Mihai eminescu

Mihai Eminescu - �mp�rat �i Proletar

Pe banci de lemn, �n scunda taverna mohor�ta,
Unde patrunde ziua printre feresti murdare,
Pe l�nga mese lunge, statea posomor�ta,
Cu fete-ntunecoase, o ceata pribegita,
Copii saraci si sceptici ai plebei proletare.

Ah! - zise unul - spuneti ca-i omul o lumina
Pe lumea asta plina de-amaruri si de chin?
Nici o sc�nteie-ntr-�nsul nu-i candida si plina,
Murdara este raza-i ca globul cel de tina,
Asupra carui d�nsul domneste pe deplin.

Spuneti-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se �ngradira
Cu-averea si marirea �n cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furara, �n veci vezi cum conspira
Contra celor ce d�nsii la lucru-i os�ndira
Si le subjuga munca vietii lor �ntregi.

Unii plini de placere petrec a lor viata,
Trec zilele voioase si orele sur�d.
�n cupe vin de ambra - iarna gradini, verdeata,
Vara petreceri, Alpii cu fruntile de gheata -
Ei fac din noapte ziua s-a zilei ochi �nchid.

Virtutea pentru d�nsii ea nu exista. �nsa
V-o predica, caci trebui sa fie brate tari,
A statelor greoaie care trebuie-mpinse
Si trebuiesc luptate razboaiele aprinse,
Caci voi murind �n s�nge, ei pot sa fie mari.

Si flotele puternice s-armatele faloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
S-acele milioane, ce �n gramezi luxoase
Sunt str�nse la bogatul, pe cel sarac apasa,
Si-s supte din sudoarea prostitului popor.

Religia - o fraza de d�nsii inventata
Ca cu a ei putere sa va aplece-n jug,
Caci de-ar lipsi din inimi speranta de rasplata,
Dupa ce-amar muncirati mizeri viata toata,
Ati mai purta os�nda ca vita de la plug?

Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Si v-a facut sa credeti ca veti fi rasplatiti...
Nu! moartea cu viata a stins toata placerea -
Cel ce �n asta lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, caci morti sunt cei muriti.

Minciuni si fraze-i totul ce statele sustine,
Nu-i ordinea fireasca ce ei a fi sustin;
Averea sa le aperi, marirea s-a lor bine,
Ei bratul tau �narma ca sa lovesti �n tine,
Si pe voi contra voastra la lupta ei va m�n'.

De ce sa fiti voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastra abia puteti trai?
De ce boala si moartea sa fie partea voastra,
C�nd ei �n bogatia cea splendida si vasta
Petrec ca si �n ceruri, n-au timp nici de-a muri?

De ce uitati ca-n voi e si numar si putere?
C�nd vreti, puteti prea lesne pam�ntul sa-mpartiti.
Nu le mai faceti ziduri unde sa-nchid-avere,
Pe voi unde sa-nchida, c�nd �mpinsi de durere
Veti crede c-aveti dreptul si voi ca sa traiti.

Ei �ngraditi de lege, placerilor se lasa,
Si sucul cel mai dulce pam�ntului i-l sug;
Ei cheama-n voluptatea orgiei zgomotoase
De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase:
Frumsetile-ne tineri batr�nii lor distrug.

Si de-ntrebati atuncea, voua ce va ram�ne?
Munca, din care d�nsii se-mbata �n placeri,
Robia viata toata, lacrimi pe-o neagra p�ine,
Copilelor patate mizeria-n rusine...
Ei tot si voi nimica; ei cerul, voi dureri!

De lege n-au nevoie - virtutea e usoara
C�nd ai ce-ti trebuieste... Iar legi sunt pentru voi,
Voua va pune lege, pedepse va masoara
C�nd m�na v-o �ntindeti la bunuri z�mbitoare,
Caci nu-i iertat nici bratul teribilei nevoi.

Zdrobiti or�nduiala cea cruda si nedreapta,
Ce lumea o �mparte �n mizeri si bogati!
Atunci c�nd dupa moarte rasplata nu v-asteapta,
Faceti ca-n asta lume sa aiba parte dreapta,
Egala fiecare, si sa traim ca frati!

Sfarmati statuia goala a Venerei antice,
Ardeti acele p�nze cu corpuri de ninsori;
Ele st�rnesc �n suflet ideea neferice
A perfectiei umane si ele fac sa pice
�n ghearele uzurei copile din popor!

Sfarmati tot ce at�ta inima lor bolnava,
Sfarmati palate, temple, ce crimele ascund,
Zv�rliti statui de tirani �n foc, sa curga lava,
Sa spele de pe pietre p�na si urma sclava
Celor ce le urmeaza p�n' la al lumii fund!

Sfarmati tot ce arata m�ndrie si avere,
O! dezbracati viata de haina-i de granit,
De purpura, de aur, de lacrimi, de ur�t -
Sa fie un vis numai, sa fie o parere,
Ce far' de patimi trece �n timpul nesf�rsit.

Ziditi din darmature gigantici piramide
Ca un memento mori pe al istoriei plan;
Aceasta este arta ce sufletu-ti deschide
Naintea veciniciei, nu corpul gol ce r�de
Cu mutra de v�nduta, cu ochi vil si viclean.

O! aduceti potopul, destul voi asteptarati
Ca sa vedeti ce bine prin bine o sa ias';
Nimic... Locul hienei �l lua cel vorbaret,
Locul cruzimii vechie, cel lins si pizmataret,
Formele se schimbara, dar raul a ramas.

Atunci va veti �ntoarce la vremile-aurite,
Ce mitele albastre ni le soptesc ades,
Placerile egale egal vor fi-mpartite,
Chiar moartea c�nd va stinge lampa vietii finite
Vi s-a parea un �nger cu parul blond si des.

Atunci veti muri lesne fara de-amar si grija,
Feciorii-or trai-n lume cum voi ati vietuit,
Chiar clopotul n-a pl�nge cu limba lui de spija
Pentru acel de care norocul avu grija;
Nimeni de-a pl�nge n-are, el traiul si-a trait.

Si boale ce mizeria s-averea nefireasca
Le nasc �n oameni, toate cu-ncetul s-or topi;
Va creste tot ce-n lume este menit sa creasca,
Va bea p�n-�n fund cupa, p�n' va vrea s-o zdrobeasca,
Caci va muri c�nd nu va avea la ce trai.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pe malurile Senei, �n faeton de gala,
Cezarul trece palid, �n g�nduri ad�ncit;
Al undelor greu vuiet, vuirea �n granit
A sute d-echipajuri, g�ndirea-i n-o �nsala;
Poporul loc �i face tacut si umilit.

Z�mbirea lui desteapta, ad�nca si tacuta,
Privirea-i ce citeste �n suflete-omenesti,
Si m�na-i care poarta destinele lumesti,
Cea grupa zdrentuita �n cale-i o saluta.
Marirea-i e �n taina legata de acesti.

Convins ca voi el este-n naltimea-i solitara
Lipsita de iubire, cum ca principiul rau,
Nedreptul si minciuna al lumii duce fr�u;
Istoria umana �n veci se desfasoara,
Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilau.

Si el - el v�rful m�ndru al celor ce apasa -
Saluta-n a lui cale pe-aparatorul mut.
De ati lipsi din lume, voi cauza-ntunecoasa
De rasturnari marete, marirea-i radioasa,
Cezarul, chiar Cezarul de mult ar fi cazut.

