Info
x
Mihai eminescu
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 4 Iunie 2010, ora 23:06
Mihai Eminescu
C�nd amintirile... C�nd amintirile-n trecut �ncearc� s� m� cheme, Pe drumul lung �i cunoscut Mai trec din vreme-n vreme. Deasupra casei tale ies �i azi acelea�i stele, Ce-au luminat at�t de des �nduio��rii mele. �i peste arbori r�sfira�i R�sare bl�nda lun�, Ce ne g�sea �mbr��i�a�i �optindu-ne-mpreun�. A noastre inimi �i jurau Credin�� pe to�i vecii, C�nd pe c�r�ri se scuturau De floare liliecii. Putut-au oare-at�ta dor �n noapte s� se st�ng�, C�nd valurile de izvor N-au �ncetat s� pl�ng�, C�nd luna trece prin stejari Urm�nd mereu �n cale-�i, C�nd ochii t�i, tot �nc� mari, Se uit� dulci �i gale�i?  |
|
Fosta membra 9am.ro 720 mesaje Membru din: 3/06/2010 |
Postat pe: 5 Iunie 2010, ora 11:10
De la: Ebony, la data 2010-06-04 23:06:50Mihai Eminescu  Tu esti eminescu si eu sunt veronica micle.....   ""Scumpul meu drag ! Nu �tiu cum s� �ncep, cum vei g�si aceast� lettr� roz�! Nu m� mai recunosc dup� noaptea noastr� �ntreag�. Inim� bun�, garoafe s�ngerii, iubire �i numai iubire, scumpul meu drag : Ce-ai visat ? M� vei ierta ? Un eco r�spunde inimilor noastre �n auz de diminea��. Scumpul meu Emin, s�-l ascult�m m�rit �n noi. Cu totul, de-acum cu totul a ta Veronica"""  Raporteaza abuz de limbaj |
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 5 Iunie 2010, ora 21:40
Mihai Eminescu
Pe aceea�i ulicioar�... Pe aceea�i ulicioar� Bate luna �n fere�ti, Numai tu de dup� gratii Vecinic nu te mai ive�ti! �i aceia�i pomi �n floare Crengi �ntind peste zaplaz, Numai zilele trecute Nu le fac s� fie azi. Altul este al t�u suflet, Al�ii ochii t�i acum, Numai eu, r�mas acela�i, Bat mereu acela�i drum. Ah, sub�ire �i ginga�� Tu p�eai �ncet, �ncet, Dulce �mi veneai �n umbra T�inuitului boschet �i l�s�ndu-te la pieptu-mi, Nu �tiam ce-i pe p�m�nt, Ne spuneam at�t de multe F�r-a zice un cuv�nt. S�rut�ri erau r�spunsul La-ntreb�ri �ndeosebi, �i de alte cele-n lume N-aveai vreme s� �ntrebi. �i �n farmecul vie�ii-mi Nu �tiam c�-i tot aceea De te razimi de o umbr� Sau de crezi ce-a zis femeia. V�ntul tremur�-n perdele Ast�zi ca �i alte d��i, Numai tu de dup� ele Vecinic nu te mai ar��i! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 3 Iulie 2010, ora 20:53
De la: KARP0V, la data 2010-06-05 11:10:13De la: Ebony, la data 2010-06-04 23:06:50Mihai Eminescu 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 3 Iulie 2010, ora 23:41
De la: Ebony, la data 2010-06-04 23:06:50Mihai Eminescu  
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 195 mesaje Membru din: 15/06/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 4 Iulie 2010, ora 07:25
SI DACA DE CU ZIUA (Mihai Eminescu)
Si daca de cu ziua se-ntampla sa te vaz Desiigur ca la noapte un tei o sa visez, Iar daca peste ziua eu intalnesc un tei In somnu-mi toata noaptea te uiti in ochii mei.
Raporteaza abuz de limbaj
Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina
|
|
Fosta membra 9am.ro 8971 mesaje Membru din: 9/11/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 4 Iulie 2010, ora 07:28
De la: dana_gabriela, la data 2010-07-04 07:25:05SI DACA DE CU ZIUA (Mihai Eminescu)'neata!...si pupaza?
Raporteaza abuz de limbaj
"Stiu cine sunt si imi place asa cum sunt"Am incredere in mine orice s-ar intampla. Sufletul meu stie sa aleaga exact ceea ce am nevoie, sunt convinsa ca exista un rost divin in tot ceea ce se petrece si ca nimic nu este intamplator.....AM SA-MI AMINTESC IN FIECARE DIMINEATA.......
