Info
x
Monarhie sau republica?
|
FABIAN 40 mesaje Membru din: 25/04/2010 |
Postat pe: 27 Aprilie 2010, ora 20:59
|
|
gbispas 688 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 27 Aprilie 2010, ora 22:24
De la: gabigabi, la data 2010-04-27 16:47:38 bine mai@ MIHAI VITEAZU,bine ca mi-ai atras atentia ca nu esti fan Bas',ca juram ca esti vreunul din adulatorii lui ....din deontologii lui nu de alta dar chestia asta cu luptatul lui, singur ,cu toti ailaltii rai ,face parte din propaganda voastra de partid ! si, intrebare : cind tu te-ai luptat cu turcii la Calugareni , erai Singur ? nu erai inconjurat de'o armata pe care o conduceai ? He,he,dar vad ca esti in stare sa vorbesti despre orice altceva,doar despre "vulg",nu.De ce oare,ca de fapt despre asta ai fost rugata sa-ti dai cu parerea.?Altfel,te oferi din oficiu sa inventezi greseli dar acum,cand ai una mare si reala,iti bagi coada intre picioare(sau iti iei coada la spinare,cum zice romanul)si taci malc.Mentalitate de femeie ce se gandeste in primul rand la coiosi(plus organele adiacente) si numai dupa aia ...nu intreba dupa aia,ce,ca trebuie sa iesi din amortire,concentreza-te si la altceva in afara de ce ti-am spus mai sus. Raporteaza abuz de limbaj
EU
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Aprilie 2010, ora 08:53
De la: gbispas, la data 2010-04-27 22:24:39De la: gabigabi, la data 2010-04-27 16:47:38 bine mai@ MIHAI VITEAZU,bine ca mi-ai atras atentia ca nu esti fan Bas',ca juram ca esti vreunul din adulatorii lui ....din deontologii lui nu de alta dar chestia asta cu luptatul lui, singur ,cu toti ailaltii rai ,face parte din propaganda voastra de partid ! si, intrebare : cind tu te-ai luptat cu turcii la Calugareni , erai Singur ? nu erai inconjurat de'o armata pe care o conduceai ? despre ce spui tu,mai Gabitzule ? despre vulg ? am pronuntat eu cuvintul asta ? cind si unde ? eu am facut o mica " aroganta " la cuvintul Coiot pe care l-a folosit Ovidiu ....l-am tachinat draguta, ca prea a fost evidenta apartenenta lui portocalie !....si ce greseli am inventat, ca nu-mi aduc aminte si care-i cea atit de mare si la care tac milc ?!.....stai linistit ca nu ma-ntreb nimic in legatura cu ce aluzii ai facut,ca nu esti atit de subtil ....m-am prins din prima si ,oricum nu insist sa-mi explici ca doar ne cunoastem si stiu cam ce-ti poate si tie limbajul ! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 5843 mesaje Membru din: 6/05/2009 |
Postat pe: 28 Aprilie 2010, ora 08:56
De la: gabigabi, la data 2010-04-28 08:53:30De la: gbispas, la data 2010-04-27 22:24:39De la: gabigabi, la data 2010-04-27 16:47:38 bine mai@ MIHAI VITEAZU,bine ca mi-ai atras atentia ca nu esti fan Bas',ca juram ca esti vreunul din adulatorii lui ....din deontologii lui nu de alta dar chestia asta cu luptatul lui, singur ,cu toti ailaltii rai ,face parte din propaganda voastra de partid ! si, intrebare : cind tu te-ai luptat cu turcii la Calugareni , erai Singur ? nu erai inconjurat de'o armata pe care o conduceai ? ardeeeeeee 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Aprilie 2010, ora 09:04
De la: adiovidiu, la data 2010-04-27 10:29:26De la: gbispas, la data 2010-04-22 09:53:37De la: horiaradu, la data 2010-04-22 00:47:18De la: eugenb, la data 2010-04-22 00:27:40Si uite asa, unii, au plecat de la tema acestui topic ("Monarhie sau Republica") si au ajuns pe alte ... "coclauri" literare. De ce oare ? Cred ca o "ambitie" prost inteleasa i-a facut sa uite ce tema avem pe acest topic si, acuma, isi arat toate cunostintele literare ... "urate" pe care le au. Felicitari ! Si ce spuneati ca sunteti ... Monarhisti sau Republicani ?! Sau poate ... Anarhisti ?! de ce ma bagipe mine in discutia asta despre vulg- vulgar ? chiar nu ma intereseaza....daca ma interesa,comentam ! cit despre definitia pe care zici ca o apar, a fost o ironie,omule ! o ironie ! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 5843 mesaje Membru din: 6/05/2009 |
Postat pe: 28 Aprilie 2010, ora 09:08
De la: gabigabi, la data 2010-04-28 09:04:15De la: adiovidiu, la data 2010-04-27 10:29:26De la: gbispas, la data 2010-04-22 09:53:37De la: horiaradu, la data 2010-04-22 00:47:18De la: eugenb, la data 2010-04-22 00:27:40Si uite asa, unii, au plecat de la tema acestui topic ("Monarhie sau Republica") si au ajuns pe alte ... "coclauri" literare. De ce oare ? Cred ca o "ambitie" prost inteleasa i-a facut sa uite ce tema avem pe acest topic si, acuma, isi arat toate cunostintele literare ... "urate" pe care le au. Felicitari ! Si ce spuneati ca sunteti ... Monarhisti sau Republicani ?! Sau poate ... Anarhisti ?! ARATA-I inDEX-UL,CA STIE CITI Raporteaza abuz de limbaj |
|
adiovidiu 82 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 28 Aprilie 2010, ora 11:05
De la: gabigabi, la data 2010-04-28 08:53:30De la: gbispas, la data 2010-04-27 22:24:39De la: gabigabi, la data 2010-04-27 16:47:38 bine mai@ MIHAI VITEAZU,bine ca mi-ai atras atentia ca nu esti fan Bas',ca juram ca esti vreunul din adulatorii lui ....din deontologii lui nu de alta dar chestia asta cu luptatul lui, singur ,cu toti ailaltii rai ,face parte din propaganda voastra de partid ! si, intrebare : cind tu te-ai luptat cu turcii la Calugareni , erai Singur ? nu erai inconjurat de'o armata pe care o conduceai ? Dar mai gabitzule,eu am fost,nu gbispas cel ce te-am intrebat CE PARERE AI,nu am spus si nu a spus nimeni ca ai fi facut vreo greseala.Era vorba despre VULG,nu te face ca ploua,ca mi-ar pare tare rau sa cred ca in ciuda faptului ca aperi tabara prostilor(si curvari si dictatori,pe deasupra),chiar faci parte din ei.Tu m-ai acuzat ca as fi facut greseli(vezi acei coiosi la care te gandesti cu o consecventa demna de lucruri mai bune),dar corect era,daca tot citesti pe aici sa-ti dai cuparerea si la adevaratele greseli,nu sa inventezi si sa tragi de par unele inexistente.Iar apartenenta mea portocalie,sa fii convinsa ca as fi mandru de ea,daca ar exista.Repet,insa,sunt mult mai fericit cu ceea ce exista acum pe piata,ca sa ma exprim asa,decat daca ar fi vre-un cretin de rege.Sau tu speri sa ai vreo sansa sa devii amanta cu care fuge regele in strainatate si lasa tara balta?Ca la regii nostri,din obisnuinta,a devenit traditie si cine stie,......toate femeile au sanse. Raporteaza abuz de limbaj |
|
sirboby 1972 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 28 Aprilie 2010, ora 15:23
Monarhisti ne mai explicati cum rezolva regele problemele societatii romanesti? Vasile-Vali amintea cineva pe alt topic de afacerea Skoda! Parca seamana cu ce intampla azi !