Cu ale voastre umbre nimica crezatoare,
Cu z�mbetu-va rece, de mila parasit,
Cu mintea de dreptate si bine r�zatoare,
Cu umbra voastra numai, puteri �ngrozitoare,
La jugu-i el sileste pe cei ce l-au ur�t.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scalda,
Turnuri ca facle negre trasnesc arz�nd �n v�nt -
Prin limbile de flacari, ce-n valuri se fram�nt,
Racnete, vuiet de-arme patrund marea cea calda,
Evul e un cadavru, Paris - al lui morm�nt.

Pe stradele-ncrusite de flacari orbitoare,
Suiti pe baricade de bulgari de granit,
Se misc batalioane a plebei proletare,
Cu cusme frigiene si arme lucitoare,
Si clopote de-alarma rasuna ragusit.

Ca marmura de albe, ca ea nepasatoare,
Prin aerul cel rosu, femei trec cu-arme-n brat,
Cu par bogat si negru ce pe-umeri se coboara
Si s�nii lor acopar - e ura si turbare
�n ochii lor cei negri, ad�nci si desperati.

O! lupta-te-nvalita �n pletele-ti bogate,
Eroic este astazi copilul cel pierdut!
Caci flamura cea rosa cu umbra-i de dreptate
Sfinteste-a ta viata de tina si pacate;
Nu! nu esti tu de vina, ci cei ce te-au v�ndut!

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sc�nteie marea lina, si placele ei sure
Se misc una pe alta ca paturi de cristal
Prin lunce pravalite; din tainica padure
Apare luna mare c�mpiilor azure,
�mpl�ndu-le cu ochiul ei m�ndru, triumfal.

Pe undele �ncete �si misca leganate
Corabii �nvechite scheletele de lemn;
Trec�nd �ncet ca umbre - tin p�nzele umflate
�n fata lunei, care prin ele-atunci strabate,
Si-n roata de foc galben sta fata-i ca un semn.

Pe maluri zdrumicate de aiurirea marii
Cezaru-nca vegheaza la trunchiul cel plecat
Al salciei pletoase - si-ntinse-a apei arii
�n cercuri fulger�nde se pleaca lin suflarii
A zefirului noptii si suna cadentat.

�i pare ca prin aer �n noaptea �nstelata,
Calc�nd pe v�rf de codri, pe-a apelor mariri,
Trecea cu barba alba - pe fruntea-ntunecata
Cununa cea de paie �i at�rna uscata -
Mosneagul rege Lear.

Uimit privea Cezarul la umbra cea din nouri,
Prin creti ai carei stele lin tremur�nd transpar,
I se deschide-n minte tot sensul din tablouri
A vietii sclipitoare... A popoarelor ecouri
Par glasuri ce �mbraca o lume de amar:

"�n orice om o lume �si face �ncercarea,
Batr�nul Demiurgos se opinteste-n van;
�n orice minte lumea �si pune �ntrebarea
Din nou: de unde vine si unde merge floarea
Dorintelor obscure sadite �n noian?

Al lumii-ntregul s�mbur, dorinta-i si marirea,
�n inima oricarui i-ascuns si traitor,
Zv�rlire hazardata, cum pomu-n �nflorire
�n orice floare-ncearca �ntreaga a sa fire,
Ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor.

Astfel umana roada �n calea ei �ngheata,
Se pietrifica unul �n sclav, altu-mparat,
Acoperind cu noime sarmana lui viata
Si arat�nd la soare-a mizeriei lui fata -
Fata - caci �ntelesul i-acelasi la toti dat.

�n veci aceleasi doruri mascate cu-alta haina,
Si-n toata omenirea �n veci acelasi om -
�n multe forme-apare a vietii cruda taina,
Pe toti ea �i �nsala, la nime se distaina,
Dorinti nemarginite plant�nd �ntr-un atom.

C�nd stii ca visu-acesta cu moarte se sf�rseste,
Ca-n urma-ti ram�n toate astfel cum sunt, de dregi
Oric�t ai drege-n lume - atunci te oboseste
Eterna alergare... s-un g�nd te-ademeneste:
Ca vis al mortii-eterne e viata lumii-ntregi."

1874, 1 decembrie

Mihai Eminescu

De ce nu-mi vii

Vezi, rindunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S-aseaza bruma peste vii -
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii ?

O, vino iar �n al meu brat,
S� te privesc cu mult nesat,
S� razim dulce capul meu,
De sinul tau, de sinul tau !

Ti-aduci aminte cum pe-atunci
C�nd ne primblam prin vai si lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atitea ori, de-atitea ori ?

In lumea asta sunt femei
Cu ochi ce izvorasc sc�ntei ...
Dar, oricit ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s !

C�ci tu inseninezi mereu
Viata sufletului meu,
Mai mindra dec�t orice stea,
Iubita mea, iubita mea !

Tirzie toamna e acum,
Se scutur frunzele pe drum,
Si lanurile sunt pustii ...
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii ?

Prometeu �nl�n�uit
PERSOANELE
(�n ordinea intr�rii �n scen�)
CRATOS �i BIA
HEPHAISTOS
PROMETEU
CORUL OKEANIDELOR
OKEANOS
IO, fiica lui Inachos
HERMES
Locul tragediei este o regiune septentrional� muntoas� pe
malul m�rii. Intr� Cratos �i Bia 1, aduc�ndu-l pe Prometeu,
legat; sunt �nso�i�i de Hephaistos, zeul �chiop �i faurul
nemuritorilor.
CRATOS
Sosit-am pe p�m�ntul unui meleag �ndep�rtat, c�l�to�rind prin �ara sci�ilor, �ntr-un pustiu lipsit de oameni2.
Hephaistos, e datoria ta s� �mpline�ti poruncile rostite r�spicat de tat�l t�u �i pe acest r�uf�c�tor s�-l legi de st�n-cile cu piscuri pov�rnite, �n piedica de nesf�rmat a lan�u�rilor de o�el 3.
El a furat v�paia focului atoateme�ter �i floarea faimei tale, ca s-o d�ruiasc� muritorilor.
Pentru asemenea gre�eal� trebuie s� isp�easc� �naintea zeilor.
�nve�e s� cinsteasc� noua st�p�nire a lui Zeus �i �nce�teze s� mai fac� pe iubitorul omenirii !
190
HEPHAISTOS
Cratos �i Bia, voi a�i �mplinit porunca lui Zeus p�n� la cap�t ; nimic nu v� sile�te s� mai sta�i aici.
Dar nu cutez s�-nl�n�uiesc cu for�a o rud� 4 �i un zeu de-aceast� culme b�ntuit� de furtuni.
�i totu�i, trebuie s� m� �ncumet ; e greu s� nu �ii seama de cuv�ntul tat�lui.
Fecior cu g�nduri �ndr�zne�e a drept-cump�nitoarei i Themis 5, eu te voi fereca, f�r� s� vreau nici eu, f�r� s� I vrei nici tu, cu noduri �nc�lcite de o�el, de piatra steiului acestuia, pe care n-a c�lcat vrun om.
191