-Sa rad mult si des;
-Sa castig respectul oamenilor inteligenti si afectiunea copiilor;
-Sa obtin aprecierea criticilor corecte si sa indur tradarea prietenilor ipocriti;
-Sa apreciez ceea ce este frumos si sa descopar ce este bun in fiecare;
-Sa fac astfel ca macar un suflet sa stie ce inseamna dragostea pentru ca traiesti tu;
-Sa las in urma mea o lume un pic mai buna.......
|
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 15 Iulie 2010, ora 02:01
De la: Ebony, la data 2010-06-04 23:06:50Mihai Eminescu
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 195 mesaje Membru din: 15/06/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 15 Iulie 2010, ora 07:16
De la: Merry, la data 2010-07-04 07:28:46De la: dana_gabriela, la data 2010-07-04 07:25:05SI DACA DE CU ZIUA (Mihai Eminescu)'neata!...si pupaza? Am glumit cu pupaza dar chiar avem o pupaza in paduricea de deasupra satului. Mi-am adus aminte de ea dar nu am mai revenit! Buna Mariana, pe unde esti?  Ai nostri tineri. Ai nostri tineri la Paris invata La gat cravatei cum se leaga nodul, Si-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor istet de oaie creata. La ei isi casca ochii sai nerodul Ca-i vede-n birje rasucind mustata, Ducand in dinti tigara lungareata... Ei toata ziua bat de-a lungul Podul. Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se stramba: Stalpi de bordel, de crasma, cafenele Si viata lor nu si-o muncesc - si-o plimba, Si-aceste marfuri fade, usurele, Ce au uitat pan'si a noastra limba, Pretind a fi pe cerul tarii: stele.
Raporteaza abuz de limbaj
Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina
|
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 3 August 2010, ora 16:44
De la: bad, la data 2010-05-31 15:09:09Ebony...   
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 8 August 2010, ora 18:11
De la: Ebony, la data 2010-06-04 06:48:16Mihai Eminescu
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 20 August 2010, ora 22:25
De la: Ebony, la data 2010-06-04 23:06:50Mihai Eminescu Raporteaza abuz de limbaj |
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 8 Septembrie 2010, ora 23:42
De la: Ebony, la data 2010-06-04 23:06:50Mihai Eminescu
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 29 Septembrie 2010, ora 19:48
Mihai Eminescu
And If... And if the branches tap my pane And the poplars whisper nightly, It is to make me dream again I hold you to me tightly. And if the stars shine on the pond And light its sombre shoal, It is to quench my mind's despond And flood with peace my soul. And if the clouds their tresses part And does the moon outblaze, It is but to remind my heart I long for you always. 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Florina707 1 mesaj Membru din: 25/10/2010 |
Postat pe: 25 Octombrie 2010, ora 21:45
De la: mytcor, la data 2009-12-04 18:30:25De la: crio, la data 2009-12-04 16:15:25mul;tumesc O citim online la: www.scribd.com/doc/29240066/EMINESCU-SECRETUL-POLITIC-Radu-Mihai... Plus inca un document: www.scribd.com/doc/29241052/ECONOMISTUL-MIHAI-EMINESCU-Radu-Miha... Aceste carti sint publicate cu CopyLIBER (au copierea, traducerea, difuzarea neingradite si gratuite). Daca aveti html-ul dezactivat: cu PASTE asezati link-ul in browser si, apoi, apasati ENTER. |
|
Fosta membra 9am.ro 80 mesaje Membru din: 4/10/2010 |
Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 10:48
PRIZONIERUL de Vasile Voiculescu Uneori calc� cineva �n inima mea, Calc� aprins, parc� s-o ia. O m�soar� �n jos �i-n sus. Eu tac, ascult �i adast supus: O fi boala, o fi moartea Nu m� r�vr�tesc, asta mi-e partea. M� doare, dar nu mi-e fric� Numai inima se face mic�, mic� �ntr-o noapte pa�ii largi, tot mai largi� - Domol, inim�, c� te spargi. Strig la ea -e�ti nebun�? Ea-mi bate-n urechi s�-mi spun�: Omule, scoal�, este El! -Care El? Cine? Stai ni�el! El, Domnul, g�f�ie ea, Ne m�soar� cu pas de stea� Eu dintr-o dat�-mi �ncordez t�ria Cataracat� m� inund� bucuria: - Oh, Te-am prins, Doamne, nu mai scapi, te �in prizonier� - �Bine, z�mbi El, �ine-M� o clip� - Ah, gemui, pier� O clip�, inima mi se f�cuse Cer. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 80 mesaje Membru din: 4/10/2010 |
Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 10:50
VEI PLANGE MULT ORI VEI ZAMBI
de Lucian Blaga Eu nu ma caiesc, c-am adunat �n suflet si noroi- dar ma g�ndesc la tine. Cu gheare de lumina o dimineata-ti va ucide-odata visul, ca sufletul mi-asa curat, cum g�ndul tau il vrea, cum inima iubirii tale-l crede. Vei pl�nge mult atunci ori vei ierta? Vei pl�nge mult ori vei z�mbi de razele acelei dimineti, �n care eu ti-oi zice fara umbra de cainta: �Nu stii, ca numa-n lacuri cu noroi �n fund cresc nuferi?� Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 80 mesaje Membru din: 4/10/2010 |
Postat pe: 2 Noiembrie 2010, ora 10:53
Cintec deplin
N-ai lauda de n-ai stii sa blestemi, Surid numai acei care suspina, Azi n-ai iubi de n-ar fi fost sa gemi, De n-ai fi plins, n-ai duce-n ochi lumina. Si daca singur rana nu-ti legai, Cu mina ta n-ai unge rani straine. N-ai jindui dupa frinturi de rai De n-ai purta un ciob de iad in tine. Ca nu te-nalti din praf daca nu cazi Cu fruntea jos, in pulberea amara, Si daca-nvii in cintecul de azi E ca mureai in lacrima de-aseara RADU GYR Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 8928 mesaje Membru din: 25/04/2010 |
Postat pe: 15 Ianuarie 2011, ora 15:58
15 ianuarie 2011- 161 de ani de la nasterea lui Eminescu!
GLOSSA Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi si noua toate; Ce e rau si ce e bine Tu te-ntreaba si socoate; Nu spera si nu ai teama, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamna, de te cheama, Tu ram�i la toate rece. Multe trec pe dinainte, In auz ne suna multe, Cine tine toate minte Si ar sta sa le asculte?... Tu asaza-te deoparte, Regasindu-te pe tine, C�nd cu zgomote desarte Vreme trece, vreme vine. Nici �ncline a ei limba Recea cumpana-a g�ndirii Inspre clipa ce se schimba Purt�nd masca fericirii, Ce din moartea ei se naste Si o clipa tine poate; Pentru cine o cunoaste Toate-s vechi si noua toate. Privitor ca la teatru Tu �n lume sa te-nchipui: Joace unul si pe patru, Totusi tu ghici-vei chipu-i, Si de pl�nge, de se cearta, Tu �n colt petreci �n tine Si-ntelegi din a lor arta Ce e rau si ce e bine. Viitorul si trecutul Sunt a filei doua fete, Vede-n capat �nceputul Cine stie sa le-nvete; Tot ce-a fost ori o sa fie In prezent le-avem pe toate, Dar de-a lor zadarnicie Te �ntreaba si socoate. Caci acelorasi mijloace Se supun c�te exista, Si de mii de ani �ncoace Lumea-i vesela si trista; Alte masti, aceeasi piesa, Alte guri, aceeasi gama, Amagit at�t de-adese Nu spera si nu ai teama. Nu spera c�nd vezi miseii La izb�nda fac�nd punte, Te-or �ntrece nataraii, De ai fi cu stea �n frunte; Teama n-ai, cata-vor iarasi Intre d�nsii sa se plece, Nu te prinde lor tovaras: Ce e val, ca valul trece. Cu un c�ntec de sirena, Lumea-ntinde lucii mreje; Ca sa schimbe-actorii-n scena, Te momeste �n v�rteje; Tu pe-alaturi te strecoara, Nu baga nici chiar de seama, Din cararea ta afara De te-ndeamna, de te cheama. De te-ating, sa feri �n laturi, De hulesc, sa taci din gura; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Daca stii a lor masura; Zica toti ce vor sa zica, Treaca-n lume cine-o trece; Ca sa nu-ndragesti nimica, Tu ram�i la toate rece. Tu ram�i la toate rece, De te-ndeamna, de te cheama: Ce e val, ca valul trece, Nu spera si nu ai teama; Te �ntreaba si socoate Ce e rau si ce e bine; Toate-s vechi si noua toate: Vreme trece, vreme vine. (1883, decembrie) Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1253 mesaje Membru din: 28/05/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 15 Ianuarie 2011, ora 16:11
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Ianuarie 2011, ora 07:42
De la: adakaleh, la data 2011-01-15 16:11:17 Cat am cautat topicul asta...cred ca nu l-am gasit pentru ca e scris cu litera mica Eminescu...nu stiu cum i s-a-ntamplat asta lui Mytcor... Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
Fosta membra 9am.ro 1671 mesaje Membru din: 26/09/2009 |
Postat pe: 16 Ianuarie 2011, ora 09:39
Raporteaza abuz de limbaj
Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Ianuarie 2011, ora 06:34
Ar fi trait si acum....