PS Deschideti un topic unde sa vedeti cine scrie mai corect si mai gramatical!  Si ca sa stie toata lumea cititi:Afacerea �koda a fost un puternic scandal politico-financiar care a zguduit via�a politic� din Rom�nia interbelic�. La baza lui a stat un contract pentru �nzestrarea armatei rom�ne cu armament, �n valoare de aproximativ 7 miliarde lei, semnat �n 1930 de guvernul Maniu cu Uzinele de armament �koda din Cehoslovacia. Stipulat �n net� defavoare fa�� de Statul Rom�n, contractul a provocat o puternic� criz� politic�, sco��nd la iveal� corup�ia generalizat� din aparatul administrativ al Statului, starea extrem de precar� a Armatei Rom�ne, violarea secretelor de stat, implicarea politicienilor p�n� la nivelele cele mai �nalte �i culmin�nd cu implicarea regelui Carol al II-lea �i a camarilei regale. Cazul a scandalizat opinia public� �i a fost cap de afi� pentru mai mul�i ani de la izbucnirea lui. A fost pe larg instrumentalizat de partidele �i oamenii politici, av�nd �n final un efect devastator asupra �ncrederii popula�iei �n institu�iile statului democratic, �n contextul �n care Europa se afla �n plin proces de �narmare �i �n pragul izbucnirii celui de-al Doilea R�zboi Mondial. Context Armata Rom�n� a ie�it din Primul R�zboi Mondial �ntr-o condi�ie de dotare tehnic� �i logistic� complet necorespunz�toare necesit��ilor de ap�rare ale noului stat na�ional re�ntregit. Dup� 1920, Armata a �nceput un program de modernizare, �ns� condi�iile politice �i financiare nefavorabile, au dus la o finan�are necorespunz�toare cu nevoile acesteia. �n primul r�nd, �n Rom�nia nu exista o industrie de armament autohton�, iar statul era obligat s� apeleze la furnizori externi, care practicau pre�uri foarte mari �n raport cu posibilit��ile financiare ale ��rii. �n al doilea r�nd, pentru contractele de �narmare pe care statul rom�n a reu�it s� le contracteze, ele fie au fost prea mici �i scumpe, fa�� de necesit��i, fie Statul a fost incapabil s� le onoreze. Spre finalul anilor '30, Armata avea o dotare care echivala cu cea dinainte de primul r�zboi mondial, cu toate c� tehnica �n acest domeniu suferise un proces accelerat de modernizare. �n plus, s-a verificat �i un fenomen de f�r�mi�are a contractelor de livr�ri de armament, motiv pentru care existau o multitudine de furnizori, fiecare folosind standarde �i aparate diferite, care la r�ndul lor necesitau mentenan�� sau piese de schimb corespunz�toare. Aceast� lips� de omogenitate ap�sa �i mai mult asupra bugetului, �i-a�a foarte redus, al Armatei. Contractul �n data de 17 martie 1930, Ministerul Ap�r�rii Na�ionale a semnat un contract de furnizare de armament cu Uzinele �koda, �n valoare de 1.250 milioane lei pentru pu�ti mitraliere �i 5.500 milioane lei pentru tunuri (�n total 6,75 miliarde lei)[1]. Dup� cum avea s� sus�in� mai t�rziu Iuliu Maniu, guvernul na�ional-��r�nesc prezidat de el avea deja un plan de modernizare �i �narmare cu mult �nainte de aceast� dat�. Totodat�, Rom�nia �ncerca �n acest fel s�-�i onoreze angajamentele economice fa�� de Mica �n�elegere cu Cehoslovacia, alian�� care p�n� atunci nu jucase dec�t un rol minor. Din partea Ministerului a semnat generalul Henri Cihoski. Primele sesiz�ri de nereguli �n 1931, la numai un an de la perfectarea contractului, de data aceasta sub guvernul Iorga, apar primele indicii de nereguli. Noul ministru al Ap�r�rii, generalul Constantin �tef�nescu Amza, un apropiat al regelui Carol al II-lea, constat� c� echipamentul furnizat nu corespunde standardelor armatei �i solicit� sistarea temporar� a comenzii. Nemul�umit�, conducerea Uzinelor �koda �l acuz� pe Amza c� �ncearc� s� saboteze contractul. [2] �n ciuda diferendelor, contractul se deruleaz� �n continuare. Izbucnirea scandalului Titluri din ziarele vremiiScandalul propriu-zis izbucne�te �n prim�vara lui 1933, la trei ani de la semnarea contractului. �n urma unui telefon anonim, �n data de 10 martie, finan�ele opereaz� o perchezi�ie la sediul firmei din Bucure�ti, pe motiv c� aceasta nu ar fi pl�tit mai multe impozite datorate statului. �n seiful din biroul lui Bruno Seletzki, reprezentantul Uzinelor �koda, sunt g�site mai multe documente militare secrete din Arhiva Ministerului Ap�r�rii, cu privire la sistemul na�ional de ap�rare, documente despre contractele statului cu al�i furnizori de armament. Pe l�ng� acestea sunt descoperite liste cu sume mari de bani - circa 25 milioane lei, aloca�i unor nume codificate. Reac�ia ini�ial� a autorit��ilor a fost ambigu�. Ministrul justi�iei, ��r�nistul Mihai Popovici, sisteaz� perchezi�ia �i �ncearc� s� mu�amalizeze rapid cazul. �n aceea�i sear�, Bruno Seletzki p�trunde �napoi �n sediul firmei, rupe sigiliile �i sustrage mai multe documente. Toate acestea scap� presei, care nu �nt�rzie s� publice articole incendiare despre �Afacerea �koda�. Scandalul se extinde rapid �i �n Parlament. Sub presiunea opiniei publice �i a Parlamentului, pe 24 martie este arestat Bruno Seletzki. Implicat direct, generalul Sic� Popescu, din Corpul I Armat�, se sinucide. Aparent, scandalul se stinge odat� cu condamnarea lui Seletzki la cinci ani de �nchisoare pentru de�inere de acte secrete �i violare de sigiliu. Seltezki este apoi expulzat din Rom�nia. Cu toate acestea, r�m�n nedeslu�ite chestiunea persoanelor mituite care se aflau �n spatele denumirii cifrate Paelaelibus, precum �i a sumei de 25 milioane mit�. Nemul�umi�i de atitudinea mult prea permisiv� a guvernului PNL, un grup de deputa�i din partidele de opozi�ie, �n frunte cu Nicolae Lupu, adreseaz� o interpelare oficial� guvernului, pentru o prezentare mai clar� a afacerii. Din grupul de deputa�i f�ceau parte Constantin Bacalba�a (independent), Virgil Madgearu (PN�), Grigore Iunian (PR�), Octavian Goga (PNA). Chiar �i din PNL s-au sesizat Gheorghe Br�tianu sau Constaninescu-Bordeni. �n urma acestui demers, se profileaz� solu�ia constituirii unei comisii parlamentare care s� ancheteze cazul �n detaliu. Comisia parlamentar� La mai bine de un an de izbucnirea scandalului, dup� numeroase interpel�ri parlamentare, scandaluri politice �i discursuri furibunde, se materializeaz� comisia parlamentar� �ns�rcinat� cu anchetarea afacerii �koda. Comisia Camerei se constituie din 30 de deputa�i din toate partidele parlamentare �i �ncepe lucrul la 12 mai 1934. Comisia Senatului se formeaz� din 23 de membri �i �ncepe ancheta la 30 iunie. Ancheta �i propunea s� r�spund� la trei �ntreb�ri fundamentale: era contractul �n dezavantajul statului rom�n? dac� da, cine era responsabil? cine erau persoanele corupte? Existau c�teva probleme corelate: criza din Armat�, prestigiul PN�, posibilitatea unei �nscen�ri din partea PNL �mpotriva PN�, mu�amalizarea ini�ial� a afacerii. Cercet�rile au durat foarte mult - p�n� �n 7 decembrie 1934. Raportul nu a apucat s� intre �n Parlament �n ultima �edin�� a anului �i s-a am�nat pe motiv de �vacan�� de iarn�. La reluarea activit��ii parlamentare, s-a �ncercat scoaterea din discu�ie a raportului, s-au t�r�g�nat din nou lucrurile, pe fondul scandalurilor dintre politicieni �i partide. Raportul comisiei a intrat �n discu�ie abia la �edin�a din 8 martie 1935. Raportul comisiei parlamentare Referitor la �ntreb�rile fundamentale c�rora �i propusese s� le g�seasc� un r�spuns, raportul a stabilit �n primul r�nd c� statul rom�n a fost categoric defavorizat �n contractul cu Uzinele de armament �koda. Existau daune de cel pu�in 1,7 miliarde lei �n comenzi, prin practicarea de pre�uri crescute ilegal �n dauna statului. Mai mult, s-a descoperit