Mihai eminescu

Mihai Eminescu

S-a dus amorul...

S-a dus amorul, un amic
Supus am�ndurora,
Deci c�nturilor mele zic
Adio tuturora.

Uitarea le �nchide-n scrin
Cu m�na ei cea rece,
�i nici pe buze nu-mi mai vin,
�i nici prin g�nd mi-or trece.

At�ta murmur de izvor,
At�t senin de stele,
�i un at�t de trist amor
Am �ngropat �n ele!

Din ce noian �ndep�rtat
Au r�s�rit �n mine!
Cu c�te lacrimi le-am udat,
Iubito, pentru tine!

Cum str�b�teau at�t de greu
Din jalea mea ad�nc�,
�i c�t de mult �mi pare r�u
C� nu mai suf�r �nc�!

C� nu mai vrei s� te ara�i
Lumin� de-ndeparte,
Cu ochii t�i �ntuneca�i
Ren�sc�tori din moarte!

�i cu acel smerit sur�s,
Cu acea bl�nd� fa��,
S� faci din via�a mea un vis,
Din visul meu o via��.

S� mi se par� cum c� cre�ti
De cum r�sare luna,
�n umbra dulcilor pove�ti
Din nop�i o mie una.

Era un vis misterios
�i bl�nd din cale-afar�,
�i prea era detot frumos
De-au trebuit s� piar�.

Prea mult un �nger mi-ai p�rut
�i prea pu�in femeie,
Ca fericirea ce-am avut
S� fi putut s� steie.

Prea ne pierdusem tu �i eu
�n al ei farmec poate,
Prea am uitat pe Dumnezeu
Precum uitar�m toate.

�i poate c� nici este loc
Pe-o lume de mizerii
Pentr-un at�t de sf�nt noroc
Str�b�t�tor durerii!

Ebony...


At�t de frageda, te-asameni
Cu floarea alba de cires,
Si ca un �nger dintre oameni
In calea vietii mele iesi.



Abia atingi covorul moale,
Matasa suna sub picior,
Si de la crestet p�na-n poale
Plutesti ca visul de usor.



Din �ncretirea lungii rochii
Rasai ca marmura �n loc �
S-at�rna sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi si noroc.



O, vis ferice de iubire,
Mireasa bl�nda din povesti,
Nu mai z�mbi! A ta z�mbire
Mi-arata c�t de dulce esti,



C�t poti cu-a farmecului noapte
Sa-ntuneci ochii mei pe vechi,
Cu-a gurii tale calde soapte,
Cu-mbratisari de brate reci.




Deodata trece-o cugetare,
Un val pe ochii tai fierbinti:
E-ntunecoasa renuntare,
E umbra dulcilor dorinti.



Te duci, s-am �nteles prea bine
Sa nu ma tin de pasul tau,
Pierduta vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!



Ca te-am zarit e a mea vina
Si vecinic n-o sa mi-o mai iert,
Spasi-voi visul de lumina
Tinz�ndu-mi dreapta �n desert.



S-o sa-mi rasai ca o icoana
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purt�nd coroana �
Unde te duci? C�nd o sa vii?

De la: bad, la data 2010-05-31 15:09:09Ebony...


At�t de frageda, te-asameni
Cu floarea alba de cires,
Si ca un �nger dintre oameni
In calea vietii mele iesi.



Abia atingi covorul moale,
Matasa suna sub picior,
Si de la crestet p�na-n poale
Plutesti ca visul de usor.



Din �ncretirea lungii rochii
Rasai ca marmura �n loc �
S-at�rna sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi si noroc.



O, vis ferice de iubire,
Mireasa bl�nda din povesti,
Nu mai z�mbi! A ta z�mbire
Mi-arata c�t de dulce esti,



C�t poti cu-a farmecului noapte
Sa-ntuneci ochii mei pe vechi,
Cu-a gurii tale calde soapte,
Cu-mbratisari de brate reci.




Deodata trece-o cugetare,
Un val pe ochii tai fierbinti:
E-ntunecoasa renuntare,
E umbra dulcilor dorinti.



Te duci, s-am �nteles prea bine
Sa nu ma tin de pasul tau,
Pierduta vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!



Ca te-am zarit e a mea vina
Si vecinic n-o sa mi-o mai iert,
Spasi-voi visul de lumina
Tinz�ndu-mi dreapta �n desert.



S-o sa-mi rasai ca o icoana
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purt�nd coroana �
Unde te duci? C�nd o sa vii?

Ebony, o mica modificare la culoarea parului, siiiiii.....


Ideal pierdut �n noaptea unei lumi ce nu mai este,
Lume ce g�ndea �n basme si vorbea �n poezii,
O! te vad, te-aud, te cuget, t�nara si dulce veste
Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alti zei.



Venere, marmura calda, ochi de piatra ce sc�nteie,
Brat molatic ca g�ndirea unui �mparat poet,
Tu ai fost divinizarea frumusetii de femeie,
A femeiei, ce si astazi tot frumoasa o revad.



Rafael, pierdut �n visuri ca-ntr-o noapte �nstelata,
Suflet �mbatat de raze si d-eterne primaveri,
Te-a vazut si-a visat raiul cu gradini �mbalsamate,
Te-a vazut plutind regina printre �ngerii din cer



Si-a creat pe p�nza goala pe Madona dumnezeie,
Cu diadema de stele, cu sur�sul bl�nd, vergin,
Fata pala-n raze blonde, chip de �nger, dar femeie,
Caci femeia-i prototipul �ngerilor din senin.



Astfel eu, pierdut �n noaptea unei vieti de poezie,
Te-am vazut, femeie stearpa, fara suflet, fara foc,
Si-am facut din tine-un �nger, bl�nd ca ziua de magie,
C�nd �n viata pustiita r�de-o raza de noroc.



