back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Putem citi ºi discuta biblia ca literaturã – indiferent dacã o acceptãm (sau nu) ca sursã pentru gândi teologic ºi a trãi creºtineºte?

 


 
Pagini: << 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 >> Sari la pagina:
 
Fosta membra 9am.ro

2406 mesaje
Membru din: 24/03/2009
Postat pe: 29 Martie 2009, ora 20:16

Apostolul Pavel merge la Atena si gaseste acolo un altar inchinat unui Dumnezeu necunoscut (de ei).
El isi incepe cuvintarea: "Barbati Atenieni va gasesc niste oameni foarte religiosi" apoi spune ca pe acel Dumnezeu necunoscut de ei, il prezinta el.
Acum este o diferenta intre religie si credinta.
Religia omoara oameni, cred ca tu cunosti destule exemple, iar credinta uneste oamenii, catacombele din Roma-doar un exemplu.
Am gasit in alta parte ca unii iti cer sa-i cinstesti.
Joanna, cinstea se da numai acelora ce o merita, altfel ii tratezi cu... ignoranta.


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Martie 2009, ora 20:46

De la: radita09_telus_net, la data 2009-03-29 20:16:53Apostolul Pavel merge la Atena si gaseste acolo un altar inchinat unui Dumnezeu necunoscut (de ei).
El isi incepe cuvintarea: "Barbati Atenieni va gasesc niste oameni foarte religiosi" apoi spune ca pe acel Dumnezeu necunoscut de ei, il prezinta el.
Acum este o diferenta intre religie si credinta.
Religia omoara oameni, cred ca tu cunosti destule exemple, iar credinta uneste oamenii, catacombele din Roma-doar un exemplu.
Am gasit in alta parte ca unii iti cer sa-i cinstesti.
Joanna, cinstea se da numai acelora ce o merita, altfel ii tratezi cu... ignoranta.



uite definitia din dex a cuvantului religie....

Sistem de credinþe (dogme) ºi de practici (rituri) privind sentimentul divinitãþii ºi care îi uneºte, în aceeaºi comunitate spiritualã ºi moralã, pe toþi cei care aderã la acest sistem; totalitatea instituþiilor ºi organizaþiilor corespunzãtoare; confesiune, credinþã

iar crestinismul e o religie....k a fost folosita de unii k pretext pentru a face rau altora....e altceva!!!...limteaza-te strict la religie...nu aduce in discutie si practicantii(pentru ei exista un alt topic)
pavel le-a prezentat atenienilor acel zeu salvator(soter...despre kr mai vorbeam)...acel zeu kr le va salva sufletele din iad....si multi atenieni au crezut in el....erau convinsi de faptul k sufletul e nemuritor(li se tragea de platon) si credeau intr-un zeu kr sa-i scape de suferinta vesnik.....
acel *zeu* era iisus hristos.....



imi cere sa-l cinstesc(eventual sa-i ridic si o statuie) mytcor...dupa ce m-a facut *pitipoank*....
sa vezi ce-i fac.....
nu pot sa ignor asta...
gasesc eu prilejul sa-i raspund in acelasi registru....poi...cine se crede?





Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 29 Martie 2009, ora 21:29

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-29 18:51:14
De la: mari_uka, la data 2009-03-29 18:18:02si crestinii la originle lor au fost niste sectanti evrei... dar putini recunossc asta!


nu,maria...crestinismul nu e o erezie a iudaismului ci o religie diferita!!!!


spre deosebire de Budha si Mahoemed, Isus a murit tanar si a lasat in urma sa un numar limitat de discipoli. la moartea sa, adeptii lui Isus abia formau o mica secta evreieasca! fapt care il atesta si Mircea Eliade in lucrarea sa ampla Istoria si credintelor religioase! Si nu numai...am ma vazut acest lucru si in late lucrari de specialitate! Asta a fost la inceput...o secta evreiasca..dar nu in conotatiile care se atribuie acum sectelor
De ce oare se refuza a se crede acest lucru!
ca asa a fost!

voi la istorie nu-l studiati si pe Mircea Eliade..daca nu..e mare pacat!


Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 29 Martie 2009, ora 21:33

"Dar, in perioada cand crestinsmul nu aprea decat o secta evreiasca, secte precum cea a ebionitilor il socoteau pe Isus profet si nu credeau in invierea sa. Apostolul pavel este acela care pune invierea in centrul mesajului crestin"
pagina 100 crestinismul din Dictionar al religiilor Eliade/Culianu, editura HHumanitas


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Martie 2009, ora 21:37

De la: mari_uka, la data 2009-03-29 21:29:14
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-29 18:51:14
De la: mari_uka, la data 2009-03-29 18:18:02si crestinii la originle lor au fost niste sectanti evrei... dar putini recunossc asta!


nu,maria...crestinismul nu e o erezie a iudaismului ci o religie diferita!!!!


spre deosebire de Budha si Mahoemed, Isus a murit tanar si a lasat in urma sa un numar limitat de discipoli. la moartea sa, adeptii lui Isus abia formau o mica secta evreieasca! fapt care il atesta si Mircea Eliade in lucrarea sa ampla Istoria si credintelor religioase! Si nu numai...am ma vazut acest lucru si in late lucrari de specialitate! Asta a fost la inceput...o secta evreiasca..dar nu in conotatiile care se atribuie acum sectelor
De ce oare se refuza a se crede acest lucru!
ca asa a fost!

voi la istorie nu-l studiati si pe Mircea Eliade..daca nu..e mare pacat!


nu,maria...nu-l studiem pe eliade la istorie...si nici eu nu l-am citit
poate ai dreptate...poate in primii ani crestinii au fost considerati o secta a iudaismului...insa....astazi nici nu mai poate fii vorba de asa ceva....
crestinismul e alta religie...una infiintata de iisus hristos...pe kr crestinii il considera mantuitorul sufletelor lor....spre deosebire de evrei kr ink mai asteapta acel maintuitor....


Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 29 Martie 2009, ora 21:40

100 de personalitati care au influentat evolutia omenirii de Michel Hart.
Iisus Hristos..pagina 19...Datorita scrierilor lui Pavel si a neobositelor lui stradenii in domeniul prozelitismului, aceasta mica secta s-a transformat intr-o miscare de proportii, acar a atras atata evreo, cat si ne-evrei si acre pana la urma a devenit una dintre cele mai mari religii ai lumii!
Iisus fara Pavel, era prezentat doar la acele timpuri doar prin mesajul sau psiritual, pe acns sf Pavel a adus o contributie uriasa crestinismului!
se spune ca Crestinismul nu ar fis fost intemeiat de o singura persoana, ci de doua - Iisus si Pavel - Pavel este autorul unei parti considerabile din Noul testament si a fost PRINCIPALUL REALIZATOR AL PROZELTISMULUI CRESTIN PE PARCURSUL SEC I.


Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 29 Martie 2009, ora 21:41

REPET..A NU SE AD CONOTATIILE DE AZI CUVANTULUI SECTA..
dar asta a fost la inceputurile sale..pana a fi considerata cea mai importanta religie din lume!


Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 29 Martie 2009, ora 21:43

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-29 21:37:53
De la: mari_uka, la data 2009-03-29 21:29:14
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-29 18:51:14
De la: mari_uka, la data 2009-03-29 18:18:02si crestinii la originle lor au fost niste sectanti evrei... dar putini recunossc asta!


nu,maria...crestinismul nu e o erezie a iudaismului ci o religie diferita!!!!


spre deosebire de Budha si Mahoemed, Isus a murit tanar si a lasat in urma sa un numar limitat de discipoli. la moartea sa, adeptii lui Isus abia formau o mica secta evreieasca! fapt care il atesta si Mircea Eliade in lucrarea sa ampla Istoria si credintelor religioase! Si nu numai...am ma vazut acest lucru si in late lucrari de specialitate! Asta a fost la inceput...o secta evreiasca..dar nu in conotatiile care se atribuie acum sectelor
De ce oare se refuza a se crede acest lucru!
ca asa a fost!

voi la istorie nu-l studiati si pe Mircea Eliade..daca nu..e mare pacat!


nu,maria...nu-l studiem pe eliade la istorie...si nici eu nu l-am citit
poate ai dreptate...poate in primii ani crestinii au fost considerati o secta a iudaismului...insa....astazi nici nu mai poate fii vorba de asa ceva....
crestinismul e alta religie...una infiintata de iisus hristos...pe kr crestinii il considera mantuitorul sufletelor lor....spre deosebire de evrei kr ink mai asteapta acel maintuitor....