Aici nu vei mai �nt�lni nici glas, nici chip de muritor, iar pielea, ars� de dogoarea focurilor soarelui, �i se va ofili.
�i vei fi bucuros c�nd noaptea cu ve�m�nt pestri� va �n�veli lumina, �i tot a�a c�nd soarele va risipi din nou �n zorii zilei promoroaca.
Durerea unui r�u nestins te va c�zni mereu ; �i �nc� pentru tine nu s-a-nfiripat vreun m�ng�ietor.
At�t -ai_dob�ndit. din i ocul t�u de-a binef�c��orul_ome-nirii ! ~~~
~ Zeu, de m�nia zeilor ne�nfricat, i-ai cople�it pe oameni, dincolo de orice drept, cu cinstea datorat� altora.
De-aceea vei fi pedepsit s� stai de veghe pe st�nca du��m�noas�, �n picioare, ve�nic f�r� somn �i f�r� s�-�i �ndoi genunchii.
Vei �n�l�a potop de pl�ngeri �i zadarnice suspine. .
Dar inima lui Zeus e ne�nduplecat� ; o st�p�nire nou� e aspr�-ntotdeauna 6.
CRATOS
Destul ! De ce �nt�rzii �i te t�ngui �n de�ert ? Nu �l ur�ti pe zeul urgisit de zei, care a d�ruit pe mu�ritori cu ceea ce doar �ie �i se cuvenea 7 ?
HEPHAISTOS Cumplite leg�turi sunt �nrudirea �i tov�r�ia.
CRATOS
La fel socot �i eu. Dar cum este ne�mplinirea poruncii p�rinte�ti, nu �i se pare mai "cumplit� dec�t altceva ?
HEPHAISTOS Mereu ai fost lipsit de mil� �i plin de �nd�rjire.
13 - Rug�toarele, Per�ii, �apte conpnt�
CRATOS
A pl�nge pentru el de jale nu-i sluje�te la nimic ; de-aceea nu te istovi zadarnic.
HEPHAISTOS O, me�te�ug, ur�t de mii de ori, al m�inii mele !
CRATOS
De ce s�-l urgise�ti ? Pentru aceste chinuri de aici, �i-o spun f�r� ocol, nu poart� vin� arta ta.
HEPHAISTOS De i-ar fi fost �ncal�e h�r�zit� altuia !
CRATOS
Orice fiin�� a primit odinioar� partea sa, afar� de acela ce domne�te peste zei ; nu-i liber nimeni altul dec�t Zeus!
HEPHAISTOS Acum o �tiu, nu pot t�g�dui.
CRATOS
Gr�be�te s�-l cuprinzi �n leg�turi ; s� nu te vad� z�bo�vind p�rintele din cer.
HEPHAISTOS N-are dec�t s� vad� fr�iele din mina mea.
13 � Rug�toarele, Per�ii, �apte contra Thebei
193
CRATOS
�ncinge-i bra�ele, apoi cit mai v�rtos love�te cu barosul, ferec�-l de st�nc�.
HEPHAISTOS Aceast� munc� tocmai se-mpline�te f�r� gre�.
CRATOS
Love�te �i mai tare, str�nge, nu-l sl�bi ; el se pricepe s� g�seasc� o c�rare chiar �i din ceea ce e f�r� de ie�ire.
HEPHAISTOS I-am cetluit un bra�, s� nu-l mai poat� dezlega.
CRATOS
Acum �nc�tu�eaz�-l zdrav�n �i pe cel�lalt, s�-nve�e is�cusitul, c� la fapt� Zeus e mai grabnic dec�t el.
HEPHAISTOS Doar el ar fi �ndrept��it s� �nfiereze munca mea.
CRATOS
Acum �n piept v�rtos �nfige-i dintele necru��tor al unei pene de o�el.
HEPHAISTOS
Vai, Prometeu, gem molcom pentru chinul t�u ! -l94
CRATOS
13*
Tu iar�i prege�i, suspin�nd pentru potrivnicul lui Zeus. Ia seama, nu cumva s� pl�ngi odat� pentru tine �nsu�i!
HEPHAISTOS Vezi o priveli�te de neprivit cu ochii.
CRATOS
Eu v�d c� are parte de pedeapsa cuvenit�. Azv�rle �mprejurul lui, sub coaste, br�ul greu !
HEPHAISTOS Sunt nevoit s-o fac ; �ndemnul t�u e de prisos. ^L
CRATOS
�i totu�i te voi �ndemna, te voi st�rni.
Mai jos acum ! Cuprinde-i gleznele �n silnicul inel !
HEPHAISTOS E munca s�v�r�it� �i f�r� cazn� lung�.,'
CRATOS
Love�te tare, s�-i p�trund� piedica �n carne ! E aprig cel care te urm�re�te cum munce�ti.
HEPHAISTOS Din gur�-�i ies cuvintele aidoma cu chipul t�u. rf~
195
CRATOS
Fii moale, dac� vrei, pe mine �ns� nu m� �nvinov��i, c�ci sunt necru��tor din fire �i aspru la m�nie.
HEPHAISTOS
S� mergem, trupul s�u e nemi�cat �n leg�turi8. (Hephaistos pleac�.)
CRATOS
Acuma n-ai dec�t s� fii ne�nfr�nat, r�pe�te drepturile zeilor spre a le da f�pturilor tr�ind numai o zi 9 !
Cum ��i vor face chinurile mai u�oare muritorii ?
Zeii �i-au spus Prev�z�torul10, un nume de minciun� ; g�se�te deci pe altul s� prevad� cum te-ai putea desprinde din aceste noduri iscusite !
(Cratos �i Bia pleac�.)
PROMETEU
Eter dumnezeiesc, sufl�ri de v�nt cu aripi iu�i, izvoare ale r�urilor, sur�s f�r� de num�r al valurilor m�rii, o Glie maica tuturor �i Soare, tu rotund atoatev�z�tor, v� strig : privi�i cit i s-a dat din partea zeilor s� p�timeasc� unui zeu ! 11
Vede�i jignitoarele cazne cum m� despic�, cum trebuie s� le �ndur, de-a lungul vremii, o mie de ani.
Leg�turi de ocar� a n�scocit pentru mine st�p�nul cel t�n�r al zeilor preaferici�i.
Vai, vai, suferin�e de azi �i de m�ine m� fac s� suspin amarnic !
Vai, c�nd se va ar�ta pentru mine sf�r�itul durerilor ?
196
Totu�i, de ce cuvintele acestea ?
MMu port �n minte oare dinainte, limpede, �ntregul viitor 12 ?
Nici o durere nu m� va lovi neprev�zut�.
E dat s� �ndur�m cu inima c�t mai u�oar� soarta, s� �n��elegem c� Ananke-i o putere ne�nvins� 13.
Dar nu pot nici s� tac necazurile mele, nici s� nu le tac.
Deoarece i-am �nzestrat pe muritori c-un dar de pre�, port jugul suferin�elor, bietul de mine.
�n mijlocul unei tulpini de narthex 14, golit de miez, eu am adus izvorul focului furat din cer de mine, prada mea, care s-a dovedit a fi un dasc�l pentru oameni �n toate artele, o �nlesnire f�r� seam�.
Aceasta-i r�t�cirea pentru care pl�tesc nemuritorilor cu chinurile mele, legat aici �n lan�uri sub eter.
Vai, cine, vai cine se-apropie ?
Zboar� un vuiet sau, nev�zut�, o boare ?
�nso�e�te un zeu sau un om
sau o fiin�� amestecat� ?
Cine sose�te la steiul cel de pe urm� al lumii
s� vad� caznele mele ?
Ce vrea de la mine anume ?
Privi�i-l pe �nc�tu�atul, n�p�stuitul zeu !
Pe du�manul lui Zeus, cel care, din iubirea prea mare de oameni, s-a ales cu ura cetei de zei umbl�tori la curtea lui Zeus 15 !
Vai, vai, din nou ce fream�t de p�s�ri �mi umple din preajm� urechea ?
B�t�ii de sprintene aripi v�zduhul �i d� r�spuns cu un �uier.
M� b�ntuie teama la orice apropiere.
(Apar fiicele lui Okeanos 16 aduse de un car �naripat, ce popose�te Ung� piscul de care se afl� �intuit Prometeu.)
197
CORUL OKEANIDELOR17 Strofa I
Nu-�i fie team� de nimic ;
un pilc prietenos,
din aripi iu�i s�rguind,
s-a �ndreptat spre piscul acesta de piatr�.
Biruit-am cu greu voin�a p�rintelui nostru.
Aici ne-au adus adieri de v�zduh
ce poart� grabnic departe.
R�sunet de fier izbit
a p�truns �n ad�ncul pe�terii noastre,
a gonit din noi ru�inea
cu ochii sfielnici
�i �ntr-o suflare venit-am, descul�e,
zbur�nd �n carul cu aripi.
, PROMETEU
Aiai, aiai, fiice-ale rodnicei Tethys, vl�stare din tat�l Okeano�, acel ce se rostogole�te cu valuri neadormite �n jurul p�rn�ntului, privi�i, c�uta�i la c�tu�ele prin care at�rn �intuit de steiul din v�rful acestei r�pe st�ncoase ; o veghe
de nepizmuit !

