De ce apar credinciosii cand se vorbeste de ateism?

De la: Sil100, la data 2010-09-22 12:23:45



Eu am inceput sa-mi pun intrebari legate de religie cam pe la varsta de 13-14 ani cand am vazut ca rugaciunile n-au niciun efect. Nu intelegeam de ce mersul din cand in cand la biserica, coroborat cu un comportament corect si cu rugaciuni nu ma facea sa am rezultate mai bune la scoala. La asta s-au adaugat si lecturile unor carti de popularizare a stiintei. Apoi am incercat sa inteleg unele fenomene in afara cadrului relgios. Si explicatiile se legau mai bine, ba chiar mult mai bine. Apoi am incercat sa inteleg de ce unele lucruri pot exista in afara religiei. Cum poate functiona o societate in lipsa moralei ? Daca religia este izvorul moralei atunci renuntarea la religie ar fi ceva cu adevarat dezastros.

Cand am inteles ca de fapt morala crestina nu face decat sa selecteze o parte din obiceiurile si traditile locale si sa le puna inainte sintagma « D-zeu a zis : » am inteles ca religia chiar nu e necesara. Discutii despre etica si morala se purtau in antichitate cu mult timp inaintea aparitiei crestinismului. Se poate gandi un sistem de reguli coerent fara sa fie nevoie de interventia unei divinitati. Mai mult decat atat morala religioasa impusa prin frica (« te bate D-zeu daca… » ) e inferioara unei morale bazate pe intelegere si acceptare.


Ca sa raspundsi la ultima intrebare referitoare la ce vrea D-zeu de la mine. Daca chiar vrea ceva poate ar trebui sa-mi spuna direct nu prin tot felul de profeti sau carti vechi. V-ati pus vreodata intrebarea de ce e D-zeu atat de neajutorat ? De ce actioneaza aproape mereu prin intermediari (in cea mai mare parte tot oameni) ?

E, acum vad intradevar o dezbatere venita din intrebari firesti ale fiecaruia dintre noi. Toti am avut astfel de intrebari - la diverse momente in timp. Toti avem anumite indoieli si neclaritati - de asemenea la anumite momente.

Am sarit peste intrebarile fundamentale asupra pasajelor din Biblie din Facere.

Studiul Bibliei nu e deloc unul usor si nu reusim sa intelegem intotdeauna sensul corect al epistolelor din Biblie.

Am regasit o seriozitate si o sinceritate in privinta intreabarilor si cercetarilor asupra ideii de Dumnezeu.

Rugaciunile si relatia omului cu Dumnezeu nu este una in care omul - asemenea unui copil vine cu diverse solicitari la proprii pariniti - unele mai normale si altele mai capricioase - pe care Dumnezeu sa le implineasca sau nu dupa propriul capriciu - NU ESTE VORBA DESPRE ASA CEVA.

A fi crestin si a crede in Dumnezeu - inseamna o traire - prin care sa-l regasim pe Dumnezeu in noi, sa fim in comuniune cu Dumezeu. Sa il primim pe Duhul Sfant in noi si sa il permanentizam, sa il facem prezent in noi - sa nu il alungam de la noi.

Sigur ca un comportament corect ne apropie de Dumnezeu. Dumnezeu si rugaciunea catre Dumnezeu nu aduce vreo indeplinire de dorinte de genul: sa obtinem rezultate mai bune la scoala. Rezultate mai bune la scoala obtinem si cu ajutorul lui Dumnezeu, dar si prin stradania personala de a invata mai asiduu - de a depune un efort personal pentru realizarea a ceea ce ne-am propus.

Fara un efort personal - nu putem realiza nimic - nici macar apropierea de Dumnezeu.

A fi nemultumit ca intr-o situatie anume nu am reusit sa ajungem la rezultatul dorit - si sa dam vina pe Dumnezeu ca nu ne-a ascultat ruga, sau ca nu ne-a ajutat suficient - este un comportament uman la care fiecare din noi recurgem cateodata. Mi se intampla si mie uneori. Tocmai fiindca nu avem suficienta credinta si nu dorim sa avem responsabilitatea deplina asupra faptelor noastre.

In relatia cu Dumnezeu - nu suntem prinsi intr-o prietenie din interes, asa cum se mai intampla de multe ori in viata cu prietenii pe care ii avem: daca ne ajuta Dumnezeu e bun, iar daca nu ne ajuta Dumnezeu nu e bun - sau mai afirmam ca nu exista fiindca nu ne-a ajutat.

Toti cadem in astfel de ganduri - este uman - si toate din putinatatea credintei. Nu avem destula credinta in Dumnezeu. E vina noastra si daca am reusi sa ne asumam asta, inseamna ca am invatat sa ne cunoastem mai bine pe noi insine.

Nu putem sa ne apropiem de Dumnezeu si sa il cunoastem, pana ce nu ajungem sa ne cunoastem pe noi insine. Aici e nevoie de un mare exercitiu de sinceritate cu propria persoana.


In privinta moralei crestine si respectiv a traditiilor locale, sociale:

- Morala crestina se bazeaza pe legile date de Dumnezeu oamenilor: cele 10 porunci si respectiv pilde date de Dumnezeu poporului sau la diverse momente prin prooroci si chiar prin trimiterea Fiului Sau pe pamant - unde Isus spune: Nu am venit sa stric legea ci sa o implinesc.

- Traditiile locale - aici as merge mai departe: omul face parte din creatie si are in el sadita LEGEA FIRII, legea pe care Dumnezeu a lasat-o in noi sa o pazim, ca sa traim in voia lui Dumnezeu - in comuniune cu Dumnezeu - ca Duhul Sfant sa stea in noi si toate sa le facem cu binecuvantarea lui Dumnezeu.

Iata ca omul prin traditia lasata de Dumnezeu - tine calea lasata de Dumezeu.

Dar daca omul se leapada de legea firii? Iata ca Dumnezeu a venit mai apoi si i-a dat omului Tablele Legii. Cele 10 porunci ca omul sa se indrepte si sa revina la calea fireasca - la legea firii.

Acum 200 de ani - dar inceput ceva mai din vreme - unii oameni au decis ca n-au nevoie de Dumnezeu - si au lucrat la instaurarea societatii umane fara Dumnezeu.

Cum oamenii erau crestini in partea asta a lumii (Franta, Anglia, Germania) - era greu de crezut ca oamenii vor accepta o viata fara Dumnezeu. Sau in orice caz, oamenii vor accepta cu greu o viata fara valorile moral-crestine impamantenite prin traditie.

Asadar, au gasit oamenii respectivi o solutie: pastrarea valorilor general acceptate si traite de oameni - dar excluderea lui Dumnezeu. Si au aparut curentele SOCIALISTE si COMUNISTE.

Un sistem bazat pe un fel de Biblie fara Dumnezeu.

Vine dogma comunista - cu egalitate, cu onestitate, cu ajutor inter-uman - ca valori, cu spargerea ierarhizarii paturilor sociale bogati/saraci - dar eliminand ideea de Dumnezeu.

Se inventeaza si ideea de sistem politic. Unii sunt de stanga, altii sunt de dreapta, etc. O dihonie - dezbinarea oamenilor - plecand de la niste diferentieri de gandire ale oamenilor - fiecare dintre noi fiind niste unicate.

Dar aceste diferentieri firesti, naturale - sunt preluate, ingrosate ca idei ce ne pot dezbina si aduse la nivel de DOGMA POLITICA - numai buna ca instrument al unora care vor sa conduca peste popoare si multime de lume.

Pentru asta aveau nevoie de o stergere a constiintei oamenilor. Unul din principalii inamici - in afara de Ierarhiile umane deja existente: Imperii, regi, aristocratie - era nevoie side demolarea unei institurii de mare forta morala si spirituala din mintea oamenilor: Biserica Crestina.

Biserica Crestina si Ideea de Dumnezeu - iata doua din stavilele, declarati dusmani - de catre cei care doreau schimbarea raporturilor de putere in aceasta lume.

Si asistam de 200 de ani la un razboi fatis impotriva bisericii si chiar impotriva lui Dumnezeu.

Intre timp Comunismul a fost dat la gunoi, insa lupta impotriva lui Dumnezeu si a Bisericii nu s-a terminat. Ea continua.

Iata ca setul de reguli morale - pe care il avea inglobata ideologia Comunista - multe din valorile promovate fiind de fapt unele crestine, dar care excludeau ideea de Dumnezeu - acest set de valori "comuniste" in practica nu au functionat.

Fara Dumnezeu - aceste inventii umane nu functioneaza.

Cand il uitam pe Dumnezeu - iata ca nici noi nu mai functionam corect.

E bine ca avem intrebari si e bine sa cautam raspunsuri. Inseamna ca nu ne-am pierdut de tot.

De la: 9am207786, la data 2010-09-22 12:36:17

De la: vaneamarin, la data 2010-09-22 12:01:16

Ma mira mult de tot domnule ca mai toate cuvintele utilizate in cult(80%) sunt de origine slava.Dumneavoastra ce va spune acest lucru ?...

De ce va mira?

Scrierile bisericesti initiale s-au facut in greaca si latina.
......
Cand Constantinopolele a cazut in mana turcilor, patriahia Constantinopolelui nu a mai putut avea rolul de pol al crestinatatii rasaritene - si acest rol functional a fost preluat de Rusia.

Cartile bisericesti s-au scris mai apoi in slavona si a fost adoptata ca limba atat in biserica cat si limba utilizata si la curtile imparatesti. Sluijba la Biserica se oficia in slavona.

Deci dumneavoastra spuneti ca initial scrierile si slujbele ortodoxe se faceau in latina si greaca,iar ulterior acestea au inceput sa se faca in slavona deoarece Rusia(?!) luase locul Patriarhiei Constantiololelui si avea rolul de pol al crestinatatii rasaritene ? Deci ne-am hotarat brusc sa schimbam latina cu slavona(si doar in biserica ) deoarece Patriarhia de la Constantionopol nu mai era importanta ?S-au apucat preotii brusc sa invete slavona,sa scrie in slavona si sa traduca din latina in slavona slujbele,denumirile obiectelor de cult,etc ? Populatia la randul ei s-a apucat cuminte si sarguincioasa brusc sa vorbeasca despre : utrenie, vecernie, maslu, duh, molifte, praznic, parastas, sinod, matanie, iad, rai, sobor, taina, clopot,spovedanie, smirna, pomana, mila, uitand folosirea cuvintelor in latina referitor la aceste lucruri ,desi le folosisera chipurile cel putin 500 de ani ? Va spun cinstit ca eu nu cred asta asa ceva deoarece suna incredibil de neconvingator.Groaznic de neconvingator,jenant de neconvingator suna aceasta varianta .

Cred ca pur si simplu,slavona este limba in care s-au facut primele slujbe ,limba in care s-au denumit prima data obiectele de cult ,pe scurt limba crestinismului oficial ,asa cum el a aparut la noi. Nu Rusia avea treaba cu chestia asta, ci Bulgaria .