 Daca avea pieteni. 
Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Ianuarie 2011, ora 06:46
De la: nastasemihail, la data 2011-01-17 06:34:30Ar fi trait si acum.... 'Neara!
Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Ianuarie 2011, ora 06:50
De la: Ingrid, la data 2011-01-17 06:46:32Neara....De la: nastasemihail, la data 2011-01-17 06:34:30Ar fi trait si acum....  Degeaba ca tot nu vin. Sint in lume paralela 
Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 23741 mesaje Membru din: 25/04/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Ianuarie 2011, ora 06:53
Raporteaza abuz de limbaj
Nu te teme ca ai prea mult bun simt
|
|
Fosta membra 9am.ro 377 mesaje Membru din: 4/12/2010 Oras: Iasi |
Postat pe: 17 Ianuarie 2011, ora 14:02
ADUCAND CANTARI MULTIME
Aducand cantari multime Si mai bune si mai rele Ma intreb cu indoiala Cine cauta la ele? Cata cei ce noaptea, ziua, Isi muncesc sarmana minte Plebea multe stiutoare Pentru paine, pentru linte? Sau cei ce pazesc cantarul A dreptatii, draga Doamne, Si la domni saruta mana Si-altceva inca la doamne? Sau acei care-si pun osul Carul statului de-l misca? Ah, prea stii mai dinainte Tot ce-i doare si ce-i pisca! Eu nu pot sa le dau lefuri, Nici onori, nici pensiune. Nu-s in stare nici sa judec Merite pentru natiune. Toti acei ce-n asta lume Vor ceva... ma lese-n pace Eu nu voi nimic, nimica Decat pace, pace, pace! Si de-or trece peste siruri Ochii cei cuminti de fata Sau a junelui privire De visare ingreuiata, De vor trece intr-o viata Doruri multe-nedefinite: Ori priviri sub flori albastre Astea pagine citite Si dureri scanteietoare Si tablouri infocate Vor patrunde tremurande Aste suflete curate. De la voi se-ndreapta cartea-mi, La voi inimi cu aripe. Ah, lasati ca sa va duca Pe-alta lume-n doua clipe. Raporteaza abuz de limbaj
Nimic nu e imposibil p�n� nu devine imposibil! Galina
|
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 2 Februarie 2011, ora 02:15
De la: Ebony, la data 2010-06-04 23:06:50Mihai Eminescu Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1400 mesaje Membru din: 6/04/2012 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 29 Aprilie 2012, ora 00:21
STRIGOII
I ...ca trece aceasta ca fumul de pre pamant. Ca floarea au inflorit, ca iarba s-au taiat, cu panza se infasura, cu pamant se acopere. Sub bolta cea inalta a unei vechi biserici, Intre faclii de ceara, arzand in sfesnici mari, E-ntinsa-n haine albe, cu fata spre altar, Logodnica lui Arald, stapan peste avari; Incet, adanc rasuna cantarile de clerici. Pe pieptul moartei luce din pietre scumpe salba Si paru-i de-aur curge din racla la pamant, Cazuti in cap sunt ochii. C-un zambet trist si sfant Pe buzele-i lipite, ce vinete ii sunt, Iar fata ei frumoasa ca varul este alba. Si langa ea-n genunche e Arald, mandrul rege, Scanteie desperarea in ochii-i crunti de sange, Si incalcit e parul lui negru... gura-si strange; El ar racni ca leii, dar vai! nu poate plange. De zile trei isi spune povestea vietii-ntrege: "Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flamanzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pamantul, Eu razvrateam imperii, popoarele cu gandul... Visand ca toata lumea imi asculta cuvantul, In valurile Volgai cercam cu spada vad. Domnind semet si tanar pe roinicele stoluri, Caror a mea fiinta un semizeu parea, Simteam ca universul la pasu-mi tresarea Si natii calatoare, impinse de a mea, Implut-au sperioase pustiul pan? la poluri. Caci Odin parasise de gheata nalta-i doma, Pe zodii