
Eu cand aud raman blocat. Parca nu auzisem bine.
- Cum asa, numai este?... continuu eu.
A continuat printe sughituri:
- M-a sunat sor-sa si mi-a spus ca in timp ce lucra la o canalizare , la ora 10 si jumate s-a prabusit malul santului peste el.
Nici daca venea sfantul Petru din Rai, nu as fi ramas asa de surprins. Ma ridic si simt ca mi se pune si mie un nod in gat si imi dau drumul si eu. Plangeam acu amandoi. Vestea ma terminase. Cand ma vede si ea ca plang , se opreste si ea din plans , facandu-si griji acu pentru mine. Stia ca o emotie imi putea fi fatala. Deja mi se puse iar un nod si in stomac. Si de abia ma mai intremasem. Deodata imi trece prin fata ochilor cum o sa primeasca vestea si paritii lui. Ei se aflau afara.
Si iar izbucnesc punandu-ma acum si in pielea lor. Si abia facuse 25 de ani. Cat de cruda le ste soarta la unii, care incearca sa dea piept cu viata si ii este crmata brusc. Mi-a trebuit cateva ore pana sa-mi revin . Simteam ca parca il perdusem pe fiul meu. Roxana ma tot atentiona sa ma linistesc, ca nu o sa alerge si cu mine acu pe la spital . Ma mai linistesc oleaca , dar nici sa mai mananc nu mai puteam. Mai ales de frica, ca nu uitasem prin ce trecusem. Incerc sa mai uit , dar de unde , dupa ce pleaca ea iar ma apuca, nu puteam sa �l mai uit. Si numai faptul ca il visasem pe el , ca ma trzisem in gand cu numele lui, ca el era Lazar, parca ma simteam si eu vinovat ca nu am facut nimic ca sa il salvez. Daca as fi avut numarul lui de telefon poate ... Roxana pleaca si se duce la soru-sa acasa , pentru pregatiri. De abia a doua zi au sosit si parintii lui,. Nu va mai descriu ce jale mare era. Parca nici lor nu le venea a crede ca fiul lor numai era. Si acum dupa trei luni , cand scriu aceste randuri emotia inca ma mai cuprinde ....
A doua zi l-au scos de la morga si l-au dus la o capela. Am fost si eu la el. M-a dus cu masina un fost coleg de- alui. Pe el nu apucase sa-l prinda tot malul de pamant. El l-a prins numai jumate. Si a scapat in timp ce el ... Avea patru metri de pamant peste el. Ce sa mai scape...Era pentru ultima oara cand aveam sa-l mai vad. Era schimbat tot Se facuse negru. Aproape sa cred ca gresisem mortul. Dar el era din pacate. Mainile lui fine inca il mai dadea de gol. Nu am plecat de acolo pana nu am mai lasat si acolo cateva lacrimi. Era si tatal lui lanaga el era mai in varsta decat mine. Cred dca cu zece ani. Dar tragica stire cred ca il facuse sa imbatraneasca cu inca zece. Mamasa se tinea aparent tare, in ciuda faptului ca si ea suferea de inima. A venit si ziua inmormantarii. Cu tot regretul va spun ca nu am mai avut curajul sa ma mai duc si acolo... Nu am fost prezent la nici o poamana care i s-a facut. La cea de 40 de zile si o luna Roxana mi-a adus pomana de la el. Trebuie sa va spun ca nu mi-a facut nici o placere. Dar am facut si eu ca in ``Moartea caprioarei`: Ce inalt e cerul ... Oare ce gandeste tata? ... Mananc si plang , Mananc!
Si uite asa s-a mai rupt un episod din viata fica-mii. Trebuie sa mai adaug ca vestea a socat-o tare mult. Nici acu dupa cinci luni nu se poate impaca cu gandul . Mereu si in fiecare zi , si tot in acest timp s-a dus la cimitir aprinzand-ui cate o candela.
De abia acu am aflat ca de fapt el era incercat. Mai fusese incercat de moarte dar de doua ori scapase cu bine. Odata era sa intre in el o masina din sens opus, si numai reflexul lui l-a scapat. Altadata era sa cada de pe o schela de la inaltime, si numai gestul unui coleg, l-a salvat in ultima clipa. Dar acu ... nimeni nu l-a mai salvat. Si asta pentru patronii astia nu se sinchsesc de tineret. Nu pun accent pe protectia muncii. Daca ar fi fost asigurat sau legat cu o franghie , altfel ar fi stat lucrurile. Dar cand pe ei ii roade doar banul ce pretentii sa mai ai. Ei fac legea dupa bunul lor plac ca nimeni nu-i controleaza. A murit eroic , facand o treaba ce nu era de competenta lui. El era instalator nu sapator sau asigurator de pereti. Alcineva trebuia sa faca treaba asta. Eu daca as fi fost in locul lui nu as fi acceptat sa ma bag in `mormant` si la propiu sila figurat. Dar asta e, si tineretul asta care nici nu judeca prea mult, si intimidarea sefilor...fac orsice orbeste numai ca sa castige bani, si numai conteaza cum.

Mi-a povestit atunci , un om ,seara, care m-a dus la capela, ca era coleg de echipa cu el. Ca il cunostea de mult si el. Zicea ca s-a scris numai minciuni. Cica erau 20 de pompieri. Nici pomeneala! Erau trei pompieri mari si lati, care faceau cu schimbul la lopata, cu satenii din sat. Acestia au venit acolo alertati, cand au auzit ce s-a intamplat. Cica , nici manevrele de surescitare nu au mai fost facute, crezand ca nu mai era cazul dupa 2 ore. Chiar si asa fiind, trebuiau sa incerce. Numai minciuni. Traim intr-o tara plina de mincinosi. In jurul nostru e atata minciuna. Oare cand o veni vremea sa dispara ? Sa fim constienti de asta.. Domnii sefi de la lucrare, sau domnule patron , daca de justitie o sa scapati , nu o sa scapati in schimb de pedeapsa lui Dumnezeu. El o sa va aiba in vedere, mai devreme sau mai tarziu. Si in constiinta voastra acel suflet nevinovat. Era minte de copil, pe care voi ati exploatat-o!...Si sa nu va gasiti linistea pana la izbavire... Vreau ca el sa fie razbunat, chiar daca nu a fost in intregime vina lui. Dar voi unde erati? Ce ati pazit? De ce l-ati lasat sa coboare in acel sant adanc de 4 metri?Si sa faca o treaba care nu era de competenta lui. L-ati bagat la mijloc. Cred ca asa au si stat lucrurile. Ati profitat de el. De inocenta lui. Facand-o pe eroul cu mainile voastre, maini ce au fost patate cu sange...Daca se aplicau normele de Protectia Muncii , nu se ajungea aici, si poate ar mai fi trait...
Cum de PROTV , Antena, sau Prima, nu au facut nici un comentariu despre aceasta crima. Ca de alfel ei erau mereu in top receptivi la toate evenimentele. Cred ca cineva nu a vrut sa-i anunte sau ei nu au vrut sa se implice in aflarea adevarului. Si cred ca il fac vinovat pe patronul firmei la care lucra el. El era cel mai tare interesat sa nu sa se afle adevarul. As vrea sa se faca lumina in acest caz. Chiar daca nu-i mai dau viata lui, macar sa plateasca cei vinovati. El cum era o fire mai timida, cred ca a fost fortata sa le faca treaba altora. concluzie: A FOST OMORAT CU ZILE...
Iata ce spuneau ziarele:
Un g�l��ean de 25 de ani a murit dup� ce a fost prins sub un mal de p�m�nt

6 aprilie 2011, 17:01 | Autor: Adrian Obreja | 75 afi��ri


Tragedia a avut loc �n M�ci�eni, comna Corni. T�n�rul lucra la sistemul de canalizare al localit��ii. Pompierii s-au chinuit dou� ore s�-l scoat� de sub p�m�nt.

***

Ionu� Laz�r, �n v�rst� de 25 de ani, �i-a pierdut via�a �n aceast� diminea�� dup� ce s-a pr�bu�it peste el un mal de p�m�nt. Acesta lucra �mpreun� cu al�i s�teni la re�eaua de canalizare. Incidentul a avut loc la ora 10.20. �oca�i, colegii au chemat pompierii �i ambulan�a.
Opera�iunea de salvare a durat peste dou� ore, dar b�rbatul nu a mai putut fi salvat. Cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicin� Legal� pentru efectuarea autopsiei.
�Aproximativ 20 de pompieri �i lucr�tori au �ncercat s� scoat� b�iatul de sub p�m�nt. Era deja mort la finalul opera�iunii�, spune Eugen Chiri��, purt�tor de cuv�nt al ISU Gala�i.

***
* Muncitor �ngropat de viu sub cinci metri cubi de p�m�nt * Lucr�rile de execu�ie a canaliz�rii dintr-un sat din comuna Corni � �ntrerupte de un tragic accident *

Tragedie: un mal de p�m�nt pr�bu�it ieri diminea��, la ora 10,20, la M�ci�eni, comuna Corni, peste Ionu� Laz�r (25 de ani), muncitor al societ��ii Cricons, a b�gat groaza �ntre cei care au �ncercat s�-i dea o m�n� de ajutor. �ngropat de viu sub 5 metri cubi de p�m�nt, t�n�rul nu a avut nici o �ans�.

El lucra �n momentul accidentului chiar la consolidarea acelui mal, a explicat c�pitanul Eugen Chiri��, purt�torul de cuv�nt al Inspectoratului pentru Situa�iile de Urgen�� Gala�i. D

in nefericire, interven�ia rapid� a SMURD-ului din T�rgu Bujor �i a pompierilor din Tecuci (�n total 20 de subofi�eri) nu i-a putut salva via�a ghinionistului muncitor.