c� interesele industriale na�ionale fuseser� neglijate, factorii de decizie competen�i nefiind consulta�i. Mai bine de o treime din contract ar fi putut fi repartizat firmelor autohtone cu profil industrial precum Uzinele Re�i�a, Malaxa, Vulcan, Cop�a-Mic�, Cugir, Astra, Vulcan, Romloc. �n ce prive�te chestiunea responsabilit��ilor, comisia parlamentar� i-a indicat doar pe directorul ceh Bruno Seletzki �i pe Romulus Boil�, membru PN�, care nu a putut justifica o parte din avere. Colonelul Sic� Georgescu a fost �nvinuit c� ar fi primit comisioane. R�spunz�tor a fost considerat �i fostul ministru al ap�r�rii, generalul Cihoski, cel care semnase contractul. Alt �nvinuit a fost ministrul justi�iei Mihai Popovici, care a sistat perchezi�ia din 10 martie 1933. �n sf�r�it, �n pledoaria final�, r�spunz�tor pentru �ntreaga afacere a fost f�cut guvernul PN� din 1930, prezidat de Maniu. A treia �ntrebare, referitoare la comisioanele pl�tite unor persoane sus-puse, nu s-a putut clarifica. Comisia a stabilit c� �n spatele denumirilor cifrate, se g�seau comisioane, cheltuieli administrative, onorarii pentru avoca�i, �n general mit� pentru birocra�ie. �ns� nu a putu stabili niciun nume sau personaj concret.[3] Responsabilitatea lui Maniu Dezbaterile care au urmat prezent�rii raportului comisiei parlamentare, au durat mai bine de o lun�. S-a delimitat o critic� aspr� la adresa PN� �i a lui Iuliu Maniu. ��r�ni�tii au ripostat acuz�nd liberalii de orchestrarea �ntregului scandal �mpotriva partidului �i a liderului s�u, de o ampl� campanie de calomniere �mpotriva lor. Maniu a argumentat cu buna sa credin��, subliniind necesitatea de �narmare, planurile guvernului s�u, dorin�a PN� de a gr�bi �narmarea ��rii, �n contextul unei Europe �n plin� campanie de �narmare, �n frunte cu Germania, dar �i a preten�iilor revizioniste ale Ungariei. Maniu s-a disculpat, sus�in�nd mai departe c� nu era la cuno�tin�� de neregulile din contract. El a mers mai departe acuz�nd pe colonelul Pompoiu de falsificarea unui proces verbal care l-ar fi indus �n eroare. �ns� colonelul Pompoiu era prim-comisar regal, un apropiat al Regelui Carol al II-lea, lucru care complica �i mai mult chestiunea. Mai mult, Maniu considera c� s-ar fi intervenit pe l�ng� Seletzki, pentru a face acuza�ii la adresa guvernului s�u. Concluzia era c� afacerea era o �nscenare la adresa PN�, cu concursul PNL, al regelui �i al camarilei. Astfel, rolurile aproape c� se inverseaz�. Din principal acuzator, PNL se g�se�te �n banca acuza�ilor. Paradoxal, atacurile la adresa lui Maniu, indiferent de provenien�a lor, e�ueaz�. Liderul ��r�nist continua s� fie cel mai popular politican. Implicarea regal� Acuza�ia lui Maniu la adresa comisarului regal Pompoiu, aluziile la camarila regal�, deschid pista unei implic�ri la nivel �nalt, cu concursul regelui Carol al II-lea. Maniu face mai multe declara�ii publice, �ns� multe sunt cenzurate. Atacurile la adresa Elenei Lupescu, pe care Maniu o considera adev�rata responsabil�, sunt complet suprimate din declara�iile sale publice. [4]�n fapt, Elena Lupescu era personajul cheie din camarila regelui Carol al II-lea. Maniu o acuza c� vrea s� desfiin�eze institu�iile fundamentale ale statului. �inta atacului ar fi fost Iuliu Maniu, iar afacerea ar fi fost un instrument util camarilei pentru compromiterea lui. �ntruc�t Maniu nu mai putea fi implicat, clarificarea afacerii nu mai era �n interesul camarilei �i a lui Carol. Ramifica�iile afacerii erau mult mai �ntinse, iar dac� se st�ruia asupra scoaterii la lumin� a unor vinova�i, exista pericolul unui efect de bumerang asupra altor afaceri cu statul pe care le derulau Regele �i camarila. [5] Noul contract �ntre timp, guvernul PNL prezidat de Gheorghe T�t�rescu, face demersuri pentru stabilirea unui nou contract cu Uzinele �koda. Prim ministrul cehoslovac l-a contactat pe T�t�rescu, atr�g�ndu-i aten�ia c� �n joc se afl� o �chestiune de democra�ie�, c� uzinele Krupp exploateaz� chestiunea �n favoarea lor. La mijloc erau angajamentele Rom�niei fa�� de statul Cehoslovac, �n cadrul Micii �n�elegeri. Guvernul cehoslovac era nemul�umit de prejudiciul de imagine pe care-l sufereau Uzinele, iar rela�iile cu Rom�nia riscau s� degenereze. Cu toate c� neclarit��ile nu fuseser� nici pe departe elucidate, guvernul T�t�rescu �ncheie un nu contract cu �koda, de fapt o reeditare a contractului ini�ial. La comanda ini�ial� mai sunt ad�ugate c�teva baterii de tun, pentru a acoperi paguba suferit� de statul rom�n.[6] La 8 aprilie 1935, contractul intr� �n Camera Deputa�ilor �i este aprobat. �n aceste condi�ii, scandalul degenereaz�. Achitarea acuza�ilor �n procesul intentat celo acuza�i, to�i cei implica�i au fost achita�i �n februarie 1936. Justi�ia nu a putut proba vinov��ia nici unuia dintre acuza�i: Romulus Boil� �i averea pe care nu o putea justifica sau comisioanele pentru Sic� Georgescu. Singurul condamnat r�m�ne cehul Seletzki. Consecin�e Afacerea �koda a avut numeroase implica�ii pentru via�a politic� din Rom�nia interbelic�. Rezultatul anchetei nu a mul�umit pe nimeni, �ns� a constituit un punct culminant �ntr-un proces mai amplu, care fr�m�nta societatea rom�n�. Europa se �narma, iar Armata rom�n� nu f�cuse aproape niciun progres. Configura�ia politic� european� se schimba, na�ional-socialismul din Germania devenea o for�� de neoprit. Se apropia cel de-al doilea r�zboi mondial, iar scandalul �koda periclitase �narmarea Armatei rom�ne. Dotarea sa era complet dep�it�. �n ceea ce prive�te scena politic� intern�, scandalul a scos �n primul r�nd la iveal� o du�m�nie ireconciliabil� �ntre cele dou� mari partide rom�ne�ti: PNL �i PN�. Opinia public�, complet bulversat�, �i-a pierdut �ncrederea �n politicieni. Dup� cum concluziona ziarul �Adev�rul� din 11 iulie 1934: �Nici o afacere din c�te cunoa�te cronica scandalurilor politice de la noi, nu a produs at�ta v�lv� �i nu a dat at�tea pagini de senza�ional ca afacerea Skoda!�[7] PN�-ul, care c�tigase primele alegeri cu adev�rat democratice, ie�ea �ifonat de acuza�iile de corup�ie �i cu un electorat dezam�git de promisiunile ne�mplinite. Partidul istoric PNL, ap�rea acum responsabil cu discreditarea PN� �i a lui Maniu. A reie�it, de altfel, un consens general asupra corup�iei generalizate din politic� �i administra�ia statului. S-a periclitat astfel �ncrederea �n institu�iile democratice. [8] Pe acest fond a avut loc o cre�tere masiv� a popularit��ii grup�rilor care sus�ineau un mesaj anti-corup�ie. De acest deficit democratic a beneficiat �n special Mi�carea Legionar�, care avea un mesaj politic explicit anticorup�ie. De fragilitatea �i dezbinarea clasei partidelor politice, a beneficiat �n final regele Carol al II-lea, care avea s� instaureze dictatura regal�, �n 1938. Hopa, coruptie la cel mai inalt nivel,musamalizari,interventii in justitie.......................etc! Dar parca asa ceva nu este posibil intr-o monarhie,ca regele e crescut sa nu se coboare la astfel de josnicii.............................................!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Citat din D. Buzdugan: ,,BAI NE LESI"! Vasile-Vali cum e posibil? In acea societate perfecta numita monarhia romana interbelica! Unde pibul era cat casa si ploua cu carnati,laptele curgea pe strazi! Ceausescu,daca se intampla pe vremea lui ii IMPUSCA PE VINOVATI! Raporteaza abuz de limbaj
Suge�i un corn cu lapte, dac� n-ave�i din�i
�i num�ra�i-mi ou�le, c� mi-am ie�it din min�i
B�i animalule, nu vezi? Voi n-ave�i interesuri
Iarna nu-i ca vara, v� dorim succesuri!