sangeroase porneau a lui popoara; Cu crestetele albe, preoti cu pleata rara Trezeau din codrii vecinici, din pace seculara Mii roiuri vorbitoare, curgand spre vechea Roma. Pe Nistru tabarasem poporul tau sa-mpil; Cu sfetnici vechi de zile ma-ntampinasi in cale, Ca marmura de alba, cu par de aur moale; In jos plecat-am ochii-naintea fetei tale, Statand un indaratnic - un sfiicios copil. La blanda ta mustrare simt glasul cum imi seaca... Eu caut a raspunde, nu stiu ce sa raspund; Mi-ar fi parut mai bine-n pamant sa ma cufund, Cu mainile-amandoua eu fata imi ascund Si-ntaia data-n viata un plans amar ma-neaca. Zambira intre dansii batranii tai prieteni Si singuri ne lasara... Te-ntreb intr-un tarziu, Uitandu-ma la tine, privind fara sa stiu: "La ce-ai venit, regina, aicea in pustiu? Ce cauti la barbarul sub stresina-i de cetini?" Cu glasul plin de lacrimi, de-nduiosare cald, Privindu-ma cu ochii, in care-aveai un cer, Mi-ai zis: "Astept din parte-ti, o, rege cavaler, Ca-mi vei da prins pe-acela ce umilit ti-l cer... Eu vreau sa-mi dai copilul zburdalnic - pe Arald." Si intorcandu-mi fata, eu spada ti-am intins. Pe plaiuri dunarene poporu-si opri mersul, Arald, copilul rege, uitat-a Universul, Urechea-i fu menita ca sa-ti asculte viersul, De-atunci, invingatoareo, iubit-ai pe invins. De-atunci, fecioara blonda ca spicul cel de grau, Veneai la mine noaptea ca nimeni sa te vada Si-nlantuindu-mi gatul cu brate de zapada, Imi intindeai o gura deschisa pentru sfada: ?Eu vin la tine, rege, sa cer pe-Arald al meu?. De-ai fi cerut pamantul cu Roma lui antica, Coroanele ce regii pe frunte le aseaza Si stelele ce vecinic pe ceruri colindeaza, Cu toate la picioare-ti eu le puneam in vaza, Dar nu-l mai vrei pe Arald, caci nu mai vrei nimica. Ah! unde-i vremea ceea cand eu cercam un vad Sa ies la lumea larga... si fost-ar fi mai bine Ca niciodata-n viata sa nu te vad pe tine - Sa fumege nainte-mi orasele-n ruine, Sa se-mplineasca visu-mi din codrii cei de brad!" Facliile ridica, se misc-in line pasuri, Ducand la groapa trupul reginei dunarene, Monahi, cunoscatorii vietii pamantene, Cu barbele lor albe, cu ochii stinsi sub gene, Preoti batrani ca iarna, cu gangavele glasuri. O duc cantand prin tainiti si pe sub negre bolti, A misticei religii intunecoase cete, Pe funii lungi coboara sicriul sub parete, Pe piatra pravalita pun crucea drept pecete Sub candela ce arde in umbra unui colt. II In numele sfantului Taci, s-auzi cum latra Catelul pamantului Sub crucea de piatra. Arald pe un cal negru zbura, si dealuri, vale In juru-i fug ca visuri - prin nouri joaca luna - La pieptu-i manta neagra in falduri si-o aduna, Movili de frunze-n drumu-i le spulbera de suna, Iar steaua cea polara i-arata a lui cale. Ajuns-a el la poala de codru-n muntii vechi, Izvoara vii murmura si salta de sub piatra, Colo cenusa sura in parasita vatra, In codri-adanci catelul pamantului tot latra, Latrat cu glas de zimbru rasuna in urechi. Pe-un jilt taiat in stanca sta tapan, palid, drept, Cu carja lui in mana, preotul cel pagan; De-un veac el sede astfel - de moarte-uitat, batran, In plete-i creste muschiul si muschi pe al lui san, Barba-n pamant i-ajunge si genele la piept... Asa fel zi si noapte de veacuri el sta orb, Picioarele lui vechie cu piatra-mpreunate, El numara in gandu-i zile nenumarate, Si falfaie deasupra-i, gonindu-se in roate, Cu-aripile-ostenite, un alb s-un negru corb. Arald atunci coboara de pe-al lui cal. C-o mana El scutura din visu-i mosneagu-ncremenit: - O, mag, de zile vecinic, la