............................

Mda ... Mihai Eminescu ....


Ia te d� cu ... -ncoace
Ca s� caut ce �mi place
Pleac�-mi-te-n jos aici
Rochia ta s-o ridic,
Rochie, c�ma��, poal�,
Ca la .... s�-mi r�m�i goal�.
Ah, dr�gu��, ce curat�,
Nici un p�r pe pielea toat�;
Ca �i ca�ul alb sunt ***
S�-i sim�i mari *** te-aduni *.
Dar icon vedem mai jos
Ce zv�cne�te-a�a frumos
�i se zbate-n degete
�i nu vrea s� pregete.
Ah, l-am prins de c�pu�or,
E v�rtos �i st�-n picior,
Sunt �i buze ca s�-l �in�
Cum �mi ard ele �n m�ini,
Ard, zv�cnesc, voi s� le rup�,
Ori dr�gu�� s� le-*astup.
D�-mi guri�a s� m-adap
�i s�-�i pun poalelel-n cap;
Ia te-ntoarce, te cr�can�
�i te-nfige ici, puican�.
___________________
(Mihai Eminescu, Opere, vol. XIV, edi�ie critic� de Dimitrie Vatamaniuc �i Petru Cre�ia, Ed. Academiei, Buc, 1993, p. 1014 - 1015)


2. ["Cum m� trece..."] (1871 - 1872)

Cum m� trece cald �i frig
C�nd m� �ii de bumburig.
Tu d�-ncoace mascarara
S� mi-o joace bumbarara.
Cum m� trece-nfioreaz�
C�nd m� �ii de bumbaraz�,
De t�ulca care-�i ...
Tot v�natul care fuge
�i din ... �i din ....
C�nd dai ... �napoi.
___________________
(Idem, ed.cit., p. 1017)

Etichete: poezii extraordinare

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

Iara noi? noi, epigonii?... Simtiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi batrane, urate,
Masti razande, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbra, patria noastra: o fraza;
In noi totul e spoiala, totu-i lustru fara baza;
Voi credeati in scrisul vostru, noi nu credem in nimic!

Si de-aceea spusa voastra era santa si frumoasa,
Caci de minti era gandita, caci din inima era scoasa,
Inimi mari, tinere inca, desi voi sunteti batrani.
S-a intors masina lumii, cu voi viitorul trece;
Noi santem iarasi trecutul, fara inimi, trist si rece;
Noi in noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i strain!

Voi, pierduti in ganduri sante, convorbeati cu idealuri;
Noi carpim cerul cu stele, noi manjim marea cu valuri,
Caci al nostru-i sur si rece - marea noastra-i de inghet.
Voi urmati cu rapejune cugetarile regine,
Cand, plutind pe aripi sante, printre stelele senine,
Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergeti.

Cu-a ei candela de aur palida intelepciune,
Cu zambirea ei regala, ca o stea ce nu apune,
Lumina a vietii voastre drum de roze semanat.
Sufletul vostru: un inger, inima voastra: o lira,
Ce la vantul cald ce-o misca, cantari molcome respira;
Ochiul vostru vedea-n lume de icoane un palat.

Noi? Privirea scrutatoare ce nimica nu viseaza,
Ce tablourile minte, ce simtirea simuleaza,
Privim reci la lumea asta - va numim vizionari.
O conventie e totul; ce-i azi drept, mane-i minciuna;
Ati luptat lupta desarta, ati vanat tinta nebuna,
Ati visat zile de aur pe-asta lume de amar.

"Moartea succede vietii, viata succede la moarte",
Alt sens n-are lumea asta, n-are alt scop, alta soarte;
Oamenii din toate cele fac icoane si simbol;
Numesc sant, frumos si bine ce nimic nu insemneaza,
Impartesc a lor gandire pe sisteme numeroase
Si pun haine de imagini pe cadavrul trist si gol.

Ce e cugetarea sacra? Combinare maiestrita
Unor lucruri nexistente; carte trista si-ncalcita,
Ce mai mult o incifreaza cel ce vrea a descifra.
Ce e poezia? Inger palid cu priviri curate,
Voluptos jos de icoane si cu glasuri tremurate,
Strai de purpura si aur peste tarana cea grea.

Ramaneti dara cu bine, sante firi vizionare,
Ce faceati valul sa cante, ce puneati steaua sa zboare,
Ce creati o alta lume pe-asta lume de noroi;
Noi reducem tot la pravul azi in noi, mani in ruina,
Prosti si genii, mic si mare, sunet, sufletul, lumina -
Toate-s praf... Lumea-i cum este... si ca dansa suntem noi.

Autor: Mihai Eminescu

toti avem dreptate,toti aveti dreptate,toti stim adevarul,toti stiti adevarul,fiecare are dreptate,fiecare cunoaste adevarul,FIECARE ARE DREPTATEA SI ADEVARUL SAU- TRAIASCA DREPTATEA si ADEVARUL !!! Nu scuipa niciodata in oglinda!!! Intotdeauna poti face mai mult decat ai facut pana acum,niciodata nu e prea tarziu !!! Tot mai multi oameni ne vor binele,d'aia ne merge rau !!! "Orice adevar trece prin 3 faze:mai intai este ridiculizat, apoi trezeste o opozitie violenta,si in sfarsit este acceptat ca fiind evident de la sine"-Avicena. Daca nu stiu ca nu stiu, atunci mi se pare ca stiu. ANUNT UMANITAR :Rog Prostii si Cretinii,sa stea departe de mine !!! �Nu poti sa tratezi ochiul fara sa tii cont de cap, nu poti sa tratezi capul fara sa tii cont de minte si nu poti sa tratezi mintea fara sa tii cont de sufletul si spiritul omului.� (Zamolxe) http://www.youtube.com/watch?v=tNu44XzTnLY Sunt doua feluri de a-ti trai viata... Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul - de a crede ca totul este un miracol. Albert Einstein DACA N-AM AVEA DEFECTE,NU NE-AR FACE PLACERE SA LE VEDEM PE ALE CELORLALTI,TOTI SUNTEM DEFECTI DESI NOI NE VEDEM NUMAI CALITATILE ....Barbatii conduc lumea. Femeile ii conduc pe barbati.....Caracterul fara inteligenta poate mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic. (CICERO )...Un om singur nu are nici o putere,puterea i-o dau cei care-l sustin...Vorba multa,saracia omului...Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost ...Un snob este un om care a fost educat mai mult decat ii permitea inteligenta.....Este bine sa lasi bautura....insa rau este sa uiti unde ai lasat-o.....