Am vazut fata ta pala de o bolnava betie,
Buza ta �nvinetita de-al coruptiei muscat,
Si-am zv�rlit asupra-ti, crudo, valul alb de poezie,
Si paloarei tale raza inocentei eu i-am dat.



Ti-am dat palidele raze ce-nconjura cu magie
Fruntea �ngerului-geniu, �ngerului-ideal,
Din demon facui o s�nta, dintr-un chicot, simfonie,
Din ochirile-ti murdare, ochiu-aurorei matinal.



Dar azi valul cade, crudo! dismetit din visuri sece,
Fruntea mea este trezita de al buzei tale-nghet
Si privesc la tine, demon, si amoru-mi stins si rece
Ma �nvata cum asupra-ti eu sa caut cu dispret!



Tu �mi pari ca o bacanta, ce-a luat cu-nselaciune
De pe-o frunte de fecioara mirtul verde de martir,
O fecioar-a carei suflet era s�nt ca rugaciunea,
Pe c�nd inima bacantei e spasmodic, lung delir.



O, cum Rafael creat-a pe Madona dumnezeie,
Cu diadema-i de stele, cu sur�sul bl�nd, vergin,
Eu facut-am zeitate dintr-o palida femeie,
Cu inima stearpa, rece si cu suflet de venin!



Pl�ngi, copila? � C-o privire umeda si rugatoare
Poti din nou zdrobi si fr�nge apostat-inima mea?
La picioare-ti cad si-ti caut �n ochi negri-ad�nci ca marea,
Si sarut a tale m�ne, si-i �ntreb de poti ierta.



Sterge-ti ochii, nu mai pl�nge!... A fost cruda-nvinuire,
A fost cruda si nedreapta, fara razem, fara fond.
Suflete! de-ai fi chiar demon, tu esti s�nta prin iubire,
Si ador pe acest demon cu ochi mari, cu parul blond.

121 121 121

De la: ENKI, la data 2010-05-31 16:03:29

121 121 121

De la: Ebony, la data 2010-05-31 16:08:32

De la: ENKI, la data 2010-05-31 16:03:29

121 121 121

Ebony, iubire, poate omuletzul se simte rau...

De la: bad, la data 2010-05-31 16:12:17

De la: Ebony, la data 2010-05-31 16:08:32

De la: ENKI, la data 2010-05-31 16:03:29

121 121 121

Ebony, iubire, poate omuletzul se simte rau...

Poate ai treaba ! Te asteapta veronica a lui micle ,sa-i faci o vizita ......

Mihai Eminescu

Un luceaf�r

Un luceaf�r, un luceaf�r �nzestrat cu mii de raze
�n via�a-mi de-ntuneric a f�cut ca s� se vaz�.
Eu privind acea lumin� ca din visuri m� de�tept
�i cu bra�ele-am�ndou� c�tr� d�nsa m� �ndrept.

Ca o z�n� din poveste ea e nalt� �i u�oar�,
E sub�ire �i ginga�� �i din ochi revars� par�,
Iar la fa�� e b�l�ie, p�rul galben cade cre�,
Trandafiri pe fa�� are �i cu z�mbetul iste�.

1876

Mihai Eminescu

�i dac�...

�i dac� ramuri bat �n geam
�i se cutremur plopii,
E ca �n minte s� te am
�i-ncet s� te apropii.

�i dac� stele bat �n lac
Ad�ncu-i lumin�ndu-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
�nsenin�ndu-mi g�ndul.

�i dac� norii de�i se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte s�-mi aduc
De tine-ntotdeauna.

Mihai Eminescu

Revedere

- Codrule, codru�ule,
Ce mai faci, dr�gu�ule,
C� de c�nd nu ne-am v�zut
Mult� vreme au trecut
�i de c�nd m-am dep�rtat,
Mult� lume am umblat.

- Ia, eu fac ce fac de mult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rup�ndu-le,
Apele-astup�ndu-le,
Troienind c�r�rile
�i gonind c�nt�rile;
�i mai fac ce fac de mult,
Vara doina mi-o ascult
Pe c�rarea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor,
Umpl�ndu-�i cofeile,
Mi-o c�nt� femeile.

- Codrule cu r�uri line,
Vreme trece, vreme vine,
Tu din t�n�r precum e�ti
Tot mereu �ntinere�ti.

- Ce mi-i vremea, c�nd de veacuri
Stele-mi sc�nteie pe lacuri,
C� de-i vremea rea sau bun�,
V�ntu-mi bate, frunza-mi sun�;
�i de-i vremea bun�, rea,
Mie-mi curge Dun�rea.
Numai omu-i schimb�tor,
Pe p�m�nt r�t�citor,
Iar noi locului ne �inem,
Cum am fost a�a r�m�nem:
Marea �i cu r�urile,
Lumea cu pustiurile,
Luna �i cu soarele,
Codrul cu izvoarele.

Mihai Eminescu

C�nd �nsu�i glasul

C�nd �nsu�i glasul g�ndurilor tace,
M�-ng�n� c�ntul unei dulci evlavii,
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?

Puterea nop�ii bl�nd �nsenina-vei
Cu ochii mari �i purt�tori de pace?
Resai din umbra vremilor �ncoace
Ca s� te v�d venind ... ca-n vis, a�a vii!

Cobori �ncet... aproape, mai aproape,
Te pleac� iar z�mbind peste-a mea fa��,
A ta iubire c'um suspin arat-o,

Cu geana ta m-antinge pe pleope
S� simt fiorii stringerii �n bra�e,
Pe veci perduto, vecinic adorato!

Mihai Eminescu ce profesie a avut? Era angajat?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-06-01 04:26:42Mihai Eminescu ce profesie a avut? Era angajat?