Parazitii (Noi vrem respect)
|
|
|
|
|
gbispas 688 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Aprilie 2010, ora 15:27
De la: gabigabi, la data 2010-04-28 08:53:30De la: gbispas, la data 2010-04-27 22:24:39De la: gabigabi, la data 2010-04-27 16:47:38 bine mai@ MIHAI VITEAZU,bine ca mi-ai atras atentia ca nu esti fan Bas',ca juram ca esti vreunul din adulatorii lui ....din deontologii lui nu de alta dar chestia asta cu luptatul lui, singur ,cu toti ailaltii rai ,face parte din propaganda voastra de partid ! si, intrebare : cind tu te-ai luptat cu turcii la Calugareni , erai Singur ? nu erai inconjurat de'o armata pe care o conduceai ? Dar unde ai citit ca ar fi spus cineva ca l-ai fi pronuntat?Sau crezi ca da bine sa faci pe proasta(daca tot zici ca folosesc nu stiu ce limbaj)?Sa stii ca limbajul nu stiu de care se poate ameliora,se poate imbunatati,poate sa si dispara,dar prostia,.............. Raporteaza abuz de limbaj
EU
|
|
gbispas 688 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Aprilie 2010, ora 15:42
De la: vasile_vali, la data 2010-04-25 23:39:59De la: adiovidiu, la data 2010-04-24 13:07:45De la: vasile_vali, la data 2010-04-24 09:27:07 Raspunsuri de activist de partid, astea-s "raspunsurile" tale! Nici nu ma mira, esti produsul a ceea ce parintii tai nu ti-au dat: un creier propriu, gandesti cu neuronii altora, ai pcr/istilor. Tinere ce interpretezi istoria - ti-am dat fapte, nu palavre {de fapt, cine esti tu, ce scoala inalta ai terminat si de cati metri?}- cum bolmojesti tu acolo! Hai, gata, m-am saturat de de-alde tine si figurantii comunisti! PS1: Neuronul tau singuratic de ce nu-si pune o simpla intrebare: daca tot Mihai nu a facut nimic, de ce l-au silit inaintasii tai rosii sa abdice? PS2: Vei gasi probe cu fraudarea alegerilor atunci cand vei gasi "mapa profesionala" a basexului! Panimal, comunistoidule? PS3: Faci o groaza de greseli gramaticale, parca ai fi frate cu eba! "Nihil sine Deo!"[/quote] Asculta mai vasile,nume de sluga(dupa cum gandesti,nu doar numele e de sluga),pentru ca vorbeai de scoala,am pretentia ca am terminat una pe care nu a mai urmat-o nici un alt roman si am terminat-o chiar cu brio.Ba pe deasupra,in comparatie cu rudele tale fugite in strainatate,la cersit,am facut fala nationalitatii si faptului ca sunt ROMAN si am fost apreciat oriunde,acolo unde am reprezentat numele si tara mea(nu stiu daca e si-a voastra).Daca se duce cineva la fostele mele locuri de munca,din strainatate,o sa fie surprins sa vada ca impresia despre romani,este una foarte favorabila,avand experienta cu mine.Ba mai mult,am avut o meserie pe care nu o au multi,dar o admira toti.Spun ca am avut,pt ca acum am inceput o afacere in nume propriu.Deci,nu stiu adiovidiu ce scoli are,dar eu iti spun ca regii tai jerpeliti au fost niste escroci,corupti,curvari,lasi,oportunisti,niste scursuri ale societatii.Ceea ce ai dat tu exemplu,este un exemplu pur demagogic.Regii nu au avut nici un merit vis-a-vis de ce se intampla in tara,in timpul cat au domnit.Unul era prea ocupat cu fustele,altul nu a fost decat o marioneta iar fonfaitul,cel putin,a avut doar un rol pur decorativ.Tot se intreba pe aici ce a facut Mihai Viteazul,daca a castigat singur nu stiu ce razboaie.NU,dar spre deosebire de regii lasi si fricosi,Mihai Viteazul era prezent in mijlocul luptei,pe campul de bataie,conducea lupta,efectiv,nu facea sejururi precum fonfaitul la SInaia sau nu privea doar defilarea trupelor,precum ferdinand.Regii vostri puturosi si inutili asta au facut,asta le-a fost rolul in istorie,sa priveasca si daca iesea bine sa-si asume meritele.Ca doar nu degeaba or fi fost rascoale,greve,......Si nu ar fi nici o problema,pana la urma,ca au existat si d-astea,dar sa trimiti armata sa impuste oamenii,.....se numeste ca esti si criminal. Asa ca mai scutiti-ne cu lozincile ieftine si fara acoperire,rolul regilor,asta a fost,sa huzureasca pe banii romanilor,sa-si asume meritul altora,sa stea la caldurica,cand armata e pe front.............BLEAH! Raporteaza abuz de limbaj
EU
|
|
sirboby 1972 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 28 Aprilie 2010, ora 15:48
PS ,,Acuza�ia lui Maniu la adresa comisarului regal Pompoiu, aluziile la camarila regal�, deschid pista unei implic�ri la nivel �nalt, cu concursul regelui Carol al II-lea. Maniu face mai multe declara�ii publice, �ns� multe sunt cenzurate''
 CENZURA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Parca numai ,,bau-bau'' comunistii cenzurau!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!  Ps Mi-am amintit ca tu Vasile-Vali ai pomenit de poza mea de la avatar incearca sa citesti si ce scrie acolo poate intelegi,daca nu uite cum trebuie sa citesti: BASESCU SA TRAIASCA CA E CA PU +LA TARA NOASTRA Sau poate mai vrei o sarbatoare fara munca de 10 mai cu mici si bere si daca se poate legata de 1 si 2 mai! Raporteaza abuz de limbaj
Suge�i un corn cu lapte, dac� n-ave�i din�i
�i num�ra�i-mi ou�le, c� mi-am ie�it din min�i
B�i animalule, nu vezi? Voi n-ave�i interesuri
Iarna nu-i ca vara, v� dorim succesuri!