.........

CORUL Antistrofa I
Te privim, Prometeu,
dar, �nfricat�, se las� o cea��
peste ochii no�tri umplu�i de lacrimi,
v�z�nd c� trupul t�u se usuc�
pe steiul acesta
�n leg�turi de o�el �i ocar�.
Sunt tineri st�p�nii
c�rmuitori din Olimp.
198



Zeus, �n numele legilor noi poruncite,
domne�te cum vrea
�i-acum nimice�te
uria�ii puternici de odinioar� 18.
PROMETEU
De ce nu m-a pr�bu�it sub p�m�nt, sub l�ca�ul lui Hades cel primitor de mor�i, �n T�rtaros 19, nem�rginitul, de ce nu m-a �nl�n�uit acolo �n leg�turi ce nu pot fi spulberate, ca nimeni s� nu m� batjocoreasc�, nici zeu, nici alt� f�p�tur� ?
�n schimb, eu acum at�rn, leg�nat de v�zduhuri, �i su�f�r, spre bucuria du�manilor mei.
CORUL Strofa II
Cine-ar avea dintre zei
o inim�-at�t de crunt�,
�nc�t s�-�i r�d� de tine ?
Pe cine nu l-ar st�rni durerile tale,
�n afar� de Zeus ?
El, pururi �n focul m�niei,
pl�m�dindu-�i un suflet de nezdruncinat,
vrea s� struneasc� neamul
celor n�scu�i din Uranos.
A�a va urma p�n� c�nd
inima lui nu va fi s�tul�
sau p�n� c�nd o mai stra�nic� m�n�
nu �i va smulge tronul greu de luat.
PROMETEU
B�ga�i de seam�, va veni o zi c�nd el va avea nevoie de mine, de oropsitul str�ns �n c�tu�e cumplite, el domnul preaferici�ilor, dac� �ine s� afle ce r�sturnare a sor�ii �l va lipsi de sceptrul �i de cinstirile sale !
199
r M� jur c� nici vraja rostirilor lui cu limb� mieroas� nu va avea puterea s� m� �nduplece, nici teama de ame�nin��ri nu m� va face s� dau pe fa�� taina, ci numai atunci c�nd el va fi dezlegat aceste c�tu�e s�lbatice �i va voi s� pl�teasc�, pentru durerile mele, desp�gubire 20 !
CORUL Antistrofa II
E�ti �ndr�zne� �i nu te-ncovoaie
deloc loviturile sor�ii, amare ;
prea slobod gr�ie�te gura ta.
Pe noi, dintr-o dat�, o spaim�,
p�truns� �n inimi ad�nc, ne-nfioar�.
Pentru destinul t�u ne cuprinde teama.
C�nd vei putea z�ri odat�
locul �n care s�-�i afle liman
suferin�ele tale ?
O inim� poart� fiul lui Cronos,
ce nu poate fi atins� ;
de nestr�mutat este g�ndul s�u.
PROMETEU
Eu �tiu c�-i aspru, c� dreptul pururi e la cheremul s�u.
Dar cred c� sufletul lui se va �nmuia, c�nd va fi zgu�duit precum aminteam.
Atunci, potolindu-�i m�nia de nedomolit, spre a-ncheia leg�tur� cu mine �i prietenie, ner�bd�tor va zori s� vin� la mine, ner�bd�torul.
CORIFEUL
Dezv�luie-ne totul �i r�spunde-ne cu vorb� limpede : ce vin� ��i aduce Zeus, �nc�t te-a prins s� te jigneasc� at�ta de amarnic, at�t de f�r� cinste ?
Inva��-ne, dac� nu-�i vine greu s� cuv�ntezi.
200
PROMETEU
M� doare �i dac� vorbesc despre acestea, dar �i dac� ( p�strez t�cere, tot m� doare. ' 7
Din toate p�r�ile aceea�i suferin�� 21 !
C�nd s-a iscat �n sufletele zeilor m�nia �i �ntre ei s-a strecurat g�lceava, unii voiau s�-l izgoneasc� de pe tron pe Cronos, ca s� domneasc� de atunci �ncolo Zeus, iar al�ii, dimpotriv�, st�ruiau ca niciodat� peste zei s� nu ajung� rege Zeus 22.
�ntr-asta eu le-am dat cele mai potrivite sfaturi �i-am c�utat s� �i �nduplec pe Titani, pe fiii lui Uranos �i ai Gliei; nu am izbutit.
Nesocotind mijloacele-ascu�ite ale min�ii mele, ei au crezut, �n str�nicia lor trufa��, c� ar putea, nestingheri�i, s�-nvmg� numai cu puterea 23.
Dar nu numai o dat� maic�-mea, Themis ori Gaia, o singur� �nf��i�are sub at�tea nume, mi-a prevestit cum va s� fie viitorul 24 : acela care se va dovedi mai tare, nu prin asprime �i putere, ci prin viclenie, acela va �nvinge.
Le-am deslu�it aceasta cu vorbe ap�sate, dar n-am fost vrednic pentru ei m�car de o privire.
Deci, �n asemenea �mprejur�ri, mi s-a p�rut c� este cel mai bine s-o am de partea mea pe mama �i s� m� r�n-duiesc de bun�voie l�ng� Zeus, fiind primit de bun�voie.
Urmare sfaturilor mele, acuma zac �n T�rtaros, �n as�cunzi�ul negru �i ad�nc, b�tr�nul Cronos �i �mpreun�-lup-t�torii s�i.
Asemenea foloase-a dob�ndit din partea mea st�p�nul zeilor �i, drept r�splat�, el �mi d� aceste grele chinuri. -
Desigur, fiecare tiranie sufer� de boala ne�ncrederii-n prieteni !
�i pentru c� m-a�i �ntrebat ce vin� port, �nc�t mi se aduce astfel de jignire, am s� v� spun deschis.
�ndat� ce s-a a�ezat pe tronul p�rintesc, a �mp�r�it de�grab� drepturile felurite fiec�rui zeu, a r�nduit m�ririle domniei.
La muritorii �ns�, cei cople�i�i de cazne, nici m�car nu' s-a g�ndit.
201
V Ba, dimpotriv�, urm�rea s� le st�rpeasc� neamul �i s� s&deasc� o s�m�n�� nou�.
j Eu singur m-am �mpotrivit acestor preg�tiri.
Doar eu am �ndr�znit ; i-am ocrotit pe muritori, s� nu se pr�bu�easc�, sf�r�ma�i, �n Hades.
De-aceea sunt acum �ncovoiat sub astfel de dureri, cum�plite s� le p�time�ti �i jalnice s� le prive�ti.
Deoarece am d�ruit prea mult� mil� omenirii, am fost lipsit de mila cuvenit� �i pedepsit f�r� cru�are, priveli�te ce scade gloria lui Zeus 25.
CORIFEUL
Ar trebui s� aib� pieptul de piatr� sau de fier cel care nu s-ar �ntrista cu tine laolalt� pentru chinurile tale, Pro-meteu.
Desigur, nu mi-a� fi dorit s� v�d aceasta, acum �ns�, privind, mi se tope�te inima �ndurerat�.
PROMETEU �ntr-adev�r, eu sunt o jalnic� priveli�te pentru prieteni.
CORIFEUL N-ai mers cumva cu faptele �i mai departe ?
PROMETEU I-am dezlegat pe muritori de grija mor�ii. ■
CORIFEUL
/ G�sind ce fel de leac pentru aceast� boal� ? 202
PROMETEU
F�c�nd din ei s�la�ul oarbelor speran�e 26.
CORIFEUL I-ai �nt�rit pe oameni cu o mare binefacere.
PROMETEU Ba mai mult am f�cut, le-am d�ruit �i focul
CORIFEUL
Cum, focul str�lucind de fl�c�ri se afl� �n puterea celor tr�itori numai o zi ?
PROMETEU Iar de la el vor �nv��a nenum�rate me�te�uguri.
CORIFEUL Acestea �i-s gre�elile, de-aceea te �nvinuie�te Zeus.
PROMETEU M� face de ocar� �i chinurile mele nu le contene�te.
CORIFEUL Dar n-a fost hot�r�t un cap�t caznei tale ?
PROMETEU Un singur cap�t : bunul plac al s�u.
203
CORIFEUL
Bunul s�u plac, dar cum ? Ai vreo n�dejde ? Nu vezi c-ai s�v�r�it gre�eal� ?
Cum ai gre�it ? S� �i-o rostesc mi-e greu �i s-o auzi te doare.
Mai bine s-o l�s�m �i caut� o dezlegare caznei tale.
r;
PROMETEU
E lesne s� dea sfaturi acel ce nu �i trage piciorul prin n�past�, s� �l �ndemne pe nenorocit la-n�elepciune.
Dar eu �tiusem toate �nt�mpl�rile mai dinainte.
De bun�voie am gre�it, de bun�voie, aceasta n-o t�g�duiesc 27.
Ca s�-i ajut pe muritori, m-am �nc�rcat eu �nsumi de durere.
�i totu�i nu credeam atunci c� m� vor mistui asemeni suferin�e pe st�ncoase creste, c� soarta mea va fi s� stau pe-un v�rf pustiu �i singuratic.
Nu mai jeli�i asupra chinurilor mele de acum, ci co-bor��i piciorul vostru pe p�m�nt �i asculta�i nenorocirile ce stau s� vin�, ca s� cunoa�te�i totul p�n� la sf�r�it.
Urma�i, urma�i-mi rug�mintea, laolalt�-p�timi�i cu cel care acum e ros de chinuri !
N�pasta nu alege, ci r�t�ce�te c�nd la unul c�nd la al-I tul �i�1 love�te.
CORIFEUL
Tu �ii s� st�rne�ti, Prometeu, fiin�e ce-s gata s� te asculte.
Cu mersul u�or p�r�sim acest car av�ntat �i eterul, a zbur�toarelor sf�nt� c�rare ; cobor�m pe p�m�ntul cu as�cu�i�uri de piatr�, voind s� afl�m durerile tale p�n� la cap�t.
(Okeanidele coboar� din car. Intr� Okeanos 28, �n carul s�u, tras de un animal fantastic, poate un arm�sar �n�aripat.)
204
OKEANOS
Am ajuns la �int� pe drumul lung ce m-a purtat, Pro�meteu, la tine.
Aceast� f�ptur� cu aripi zorite se supune f�r� z�bal�, voin�ei mele.
N�pastele tale, s� �tii, m� fac �i pe mine s� suf�r.
Rudenia, cred, m� sile�te s�-�i fiu at�t de aproape ; �i �nc�, dac� rudenia n-ar c�nt�ri nimic, nu-i nimeni s� aib�, mai mult dec�t tine, parte �n sufletul meu 29.
Dar vei recunoa�te �ndat� c� spun adev�rul, c� nu m� pricep la cuvinte lingu�itoare.
Arat�-mi, cum a� putea s�-�i fiu de folos.
S� nu po�i gr�i c�ndva c� ai un prieten mai sigur dec�t pe Okeanos.
PROMETEU
Ce se petrece ? vii �i tu s� fii la cazna mea de fa�� ?
Cum de ai cutezat s� te despar�i de curgerea de ape care-�i poart� numele, de pe�terile tale cu acoperi� de st�nc�, boltite de la sine, ca s� c�l�tore�ti �n �ara de ob�r�ie a fierului 30 ?
Sosit-ai oare s� prive�ti la cele h�r�zite mie, s� te m�h-ne�ti cu mine �mpreun� pentru r�ul meu ?