Poate ar fi bine sa-l citesti..vei intelege multe lucruri despre intreaga istorie a religiilor..si poate asa ai sa ma intelegi si pe mine..de ce nu sunt de acord cu radicalismul din fiecare religie in parte, inclusiv a noastra!


Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 29 Martie 2009, ora 21:45

Cunosc iudaismul! Stiu ce presupune!


adipopa

3001 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Timisoara

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 00:19

De la: Andu30, la data 2009-03-29 17:24:13Dar noi stim ca textul masoretic (nu ma refer aici la Cartea Esterei) a suferit modificari fata de original in urma disputelor dintre crestini si evrei.

Textul masoretic (MT) îºi derivã numele de la masoreþi, învãþaþi iudei care s-au ocupat de transmiterea textului (termenul derivã în ultimã instanþã din ebr. māsōret „tradiþie”).

Iniþial VT a fost scris cu alfabet paleo-ebraic (fenician), ulterior cu alfabetul ebraic pãtrat, numit aºa datoritã formei literelor. Scrierea ebraicã, asemeni altor scrieri afro-asiatice (feniciana, egipteana) nota doar consoanele.

În sec. 1 dHr. textul a fost supus unor modificãri de cãtre aºa numiþii soferimi (sōferīm). Acestea au constat în:
(1). fixarea lecturii textului. Au fost numãrate literele, inclusiv aºa numitele „mame ale citirii” (matres lectionis, litere ale alfabetului care devin ajutãtoare ale pronunþiei). S-a omis în câteva cazuri conjucþia „ºi”. S-a hotãrât modul de pronunþie în cazuri neclare.
(2). 23 de corecturi (tiqqūnēy sōferīm), unele semnalizate (ex. Fac. 18:22 „Iahve stãtea înaintea lui Avraam” corectat în „Avraam stãtea înaintea lui Iahve”), altele nesemnalizate (înlocuirea numelui zeului Baal din câteva nume de persoanã cu substantivul bošet „nelegiuire” – ex. 2Reg. 2:8 Iºboºet se numea de fapt Iºbaal).


Andu, câteva corecturi privind corecturile cãrturarilor.

Cãrturarii (soferim) care au copiat ºi transmis textele proto-masoretice au fost fideli manuscrisului original în cele mai mici detalii, iar intervenþiile lor asupra textului original sunt întotdeauna marcate (cf. Masora magna).

Dupã tipul lor, intervenþiile cãrturarilor în textul copiat/transmis privesc împãrþirea textului în secþiuni, versete, capitole; introducerea unor trimiteri gen concordanþã; marcarea cu ajutorul literei ebraice Nun inversate a unor secþiuni de text considerate a fi poziþionate greºit (cf. paranteza sigma-antisigma în texte greceºti); însemnarea literelor ebraice îndoielnice cu un punct deasupra; introducerea unei litere suspendate acolo unde se bãnuieºte cã ar lipsi; folosirea unor litere mai mari sau de tipar la începutul unei cãrþi sau secþiuni mai importante de text; recomandarea de a citi altfel decât ce este scris (ketib-qere, aºa se scrie/aºa se citeºte); respectiv corectãri ºi omisiuni ale cãrturarilor (tiqqunê/‘ittur soferim).

Prin urmare, corecturile cãrturarilor (tiqqunê soferim) reprezintã unul dintre modurile perfect legitime ºi clar indicate de a interveni asupra textului ebraic original în procesul de copiere ºi transmitere al acestuia, dar în nici un caz rãu-voitoare sau cu scopul de a înºela cititorul. Accidente similare de copiere ºi transmitere pot fi observate ºi în cazul manuscriselor greceºti septuagintice sau nou-testamentale.



adipopa

3001 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Timisoara

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 00:26

De la: Andu30, la data 2009-03-29 17:24:13(2). 23 de corecturi (tiqqūnēy sōferīm), unele semnalizate (ex. Fac. 18:22 „Iahve stãtea înaintea lui Avraam” corectat în „Avraam stãtea înaintea lui Iahve”), altele nesemnalizate (înlocuirea numelui zeului Baal din câteva nume de persoanã cu substantivul bošet „nelegiuire” – ex. 2Reg. 2:8 Iºboºet se numea de fapt Iºbaal.