tine am venit, Da-mi inapoi pe-aceea ce moartea mi-a rapit, Si de-astazi a mea viata la zeii tai se-nchina. Batranul cu-a lui carja sus genele-si ridica, Se uita lung la dansul, dar gura-nchisa-i tace; Cu greu a lui picioare din piatra le desface, Din tronu-i se coboara, cu mana semn ii face Ca-n sus sa il urmeze pe-a codrilor potica. In poarta prabusita ce duce-n fund de munte, Cu carja lui cea vechie el bate de trei ori, Cu zgomot sare poarta din vechii ei usori, Batranul se inchina... pe rege-l prind fiori, Un stol de ganduri aspre trecu peste-a lui frunte. In dom de marmur negru ei intra linistiti Si portile in urma in vechi tatani s-arunca. O candela batranul aprinde - para lunga Se nalta-n sus albastra, de flacare o dunga, Lucesc in juru-i ziduri ca tuciul lustruiti. Si in tacere cruda ei nu stiu ce astept... Cu mana-ntinsa magul ii face semn sa sada, Arald cu moartea-n suflet, a gandurilor prada, Pe jet tacut se lasa, cu dreapta pe-a lui spada, In zid de marmur negru se uita crunt si drept. Fantastic pare-a creste batranul alb si bland; In aer isi ridica a farmecelor varga Si o suflare rece prin dom atunci alearga Si mii de glasuri slabe incep sub bolta larga Un cant frumos si dulce - adormitor sunand. Din ce in ce cantarea in valuri ea tot creste, Se pare ca furtuna ridica al ei glas, Ca vantul trece-n spaima pe-al marilor talaz, Ca-n sufletu-i pamantul se zbate cu necaz - Ca orice-i viu in lume acum incremeneste. Se zguduie tot domul, de pare-a fi de scanduri, Si stanci in temelie clatindu-se vedem, Plansori sfasietoare impinse de blestem Se urmaresc prin bolte, se cheama, fulger, gem Si cresc tumultuoase in valuri, randuri, randuri... - Din inima-i pamantul la morti sa deie viata, In ochii-i sa se scurga scantei din steaua lina, A parului lucire s-o deie luna plina, Iar duh da-i tu, Zamolxe, samanta de lumina, Din duhul gurii tale ce arde si ingheata. Stihii a lumei patru, supuse lui Arald, Strabateti voi pamantul si a lui maruntaie, Faceti din piatra aur si din inghet vapaie, Sa-nchege apa-n sange, din pietre foc sa saie, Dar inima-i fecioara hraniti cu sange cald. Atuncea dinaintea lui Arald zidul piere; El vede toata firea amestecat-afara - Ninsoare, fulger, gheata, vant arzator de vara - Departe vede-orasul pe sub un arc de para, Si lumea nebunise gemand din rasputere; Biserica crestina, a ei catapeteasma De-un fulger drept in doua e rupta si tresare; Din tainita mormantul atuncea ii apare, Si piatra de pe groapa crapand in doua sare; Incet plutind se-nalta mireasa-i, o fantasma... O dulce intrupare de-omat. Pe pieptu-i salba De pietre scumpe... parul i-ajunge la calcaie, Ochii cazuti in capu-i si buze viorie; Cu manile-i de ceara ea tampla si-o mangaie - Dar fata ei frumoasa ca varul este alba. Prin vant, prin neguri vine - si nourii s-astern, Fug fulgerele-n laturi, lasand-o ca sa treaca, Si luna innegreste si ceru-ncet se pleaca Si apele cu spaima fug in pamant si seaca - Parea ca-n somn un inger ar trece prin infern. Privelistea se stinge. In negrul zid s-arata, Venind ca-n somn lunatec, in pasuri line, ea; Arald nebun se uita - cu ochii o-nghitea, Puternicele brate spre dansa intindea Si-n nesimtire cade pe-a jiltului sau spata. Isi simte gatu-atuncea cuprins de brate reci, Pe pieptul gol el simte un lung sarut de gheata, Parea un junghi ca-i curma suflare si viata... Din ce in ce mai vie o simte-n a lui brate Si stie ca de-acuma a lui ramane-n veci. Si sufletul ei dulce din ce in ce-i mai cald... Pe ea o tine-acuma, ce fu a mortii