De la: nastasemihail, la data 2010-06-01 04:26:42Mihai Eminescu ce profesie a avut? Era angajat?

a fost jurnalist si analist politic,unul dintre cei mai buni,a fost angajat la ,,Timpul'' si ,,Junimea''

http://www.youtube.com/watch?v=6hriHT00jYw RADU_MAMII EROII NU MOR NICIODATA,NIMIC DIN CE E ROMANESC,NU PIERE RADU_MAMII------http://www.youtube.com/watch?v=KV86OxVkse4-----RADU_MAMII-

Mihai Eminescu
Nascut la 15 ianuarie 1850 la Botosani ; decedat la 15 iunie 1889 la Bucuresti

a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, supranumit si "luceafarul poeziei romanesti".

1. Primii ani

1850-01-15 Se naste, la Botosani, Mihai, al saptelea copil al caminarului Gheorghe Eminovici (1812-1884) si al Ralucai, nascuta Iurascu (1816-1876)

1858 Mihai Eminescu se inscrie in clasa a treia primara la National Hauptschule in Cernauti, dupa ce facuse primele clase acasa, in satul Ipotesti.

1859 - 1860 Termina clasa a IV primara, clasificat al 5-lea dintre 82 de elevi

http://www.youtube.com/watch?v=6hriHT00jYw RADU_MAMII EROII NU MOR NICIODATA,NIMIC DIN CE E ROMANESC,NU PIERE RADU_MAMII------http://www.youtube.com/watch?v=KV86OxVkse4-----RADU_MAMII-

2. Anii de formare

1860 Toamna se inscrie in clasa I la K. K. Ober Gymnasium din Cernauti.

1861 - 1862 Urmeaza clasa a II-a de gimnaziu pe care o repeta in 1862-1863, intrerupand-o in aprilie 1863, cand se intoarce la Ipotesti.

1864 I se refuza o cerere de bursa la gimnaziul din Cernauti la 21 martie

1865-03-15 Demisioneaza din postul de copist pe care-l ocupa la Comitetul permanent al judetului Botosani. Insoteste trupa teatrala Fanny Tardini-Vladicescu - toamna revenind la Cernauti si instalandu-se in casa lui Aron Pumnul ca bibliotecar.

http://www.youtube.com/watch?v=6hriHT00jYw RADU_MAMII EROII NU MOR NICIODATA,NIMIC DIN CE E ROMANESC,NU PIERE RADU_MAMII------http://www.youtube.com/watch?v=KV86OxVkse4-----RADU_MAMII-

3. Debutul

1866-01-12 Debut cu poezia "La mormantul lui Aron Pumnul" intr-o brosura votitiva "Lacramioarele invataceilor gimnagiasti". La 25 februarie publica in Familia din Pesta, cu numele schimbat de Iosif Vulcan in Mihai Eminescu , poezia "De-as avea". Pe vara se afla ca privatist la Blaj.
4. Sufleur si copiist

1867 Actor si sufleor in trupa lui Iorgu Caragiale din Bucuresti

1868 Din mai pana in toamna colinda cu trupa lui Matei Pascaly prin Transilvania si Banat. Incepe sa lucreze la romanul Geniu pustiu. Din toamna sufleor la Teatru National

1869 Duminica 16 martie asista cu Ionita Badescu si V. Dumitrescu-Paun la reprezentarea piesei "Dama cu camelii" de Al. Dumas-fiul. La 1 aprilie intra in societatea folcroristica "Orientul" a lui Gr. H. Grandea. Colinda cu trupa lui Mihai Pascaly Moldova si Bucovina. Retinut de tatal sau la Botosani, este trimis toamna la Universitatea din Viena unde se inscrie ca student la filosofie, devenind si membru al societatii studentesti "Romania". La Bucuresti il cunoscuse pe I. L. Caragiale si tot aici il cunoaste pe Ioan Slavici.

http://www.youtube.com/watch?v=6hriHT00jYw RADU_MAMII EROII NU MOR NICIODATA,NIMIC DIN CE E ROMANESC,NU PIERE RADU_MAMII------http://www.youtube.com/watch?v=KV86OxVkse4-----RADU_MAMII-

5. Student la Viena si Berlin

1870 Debut publicistic la "Albina" si articole de politica nationala la "Federatiunea" de Pesta. La 15 aprilie publica prima poezie, Venere si Madona, in Convorbiri literare. In noiembrie ii apare in aceeasi revista "Fat-Fromos din lacrima" . Ia parte la lucrarile pentru serbarea de la Putna, iar dupa aceea merge la Ipotesti.

1871 Urmeaza in continuare la Viena, ca student auditor, cursuri de filosofie, drept, economie politica si filologie romanica. In august e la Ipotesti, apoi la Cernauti si la Putna, la serbari, cu Slavici, Th. Stefaneli, Pamfil Dan si altii. Asculta cuvantarea lui A. D. Xenopol despre rapirea Bucovinei.

1872 Continua studiile la Viena. La 1 septembrie citeste la Junimea in Iasi nuvela Sarmanul Dionis care se publica in Convorbiri literare. In noiembrie e la Berlin, iar in decembrie se inscrie la Universitate ca student regulat, ceea ce inseamna ca intre timp capatase un cetificat de absolventa a studiilor liceale. Are profesori vestiti pe Duhring, Zeller, Helmholtz, Du Bois-Raymond, Lepsius,Droysen, Althaus, Bonitz.