�Dup� dou� ore de s�p�turi, trupul lui Ionu� Laz�r a fost scos la suprafa��. Din nefericire, manevrele de resuscitare ale SMURD-ului nu au avut succes, g�l��eanul fiind declarat mort�, �ncheie purt�torul de cuv�nt al ISU.

O anchet� a fost deschis� pentru a fi analizate toate circumstan�ele care au condus la producerea acestui teribil accident de munc�.

Inspectorii de munc� ancheteaz�.

�Ne-am deplasat la fa�a locului, am demarat o anchet� �i urmeaz� s� stabilim cu exactitate cauzele accidentului �i s� vedem ce m�suri se impun �n acest caz. Din primele informa�ii, b�rbatul lucra la firma de construc�ii angajatoare cu carte de munc�, de c�teva s�pt�m�ni�, a precizat directorul - executiv al Inspectoratului Teritorial de Munc� (ITM) Gala�i, Ionel Petrea. (Gabriel Kolbay)


Scris de Maria ROMANI�� | Miercuri, 06 Aprilie 2011
________________________________________
Tragedie �n comuna g�l��ean� Corni, �n satul M�ci�eni, unde un b�rbat �n v�rst� de 25 de ani, muncitor la o firm� de construc�ii ce executa lucr�ri la re�eaua de canalizare, a fost surprins de c�derea unui mal de p�m�nt �i a murit. Nenorocirea s-a petrecut �n jurul orei 10, c�nd Ionu� Laz�r, angajat al firmei Tricons, ce efectua instalarea re�elei de canalizare, lucra �ntr-un �an� ad�nc de 4-5 metri. �Muncitorul executa �n momentul producerii accidentului lucr�ri care s� asigure malul de p�m�nt practic b�tea ��ru�ii pe care urmau s� se fixeze dulapii care asigurau malul. Din p�cate, malul de p�m�nt a cedat �i muncitorul a fost prins �n �an�. Inspectoratul Teritorial de Munc� Gala�i �i poli�i�tii din T�rgu Bujor au �nceput o anchet� �n acest caz. Este primul eveniment de munc� mortal al acestui an �n jude�ul nostru�, a declarat Ionel Petrea, director al Inspectoratului Teritorial de Munc� Gala�i, care a f�cut cercetarea la fa�a locului �n satul M�ci�eni. B�rbatul era angajat legal al firmei de construc�ii care realiza lucrarea. Imediat dup� producerea accidentului colegii de munc� ai victimei au apelat num�rul de urgen�� iar pompierii din Tecuci �i un echipaj SMURD din T�rgu Bujor au plecat la M�ci�eni. �S-a intervenit timp de dou� ore cu 20 de oameni �i cu utilaje pentru a scoate muncitorul prins sub malul de p�m�nt. La ora 12.31 b�rbatul a fost scos din p�m�nt �i s-au �nceput imediat manevrele de resuscitare, dar, din p�cate, nu s-a mai putut face nimic�, a declarat purt�torul de cuv�nt al Inspectoratului pentru Situa�ii de Urgen��

La priveghi aveam sa aflu , ca intradevar sefii lucrarii si patronul , au vrut sa musamalizeze, nepermitand sa anunte cineva Pro Tv sau alte televiziuni. Singurii care au fost mai pe faza au fost unele redactii de ziare din Galati, care nici ei nu au redat chiar tot adevarul. Multe din stiri fiind umplutura sau presupuneri. Martora este poza din ziar care este peste tot . Aceeasi ambulanta , si aceeasi imagine la doua cazuri diferite. La fel ca si in cazul meu cu cocioaba din Badalan ....drept casa a matusii... De asemenea aveam sa aflu de la Roxy , cand s-au dus la Maciseni impreuna cu tatal si mama lui Ionut , cica santul ar fi fost astupat si nici zare ca ar fi existat asa ceva acolo...Nustiu daca cineva a mai fost tras la raspundere.... Miram-as, ca in ziua de azi ,`intodeauna mortul e de vina`. Am vazut zilele astea cum acum ProTYv �ul a aratat un caz , parca tras la indigo, cu aceaasi intamplare cu malul de pamant. Acum era un om de 44 de ani. Dar ce conteaza varsta? Cand o viata este luata cu buna stiinta, pasandu-se motanul.
Iata unele comentarii de regret ...
COMENTARII 2

Marin562011-04-09 18:44:47

Ionut!...De ce nu ai vrut sa ramai printre noi?De ce ne-ai parasit atat de devreme? Vei ramane vesnic in amintirea noastra a celor care te-au cunoscut si apreciat. Mi-ai fost ca un fiu. Trebuia sa-mi fii ginere...Dumnezeu sa te odihneasca!Si nu te vom uita!...

Bogdan2011-04-10 22:50:05

Ionut nu te vom uita NICIODATAA!!!:((:(:((..Dumnezeu sa te odihneasca!!!:-

Manea ionel2011-04-11 13:41:56

nici nu ai mai apucat sa ne vezi baietelul! dumnezeu sa te odihneasca in pace!vei ramine in amintirea noastra!IONUT SI DOINITZA !

COMENTARII IONUT ;

Trimis de c�tre : Coca Gologan
7 aprilie 2011, 21:06

Oh! Doamne ce b�iat deosebit, prea t�n�r .Dumnezeu s�-l odihneasc�.
Trimis de c�tre : Nistor Gigi cumnatul meu...
10 aprilie 2011, 23:31
la-am cunoscut pe IONUT!!!dumnezeu sa-l odihneasca in pace.

Trimis de c�tre : Stamatin Daniel

12 aprilie 2011, 18:51

L-am cunoscut pe Lazar Ionut , am fost de fata la locul accidentului , din pacate nu sa mai putut face nimic, a fost tarziu cand l-am scos de acolo, imi pare foarte rau, era un baiat bun si foarte respectos .Dumnezeu sa-l odihneasca si sa-i fie tarana usoara...




Marin56 a spus:

2011-04-10 10:23:04

DE CE AI PLECAT DE LANGA NOI.
DE CE AI PLECAT DE- ACASA,
VEI RAMANE PURURI PRINTRE NOI,
IN AMINTIREA NOASTRA.

TE-AI GRABIT, SI NU FACI BINE,
LASANDU-NE PE TOTI , INDURERATI
NICAIERI NU E MAI BINE,
DECAT , LANGA SCUMPII TAI FRATI.

POATE ACOLO UNDE ESTI,
TE UITI LA NOI, SI ZICI CA E BINE
SA NE TRIMITI SI NOUA VESTI
SI GANDURI DE LA TINE.

TI-A FOST FRANT DE TIMPURIU
AL TAU DRUM, AL VIETII
DAR VEI RAMANE TOT ZGLOBIU,
PENTRU NOI, TOT RESTUL VIETII.

AI FOST BUN, CU SUFLET MARE,
CUM PUTINI SUNT PRINTRE NOI,
O SA NE FIE DOR DE TINE, TARE,
CA NU AI VRUT SA STAI LA NOI.

AI VRUT SA FACI O FAPTA BUNA,
SACRIFICANDU-TE PE TINE,
DAR NA-I STIUT CA NU-I A BUNA,
CAZAND MALUL PESTE TINE.

TE PLANG , SI AM INTELES PREA BINE,
CAT DE RAU TI-A FOST ATUNCI,
CATA FRICA AI STRANS IN TINE,
INCERCAND IAR SUS SA AJUNGI.

DAR NOI NU TE VOM UITA NICI GAND
PENTRU CATE AI FACUT,
SI PARINTII TE AU IN GAND,
PENTRU CA EI TE-AU FACUT.

RAMAI CU BINE IONUT DRAGA,
NOI CU TOTII TE-AM IUBIT,
CHIAR DACA NU TI-A FOST DRAGA,
A TA VIATA ,NOI TE-AM IUBIT.

DUMNEZEU SA TE ODIHNEASCA!
PENTRU CA EL TE-A IUBIT...

Hai ca mi-am propus sa va mai inveselesc cu un nou episod din amintiri....