Parazitii (Noi vrem respect)
|
|
sirboby 1972 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 28 Aprilie 2010, ora 16:17
Din nou hopa
Alt rege alt scandal:  Afacerea Strousberg a fost un puternic scandal politico-financiar privind concesionarea construc�iei liniei ferate Roman - Bucure�ti - V�rciorova consor�iului prusian condus de Heinrich Strousberg, un antreprenor german. Neregulile descoperite ulterior �n contract �i condi�iile �n care s-a realizat concesionarea au provocat un puternic tumult �n societatea vremii, aduc�nd importante prejudicii statului rom�n. Ceea ce nu s-a �tiut la vremea respectiv� a fost c� proiectul de acordare a concesiunii nu a fost realizat de func�ionarii Ministerului Lucr�rilor Publice. Acesta a fost redactat la Berlin sub �cea mai neadormit� priveghere�. Autorii nu s-au zg�rcit atunci c�nd a fost vorba de propriile privilegii. Proiectul a fost expediat la Bucure�ti principelui Carol (18 februarie 1868), care l-a �naintat comisiei pentru dezbatere pe 22 februarie 1868. Dezbaterile privind concesionarea �n 1868, domnul Carol I a pornit un amplu proiect de infrastructur� feroviar� at�t de necesar procesului de modernizare a Rom�niei. Construc�ia unei re�ele feroviare, care s� uneasc� nordul de sudul ��rii �i s� �nlesneasc� accesul rapid �n Occident, era imperios necesar�. Una din magistralele acestei re�ele feroviare urma s� fie Roman-Bucure�ti-V�rciorova, cea mai ampl� �i care impunea costuri foarte ridicate. A�adar, era necesar ca de construc�ia �i exploatarea unei asemenea magistrale s� se ocupe o societate cu bogat� experien�� �n domeniu. Carol I a cerut �ndrum�ri pentru a construi re�ele feroviare de baz� �n Rom�nia de la tat�l s�u, principele Carol Anton. Domnul se adreseaz� doctorului Heinrich Bethel Strousberg, care era considerat pe atunci �n ��rile germane �regele drumurilor de fier�. Strousberg (n. 1823 � d. 1884) era un reprezentant de seam� al capitalismului german. Plecat �n Anglia de la v�rsta de 12 ani, Heinrich intr� �n afaceri sus�inut de unchii s�i, la �nceput lucr�nd �n domeniul asigur�rilor, iar apoi devenind proprietarul unui mare magazin. Dup� ce acumuleaz� o considerabil� avere se �ntoarce la Berlin, unde �ncepe s� construiasc� c�i ferate, cump�r� mo�ii, o fabric� de locomotive, mine �i emite ac�iuni, care erau achizi�ionate de publicul �ncrez�tor �n afacerile sale. Problema concesion�rii pentru construc�ia magistralei feroviare Roman - Bucure�ti - V�rciorova, care lega nordul de sudul ��rii, a fost larg dezb�tut� �n Parlament, av�nd at�t partizani, c�t �i opozan�i. Printre sus�in�torii cei mai fermi se num�ra Mihail Kog�lniceanu, care declara �n numeroase r�nduri c� �drumurile de fier vor schimba fa�a Rom�niei�. �n general, presa manifesta o opozi�ie vehement� �mpotriva concesion�rilor. Cezar Bolliac, �n �Trompeta Carpa�ilor�, considera c� �to�i ace�ti concesionari nu sunt dec�t ni�te samsari�. �n cele din urm�, concesiunea �n favoarea consor�iului Strousberg este acordat� de Parlament prin legea din 10 septembrie 1868, cu sprijinul guvernului liberal condus de �tefan Golescu. Printre asocia�ii lui Strousberg se num�rau �i principele Hohenlohe, ducele Ujest, principele Victor de Ratibor �i contele Carol de Lehndorff. Concesionarea Legea concesion�rii Strousberg este publicat� �n Monitorul Oficial din 22 septembrie �i prevedea construc�ia urm�toarelor linii ferate: 1. Roman - M�r�e�ti - Tecuci, cu ramifica�ia Tecuci - B�rlad 2. Gala�i - Br�ila - Buz�u - Ploie�ti - Bucure�ti 3. Bucure�ti - Pite�ti - Slatina - Craiova - Turnu Severin - V�rciorova Dup� terminarea construc�iilor acestor linii guvernul rom�n putea cere �i construc�ia liniei Buz�u - Foc�ani - M�r�e�ti. Costul pe kilometru al re�elei feroviare urma s� fie de 270.000 lei aur, adic� un total de 247.000.000 lei pentru lungimea magistralei de 914,8 km., inclusiv �ntregul inventar fix �i mobil. Prima locomotiv� fabricat� �n Rom�niaConsor�iul putea emite obliga�iuni pentru formarea capitalului necesar, asigurate de fondul c�ilor ferate, cu dob�nzi garantate de stat. Obliga�iunile aduceau dob�nzi de 7,5% pe an �i erau emise de purt�tor. Un prim conflict a ap�rut �n momentul c�nd domnitorul Carol I a propus numirea prusacului Ambronn �n func�ia de comisar al statului rom�n, pentru a supraveghea emisia de obliga�iuni. Ambronn era un apropiat al lui Strousberg, ceea ce putea considera un dezavantaj pentru statul rom�n. Numirea era �i ilegal�, c�ci un str�in nu putea fi numit �n pozi�ia de comisar-controlor din partea statului rom�n. Durata concesiunii era de 90 ani �i se socotea de la terminarea primei linii Roman - Gala�i, iar tot inventarul �i exploatarea liniei aveau s� treac� �n patrimoniul statului. De asemenea, terenul necesar liniilor era cedat de stat consor�iului, �n mod gratuit, dar acesta trebuia s� asigure transportul gratuit al po�tei �i s� permit� statului instalarea de fire de telegraf pe st�lpii companiei, de-a lungul liniilor. Un lucru era cert: Heinrich Strousberg tocmai �ncheiase afacerea vie�ii sale, la Berlin devenind �omul zilei�. Pe 6 decembrie 1868 are loc prima emisie de obliga�iuni, la Berlin, av�nd un succes enorm. To�i �nal�ii func�ionari ai statelor germane se �ngr�m�deau la ghi�ee pentru a cump�ra obliga�iuni. Strousberg, �n complicitate cu Ambronn, �i �n�ela pe cump�r�tori, f�c�ndu-i s� cread� c� obliga�iunile erau emise de statul rom�n, de�i legea concesion�rii stipula �n mod clar c� obliga�iunile puteau fi emise numai �n numele concesionarilor. �n �ar� ajungeau un num�r foarte mic de obliga�iuni, abia Carol I put�nd s� ob�in� c�teva. De aici a pornit un lung �ir de abuzuri. Un lung �ir de abuzuri Sediul tehnic al concesionarilor se stabile�te la Gala�i, ora�-port, iar lucr�rile la prima linie Roman - Gala�i demareaz� �nc� din prima lun�, totodat� pun�ndu-se �i piatra de temelie la construc�ia G�rii de Nord din Bucure�ti. Primele nereguli apar chiar din anul urm�tor. Se constat� c� lucr�rile se execut� �n mod nesatisf�c�tor, iar Ambronn se preta la nenum�rate abuzuri �i falsuri �n acte. �ntreg scandalul porne�te de la un conflict tehnic, constat�ndu-se o mare nepotrivire �ntre m�sur�toarea liniei f�cute de statul rom�n �i cea f�cut� de concesionari. Era vorba de 19 km, adic� de 5 milioane de lei, care afectau considerabil finan�ele Rom�niei. Astfel, guvernul �i d� dispozi�ie lui Ambronn s� nu achite cota-parte calculat� la cei 19 km nerealiza�i, dar acesta �a avut grija de a urgenta plata� sub pretextul c� a primit dispozi�ia prea t�rziu. �n cel mai scurt timp este trimis la Berlin ministrul de finan�e, Dimitrie Alexandru Sturdza, pentru a lua m�suri, dar Ambronn refuz� s� demisioneze. Acesta �i d� seama c� va fi destituit, astfel c� emite rapid un lot de obliga�iuni, dintre care o parte o vinde la burs�, iar alta o depune la o banc� din Berlin. Heinrich StrousbergToate acestea erau dovezi ale unor escrocherii �i ilegalit��i ale consor�iului condus de doctorul Strousberg. �n final, Ambronn este �nlocuit cu Ludovic Steege, care pe atunci