De la: Sil100, la data 2010-09-22 00:02:11

De la: gabigabi, la data 2010-09-21 18:12:16bine@SIL00 - mi-ai citat postarea pe care am incheiat-o spunind ca, ajungind la sf. timpului acordat dezvoltarii acestei civilizatii, Omul ajunge sa-L recunoasca pe Dumnezeu si astfel - numai astfel- va putea face trecerea spre urmatorul nivel spiritual....aici, pe planeta asta sau, pe o alta.....asta-i legatura cu pledoaria care zici tu ca nu mi-a iesit la final : ca eu,omul ajuns la maturitate, chiar batrinete, imi Recunosc Tatal si vreau sa-i seaman ! intrucit @alex 19 tm,ca si tine de altfel,v-ati intrebat de ce are atitea fatete si nu vorbeste aceeasi limba ptr. toti , am gasit aceasta forma de a face o analogie ,de la mare la mic ,in universul cel mai cunoscut fiecaruia dintre noi : relatia noastra de copil cu tatal nostru ! am folosit ideea de etape de dezvoltare - etape de intelegere ,diferite si am vrut sa spun cu asta ca si omenirea s-a dezvoltat tot asa : diferit si atunci, TATAL a cautat si gasit ptr. fiecare epoca si popor un mod de adresare care sa poata fi pe intelesul acelui timp....a acelor oameni ! am convingerea ca , Crestinismul este ultima (poate ) etapa si nu intimplator eu, tu ,786 ne-am nascut acum, aici si ortodocsi .....avem de incheiat o aventura a cunoasterii !
Cit despre politeism, nu ma-ncurca deloc asta, intrucit cuvintul Avatar, iti poate da ideea cum iti poti schimba infatisarea tu ,ca simplu om cind te duci la o petrecere sau o Divinitate ce poate lua orice infatisarea vrea si sa simbolizeze astfel orice : soarele, vintul, ploaia, etc.etc ! de altfel e plina lumea basmelor de felul in care Dumnezeu si sf. Petru coboara pe Pamint luind infatisarea (avatar ) unor batrini si batind la poarta casei oamenilor cerind de mincare ,de ex. !

Daca stiam ca, Crestinismul e ultima etapa (poate) a dezvoltarii spirituale, nu renuntam la credinta si poate aveam si eu o sansa sa inchei aventura cunoasterii. Dar n-am stiut la momentul potrivit... si acu' nu pot sa mai dau inapoi.

Dintre cele 3 religii (mozaism, crestinism, islam), asa cum am mai spus intr-un comentariu precedent, evreii au fost primii care au venit cu o carte religioasa - cunoscuta acum ca Vechiul Testament, crestinii au completat carticica cu un nou testament prin sec. I din era noastra, iar musulmanii prin sec. IV (daca nu ma inseala memoria) au mai schimbat cate ceva asa ca iti sugerez sa mai lucrezi la ideea cu Crestinismul ca fiind ultima etapa. Mai mult decat atat toate relgiile in discutie au continuat sa existe fara sa constientizeze ca sunt etape depasite...


Spiritualitatea definita ca relatia omului cu divinitatea e un fel al credinciosilor de a se ascunde dupa deget si a lua de bun ceva ce ei isi inchipuie ca e adevarat. Exista niste povesti intr-o carte - in speta Biblia - pe care daca le citesti de mai multe ori fara spirit critic tinzi sa le consideri adevarate. Raiul e un bun exemplu ca si viata de apoi. Sunt niste concepte atragatoare, dar asta nu le face si adevarate. Pentru mine credinta intr-o Romanie infloritoare poate fi ceva ce imi doresc foarte mult si ceva ce ma face sa visez frumos, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ignor realitatea.

In alta ordine de idei ma bucur ca am vazut filmul Avatar ca sa pot intelege comparatia facuta de tine. De ce o fi renuntat D-zeu la avatar-uri o data cu Crestinismul? Nu stia oare cat de mare succes o sa aiba filmul in anul 2009?

poti fi ironic, oricit vrei ; pe mine nu ma deranjeaza ! te citez : " Mai mult decit atit, toate religiile au continuat sa existe ...." absolut corect : fiecare noua religie a integrat in ea cite ceva din cea veche si asa se face ca regasim puncte comune in toate ! continuarea frazei tale suna asa : " fara sa constietizeze ca sunt etape depasite ." intrucit si sufletele vin la intrupare ,tot in Etape ,iar cele deja existente aici si trecute prin reincarnari succesive au parcurs lectiiile tuturor religiilor si filozofiilor existente pe Pamint , nu se poate vorbi in sensul dat de tine ! si iar fac o analogie : ptr. tine, ptr. mine , sc. primara, elementara ,liceul ,etc. sunt etape depasite ,desigur ! dar unii abia acum intra-n sc. primara....altii abia au intrat in liceu ,in timp ce altii au trecut in etapa superioara ,a facultatii ,de ex......iar altii abia s-au nascut si habar n-au ce-i asteapta ! ....eu sunt deja pensionara, tu inca nu ....eu stiu la fix ce-nseamna asta, tu doar iti dai cu presupusul....cam asa devine chestia cu aventura Cunoasterii !

De la: vaneamarin, la data 2010-09-22 13:50:39

Cred ca pur si simplu,slavona este limba in care s-au facut primele slujbe ,limba in care s-au denumit prima data obiectele de cult ,pe scurt limba crestinismului oficial ,asa cum el a aparut la noi. Nu Rusia avea treaba cu chestia asta, ci Bulgaria .

Domnule, sincer m-ai blocat!

Nu a reusit nici Lc3, dar dumneata m-ai blocat.

Crestinismul a inceput sa se raspandeasca in secolele I si II, cand a ajuns si la noi.

La care Bulgarie va referiti? Migrarea slava a ineput abia prin secolele VI - VII.

Cat priveste Patriarhia de la Constantinopole - ce rol activ putea sa mai joace, cand era sub ocupatie Otomana, stat religios musulman?

Rolul activ a fost preluat de Rusia, prin infiintarea Patriarhiei Autocefale inca de la 1448.

Alta alernativa ar fi fost sa ne raportam la Roma - insa ei erau catolici, iar noi ortodocsi.

De la: vaneamarin, la data 2010-09-22 13:50:39

S-au apucat preotii brusc sa invete slavona,sa scrie in slavona si sa traduca din latina in slavona slujbele,denumirile obiectelor de cult,etc ? Populatia la randul ei s-a apucat cuminte si sarguincioasa brusc sa vorbeasca despre : utrenie, vecernie, maslu, duh, molifte, praznic, parastas, sinod, matanie, iad, rai, sobor, taina, clopot,spovedanie, smirna, pomana, mila, uitand folosirea cuvintelor in latina referitor la aceste lucruri ,desi le folosisera chipurile cel putin 500 de ani ? Va spun cinstit ca eu nu cred asta asa ceva deoarece suna incredibil de neconvingator.Groaznic de neconvingator,jenant de neconvingator suna aceasta varianta .

Referitor la preoti, ei nu cad nici din cer si nici nu cresc in copaci.

Ei sunt hirotonisiti preoti de catre Episcopi. Episcopii si ei ajung la acest nivel dupa trecerea printr-o intreaga ierarhie - si nu se fac peste noapte.

Asadar Biserica din Tarile Romane avea nevoie de recunoastere si sprijin din partea autoritatii bisericesti de care tinea: fie Patriarhia Constantinopolelui, fie Patriarhia Moscovei.

Nu era chiar asa de capul nostru, asa cum poate cred unii. Abia la 1885 am inceput sa decidem singuri pentru noi.

Preotii, prelatii, faceau si ei niste scoli - si se intampla asta pe la Moskova, pe la Kiev - invatau in limba rusa.

Azi daca cineva invata la Berlin, invata in Germana iar daca invata la Yale, invata in engleza.


Mai mult decat atata, adoptarea limbii slavone nu s-a facut doar in randul Bisericii, ci si la nivelul curtilor domnitoare. Era limba in care se scriau cronicile, se purtau discutiile cu delegatiile venite din alte tari. Asa cum azi e folosita engleza.

Numai daca ne uitam la toti vecinii nostrii din ultimii 1000 de ani, cu exceptia maghiarilor, toti ceilalti sunt slavi si vorbesc limba slavona.

Daca ne gandim la perioada fanariota - iata ca domnitorii erau greci la origine - si cu siguranta vorbeau mai degraba greaca si turca - pana a invata limba poporului - limba romana.

Fenomenele istoric-culturale au fost asa cum s-a intamplat la vremea respectiva si nu cum ne este noua la indemana sa le gasim mai logice sau mai putin logice.

Este nevoie sa ne cunoastem istoria.

Salut 9am207786,



”Am sarit peste intrebarile fundamentale asupra pasajelor din Biblie din Facere.

Studiul Bibliei nu e deloc unul usor si nu reusim sa intelegem intotdeauna sensul corect al epistolelor din Biblie.”


Inteleg ca ati preferat tactica strutului… capul in nisip si ”necunoscute sunt caile Domnului”. O astfel de abordare e cel putin nerealista, nu puteti evita la nesfarsit intrebarile care nu va convin.


In privinta explicatiilor de ce nu raspunde D-zeu la rugaciuni ceea ce spuneti dvs. pare ceva de bun simt, dar nu explica nimic. Daca in locul lui D-zeu ma rog la un pom sau un alt obiect material, mi se va putea spune la fel ca trebuie sa aprofundez relatia cu pomul respectiv si sa nu ma astept ca toate rugaciunile mele sa fie luate in serios, ca nu e vorba de o prietenie din interes, etc. , etc. si daca voi persevera voi ajunge sa cunosc pomul din ce in ce mai bine. (Exemplul nu e deplasat, cum ar parea la prima vedere, chiar sunt persoane care cred ca un pom poate sa aiba un spirit). O astfel de explicatie mi se pare prea complicata si chiar daca pare de bun simt n-are nicio valoare.


Daca tot e nevoie de efort personal pentru a obtine ceva de ce atunci cand obtinem ceea ce vrem sa nu fie meritul nostru exclusiv ? Daca ne rugam si obtinem ce vrem putem spune ca « D-zeu ne-a ajutat », dar daca nu obtinem ajungem la « necunosute sunt caile Domnului, stie el ce e mai bine pentru noi »…

Fac o mica paranteza cu un caz real. Un profesor de liceu zicea ca poate sa-i ajute pe unii copii sa intre la liceu pe pile. Pentru asta lua bani, dar nu intervenea in niciun fel. Daca copii respectivi reuseau sa ia examenul zicea ca a intervenit si a rezolvat, iar daca nu luau examenul de admitere zicea ca a incerca, dar nu s-a putut face nimic si le dadea banii inapoi.
Sunt multe exemple de acest fel in Biblie. Unul dintre ele se refera la plecarea din Egipt. Cand evreii au plecat din Egipt D-zeu le-a promis, prin Moise, ca le va da pamantul Palestinei, numai ca ajunsi acolo au constatat ca pamantul promis era ocupat si evrei au trebuit sa-l cucereasca prin lupta. Vi se pare o promisiune corecta ? Mie nu. E ca si cum i-as pune spune unui prieten ca-i dau o masina si cand mi-o cere eu ii spun : Uite una aici. Du-te si fur-o tu.


Explicatia cu legile firii e ceva de genul : lucrurile se intampla asa pentru ca se intampla asa (asa sunt legile firii). E un fel de a nu spune nimic…



Comparatiile cu Comunismul sunt nerelevante dupa parerea mea. Banuiesc ca le-ati facut pentru a alatura doi termeni comunismul si ateismul si apoi discreditand comunismul sa loviti in ateism. Ateismul si comunismul au prea putine in comun si in niciun caz nu se suprapun. In timp ce comunismul e un sistem de conducere social-politic, ateismul nu e nici macar o ideologie. Nu veti gasi in ateism dogme, instructiuni, reguli.


Renuntarea la legende a ajutat stiinta sa progreseze. Si in multe stiinte s-a descoperit ca nu e nevoie de D-zeu. Chimia nu are nevoie de D-zeu ca sa produca substante chimice (desi mult timp se credea ca doar D-zeu si organismele vii – create tot de D-zeu – puteau produce substante organice). Matematica, fizica, astronomia si multe alte stiinte nu au au nevoie de vreo interventie divina. In biologie inca nu s-au gasit explicatii pentru originea vietii, dar s-au facut unii pasi importanti si e rezonabil sa credem ca la un moment dat se va gasi si explicatia respectiva fara a fi nevoie de ajutor divin.

Deci renuntarea la D-zeu nu e o toana a unor copii nerecunoscatori, ci un fapt ce tine de realitate. E un fel de a recunoaste ca pana acum ne-am bazat pe niste credinte care s-au dovedit a fi false.