Andu, exemplul de corecturi nesemnalizate ale cãrturarilor pe care mi l-ai dat mã face sã cred cã persoana care þi l-a sugerat sau sursa folositã de tine are o credibilitate academicã extrem de redusã.

În primul rând, nu este vorba de 2 Regi 2.8 ci de 2 Samuel 2.8 (asta doar pentru acurateþe). În al doilea rând (ºi cel mai important) este faptul cã textul masoretic transmis de cãrturari pãstreazã numele Iºboºet neschimbat (verificã ºi tu)! Aparatul critic Biblia Hebraica Stuttgartensia însã ne precizeazã clar unde apare cealaltã sugestie (i.e., Iºbaal) – ºi anume în Septuaginta (dar numai în variantele revizuite de Aquila, Simah ºi Teodosian) ºi Vetus Latina, a cãror vârstã nu mã îndoiesc cã o cunoºti.

Dupã pãrerea mea, adjectivele peiorative la adresa transmiterii textelor protomasoretice de cãtre cãrturari (soferim) dãuneazã cercetãrii biblice ºi aprecierii tradiþiei masoretice.


adipopa

3001 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Timisoara

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 00:33

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-29 16:11:01nu ma pot ink sa cred k acele capitole au fost adaugate de traducator.....trebuie sa mai verific(iti amintesc k singurul tau argument este *stilul autentic grecesc*


Ioana, am rãspuns deja la îndoiala ta cu privire la ’stilul autentic grecesc’ al celor ºase pericope suplimentare din Septuaginta Esterei.

Caracterul adiþional al acestora este aproape universal recunoscut de cercetãtori în lingvistica comparatã (lucru recunoscut implicit ºi de sursa citatã de Andu, care face excepþie de la regulã).

Se vede de la o poºtã ºi se poate documenta pe baza vocabularului, sintaxei ºi stilului unei scrieri unde se sfârºeºte o traducere ºi unde începe o compunere liberã.

Aprecierile tale cu privire la ’adãugãri aiurea’ sunt total strãine cercetãrii istorice sau lingvistice.

Nu vreau sã mai insist de fapt asupra acestui punct. Ceea ce am spus nu trebuie sã fie neaparat convingãtor, ci documentat ºi coerent.


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 00:40

De la: adipopa, la data 2009-03-30 00:33:24
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-29 16:11:01nu ma pot ink sa cred k acele capitole au fost adaugate de traducator.....trebuie sa mai verific(iti amintesc k singurul tau argument este *stilul autentic grecesc*


Ioana, am rãspuns deja la îndoiala ta cu privire la ’stilul autentic grecesc’ al celor ºase pericope suplimentare din Septuaginta Esterei.

Caracterul adiþional al acestora este aproape universal recunoscut de cercetãtori în lingvistica comparatã (lucru recunoscut implicit ºi de sursa citatã de Andu, care face excepþie de la regulã).

Se vede de la o poºtã ºi se poate documenta pe baza vocabularului, sintaxei ºi stilului unei scrieri unde se sfârºeºte o traducere ºi unde începe o compunere liberã.

Aprecierile tale cu privire la ’adãugãri aiurea’ sunt total strãine cercetãrii istorice sau lingvistice.

Nu vreau sã mai insist de fapt asupra acestui punct. Ceea ce am spus nu trebuie sã fie neaparat convingãtor, ci documentat ºi coerent.


buna,adi....

ok....te cred...vad k ai studiat mai mult subiectul asta si esti foarte bine informat....
insa...uite...andu spunea mai devreme k sfintii apostoli au folosit in activitatea lor misionara septuaginta....poi...atunci...cu sau fara cele 6 caitole din estera septuaginta ramane in picioare....
ortodocsii ar trebui sa citeasca aceasta traducere...si sa se bazeze pe ea....
noi suntem o biserik apostolik....avem incredere in sfintii apostoli....
deci...de acum incolo cand mai vorbim despre biblie pe topicul tau...esti de acord sa ne rezumam la ea?


adipopa

3001 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Timisoara

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 00:48

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-29 16:53:01adi...nu-i mai aduce in discutie pe ieronim si origene...primul a focut o traducere defectuoasa a bibliei in latina...asa cum a demonstrat erasmus din rotterdam....iar cel de-al doilea a fost un eretic.....
da-i incolo....