1873 Urmeaza in continuare cursuri de filosofie, istorie si economie politica la Universitatea din Berlin

1874 Secretar al reprezentantului diplomatic N. Kretulescu cu treizeci de taleri pe luna, e si student. Studiaza filosofia lui Kant din care incepe sa traduca. Voia sa obtina o licenta, Maiorescu propunandu-i un doctorat in strainatate. Medita la un roman "Aur, marire si amor"; in care vroia sa integreze fragmente mai vechi sau la care lucra. Netrecandu-si nici un examen, vine toamna la Iasi si la 1 septembrie Maiorescu il numeste director al Bibliotecii Centrale Universitare. Prin intermediul lui Miron Pompiliu, secretarul Universitatii, cunoaste pe Veronica Micle, sotia lui Stefan Micle, rectorul universitatii.

http://www.youtube.com/watch?v=6hriHT00jYw RADU_MAMII EROII NU MOR NICIODATA,NIMIC DIN CE E ROMANESC,NU PIERE RADU_MAMII------http://www.youtube.com/watch?v=KV86OxVkse4-----RADU_MAMII-

Mihai Eminescu

At�t de fraged�...

At�t de fraged�, te-asameni
Cu floarea alb� de cire�,
�i ca un �nger dintre oameni
�n calea vie�ii mele ie�i.

Abia atingi covorul moale,
M�tasa sun� sub picior,
�i de la cre�tet p�n-�n poale
Plute�ti ca visul de u�or.

Din �ncre�irea lungii rochii
R�sai ca marmura �n loc -
S-at�rn� sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi �i noroc.

O, vis ferice de iubire,
Mireas� bl�nd� din pove�ti,
Nu mai z�mbi! A ta z�mbire
Mi-arat� c�t de dulce e�ti,

C�t po�i cu-a farmecului noapte
S�-ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde �oapte,
Cu-mbr��i��ri de bra�e reci.

Deodat� trece-o cugetare,
Un v�l pe ochii t�i fierbin�i:
E-ntunecoasa renun�are,
E umbra dulcilor dorin�i.

Te duci, �-am �n�eles prea bine
S� nu m� �in de pasul t�u,
Pierdut� vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!

C� te-am z�rit e a mea vin�
�i vecinic n-o s� mi-o mai iert,
Sp�i-voi visul de lumin�
Tinz�ndu-mi dreapta �n de�ert.

�-o s�-mi r�sai ca o icoan�
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purt�nd coroan� -
Unde te duci? C�nd o s� vii?

Mihai Eminescu
Nascut la 15 ianuarie 1850 la Botosani ; decedat la 15 iunie 1889 la Bucuresti

a fost un poet, prozator si jurnalist roman, socotit de cititorii romani si de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura romana, supranumit si "luceafarul poeziei romanesti".

1. Primii ani

1850-01-15 Se naste, la Botosani, Mihai, al saptelea copil al caminarului Gheorghe Eminovici (1812-1884) si al Ralucai, nascuta Iurascu (1816-1876)

1858 Mihai Eminescu se inscrie in clasa a treia primara la National Hauptschule in Cernauti, dupa ce facuse primele clase acasa, in satul Ipotesti.

1859 - 1860 Termina clasa a IV primara, clasificat al 5-lea dintre 82 de elevi
2. Anii de formare

1860 Toamna se inscrie in clasa I la K. K. Ober Gymnasium din Cernauti.

1861 - 1862 Urmeaza clasa a II-a de gimnaziu pe care o repeta in 1862-1863, intrerupand-o in aprilie 1863, cand se intoarce la Ipotesti.

1864 I se refuza o cerere de bursa la gimnaziul din Cernauti la 21 martie

1865-03-15 Demisioneaza din postul de copist pe care-l ocupa la Comitetul permanent al judetului Botosani. Insoteste trupa teatrala Fanny Tardini-Vladicescu - toamna revenind la Cernauti si instalandu-se in casa lui Aron Pumnul ca bibliotecar.
3. Debutul

1866-01-12 Debut cu poezia "La mormantul lui Aron Pumnul" intr-o brosura votitiva "Lacramioarele invataceilor gimnagiasti". La 25 februarie publica in Familia din Pesta, cu numele schimbat de Iosif Vulcan in Mihai Eminescu , poezia "De-as avea". Pe vara se afla ca privatist la Blaj.
4. Sufleur si copiist

1867 Actor si sufleor in trupa lui Iorgu Caragiale din Bucuresti

1868 Din mai pana in toamna colinda cu trupa lui Matei Pascaly prin Transilvania si Banat. Incepe sa lucreze la romanul Geniu pustiu. Din toamna sufleor la Teatru National

1869 Duminica 16 martie asista cu Ionita Badescu si V. Dumitrescu-Paun la reprezentarea piesei "Dama cu camelii" de Al. Dumas-fiul. La 1 aprilie intra in societatea folcroristica "Orientul" a lui Gr. H. Grandea. Colinda cu trupa lui Mihai Pascaly Moldova si Bucovina. Retinut de tatal sau la Botosani, este trimis toamna la Universitatea din Viena unde se inscrie ca student la filosofie, devenind si membru al societatii studentesti "Romania". La Bucuresti il cunoscuse pe I. L. Caragiale si tot aici il cunoaste pe Ioan Slavici.
5. Student la Viena si Berlin

1870 Debut publicistic la "Albina" si articole de politica nationala la "Federatiunea" de Pesta. La 15 aprilie publica prima poezie, Venere si Madona, in Convorbiri literare. In noiembrie ii apare in aceeasi revista "Fat-Fromos din lacrima" . Ia parte la lucrarile pentru serbarea de la Putna, iar dupa aceea merge la Ipotesti.

1871 Urmeaza in continuare la Viena, ca student auditor, cursuri de filosofie, drept, economie politica si filologie romanica. In august e la Ipotesti, apoi la Cernauti si la Putna, la serbari, cu Slavici, Th. Stefaneli, Pamfil Dan si altii. Asculta cuvantarea lui A. D. Xenopol despre rapirea Bucovinei.