era agent diplomatic al Rom�niei la Berlin. �n septembrie 1870 este trimis� la Berlin o comisie statului rom�n, condus� de Teodor V�c�rescu, pentru a cerceta ilegalit��ile comise. Dup� o ampl� �i dificil� analiz�, comisia constat� c� inginerii lui Strousberg au operat cu rea-credin�� �i descoper� grave erori �n evalu�ri, precum �i �nc�lc�ri ale conven�iei de concesiune. Anularea concesion�rii Mai mult, ritmul lucr�rilor devine din ce �n ce mai slab, iar o parte din personalul german fusese chemat �n �ar� din cauza izbucnirii r�zboiului franco-prusac �n iulie 1870. Cu greu, pe 27 decembrie 1870, cele dou� linii de la Roman p�n� la Bucure�ti sunt date �n folosin�� �n mod provizoriu, �ns� cu multe lucr�ri neterminate. Astfel, statul rom�n decide s� refuze plata dob�nzilor obliga�iunilor scadente la 1 ianuarie 1871. Situa�ia ia amploare, astfel c� la Berlin ajunge vestea insolvabilit��ii consor�iului Strousberg, iar cursul la burs� scade puternic. Mai mult, �n Rom�nia, ploile din prim�vara anului 1871 au sp�lat terasamentele, multe poduri au fost luate de ape, iar circula�ia feroviar� �ntrerupt�. Atmosfera devine una de haos, opinia public� este indignat�, iar neregulile descoperite �n �ntreaga afacere creeaz� un val de nemul�umire �n �ar� �i un spirit antidinastic, cunoscut fiind sprijinul acordat concesionarilor de c�tre domnului Carol I. �n aceast� situa�ie, pe 5 iulie 1871 se voteaz� legea prin care concesiunea Strousberg este anulat�. Consor�iul combate decizia, dar, la 4 octombrie, un tribunal de arbitri, consider� decizia ca fiind justificat�. Astfel, guvernul rom�n se angaja s� continue exploatarea liniilor deja construite �i s� �ntre�in� lucr�rile neefectuate. O important� problem� au fost de�in�torii de obliga�iuni la consor�iul Strousberg, pe care statul nu-i putea l�sa de izbeli�te. Ace�tia sunt invita�i s� se constituie �ntr-o societate pe ac�iuni �i s� preia toate drepturile �i �ndatoririle concesionarilor. Dob�nda era mic�orat� de la 7,5% la 4%. Societatea ac�ionarilor Aceste decizii au creat un val de nemul�umiri �n Germania, acuz�nd statul rom�n c� vrea s� �i ruineze pe cei care au avut �ncredere �n el. Cancelarul Otto von Bismarck amenin�� Rom�nia c� va interveni pe l�ng� sultan pentru a-i ap�ra pe de�in�torii de obliga�iuni. La sf�r�itul anului 1871 se constituie la Berlin �Societatea drumurilor de fier din Rom�nia�, patronat� de bancherul Bleichroder, iar pe 24 decembrie se adopt� la Bucure�ti actul prin care se legalizeaz� situa�ia creat�. Pe 2 februarie 1872 �nceteaz�, �n mod oficial, orice leg�tur� �ntre consor�iul Strousberg �i statul rom�n. Noua societate �nfiin�at� se angaja s� termine lucr�rile prev�zute �n vechea concesiune, beneficiind de dreptul de a emite noi obliga�iuni pentru terminarea lucr�rilor. Astfel, bancherul Bleichroder, sprijinit de cancelarul Bismarck, a transformat falimentul lui Strousberg �ntr-o victorie magna�ilor financiari germani. �ns�, era clar c� aceast� societate cu caracter financiar nu avea experien�a necesar� exploat�rii �i construc�iei unei re�ele feroviare. �n acest sens, �n februarie 1872, aceasta �ncheie o conven�ie cu societatea feroviar� privat� Staatsbahn, cu sediul la Viena, pentru exploatarea re�elei terminate �i a celei ce va fi terminat�. Lucrul se reia, astfel c� pe 1 septembrie 1872 se deschide, �n mod oficial, magistrala Roman - Bucure�ti - Pite�ti, cu prelungirea Tecuci - B�rlad, iar �n iarna aceluia�i an se face racordul cu sta�ia Bucure�ti Nord. La �nceput, lucrurile decurg normal, �n condi�ii optime, �n anii 1873 - 1874 continu�ndu-se lucr�rile la magistrala Pite�ti - V�rciorova, dar dup� pu�ini ani de euforie, apar din nou probleme pe cerul feroviar rom�nesc. Gara de Nord �n perioada interbelic�R�scump�rarea c�ilor ferate rom�ne �n cursul anului 1874 Societatea ac�ionarilor �i termin� fondurile �i nu mai putea face pl��ilor curente. Solu�ia de salvare propus� a fost ipotecarea �ntregii re�elei exploatate. Dup� lungi tratative, r�scump�rarea re�elei nu era o op�iune viabil� pentru statul rom�n, c�ci, pe de o parte, se �nc�lca conven�ia stabilit�, iar, pe de alt� parte, puterea financiar� a statului era insuficient�. Dar nici falimentul societ��ii nu era de dorit, c�ci s-ar fi produs adev�rate complica�ii interna�ionale. Au loc tratative diplomatice, cu implicarea direct� a cancelarului german Bismarck, iar �n cele din urm� Rom�nia accept� o r�scump�rare par�ial� de 220 de km. Prima solu�ie, ca statul s� devin� coproprietar prin contractarea unui �mprumut de 75 de milioane de lei, care s� fie ceda�i societ��ii �n contul valorii ini�iale de 245 de milioane, este respins� de societate. Totu�i, situa�ia se remediaz� pu�in, dup� terminarea ultimei linii Pite�ti - V�rciorova �n vara anului 1875. Aceast� ultim� linie costase 70 de milioane de lei, iar de complet�ri, finis�ri �i mici refaceri se ocupa consor�iul Staatsbahn. �n 1876, au loc din nou discu�ii oficiale privind r�scump�rarea, fie ea �i par�ial�, astfel �nc�t s� se fac� fa�� celor mai urgente pl��i restante. �n cele din urm�, se accept� solu�ia par�ial�. Dup� intrarea Rom�niei �n R�zboiul pentru Independen��, cancelarul Bismarck atrage aten�ia �n dese r�nduri guvernului asupra problemelor financiare legate de c�ile ferate, avertiz�nd c� pozi�ia Germaniei va depinde de felul cum Rom�nia va gestiona aceast� problem�. �n 1878 �ncep din nou negocieri pentru r�scump�rarea re�elei feroviare �i au loc �ntrevederi oficiale �ntre Dimitrie Alexandru Sturdza, ministrul de finan�e �i cancelarul Bismarck, �n cursul anului 1879. Acesta din urm� era de acord cu r�scump�rarea c�ilor ferate de la Societatea ac�ionarilor, dar �n condi�ii favorabile pentru partea german�. Hot�r�t s� pun� cap�t numeroaselor ne�n�elegeri privind concesiunea Strousberg/Societatea ac�ionarilor, cancelarul leag� recunoa�terea independen�ei Rom�niei de rezolvarea problemei c�ilor ferate. �n aceste condi�ii, Sturdza realizeaz� o conven�ie cu societatea, �n septembrie 1879, prin care obliga�iunile emise de statul rom�n, cu o dob�nd� de 6%, erau garantate prin ipotecarea re�elei feroviare. Proiectul este larg dezb�tut �n Parlamentul de la Bucure�ti, dar �n ciuda opozi�iei conservatoare, care se folosea de orice pretext pentru a r�sturna guvernul liberal, conven�ia este adoptat�. �n februarie 1880 la numai c�teva zile de la proclamarea conven�iei, Germania, Fran�a �i Anglia recuno�teau independen�a Rom�niei. Anul 1880 este cel mai important din istoria c�ilor ferate rom�ne, c�ci de atunci oamenii de stat din Rom�nia �i-au dat seama de importan�a administr�rii de c�tre stat a principalelor mijloace de comunica�ie a ��rii, dup� cum remarca istoricul A. D. Xenopol. Pe 11 aprilie 1880, se formeaz� �Direc�iunea princiar� a c�ilor ferate rom�ne� (CFR), iar toate c�ile ferate �ncep s� fie r�scump�rate �i s� intre �n administrarea statului, renun��ndu-se definitiv la concesion�rile care au creat at�t timp puternice scandaluri politico-financiare �i au prejudiciat guvernul rom�n. CUM ALTA??????????????????????