Ioana, eu cred cã habar nu ai cine au fost Ieronim ºi Origen (dacã faci astfel de remarci la adresa lor). Biserica datoareazã extrem de mult acestor oameni!

Orice ceartã aº avea cu vreunul dintre ei (ºi poate am ºi eu!), nu pot decât sã mã plec în faþa erudiþiei ºi dedicãrii lor.

Iar afirmaþia ta cu privire la aprecierea lui Erasmus este falsã.

Citeºte de exemplu Hilmar M. Pabel, Reading Jerome in the Renaissance: Erasmus' reception of the Adversus Jovinianum, Renaissance Quarterly, vol. 55, 2002.

Dintre toþi pãrinþii bisericii, Erasmus are cel mai mare respect pentru Ieronim (în Vita, Ieronim este un fel de alter ego al sãu).

Asta nu l-a împiedecat însã pe Erasmus sã încerce sã îmbunãtãþeascã pe ici pe colo Vulgata lui Ieronim – dar nicidecum considerând-o defectuoasã!


adipopa

3001 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Timisoara

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 00:56

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-30 00:40:53insa...uite...andu spunea mai devreme k sfintii apostoli au folosit in activitatea lor misionara septuaginta....poi...atunci...cu sau fara cele 6 caitole din estera septuaginta ramane in picioare.


Septuaginta nu are cum sã-ºi piardã vreodatã valoarea. Este ºi va rãmâne una dintre cele mai importante mãrturii literare privind textul Vechiului Testament.

Dar ea nu este Vechiul Testament - dupã cum nici Textul Masoretic nu este Vechiul Testament.

Vechiul Testament este un abstract la care se ajunge prin conjugarea ºi evaluarea eclecticã a tuturor mãrturiilor: textul masoretic, Pentateuhul samaritean, manuscrisele de la Marea Moartã, citatele biblice în limba ebraicã din perioada celui de-al doilea templu, traducerile (Septuaginta, Targumim, Vetus Latina, Vulgata).

A propos, Estera este una dintre cãrþile vechi-testamentale din care nici Iisus nici apostolii nu au citat direct ºi la care nici nu au fãcut vreodatã aluzie.


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 00:57

De la: adipopa, la data 2009-03-30 00:48:49
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-29 16:53:01adi...nu-i mai aduce in discutie pe ieronim si origene...primul a focut o traducere defectuoasa a bibliei in latina...asa cum a demonstrat erasmus din rotterdam....iar cel de-al doilea a fost un eretic.....
da-i incolo....


Ioana, eu cred cã habar nu ai cine au fost Ieronim ºi Origen (dacã faci astfel de remarci la adresa lor). Biserica datoareazã extrem de mult acestor oameni!

Orice ceartã aº avea cu vreunul dintre ei (ºi poate am ºi eu!), nu pot decât sã mã plec în faþa erudiþiei ºi dedicãrii lor.

Iar afirmaþia ta cu privire la aprecierea lui Erasmus este falsã.

Citeºte de exemplu Hilmar M. Pabel, Reading Jerome in the Renaissance: Erasmus' reception of the Adversus Jovinianum, Renaissance Quarterly, vol. 55, 2002.

Dintre toþi pãrinþii bisericii, Erasmus are cel mai mare respect pentru Ieronim (în Vita, Ieronim este un fel de alter ego al sãu).

Asta nu l-a împiedecat însã pe Erasmus sã încerce sã îmbunãtãþeascã pe ici pe colo Vulgata lui Ieronim – dar nicidecum considerând-o defectuoasã!


ei...nu sunt tampita....
stiu si eu cine sunt origene si ieronim....numai k ..noua asa ni s-a spus la facultate...k erasmus din rotterdam a gasit k traducerea lui ieronim e defectuoasa....
o sa citesc ce mi-ai spus tu...dak gasesc la facultate krtea.....


adipopa

3001 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Timisoara

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 01:01

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-30 00:57:33o sa citesc ce mi-ai spus tu...dak gasesc la facultate krtea.....