De la: Sil100, la data 2010-09-22 12:23:45

De la: Vlad00, la data 2010-09-22 00:16:35Am si eu o intrebare pt cel ce a deschis subiectul, Sil100, ana totir, etc ( aparatorii ateismului de pe aici) :
respingi existenta Lui Dumnezeu in urma unei cercetari sincere a acestui subiect, sau pt ca daca exista Dumnezeu trebuie sa iei seama de ce vrea El de la tine?

Intrebarea e buna si merita un raspuns. Sa incep cu niste clarificari. Termenul de ateism se refera la a nu crede intr-o divinitate. Nu implica neaparat o demonstratie a inexitentei respectivei divinitati. Demonstratia trebuie sa vina din partea credinciosilor. Ei afirma ceva. Sa fiu putin mai explicit : spre exemplu daca cineva afirma ca are o masina Ferrari, iar eu spun ca nu cred ca are o astfel de masina cel care facut afirmatia poate s-o sustina aducand dovezi in sprijinul ei.



In lipsa unei demonstratii concludente explicatiile legate de anumite fenomene pot sa nu fie corecte si totusi sa fie crezute. Este si cazul relgiei care e o colectie de legende si traditii uneori contradictorii. Daca poti sa treci peste contradictii si sa crezi atunci nu mai e nevoie de nicio demonstratie.

Cateva exemple de contradictii :
1. D-zeu a creat cerul si Pamantul in primele zile ale creatiei, iar Soarele si Luna in ziua a 3-a sau a patra. Noi acum ne dam seama de succesiunea zi-noapte datorita faptului ca exista un Soare pe aproape. Cum se diferentiau zilele in lipsa Soarelui? (in textul biblic se spune ceva de genul : si a fost dimineata si a fost seara, ziua intai).
2.Omul e facut, citim tot in Biblie, dupa chipul si asemanarea Domnului. In ciuda tuturor explicatilor teologilor n-am reusit sa inteleg cum vine asta…
3.O alta chestie dubioasa este facerea omului din pamant. Daca cineva care a facut anatomie la scoala poate sa creada ca un organism atat de complex ca cel uman poate fi facut in acest mod… Apoi se pare ca Adam a avut un limbaj din start si a fost capabil sa dea nume tuturor animlelor. Majoritatea savantilor afirma ca limbajul apare numai ca rezultat al interactiunii grupurilor de oameni.
4..Modul cum a inteles D-zeu sa salveze Omenirea m-a lasat iar cu multe semne de intrebare. Si-a trimis fiul sa se intrupeze dintr-o fecioara si sa se sacrifice pentru a rascumpara pacatul lui Adam si al tuturor oamenilor de dupa el. Nu stiu daca exista un sistem de justitie pe Pamant unde sa fie acceptata un sacrificiu de genul asta pentru a repara o greseala colectiva. Mi se pare mult mai normal ca fiecare sa fie responsabil pentru faptele lui.
5. Exista o interdictie in Biblie referitoare la reprezentarile lui D-zeu si la inchinarea la astfel de reprezentari, totusi in toate bisericile picturile sunt omniprezente si chiar daca nu-l reprezinta pe D-zeu, Iisus si o gramada de alti sfiinti sunt prezenti si lumea se inchina la ei. (Picturile din biserici nici macare nu sunt facute dupa chipul adevarat al sfiintilor sau al lui Iisus, ci dupa inspiratia artistului care le picteaza si a unor indicatii vagi ale bisericii – as numi asta fals si uz de fals).

Am dat numai cateva exemple de contradictii desi Biblia abunda pur si simplu in tot felul de povestiri greu de crezut…

Eu am inceput sa-mi pun intrebari legate de religie cam pe la varsta de 13-14 ani cand am vazut ca rugaciunile n-au niciun efect. Nu intelegeam de ce mersul din cand in cand la biserica, coroborat cu un comportament corect si cu rugaciuni nu ma facea sa am rezultate mai bune la scoala. La asta s-au adaugat si lecturile unor carti de popularizare a stiintei. Apoi am incercat sa inteleg unele fenomene in afara cadrului relgios. Si explicatiile se legau mai bine, ba chiar mult mai bine. Apoi am incercat sa inteleg de ce unele lucruri pot exista in afara religiei. Cum poate functiona o societate in lipsa moralei ? Daca religia este izvorul moralei atunci renuntarea la religie ar fi ceva cu adevarat dezastros.

Cand am inteles ca de fapt morala crestina nu face decat sa selecteze o parte din obiceiurile si traditile locale si sa le puna inainte sintagma « D-zeu a zis : » am inteles ca religia chiar nu e necesara. Discutii despre etica si morala se purtau in antichitate cu mult timp inaintea aparitiei crestinismului. Se poate gandi un sistem de reguli coerent fara sa fie nevoie de interventia unei divinitati. Mai mult decat atat morala religioasa impusa prin frica (« te bate D-zeu daca… » ) e inferioara unei morale bazate pe intelegere si acceptare.


Ca sa raspundsi la ultima intrebare referitoare la ce vrea D-zeu de la mine. Daca chiar vrea ceva poate ar trebui sa-mi spuna direct nu prin tot felul de profeti sau carti vechi. V-ati pus vreodata intrebarea de ce e D-zeu atat de neajutorat ? De ce actioneaza aproape mereu prin intermediari (in cea mai mare parte tot oameni) ?

ai,ai,ai ce bine semeni cu @yorik ?!
-incep cu sfirsitul : actioneaza prin oameni in special , ptr. ca suntem Madularele lui si asa cum Mintea ta face comanda madularelor tale sa te puna in miscare, aidoma si EL : actioneaza prin intermediul unora cunoscuti sau recunoscuti , de ex. ca piinea lui dumnezeu - oameni care raspindesc in jurul lor binele, pacea si bucuria ! spre deosebire de altii despre care se spune ca-s oameni dati dracului si care prin actiunile lor produc nenorociri ! in fond PRINCIIPIILE BINELUI SI AL RAULUI nu se pot manifesta si a se face cunoscute decit printrun vehicul care le pune in miscare si asta-i omul, in general !
- "dupa chipul si asemanarea Lui " - pai nu intelegeti ce-nseamna asta ptr. ca doriti sa luati aceasta afirmatie ad-litteram, ori ea vrea sa spuna ca aceasta MINTE CREEATOARE a Creeat ceva- omul, ca despre asta vorbim acum- dupa mintea si imaginatia sa si il REPREZINTA ,exact in aceeasi masura in care un autor,un creeator, e TOTUNA cu creeatia sa !
- fratele meu , ce-ar fi sa intelegi prin LUT = MATERIE ?
- da, in antichitate nu exista Dumnezeul Crestin, dar lumea inconjuratoare tot prin zei se facea : Geea, Chronos in prima instanta ,apoi panteonul a crescut ! ideea ta ca se poate si fara o Divinitate ,mi se pare o ciuntire, o ignorare a unei realitati caci , e ca si cum mi-ai spune ca un copil gasit linga o fintina - am zis la intimplare - va crede despre sine ca-i nascut de-o floare ?! ca n-are niste genitori ,intrucit nu-i vede, nu-i cunoaste, nu i-au vorbit niciodata ,ceea ce ....pardon, e imposibil ? ! devreme ce Exista are si o mama( materie) ,are s'un Tata ce-a fertilizat saminta ce era in asteptare !

De la: gabigabi, la data 2010-09-22 14:34:51

De la: Sil100, la data 2010-09-22 00:02:11

De la: gabigabi, la data 2010-09-21 18:12:16bine@SIL00 - mi-ai citat postarea pe care am incheiat-o spunind ca, ajungind la sf. timpului acordat dezvoltarii acestei civilizatii, Omul ajunge sa-L recunoasca pe Dumnezeu si astfel - numai astfel- va putea face trecerea spre urmatorul nivel spiritual....aici, pe planeta asta sau, pe o alta.....asta-i legatura cu pledoaria care zici tu ca nu mi-a iesit la final : ca eu,omul ajuns la maturitate, chiar batrinete, imi Recunosc Tatal si vreau sa-i seaman ! intrucit @alex 19 tm,ca si tine de altfel,v-ati intrebat de ce are atitea fatete si nu vorbeste aceeasi limba ptr. toti , am gasit aceasta forma de a face o analogie ,de la mare la mic ,in universul cel mai cunoscut fiecaruia dintre noi : relatia noastra de copil cu tatal nostru ! am folosit ideea de etape de dezvoltare - etape de intelegere ,diferite si am vrut sa spun cu asta ca si omenirea s-a dezvoltat tot asa : diferit si atunci, TATAL a cautat si gasit ptr. fiecare epoca si popor un mod de adresare care sa poata fi pe intelesul acelui timp....a acelor oameni ! am convingerea ca , Crestinismul este ultima (poate ) etapa si nu intimplator eu, tu ,786 ne-am nascut acum, aici si ortodocsi .....avem de incheiat o aventura a cunoasterii !
Cit despre politeism, nu ma-ncurca deloc asta, intrucit cuvintul Avatar, iti poate da ideea cum iti poti schimba infatisarea tu ,ca simplu om cind te duci la o petrecere sau o Divinitate ce poate lua orice infatisarea vrea si sa simbolizeze astfel orice : soarele, vintul, ploaia, etc.etc ! de altfel e plina lumea basmelor de felul in care Dumnezeu si sf. Petru coboara pe Pamint luind infatisarea (avatar ) unor batrini si batind la poarta casei oamenilor cerind de mincare ,de ex. !

Daca stiam ca, Crestinismul e ultima etapa (poate) a dezvoltarii spirituale, nu renuntam la credinta si poate aveam si eu o sansa sa inchei aventura cunoasterii. Dar n-am stiut la momentul potrivit... si acu' nu pot sa mai dau inapoi.

Dintre cele 3 religii (mozaism, crestinism, islam), asa cum am mai spus intr-un comentariu precedent, evreii au fost primii care au venit cu o carte religioasa - cunoscuta acum ca Vechiul Testament, crestinii au completat carticica cu un nou testament prin sec. I din era noastra, iar musulmanii prin sec. IV (daca nu ma inseala memoria) au mai schimbat cate ceva asa ca iti sugerez sa mai lucrezi la ideea cu Crestinismul ca fiind ultima etapa. Mai mult decat atat toate relgiile in discutie au continuat sa existe fara sa constientizeze ca sunt etape depasite...


Spiritualitatea definita ca relatia omului cu divinitatea e un fel al credinciosilor de a se ascunde dupa deget si a lua de bun ceva ce ei isi inchipuie ca e adevarat. Exista niste povesti intr-o carte - in speta Biblia - pe care daca le citesti de mai multe ori fara spirit critic tinzi sa le consideri adevarate. Raiul e un bun exemplu ca si viata de apoi. Sunt niste concepte atragatoare, dar asta nu le face si adevarate. Pentru mine credinta intr-o Romanie infloritoare poate fi ceva ce imi doresc foarte mult si ceva ce ma face sa visez frumos, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ignor realitatea.

In alta ordine de idei ma bucur ca am vazut filmul Avatar ca sa pot intelege comparatia facuta de tine. De ce o fi renuntat D-zeu la avatar-uri o data cu Crestinismul? Nu stia oare cat de mare succes o sa aiba filmul in anul 2009?

poti fi ironic, oricit vrei ; pe mine nu ma deranjeaza ! te citez : " Mai mult decit atit, toate religiile au continuat sa existe ...." absolut corect : fiecare noua religie a integrat in ea cite ceva din cea veche si asa se face ca regasim puncte comune in toate ! continuarea frazei tale suna asa : " fara sa constietizeze ca sunt etape depasite ." intrucit si sufletele vin la intrupare ,tot in Etape ,iar cele deja existente aici si trecute prin reincarnari succesive au parcurs lectiiile tuturor religiilor si filozofiilor existente pe Pamint , nu se poate vorbi in sensul dat de tine ! si iar fac o analogie : ptr. tine, ptr. mine , sc. primara, elementara ,liceul ,etc. sunt etape depasite ,desigur ! dar unii abia acum intra-n sc. primara....altii abia au intrat in liceu ,in timp ce altii au trecut in etapa superioara ,a facultatii ,de ex......iar altii abia s-au nascut si habar n-au ce-i asteapta ! ....eu sunt deja pensionara, tu inca nu ....eu stiu la fix ce-nseamna asta, tu doar iti dai cu presupusul....cam asa devine chestia cu aventura Cunoasterii !