prada? Ea-nlantuieste gatu-i cu brate de zapada, Intinde a ei gura, deschisa pentru sfada: - Rege,-a venit Maria si-ti cere pe Arald! - Arald, nu vrei tu fruntea pe sanul meu s-o culci? Tu zeu cu ochii negri... o, ce frumosi ochi ai! Las? sa-ti inlantui gatul cu parul meu balai, Viata, tineretea mi-ai prefacut-o-n rai, Las? sa ma uit in ochii-ti ucizator de dulci. Si blande, triste glasuri din vuiet se desfac, Acusa la ureche-i un cantec vechi strabate, Ca murmur de izvoare prin frunzele uscate, Acus o armonie de-amor si voluptate Ca molcoma cadenta a undelor pe lac. III "...cum de multe ori cand mor oamenii, multi deintr-acei morti zic se scoala de se fac strigoi..." Indereptarea legii, 1652 In salele pustie lumine rosi de tortii Ranesc intunecimea ca pete de jeratic; Arald se primbla singur, razand, vorbind salbatic - Arlad, tanarul rege, e-un rege singuratic - Palatu-i parc-asteapta in veci sa-i vie mortii. Pe-oglinzi de marmuri negre un negru nimitez, A faclelor lucire razbind prin panza fina Rasfrang o dureroasa lumina din lumina; Zidirea cea pustie de jale pare plina Si chipul mortii pare ca-n orice colt il vezi. De cand cazu un trasnet in dom... de-atunci in somn Ca plumbul surd si rece el doarme ziua toata, Pe inima-i de-atuncea s-a pus o neagra pata - Dar noaptea se trezeste si tine judecata Si-n negru-mbraca toate al noptii palid domn. Un obrazar de ceara parea ca poarta el, Atat de alba fata-i s-atat de nemiscata, Dar ochii-i ard in friguri si buza-i sangerata, Pe inima sa poarta de-atunci o neagra pata, Iara pe frunte poarta coroana de otel. De-atunci in haina mortii el si-a-mbracat viata, Ii plac adance canturi, ca glasuri de furtuna; Ades calare pleaca in mandre nopti cu luna, Si cand se-ntoarce, ochii lucesc de voie buna, Pan? ce-un fior de moarte il prinde dimineata. Arald, ce insemneaza pe tine negrul port Si fata ta cea alba ca ceara, neschimbata? Ce ai, de cand pe sanu-ti tu porti o neagra pata, De-ti plac faclii de moarte, cantare-ntunecata? Arald! de nu ma-nsala privirea, tu esti mort! Si azi el se avanta pe calul sau arab, Si drumul, ca sagetii, ii da peste pustie, Care sub luna plina luceste argintie - El vede de departe pe mandra lui Marie, Si vantu-n codri suna cu glas duios si slab. In parul ei de aur rubine-nflacarate, Si-n ochii ei s-aduna lumina sfintei mari - S-ajung curand in cale, s-alatura calari, Si unul inspre altul se pleaca-n desmierdari - Dar buzele ei rosii pareau ca-s sangerate. Ei trec ca vijelia cu aripi fara numar, Caci caii lor alearga, alaturea-nspumati, Vorbind de-a lor iubire - iubire fara sat - Ea se lasase dulce si greu pe al lui brat Si-si razimase capul balai de al lui umar. - Arald, nu vrei pe sanu-mi tu fruntea ta s-o culci? Tu zeu cu ochii negri... O! ce frumosi ochi ai... Las? sa-ti inlantui gatul cu parul meu balai... Viata, tineretea mi-ai prefacut-o-n rai! - Las? sa ma uit in ochii-ti ucigator de dulci! Miroase-adormitoare vazduhul il ingr?un, Caci vantul adunat-a de flori de tei troiene, Si le asterne-n calea reginei dunarene. Prin frunze aiureaza soptirile-i alene, Cand gurele-nsetate in sarutari se-mpr?un. Cum ei mergand alaturi se cearta si se-ntreaba, Nu vad in fundul noptii o umbra de roseata, Dar simt ca-n al lor suflet trecu fior de gheata, De-a mortii galbeneala pieriti ei sunt la fata... Ei simt c-a lor vorbire-i mai slaba, tot mai slaba. - Arald! striga craiasa - las? fata sa-mi ascund, N-auzi tu de departe cucosul ragusit? O zare de lumina s-arata-n rasarit, Viata trecatoare din pieptu-mi