............

DOINA
(varianta necenzurata)
De la Nistru p�n� la Tisa
Tot Rom�nul pl�nsu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De-at�ta strainatate.
Din Hotin si p�n� la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Si strainul te tot paste,
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos la vale
Si-au facut dusmanii cale;
Din Satmar p�na �n Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Rom�n saracul,
Indarat tot da ca racul,
Nici �i merge, nici se �ndeamna,
Nici �i este toamna toamna,
Nici e vara vara lui
Si-i strain �n tara lui.
Dela Turnu �n Dorohoiu
Curg dusmanii �n puhoiu
Si s-aseaza pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier,
Toate c�ntecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate.
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbraca tara s�nul,
Codrul � frate cu Rom�nul -
De secure se tot pleaca
Si isvoarele �i seaca
Sarac �n tara saraca!
Cine-au �ndragit strainii
M�nca-i-ar inima c�nii,
M�nca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia.
Stefane, Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las� Arhimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
In sama parintilor,
Clopotele sa le traga
Ziua �ntreaga, noaptea �ntreaga,
Doar s-a �ndura Dumnezeu
Ca sa-ti m�ntui neamul tau!
Tu te �nalta din morm�nt
Sa te-aud din corn sun�nd
Si Moldova adun�nd.
De-i suna din corn odata,
Ai s-aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori
Iti vin codri �n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa piara
Din hotara �n hotara,
Indragi-i-ar ciorile
Si sp�nzuratorile!
Cine ne-au dus Jidanii
Nu mai vaza zi cu anii
Ci sa-i scoata ochii corbii
Sa ram�e �n drum cu orbii
Cine ne-au adus pe Greci
N�ar mai putrezi �n veci
Cine ne-au adus Muscalii
Prapadi-l-ar focul jalei
Sa-l arza sa-l dogoreasca
Neamul sa i-l prapadeasca
Cine tine cu strainii
M�nca-i-ar inima c�nii
M�nca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia !

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Icoane vechi si icoane noua
(fragment)
Ce cauta aceste elemente nesanatoase �n viata publica a statului? Ce
cauta
acesti oameni care pe calea statului voiesc sa c�stige avere si onori,
pe
c�nd statul nu este nicaieri altceva dec�t organizarea cea mai simpla
posibila a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste papusi care doresc a trai
fara
munca, fara stiinta, fara avere mostenita, cumul�nd c�te trei, patru
�nsarcinari publice dintre care n-ar putea sa �mplineasca nici pe una
�n
deplina constiinta? Ce cauta d. X profesor de universitate, care nu
stie a
scrie un sir de limba rom�neasca, care n-are at�tea cunostinte
pozitive pe
c�te are un �nvatator de clase primare din tarile vecine si care cu
toate
acestea pretinde a fi mare politic si om de stat?
Ce cauta? Vom spune noi ce cauta.
Legile noastre sunt straine; ele sunt facute pentru un stadiu de
evolutiune
sociala care �n Franta a fost, la noi n-a fost �nca. Am facut strane
�n
biserica nationalitatii noastre neav�nd destui notabili pentru ele,
am
durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care sa
constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghiosii si haimanalele,
oamenii
a caror munca si inteligenta nu plateste un ban rosu, st�rpiturile,
plebea
intelectuala si morala. Arionii de tot soiul, oamenii care risca tot
pentru
ca n-au ce pierde, tot ce-i mai de r�nd si mai �njosit �n orasele
poporului rom�nesc, caci, din nefericire, poporul nostru sta pe muchia
ce
desparte trei civilizatii deosebite: cea slava, cea occidentala si
cea
asiatica si toate lepadaturile Orientului si Occidentului, grecesti,
jidovesti, bulgaresti, se gramadesc �n orasele noastre, iar copiii
acestor
lepadaturi sunt liberalii nostri. Si, c�nd lovesti �n ei, zic ca
lovesti
�n tot ce-i rom�nesc si ca esti rau rom�n.
(�)Domnia lor vor sa faca pe boierii. 3�4�500 de franci pe luna nu-i
linistesc si nu-i fac sa se puie pe munca pentru a deveni folositori
natiei
de pe spinarea careia traiesc. Sunt nascuti pentru lucruri mai
�nalte,
pentru deputatii, ministerii, ambasade, catedre de universitate,
scaune �n
Academie, tot lucruri mari la care cinstitii lor parinti, care vindeau
braga
si rahat cu apa rece sau umblau cu patrafirul si sfistocul din casa-n
casa,
nici nu visasera si nici n-aveau dreptul sa viseze, caci nu dadusera
nastere
unor feti-frumosi cu stele-n frunte, ci unor baieti grosi la ceafa si
t�rzii la minte, de r�nd, adesea foarte de r�nd.
Intr-adevar, cum li s-ar deschide oamenilor ochii c�nd unul le-ar
zice:
�Ia stati, oameni buni! Voi platiti profesori care nici va �nvata
copiii,
nici carte stiu; platiti judecatori nedrepti si administratori care va
fura,
caci nici unuia dintr-�nsii nu-i ajunge leafa. Si acestia va ametesc
cu
vorbe si va �mbata cu apa rece. Apoi ei toti poruncesc, si nimeni
n-asculta. Nefiind stap�n care sa-i tie �n fr�u, ei �si fac mendrele
si
va saracesc, cre�ndu-si locuri si locusoare, deputatii, primarii,
comisii
si multe altele pe care voi le platiti pesin, pe c�nd ei nu va dau
nimic,
absolut nimic �n schimb, ci din contra va mai si dezbraca, dupa ce
voi
i-ati �ntolit. N-ar fi mai bine ca sa stap�neasca cei ce n-au nevoie
de
averile voastre, av�nd pe ale lor proprii? Sau cel putin oameni care,
prin
mintea lor bine asezata, va platesc ce voi cheltuiti cu d�nsii?
De aceea alungati turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic si n-
au
nimic si vor sa traiasca ca oamenii cei mai bogati, nu stiu nimic si
vreau
sa va �nvete copiii, si n-au destula minte pentru a se economisi pe
sine si
voiesc [sa] va economiseasca pe voi toti�.

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Myc se face ca doarme.Stimabile te-am rugat ceva ...pe la prima pagina

De la: crio, la data 2009-12-03 19:35:32Myc se face ca doarme.Stimabile te-am rugat ceva ...pe la prima pagina

R�scolit prima pagin�....stop.
Nu-i nimic scris de c�tre tine...stop.

A�tept preciz�ri...stop.

Discutasem mai de mult despre cum a murit Eminescu si in ce conditii.Eu stiu doar varianta oficiala,din Maiorescu,Eliade,Busulenga,cartile de scoala As dori mai multe detalii,mi-ai spus ca ar fi fost vorba de un asasinat .Citindu-i si jurnalistica inclin sa-ti dau dreptate dar nu am gasit pe nicaieri altceva scris despre moartea lui

De la: crio, la data 2009-12-04 08:39:35Discutasem mai de mult despre cum a murit Eminescu si in ce conditii.Eu stiu doar varianta oficiala,din Maiorescu,Eliade,Busulenga,cartile de scoala As dori mai multe detalii,mi-ai spus ca ar fi fost vorba de un asasinat .Citindu-i si jurnalistica inclin sa-ti dau dreptate dar nu am gasit pe nicaieri altceva scris despre moartea lui

Uite aici o varianta :
douaceaie.wordpress.com/locurile-cele-mai-sinistre-de-pe-terra/a...

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

am postat textul de pe link-ul lui Tutenes �nso�it de un scurt com. v�d c� nu se reg�se�te pe topic, ok nu-i nimic, Crio, cite�te pe acel link, �n prop. de 60% ete o sintez� bun� dpmdv. eu am profundat cele ce sunt enun�ate acolo cu foarte mul�i ani �n urm�.

mul;tumesc

De la: crio, la data 2009-12-04 16:15:25mul;tumesc

Crio, ��i mai recomand lucrarea:

EMINESCU INTERZIS (G�NDIREA POLITIC�) Editura Tibo 2008 Bucure�ti.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom�niei

CRI�AN, RADU MIHAI Eminescu interzis : g�ndirea politica / Radu Mihai Cri�an. - Bucure�ti : Criterion
Publishing, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-8982-12-3

despre asasinarea lui Eminescu am citit de pe link dar nu pot sa spun ca sint destule informatii.totul e foarte comprimat si nu-mi explic multe.Dar asta ptr ca nici opera completa a lui Eminescu nu am citit-o in intregime.stau si ma intreb daca poeziile de dragoste au fost intradevar scrise de el?!

jMyc,judecind dupa ceea ce a scris,ca adineaori am citit citeva rinduri din poeziile porno,inclin totusi sa cred ca zvonurile despre schizofrenia lui au un simbure de adevar.

De la: crio, la data 2009-12-04 21:03:32jMyc,judecind dupa ceea ce a scris,ca adineaori am citit citeva rinduri din poeziile porno,inclin totusi sa cred ca zvonurile despre schizofrenia lui au un simbure de adevar.

nici pomeneal� !...cli�eu indus, manipulare mediatic� se practica �i-n acele vremuri Crio, dar pe alte paliere �i cu altfel de valen�e.

Myc dar e o discrepanta foarte mare in ceea ce a scris ..uita-te la poezii fa o comparatie ..se vede clar dualitatea personalitatii lui cit si tulburarile de comportament.Eu cind eram in liceu si-l studiam inca nu ajunsesem la biografie dar ajungind sa comentez Luceafarul am spus la un moment dat ca este marcat de sentimentul inadaptabilitatii..si glumeam cu profesorul meu:omul asta nu a fost normal.Apoi mi-a pus in brate biografiile ,apoi i-am studiat viata,scrierile si sfirsitul.Si am gasit pe parcurs ceva ce corespundea cu simptomatologia schizoefrenia asta dincolo de ceea ce s-a conspirat.
Am gasit pe google cartile care mi le-ai recomandat

De la: crio, la data 2009-12-04 21:19:16Myc dar e o discrepanta foarte mare in ceea ce a scris ..uita-te la poezii fa o comparatie ..se vede clar dualitatea personalitatii lui cit si tulburarile de comportament.Eu cind eram in liceu si-l studiam inca nu ajunsesem la biografie dar ajungind sa comentez Luceafarul am spus la un moment dat ca este marcat de sentimentul inadaptabilitatii..si glumeam cu profesorul meu:omul asta nu a fost normal.Apoi mi-a pus in brate biografiile ,apoi i-am studiat viata,scrierile si sfirsitul.Si am gasit pe parcurs ceva ce corespundea cu simptomatologia schizoefrenia asta dincolo de ceea ce s-a conspirat.
Am gasit pe google cartile care mi le-ai recomandat

cite�te-i publicistica, apoi mai vorbim.
crezi c� sunt ale lui?..

d�-mi link s� verific, s� nu existe ceva diferen�e.

nu stiu de link.Dar da-i cautare pe google chiar cu titlul:eminescu interzis editura tibo2008.
si gasesti si de Radu Crisan.