Salutare Gabi,

Pot sa-ti sugerez ceva? Da' sa nu te superi pe mine ca e o sarcina cam grea. Pune mana pe Biblie si cauta termenul de reincarnare. Eu cred ca nu-l vei gasi, da' nu strica sa incerci, ai putea invata cate ceva folositor pe parcurs.

In Biblie, dupa cate stiu eu, treaba e clara. Ai murit nu-ti mai ramane decat sa astepti goarna invivierii. Prin urmare ori Crestinismul nu e ultima etapta... ori te-ai grabit cand ai vorbit de reincarnare.

De la: 9am207786, la data 2010-09-22 14:38:55

De la: vaneamarin, la data 2010-09-22 13:50:39

Cred ca pur si simplu,slavona este limba in care s-au facut primele slujbe ,limba in care s-au denumit prima data obiectele de cult ,pe scurt limba crestinismului oficial ,asa cum el a aparut la noi. Nu Rusia avea treaba cu chestia asta, ci Bulgaria .

Domnule, sincer m-ai blocat!

Nu a reusit nici Lc3, dar dumneata m-ai blocat.

Crestinismul a inceput sa se raspandeasca in secolele I si II, cand a ajuns si la noi.

La care Bulgarie va referiti? Migrarea slava a ineput abia prin secolele VI - VII.

Cat priveste Patriarhia de la Constantinopole - ce rol activ putea sa mai joace, cand era sub ocupatie Otomana, stat religios musulman?

Rolul activ a fost preluat de Rusia, prin infiintarea Patriarhiei Autocefale inca de la 1448.

Alta alernativa ar fi fost sa ne raportam la Roma - insa ei erau catolici, iar noi ortodocsi.

La Bulgaria din Pakistan ma refer domnule '786.Probabil nu erati sigur daca intreb de Bulgaria din Pakistan sau de Bulgaria din Congo si din cauza asta m-ati intrebat.,altfel chiar nu inteleg sensul intrebarii.

Bulgari (si nu proto-bulgarii care au fost asimilati de slavii asezati acolo in secolul VII) au fost crestinati oficial in 864 cand sefu' lor a primit botezul avand ca nas pe Imparatul Bizantului Mihail al III-lea. Crestinare bulgarilor s-a facut delicat de tot ,boierii bulgari pagani care au refuzat crestinismul au fost omorati impreuna cu familiile lor. .

In 866 el a scris Papei de la Roma (Nicolae I) o scrisoare cu intrebari si cu rugamintea de a fi ajutat sa organizeze biserica bulgara.Pana intr-un final bulgarii au tinut de biserica de la Constantinopol ca urmare a celui de -al VIII-lea sinod ecumenic in 870.

La noi scrierea slavona s-a folosit DIN SECOLUL X PANA IN VREMEA LUI CUZA ,PANA IN 1860.

Pentru latina avem uimitoarea dovada ca se practica crestinismul in limba latina, prin celebra "EGO ZENOVIE VOTUM POSUI " de la Biertan,ceea ce ne arata ca exista un crestin pe aici dar naiba stie daca era localnic,era in trecere sau daca nu cumva furase acest obiect de altundeva.Oricum,primele mitropolii in Muntenia ,le-am avut in sex XIII !

"Cat priveste Patriarhia de la Constantinopole - ce rol activ putea sa mai joace, cand era sub ocupatie Otomana, stat religios musulman?"

Aceasta propozitie a dvs. ma socheaza, deoarece cucerirea Constantinopolului s-a facut in 1453. Mai mult ,sultanul Mahomed al II-lea a lasat bisericii ortodoxe dupa cucerirea Constantinopelului, o libertate deplina ,era un domn' turcu' in felul lui.

De la: Sil100, la data 2010-09-22 15:19:38
Salut 9am207786,



”Am sarit peste intrebarile fundamentale asupra pasajelor din Biblie din Facere.

Studiul Bibliei nu e deloc unul usor si nu reusim sa intelegem intotdeauna sensul corect al epistolelor din Biblie.”

Dumneata spui ca nu crezi in Dumnezeu, dupa care ataci direct teme fundamentale - cum sunt cele din Cartea Facerii.

Temele respective sunt teme grele - chiar si pentru unii preoti. Nici eu nu am o intelegere deplina asupra tuturor aspectelor din Biblie. Nici nu am studiat asa de mult. Probabil ca daca as face Teologia as avea mult mai multe lucruri clarificate.

Dar asta nu ma impiedica sa nu cred in Dumnezeu. Nu ma cramponez de cea ce nu pot intelege cu mintea si cu cunostiintele mele de acum.

Ceea ce cereti dvs. - lamurirea tuturor aspectelor neclare, fara a avea o deschidere si dorinta de al cunoaste pe Dumnezeu - o aseman situatiei in care unui copil abia nascut, dorim sa stim cand va putea merge pe 2 picioare. Este vorba de un proces - copilul nu va merge niciodata de la inceput pe 2 picioare. Dupa un timp se va tara pe jos, va merge in 4 labe si mai apoi cand va fi pregatit va merge si pe 2 picioare.

Nici dvs. nu veti intelege totul deodata. Cu deschiere, veti afla tot ceea ce va framanta - in timp. Sau poate veti avea o revelatie - si atunci veti avea o clarificare deosebita asupra acestor aspecte.

Credinta in Dumnezeu, gandurile bune, toate sunt o prezenta care poate fi cuantificata. Chiar si cu chimia sau fizica.

Este cunoscut experimentul japonezului care a fotografiat structura apei.

A facut fotografii ale apei, atunci cand asupra apei respective s-au pronuntat diverse cuvinte, texte , rugaciuni. Si de asemena si cuvinte urate, pline de ura, jigniri, etc.

In pozele respective au fost surprinse structuri armonioase, organizate - in cazul cuvintelor frumoase, gandurilor bune, rugaciunilor. In cazul cuvintelor urate, incarcate de negativ, ura - au fost surprinse imagini ale unor structuri disarmonice, dezorganizate.

Nu intamplator in Biserica exista taina sfintirii apei, cu care apoi se stropesc toate cele: oamenii, casele, vitele, curtile. Sfintirea se face prin invocarea Sfantului Duh, care sa se coboare in apa sfintita si sa curateasca, sa sfinteasca tot ceea ce atinge.

De la: vaneamarin, la data 2010-09-22 15:47:58[
La Bulgaria din Pakistan ma refer domnule '786.Probabil nu erati sigur daca intreb de Bulgaria din Pakistan sau de Bulgaria din Congo si din cauza asta m-ati intrebat.,altfel chiar nu inteleg sensul intrebarii.

Bulgari (si nu proto-bulgarii care au fost asimilati de slavii asezati acolo in secolul VII) au fost crestinati oficial in 864 cand sefu' lor a primit botezul avand ca nas pe Imparatul Bizantului Mihail al III-lea. Crestinare bulgarilor s-a facut delicat de tot ,boierii bulgari pagani care au refuzat crestinismul au fost omorati impreuna cu familiile lor. .

In 866 el a scris Papei de la Roma (Nicolae I) o scrisoare cu intrebari si cu rugamintea de a fi ajutat sa organizeze biserica bulgara.Pana intr-un final bulgarii au tinut de biserica de la Constantinopol ca urmare a celui de -al VIII-lea sinod ecumenic in 870.

La noi scrierea slavona s-a folosit DIN SECOLUL X PANA IN VREMEA LUI CUZA ,PANA IN 1860.

Pentru latina avem uimitoarea dovada ca se practica crestinismul in limba latina, prin celebra "EGO ZENOVIE VOTUM POSUI " de la Biertan,ceea ce ne arata ca exista un crestin pe aici dar naiba stie daca era localnic,era in trecere sau daca nu cumva furase acest obiect de altundeva.Oricum,primele mitropolii in Muntenia ,le-am avut in sex XIII !

"Cat priveste Patriarhia de la Constantinopole - ce rol activ putea sa mai joace, cand era sub ocupatie Otomana, stat religios musulman?"

Aceasta propozitie a dvs. ma socheaza, deoarece cucerirea Constantinopolului s-a facut in 1453. Mai mult ,sultanul Mahomed al II-lea a lasat bisericii ortodoxe dupa cucerirea Constantinopelului, o libertate deplina ,era un domn' turcu' in felul lui.

Foarte de acord cu ce scrieti acum: Bulgarii s-au crestinat prin negocieri si decizia sefului lor.

Insa noi eram deja crestini la vremea aceea - de foarte multa vreme.

Cucerirea Constantinopolului s-a facut in 1453 dar asediul nevalirilor dura de multa vreme si imperiul era slabit. Nu puteti sa spuneti ca Bizantul la 1400 mai avea puterea si influenta de la anul 1000 sau de la anul 600 - inclusiv in ceea ce priveste puterea/componenta Religioasa.

Nu intamplator Moskova si-a declarat autocefalia la 1448. Constantinopolul pierduse mult din ceea ce era candva - capitala Imperiului Roman de Rasarit - care practic decazuse.

Turcul nu era domn. Nu. Turcul avea o cultura deosebita, foarte mult peste ce reprezenta la vremea respectiva cultura europei occidentale (vorbesc de cultura, nu de civilizatie)

Turcul - un credincios in Dumnezeu (Allah) - recunostea dreptul crestinului de a se inchina lui Dumnezeu. Nu a desfintat biserica crestina-ortodoxa. In toata perioada de dominatie otomanilor in Balcani - au fost totusi si momente cand aceasta recunoastere a fost mai putin respectata.

Sa nu uitam ca au fost perioade cand sub opresiunea otomana constructia de biserici in tarile romane nu a fost complet interzisa - insa aceastea nu aveau voi sa depaseasca "inaltimea unui turc calare" - cum scrie cronicarul.

De asemenea prin Balcani - s-a pus presiune la un moment dat sa fie trecuti la mahomedanism: a se vedea prin Grecia, Albania, Bosnia.

In Transilvania au mai fost influenete din zona imperiului Austriac - respectiv catolicism - unde slujbele se faceau in limba latina - iar cartile scrise erau tot in latina. Intradevar in Transilvania avem un filon latin- care fiind apropiat ca limba de limba romana - si-a gasit un loc ceea ce a si ajutat elementul national romanesc

De la: Sil100, la data 2010-09-22 15:34:42

De la: gabigabi, la data 2010-09-22 14:34:51

De la: Sil100, la data 2010-09-22 00:02:11

De la: gabigabi, la data 2010-09-21 18:12:16bine@SIL00 - mi-ai citat postarea pe care am incheiat-o spunind ca, ajungind la sf. timpului acordat dezvoltarii acestei civilizatii, Omul ajunge sa-L recunoasca pe Dumnezeu si astfel - numai astfel- va putea face trecerea spre urmatorul nivel spiritual....aici, pe planeta asta sau, pe o alta.....asta-i legatura cu pledoaria care zici tu ca nu mi-a iesit la final : ca eu,omul ajuns la maturitate, chiar batrinete, imi Recunosc Tatal si vreau sa-i seaman ! intrucit @alex 19 tm,ca si tine de altfel,v-ati intrebat de ce are atitea fatete si nu vorbeste aceeasi limba ptr. toti , am gasit aceasta forma de a face o analogie ,de la mare la mic ,in universul cel mai cunoscut fiecaruia dintre noi : relatia noastra de copil cu tatal nostru ! am folosit ideea de etape de dezvoltare - etape de intelegere ,diferite si am vrut sa spun cu asta ca si omenirea s-a dezvoltat tot asa : diferit si atunci, TATAL a cautat si gasit ptr. fiecare epoca si popor un mod de adresare care sa poata fi pe intelesul acelui timp....a acelor oameni ! am convingerea ca , Crestinismul este ultima (poate ) etapa si nu intimplator eu, tu ,786 ne-am nascut acum, aici si ortodocsi .....avem de incheiat o aventura a cunoasterii !
Cit despre politeism, nu ma-ncurca deloc asta, intrucit cuvintul Avatar, iti poate da ideea cum iti poti schimba infatisarea tu ,ca simplu om cind te duci la o petrecere sau o Divinitate ce poate lua orice infatisarea vrea si sa simbolizeze astfel orice : soarele, vintul, ploaia, etc.etc ! de altfel e plina lumea basmelor de felul in care Dumnezeu si sf. Petru coboara pe Pamint luind infatisarea (avatar ) unor batrini si batind la poarta casei oamenilor cerind de mincare ,de ex. !