a ranit... A zilei raze rosii in inima-mi patrund. Arald incremenise pe calu-i - un stejar - Painjenit e ochiu-i de-al mortii glas etern, Fug caii dusi de spaima si vantului s-asten, Ca umbre stravezie iesite din infern Ei zboara... Vantul geme prin codri cu amar. Ei zboar-o vijelie, trec ape far? de vad, Naintea lor se nalta puternic vechii munti, Ei trec in rapejune de rauri fara punti, Coroanele in fuga le fulgera pe frunti, Naintea lor se misca padurile de brad. Din tronul lui de piatra batranul preot vede Si-n vanturi el ridica adancul glas de-arama, Pe soare sa-l opreasca el noaptea o recheama, Furtunelor da zborul, pamantul de-l distrama... Tarziu! caci faptul zilei in slava se repede! Porneste vijelia adancu-i cant de jale, Cand ei soseau alaturi pe cai incremeniti, Cu genele lasate pe ochi painjeniti - Frumosi erau si astfel de moarte logoditi - Si-n doua laturi templul deschise-a lui portale. Calari ei intra-nuntru si portile recad; Pe veci pierira-n noaptea maretului mormant, In sunete din urma patrunde-n fire cant, Jelind-o pe craiasa cu chip frumos si sfant, Pe-Arald, copilul rege al codrilor de brad. Batranu-si pleaca geana si iar ramane orb, Picioarele lui vechie cu piatra se-mpreuna, El numara in gandu-i si anii ii aduna, Ca o poveste-uitata Arald in minte-i suna, Si peste capu-i zboara un alb s-un negru corb. Pe jiltul lui de piatra intepeneste drept Cu carja lui cea veche preotul cel pagan, Si veacuri inainte el sede-uitat, batran, In plete-i creste muschiul si muschi pe al lui san, Barba-n pamant i-ajunge si genele in piept. MIHAI EMINESCU- 1876 - "Convorbirile literare" publica Strigoii (1 decembrie)
|
|
Fosta membra 9am.ro 1400 mesaje Membru din: 6/04/2012 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 29 Aprilie 2012, ora 00:49
�ntre nouri și-ntre mare
Zboar� paseri c�l�toare � Cum nu pot și eu s� zbor S� m� iau pe urma lor! Și departe de la maluri Trec cor�bii peste valuri, Trec cu p�nze lucitoare Și se pierd �n dep�rtare. Cum nu am aripi s� zbor, S� m� iau pe urma lor! C� m-aș duce, tot m-aș duce, Dor s� nu m� mai apuce, Peste undele cu spume, Peste mare, peste lume; Ș-aș vedea cum trec cu toate, R�nduri-r�nduri ar�tate, �nnegrirea malurilor, Str�lucirea valurilor, Stolul r�ndurelelor, Tremurarea stelelor � Poate c� mi-ar fi mai bine, Poate te-aș uita pe tine. Alei puic�, alei drag�, Cumu-i frunza cea pribeag� E viața mea �ntreag�, C�ci dragostea ta m� stric� De nu m-aleg cu nimic�; Viața trece, frunza pic�, Trece f�r� m�ng�iere, Ca izvorul de durere, Trece și se pr�p�dește, Arde și se mistuiește, F�r� noim�, f�r� rost, Bine-ar fi, s� nu fi fost. Vai de-acela ce iubește Și nu se �nvrednicește S� c�știge ce-a dorit, S� fie-a lui ce-a iubit. Puica cea dezmierd�cioas�, Din ochi negri m�ng�ioas�, Puica ademenitoare, Din ochi negri vis�toare, Dragostea de puiculiț� Cu gușa de porumbiț�, Cu gurița mitutea, Cu gropițe l�ng� ea, Cu z�mbirea ei cu haz, Cu gropițe �n obraz, Și cu dragostea �n ochi De m� tem s� n-o deochi. Noaptea c�nd te-nchipuiesc �mi vine s�-nnebunesc, Iar� ziua aș lua Lumea-n cap de jelea ta. Norilor, o, norilor, Unde-i țara florilor? Unde ea acum tr�iește, Iar� c�mpul �nverzește Și codrul v�z�nd-o crește; Și c�nd trece prin gr�din� Toți copacii i se-nchin� Și �ncep s� �nfloreasc�, Pe ea s-o �mpodobeasc� � C�ci v�z�nd-o, toat� țara Crede c� e prim�vara. MIHAI EMINESCU INTRE NOURI SI-NTRE MARE. Tiparita in volum in Opere VI. Literatura populara, p. 116-119, 537. Se pastreaza in manuscrisul 2276, 134 (1882)
|
|
|
|