1872 Continua studiile la Viena. La 1 septembrie citeste la Junimea in Iasi nuvela Sarmanul Dionis care se publica in Convorbiri literare. In noiembrie e la Berlin, iar in decembrie se inscrie la Universitate ca student regulat, ceea ce inseamna ca intre timp capatase un cetificat de absolventa a studiilor liceale. Are profesori vestiti pe Duhring, Zeller, Helmholtz, Du Bois-Raymond, Lepsius,Droysen, Althaus, Bonitz.

1873 Urmeaza in continuare cursuri de filosofie, istorie si economie politica la Universitatea din Berlin

1874 Secretar al reprezentantului diplomatic N. Kretulescu cu treizeci de taleri pe luna, e si student. Studiaza filosofia lui Kant din care incepe sa traduca. Voia sa obtina o licenta, Maiorescu propunandu-i un doctorat in strainatate. Medita la un roman "Aur, marire si amor"; in care vroia sa integreze fragmente mai vechi sau la care lucra. Netrecandu-si nici un examen, vine toamna la Iasi si la 1 septembrie Maiorescu il numeste director al Bibliotecii Centrale Universitare. Prin intermediul lui Miron Pompiliu, secretarul Universitatii, cunoaste pe Veronica Micle, sotia lui Stefan Micle, rectorul universitatii.
6. Reintoarcerea in tara

1875 Suplineste pe A. D. Xenopol si Samson Bodnarescu la Institutul Academic. Destituit la 1 iulie din postul de bibliotecar in urma unor intrigi, e numit revizor scolar pe judetele Iasi si Vaslui. Cunoscand acum pe Ion Creanga, scriu amandoi cate un basm cu erou central asemanator, al lui Eminescu numit Calin (extras din cal); al lui Creanga Fat-frumos fiul iepei. Amandoua in proza, basmele raman nepublicate.

1876 La inceputul verii, guvernul liberal destituie pe Eminescu din postul de revizor scolar. Este primit redactor al partii neoficiale si corector al "Curierului de Iasi" unde publica nuvela "La aniversare" si "Cezara". Vrea sa convinga pe Veronica Micle, mama a doua fete, sa fuga cu el in lume. Veronica pleaca in vacanta, si Eminescu, intors la 15 august 1876 de la inmormantarea mamei sale, o acuza de usuratate. Scrie elegia "Pierduta pentru mine zambind prin lume treci".

1877 Silit sa scrie lucrari in care nu credea, la inceputul toamnei demisioneaza de la "Curierul de Iasi". La 27 octombrie este numit redactor al ziarului "Timpul" din Bucuresti si, lasand o scrisoare violenta Veronicai, paraseste Iasul.

1878 Intensa activitate jurnalistica la Timpul. Vara invitat la mosia lui Nicu Mandrea din Floresti-Dolj. In noiembrie participa la a XVI-a aniversare a Junimii la Iasi cu Maiorescu si Caragiale. Revede pe Veronica care-i face o dovada de netagaduit a dragostei sale. Publica in Convorbiri literare, dupa pauza din 1877, Povestea codrului, Povestea teiului (varianta a traducerii din Em. Geibel Fat Frumos din tei, dupa Romanze vom Elfenbrunen), Singuratate, Departe sunt de tine. Scrie acum "Moartea lui Ioan Vestimie, ultimul episod din romanul Aur, marire si amor.

1879 6 august, ii scrie Veronicai mangaind-o pentru moartea sotului. Publica in Convorbiri literare : Atat de frageda, scrisa pentru Veronica, dar pe care o comunica si Mitei Kremnitz, cumnata lui Maiorescu, Sonete, Freamat de codru, Revedere, Despartire. Veronica il viziteaza la Bucuresti.

1880 Devine redactor sef la Timpul. Tradat de Veronica cu Caragiale, se impaca dupa o scurta cearta.

1881 Publica intre 1 februarie si 1 septembrie cele patru Scrisori in Convorbiri, retinand pe a cincea, Dalila.

1882 Sfarseste ultima forma a marelui poem Luceafarul, inceput in 1880. "Nu voi iubi niciodata o alta femeie", scrie Veronicai la 28 februarie. Veronica il viziteaza in mai. Absorbit de munca la ziar.

http://www.youtube.com/watch?v=6hriHT00jYw RADU_MAMII EROII NU MOR NICIODATA,NIMIC DIN CE E ROMANESC,NU PIERE RADU_MAMII------http://www.youtube.com/watch?v=KV86OxVkse4-----RADU_MAMII-

7. Boala

1883 In aprilie almanahul "Romania juna" din Viena ii tipareste Luceafarul. In "Familia", apar poeziile oferite de Eminescu insusi lui Iosif Vulcan : S-a dus amorul... Cand amintirile.. Adio. Ce e amorul ?, Pe langa plopii fara sot.. , Si daca.. In iunie participa la serbarile dezvelirii statuii lui Stefan cel Mare la Iasi si citestela Junimea "Doina". La Bucuresti , in vremea caldurilor insuportabile ale verii, are primul soc nervos. Intre 28 iunie si 15 august este internat in sanatoriul doctorului Sutu. La 20 octombrie, Chibici Ravneanu il conduce la sanatoriul Ober-Dobling de langa Viena. Spre sfarsitul anului, Maiorescu publica la Socec prima editie de poezii a lui Eminescu.

1884 Vizitat de Maiorescu la Ober-Dobling. Temporar insanatosit, revine in tara insotit de Chibici prin Italia (Venetia, Florenta).

1885 Petrece vara la Liman, langa Odesa. Toamna i se incredinteaza postul de subbibliotecar la Biblioteca Universitatii din Iasi. Apare a doua editie a volumului de Poezii.

1886 Merge la Bucuresti. Vara la baile Repedea langa Iasi. In noiembrie din nou internat, la ospiciul de la Manastirea Neamt.