Daca stiam ca, Crestinismul e ultima etapa (poate) a dezvoltarii spirituale, nu renuntam la credinta si poate aveam si eu o sansa sa inchei aventura cunoasterii. Dar n-am stiut la momentul potrivit... si acu' nu pot sa mai dau inapoi.

Dintre cele 3 religii (mozaism, crestinism, islam), asa cum am mai spus intr-un comentariu precedent, evreii au fost primii care au venit cu o carte religioasa - cunoscuta acum ca Vechiul Testament, crestinii au completat carticica cu un nou testament prin sec. I din era noastra, iar musulmanii prin sec. IV (daca nu ma inseala memoria) au mai schimbat cate ceva asa ca iti sugerez sa mai lucrezi la ideea cu Crestinismul ca fiind ultima etapa. Mai mult decat atat toate relgiile in discutie au continuat sa existe fara sa constientizeze ca sunt etape depasite...


Spiritualitatea definita ca relatia omului cu divinitatea e un fel al credinciosilor de a se ascunde dupa deget si a lua de bun ceva ce ei isi inchipuie ca e adevarat. Exista niste povesti intr-o carte - in speta Biblia - pe care daca le citesti de mai multe ori fara spirit critic tinzi sa le consideri adevarate. Raiul e un bun exemplu ca si viata de apoi. Sunt niste concepte atragatoare, dar asta nu le face si adevarate. Pentru mine credinta intr-o Romanie infloritoare poate fi ceva ce imi doresc foarte mult si ceva ce ma face sa visez frumos, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ignor realitatea.

In alta ordine de idei ma bucur ca am vazut filmul Avatar ca sa pot intelege comparatia facuta de tine. De ce o fi renuntat D-zeu la avatar-uri o data cu Crestinismul? Nu stia oare cat de mare succes o sa aiba filmul in anul 2009?

poti fi ironic, oricit vrei ; pe mine nu ma deranjeaza ! te citez : " Mai mult decit atit, toate religiile au continuat sa existe ...." absolut corect : fiecare noua religie a integrat in ea cite ceva din cea veche si asa se face ca regasim puncte comune in toate ! continuarea frazei tale suna asa : " fara sa constietizeze ca sunt etape depasite ." intrucit si sufletele vin la intrupare ,tot in Etape ,iar cele deja existente aici si trecute prin reincarnari succesive au parcurs lectiiile tuturor religiilor si filozofiilor existente pe Pamint , nu se poate vorbi in sensul dat de tine ! si iar fac o analogie : ptr. tine, ptr. mine , sc. primara, elementara ,liceul ,etc. sunt etape depasite ,desigur ! dar unii abia acum intra-n sc. primara....altii abia au intrat in liceu ,in timp ce altii au trecut in etapa superioara ,a facultatii ,de ex......iar altii abia s-au nascut si habar n-au ce-i asteapta ! ....eu sunt deja pensionara, tu inca nu ....eu stiu la fix ce-nseamna asta, tu doar iti dai cu presupusul....cam asa devine chestia cu aventura Cunoasterii !

Salutare Gabi,

Pot sa-ti sugerez ceva? Da' sa nu te superi pe mine ca e o sarcina cam grea. Pune mana pe Biblie si cauta termenul de reincarnare. Eu cred ca nu-l vei gasi, da' nu strica sa incerci, ai putea invata cate ceva folositor pe parcurs.

In Biblie, dupa cate stiu eu, treaba e clara. Ai murit nu-ti mai ramane decat sa astepti goarna invivierii. Prin urmare ori Crestinismul nu e ultima etapta... ori te-ai grabit cand ai vorbit de reincarnare.

m-ai facut sa rid ! pai,daca esti ateu si combati Biblia, ce-ti pasa tie ca eu o trag din condei ?
dar, am dat o explicatie - nu-i corecta argumentarea mea ? de ce te impiedici de faptul ca Nu scrie-n Biblie ? e importanta sau nu,in acest caz ,ptr. tine ca nu mai inteleg eu acum ?
si de ce n-ar fi "scapat " cei care au tot tradus si tot transcris , ca din greseala , ca deh : traduttore ,traditttore ! chestia cu reintruparea ? ce interes ar fi avut ? pfoaiiii, foarte mare ! n-ar mai fi putut ea, INSTITUTIA Bisericii , sa domine masele cu pacatu' ,cu vina, cu iadul, cu vindutul indulgentelor ! ideea ca "asa cum ne asternem asa dormim " sau ca " ce semanam aceea culegem ", idei ce exprima intelegerea ca traim intro lume cauzala in care exista o Cauza si un efect , aceasta idee prezenta si in constiinta populara , inseamna Responsabilizare si Constientizare ,ori odata intrata biserica pe mina Puterii nimeni nu mai avea nevoie de Constienta si Constiinta maselor....ceea ce se intimpla si azi ,ca se vede cu ochiul liber !

@9am207786, nu te supara dar atata bati campii in posturile tale si vorbesti in unele de parca predici direct din biblie. Si asta in timp ce intrebari foarte bine tintite de mai multi utilizatori le-ai ignorat. Ai navigat asa printre intrebari pe unde era calea mai usoara, si asta este conceptia ta despre o dezbatere.

Spune-mi tu asta, daca un credincios si un ateu au trait vieti similare din punct de vedere moral, amandoi au fost buni cu cei din jur, au ajutat cat au putut pe cei in nevoie, au fost cinstiti etc, cu ce e mai bun credinciosul decat ateul. Pentru ca actiunile lor reflecta aceeasi valoare de caracter. In primul rand nu imi zii ca ateul nu are cum sa fie asa ca spui o prostie foarte mare. Apoi nici sa nu incerci sa zici ca cel credincios e mai fericit si mai satisfacut in viata ca ma indoiesc categoric de asta. Daca amandoi ajung in rai, orice altceva e irelevant, si atunci te intrebi atunci care mai e scopul la tot. Daca acest fapt e adevarat, intregul sistem de credinta se surpa pentru ca nu reiese ca e decat o pierdere de vreme. Iar daca conteaza, si cel necredincios nu ajunge in rai, atunci asta e o mare porcarie si nedreptate. Adica cineva mult mai pacatos dar credincios poate fii iertat si sa ajunga in rai iar necredinciosul cu o viata model nu? Asta nu ar insemna decat ca pentru Dumnezeu e mai important sa crezi in el si sa te rogi decat sa traiesti o viata buna. Ce spune asta despre asa zia justete a lui Dumnezeu?

Care asta imi aduce aminte de o alta chestie, o mare contradictie in definirea lui Dumnezeu. Se spune (in bliblie, nu eu zic asta) ca este just, dar totodata este milostiv. Ori aceste doua concepte se exclud reciproc. A fii just inseamna prin definitie sa acorzi cuiva exact pedeapsa care o merita in conformitate cu codul dupa care se judeca. Iar sa fii milostiv inseamna sa dai o pedeapsa mai mica decat merita (sau chiar de loc). Prin urmare aceste doua concepte nu pot fii caracteristii simultane a unei fiinte/entitati. Sii atunci care din ele e? Si daca numai una din ele e, de ce le zice pe amandoua?

Cum s-a mai zis, intregul sistem religios, nu numai crestinismul, dar si toate restul, sunt pline de o multime de inconsistente si contradictii, si numai credinciosii le pot rastalmaci la infinit si sa le dea tot felul de intelesuri ca sa reduca din ele. Ori cuvintele sunt alb pe negru, si orice interpretare a unei metafore este cum ii spune numele, o interpretare. Fiecare intelege cum ii convine lui, si de asta, nici macar credinciosii intre ei nu se inteleg cu privire la unele subiecte. Sa nu mai zic ca metaforele sunt o inventie a omului, un resultat evident al unei gandiri din ce in ce mai complexe. Deci noi le inventa, noi le dam inteles, nu vede nimeni unde inevitabil duce asta?

Dar de ... religia a apelat inotdeauna la tehnici de manipulare pentr a atrage adepti. Mereu a incercat sa faca acelasi lucru, sa te faca sa te simti vinovat cu ceva, sa te vezi ca un pacatos, ca ai nevoie de ajutor si doar ei iti pot salva sufletul. Te indoiesti de credinta, e vina ta, ca nu ai destula credinta, nu a asa presupusului zeu care nu se face nici o data aratat, nici auzit, care vorbeste in particular cu eu stiu ce profetul sau apostolul lui peste care sa zica mai departe la toata lumea. Si cand se stie cat de corupti si perversi sunt oamenii, si ca din vechi timpuri au urmarit putere si interese, tu ar trebui sa crezi ce spune, sa il crezi pe cuvant, si sa crezi orbeste fara sa iti pui intrebari. Asta e planul lui Dumnezeu???? si se mira apoi ca sunt atatia necredinciosi, si tot vina noastra e?

Si dumele ca nu am fost indrumati de mici. Aici asa eronat vorbesti ca imi vine sa ma iau de cap. Exemplificand cum pe copii poti sa ii faci sa creada ca exista Mos Craciun, iepurasul etc, se vede cum ei practic cred orice le zic parintii. Cum consideri tu atunci ca e corect sa indoctrinezi copilul de mic cand el practic nu are discernamant si ar crede orice? Aia nu e educatie, aia e spalare pe creier. Cu Mos Craciun si iepurasul... e o chestie distractiva care aduce bucurie copiilor, pentru care vine si un sfarsit cand ajungi la varsta ratiunii. Cu religia cum mai e? Ca distractiv nu e, nici unui copil nu cred ca ii place sa mearga la biserica, sa il asculte pe popa sau alte ritualuri stupide, sa te faca constant sa te simti vinovat si pacatos, si aparent pentru asta nici nu exista o varsta a ratiunii din moment ce oameni in toata firea pot crede asa ceva. Pana una alta, si daca parintii sunt atei, nu cred ca invata de mic copilul ca nu exista Dumnezeu, il lasa sa aleaga pentru el, si neinfluentat de indoctrinare bagata pe gat, surpriza mare ce alege. De fapt, nu e nici o surpriza.

Cum zic eu e: daca il auzi, sau il simti pe Dumnezeu, ai niste probleme serioase si ar trebui sa faci o vizita la psihiatru (nu putem avea incredere nici o data in sentimentele noastre, mintea pote juca usor feste, cum si nebunul care zice ca e napoleon, ala chiar crede asta! deci nu e un motiv), iar daca nu, de ce in fras ai crede ceva povsti spuse de oameni pentru care nu ai nici o dovada, si mai mult, se bat cap in cap groaznic de mult si de des? Si sa zici ca existenta universului, pamantului, a oamenilor e dovada ca exista un creator ... cum si existenta fulgerelor au presupus existenta unui zeu care le produce, pana am inteles de fapt cum se produc? e iarasi o prostie pentru ca nu ai de unde sa stii asta. Si nu poti sa presupui asta doar pentru ca nu intelegi. Si nu numai sa presupui, si si declari ca adevar, si sa duci oameni de nas cu asta.

De la: 9am207786, la data 2010-09-22 16:14:09
Foarte de acord cu ce scrieti acum: Bulgarii s-au crestinat prin negocieri si decizia sefului lor.

Insa noi eram deja crestini la vremea aceea - de foarte multa vreme.