Nu e o carte, ci un articol. Dacã nu aveþi revista Renaissance Quarterly la Universitate, cred cã poþi cumpãra dreptul de a citi articolul online undeva.

PS Nu am crezut niciodatã cã ai fi [ce ai zis tu]. Dacã aº fi crezut aºa ceva, nu mi-aº fi pierdut timpul la discuþii.


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 01:01

De la: adipopa, la data 2009-03-30 00:56:46
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-30 00:40:53insa...uite...andu spunea mai devreme k sfintii apostoli au folosit in activitatea lor misionara septuaginta....poi...atunci...cu sau fara cele 6 caitole din estera septuaginta ramane in picioare.


Septuaginta nu are cum sã-ºi piardã vreodatã valoarea. Este ºi va rãmâne una dintre cele mai importante mãrturii literare privind textul Vechiului Testament.

Dar ea nu este Vechiul Testament - dupã cum nici Textul Masoretic nu este Vechiul Testament.

Vechiul Testament este un abstract la care se ajunge prin conjugarea ºi evaluarea eclecticã a tuturor mãrturiilor: textul masoretic, Pentateuhul samaritean, manuscrisele de la Marea Moartã, citatele biblice în limba ebraicã din perioada celui de-al doilea templu, traducerile (Septuaginta, Targumim, Vetus Latina, Vulgata).

A propos, Estera este una dintre cãrþile vechi-testamentale din care nici Iisus nici apostolii nu au citat direct ºi la care nici nu au fãcut vreodatã aluzie.

da,adi...dar....vezi tu...k apare o problema....
ar trebui sa stabilesti k in momentul in kr citim si discutam biblia sa ne rezumam la septuaginta(si trebuia sa specifici asta in primul mesaj pe kr l-ai postat pe acest topic)
altfel...o sa disutam numai diferente mici intre traduceri si o sa ne indepartam de text in sine...
deci...esti de acord k pe viitor sa citam numai pasaje din septuaginta?
ne-ar fii mult mai usor tuturor....


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 01:04

De la: adipopa, la data 2009-03-30 01:01:16
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-30 00:57:33o sa citesc ce mi-ai spus tu...dak gasesc la facultate krtea.....




Nu e o carte, ci un articol. Dacã nu aveþi revista Renaissance Quarterly la Universitate, cred cã poþi cumpãra dreptul de a citi articolul online undeva.



PS Nu am crezut niciodatã cã ai fi [ce ai zis tu]. Dacã aº fi crezut aºa ceva, nu mi-aº fi pierdut timpul la discuþii.




noi avem o sala in kr putem citi numai periodice....intreb maine....



ps:ms...:)


adipopa

3001 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Timisoara

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 01:10

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-30 01:01:24da,adi...dar....vezi tu...k apare o problema....
ar trebui sa stabilesti k in momentul in kr citim si discutam biblia sa ne rezumam la septuaginta(si trebuia sa specifici asta in primul mesaj pe kr l-ai postat pe acest topic)
altfel...o sa disutam numai diferente mici intre traduceri si o sa ne indepartam de text in sine...
deci...esti de acord k pe viitor sa citam numai pasaje din septuaginta?
ne-ar fii mult mai usor tuturor....


Ioana, diferenþele sunt de cele mai multe ori nesemnificative. Estera este cea mai notabilã excepþie - nu ºtiu cum am nimerit-o.

Personal, eu citesc ºi voi citi tot timpul Vechiul Testament în limba ebraicã (nu greacã), dar sunt întotdeauna atent ºi la apartul critic.

Nu e important de fapt sã existe un consens între noi. E important doar sã ºtim unde stã fiecare cu privire la textul vechi-testamental.

Iar acum ºtii unde stau eu...


Dorulet

7896 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 01:12

De la: mari_uka, la data 2009-03-29 21:41:47REPET..A NU SE AD CONOTATIILE DE AZI CUVANTULUI SECTA..
dar asta a fost la inceputurile sale..pana a fi considerata cea mai importanta religie din lume!