1887 Paraseste ospiciul si se duce la Botosani, la sora sa Harieta. Orasul ii voteaza un ajutor de 120 lei lunar. Pleaca la baile din Halle. Parlamentul ii voteaza o pensie de 250 lei lunar.

1888 Veronica Micle il viziteaza la Botosani, si-l ia cu ea la Bucuresti. Primeste directia revistei unor tineri " Fantana Blanduziei". La Socec apare a treia editie a volumului de Poezii.

1889 Recazut in noaptea mintii in februarie, e internat din nou in sanatoriul doctorului Sutu din strada Plantelor. Moare la 15 iunie, ora 3 dimineata, in urma unei sincope, si este inmormantat sambata 17 iunie la cimitirul Belu.

http://www.youtube.com/watch?v=6hriHT00jYw RADU_MAMII EROII NU MOR NICIODATA,NIMIC DIN CE E ROMANESC,NU PIERE RADU_MAMII------http://www.youtube.com/watch?v=KV86OxVkse4-----RADU_MAMII-

Mihai Eminescu

Cu m�ine zilele-�i adaogi...

Cu m�ine zilele-�i adaogi,
Cu ieri via�a ta o scazi
�i ai cu toate astea-n fa��
De-a pururi ziua cea de azi.

C�nd unul trece, altul vine
�n ast� lume a-l urma,
Precum c�nd soarele apune
El �i r�sare undeva.

Se pare cum c� alte valuri
Cobor mereu pe-acela�i vad,
Se pare cum c�-i alt� toamn�,
Ci-n veci acelea�i frunze cad.

Naintea nop�ii noastre umbl�
Cr�iasa dulcii dimine�i;
Chiar moartea �ns�i e-o p�rere
�i un vistiernic de vie�i.

Din orice clip� trec�toare
�st adev�r �l �n�eleg,
C� sprijin� vecia-ntreag�
�i-nv�rte universu-ntreg.

De-aceea zboare anu-acesta
�i se cufunde �n trecut,
Tu ai �-acum comoara-ntreag�
Ce-n suflet pururi ai avut.

Cu m�ine zilele-�i adaogi,
Cu ieri via�a ta o scazi,
Av�nd cu toate astea-n fa��
De-a purure ziua de azi.

Priveli�tile sclipitoare,
Ce-n repezi �iruri se di�tern,
Repaos� nestr�mutate
Sub raza g�ndului etern.

De la: Ebony, la data 2010-06-01 19:29:23

De la: nastasemihail, la data 2010-06-01 04:26:42Mihai Eminescu ce profesie a avut? Era angajat?

al statului inca......ca sa vezi unde ajungi ca bugetar onorabil.....

" Minds are like parachutes. They only function when they are open." Sir James Dewar, scientist (1877-1925)

Mihai Eminescu

Desp�r�ire

S� cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?
Te-a� cere doar pe tine, dar nu mai e�ti a ta;
Nu floarea vestejit� din p�rul t�u b�lai,
C�ci singura mea rug�-i uit�rii s� m� dai.
La ce sim�irea crud� a stinsului noroc
S� nu se sting-asemeni, ci-n veci s� stea pe loc?

Tot alte unde-i sun� aceluia�i p�r�u:
La ce statornicia p�rerilor de r�u,
C�nd prin aceast� lume s� trecem ne e scris
Ca visul unei umbre �i umbra unui vis?
La ce de-acu-nainte tu grija mea s-o por�i?
La ce s� m�suri anii ce zboar� peste mor�i?

Totuna-i dac� ast�zi sau m�ine o s� mor,
C�nd voi s�-mi piar� urma �n mintea tuturor,
C�nd voi s� ui�i norocul visat de am�ndoi.
Trezindu-te, iubito, cu anii �napoi,
S� fie neagr� umbra �n care-oi fi pierit,
Ca �i c�nd niciodat� noi nu ne-am fi g�sit,

Ca �i c�nd anii m�ndri de dor ar fi de�er�i -
C� te-am iubit at�ta putea-vei tu s� ier�i?
Cu fa�a spre perete, m� las� prin str�ini,
S�-nghe�e sub pleoape a ochilor lumini,
�i c�nd se va �ntoarce p�m�ntul �n p�m�nt,
Au cine o s� �tie de unde-s, cine sunt?

C�nt�ri t�nguitoare prin zidurile reci
Cer�i-vor pentru mine repaosul de veci;
Ci eu a� vrea ca unul, venind de mine-aproape,
S�-mi spuie al t�u nume pe-nchisele-mi pleoape,
Apoi - de vor - m-arunce �n margine de drum...
Tot �mi va fi mai bine ca-n ceasul de acum.

Din zare dep�rtat� r�sar-un stol de corbi,
S�-ntunece tot cerul pe ochii mei cei orbi,
R�sar-o vijelie din margini de p�m�nt,
D�nd pulberea-mi ��r�nii �i inima-mi la v�nt...

Ci tu r�m�i �n floare ca luna lui april,
Cu ochii mari �i umezi, cu z�mbet de copil,
Din c�t e�ti de copil� s�-ntinere�ti mereu,
�i nu mai �ti de mine, c� nu m-oi �ti nici eu.

Mihai Eminescu

Diana

Ce cau�i unde bate luna
Pe-un alb izvor tremur�tor
�i unde p�s�rile-ntruna
Se-ntrec cu glas ciripitor?

N-auzi cum frunzele-n poian�
�optesc cu zgomotul de guri
Ce se s�rut�, se h�rjoan�
�n umbr-ad�nc� de p�duri?

�n cea oglind� mi�c�toare
Vrei s� prive�ti un straniu joc.
O ap� vecinic c�l�toare
Sub ochiul t�u r�mas pe loc?

S-a desprim�v�rat p�durea,
E-o nou� via��-n orice zvon,
�i numai tu g�nde�ti aiurea,
Ca t�n�rul Endymion.

De ce dore�ti singur�tate
�i glasul tainic de izvor?
S-auzi cum codrul frunza-�i bate,
S-adormi pe verdele covor?

Iar prin lumina cea r�rit�,
Din valuri reci, din umbre moi,
S-apar-o z�n� lini�tit�
Cu ochii mari, cu umeri goi?

Ah! acum crengile le-ndoaie
M�inu�e albe de om�t,
O fa�� dulce �i b�laie,
Un trup �nalt �i ml�diet.

Un arc de aur pe-al ei um�r,
Ea trece m�ndr� la v�nat
�i peste frunze f�r� num�r
Abia o urm� a l�sat.

Mihai Eminescu

Doina

De la Nistru p�n' la Tissa
Tot rom�nul pl�nsu-mi-s-a,
C� nu mai poate str�bate
De-at�ta str�in�tate.
Din Hotin �i p�n' la mare
Vin muscalii de-a c�lare,
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o a�in;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
�i str�inul te tot pa�te
De nu te mai po�i cunoa�te.
Sus la munte, jos pe vale
�i-au f�cut du�manii cale,
Din S�tmar p�n' �n S�cele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet rom�n s�racul!
�nd�r�t tot d� ca racul,
Nici �i merge, nici se-ndeamn�,
Nici �i este toamna toamn�,
Nici e var� vara lui,
�i-i str�in �n �ara lui.
De la Turnu-n Dorohoi
Curg du�manii �n puhoi
�i s-a�eaz� pe la noi;
�i cum vin cu drum de fier
Toate c�ntecele pier,
Zboar� p�s�rile toate
De neagra str�in�tate;
Numai umbra spinului
La u�a cre�tinului.
κi dezbrac� �ara s�nul,
Codrul - frate cu rom�nul -
De secure se tot pleac�
�i izvoarele �i seac� -
S�rac �n �ar� s�rac�!

Cine-au �ndr�git str�inii,
M�nc�-i-ar inima c�inii,
M�nca-i-ar casa pustia,
�i neamul nemernicia!
�tefane, M�ria ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' arhimandritului
Toat� grija schitului,
Las� grija sfin�ilor
�n sama p�rin�ilor,
Clopotele s� le trag�
Ziua-ntreag�, noaptea-ntreag�,
Doar s-a-ndura Dumnezeu,
Ca s�-�i m�ntui neamul t�u!
Tu te-nal�� din morm�nt,
S� te-aud din corn sun�nd
�i Moldova adun�nd.
De-i suna din corn o dat�,
Ai s-aduni Moldova toat�,
De-i suna de dou� ori,
��i vin codri-n ajutor,
De-i suna a treia oar�
To�i du�manii or s� piar�
Din hotar� �n hotar� -
�ndr�gi-i-ar ciorile
�i sp�nzur�torile!

Mihai Eminescu

Floare-albastr�

- Iar te-ai cufundat �n stele
�i �n nori �i-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita �ncalte,
Sufletul vie�ii mele.

�n zadar r�uri �n soare
Gr�m�de�ti-n a ta g�ndire
�i c�mpiile asire
�i �ntunecata mare;

Piramidele-nvechite
Urc�-n cer v�rful lor mare -
Nu c�ta �n dep�rtare
Fericirea ta, iubite!

Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi p�rul.
Ah! ea spuse adev�rul;
Eu am r�s, n-am zis nimica.

- Hai �n codrul cu verdea��,
Und-izvoare pl�ng �n vale,
St�nca st� s� se pr�vale
�n pr�pastia m�rea��.

Acolo-n ochi de p�dure,
L�ng� balta cea senin�
�i sub trestia cea lin�
Vom �edea �n foi de mure.

�i mi-i spune-atunci pove�ti
�i minciuni cu-a ta guri��,
Eu pe-un fir de romani��
Voi cerca de m� iube�ti.

�i de-a soarelui c�ldur�
Voi fi ro�ie ca m�rul,
Mi-oi desface de-aur p�rul,
S�-�i astup cu d�nsul gura.

De mi-i da o s�rutare,
Nime-n lume n-a s-o �tie,
C�ci va fi sub p�l�rie -
�-apoi cine treab� are!

C�nd prin crengi s-a fi ivit
Luna-n noaptea cea de var�,
Mi-i �inea de subsuoar�,
Te-oi �inea de dup� g�t.

Pe c�rare-n bol�i de frunze,
Apuc�nd spre sat �n vale,
Ne-om da s�rut�ri pe cale,
Dulci ca florile ascunse.

�i sosind l-al por�ii prag,
Vom vorbi-n �ntunecime:
Grija noastr� n-aib-o nime,
Cui ce-i pas� c�-mi e�ti drag?

�nc-o gur� - �i dispare...
Ca un st�lp eu stam �n lun�!
Ce frumoas�, ce nebun�
E albastra-mi, dulce floare!

. . . . . . . . . . . . . .

�i te-ai dus, dulce minune,
�-a murit iubirea noastr� -
Floare-albastr�! floare-albastr�!...
Totu�i este trist �n lume!

Mihai Eminescu

Egipetul

Nilul mi�c� valuri blonde pe c�mpii cuprin�i de maur,
Peste el cerul d-Egipet desf�cut �n foc �i aur;
Pe-al lui maluri g�lbii, �ese, stuful cre�te din ad�nc,
Flori, juvaeruri �n aer, sclipesc tainice �n soare,
Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare,
Alte ro�ii ca jeratec, alte-albastre, ochi ce pl�ng.