Serios?! Ura,atunci mi-am rezlvat problema. Eu tocmai asta ma gandeam ca de fapt ne-au crestinat bulgarii, judecand dupa limba slavona folosita pana pe vremea lui Cuza in biserica ,dupa absenta dovezilor referitoare la efectuarea cultului in limba latina,si dupa faptul ca primele mitropolii in Muntenia au fost prin sec XIII. Daca insa imi dati cuvantul dumneavoastra de onoare (ca dovezi stiu ca nu exista) ca asa stau lucrurile, atunci va las linistit si nu va mai deranjez .

Si daca cineva se gandeste sa zica ca nici invers, nu exista dovada ca nu exista Dumnezeu, este un idiot, pentru ca asta e cel mai stupid rationament de a crede ceva. Asa, hai sa credem si in zane, ca nu exista nici o dovada ca nu exista. Despre ceva ce nu stii, cel mai corect si logic lucru e sa admiti ca nu stii si gata. Cu presupusul poate da fiecare, cum se fac presupusuri si despre universuri paralele, sau 11 dimensiuni ale realitatii. Dar de la a presupune pana la a zice ca e adevarat si sa mai convingi si pe altii, sa infintezi secte, e cale lunga. Asta e una din diferentele dintre un om normal si un om nebun psihologic vorbind.

De la: vaneamarin, la data 2010-09-22 16:33:30

De la: 9am207786, la data 2010-09-22 16:14:09
Foarte de acord cu ce scrieti acum: Bulgarii s-au crestinat prin negocieri si decizia sefului lor.

Insa noi eram deja crestini la vremea aceea - de foarte multa vreme.

Serios?! Ura,atunci mi-am rezlvat problema. Eu tocmai asta ma gandeam ca de fapt ne-au crestinat bulgarii, judecand dupa limba slavona folosita pana pe vremea lui Cuza in biserica ,dupa absenta dovezilor referitoare la efectuarea cultului in limba latina,si dupa faptul ca primele mitropolii in Muntenia au fost prin sec XIII. Daca insa imi dati cuvantul dumneavoastra de onoare (ca dovezi stiu ca nu exista) ca asa stau lucrurile, atunci va las linistit si nu va mai deranjez .

Domnule, nu trebuie sa imi dau cuvantul de onoare. Informatiile astea sunt la indemana oricui.

Se gasesc si pe internet si in carti.

Poporul roman a trecut prin mari incercari - ne-au trecut suvoaie de barbari si de migratori - tara a avut putin momente de liniste.

Nu am avut ragazul sa ne organizam ceva mai bine, nu am avut ragazul sa construim mari catedrala.

Multe din edificiile ce ar fi constituit astazi dovezi de netagaduit - au fost arse, daramate de navalirile de tot felul.

Tarile Romane au fost o reduta a crestinatatii. Papa l-a decorat pe Stefan Cel Mare si l-a numit campionul crestinatatii, insa nu i-a trimis decat o parte foarte mica din ajutoarele promise.

Noi aici am tinut piept paganilor - ca te si intrebi de unde am mai ramas. Si credinta ortodoxa a fost unul din pilonii care ne-a tinut in picioare ca popor.

De la: alex19_tm, la data 2010-09-22 16:27:32@9am207786,

Domnule, nu tin sa te conving de nimic din ceea ce tu nu simti si nu crezi cu adevarat.

Din ceea ce ai spus - asa cum cred si eu - un ateu care traieste dupa voia lui Dumnezeu, facand fapte bune, ajutand pe cei din jur, fiind modest, linistit - cu siguranta dovedeste o bunatate sufleteasca ca si un crestin care face tot asa.

Daca un astfel de om nu doreste sa recunoasca existenta lui Dumnezeu - desi are cunostiinta de ideile respective, are ocazia sa-l cunoasca pe Dumnezeu - dar refuza ideea de Dumnezeu - aici nu il judec. Nu sunt eu cel care sa cumpaneasca acest aspect.

Fiecare traieste dupa cum crede si incearca sa fie mai bun sau mai rau dupa propria constiinta.

Daca doresti lamuriri in anumite privinte ce tin de religie sau de Dumnezeu - intreaba un preot.

Dar in general nu e bine sa dam cu pietre. Nici in cel ce e crestin nici in cel ce e ateu.

Nu avem dreptul sa judecam noi si sa stabilim. La exterior fiecare se prezinta intr-un fel. Sufletul omului - Dumnezeu il cunoaste si asemenea il mai cunoaste si cel ce traieste in Dumnezeu - omnul ridicat la starea de sfintenie.

Orice indoieli aveti, oricate intrebari - cu rabdare, cu deschiderea mintii si a sufletului - veti cuprinde toate aceste taine. O sigura conditie trebuie: sa aveti sufletul plin de dragoste, de iubire, iara nu de ura.

Sa fiti sanatosi.

"Just dar milostiv"

Oare nu este asa orice tata? Oare nu orice tata vede greselile si poticnelile fiului sau ficei sale?

Nu este un tata iertator, rabdator cu copilul sau?

Oare ce-i asa de neinteles in aceste cuvinte din Biblie care il definesc pe Dumnezeu?

De la: 9am207786, la data 2010-09-22 17:09:02"Just dar milostiv"

Oare nu este asa orice tata? Oare nu orice tata vede greselile si poticnelile fiului sau ficei sale?

Nu este un tata iertator, rabdator cu copilul sau?

Oare ce-i asa de neinteles in aceste cuvinte din Biblie care il definesc pe Dumnezeu?

E de neinteles pentru ca cineva milostiv nu are cum sa fie just. Justetea se refera la actiuni, ca si milostenia, deci nu ai cum sa fii simultan amandoua, intrucat daca o singura data esit milostiv, nu mai esti just. Expresia "Just dar milostiv" are aceeasi logica ca "spui intotdeauna adevarul dar mai minti uneori". Intelegi? nu pot fii amandoua adevarate.

Ca tot veni vorba de tata, cum ai considera un tata pe care copilul nu prea il vede, care nu ii da nici un sfat clar, numai ghicitori si idei foarte interpretabile care de multe ori se contrazic intre ele, care nici nu vorbeste direct cu copilul, se ascunde in boxa si il trimite pe vecinul sa ii zica toate alea, si ca ii cere sa il iubeasca pentru ca l-a creeat? L-ai numi un tata bun? Eu zic ca orice copil ar uri un astfel de tata. Mai departe faci tu conexiuniile.

Mai zici ca fiecare are sansa sa il recunoasca si sa il descopere... cum? de la alti credinciosi, care la randul lor l-au "descperit" de la alti credinciosi si tot asa? Fac aici din nou trimitere la exemplul cu tatal si fiul. Nu, nimeni nu are nici o ocazie sa il "descopere", sa afle de el exceptant de la alti oameni care predica in numele lui (lucru evident la cei care traiesc izolati in triburi pe eu stiu unde, daca nu le zice nimeni, habar nu au ca exista), ceea ce nu e deloc credibil cand toti care au fost vre-o data in pozitii cu putere au incercat sa ne minta pentru propriile foloase (si trebuie sa fii de-a dreptul orb de ignorant sa zici ca oficialii bisericii nu au nici un interes personal). Nu, intr-un mod sau altul suntem singuri, pentru ca ori e incompetent, ori nu ii pasa, ori nu exista. Logic cea mai probabila concluzie e ultima, dar indiferent, in oricare din cele trei variante, slujirea lui este absolut o pierdere de vreme.

Poti sa ai o viata foarte buna si fericita si fara sa stii de existenta lui, si asta spune totul despre utilitatea credintei cu aplicatie practica in viata. Cat despre "viata de apoi" ... e un basm oricum inventat de om caruia ii e frica de moarte, de sfarsit, inexistenta.

De la: 9am207786, la data 2010-09-22 16:47:51

De la: vaneamarin, la data 2010-09-22 16:33:30

De la: 9am207786, la data 2010-09-22 16:14:09
Foarte de acord cu ce scrieti acum: Bulgarii s-au crestinat prin negocieri si decizia sefului lor.

Insa noi eram deja crestini la vremea aceea - de foarte multa vreme.

Serios?! Ura,atunci mi-am rezlvat problema. Eu tocmai asta ma gandeam ca de fapt ne-au crestinat bulgarii, judecand dupa limba slavona folosita pana pe vremea lui Cuza in biserica ,dupa absenta dovezilor referitoare la efectuarea cultului in limba latina,si dupa faptul ca primele mitropolii in Muntenia au fost prin sec XIII. Daca insa imi dati cuvantul dumneavoastra de onoare (ca dovezi stiu ca nu exista) ca asa stau lucrurile, atunci va las linistit si nu va mai deranjez .

Domnule, nu trebuie sa imi dau cuvantul de onoare. Informatiile astea sunt la indemana oricui.

Se gasesc si pe internet si in carti.

Poporul roman a trecut prin mari incercari - ne-au trecut suvoaie de barbari si de migratori - tara a avut putin momente de liniste.

Nu am avut ragazul sa ne organizam ceva mai bine, nu am avut ragazul sa construim mari catedrala.

Multe din edificiile ce ar fi constituit astazi dovezi de netagaduit - au fost arse, daramate de navalirile de tot felul.

Tarile Romane au fost o reduta a crestinatatii. Papa l-a decorat pe Stefan Cel Mare si l-a numit campionul crestinatatii, insa nu i-a trimis decat o parte foarte mica din ajutoarele promise.

Noi aici am tinut piept paganilor - ca te si intrebi de unde am mai ramas. Si credinta ortodoxa a fost unul din pilonii care ne-a tinut in picioare ca popor.

Am senzatia unei imposibilitati de comunicare cu dumneavoastra. Va respect punctele de vedere in materie de religie ,pe alte probleme insa vad ca nu se poate comunica...

Domnule,cum este dom'le posibil daca eram crestinati inca de la Sf Andrei din sec I (afirmatie de fapt lipsita de dovezi ) sa lipseasca dovezile cultului in limba latina, ale organizarii bisericesti elementare ,iar ele sa apara brusc prin sec X dar ...in slavona, iar mitropoliile sa apara prin sex XIII ? Cum este posibil ca toate denumirile legare de ritualul crestin sa fie in slava si sa le foloseasca tot poporul?Le-au uitat pe cele in latina ?...

Va spun eu care estedin punctul meu de vedere cauza.Cauza este ca BOR isi fabrica o istorie a ei in care minte de ingheata apele.Vor chipurile sa fie cu poporul asta de 2000 de ani si sa provina,( pentru credibilitate sporita si influenta) ,direct din apostoli , asa ca trebuie sa minta serios pe chestia asta. .Mai mult,chipurile minciuna serveste SI Romaniei lucru absolut fals .Ei,eu cred ca NICIODATA nu va rezista ce se cladeste pe minciuna si ca ar trebui sa combatem meru minciuna.

.......un ateu care traieste dupa voia lui Dumnezeu, facand fapte bune, ajutand pe cei din jur, fiind modest, linistit - cu siguranta dovedeste o bunatate sufleteasca ca si un crestin care face tot asa.


Cum sa traiasca un ateu dupa voia lui dumnezeu?

De la: 9am207786, la data 2010-09-22 16:47:51
Tarile Romane au fost o reduta a crestinatatii. Papa l-a decorat pe Stefan Cel Mare si l-a numit campionul crestinatatii, insa nu i-a trimis decat o parte foarte mica din ajutoarele promise.

Noi aici am tinut piept paganilor - ca te si intrebi de unde am mai ramas. Si credinta ortodoxa a fost unul din pilonii care ne-a tinut in picioare ca popor.

Tarile Romane si-au aparat bucata lor de pamant si ii durea fix in '14 de crestinitatea Europeana catolica de dupa marea schisma din 1054.Cand cineva va da dumneavoastra in cap cu bata , nu stiu daca la crestinitate va ganditi cand va aparati .Asa este si cazul Tarilor Romane,o pozitie geografica nasoala ,un ghinion ,pe care doar cu mult tupeu il putem transforma in erosim si varsare de sange .... in favoarea crestinitatii.