Poate vrei sã te corectezi puþin....Afirmaþia ta : "cea mai importantã religie din lume"....este foarte subiectivã.
Este cea mai importantã pentru creºtini...dar, de exemplu ca numãr de adepþi, nu.
Islamiºtii sunt mult mai mulþi ca numãr! Eu aºa ºtiu!
P.S. Nu vreau sã supãr!!!


Când toatã lumea gândeºte la fel înseamnã cã nimeni nu gândeºte.
Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 01:14

am nimerit eu total intamplortor sa postez un mesaj din estera...dar e bine....cu okzia asta am aflat multe lucruri interesante...


ps:adi...stii ebraik?


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 01:21

acum mi-am dat seama...poi...doctoratul tau tocmai in domeniul asta a fost nu?
limbi orientale...park asa tin minte....



adipopa

3001 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Timisoara

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 01:27

De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-30 01:14:59ps:adi...stii ebraik?


Da, însã mi-e mult mai ruginitã acum decât în urmã cu 11-14 ani. O noapte bunã!


Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Martie 2009, ora 01:28

De la: adipopa, la data 2009-03-30 01:27:14
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-30 01:14:59ps:adi...stii ebraik?


Da, însã mi-e mult mai ruginitã acum decât în urmã cu 11-14 ani. O noapte bunã!


noapte buna si tie!


Fosta membra 9am.ro

2406 mesaje
Membru din: 24/03/2009
Postat pe: 30 Martie 2009, ora 09:19

ADI,
Cind te scoli as vrea sa vedem sau mai bine zis sa privim in citeva scrieri contradictorii.
De exemplu, intoarcerea apostulului Pavel la Isus.
Cind era pe drumul Damascului, o data se scrie ca a vazut lumina si auzit vocea lui Isus, si cei ce erau cu el au vazut lumina dar nu au auzit vocea si in alta parte altfel.
Crezi ca este o gresala de scriere?
Si mai sint si alte locuri contradictorii, chiar si in vechiul testament.
Dar hai sa incepem numai cu unu deocamdata.


Fosta membra 9am.ro

1499 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 30 Martie 2009, ora 10:28

De la: adipopa, la data 2009-03-30 00:19:26

Andu, câteva corecturi privind corecturile cãrturarilor.
Cãrturarii (soferim) care au copiat ºi transmis textele proto-masoretice au fost fideli manuscrisului original în cele mai mici detalii, iar intervenþiile lor asupra textului original sunt întotdeauna marcate (cf. Masora magna).
Dupã tipul lor, intervenþiile cãrturarilor în textul copiat/transmis privesc împãrþirea textului în secþiuni, versete, capitole; introducerea unor trimiteri gen concordanþã; marcarea cu ajutorul literei ebraice Nun inversate a unor secþiuni de text considerate a fi poziþionate greºit (cf. paranteza sigma-antisigma în texte greceºti); însemnarea literelor ebraice îndoielnice cu un punct deasupra; introducerea unei litere suspendate acolo unde se bãnuieºte cã ar lipsi; folosirea unor litere mai mari sau de tipar la începutul unei cãrþi sau secþiuni mai importante de text; recomandarea de a citi altfel decât ce este scris (ketib-qere, aºa se scrie/aºa se citeºte); respectiv corectãri ºi omisiuni ale cãrturarilor (tiqqunê/‘ittur soferim).


Prin urmare, corecturile cãrturarilor (tiqqunê soferim) reprezintã unul dintre modurile perfect legitime ºi clar indicate de a interveni asupra textului ebraic original în procesul de copiere ºi transmitere al acestuia, dar în nici un caz rãu-voitoare sau cu scopul de a înºela cititorul. Accidente similare de copiere ºi transmitere pot fi observate ºi în cazul manuscriselor greceºti septuagintice sau nou-testamentale.




Sunt multe de spus dar nu vreau sa intru in polemici mai ales pentru ca nu am suficiente cunostinte istorice in domeniu si nu vreau sa fiu "cautator de mine albanez".

Din punct de vedere istoric sunt de acord cu tine ca toata textele trebuie studiate.