Raporteaza abuz de limbaj
Suge�i un corn cu lapte, dac� n-ave�i din�i
�i num�ra�i-mi ou�le, c� mi-am ie�it din min�i
B�i animalule, nu vezi? Voi n-ave�i interesuri
Iarna nu-i ca vara, v� dorim succesuri!
Parazitii (Noi vrem respect)
|
|
Fosta membra 9am.ro 5843 mesaje Membru din: 6/05/2009 |
Postat pe: 28 Aprilie 2010, ora 18:18
stat independemt si indivizibil
deci la munca dragi tovarasi si preteni 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
pascu08_yahoo_com 1522 mesaje Membru din: 26/07/2009 |
Postat pe: 29 Aprilie 2010, ora 06:58
Multumesc SIRBOBY pt complectarea obiectiva /
Pai atunci frati romani.ce facem? schimbam palariile sa nu ne mai cunoasca cerul? Asta este societatea monarhica cu mizerii si mizerabili asa ca republica este tot mai buna .cu cit va fi o competitie mai acerba exista speranta unei redresari .fara competitie totul este mort inclusiv speranta intro societate mai buna / PESTELE DE LA CAP SE INPUTE / Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am126636 389 mesaje Membru din: 31/08/2009 |
Postat pe: 29 Aprilie 2010, ora 12:52
Da, mai conteaza pentru tara asta daca sa fie monarhie sau republica? Nu va este sila de toti astia care sunt in guvern si in clasa politica? Nu ne-am saturat sa-i ingrasam pe toti oligofrenii si strimbii care guverneaza tara asta si se ploconesc la toate organismele internationale si nu sunt in stare sa lase in urma lor nimic bun? Ne paste anarhia si o foamete crunta, atunci sa vedeti trai pe vatrai.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 29 Aprilie 2010, ora 13:38
De la: adiovidiu, la data 2010-04-28 11:05:34De la: gabigabi, la data 2010-04-28 08:53:30De la: gbispas, la data 2010-04-27 22:24:39De la: gabigabi, la data 2010-04-27 16:47:38 bine mai@ MIHAI VITEAZU,bine ca mi-ai atras atentia ca nu esti fan Bas',ca juram ca esti vreunul din adulatorii lui ....din deontologii lui nu de alta dar chestia asta cu luptatul lui, singur ,cu toti ailaltii rai ,face parte din propaganda voastra de partid ! si, intrebare : cind tu te-ai luptat cu turcii la Calugareni , erai Singur ? nu erai inconjurat de'o armata pe care o conduceai ? Oooo, cate greseli gramaticale faci, nene! Hai, te-am iertat destul, du-te la I-IV, fa pasi mai repede, ca te face ficior-miu de ras! Si mai vb. de altii, ce tupeu eba-ist ai! PS: Vb. "a parea" - conjugarea a II-a, plus alte minusuri... "Nihil sine Deo!" Raporteaza abuz de limbaj |
|
adiovidiu 82 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 29 Aprilie 2010, ora 14:13
De la: vasile_vali, la data 2010-04-29 13:38:20De la: adiovidiu, la data 2010-04-28 11:05:34De la: gabigabi, la data 2010-04-28 08:53:30De la: gbispas, la data 2010-04-27 22:24:39De la: gabigabi, la data 2010-04-27 16:47:38 bine mai@ MIHAI VITEAZU,bine ca mi-ai atras atentia ca nu esti fan Bas',ca juram ca esti vreunul din adulatorii lui ....din deontologii lui nu de alta dar chestia asta cu luptatul lui, singur ,cu toti ailaltii rai ,face parte din propaganda voastra de partid ! si, intrebare : cind tu te-ai luptat cu turcii la Calugareni , erai Singur ? nu erai inconjurat de'o armata pe care o conduceai ? Ba' bou' baltii,acel: MI-AR PARE TARE RAU,este regionalismul transilvanean,tot asa cum si tu in loc de fecior,ai folosit FICIOR.Sunt regionalisme,cretinel.CHiar stau si ma intreb de unde dracu' au aparut toti cretinii astia pe aici.Nu doar ca nu stiu sa deosebeasca ce scriu altii,dar fac si din tantzar armasar. Spui ca SI MULTE ALTELE.Ia mai da-ne tu ,cultule si inteligentule,inca doua,trei exemple,sa ne lamurim pana la capat cata prostie zace in tine.Apropos,au stiut parintii tai de ce ti-au pus numele de Vasile.Pana si ei stiau ca au adus pe lume o chestie,care doar sluga poate sa fie. Raporteaza abuz de limbaj |
|
adiovidiu 82 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 29 Aprilie 2010, ora 14:14
.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
sirboby 1972 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 29 Aprilie 2010, ora 15:58
De la: 9am126636, la data 2010-04-29 12:52:08 Da, mai conteaza pentru tara asta daca sa fie monarhie sau republica? Nu va este sila de toti astia care sunt in guvern si in clasa politica? Nu ne-am saturat sa-i ingrasam pe toti oligofrenii si strimbii care guverneaza tara asta si se ploconesc la toate organismele internationale si nu sunt in stare sa lase in urma lor nimic bun? Ne paste anarhia si o foamete crunta, atunci sa vedeti trai pe vatrai. Corect! Si atunci de ce sa aducem alt oligofren si stramb? Macar pe astia ii mai schimbam(cu alti mai buni sau mai rai e vointa poporului  ) Dar pe rege cum dracu il schimbam,daca ne saturam de el??????? Vasile-Vali ti-am dat solutia:fa un topic care sa stabileasca topul celor care scriu cel mai gramatical,si daca esti pe primul loc foarte bine) dar raspunde la problemele ridicate de ,,prostimea'' republicana! Probleme de genul: -Cum rezolva regele(dar concret) problemele politicii romanesti in coditiile monarhiei constitutionale -Cum il schimbam daca se dovedeste ca e la fel cu predecesorii sai(cazurile prezentate mai sus) Etc. Astept sa ma ,,luminezi''! Raporteaza abuz de limbaj
Suge�i un corn cu lapte, dac� n-ave�i din�i
�i num�ra�i-mi ou�le, c� mi-am ie�it din min�i
B�i animalule, nu vezi? Voi n-ave�i interesuri
Iarna nu-i ca vara, v� dorim succesuri!