Eu personal nu stiu ca un papa sa-l decoreze pe Stefan cel Mare .Ma intereseaza insa subiectul si atept mai multe informatii de la dumneavoastra .L-a numit intr-adevar "Athleta Christi" insa probabil nu avea informatiile pe care le avea Grigore Ureche sau avea alte interese.In plus omul asta, campion al lui Hristos ,a cam pradat Ialomita si a ars Braila,adica a omorat ROMANI .Fireste ,totul era pentru crestinitate, nu ca sa isi impuna puterea lui in Tara Romaneasca, atacata de el in 1470,si nu ca sa-si puna sclavul lui pe tron pe nenea Laiota Basarab.

De la: july, la data 2010-09-22 20:07:54.......un ateu care traieste dupa voia lui Dumnezeu, facand fapte bune, ajutand pe cei din jur, fiind modest, linistit - cu siguranta dovedeste o bunatate sufleteasca ca si un crestin care face tot asa.


Cum sa traiasca un ateu dupa voia lui dumnezeu?

Ateii traiesc dupa voia nimanui , deci a lui dumnezeu care este al nimanui avand in vedere ca nu exista ! Exista doar mos craciun....

De la: Ic3, la data 2010-09-09 19:02:32Test

O intrebare simpla si la obiect.
ADOR SA STAU CAPRAA! SUNT O BRUNETA MAI SPECIALA,CARE DEPUNE PLACERE LA ORAL DEEPTHROAT NEPR.CU FIN.NORMAL IN DIFERITE POZITII,ANILINGUS,CUNILINGUS,69,MASAJ EROTIC,DOMINARE,JUCARII,ETC!NON-STOP!PRET DE CRIZAAAA SURPRIZAAA 23 Sep 01:11
0733.220.326/ 0733.220.326/ 0733.220.326

Cei neavizati sunt rugati sa se abtina.

Cum,daca sau excitat ?

De la: ana__totir, la data 2010-09-22 01:15:03

De la: Vlad00, la data 2010-09-22 00:16:35Am si eu o intrebare pt cel ce a deschis subiectul, Sil100, ana totir, etc ( aparatorii ateismului de pe aici) :
respingi existenta Lui Dumnezeu in urma unei cercetari sincere a acestui subiect, sau pt ca daca exista Dumnezeu trebuie sa iei seama de ce vrea El de la tine?

Eu nu apar ateii , apar adevarul ! Nu trebuia sa cercetez daca exista o chestie supranaturala care ne controleaza sau care are pretentia ca ne-a creat ! E suficient sa gandesti cateva secunde logic si rational si atunci raspunsul vine de la sine !

Si un orb (din nastere) dupa ce se gandeste cateva secunde logic afirma ferm convins ca nu exista culori. Dar asta nu schimba cu nimic adevarul.
Dupa asa afirmatii, asa raspuns.

Dar au mai fost raspunsuri azi pertinente care ma fac sa scriu urmatoarele:

1 In primul rand, daca 1+ 1= 2 atunci 2+2=4 (si numai 4). Dar daca 1+ 1= 3 atunci se poate demonstra ca 2+3= 5 dar se poate demonstra si ca 2+3= 7 sau 10 sau oricat. ( In logica matematica : Falsul implica orice. Adica daca pleci de la o premisa falsa, poti demonstra logic, fara nici o greseala de rationament, o concluzie falsa. - vezi manualul de clasa a IX de algebra, sau orice lucrare de Logica) Deci e important in cautarile mele sa pornesc cu premise corecte de studiu, altfel voi ajunge la o constructie logica perfecta, fara nici o fisura de argumentare dar care totusi e falsa.

2 Sil 100 are cateva intrebari. Incerc sa raspund.
Pentru existenta "unei dimineti si a unei seri", deci a unei zi, e nevoie de o sursa de lumina si de rotatia Pamantului. Avand lumina dintr-o dintr-o singura directie, putem avea zi si noapte. Biblia nu spune care a fost sursa initiala de lumina. Dar asta nu inseamna ca inainte de existenta in forma actuala a Sistemului Solar nu se poate sa fi fost lumina in zona Pamantului. (Insasi teoria Big Bang-ului si a continuei expansiuni a Universului nu contrazic lucrul acesta). Apoi biblia afirma ceva mai mult in cartea Apcalipsa 21:23, intr-o zi nu va mai fi nevoie de Soare pt a fi lumina. Oamenii dau o importanta mai mare Soarelui decat a intentionat Dumnezeu.
Apoi creerea din tarana: de cand s-a dezvolatat chimia indeajuns de mult, stim ca orice e compus in esenta din anumite elemente chimice care se gasesc si in "tarana pamantului". Biblia nu spune ca Dumnezeu a luat un pumn de lut si l-a facut pe om, ci, ceea ce a descoperit chimia in ultimele secole in biblie e pe prima pagina: ca din acelesi elemente chimice e facut si omul ca si toata natura. (Si chiar, cum " cineva care a facut anatomie la scoala poate sa creada ca un organism atat de complex ca cel uman" a evoluat incet... incet din nimc? )
Limbajul lui Adam: toate tratatele stiintifice actuale care se refera la studiul activitatii creierului uman spun ca noi ne folosim o parte infima (sub 10% parca) din capacitatile cu care suntem inzestrati in mod normal. Dar inainte de "caderea omului in pacat" situatia era cu totul alta.
Despre creerea omului dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu: aici intram in teologie pura, dar ca sa nu plictisesc pe cine a ajuns cu cititul pana aici, incerc un raspuns scurt: Dumnezeu e duh spune biblia, deci asemanarea noastra cu el se refera la duhul/sufletul nostru.
Cat despre "modul in care Dumnezeu a inteles sa salveze omenirea", daca Dumnezeu vrea sa-ti faca un dar si tu il respingi cu ce e El de vina?
Despre interdictia din biblie referitoare la reprezentarile Lui Dumnezeu ai dreptate ca exista, dar nu ai dreptate cand afirmi ca in toate bisericile este asa. In biserica unde merg eu nu e nici o icoana pe pereti si nici statui. Sunt mult mai mult biserici de genul acesta decat crezi.
Ca sunt lucruri greu de crezut in biblie e adevarat, dar ca abunda in contadictii e complet fals, si la ORICE exemplu imi dai iti demonstrez ca te inseli.

In alta orine de idei, s-a tot discutat aici despre originea crestinismului din Romania. Nu am pretentia ca sunt istoric si dau verdicte, dar sa privim pe scurt la 2 aspecte ale limbii romane: toate cuvintele de baza ale religiei crestine sunt de origine latina: Dumnezeu, cruce, crestin, credinta, biserica, rugaciune, cuminecare, a boteza, inger, pagan, sfant ( sant - in forma veche san petru, santa maria), Paste. Pe cand cuvintele desemnand functiile, ierarhia bisericeasca,lacasul de rugaciune si elemente de liturghie sunt de origine greceasca sau bulgareasca: mitropolit, vladica, popa, diacon, staret, duhovnic, schit, strana, clopot, hram, utrenie, prohod, post, etc. Plecand de aici, si de la numeroase urme arheologice, sunt de acord cu teoria lui Neagu Djuvara, care in cartile lui de Istorie a romanilor afirma ca sunt 2 faze de crestinare a stramosilor nostri: una foarte timpurie, inainte de retragerea Aureliana, cand crestinismul a patruns in Dacia si Moesia prin legionarii romani crestini, prin negustori, calatori sau de ce nu prin propovaduitori. Si un al doilea val de "crestinare", de raspandire a structurilor religioase bizantine otodoxe organizate mai riguros, prin bulgarii increstinati dupa 864.

Nu stiu daca am fost prea lung :)

De la: symy1, la data 2010-09-18 21:45:29S-au adunat ciorile si vulturii....zic ca se considera intelepti,dar vor murii tot cu o piatra la cap.!!!!!Stapanul Intunericului abia asteapta sa-i ''incazeasca'' putin.!!!!!Judecatorul va venii...vai de sufletele voastre si copiilor vostrii....

Vai de capul nostru ! Dar nu stiu ce o sa te faci tu singur prin rai . Lumea e cam pacatoasa ....dupa calculele mele cam 99,9999999999999999999999999999999999999999 dintre crestini sunt pacatosi,caz in care o sa te trezesti cam singur ....tu si cu cel de sus ...o sa-ti doresti cateva clipe de "iad".............