Dar increderea prea mare in soferimii evrei, avand in vedere contextul in care s-a facut copierea si modificarile nu cred ca iti sta in fire mai ales tie care stii foarte bine perioada in care s-a facut aceasta scriere precum si celelalte decizii anticrestine care s-au luat la acelasi sinod de la Iamnia. Ai vazut si tu ca uneori sensul dual al unor cuvinte poate fi folosit pentru a schimba mesajul original.

Dpdv crestin iti repet este mult mai intemeiat sa folosim ceea ce stim ca au folosit apostolii si crestinii acelei perioade (Septuaginta) decat sa avem incredere in evreii acelei perioade tulburi. Ce ma deranjeaza este ca evreii acceptau pana la Iamnia sa foloseasca Septuaginta in sinagogi dar dupa Iamnia gata, Septuaginta nu mai este buna. Apoi au si distrus textele originale. De ce au facut asta? Iarasi o bila neagra in dreptul lor.


Hazardul este mãsura ignoranþei noastre. (Henry Poincare)
Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 30 Martie 2009, ora 10:39

De la: adipopa, la data 2009-03-30 00:48:49
De la: joanna_dark_2007, la data 2009-03-29 16:53:01adi...nu-i mai aduce in discutie pe ieronim si origene...primul a focut o traducere defectuoasa a bibliei in latina...asa cum a demonstrat erasmus din rotterdam....iar cel de-al doilea a fost un eretic.....
da-i incolo....


Ioana, eu cred cã habar nu ai cine au fost Ieronim ºi Origen (dacã faci astfel de remarci la adresa lor). Biserica datoareazã extrem de mult acestor oameni!

Orice ceartã aº avea cu vreunul dintre ei (ºi poate am ºi eu!), nu pot decât sã mã plec în faþa erudiþiei ºi dedicãrii lor.

Iar afirmaþia ta cu privire la aprecierea lui Erasmus este falsã.

Citeºte de exemplu Hilmar M. Pabel, Reading Jerome in the Renaissance: Erasmus' reception of the Adversus Jovinianum, Renaissance Quarterly, vol. 55, 2002.

Dintre toþi pãrinþii bisericii, Erasmus are cel mai mare respect pentru Ieronim (în Vita, Ieronim este un fel de alter ego al sãu).

Asta nu l-a împiedecat însã pe Erasmus sã încerce sã îmbunãtãþeascã pe ici pe colo Vulgata lui Ieronim – dar nicidecum considerând-o defectuoasã!


aici am vrut si eu sa o contrazic...Origen..este un mare erudit
Ioana...are , observ, f putine cunostinte in acest domneiu..ea are in vedere numai patristica..si atat...


Fosta membra 9am.ro

2192 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 30 Martie 2009, ora 10:41

De la: dora_visinescu, la data 2009-03-30 01:12:36
De la: mari_uka, la data 2009-03-29 21:41:47REPET..A NU SE AD CONOTATIILE DE AZI CUVANTULUI SECTA..
dar asta a fost la inceputurile sale..pana a fi considerata cea mai importanta religie din lume!

Poate vrei sã te corectezi puþin....Afirmaþia ta : "cea mai importantã religie din lume"....este foarte subiectivã.
Este cea mai importantã pentru creºtini...dar, de exemplu ca numãr de adepþi, nu.
Islamiºtii sunt mult mai mulþi ca numãr! Eu aºa ºtiu!
P.S. Nu vreau sã supãr!!!


Nu vreau sa starnesc valuri...in randul crestinilor...


Fosta membra 9am.ro

1499 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 30 Martie 2009, ora 10:42

Adi, pentru documentare am folosit:

Alexandru Mihãilã - "Introducere în Studiul Vechiului Testament" v. 3.0 – nov 2006

Cartea o gasesti electronic pe www.scribd.com. Daca nu o gasesti imi spui si ti-o trimit eu pe mail.


Hazardul este mãsura ignoranþei noastre. (Henry Poincare)
Pagini: << 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului Putem citi ºi discuta Biblia ca literaturã – indiferent dacã o acceptãm (sau nu) ca sursã pentru gândi teologic ºi a trãi creºtineºte?
Mergi la: