Mihai eminescu

Vene�ia

S-a stins via�a falnicei Vene�ii,
N-auzi c�nt�ri, nu vezi lumini de baluri;
Pe sc�ri de marmur�, prin vechi portaluri,
P�trunde luna, �n�lbind pere�ii.

Okeanos se pl�nge pe canaluri...
El numa-n veci e-n floarea tinere�ii,
Miresei dulci i-ar da suflarea vie�ii,
Izbe�te-n ziduri vechi, sun�nd din valuri.

Ca-n �intirim t�cere e-n cetate.
Preot r�mas din a vechimii zile,
San Marc sinistru miezul nop�ii bate.

Cu glas ad�nc, cu graiul de Sibile,
Roste�te lin �n clipe caden�ate:
"Nu-nvie mor�ii - e-n zadar, copile!"

Prin nopti t�cute

Prin nopti tacute,
Prin lunce mute,
Prin vantul iute,
Aud un glas;
Din nor ce trece,
Din luna rece,
Din visuri sece,
Vad un obraz.

Lumea senina,
Luna cea plina,
Si marea lina
Icoana-i sunt;
Ochiu-mi o cata
In lumea lata.
Cu mintea beata
Eu plang si c�nt.

Se bate miezul nop�ii...

Se bate miezul nop�ii �n clopotul de-aram�,
�i somnul, vame� vie�ii, nu vrea s�-mi ieie vam�.
Pe c�i b�tute-adesea vrea mintea s� m� poarte,
S-asam�n �ntre-olalt� via�� �i cu moarte;
Ci cump�na g�ndirii-mi �i azi nu se mai schimb�,
C�ci �ntre am�ndou� st� neclintita limb�.

Peste v�rfuri

Peste v�rfuri trece lun�,
Codru-�i bate frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sun�.

Mai departe, mai departe,
Mai �ncet, tot mai �ncet,
Sufletu-mi nem�ng�iet
�ndulcind cu dor de moarte.

De ce taci, c�nd fermecat�
Inima-mi spre tine-ntorn?
Mai suna-vei, dulce corn,
Pentru mine vre odat�?

Speran�a

Cum m�ng�ie dulce, alin� u�or
Speran�a pe to�i muritorii!
Triste�e, durere �i lacrimi, amor
Azilul �i afl� �n s�nu-i de dor
�i pier, cum de boare pier norii.

Precum c�l�torul, prin mun�i r�t�cind,
Prin umbra p�durii cei dese,
La slaba lumin� ce-o vede lucind
Alearg� purtat ca de v�nt
Din noaptea p�durii de iese:

A�a �i speran�a - c-un licur u�or,
Cu slaba-i lumin� p�lind� -
Anim�-nc-o dat� trem�ndul picior,
De uit� de sarcini, de uit� de nori,
�i unde o vede s-av�nt�.

La cel ce �n carcere pl�nge amar
�i blestem� cerul �i soartea.
La neagra-i durere �i pune hotar,
F�c�nd s�-i apar� �n negru talar
A lumii par?nimf� - moartea.

�i maicii ce str�nge pruncu�u-i la s�n,
Privirea de lacrime plin�,
V�z�nd cum geniile mor�ii se-nclin
Pe fruntea-i copil� cu spasmuri �i chin,
Speran�a durerea i-alin�.

C�ci vede sur�su-i de gra�ie plin
�i uit� pericolul mare,
L-apleac� mai dulce la s�nu-i de crin
�i fa�a-i umbre�te cu p�r ebenin,
La pieptu-i �l str�nge mai tare.

A�a marinarii, pe mare umbl�nd,
Izbi�i de talazuri, furtune,
Izbi�i de orcanul ghe�os �i url�nd,
Speran�a �i face de uit� de v�nt,
�i sper� la timpuri mai bune.

A�a virtuo�ii murind nu desper,
Speran�a-a lor frunte-nsenin�,
Speran�a cea dulce de plat� �n cer,
�i face de uit� de-a mor�ii dureri,
Pleoapele-n pace le-nchin�.

Cum m�ng�ie dulce, alin� u�or
Speran�a pe to�i muritorii!
Triste�e, durere �i lacrimi, amor
Azilul �i afl� �n s�nu-i de dor
�i pier, cum de boare pier norii.

1866 11/23 septembrie

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

La Bucovina

N-oi uita vreodat�, dulce Bucovin�,
Geniu-�i romantic, mun�ii �n lumin�,
V�ile �n flori,
R�uri res�lt�nde printre st�nce nante,
Apele lucinde-n dalbe diamante
Peste c�mpii-n zori.

Ale sor�ii mele pl�ngeri �i sur�se,
�ng�nate-n c�nturi, �ng�nate-n vise
Tainic �i u�or,
Toate-mi trec prin g�ndu-mi, trec pe dinainte,
Inima mi-o fur� �i cu dulci cuvinte
�mi �optesc de dor.

Numai l�ng� s�nu-�i geniile rele,
Care �mi desc�nt� firul vie�ii mele,
Parc� dormita;
M� l�sar�-n pace, ca s� c�nt �n lume,
S�-mi visez o soart� m�ndr� de-al meu nume
�i de steaua mea.

C�nd pe bolta brun� tremur� Selene,
Cu un pas melodic, cu un pas alene
Lin �n calea sa,
Eol pe-a sa arp� bl�nd r�sun�toare
C�nt-a nop�ii dulce, mistic� c�ntare,
C�nt din Valhala.

Atunci ca �i silful, ce n-adoarme-n pace,
Inima �mi bate, bate, �i nu tace,
Tremur� u�or,
�n fantazii m�ndre ea �i face cale,
Peste mun�i cu codri, peste deal �i vale
M�n� al ei dor.

M�n� doru-i tainic colo, �nspre tine,
Ochiul �mi sclipe�te, genele-mi sunt pline,
Inima mi-i grea;
Astfel totdeauna, c�nd g�ndesc la tine,
Sufletul mi-apas� nouri de suspine,
Bucovina mea!

Misterele nop�ii

C�nd din stele auroase
Noaptea vine-nceti�or,
Cu-a ei umbre suspin�nde,
Cu-a ei silfe �opotinde
Cu-a ei vise de amor;

C�te inimi �n pl�cere
�i resalt� u�urel!
Dar pe c�te dureroase
C�ntu-i mistic le apas�,
C�ntu-i bl�nd, �ncetinel.

Dou� umbre, albicioase
Ca �i fulgii de ninsori,
Razele din alba lun�
Mi le torc, mi le-mpreun�
Pentru-ntregul viitor;

Iar doi �ngeri c�nt�-n pl�ngeri,
Pl�ng �n noapte dureros,
�i se sting ca dou� stele,
Care-n nunt�, u�urele,
Se cunun c�z�nde jos.

�ntr-un cuib de turturele
Ca �i fluturii de-u�or
Salt� Eros nebune�te,
�l desmiard�, l-�nc�lze�te
Cu un vis de tainic dor;

Iar �n norul de profume
Dou� suflete de flori
Le desparte-al nop�ii mire
Cu fantastica-i �optire,
Le resfir�, p�n� mor.

C�nd pe stele aurie
Noaptea doarme u�urel,
C�te inime r�z�nde,
Dar pe c�te suspin�nde
Le delas�-ncetinel!

Dar a�a ne e destinul,
Vitreg prea adeseori,
Unui lumea i-acordeaz�,
Iar pe altul �l boteaz�
Cu-a lui rou� de pl�nsori

Junii corup�i

La voi cobor acuma, voi suflete-am�gite,
�i ca s� v� ard fierea, o, spirite-ame�ite,
Blestemul �l invoc;
Blestemul mizantropic, cu v�n�ta lui ghear�,
Ca s� v� scriu pe frunte, ca vita ce se-nfiar�
Cu fierul ars �n foc.

De�i �tiu c-a mea lir� d-a surda o s� bat�
�n preajma min�ii voastre de patimi �mb�tat�,
De-al patimilor dor;
�n preajma min�ii voastre ucis� de orgie,
�i putred� de spasmuri, �i ars� de be�ie,
�i seac� de amor.

O, fiarb�-v� m�nia �n vinele stocite,
�n ochii stin�i de moarte, pe frun�i �nvine�ite
De s�nge putrezit;
C�-n veci nu se va teme Profetul vreodat�
De bra�ele sl�bite, puterea le�inat�
A junelui c�nit.

Ce am de-alege oare �n seaca-v� fiin��?
Ce foc f�r-a se stinge, ce drept f�r� s�-mi min��,
O, oameni mor�i de vii!
S� v� admir curajul �n vinure v�rsate,
�n sticle sf�r�mate, hurii neru�inate
Ce chiuie-n orgii?

V� v�d lungi�i pe patul june�ii ce-a�i spurcat-o,
Sufl�nd din gur� boala vie�ii ce-a�i urmat-o,
�i ar�i p�n-�n r�runchi;
Sau bestiilor care pe azi �l �in �n fiar�,
Cum lingu�i�i privirea cea stearp� �i amar�,
Cum c�de�i �n genunchi!

Scula�i-v�!... c�ci anii trecutului se-n�ir�,
�n �iruri triumfale stindardul �l resfir�,
C�ci Roma a-nviat;
Din nou prin glorii calc�, cu fa�a �nzeit�,
Cu faclele nestinse, puterea-i �mpietrit�,
Poporul �mp�rat.

Scula�i-v�!... c�ci tromba de moarte purt�toare
Cu glasul ei lugubru r�cne�te la popoare
Ca leul speriat;
Tot ce respir�-i liber, a tuturor e lumea,
Dreptatea, libertatea nu sunt numai un nume,
Ci-aievea s-a serbat.

�ncinge�i-v� spada la dan�ul cel de moarte,
Aci v� poarte v�ntul, cum �tie s� v� poarte
A �op�i �n joc!
Aci v� duce�i valuri �n mii batalioane,
Cum �n p�duri aprinse, m�nat �n uragane,
Diluviul de foc.

Vede�i cum urna crap�, cenu�a re�nvie,
Cum murmur� trecutul cu glas de b�t�lie
Poporului roman;
Cum umbrele se-mbrac� �n zale ferecate,
�i frun�ile c�runte le nal�� de departe
Un Cezar, un Traian.

Cad putredele tronuri �n marea de urgie,
Se sfarm� deodat� cu lan�ul de sclavie
�i sceptrele de fier;
�n dou� p�r�i infernul portalele-�i deschide,
Spre-a �nc�pea cu mia r�sufletele h�de
Tiranilor ce pier!

�n darn r�sun� vocea-mi de eco repe�it�,
V� zguduie arama urechea amor�it�
�i sim�ul le�inat;
Virtutea despletit� �i patria-ne zeie
Nu pot ca s� aprinz� o singur� sc�nteie
�n sufletu-nghe�at.

�i singur stau �i caut, ca uliul care cat�
�n inima junimii de via�a-i dezbr�cat�
Un st�rv spre-a-l sf�ia;
Ca pas�rea de zboru-i din ceruri dizme�it�,
Ca muntele ce-n frunte-i de nouri �ncre�it�
Un tr�snet ar purta.

Dar cel pu�in nu spune�i c� ave�i sim�iminte,
C�-n veci nu se �mbrac� �n ve�tede vestminte
Misteriul cel sunt;
C�ci vorba voastr� sun� ca pl�ns la cununie,
Ca cobea ce �ng�n� un c�nt de veselie,
Ca r�sul la morm�nt.

Edgar Allan Poe


CORBUL



St�nd, c�ndva, la miez de noapte, istovit, furat de �oapte
Din oracole ce�oase, c�r�i cu t�lc tulbur�tor,
Piroteam, uit�nd de toate, c�nd deodat�-aud cum bate,
Cineva p�rea c� bate � bate-n u�a mea u�or.
,,E vreun trec�tor � g�ndit-am � �i-a b�tut �nt�mpl�tor.
Doar at�t, un trec�tor."

O, mai pot uita vreodat� ? V�nt, decembrie cu zloat�,
Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor,
Beznele-mi d�deau t�rcoale � �i niciunde-n c�r�i vreo cale
S�-mi aline greaua jale � jalea grea pentru Lenore �
Fata f�r�-asemuire � �ngerii �i spun Lenore �
Nume-n lume trec�tor.

�n perdele �nvinse ro�ul ve�ted de m�tase
Cu-o fo�nire de nelini�ti, ca-ntr-un spasm chinuitor;
�i-mi spuneam, s� nu mai geam� inima zv�cnind de team�:
,,E vreun om care m� cheam�, vr�nd s� afle-un ajutor �
R�t�cit prin frig �i noapte vrea s� cear�-un ajutor �
Nu-i dec�t un trec�tor."

Astfel lini�tindu-mi g�ndul �i de spaime dezleg�ndu-l
,,Domnule � am spus � sau doamn�, cer iertare, v� implor;
Podidit de oboseal� eu dormeam, f�r�-ndoial�,
�i-a�i b�tut prea cu sfial�, prea sfios, prea tem�tor;
Am crezut c�-i doar p�rere!" �i-am deschis, netem�tor,
Bezn�, nici un trec�tor.

�i-am r�mas �n prag o vreme, inima sim�ind cum geme,
N�luciri vedeam, cum nimeni n-a avut, vreun muritor;
Noapte numai, nesf�r�it�, bezna-n sinea-i ad�ncit�,
�i o vorb�, doar �optit�, ce-am �optit-o eu: �Lenore!�
Doar ecou-ad�nc al beznei mi-a r�spuns �optit: ,,Lenore!''
Doar ecoul trec�tor.

�ntorc�ndu-m�-n odaie, t�mplele-mi ardeau v�paie,
�i-auzii din nou b�taia, parc� mai st�ruitor.
,,La fereastr� este, poate, vreun drume� strein ce bate...
Nu �tiu, semnele-s ciudate, vreau s� aflu t�lcul lor.
Vreau, de s�nt �n bezn� taine, s� descop�r t�lcul lor!''
V�nt �i nici un trec�tor.

Geamul l-am deschis o clip� �i, c-un fo�net grav de-arip�,
a intrat un Corb, str�vechiul timpului st�p�nitor.
N-a-ncercat vreo plec�ciune de salut sau sfiiciune,
Ci f�ptura-i de t�ciune �i-a oprit, solemn, din zbor,
Chiar pe bustul albei Palas � ca un Domn st�p�nitor,
Sus, pe bust, se-opri din zbor.

Printre negurile-mi dese, parc�-un z�mbet mi-adusese,
Cum privea, umflat �n pene, �an�o� �i �ncrez�tor.
�i-am vorbit: ,,�i-e creasta cheal�, totu�i intri cu-ndr�zneal�,
Corb b�tr�n, strigoi de smoal� dintr-al nop�ii-ad�nc sobor!
Care �i-e regalul nume dat de-al Iadului sobor?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore!''

Mult m-am minunat, fire�te, auzindu-l cum roste�te
Chiar �i-o vorb� f�r� noim�, cronc�nit�-nt�mpl�tor;
�ns� nu �tiu om pe lume s� primeasc�-n cas�-anume
Pas�re ce-�i spune-un nume � sus, pe bust, oprit�-n zbor �
Pas�re, de nu stafie, st�nd pe-un bust str�lucitor-
Corb ce-�i spune: ,,Nevermore''.

Dar, �n neagra-i sih�strie, alta nu p�rea c� �tie,
Sufletul �i-l �mbr�case c-un cuv�nt sf�ietor.
Mult r�mase, ca o stan�.n-a mi�cat nici fulg, nici pan�,
P�n�-am spus: ,,S-au dus, �n goan�, mul�i prieteni, mul�i, ca-n zbor �
Va pleca �i el, ca m�ine, cum s-a dus N�dejdea-n zbor''.
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

Uluit s-aud c�-ncearc� vorb� cugetat� parc�,
M-am g�ndit: ,,E-o vorb� numai, de-altele-i ne�tiutor.
L-a-nv��at vreun om, pe care Marile Dezastre-amare
L-au purtat f�r�-ncetare cu-�st refren chinuitor �
Bocetul N�dejdii-nfr�nte i-a ritmat, chinuitor,
Doar cuv�ntul: �Nevermore�''.

Corbul r�scolindu-mi, �ns�, desn�dejdea-n suflet str�ns�,
Jil�ul mi l-am tras al�turi, l�ng� bustul sclipitor;
G�nduri r�nduiam, �i vise, doruri, �i n�dejdi ucise,
L�ng� vorba ce-o rostise Corbul nop�ii, cobitor �
Cioclu chel, spectral, sinistru, b�d�ran �i cobitor �
Vorba Never � Nevermore.

Nemi�cat, �nvins de fric�, �ns� negr�ind nimic�,
�l priveam cum m� fixeaz�, p�n�-n g�nd str�b�t�tor,
�i sim�eam iar �ndoiala, m�ng�iat de c�ptu�eala
Jil�ului, pe care pala raz�-l lumina u�or �
Dar pe care niciodat� nu-l va m�ng�ia, u�or,
Ea, pierduta mea Lenore.

�i-am sim�it deodat�-o boare, din c��ui aromitoare,
Nev�zu�i pluteau, c-un clinchet, pa�i de �nger pe covor;
,,�ie, ca s� nu mai s�ngeri, ��i trimite Domnul �ngeri'' �
Eu mi-am spus � ,,s� ui�i de pl�ngeri, �i de dusa ta Lenore.
Bea licoarea de uitare, uit� g�ndul la Lenore !''
Spuse Corbul : ,,Nevermore''.

,,Tu, profet cu neagr� pan�, vraci, oracol, sau satan�,
Sol al Beznei sau Gheenei, dac� e�ti iscoditor,
�n noroasa mea ruin�, l�ng�-un ��rm f�r� lumin�,
Unde spaima e regin� � spune-mi, spune-mi te implor,
Este-n Galaad � g�si-voi un balsam alin�tor?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

,,Tu, profet cu neagr� pan�, vraci, oracol, sau satan�,
Spune-mi, pe t�ria bol�ii �i pe Domnul iert�tor,
Sufletu-nt�lni-va oare, �n Edenul plin de floare,
Cea mai pur�-ntre fecioare � �ngerii �i spun Lenore �
Fata c�reia �i-n ceruri �ngeri �i spun Lenore?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

,,Fie-�i blestemat cuv�ntul! Piei, cu beznele �i v�ntul,
Piei �n bezn� �i furtun�, sau pe ��rmul Nop�ii-n zbor!
Nu-mi l�sa nici fulg �n cas� din minciuna-�i veninoas�!
Singur pentru veci m� las� ! Pleac� de pe bust �n zbor!
Scoate-�i pliscu-nfipt �n mine, pleac� la Satan, �n zbor!''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.

�i de-atunci, pe todeauna, Corbul st�, �i st� �ntr-una,
Sus, pe albul bust, deasupra u�ii mele, p�nditor,
Ochii ve�nic stau de paz�, ochi de demon ce viseaz�,
Lampa �i prelinge-o raz� de pe pana-i pe covor;
�tiu, eu n-am s� scap din umbra-i nemi�cat� pe covor.
Niciodat� � Nevermore.

Myc,eu vreau sa stiu de ce a murit Eminescu

De la: crio, la data 2009-11-30 22:09:06Myc,eu vreau sa stiu de ce a murit Eminescu

De prea multa curiozitate. A vrut sa stie cine va iesi la alegeri.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2009-11-30 22:11:14

De la: crio, la data 2009-11-30 22:09:06Myc,eu vreau sa stiu de ce a murit Eminescu

De prea multa curiozitate. A vrut sa stie cine va iesi la alegeri.

vai....cred ca eu mor foarte repede

fara sa am legatura cu alegerile

De la: crio, la data 2009-11-30 22:13:12

De la: nastasemihail, la data 2009-11-30 22:11:14

De la: crio, la data 2009-11-30 22:09:06Myc,eu vreau sa stiu de ce a murit Eminescu

De prea multa curiozitate. A vrut sa stie cine va iesi la alegeri.

vai....cred ca eu mor foarte repede

Eu cind am fost f curios, s-a tras cu pusca in mine....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

si mai traiesti???ca vad ca doar noaptea bantui pe aici

De la: crio, la data 2009-11-30 22:20:36si mai traiesti???ca vad ca doar noaptea bantui pe aici

Unde vezi tu noapte, ca eu am lumina in fata.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Lumina???? de pe ce planeta???? ca la noi pe pamint e noapteeee!!! e doar lumina de la luna si de la bec

Rugaciune


de Mihai Eminescu

Nadejde si-ntarire
si zid de mantuire
pe tine castigandu-te,
ingenunchem rugandu-te:
de chinuri ce ne bantuie,
Marie, tu ne mantuie!

O, Sfanta Marie!
Tu, maica durerilor,
regina tariilor,
taria soliilor,
izvoru-ndurarilor
luceafar al marilor,
indura-te, pleaca-te,
nadejdea corabiei,
invingerea sabiei,
limanul sarmanilor
si soarele anilor,
balsamul ranitilor,
norocul iubitilor,
o, da-ne tarie,
Sfanta Marie!

Iisuse Hristoase,
de oameni iubitorule,
Mantuitorule,
izvor mantuirilor,
de acum si pururea
si-n vecii vecilor!

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Rugaciune

de Mihai Eminescu


Craiasa alegandu-te
Ingenunchem rugandu-te,
Inalta-ne, ne mantuie
Din valul ce ne bantuie;
Fii scut de intarire
Si zid de mantuire,
Privirea-ti adorata
Asupra-ne coboara,
O, Maica prea curata
Si pururea Fecioara,
Marie!

Noi, ce din mila Sfantului
Umbra facem pamantului,
Rugamu-ne-ndurarilor,
Luceafarului marilor;
Asculta-a noastre plangeri,
Regina peste ingeri,
Din neguri te arata,
Lumina dulce clara,
O, Maica prea curata
Si pururea Fecioara,
Marie!

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Invierea



de Mihai Eminescu





Prin ziduri �nnegrite, prin izul umezelii,
Al mortii rece spirit se strecura-n tacere;
Un singur glas �ng�na cuvintele de miere,
Inchise �n tratajul stravechii evanghelii.



C-un muc �n m�ini mosneagul cu barba ca

zapada,
Din carti cu file unse norodul �l �nvata
Ca moartea e �n lupta cu vecinica viata,
Ca de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-si

prada.



O muzica ad�nca si plina de bl�ndete
Patrunde t�nguioasa puternicile bolti;
�Pieirea, Doamne Sfinte, cazu �n orice colt,
Invenin�nd pre �nsusi izvorul de viete.



Nimica �nainte-ti e omul ca un fulg,
S-acest nimic �ti cere o raza m�ng�ioasa,
In p�lcuri sunatoare de pl�nsete duioasa
A noastre rugi, Parinte, organelor se smulg".



Apoi din nou tacere, cutremur si sfiala
Si negrul �ntuneric se sperie de soapte,
Douasprezece pasuri rasuna, miez de noapte,
Deodata-n negre ziduri lumina da navala.



Un clocot lung de glasuri vui de bucurie,
Colo-n altar se uita si preoti si popor,
Cum din morm�nt rasare Christos �nvingator
Iar inimile toate s-unesc �n armonie:



C�ntari si laude�naltam,
Noi, Tie Unuia,
Primindu-L cu psalme si ramuri
Plecati-va neamuri,
C�nt�nd Aleluia!



Christos a �nviat din morti,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte calc�nd-o,
Lumina duc�nd-o
Celor din morminte!"

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Rug�ciunea unui dac



Pe c�nd nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici s�mburul luminii de via�� d�t�tor,
Nu era azi, nici m�ne, nici ieri, nici totdeuna,
C�ci unul erau toate �i totul era una;
Pe c�nd p�m�ntul, cerul, v�zduhul, lumea toat�
Erau din r�ndul celor ce n-au fost niciodat�,
Pe-atunci erai Tu singur, �nc�t m�-ntreb �n sine-mi
Au cine-i zeul c�rui plec�m a noastre inemi?

El singur zeu st�tut-au nainte de-a fi zeii
�i din noian de ape puteri au dat sc�nteii,
El zeilor d� suflet �i lumii fericire,
El este-al omenimei isvor de m�ntuire
Sus inimile voastre! C�ntare aduce�i-i,
El este moartea mor�ii �i �nvierea vie�ii!

�i el �mi dete ochii s� v�d lumina zilei,
�i inima-mi �mplut-au cu farmecele milei,
�n vuietul de v�nturi auzit-am a lui mers
�i-n glas purtat de c�ntec sim�ii duiosu-i viers,
�i tot pe l�ng-acestea cer�esc �nc-un adaos
S�-ng�duie intrarea-mi �n vecinicul repaos!

S� blesteme pe-oricine de mine-o avea mil�,
S� binecuv�nteze pe cel ce m� �mpil�,
S-asculte orice gur�, ce-ar vrea ca s� m� r�d�,
Puteri s� puie-n bra�ul ce-ar sta s� m� ucid�,
�-acela dintre oameni devin� cel �nt�i
Ce mi-a r�pi chiar piatra ce-oi pune-o c�p�t�i.

Gonit de toat� lumea prin anii mei s� trec,
P�n' ce-oi sim�i c� ochiu-mi de lacrime e sec,
C�-n orice om din lume un du�man mi se na�te,
C-ajung pe mine �nsumi a nu m� mai cunoa�te,
C� chinul �i durerea sim�irea-mi a-mpietrit-o,
C� pot s�-mi blestem mama, pe care am iubit-o -
C�nd ura cea mai crud� mi s-a p�rea amor...
Poate-oi uita durerea-mi �i voi putea sa mor.

Str�in �i f�r' de lege de voi muri - atunce
Nevrednicu-mi cadavru �n uli�� l-arunce,
�-aceluia, P�rinte, s�-i dai coroan� scump�,
Ce-o s� amu�e c�nii, ca inima-mi s-o rump�,
Iar celui ce cu pietre m� va izbi �n fa��,
�ndur�-te, st�p�ne, �i d�-i pe veci via��!

Astfel numai, P�rinte, eu pot s�-�i mul�umesc
C� tu mi-ai dat �n lume norocul s� tr�iesc.
S� cer a tale daruri, genunchi �i frunte nu plec,
Spre ur� �i blestemuri a� vrea s� te �nduplec,
S� simt c� de suflarea-�i suflarea mea se curm�
�i-n stingerea etern� dispar f�r� de urm�!

E �mp�r�it� omenirea...



E �mp�r�it� omenirea
�n cei ce vor �i cei ce �tiu.
�n cei dent�i tr�ie�te firea,
Ceilal�i o cump�nesc �-o scriu.
C�nd unii �ese haina vremei,
Ceilal�i a vremii coji adun:
Via�� unii dau problemei,
Ceilal�i g�ndirei o supun.

Dar pace este �ntre d�n�ii:
Ce unii fac iau al�i-aminte.
C�ci p�n� azi domne�te-ntr-�n�ii
A c�r�ii tale graiuri sfinte.
N-a intrat viermele-ndoielii,
Copil e ochiul lor c�nd vede,
C�in�a v�d urm�nd gre�elii,
C�ci omul tot �n tine crede.

Al r�ului geniu arate-mi
Un om din vi�� p�m�nteasc�,
Ce-ar fi-ncercat ale lui patemi
Naintea ta s�-ndrept��easc�;
C�ci buni �i r�i tr�iesc �n tine,
Cuv�ntul t�u e calea lor �
De-a lor abateri li-i ru�ine,
C�ci tu e�ti �inta tuturor.

Virtutea nu mai e un merit,
C�ci merit nu-i c�nd nu e lupt�.
Asupra ta ei nu se-nt�r�t
Cu via�a-n joc, cu mintea rupt�;
M�n�nd cu anii colbul �colii,
Ei cred f�r-a fi �n�eles,
Din c�r�i str�vechi roase de molii
κi �mplu mintea cu eres.

Ei nu p�trund a ta m�rire �
Minune-i pentru d�n�ii tot.
Necercet�nd nimic �n fire,
Nimic nu �tiu, nimic nu pot;
C�ci nu-i supus� l�muririi
G�ndirea-n capul �n�elept �
La toate farmecele firii
Se bat cu m�nile pe piept.

Urm�nd a c�r�ilor str�veche
Statornic, nemi�cat �nv��,
E surd� azi a lor ureche
Privindu-�i firea cu dispre�;
Legat�-n lan� e a lor minte
�i rodul min�ii e s�lbatec,
Se plac �n mistice cuvinte
�i-esplic� totul enigmatic.

Lucian Blaga - Trei Fe�e
Copilul r�de:
"�ntelepciunea si iubirea mea e jocul!"
T�narul c�nta:
"Jocul si-ntelepciunea mea-i iubirea!"
Batr�nul tace:
"Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea!"

Grigore Vieru - Iarta-ma


Iarta-ma, Doamne,
ca-ti hulesc piinea�
Dar orice pita
e o gura fara cuvint.
Nu te mai pot vedea
de atita fum
in care piini se coc!
De ce nu ne-ai dat
altceva-n loc?
De pilda, raza de soare,
pe ea sa o rontai blind,
iar cine isi doarme ziua,
sa ramiie flamind.
Stapine,
mi-i gura pecetluita
c-o piine.

Nu credeam s�-nv�� a muri vreodat�;
Pururi tin�r, inf�urat in manta-mi,
Ochii mei in�l�am vis�tori la steaua
Singur�t��ii.

Cind deodat� tu r�s�ri�i in cale-mi,
Suferin�� tu, dureros de dulce�
Pin�-n fund b�ui voluptatea mor�ii
Ne-ndur�toare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca hercul inveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele m�rii.

De-al meu propriu vis mistuit m� vaiet,
Pe-al meu propriu rug, m� topesc in fl�c�ri
Pot s� mai re-nviu luminos din el ca
Pas�rea Phoenix?

Piar�-mi ochii tulbur�tori din cale,
Vino iar in si-n, nep�sare trist�;
Ca s� pot muri lini�iti, pe mine
Mie red�-ma!

MIHAI EMINESCU

Ferice-i care nu le stie!

Amon c�zu �n dezonoare,
(Cic� pl�cinte a m�ncat),
Cu Tamar, ce rusine mare,
Chiar sora lui, urc�nd �n pat.
Irod, (nu-s basme), l-a scurtat
Pe S�nt Ioan de sc�f�rlie,
Doar pentru dan�uri si c�ntat.
Ferice-i care nu le stie!

De mine, bietul, s� mai zic:
M-au b�tut gol, ca pe-un misel,
Ca rufa-n r�u, n-ascund nimic.
Cine mi-a dat amaru' acel
Dec�t Catrina de Vaucelles?
Noel, c�nd luam pe sc�f�rlie,
La praznic fu p�rta� �i el.
Ferice-i care nu le stie!

Dar tinerelul �sta oare
De fete crezi c� s-ar l�sa?
Nici de l-ai arde la frigare
Ca pe-un c�lar pe m�turi, ba!
Prea-s dulci si au pe vino-'ncoa'.
Dar s� le crezi, e nebunie,
Blonde ori brune-s tot asa.

Ferice-i care nu le �tie!

Francois Villon

ce privesti in jos smerita,
ca te minii te prefaci,
cind iti zic ca el iti place
si ca tu demult ii placi.

voi jucati in comedie
rolul vostru de-ntelept,
dar de ce unul la altul
va uitati asa de drept?

de ce cind pe neateptate
el soseste uneori,
rumenirea face locul
unei gingase palori;......
MIHAI EMINESCU

ah, du-te tu suspinul meu
departe sa te duci mereu
si de-a mea jale nimanui
pe unde-ai trece sa nu spui

in lume sa nu te opresti
in vint sa nu te risipesti,
te du-n intinsul nesfirsit
de dorul meu calauzit

si acolo ramii pierdut,
in lume de nimeni stiut
veronica micle

�i zic: m� lese-n pace,
Nu voi s� m� cuprind�;
Iar el r�z�nd r�spunde:
� O, uit�-te-n oglind�

�i spune-mi dac� omul
G�sind �n a lui via��
Odor a�a de dulce
Nu l-a cuprinde-n bra�e?

�i zic: m� lese-n pace,
Ce are cu-a mea gur�,
Cu ochii mei ce are,
De-a merge nu se-ndur�?

Iar el r�z�nd r�spunde
C� nu cunoa�te mila;
De nu-i voi da de voie
Mi-o ia el cu de-a sila.

�i zic: m� lese-n pace,
C�ci inima m� doare,
Fiorul m� sf�r�e�te
�i cad de pe picioare.

Iar el r�spunde... � vorba-i
De lacrimi pare plin� �:
� De vrei un leac, iubit�,
La inima-mi tu vin�.

Mihai Eminescu