Sfantul Apostol Andrei, propovaduitorul Evangheliei in Scythia Minor(Dobrogea)
Sfantul Andrei desi era iudeu de neam, a propovaduit intr-o parte a pamantului romanesc, la stramosii nostri geto-daci, si anume in teritoriile situate pe tarmul apusean al Marii Negre (Pontul Euxin).
Cine era Sfantul Andrei?
Sfantul Andrei, "cel intai chemat" la apostolie era frate al lui Simon Petru, care s-a numarat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amandoi fiii pescarului Iona. Erau originari din Betsaida, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii), din provincia Galileea, in nordul Tarii Sfinte. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor. Amandoi s-au numarat printre "ucenicii" Sfantului Ioan Botezatorul, ascultand timp indelungat predicile acestuia in pustiul Iordanului, cu indemnuri la pocainta si cu proorocia despre venirea lui Mesia. De la acesta a auzit Andrei cuvintele "Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii" (Ioan 1,29). A fost si el martor, alaturi de alti ucenici, la botezul Domnului si la cunoscuta convorbire dintre Iisus si Ioan, intarindu-se in convingerea ca Acesta era Mesia cel prezis de prooroci. A doua zi dupa botezul Domnului in Iordan, Ioan Botezatorul statea pe tarmul acestui rau cu doi dintre ucenicii lui, Andrei si Ioan (viitorul apostol si evanghelist), carora le spune din nou: "Iata Mielul lui Dumnezeu" (Ioan 1,36). Auzind aceasta marturisire, cei doi ucenici au pornit dupa Iisus, in dorinta de a-L cunoaste. Iisus i-a observat si i-a intrebat: "Ce cautati?" La care ei au zis: "invatatorule, unde locuiesti?" El le-a zis: "Veniti si veti vedea". Au mers deci si au vazut unde locuia si au ramas la El in ziua aceea (Ioan 1, 37-39). Andrei a anuntat apoi si pe fratele sau Simon Petru ca "a gasit pe Mesia" (Ioan 1,41).
Chemarea lui Andrei la Apostolie
Chemarea lui Andrei la apostolie s-a petrecut ceva mai tarziu. Este relatata de Sfantul Apostol si Evanghelist Matei prin cuvintele: "Pe cand (Iisus) umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: "Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El" (Matei 4, 18-20 si Marcu 1, 16-18).
Sfintele Evanghelii mai pomenesc pe Sfantul Andrei doar de doua ori: la inmultirea painilor, dincolo de Marea Galileii, cand el a instiintat pe Mantuitorul ca acolo, in multime, era un baiat care avea cinci paini de orz si doi pesti (Ioan 6, 8-9), iar a doua oara, dupa invierea lui Lazar cand, impreuna cu Filip, au instiintat pe Domnul ca niste elini (greci), veniti in Ierusalim cu prilejul sarbatoririi Pastelui iudaic, voiau sa-L vada (Ioan 12, 20-22).
Alaturi de ceilalti ucenici, a fost trimis si Andrei de catre Mantuitorul la propovaduire (Matei 10 si urm). L-a insotit pe Mantuitorul pe drumurile Tarii Sfinte, a fost martor la minunile pe care le-a savarsit, a ascultat cuvintele Sale de invatatura si parabolele pe care le-a rostit in fata multimilor, a suferit alaturi de ceilalti apostoli, atunci cand Domnul a fost prins, judecat, chinuit si apoi rastignit pe cruce; s-a bucurat alaturi de ei cand a aflat de minunea invierii din morti si L-a vazut pe Domnul inviat in prima zi, si dupa opt zile, apoi la aratarea din Galileea, cand au primit porunca predicarii Evangheliei la toate neamurile (Matei 28, 19).
In urma poruncii Domnului, de a vesti Evanghelia la toate neamurile, dupa pogorarea Duhului Sfant si intemeierea Bisericii crestine la Ierusalim, in ziua Cincizecimii din anul 30, Sfintii Apostoli si apoi ucenicii lor, au inceput sa predice noua invatatura adusa in lume de Mantuitorul Iisus Hristos. Potrivit traditiei si celor scrise de unii istorici si teologi din primele veacuri crestine, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci, in teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra - cunoscut pe atunci sub numele de Scythia (Scitia), dar si in teritoriile de dincolo de Prut, in nordul Marii Negre. Dar pana a ajunge aici, el a predicat in Asia Mica, de unde s-a indreptat spre teritoriile amintite de la Dunare si Marea Neagra. Trebuie sa notam ca in aceste teritorii, locuite de geto-daci, prin secolele VII-VI i. Hr. s-au asezat colonisti greci, care au intemeiat cunoscutele cetati de pe tarmul apusean al Marii Negre: Tyras (Cetatea Alba), Histria (Istria), Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia) si altele. Spre sfarsitul secolului al IV-lea i. Hr. s-au asezat aici triburi de sciti, populatie nomada de origine iraniana, care au fost asimilati cu timpul de autohtoni; ei au dat insa teritoriului respectiv numele de "Scitia" (Scythia). Mai tarziu, teritoriile de pe tarmul apusean al Marii Negre, pana inspre gurile Bugului, au facut parte din statul geto-dac condus de regele Burebista (sec. I, i. Hr.), dar in anul 28 cetatile grecesti de aici au acceptat protectoratul statului roman.
In anul 46 d. Hr., intreg teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra a fost cucerit de romani si anexat la provincia Moesia Inferior (Bulgaria rasariteana de azi), iar in anul 297, in timpul imparatului roman Diocletian, a devenit provincie aparte, sub numele de Scythia Minor (Scitia Mica).
Anexarea acestui teritoriu - inclusiv a cetatilor grecesti pomenite mai sus -, in cultura si formele de viata grecesti si apoi romane, a oferit conditii prielnice pentru predica Sfantului Apostol Andrei. Asa cum aratam mai sus, traditia despre predica sa in Scitia apare in cateva lucrari scrise in primele veacuri crestine. De pilda, in lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Romanul, mort in timpul persecutiei imparatului Decius (249-251), iar in secolul IV in Istoria bisericeasca a episcopului Eusebiu din Cezareea Palestinei (+ 339/340) care o preluase de la un alt mare teolog, Origen din Alexandria (+ 254). Iata ce scria Eusebiu: "Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia...". De altfel, din epistola Sfantului Apostol Pavel catre Coloseni (3,11), reiese ca si "scitii" au putut auzi cuvantul lui Dumnezeu.
Traditia ca Sfantul Apostol Andrei a predicat la sciti a fost reluata mai tarziu si de alti scriitori bisericesti. De pilda, calugarul Epifanie, in secolul VIII, in Viata Sfantului Apostol Andrei scria ca intre popoarele evanghelizate de el se numarau si scitii. In asa numitul Sinaxar al Bisericii constantinopolitane se preciza ca acest apostol "a predicat in Pont, Tracia si Scitia". In acelasi Sinaxar se afla o alta stire, potrivit careia, Sfantul Andrei ar fi hirotonit ca episcop de Odyssos sau Odessos (Varna de azi, in Bulgaria), pe un ucenic al sau cu numele Amplias (Ampliat), pe care Biserica Ortodoxa il praznuieste in fiecare an la 31 octombrie. Mult mai tarziu, scriitorul bizantin Nichifor Calist (secolul al XIV-lea) scria ca Sfantul Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadocia, Galatia si Bitinia) "in pustiurile scitice", care puteau fi situate fie in Scitia Mare (sudul fostei Uniuni Sovietice), fie Scitia Mica sau Dacia Pontica, locuita de greci, romani si geto-daci. De altfel, istoricii bisericesti rusi socotesc ca Sfantul Apostol Andrei a predicat si in nordul Marii Negre.
Invatatul mitropolit Dosoftei al Moldovei, in cartea sa Viata si petrecerea sfintilor, scria ca "Apostolului Andrei i-a revenit (prin sorti) Bitinia si Marea Neagra si partile Propontului, Halcedonul si Vizantea, unde e acum Tarigradul (Constantinopolul n. n.), Tracia si Macedonia, Tesalia, si sosind ia Dunare, ce-i zic Dobrogea si altele ce sunt pe Dunare, si acestea toate le-a umblat".
Fara indoiala ca Sfantul Apostol Andrei nu s-a marginit numai la predicarea Evangheliei si la botezul celor pe care i-a adus la Hristos dintre grecii si geto-dacii din teritoriile amintite, ci el a hirotonit pe unii dintre ei ca episcopi si preoti, asa cum facea si Sfantul Apostol Pavel in calatoriile sale misionare. Numai asa se poate explica faptul ca cea mai veche episcopie cunoscuta pe teritoriul tarii noastre este cea de la Tomis (Constanta de azi). Episcopul (sau episcopii) peste care "si-a pus mainile" Sfantul Apostol Andrei au hirotonit, la randul lor, alti episcopi, preoti sau diaconi pentru noile comunitati crestine de la Pontul Euxin, ca sa se asigure "succesiunea" neintrerupta a preotiei, si care au devenit propovaduitori ai noii credinte, - prin predica si botez - in randul autohtonilor geto-daci, iar mai tarziu daco-romani.
Avand in vedere caracterul misionar al crestinismului din primele veacuri, se poate sustine ca unii dintre cei increstinati de Sfantul Apostol Pavel si ucenicii sai in Peninsula Balcanica, dar si dintre cei increstinati de Sfantul Apostol Andrei in zona apuseana a Marii Negre, au dus "vestea cea buna" despre Iisus Hristos cel inviat si in nordul Dunarii, deci in Dacia propriu-zisa, cunoscute fiind legaturile care existau intre locuitorii de pe ambele maluri ale Dunarii. Prin episcopii, preotii si misionarii veniti din sudul Dunarii si din Orientul Apropiat, ca si prin cei din randul localnicilor, invatatura crestina si-a castigat noi adepti, incat din secolul al IV-lea se poate vorbi de o generalizare a invataturii crestine, nu numai in provincia Scitia Mica, ci si in teritoriile nord-dunarene, locuite acum de daco-romani, deveniti apoi romani. in provincia Scitia Mica, vigoarea crestinismului este dovedita de numarul mare de martiri de la sfarsitul secolului III si inceputul celui urmator, ca si de organizarea bisericeasca temeinica ce exista aici in secolul IV, cu o episcopie la Tomis - devenita apoi Arhiepiscopie -, de teologii de prestigiu care au activat aici, de numarul mare de bazilici care s-au construit in marile cetati de pe tarmul apusean al Marii Negre in secolele IV-VI, de multele obiecte cu caracter crestin din aceeasi perioada, descoperite aici.

Scriitorul bisericesc Nichifor Calist, pe care l-am mai pomenit, pe baza unor stiri istorice mai vechi, scrie ca Sfantul Apostol Andrei a plecat de la noi spre sud, trecand prin Tracia, a ajuns in Bizant (viitorul Constantinopol), iar de aici a trecut prin Macedonia si Tesalia, ajungand pana in orasul Patras din Ahaia, deci in Grecia de azi. Acolo a suferit moarte martirica, fiind rastignit pe o cruce in forma de X (numita pana azi "Crucea Sfantului Andrei"). Biserica primara a stabilit, inca de pe la sfarsitul secolului II, ca data de praznuire a patimirii sale ziua de 30 noiembrie. Nu se cunoaste anul martiriului sau; unii istorici il fixeaza in timpul persecutiei imparatului Nero, prin anii 64-67, altii mult mai tarziu, pe la sfarsitul veacului "apostolic", in cursul persecutiei imparatului Domitian.

Moastele sale au fost mutate din Patras la Constantinopol, noua capitala a imperiului roman de Rasarit, prin anii 356-357, cu prilejul sfintirii bisericii "Sfintii Apostoli". Mai tarziu, Sfantul Ambrozie, episcopul Milanului (c. 339-397), scria ca, in a doua jumatate a secolului al IV-lea, particele din sfintele sale moaste au fost oferite bisericilor din Milano, Nola si Brescia din Italia.

La cativa ani dupa Cruciada a patra, din 1204, cand Constantinopolul a fost cucerit de cavalerii apuseni si s-a creat aici o "Patriarhie latina" in locul celei ortodoxe, cardinalul Petru din Capua a dispus ca moastele Sfantului Andrei sa fie duse in Italia si asezate in catedrala din Amalfi. in aprilie 1462, in timpul papei Pius II, capul sau a fost asezat intr-o biserica din Roma. De aici, pe baza unei hotarari a Vaticanului, in semn de fratietate crestina, capul sau a fost restituit Bisericii Ortodoxe a Greciei, fiind asezat - in cadrul unor festivitati religioase - in biserica cu hramul Sfantul Andrei din orasul Patras.

Sfantul Apostol Andrei se bucura de o cinstire deosebita in Bisericile rusa, greaca si romana, datorita faptului ca a predicat in teritorii care apartin azi Rusiei, Greciei si Romaniei. Patriarhia ecumenica din Constantinopol il socoteste chiar ca "intemeietor" al acestui "scaun apostolic". Se cuvine ca Biserica Ortodoxa Romana sa-l cinsteasca si mai mult si sa-l considere nu numai ca "cel dintai chemat la apostolie", ci si ca pe cel dintai propovaduitor al Evangheliei la stramosii nostri, ca pe un "apostol" al neamului nostru, al Ortodoxiei romanesti! Iar crestinismul romanesc trebuie sa fie considerat ca fiind de origine apostolica.
Sa ne rugam dar Sfantului Andrei, increstinatorul daco-romanilor, zicand: "Pe propovaduitorul credintei la geto-daci si slujitor al Cuvantului, pe Andrei cel dintai chemat sa-l laudam, ca pe stramosii nostri i-a adus la cunostinta lui Hristos, crucea in maini tinand si izbavind din inselaciunea vrajmasului sufletele lor, pe care le-a adus la Dumnezeu ca dar bine primit. Pe acesta, toti romanii sa-l laudam si sa-l cinstim, ca sa se roage neincetat lui Hristos Dumnezeu, ca sa ne fereasca de toata rautatea si sa mantuiasca sufletele noastre". (Stihira glasului 6 la Utrenia din 30 noiembrie cu unele adaptari).
Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu


Am copiat acest text, nu pentru a contrazice sau a sustine pe cineva ci doar din alte motive.
" ..............Andrei s-a bucurat alaturi de ei cand a aflat si L-a vazut pe Domnul inviat si dupa opt zile, apoi aratarea din Galileea cand au primit porunca predicarii..."
1- Deci apostolii nu au propovaduit credinta in Hristos din proprie initiativa ci dupa ce le-a fost poruncit!!!
"... se presupune ca ar fi murit prin anii 64-67. Altii mult mai tarziu".
2- Sa presupunem ca a murit in anul 64! Cati ani avea atunci cand propavaduind evanghelia in Anglia unde a fost ucis, avand in vedere ca avea o oarecare varsta cand l-a cunoscut pe Hristos?
PS: de trei ori am corectat acel lea- scriind le-a si nu s-a corectat. scuze!

nimic nu e imposibil pana nu devine imposibil! Galina

Nu as mai vrea sa citesc "afuriseniile credinciosilor" din moment ce este un topic unde fiecare isi expune parerile proprii.

nimic nu e imposibil pana nu devine imposibil! Galina

Ceva nu-i in ordine cu functionarea corecta a forumului!

nimic nu e imposibil pana nu devine imposibil! Galina

De la: dor_de_dor, la data 2010-09-23 11:07:24Ceva nu-i in ordine cu functionarea corecta a forumului!

nimic nu e imposibil pana nu devine imposibil! Galina