�i prin tufele de m�turi, ce cresc verzi, ad�nce, dese,
P�s�ri �mbl�nzite-n cuiburi distind penele alese,
Ciripind cu ciocu-n soare, gugiulindu-se cu-amor.
�necat de vecinici visuri, r�s�rit din sfinte-izvoar�,
Nilul mi�c-a lui legend� �i oglinda-i galben-clar�
C�tre marea lini�tit� ce �neac� al lui dor.

De-a lui maluri sunt unite c�mpii verzi �i ��ri ferice;
Memfis colo-n dep�rtare, cu zidirile-i antice,
Mur pe mur, st�nc� pe st�nc�, o cetate de gigan�i -
Sunt g�ndiri arhitehtonici de-o grozav� m�re�ie!
Au zidit munte pe munte �n antica lor trufie,
I-a-mbr�cat cu-argint ca-n soare s� luceasc� �ntr-un lan�

�i s� par� r�s�rit� din vis�rile pustiei,
Din nisipuri argintoase �n mi�carea vijeliei,
Ca un g�nd al m�rii sfinte, reflectat de cerul cald
�-aruncat �n dep�rtare... Colo se ridic' trufa�e
�i eterne ca �i moartea piramidele-uria�e,
Racle ce �ncap �n ele epopeea unui scald.

Se-nsereaz�... Nilul doarme �i ies stelele din strung�,
Luna-n mare �i arunc� chipul �i prin nori le-alung�.
Cine-a deschis piramida �i-n�untru a intrat?
Este regele: �n hain� de-aur ro� �i pietre scumpe,
El intr� s� vad-acolo tot trecutul. - I se rumpe
Al lui suflet c�nd prive�te peste-al vremurilor vad.

�n zadar guvern� regii lumea cu �n�elepciune,
Se-nmul�esc semnele rele, se-mpu�in faptele bune;
�n zadar caut-al vie�ii �n�eles nedezlegat.
Iese-n noapte... �-a lui umbr� lung�-ntins se desf�oar�
Pe-ale Nilului lungi valuri. - Astfel pe-unde de popoar�
Umbra g�ndurilor regii se arunc�-ntunecat.

Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde,
Ale trestiilor sunet ce sub luna ce p�trunde
Par a fi snopuri gigantici de lungi suli�e de-argint,
Toat-a apei, a pustiei �i a nop�ii m�re�ie
Se unesc s�-mbrace m�ndru veche-acea �mp�r��ie,
S� �nvie �n de�erturi �ir de visuri ce te mint.

R�ul sf�nt ne poveste�te cu-ale undelor lui gure
De-a izvorului s�u tain�, despre vremi apuse, sure,
Sufletul se-mbat�-n visuri care-alunec� �n zbor.
Palmii risipi�i �n cr�nguri auri�i de-a lunei raz�,
Nal�� zveltele lor trunchiuri.- Noaptea-i clar�, luminoas�,
Undele viseaz� spume, cerurile-n�ir� nori.

�i �n templele m�re�e, colonade-n marmuri albe,
Noaptea zeii se preumbl� �n vestmintele lor dalbe,
�i al preo�ilor c�ntec sun�-n harfe de argint;
�i la v�ntul din pustie, la r�coarea nop�ii brun�,
Piramidele din cre�tet aiurind �i jalnic sun�
�i s�lbatec se pl�ng regii �n giganticul morm�nt.

�n zidirea cea antic�, sus �n frunte-i turnul maur.
Magul priivea pe g�nduri �n oglinda lui de aur,
Unde-a cerului mii stele ca-ntr-un centru se adun.
El �n mic prive�te-acolo c�ile lor t�inuite
�i cu varga zugr�ve�te drumurile lor g�site:
Au aflat s�mburul lumii, tot ce-i drept, frumos �i bun.

�i se poate ca spre r�ul unei gin�i efeminate,
Regilor p�ta�i de crime, preo�imei desfr�nate,
Magul, paza r�zbun�rii, a citit semnul �ntors;
�-atunci v�ntul ridicat-a tot nisipul din pustiuri,
Astup�nd cu el ora�e, ca gigantice sicriuri
Unei gin�i ce f�r� via��-ngreuia p�m�ntul stors.

Uraganu-acum alearg� p�n' ce caii lui �i crap�
�i �n Nil numai de�ertul nisipi�ul �i-l adap�,
A�tern�ndu-l peste c�mpii cei odat� �nflori�i.
Memfis, Teba, �ara-ntreag� coperit�-i de ruine,
Prin de�ert str�bat s�lbatec mari familii beduine,
Sorind via�a lor de basme pe c�mpie nisipi�i.

Dar �-acum turbur�nd stele pe-ale Nilului lungi unde,
Noaptea flamingo cel ro�u apa-ncet, �ncet p�trunde,
�-acum luna arginte�te tot Egipetul antic;
�-atunci sufletul viseaz� toat-istoria str�veche,
Glasuri din trecut str�bate l-a prezentului ureche,
Din a valurilor sfad� prorociri se aridic.

�-atunci Memfis se �nal��, argintos g�nd al pustiei,
�nchegare m�iestrit� din suflarea vijeliei...
Beduini ce stau �n lun�, o minune o privesc,
Povestindu-�i basme m�ndre �mbr�cate-n flori �i stele
De ora�ul care iese din pustiile de jele;
Din p�m�nt �i de sub mare s-aud sunete ce cresc.

Marea-n fund clopote are care sun�-n orice noapte;
Nilu-n fund gr�dine are, pomi cu mere de-aur coapte;
Sub nisipul din pustie cufundat e un popor,
Ce cu-ora�ele-i deodat� se treze�te �i se duce
Sus �n cur�ile din Memfis, unde-n s�li lumin� luce;
Ei petrec �n vin �i-n chiot orice noapte p�n-�n zori