Marieta
Era fica lui tanti Sica. Mama ei era sora cu bunica. Deci mama mea era vara buna cu fica ei. Mie imi era nepoata de vara. Era cu 2 ani mai mica decat mine. Poate fi necredibil , dar eu pe fata asta am cunoscut-o abia dupa vreo 3 ani. Din cand mai venea pe la bunica-mea in vizita ca sa ne jucam . Eu aveam 5 ani. Ei ,eram mare. Bunica ei , mama lui Sica era foarte rea si artagoasa. Cred ca semanau leit cu matusa Marioara a lui Creanga. La fel de zgarcita si hapsana era. Matusa Marioara facea caz pentru o mana de cirese, dar bunica sa, avea pe langa alti pomi prin curte si un nuc urias. Cred ca era in stare sa alerge cioara toata curtea , daca ar fi luat vreo nuca. Pe masura ce cresteam se mareau si vizitele . Cand venea ea la bunica-mea , cand ma duceam eu la ei acasa. De cate ori veneam eu la ei bunica ei, se uita intr-un ochi la mine. Dar nici la mine, tanti Lili nu pre o agreea. Bunica mea si a ei se certasera, cu ani in urma , pentru , ziceau ele , din cauza unui iubit de -a lor. Multa vreme nu si-au vorbit . Cand intr-un an simtindu-si sfarsitul aproape , si-a calcat pe inima bunica-mea, si a veni la cererea ei de impacare. Dupa nici 6 luni de la eveniment , se stinse si bunica lui Marieta. De fapt normal o chema Marioara, dar noi toti o stiam si o strigam � Marieta. Tanti Lili cand ma prindea pe la ea , imi dadea de treaba ca sa nu ma plictisesc cumva. Ma mai lasa prin curte sa ma mai jos si eu cu ce gaseam. De multe ori admiram si numaram florile multicolore din curtea sa. Avea foarte multe de toate soiurile. Ea le ingrijea cu mana ei , cand mai lua si ea cate o pauza. Bunica pe atunci era in putere. Ea se ingrijea de gradina de zarzavat, care nu stralucea. Nu punea decat strictul necesar, restul lasand in paragina. Si ar fi avut destul loc- 400m2....
Cand credea ea ca m-am `jucat` destul, ma chema in casa si imi dadea iar de lucru. Imi cumparase o carte de desenat si colorat. Eu trebuia sa complectez paginile albe cu desenele aferente, dupa care trebuia sa le colorez conform paginii. Asa am invata cu ea sa incep sa desenez imitand desenele de mai sus. Multe imi ieseau , spre surprinderea si mirarea ei. Mai tarziu aveam sa desenez si la scara. Aici era mai simplu. Ca patratele ma ajutau. Cand terminam ma felicita zicandu-mi:
Bravo , uite vezi azi ai facut prima pagina. Maine trecem la urmatoarea. Drept recompensa mam-mare o sa-ti dea orez cu lapte. Cand auzeam de orez , bucuria mea. Nu stiu dar ea avea un talent de a gati si mai ales dulciuri. Si mama gatea bine dar nu era mancarea ca a lor. La fel si nana nu gatea ca mama sau bunica. Fiecare aveau stilul lor. Faceau dulceturi de trandafiri si capsuni , moartea mea. Dar si de visine , cirese sau nuci in functie de sezon . Le legau cu sfoara si le puneau sus pe sifonier, ca sa nu cumva sa ma urc la ele.Aveau fructeel in curte. Mai avea si doi caisi uriasi si batrani , ca unu intr-un an s-a rupt in doua , de multimea caiselor. A plans bunica-mea toata ziua de asta. Pe vrenuri era moda cu servitul dulcetilor la musafiri sau cu serbet cu apa. Intr-o zi vine la ele , niste doamne, pentru o comanda de lucru , fata de masa sau pulover ceva...nu mai stiu. Le da dupa vreo 5 minute cate o dulceata. Dar eu de colo:
Dar mie nu-mi dai tanti Liil si mie dulceata , ca sunt si eu musafir. Au ras toti ca dupa o gluma buna. Pana la urma de rusine sau , ca voia sa-mi faca toate poftele, mi-a dat si mie dulceata. Ei dar ca sa nu devina prea monotona activitatea mea creataore de design, care , cateodata ma mi plictisea, gasisie tanti Lili si alceva , asta ca sa nu stau degeaba. Ea broda sau tricota. Intr-o zi ma invata si pe mine sa tricotez. Ei cu primul rand a mers bine cand am pus ochii pe andrea , dar dupa aia... Nu reuseam sa prind cum vine treaba asta cu un ochi pe fata unul sau doi pe dos.... Mie imi iesea numai pe dos... Nici nu s-a prins de mine , cu toate incercarile mele. Nu era de mine. In schimb m-a invatat sa cos , dupa contur, pe diferite materiale si carpe care ii mai ramanea ei. Desena cate o rata sau o floare de pe desenele ei, cu indigoul si apoi eu trebuia sa cos dupa linie si nu care cumva sa ma abat de la ea. Din cand in cand ma verifica. Cateodata era nemultumita , dar dupa aia am invatat spre satisfactia ei. Trebuie sa spun ca mi-a prin s bine cand am inceput scoala, ca aveam numai 10 la lucrul manual . Pe vremea aia faceam cusutul la scoala. Erau niste cartoane desenate cu locurile marcate cu puncte pentru ac, si cuseai Dupa aia treceam la panza direct. La tanti Lili am invata si macrame si cusut in puncte, si lantisor sau din urma acului, etc. Dupa ce faceam conturul urma faza a doua ca trebuia sa umplu si continutul. Si uite asa ma facui si pui de croitor. Sau cum se chema... Dupa ce terminam o intrbam:
Ma lasi sa ma joc la Marieta.
Dute ,dar vezi sa fii cuminte. Si la 12 vii la masa nu mananci acolo.
Adevarul ca nu cred ca m-ar fi pus la masa, bunica ei. Cred ca in perioada aia aveam vreo 8-9 ani. Ma duc la Marieta. Bat la poarta si o vad pe bunica ei, ca isi croieste drum in sila spre poarta. Ma intreaba de departe ce vreau. Ii zic ca venisem sa ma joc cu Marieta. Marieta cand ma vede sare in sus de bucurie.
Ei , Ce ai ? ii taie elanul bunica sa. Sezi potolit.
In fine imi da si mie drumul in curte.
Vedeti sa va jucati frumos, ca sunt cu ochii pe voi.
Si intra babornita in casa. Dar unele geamuri dadeau in curte. La adpostul lor , de dupa perdele, ne urmarea zgripturoaica.
In curte langa o fereastra aveau o movila de nisip. Acolo incepuse sa se joace Marieta. Avea un set de vesela , cratiti si alte tigai, din tabla tip jucarie , la care se mai adauga si o soba mica si tot de tabla. In inchipuirea ei umplea cratitile cu nisip si le punea la fiert pe foc. Dupa care punea continutul de nisip in niste farfurii , si ma invita sa mananc.
De ce nu mananci si tu , intrebam , si se facea si ea ca mananca, facandu-mi mie placerea. Dupa o vreme se plictiseste de atatea tigai , si oale, si zice:
Hai sa ne jucam de-a mama si tata.
Eu la jocul asta nu ma pricepeam, asa ca intreb:
Cum de-a mama si tata?
Cum nu stii? Stai sa-ti arat. Tu te duceai la munca si aduceai bani. Apoi tu mii dadeai mie si eu dupa ce ii numaram ma duceam cu ei sa....
Sa ii faci praf .Cum face si mama mea, fac eu razand.
Da ,dar iti aduc de mancare si tu trebuie sa faci mancare sa pui toate la foc.
Auzi alceva nu vrei sa ne jucam...
Bine atunci hai de-a doctorul... accepta ea.
Asta cum mai e...?
Poi uite cum faci , face ea. Tu iti pui mana pe pieptul meu, si ma consulti. Si imi ea mana mea in mod demonstrativ , punand-o pe pieptul ei, si apoi plimband-o peste tot corpul.
Dar vazand ca sunt cam indemanatic , se ofera ea sa-mi arate pe viu cum se face. Si da sa ma consulte plimbandu-si mana peste corpul meu in timp ce imi dadea camasa laoparte.. . Cred ca mi-ar fi dat jos si pantalonii scurti. Dar nu apuca sa termine consultatia, ca scorpia cu o falca in cer si una in pamant apare de dupa colt , cu o curea in mana, zbierand la Marieta.
Dar bine de alceva nu puteati sa va jucati? de-a mama ... dea doctorul ... ei lasa ca iti dau eu tie numai doctori. Si zicand asta ii arde din mers doua curele peste sale, in timp ce ea incearca sa fuga prin curte. Dar o ajunge din urma si o baga in casa. In acest timp urletele ei insotite de plans si de zgomotul facut de curea ajungeau pana la mine afara, facandu-mi inima cat un purice . Sufeream si eu impreuna cu ea. Cu fiecare curea ce se abatea pe ea , ma facea sa tresar de parca eu eram cel care o incasam . Stiam cum e, ca doar si eu traversam aceste scene de neuitat. Dupa vreo 5 minute, o scoate afara , amenintand-o din mers, cu vorbe de ocara.
Mai te joci de-a mama?... lasa ca-ti dau eu tie, iti scot eu doctorul din cap...
Dar, dand cu ochii de mine, ma trimite si pe mine acasa, zicand:
Pleaca la tine acasa, si imi deschide larg poarta. Marieta protesteaza. Dar o uitatura urata a bunica-si o reduse la tacere.

De la: Tramp, la data 2011-08-18 16:12:57

De la: cealalta, la data 2011-08-18 15:50:55

De la: Tramp, la data 2011-08-18 15:27:54zAIIIIII,mARINE,CA LE ZICI BINE

Zi-i , sa-ti pice mustata c-ai citit tot ce-a scris Marin!

Florine,sa stii ca citesc ce scrie despre ,ce si cum ,a trecut el prin viata!HAIDE CLUJUL!

Steaua a castigat la Cluj!!