Atat de frageda

Atat de frageda te-asameni
Cu floarea alba de cires
Si ca un inger dintre oameni
In calea vietii mele iesi!

Abia atingi covorul moale
Matasa suna sub picior
Si de la crestet pana-n poale
Plutesti ca visul de usor.

Din incretirea lungii rochii
Rasai ca marmura in loc
Se-atarna sufletu-mi de ochii
Cei plini de patimi si noroc.

O, vis ferice de iubire!
Mireasa blanda din povesti!
Nu mai zambi, a ta zambire,
Mi-arata cat de dulce esti!

Cum poti cu-a farmecului noapte
Sa-ntuneci ochii mei pe veci
Cu-a gurii tale calde soapte
Cu-mbratisari de brate reci.

De-odata trece-o cugetare
Un val pe ochii tai fierbinti
E-ntunecoasa renuntare
E umbra dulcilor dorinti...

Te duci si-am inteles prea bine
Sa nu ma tin de pasul tau
Pierduta vesnic pentru mine
Mireasa sufletului meu!

Ca te-am privit e a mea vina
Si vesnic n-o sa mi-o mai iert.
Spasi-voi visul de lumina
Tinzandu-mi dreapta in desert

Si-o sa-mi rasai ca o icoana
A pururi verginei Marii
Pe fruntea ta, purtand coroana
Unde te duci? Cand o sa vii?

imi permiteti o umila remarca...parca Mihail Eminescu, dupa cum tin eu minte.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2009-12-06 06:17:01imi permiteti o umila remarca...parca Mihail Eminescu, dupa cum tin eu minte.

Mihail Eminovici

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Mihai Eminescu a fost un initiat care a depasit cadrul cultural in care s - a nascut . " Eminescu si India " , autor Amita Bhose .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2009-12-07 10:42:30Mihai Eminescu a fost un initiat care a depasit cadrul cultural in care s - a nascut . " Eminescu si India " , autor Amita Bhose .

fac unii mari eforturi ca sa-si proclame superioritatea "spiritualitatii" lor !

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Inscrip�ie pe amfora LUI



P�si�i incet cu grij� t�cut�, fe�ii mei,

S� nu-i c�lca�i nici umbra, nici florile de tei,

Cel mai chemat s-aline, din to�i, �i cel mai teaf�r

�i-a inmuiat condeiul de-a dreptul in luceaf�r.


T. Arghezi.

TREBUIAU SA POARTE UN NUME


Eminescu n-a existat.

A existat numai o tara frumoasa
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barba nepieptanata de crai
Si niste ape ca niste copaci curgatori
In care luna isi avea cuibar rotit.

Si, mai ales, au existat niste oameni simpli
Pe care-i chema: Mircea cel Batran, Stefan cel Mare,
Sau mai simplu: ciobani si plugari,
Carora le placea sa spuna,
Seara, in jurul focului poezii �-
"Miorita" si "Luceafarul" si "Scrisoarea III".

Dar fiindca auzeau mereu
Latrand la stana lor cainii,
Plecau sa se bata cu tatarii
Si cu avarii si cu hunii si cu lesii
Si cu turcii.

In timpul care le ramanea liber
Intre doua primejdii,
Acesti oameni faceau din fluierele lor
Jgheaburi

Pentru lacrimile pietrelor induiosate,
De curgeau doinele la vale
Pe toti muntii Moldovei si ai Munteniei
Si ai Tarii Barsei si ai Tarii Vrancei
Si ai altor tari romanesti.

Au mai existat si niste codri adanci
Si un tanar care vorbea cu ei,
Intrebandu-i ce se tot leagana fara vant?

Acest tanar cu ochi mari,
Cat istoria noastra,
Trecea batut de ganduri
Din cartea cirilica in cartea vietii,
Tot numarand plopii luminii, ai dreptatii, ai iubirii,
Care ii ieseau mereu fara sot.

Au mai existat si niste tei,
Si cei doi indragostiti
Care stiau sa le troieneasca toata floarea
Intr-un sarut.

Si niste pasari ori niste nouri
Care tot colindau pe deasupra lor
Ca lungi si miscatoare sesuri.
Si pentru ca toate acestea
Trebuiau sa poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus Eminescu.




Autor: Marin Sorescu

De la: 9am064173, la data 2009-12-08 12:50:03TREBUIAU SA POARTE UN NUME


Eminescu n-a existat.

A existat numai o tara frumoasa
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barba nepieptanata de crai
Si niste ape ca niste copaci curgatori
In care luna isi avea cuibar rotit.

Si, mai ales, au existat niste oameni simpli
Pe care-i chema: Mircea cel Batran, Stefan cel Mare,
Sau mai simplu: ciobani si plugari,
Carora le placea sa spuna,
Seara, in jurul focului poezii �-
"Miorita" si "Luceafarul" si "Scrisoarea III".

Dar fiindca auzeau mereu
Latrand la stana lor cainii,
Plecau sa se bata cu tatarii
Si cu avarii si cu hunii si cu lesii
Si cu turcii.

In timpul care le ramanea liber
Intre doua primejdii,
Acesti oameni faceau din fluierele lor
Jgheaburi

Pentru lacrimile pietrelor induiosate,
De curgeau doinele la vale
Pe toti muntii Moldovei si ai Munteniei
Si ai Tarii Barsei si ai Tarii Vrancei
Si ai altor tari romanesti.

Au mai existat si niste codri adanci
Si un tanar care vorbea cu ei,
Intrebandu-i ce se tot leagana fara vant?

Acest tanar cu ochi mari,
Cat istoria noastra,
Trecea batut de ganduri
Din cartea cirilica in cartea vietii,
Tot numarand plopii luminii, ai dreptatii, ai iubirii,
Care ii ieseau mereu fara sot.

Au mai existat si niste tei,
Si cei doi indragostiti
Care stiau sa le troieneasca toata floarea
Intr-un sarut.

Si niste pasari ori niste nouri
Care tot colindau pe deasupra lor
Ca lungi si miscatoare sesuri.
Si pentru ca toate acestea
Trebuiau sa poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus Eminescu.




Autor: Marin Sorescu

super !..

De la: marian_bd_rotaru, la data 2009-12-07 10:42:30Mihai Eminescu a fost un initiat care a depasit cadrul cultural in care s - a nascut . " Eminescu si India " , autor Amita Bhose .

Kritishe Grammatik der Sanskrita-Sprache in kurzerer Fassung de Franz Bopp .
Glossarium comparativum linguae sanscritae.
B. C. Universitara "M. Eminescu" din Iasi , sub cota:-357 I-30(I-III)-