Plec la bunica inapoi. Bat la poarta sa-mi deschida. Cand ma vede tanti Lili ca am venit chiar prea devreme, ma intreba:
-Ce-i cu tine? De te-ai intors asa de repede. Mai este pana la 12.
-Poi bunica ei, m-a dat afara dupa ce a batut-o zdravan pe Marieta.
-Dar de ce ? Ce ati facut?
-Nimic, ne jucam , spun eu nevinovat.
Nu prea a crezut ce am spus eu. Seara cand a venit si tanti Sica , masa lui marieta, se duce tanti Lili la ele sa afle cauza. Nu sta mult si o vad ca se intoarce si ea.
-Ei , ce a fost ? se intereseaza si mam`mare.
-Ei, cica s-au jucat de-a mama si tata si la urma au facut-o si pe doctorul. -Cica Bebi o consulta pe Marieta, spuse ea nemaiputand sa-si tine rasul.
-Ba nu ! ea m-a consultat pe mine, fac eu. Eu nu stiam si mi-a aratat ea cum se face.
-Si ti-a aratat ? face tanti Lili razand intr-una, cea ce a facut sa o molipseasca si pe bunica-mea.
Radeau amandoua in timp ce eu ma uitam la ele stingherit, nestiind ce sa le spun. Dupa amiaza a venit si nana sa ma ia acasa la ea. Bunica-mea nu a scapat ocazia sa o puna la curent si pe nana. Cand a auzit si ea povestea a inceput sa rada continuu, molipsindu-se una cu alta. Toate trei radeau si faceau mare haz de privirile mele inocente. Din cand in cand nana mai facea cate o pauza, adresandu-se mie:
-Ei si cum a fost? Ti-a placut cum te-a consultat Marieta, si iar se porneau pe ras toate. Ma uitam la ele teribil de stanjenit. Intr-un final se opresc sa mai faca pauza. Dar tot mai radeau cand isi aminteau. Tanti Lili isi aduce aminte de ceva:
-Auzi Marie, stii ce a zis Bebi, azi?
-Ce a mai zis ? face ea zambaind, o face pe doctorul si cu tine, face ea , si dai iar ras.
-Nu ! face ea, azi mi-a venit niste musterii, sa le fac un pulover, si le-am servit cu o dulceata, iar Bebi zice : ` ca sa-i dau si lui ca si el e musafir`.
Cand mai aude si asta, nana sa moara de ras. Nu se mai oprea. Bunica-mea nu auzise tot si intreba:
� Cei?
Nana se ofera sa-i repete treaba cu dulceata, cu mine.
-A ,face ea .Da... ha ...ha.. .rade si ea intrerupt.
Dupa aia ne-a pus la masa, pe toata lumea . Cand venise nana , mam` mare tocmai mesteca mamaliga in ceaun pe o lampa cu gaz. Ne-a servit mamaliga cu branza si oua prajite cu salata de rosii...Nana tot nu o rabda si printre doaua ingitituri mereu imi amintea ispravile de azi.
A doua zi mi-am calcat pe inima si cu frica m-am dus iar la Marieta.
-Nu e acasa Marieta, face harca, ce vrei? Iar vrei sa va jucati de-a doctorul , lasa ca va arat eu voua...
Am plecat cu coada intre piciore, desi stiam foarte bine ca ea , ma urmarea trista de dupa o perdea.
Aveam sa aflu la vreo doua zile ca Marieta si-a mai luat o portie de bataie si de la masa, Sica.
Si uite asa treceau anii unul cate unul neschimband prea mult jocurile copilariei noastre. Se facuse mai mare acu Marieta. Eu terminam pe a I-a. Trecusem de 7 ani Mergeam pe 8. Ca sa nu ne mai jucam in curte sub privirile banuitoare a bunicii ei, sau a masii, ne jucam in strada si ne fugaream pana iesea inima din piept la amandoi. Jucam si `mijoarca` cand ne ascundeam dupa straturile inalte de flori din strada, sau `tarile` si multe alte jocuri. Vis-a vis de Sica statea o alta ruda de-a mamei-Tanta. Era tot un fel de vara cu maica-mea. Dupa ce am terminat clasa a I-a mama merge si pe la ele si pun la cale , fata de mine sa le zic , ca cine ma intreaba sa le zic ca am luat premiul I. Avea o chestie maica-mea. Nu excilam catre vreun premiu, dar nici ultimul din clasa nu eram. Eram cam al 12-14 , dar nu la catalog.Asa ca atunci cand m-a intrebat Tanta de fata cu toti si Marieta si masa, am spus cum ma invatase mama. Dupa un an iar s-a repetat scena . De data asta , cum mama voia iar premiul I am spus ca daca se prinde, lasa zic ca l-am luat pe II. Si asa a fost. Aveam totusi senzatia proasta ca nu fusesem crezut pe deplin. Mai ales ca tot ei ma invatase sa nu mint. Si cred ca se cunostea. Dupa a III-a am spus ca am luat premiul III. Desi nu cred ca i-am convins nici acu. Cand am terminat clasa a patra, ele ma intreba iar :
-Ce premiu ai mai luat? Premiul I ?
-Nu ! Fac eu.
-Premiul II, incearca ele sa ghiceasca.
-Nu ! fac eu din nou.
-III?
-Nu acum am luat mentiune, fac eu , mai mult ca sa le faca placerea.
-Ei da din ce in ce e mai greu , face Marieta , cautandu-mi o scuza.
Adevarul ca cu toata bataia pe care o manca zilnic si Marieta in serii scurte de catrea bunica-sa sau masa, nu a facut-o sa-i placa prea mult cartea. Cand cu chiu cu vai a ajuns si ea in clasa a VIII-a nu a mai putut-o termina cred, ca nici pe aia. Ca am aflat de la tanti Lili ca ramasese corigenta la trei obiecte, si deci e repetenta. Dar masa , Sica se lauda pe la randuri ca fata ei , intradevar a ramas corigenta, dar o sa recupereze la toamna si o sa treaca. Nici pana azi nu am aflat ce s-a intamplat atunci. Daca a mai trecut clasa a VIII-a sau nu. Dar un singur lucru e sigur ca s-a oprit cu scoala. Tatal ei era muncitor la depou. O iubea foarte mult. De multe batai o scapa el, atunci cand era acasa. In dorinta de a avea un baiat , o invata de toate si pe ea. Iar in timpul liber sau cand era in concediu, el mai lucra diverse grilaje pentru locuri de veci. Stiu ca ne-a facut si noua unul , pentru care tata s-a tocmit ore in sir pana i-a plati 600 de lei. El ceruse initial 900 de lei. Suma destul de mare pentru veniturile noastre de 1400 de lei, pe acea vreme , inainte de a se pensiona tata. Pe cand lucra cu dornul si ciocanul , ca sa faca gauri in cornier, dupa care prindea elementele in suruburi , o punea si pe Marieta sa il ajute , tinand si ea cum putea. II placea aceasta munca. Prefera sa-l ajute pe tasu , decat sa invete sau sa citeasca o carte. Intr-o zi ma fugarea Marieta prin curte. Grilajul era gata si statea cuminte intr-un colt de curte. Ca sa scap de ea m-am refugiat in locul cu grilaj. Dar din viteza nu am vazut lantul care inchipuia o portita. Ma impedic de el, si cad , julindu-mi genunchii si coatele. Marieta si ceilalti se ofera sa ma ajute. - Am cazut in locul de veci , fac eu cu o privire disperata catre ei, in timp ce ma durea coatele si genunchii. Cand au auzit au inceput sa rada toti. Dupa ce m-au doftoricit dandu-ma cu spirt, cea ce facu ca suferinta mea sa se accentuieze, ne-am continuat joaca. Tanti Sica, imi zice :
Nu mai intra acolo...
De multe ori cand ne mai juca si cand ma ajungea ea sau eu pe ea, ne mai cuprindeam razand in brate, ceea ce starnia mania masii.
-Marieta!...
Alte ori jucam table cu Marieta. Se supara cand o bateam . Tot de la tasu invatase. Dar nu stia strategie. Intre timp castigasem eu teren la ele. Cum nea Ticu , ca asa il chema pe tatal ei, ma chema sa-i mai schimb cate o priza sau cate un intrerupator sau schimbam cate o siguranta. Dupa aia masa m-a lasat sa repar si Tv cu lampi a lor. De fapt fugea imaginea si am reglata-o din spate, de la oscilator cadre. Asta era cam prin clasa 7-8 si chiar si dupa. Dupa moartea mamei , mergeam impreuna cu tata si pe la ele. II luam pe rand. Incepeam cu nana, apoi cu bunica, si la urma cu Sica. Mai jucau cate o tabla cu tata , in timp ce noi ne vedeam nestingheriti de treaba. Dar spionul de masa era pe baricade, sa nu cumva.... Numai ca , a avut mare dreptate acela care a spus ca `` de ce iti este frica nu scapi. ``.

Pana la urma masa a acceptat situatia de a intrerupe scoala cu fica sa. De liceu ce sa mai zicem... Asa ca acum fata se ruja se spoia pe la ochi, ceea ce a atras atentia nanei, cand a vazut-o.
Ia uitate la ea , face nana, a ajuns o g... si alte epitete si comparatii. Tanti Sica avea de la un timp in gazda baieti. Faceau scoala de ucenici la locul de munca la profesionala- combinat. Facea mecanica si strungarie.
Si azi asa maine asa , ii cazu cu drag fata. Profitand ca masa nu era acasa , sau jucat de-a doctorul. Peste cateva luni cand a aflat ca fata ei e gravida, a facut balci mare. Cu cine ? Pana la urma a recunoscut ca cu cel din gazda. Ar fi trebuit sa-si dea seama de asta. Sau poate era numai actorie , crezand ca o sa-i faca fetei un viitor. Cum la inceput viitorul ginere nu prea era de acord cu asta, tanti Sica l-a amenintat ca il da pe mana Militiei, daca nu o ia de sotie. Si uite asa s-a inmultit familia Mainski. Dupa 9 luni a veni si o fata. Nea Ticu numai putea de bucurie ca era acum si bunic. I-a facut un patut si apoi un leagan din sipci. Cea ce nu puteam sa spun acelasi lucru si despre Sica. Era ca cu cainele cu pisica. Dar pana la urma a acceptat situatia. Uneori o mai intalneam pe Marieta pe drum, pe la piata, si o intrebam: ` Ei cum e sa fii maritata?` Ridica din umeri si zicea ca e bine. Dar nu raspundea la toate intrebarile mele , spunand : ` ca lasa ca ai sa vezi tu`. Ca sa spun sincer si eu pusesem ochii pe fata lor, dar... chiar mi-am exprimat acest gand , fata de tasu intr-o zi cand era dispus. Pe cand nici nu se punea in discutie problema de chirias. Dar asta mult mai tarziu , dupa moartea matusilor , cand tot tanti Sica , umbla sa ma insoare cu alte rude sau cunostinte. Dar nu a fost sa fie nici cu ele. Cica mergea cu mine la impetit. Cand i-am spus lui nea Ticu, s-a uitat la mine si a ras fortat, zicand ``Ei ... te cred, dar din pacate ... nu se poate. Masa radea si ea zambind fortat, cand a auzit de propunerea mea. Iar nea Ticu a complectat:
-Daca si cu parca... daca parca nu era .... se ineca....
Nu intelesesem pe atunci ce rost au acele vorbe. Asta era dupa ce aflasem ca eu nu sunt copilul lor legitim. Ei si asa ginerele a inceput treaba in combinat la un strung. Dupa cateva luni a reusit sa o bage si pe Marieta undeva la strung. Acum lucra cot la cot cu barbatul ei. Odata imi spune tanti Lili ca a auzit-o intr-o zi pe la randuri, pe Sica cum se lauda la toata lumea, cand aceasta o intreba unde e fica ei.
-Lucreaza in combinat, a ajuns bine , e ` Surubareasa`....
Mare haz am facut amandoi de aceasta. Auzi , ``Surubareasa``...Dupa ce i-a demolat si pe ei nu prea am mai tinut legatura cu nici unul din ei. Odata m-am intalnit cu Marieta, intamplator , la poarta combinatului, si asa am aflat ca murise tasu. Tot de la ea am aflat ca avea si un baiat. Tarziu am aflat de la alte rude ca fata respectivul baiat, se facuse mari, si nu prea mai erau in relatii bune cu Marieta.. Sica se mutase la un bloc in spatele depoului, D... parca. Dar nu am mai vazut-o decat o singura data. Nici nu stiu daca mai traieste , desi ma indoiesc. Sau o fi bolnava...daca avea in jur de 30 cand eu aveam 4-5 ani....ar fi avut aproape 85....cine mai stie. Odata cu pierderea legaturii cu ei, am mai perdut inca o posibila veriga de cunoasterea trecutului meu. Poate ea mi-ar fi spus cum stau, sau cum au stat lucrurile cu mine.

...ziceai ca puteai sa afli, atunci cand ai fost la tara, dar te-ai ferit. Probabil ca e mai bine asa.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

POATE AR FI FOST MAI BINE DACA TOTUSI MI-AR FI SPUS CHIAR EI, CARE E ADEVARATUL ADEVAR, SI NU M-AR MAI FI PUS IN DIFERITE SITUATII PENIIBILE. SI DE CONFUZIE. NICI SA DAU BUZNA PESTE ALTII , CARE NU-I CUNOSC NU-MI STA IN CARACTER., MAI ALES CA NU AVEAM NICI O DOVADA. ORCINE POATE SA ZICA CA DA EU SUNT SAU NOI SUNTEM... TOTUSI NU AM SA INTELEG DE CE ATAT MISTER...?NIMIC CEVA CONCRET SI SIGUR. DE CE AU FACUT-O ? LE-A FOST FRICA CA O SA-I PARASESC? TREBUIA SA FIE TOTUSI O SOLUTIE. FAPTUL CA M-AU TINUT IN TEROARE , TENSIUNE SI MISTER, NU A FACUT DECAT SA COMPLICE SI MAI MULT LUCRURILE IN MINTEA MEA. MI-A RAMAS IN MINTE SI O SA MAI RAMANA INCA MULT TIMP ACOLO , PANA O SA MOR, ...DE CE?... CA CEVA A FOST ACOLO! POATE II IERTAM , CA POATE NU AU FOST IN TOTALITATE VINA LOR... DAR EU CE VINA AM?...

SI CA ASTA NU AR FI FOST DEAJUNS, TOTI CU CARE AM FOST IN CONTACT , PARCA A FOST UN FACUT, TOTI AU MURIT UNUL DUPA ALTUL , CRED CA SA-MI FACA MIE IN CIUDA, CA SA NU POT AFLA NIMIC. sI ASTA CA ATUNCI CND AU FOST IN VIATA NU S-AU OBOSIT NIMENI SA DEA EXPLICATII. ...DE CE OARE?...RAMANE UN MISTER. PANA SI SOACRA-MEA A VRUT SA FACA LUMINA IN CAZUL MEU , SI NICI EA NU A AVUT PARTE, CA SI MINE DE ALTFEL. OARE SA FIE ASTA O COINCIDENTA, SAU ASA TREBUIE SA-MI FIE SOARTA...BLESTEMAT SA NU AFLU? SA FIU DE-A PURUREA .INTR-UN MISTER, SA NU STIU NICIODATA CUM A FOST?...PUTINELE IPOTEZE SI PISTE PE CARE AM INCERCAT SA LE ANALIZEZ , NU AU FACUT DECAT , MAI MULT SA MA BAGE SI MAI MULT IN UMBRA. ASTA E ASA MI-A FOST SOARTA. TREBUIE SA MA RESEMNEZ.

Isaac Newton (n. 4 ianuarie 1643, Woolsthrope, Grantham, d. 31 martie 1727, Kensington, Londra) a fost un renumit om de �tiin�� englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician �i astronom, pre�edinte al Royal Society. Isaac Newton este savantul aflat la originea teoriilor �tiin�ifice care vor revolu�iona �tiin�a, �n domeniul opticii, matematicii �i �n special al mecanicii. �n 1687 a publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, �n care a descris Legea atrac�iei universale �i, prin studierea legilor mi�c�rii corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. A contribuit, �mpreun� cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la fondarea �i dezvoltarea calculului diferen�ial �i a celui integral. Newton a fost primul care a demonstrat c� legile naturii guverneaz� at�t mi�carea globului terestru, c�t �i a altor corpuri cere�ti, intuind c� orbitele pot fi nu numai eliptice, dar �i hiperbolice sau parabolice. Tot el a ar�tat c� lumina alb� este o lumin� compus� din radia�ii monocromatice de diferite culori.
Newton a fost un fizician, �nainte de toate. Laboratorul s�u uria� a fost domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele dintre ele inventate de el �nsu�i. Newton nu s-a l�sat antrenat de latura pur astronomic� �i matematic� a activit��ii sale, ci a r�mas de preferin�� fizician. �n aceasta const� neobi�nuita tenacitate �i economia g�ndirii sale. P�n� la Newton �i dup� el, p�n� �n timpurile noastre, omenirea n-a cunoscut o manifestare a geniului �tiin�ific, de o for�� �i o durat� mai mare.
Newton a fost primul care �i-a dat seama de aceasta. Spencer ne comunic� urm�toarele cuvinte ale lui Newton, rostite cu pu�in timp �naintea mor�ii sale: "Nu �tiu cum ar�t eu �n fa�a lumii, dar mie mi se pare c� sunt un b�iat care se joac� pe malul m�rii �i se distreaz� c�ut�nd din timp �n timp pietricele mai colorate dec�t de obicei, sau o scoic� ro�ie, �n timp ce marele ocean al adev�rului se �ntinde necunoscut �n fa�a mea."

Newton s-a n�scut �n preajma izbucnirii marelui r�zboi civil �n Anglia, a fost martorul execut�rii lui Carol I, al guvern�rii lui Cromwell, al Restaura�iei Stuar�ilor, al a�a-numitei "glorioase revolu�ii, f�r� v�rsare de s�nge din 1688, �i a murit la v�rsta de 84 de ani, c�nd regimul constitu�ional era consolidat. Dar furtunile politice n-au l�sat, se pare, urme ad�nci asupra vie�ii lui Newton. El a r�mas, cel pu�in �n aparen��, un "filozof" apolitic, �n acel sens larg �n care cuv�ntul era folosit �n vechime.
Via�a lui Newton a decurs lini�tit�, pa�nic� �i monoton�; el a murit nec�s�torit, iar c�l�toriile lui s-au m�rginit la mici distan�e, netrec�nd grani�ele Angliei. Newton s-a bucurat de o s�n�tate robust�, niciodat� nu a avut prieteni apropia�i, de o v�rst� cu el.
Cu toat� amploarea extraordinar� a preocup�rilor sale �tiin�ifice, Newton nu a fost un geniu universal, ca Leonardo da Vinci, sau un "polihistor, ca Leibniz. G�ndirea �i activitatea lui s-au concentrat asupra "filozofiei naturale sau a fizicii, matematicii �i astronomiei.
Preocup�rile teologice �i istorice ale lui Newton pot fi considerate doar ca un tribut inevitabil pe care l-a pl�tit epocii, ca �i mul�i dintre contemporanii lui, de�i el �nsu�i era uneori �nclinat s� considere preocup�rile sale �n domeniul teologiei �i religiei drept activitatea lui principal�.
Newton s-a n�scut �n satul Woolsthorpe, situat la 10 km sud de or�elul Grantham, �n apropierea ��rmului r�s�ritean al Angliei.
Despre originea familiei Newton din Woolsthorpe exist� foarte pu�ine informa�ii. P�n� la dob�ndirea titlului de noble�e, Newton se interesa, pare-se, foarte pu�in de str�mo�ii lui. Cum se �nt�mpl� adeseori, familia �i amintea, dintre str�mo�i, numai de bunici. Este adev�rat c� dup� ce a devenit "Sir Isaac", Newton a prezentat Camerei heraldice un tablou genealogic oficial, cuprinz�nd pe to�i ascenden�ii s�i p�n� la tat�l str�-str�bunicului, John Newton.
Mama lui Isaac r�m�sese v�duv� �i a decis s� se m�rite cu Barnabas Smith, un om bogat, de dou� ori mai b�tr�n dec�t ea. Acesta �ns� �i-a dorit o so�ie f�r� copii, astfel �nc�t a fost nevoit� s� �l abandoneze pe Isaac (pe atunci �n v�rst� de 3 ani), pe care l-a l�sat �n grija bunicii lui. �n 1656, s-a �napoiat la Woolsthorpe cu trei copii � fratele �i surorile lui Isaac. B�iatul avea 15 ani; el putea fi un ajutor �n gospod�rie �i mama l-a adus �n 1658 de la Grantham �napoi la Woolsthorpe. El a r�mas la �ar� 2 ani, timp destul de �ndelungat pentru un adolescent. �n afar� de c�teva anecdote, se �tie foarte pu�in despre aceast� perioad� important� din via�a lui Isaac, c�nd s-au format caracterul �i �nclina�iile lui.
�n relat�rile despre perioada �colar� a vie�ii lui Newton, ap�rute dup� moartea sa, este greu s� se deosebeasc� faptele reale de legende. �n ele se reflect� clar dorin�a fireasc� de a scoate �n eviden�� acele tr�s�turi ale lui care s-au manifestat cu toat� puterea mai t�rziu. �coala din Grantham, unde Newton a petrecut aproape 5 ani, a avut, probabil, o mare influen�� asupra form�rii caracterului s�u, contribuind la �nsu�irea matematicii, limbii latine �i a teologiei, necesare pentru studiile universitare.
Newton avea pasiunea de a construi juc�rii mecanice complicate, modele de mori de ap� �i de soare. Copilului �i pl�cea s� confec�ioneze zmeie, pe care, uneori, le �n�l�a noaptea, ag���ndu-le felinare de h�rtie colorat� �i r�sp�ndind cu aceast� ocazie, �n glum�, zvonuri despre o nou� comet�. So�ul nepoatei lui Newton, Condwitt, poveste�te c� acesta considera drept prima sa experien�� de fizic� aceea pe care a f�cut-o �n 1658, �i anume: dorind s� determine puterea v�ntului �n timpul furtunii, el a m�surat lungimea s�riturii sale proprii �n direc�ia v�ntului �i �n sens contrar.

Vad ca pe Isaac nu-l vreti sa apara, atunci o sa va propun ceva :
Nu stiu daca o sa fiu in asentimentul multora de pe aici, dar mi-am propus sa fac o mica lectie de fizica, unde cu sau fara ajutorul vostru sa raspund la unele intrebari. Poate multi o sa spuna: ` Uite si asta, iar ne impuie capul cu prostii cu formule demonstratii.... Noi abia am asteptat sa treaca mai repede scoala si acu iar? ... Stiu ca aceasta disciplina este una dintre cele mai greoaie. ``Nu ! Nu voi folosi demonstratii savante , formule complicate ptr. a demonstra ceva. Voi pune acolo unde e cazul , numai formulele de baza, ce au fost demonstrate de altii, si care noi le-am luat atata timp, de bune. Voi incerca sa fac o fizica distractiva. O fizica de Duminca , ca sa zic asa. Unde explicatiile sau formulele se vor impleti cu realul din viata noastra, unde te lovesti tot timpul de cate ceva ce are corespondent in capitollele din fizica. Poate sub aceasta forma, pe unii, care nu le-a placut niciodata fizica in viata lor, , sa le placa de acu in colo. La inceput am aratat despre viata si realizarile marilor oameni de stiinta din trecut, ca o introducere la ce vreau acu sa prezint. Am observat in viata de zi cu zi , ca in toate domeniile, se regasesc aplicatii din fizica, si nu numai. Dar eu numai la fizica am sa ma refer. Nu voi lua chiar toate capiltolele la rand, ci numai pe acelea care prezinta mai mult interes si au aplicatii mai multe in practica de zi cu zi din viata noastra. Mecanica si Electricitatea. Si nici de aici chiar toate. Unele am sa trec mai rapid prin ele , pentru a nu va plictisi. Stiti foarte bine ca toate demonstratiile si obtinerea unor formule , au fost realizate sau deduse in urma experimentelor de laborator sau chiar observarea unor simple fenomene din natura sau viata. Unii savanti ca Einstein , au pus mai mult accent pe demonstratie adica pe teorie, si dupa aia au trecut la fapte. Altii din contra, intai au facut experimente si dupa aia au descoperit si formula. De ex. Tesla sau Edison , care ati vazut ca nu prea le placea matematica si nici demonstratiile, lasand pe altii sa le termine munca lor, ei mergeau pe inspiratie. Pe asa zis ` Fler`. Faceau diferite experiente si apoi le testau. Ce e mai ciudat ca le iesea. Practica era mama tuturor inventiilor. Ca daca omul nu ar fi incercat sa-si usureze necontenit munca, in cursul vietii sale, si acu mai era in pestera, mirosind fumul in care strecurase diferite plante cu arome puternic mirositoare.- visand... Si uite asa le-a venit ideea de mai tarziu si la altii. As putea spune ca printre primele inventii ale omului, ar fi focul si roata. Chiar daca focul a fost `furat` intai din urma unui trasnet, omul a invata apoi sa-l produca si singur si sa-l si intretina. Dupa care la adpostul acestuia, au evoluat si perfectionat si alte lucruri de mai tarziu. Asa au aparut parghia , scripetele, planul inclinat, si asta ca sa le usureze mult munca. Le voi relua mai incolo pe fiecare in parte, precum si efectele ce a dus la aparitia acelor inventii. De asemenmea, exploatarea focului, care cu ajutorul lui au inventat si descoperit multe altele. Multe din inventiile omului au fost la inceput folositoare. Dar cu timpul acestea sau perfectionat si mai mult, facandu-si si arme si alte dispozitive si unelte agricole sau de constructii, pentru a cuceri, si as extinde teritoriile. Iar mai tarziu culminand cu exterminarea in masa, si totul pentru a avea cat mai mult, deci asta este cusurul lui- este lacom si rau. Numai ca atunci, in acea vreme , omul nu si-a dat seama de prima data, de ce este asa si nu altfel. Cand a inceput sa isi mai si puna intrebari , atunci a realizat ca de fapt : ` Ce baiat destept are mama`... Oricum eu nu am sa fac alceva , decat o analogie intre cauza si efect si traducerea ei intr-o formula. Sper ca nu va va plictisii expunerea mea. Daca nu doriti acest lucru, - ``apasati tasta 3``.... ca sa stiu daca mai imi racesc gura de pomana, sau nu ...

Dac� �inem seama c� Newton a lucrat �i �n domeniul acusticii, cel pu�in teoretic, vedem c� urmele activit��ii sale pot fi constatate �n toate domeniile fizicii: �n mecanic�, �n c�ldur�, �n teoria despre sunet, lumin�, electricitate �i magnetism �i �n domeniul acelor fenomene, care ast�zi sunt reunite sub denumirea de �fizic� molecular�.
Newton era, f�r� �ndoial�, un om profund religios �i �n afar� de aceasta, un teolog erudit. �n 1703, John Locke scria nepotului s�u, King: �Newton este �ntr-adev�r un savant remarcabil, nu numai datorit� uimitoarelor sale realiz�ri �n domeniul matematicii, ci �i �n teologiei, gra�ie vastelor sale cuno�tin�e �n Sf�nta Scriptur�, pu�ini put�ndu-se compara cu el�. Newton se bucura de asemenea mare celebritate ca teolog �i �n cercuri mai largi.
Triumful �tiin�ific al lui Newton �n ultimele decenii se �mpletea �ntr-un anumit grad cu o bun�stare exterioar�: onorurile palatului, respectul discipolilor, �ngrijire bun� acas�. Nepoata sa a continuat s� locuiasc� la el �i nu s-a desp�r�it de el nici dup� ce s-a m�ritat a doua oar� cu Condwitt. B�tr�ne�ea lui a fost lini�tit�, f�r� complica�ii �i zguduiri bru�te. Abia la v�rsta de 80 de ani s-a constatat la Newton o afec�iune serioas� a vezicii, �nso�it� de o litiaz�. Cu toate c� de�inea o func�ie �nalt�, el a r�mas p�n� �n ultimele zile modest �i simplu �n rela�iile cu oamenii �i �n �mbr�c�minte. Dup� m�rturia multor contemporani, �n �nf��i�area sa exterioar�, Newton nu avea nimic deosebit, care s� atrag� aten�ia. Era de statur� sub-mijlocie, �ndesat �i cu o privire vie �i p�trunz�toare. Num�rul destul de mare de portrete �n ulei confirm� p�rerile contemporanilor s�i. Newton se bucura de o s�n�tate excelent� ; p�n� la sf�r�itul vie�ii sale el a pierdut doar o singur� m�sea �i �i-a p�strat p�n� la sf�r�it un p�r des �i frumos, de un alb splendid la b�tr�ne�e, dup� m�rturia lui Condwitt. P�rul �i-l lega uneori cu o fund�. Newton nu era un bun tovar� de conversa�ie, fiind mereu cufundat �n g�nduri. �n leg�tur� cu aceasta s-au p�strat multe anectode despre felul s�u de a fi distrat. Econom �i socotit, el �i ajuta �ntotdeauna cu pl�cere prietenii �i rudele. Dup� moartea sa a r�mas o mo�tenire important�, de 32.000 lire sterline.
Starea s�n�t��ii lui Newton s-a �nr�ut��it vizibil �n 1725. �n acel an Londra a fost vizitat� de preceptorul lui Ludovic al XV-lea, abatele Alary, �i Newton a putut prezida �nc� �edin�a solemn� a Societ��ii Regale, �inut� cu acest prilej.
Din 1725, Newton �i-a �ncetat de fapt serviciul la Monet�rie �i �i-a predat func�iile so�ului nepoatei sale � Condwitt. El a fost mutat la Kensington, iar pe 28 februarie 1727 merge la Londra pentru a prezida �edin�a Societ��ii regale. La �napoiere �n Kensington, la 4 martie, a avut o criz� de litiaz�. C�teva zile, mai erau speran�e c� Newton se va �ns�n�to�i; la 18 martie Newton mai citise ziarele �i avusese o convorbire cu medicul s�u �i cu Condwitt. �n seara aceleia�i zile el �i-a pierdut cuno�tin�a �i a murit lini�tit �n noaptea de 20 spre 21 martie, �n v�rst� de 84 de ani. Corpul lui Newton a fost adus de la Kensington la Londra �i �nmorm�ntat �n cadrul unei ceremonii solemne la Westminster. Peste patru ani, rudele lui Newton au ridicat la morm�ntul s�u un monument cu chipul lui, decorat cu diferite embleme �i simboluri.
Epitaful de pe morm�ntul s�u con�ine urm�torul text: �Aici se odihne�te Sir Isaac Newton, nobil, care cu o ra�iune aproape divin� a demonstrat cel dint�i, cu f�clia matematicii, mi�carea planetelor, c�ile cometelor �i fluxurile oceanelor. El a cercetat deosebirile razelor luminoase �i diferitele culori care apar �n leg�tur� cu acesta, ceea ce nu b�nuia nimeni �naintea lui. Interpret s�rguincios, �n�elept �i corect al naturii, al antichit��ii �i al Sfintei Scripturi, el a afirmat prin filozofia sa m�re�ia Dumnezeului atotputernic, iar prin caracterul s�u exprima simplitatea evanghelic�. S� se bucure muritorii, c� a existat o asemenea podoab� a speciei umane. N�scut la 25 decembrie 1642, decedat la 20 martie 1727�.
Opera
Lucr�ri �n domeniul opticii
�ntre 1670 �i 1672 Newton s-a ocupat mai mult cu problemele de optic�. Primul s�u articol �tiin�ific a fost publicat despre acest domeniu �n 1672 �n Proceedings of the Royal Society. �n acest timp a studiat refrac�ia luminii, demonstr�nd c� o prism� de sticl� poate descompune lumina alb� �ntr-un spectru de culori �i c� ad�ugarea unei lentile �i a unei alte prisme poate recompune lumina alb�. Pe baza acestei descoperiri a construit un telescop cu reflexie, care a fost prezentat �n 1671 la Royal Society. Newton a probat c� lumina este alc�tuit� din particule. Cercet�rile ulterioare au demonstrat natura ondulatorie a luminii, pentru ca, mai t�rziu, �n mecanica cuantic� s� se vorbeasc� despre dualismul corpuscul-und�.
De asemenea, modelul de telescop folosit azi este cel introdus de c�tre Newton.
Teoria gravita�iei
�n 1679 Newton reia studiile sale asupra gravita�iei �i efectelor ei asupra orbitelor planetelor, referitoare la legile lui Kepler cu privire la mi�carea corpurilor cere�ti, �i public� rezultatele �n lucrarea De Motu Corporum ("Asupra mi�c�rii corpurilor", 1684).
�n lucrarea Philosophiae naturalis principia mathematica ("Principiile matematice ale filozofiei naturale", 1687), Newton stabile�te cele trei legi universale ale mi�c�rii (Legile lui Newton), referitoare la iner�ia de repaus �i mi�care �i la principiul ac�iune-reac�iune. Folose�te pentru prima dat� termenul latin gravitas (greutate), pentru determinarea analitic� a for�elor de atrac�ie, �i define�te Legea atrac�iei universale.
Opere filozofice �i religioase
Newton a scris numeroase opuscule cu subiecte filozofice �i religioase asupra interpret�rii unor texte din Biblie, sub influen�a spiritualismului mistic al lui Henry More �i a convingerii �n infinitatea universului �mpotriva dualismului cartezian. Lucr�rile sale The Chronology of Ancient Kingdoms Amended �i Observations Upon the Prophecies of Daniel and the Apocalypse of St. John au fost publicate dup� moartea sa.
Newton a scris mai mult despre religie, alchimie �i ocultism dec�t tot restul scrierilor sale la un loc. John Maynard Keynes, care a cump�rat operele alchimice ale lui Newton, afirma c� �Newton n-a fost primul om al epocii ra�iunii, ci a fost ultimul dintre magi.�[1]
Newton a fost mult influen�at de rosicrucianism. �n calitate de cre�tin avea opinii teologice neortodoxe, fiind adept al profe�iilor f�cute �n baza Bibliei. Astfel Newton a profe�it c� sf�r�itul lumii nu va veni �nainte de anul 2060.[2] Teoria ac�iunii la distan�� era inspirat� de ermetism, fiind criticat� �n epoc� drept idee ocult�.
Newton respingea dogma Sfintei Treimi[3][4][5] �i considera adorarea lui Isus drept Dumnezeu ca fiind idolatrie, idolatria fiind cel mai grav p�cat �n optica lui.[6]
"Filozofia natural�" a lui Newton
Issac Newton nu a fost nici metafizician de profesie ca Henry More, nici �n acela�i timp filozof �i om de �tiin�� ca Ren� Descartes. Filozofia �l preocup� numai �n m�sura �n care are nevoie pentru a pune bazele investiga�iei sale matematice a naturii. Fizica sa, mai exact, filozofia natural� a lui Newton nu poate fi disociat� de conceptele inteligibile de timp absolut �i spa�iu absolut, opuse timpului �i spa�iului sensibil sau datorite sim�ului comun. Timpul absolut, adev�rat �i matematic, este numit de Newton Durat�. �n ceea ce prive�te structura intern� a spa�iului, a "diviza" spa�iul, adic� a separa �n mod efectiv �i real "p�r�ile" sale, este imposibil, imposibilitate care nu interzice efectuarea unor distinc�ii "abstracte" �i "logice" �i nu ne �mpiedic� s� deosebim "p�r�i" inseparabile �n spa�iul absolut. Infinitatea �i continuitatea spa�iului absolut implic� aceast� distinc�ie. Din aceasta deriv� afirma�ia c� mi�carea absolut� este mi�carea �n raport cu spa�iul absolut, �i toate mi�c�rile relative implic� mi�c�ri absolute. Mi�carea absolut� este �ns� foarte greu, dac� nu imposibil de determinat. Noi percepem lucrurile �n spa�iu, mi�c�rile lor �n raport cu alte lucruri, adic� mi�c�rile lor relative, dar nu mi�c�rile lor absolute �n raport cu spa�iul �nsu�i. �n plus, mi�carea �ns�i, starea de mi�care, de�i diametral opus� st�rii de repaus, este totu�i absolut indiscernabil� de aceasta din urm�. A�adar, noi putem distinge efectiv mi�c�rile absolute de mi�c�rile relative sau chiar de repaus numai �n cazul �n care determinarea for�elor care ac�ioneaz� asupra corpurilor nu se bazeaz� pe percep�ia schimb�rilor ce intervin �n rela�iile mutuale ale corpurilor respective. Mi�carea rectilinie nu ofer� aceast� posibilitate, condi�iile necesare sunt �ntrunite doar de mi�carea circular�, care d� na�tere unor for�e centrifuge a c�ror determinare permite recunoa�terea existen�ei ei �ntr-un corp dat �i chiar s�-i m�sur�m viteza, f�r� a trebui s� ne interes�m de pozi�ia sau de comportamentul vreunui alt corp dec�t al celui care se rote�te. Descoperirea caracterului absolut al rota�iei constituie o confirmare decisiv� a concep�iei despre spa�iu a lui Newton, ea o face accesibil� cunoa�terii noastre empirice �i, f�r� s� o lipseasc� de func�ia �i de statutul ei metafizic, �i asigur� rolul �i locul de concept �tiin�ific fundamental. C�ci dac� mi�carea iner�ial�, adic� mi�carea rectilinie �i uniform�, devine - exact ca �i repausul - starea natural� a unui corp, atunci mi�carea circular�, care �n orice punct al traiectoriei �i schimb� direc�ia, p�str�nd totodat� o vitez� unghiular� constant�, apare din punctul de vedere al legii iner�iei ca o mi�care nu uniform�, ci constant accelerat�. Spre deosebire �ns� de simpla transla�ie, accelera�ia a fost �ntotdeauna ceva absolut �i a�a a r�mas p�n� la emiterea teoriei relativit��ii generale de c�tre Einstein, care o lipse�te de caracterul s�u absolut. Or, ca s� realizeze acest lucru, Einstein a trebuit s� re-�nchid� Universul �i s� nege structura "geometric�" euclidian� a spa�iului, confirm�nd astfel logica concep�iei newtoniene.
Eponime asociate
�n fizic�:
Unitatea de m�sur� a for�ei �n Sistemul Interna�ional: un Newton, cu simbolul N, reprezint� for�a care aplicat� unui corp cu masa de 1 kg �i imprim� o accelera�ie de 1 m/s2.
Unitatea de m�sur� a momentului for�ei: un newton-metru, cu simbolul Nm, reprezint� for�a de 1 newton aplicat� unui suport perpendicular pe o ax� �i aflat la o distan�� de 1 metru de acea ax�.
Tubul lui Newton, folosit pentru demonstrarea c� �n vid obiectele de mas� diferit� cad cu aceea�i vitez�.
Legile lui Newton referitoare la mi�carea mecanic�.
�n matematic�:
Binomul lui Newton, formula de dezvoltare a puterii sumei: (a+b)n
A ini�iat (a "inventat", de fapt) conceptul de limit�, cel de derivat� �i cel de integral�.
Al�turi de Leibniz este fondatorul calculului diferen�ial �i integral. Cei doi titani au ajuns, �n mod inevitabil la crearea acestui domeniu al matematicii pe dou� c�i foarte diferite. Leibniz a pornit de la solu�ionarea matematic� a nedetermin�rilor "clasice" din matematic�, iar Newton a plecat de la definirea corect� a vitezei �i accelera�iei, ca varia�ii ale vectorilor de pozi�ie, respectiv vitez�, �n varia�ii infinitezimale ale timpului �n care are loc o mi�care mecanic�.
�n optic�
Inelele lui Newton, datorite fenomenului de interferen��.
Discul lui Newton, un dispozitiv cu ajutorul c�ruia se demonstreaz� c� suprapunerea tuturor culorilor din spectru reconstituie lumina alb�.

Bine-ai revenit Bebi! esti ok?

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Da! Ceva mai bine.

ACTIUNEA si REACTIUNE A
Poate in cursul unui concediu sau intr-un weekend, ati fost pe la pescuit sau v-ati plimbat cu barca pe unele lacuri sau balti. Cand v-ati urcat in barca, ca sa indepartati barca de la mal si sa pluteasca pe apa, ati fost nevoit sa impingeti in mal cu o vasla sau cu un ghiondel., actionand asupra malului cu o Forta F . Barca va incepe sa se miste spre larg. Prin urmare asupra sistemului om � barca actioneaza o forta de reactiune dirijata in sens contrar fortei F. Pentru a afirma ca forta de reactiune este chiar �F trebuie sa masuram forta F de impingere, si sa determinam acceleratia a pe care o capata sistemul om � barca. Cunoscand masa m a acestuia , constatam ca F= - ma. Cum forta aplicata sistemului, care este tocmai forta de reactiune, este egala cu ma , rezulta ca forta de reactiune este chiar �F. De aici rezulta principiul al treilea al mecanicii, numit si principiul actiunii si reactiunii: Daca un corp actioneaza cu o anumita forta asupra altui corp, acesta din urma actioneaza , la randul sau , asupra primului cu o forta egala si de sens contrar. Actiunile dintre corpuri sunt intotdeauna � reciproce. Deci practic malul este acela care ne impinge barca noastra. Este clar ca acceeratia a pe care o capata malul, dataorita fortei F , reprezinta de fapt acceleratia pe care o capata intreg globul terestru � malul fiind solidar cu globul- sub actiunea fortei F . Desigur ca acceleratia a va fi practic nula, pentru ca masa pamantului este foarte mare , in raport cu masa sistemului om � barca.
F = Ma deci a`/a= m/ M - Unde a` este accelerataiia fata de pamant. Adica acceleratia
primita de pamant este de atatea ori mai mica decat cea a sistemului om � barca, de cate ori masa Pamantului este mai mare decat cea a sistemului. Daca un alt om aflat alaturi impinge si el , in acelasi timp malul , amandoua barcile se vor deplasa pe o anumita distanta egala intre ele, cu conditia ca masel celor doua barci om � barca sa fie egala. Miscarea avioanelor sau a vapoarelor este de asemenea un rezultat al reactiunii. Rotirea elicelor pun in miscare fluxul � aer sau apa . Deci se actioneaza cu o anumita forta asupra fluidului, acestuia. La randul sau, fluidul , reactioneaza cu o forta egala si de sens contrar care se aplica vaporului sau a avionului. Deci deplasarea acestor aparate este conditionata de prezenta unui fluid. Daca am incerca sa facem aceeasi experienta si in vidul cosmic, nu ar merge ca nu avem aer, si nu este nici frecare. In acest caz se folosesc motoare cu reactie sau cu combustibil solid , sau lichid. Dar asta mai tarziu. Un alt exemplu de reactiune o putem intalni si daca trimitem o minge de tenis , de peretele scolii . Cand ii imprimam mingii o acceleratie a aceasta va intalnii peretele. Iar acesta va actiona cu o forta de sens contrar asupra mingii. Ca si cum peretele este acela care ne trimite mingea inapoi. Si sunt multe astfel de aplicatii in tehnica si in viata de zi cu zi.

2. GREUTATEA CORPURILOR
Este un fapt bine cunoscut de noi, ca orice corp care nu este sustinut se misca spre Pamant, aceasta miscare numindu-se : Cadere Libera. Forta care produce caderea corpurilor este greutatea G, directia sa fiind data de dreapta dupa care se efectueaza caderea libera. Punctul de aplicatie al fortei de greutate a unui corp se numeste centrul de greutate. Aceasta directie, numita si verticala locului, se poate determina cu ajutorul firului cu plumb. Ea este dirijata dupa raza Pamantului. Unghiul ALFA, pe care il face verticala locului cu verticala unui punct de pe ecuator, situat pe acelasi cerc meridian, este tocmai latitudinea geografica a locului respectiv. Daca se studiaza caderea libera a corpurilor intr-un tub in care s-a facut vid � Tubul lui Newton, se constata ca toate corpurile capata aceeasi viteza si acceleratie. Neglijand rezistenta aerului , caderea corpurilor nu depinde de forma , dimensiunile sau natura lor. Acceleratia pe care o capata corpurile datorita greutatii lor, se numeste: acceleratie gravitationala si se noteaza cu g . De aici rezulta ca G= mg dar aici trebuie sa facem o observatie. Greutatea unui corp sau a unui om, este data de masa lui , (a nu se confunda cu greutatea,) si de acceleratia gravitationala. Cu cat g ar fi mai mic , cu cat omul sau alt obiect ar cantarii mai putin si invers. De exemplu daca luam prin rotunjire pe g ca fiind egal cu 10 ( 9,8) vom vedea ca un om daca are 100 de kg sa zicem, atunci inlocuind in formula, vedem ca rezulta masa lui , de 10 , care inmultit cu 10 , adica g vom obtine exact 100 de Kg. Kg este unitatea de masura a greutatii in Si- sistemul international. Se foloseste si un submultiplu - gramul sau alte unitati mai mici. Daca ne ducem pe o alta planeta cu acceleratia gravitationala mai mica de doua ori , atunci vom cantari si noi mai putin de doua ori . Si invers , daca mergem pe o alta planeta cu gravitatia mult mai mare, ceea ce nu este indicat pentru sanatatea noastra, , vom cantarii mult mai mult. De la o anumita acceleratie gravitationala, nici nu mai putem sa ne miscam, tarandu-ne ca ramele. Iar noi vom avea dureri ingrozitoare in tot corpul, dataorita presiunii exercitata de gravitatia enorma. Practic suntem presati de solul planetei, unde putem arata ca niste muste incleiate. Asemenea planete apar atunci cand soarele lor isi consuma rezerva de Hidrogen si heliu, ducand la un sor muribund rosu- brun si apoi iesind din spectrul vizibil. Se pot observa numai in spectrul infrarosu. Li se mai zice si stele de fier. Aceasta face ca si planetele lor sa aiba o aceeasi soarta, marindu-li -se acceleratia gravitationala.
Un corp care cade liber spre suprafata pamantului se misca uniform accelerat. Si asta variaza in functie de masa lui de forma si inaltimea de la care cade. Galileo a utilizat pentru masurarea vitezei corpurilor care cad liber, un plan inclinat sub un anumit unghi reglabil. Corpul respectiv , caruia ii masuram accelerataia, are doua componente G1 si G 2 . Una perpendiculara pe plan si alta in lungul lui pe directia de coborare. Prin compunerea lor rezulta o rezultanta care este chiar G=mg dar cum miscarea se face sub un unghi alfa, rezulata ca: G = mg sin de alfa. Deci corpul pe planul inclinat sub un anume unghi capata o acceleratie a = g sin de alfa. Care e mai mica decat g. Masuranduse intervalele de timp in care sunt strabatute diferite distante , rezulta ca miscarea este uniform accelerata. Se determina acceleratia a= g sin de alfa = gh/l de unde se calculeaza, g= al/h unde l= lungimea planului inclinat , alfa =unghiul, care il face cu orizontala, iar h = inaltimea planului inclinat.
La fel daca folosim un scripete fixat rigid de tavan , dupa care trecem un fir pe canalul lui, avand la capete doua greutati identice, acest sistem va fi in echilibru. G1=G2. Facem abstractie de frecarea firului de scripete si de greutatile cu aerul. Daca marim o greutate, vedem ca sistemul se dezichilibreaza , greutatea mai mare G2, lasanduse in jos, si tragand dupa ea si pe G1. Unde sa luat G1

La fel daca folosim un scripete fixat rigid de tavan , dupa care trecem un fir pe canalul lui, avand la capete doua greutati identice, acest sistem va fi in echilibru. G1=G2. Facem abstractie de frecarea firului de scripete si de greutatile cu aerul. Daca marim o greutate, vedem ca sistemul se dezichilibreaza , greutatea mai mare G2, lasanduse in jos, si tragand dupa ea si pe G1. Unde sa luat G1

Facem abstractie de frecarea firului de scripete si de greutatile cu aerul. Daca marim o greutate, vedem ca sistemul se dezichilibreaza , greutatea mai mare G2, lasanduse in jos, si tragand dupa ea si pe G1. Unde sa luat G1