Parazitii (Noi vrem respect)
|
|
adiovidiu 82 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 29 Aprilie 2010, ora 21:47
De la: sirboby, la data 2010-04-29 15:58:05De la: 9am126636, la data 2010-04-29 12:52:08 Da, mai conteaza pentru tara asta daca sa fie monarhie sau republica? Nu va este sila de toti astia care sunt in guvern si in clasa politica? Nu ne-am saturat sa-i ingrasam pe toti oligofrenii si strimbii care guverneaza tara asta si se ploconesc la toate organismele internationale si nu sunt in stare sa lase in urma lor nimic bun? Ne paste anarhia si o foamete crunta, atunci sa vedeti trai pe vatrai. AI inebunit?Cum sa-i intrebi asa ceva?Or sa-ti raspunda toti in cor cu aceleasi aberatii demagogice,gen RESPECT,MANDRIE,DEMNITATE,.......NU conteaza ca nici un rege nu a avut asa ceva la noi,daca pot sa scrie,de ce sa nu scrie?:)):)):)) Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Aprilie 2010, ora 09:33
puah
 aveti dreptate ! Romanica noastra e ca o femeie ce nu stie sa-si aleaga barbatii si o nimereste din prost in si mai prost ! ultimul "SOT " e cel mai ce: un pic vulgar, un pic betiv, oleaca curvar...iute la vorba si minie, si-i mingiie copiii, dar .....il iubeste femeile si e moarte de pe el la la la
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 5843 mesaje Membru din: 6/05/2009 |
Postat pe: 30 Aprilie 2010, ora 09:38
De la: gabigabi, la data 2010-04-30 09:33:27puah daca UE a fost smecher si a ademenit-o si a dus-o cu bombonica a vazut ca e fraera Romanica noastra si poate fi dusa cu zaharelul acum vrem nu vrem suntem la miloaga lor in concluzie salutul francez nu-i o inventie de a lor noi le-am spus Raporteaza abuz de limbaj |
|
adiovidiu 82 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 30 Aprilie 2010, ora 10:46
.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
adiovidiu 82 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 30 Aprilie 2010, ora 10:48
De la: adiovidiu, la data 2010-04-30 10:46:21De la: gabigabi, la data 2010-04-30 09:33:27puah Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Aprilie 2010, ora 11:03
De la: adiovidiu, la data 2010-04-30 10:48:36De la: adiovidiu, la data 2010-04-30 10:46:21De la: gabigabi, la data 2010-04-30 09:33:27puah am spus ca e CA o femeie ce nu stie sa -si aleaga sotul ....citeste mai atent : a fost o comparatie ! cit despre FUGITUL regelui ,mai Mihai Viteazu, a Iubit o femeie si a RENUNTAT la tron ptr. ea ....nu a vrut sa faca nici-un compromis !.....la fel si Eduard alVII al Angliei .....au renuntat la tron,dragu'mamii ....de ce-ar renunta la "tron" Basescu al tau cind le poate avea pe toate,in aplauzele adulatorilor lui care, spun ca ONOARE , DEMNITATE si RESPECT sunt cuvinte demagogice ,intrucit ei nu inteleg aceste deziderate ? Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 5843 mesaje Membru din: 6/05/2009 |
Postat pe: 30 Aprilie 2010, ora 11:58
De la: gabigabi, la data 2010-04-30 11:03:47De la: adiovidiu, la data 2010-04-30 10:48:36De la: adiovidiu, la data 2010-04-30 10:46:21De la: gabigabi, la data 2010-04-30 09:33:27puah nu-ti place teatru de papusi??? Raporteaza abuz de limbaj |
|
gbispas 688 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Aprilie 2010, ora 13:25
De la: gabigabi, la data 2010-04-30 11:03:47De la: adiovidiu, la data 2010-04-30 10:48:36De la: adiovidiu, la data 2010-04-30 10:46:21De la: gabigabi, la data 2010-04-30 09:33:27puah Si cine a spus ca nu ai facut o comparatie?Ce dracu tot cititi voi? APoi,vrei sa spui ca a fugit fara sa stie nimeni,nu ca A RENUNTAT la tron pt ea.Pur si simplu a disparut.Si asta de doua ori.Asta nu mai e renuntare,e BATAIE DE JOC LA ADRESA ROMANILOR.Ah,am omis sa-ti spun ca in timp ce era prin pelerinaje cu amanta regala,treburile tarii erau neglijate si nu-l mai interesa nimic in afara de curu' ala de muiere.Nu incerca sa o dai cotita,ca nu ti-ai gasit fraierii. Raporteaza abuz de limbaj
EU
|
|
adiovidiu 82 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 30 Aprilie 2010, ora 14:12
De la: gbispas, la data 2010-04-30 13:25:36De la: gabigabi, la data 2010-04-30 11:03:47De la: adiovidiu, la data 2010-04-30 10:48:36De la: adiovidiu, la data 2010-04-30 10:46:21De la: gabigabi, la data 2010-04-30 09:33:27puah In plus,deabia l-au adus inapoi,sa nu se faca de ras si sa ne faca si pe noi.Au musamalizat cat au putut.Cat sa musamalizezi,insa?Ne-a facut de ras in lume.SI nu e singurul rege roman,care ne-a facut de ras. Sa mai stii doamna gabigabi,ca eu nu am afirmat nicaieri si niciunde ca as fi Mihai Viteazul,am doar poza lui la avatar,atat.Ori poate te gandeai tot la coiosi si mai ales la organele din imediata apropiere si n-ai reusit sa faci diferenta. Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Aprilie 2010, ora 14:59
mai "MIHAI VITEAZU " nici c-am zis c-ai fi, m-am" glumit " cu tine,meiiii ....ca te-am si intrebat cum se face ca voi astia, republicanii, aveti un fix in a va alege-n avatar cite un VODA ,ca tine si cite un Domn al Principatelor Romane si ma refer la prietenul @Republicanus ....iti mai aduci aminte de el, @Gispas ? ....oricum, ma doare capul de la amestecul vostru : cind m-ntreaba gispas de ce-ti raspund tie nu stiu cum, cind ma-ntrebi tu ceva ce-i scrisesem lui .....sunteti 2 in 1 ,ca sa stiu si sa nu-mi mai bat capul cu voi ?.....nici vorba,ca nici nu mi l-am batut prea mult ! hai,pa ! beti si voi o bere buna de 1 Mai !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
sirboby 1972 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 30 Aprilie 2010, ora 15:00
Vai Gabi ce romantic era carol! Cum a lasat el si tron si tot pentru femeia iubita!
 Hai sa vedem: -Guvernul britanic a refuzat s� recunoasc� dictatul, la fel �i S.U.A., conform politicii lor de a nu recunoa�te nici un teritoriu ocupat de la �nceputul r�zboiului[10]. Dictatul de la Viena a produs o grav� criz� politic� �n Rom�nia. La 4 septembrie 1940, guvernul Gigurtu a fost for�at s� demisioneze, �ntre altele sub presiunea legionarilor. Armata ungar� a intrat �n teritoriul cedat al Transilvaniei la 5 septembrie 1940. Popula�ia maghiar� a �nt�mpinat cu entuziasm trupele �i a considerat separarea de Rom�nia ca o eliberare. Pe teritoriul transilvan cedat s-au produs o serie de incidente �n care etnici rom�ni au fost masacra�i de trupele horthyste: Moisei, Tr�znea (9 septembrie 1940), Ip (13/14 septembrie 1940), Cium�rna, Zal�u, Cam�r, Dragu, Hida, Cosniciu de Sus, Cer�a, Marca, Nu�fal�u, S�rma�u, Mure�enii de C�mpie, C�mpia Turzii, Ludu�, Prundu B�rg�ului, Huedin, Cucerdea, L�scud. A fost elaborat un program de maghiarizare a rom�nilor, elaborat de baronul Aczel Ede �i �nsu�it de guvernul maghiar. Programul cuprindea expulzarea frunta�ilor vie�ii politice rom�ne�ti, pauperizarea rom�nilor, mobilizarea lor �n armat�, colonizarea de unguri, �icanarea rom�nilor sub diverse forme pentru a-i determina s� emigreze, etc[11]. Obiectivele urmau s� fie realizate prin mijloace oficiale sau prin intermediul organiza�iilor paramilitare. ATENTIE LA CE URMEAZA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Regele Carol al II-lea, de�i se opusese ced�rilor teritoriale f�r� lupt�, a fost declarat vinovat principal la demonstra�iile stradale organizate de Mi�carea Legionar�. Sub presiunea reprezentan�ilor lui Hitler la Bucure�ti �i a lui Horia Sima, regele l-a numit prin decret regal prim-ministru - cu condi�ia form�rii unui guvern de uniune na�ional� - pe generalul Ion Antonescu, iar acesta i-a impus abdicarea (la 6 septembrie 1940). Antonescu a contestat Dictatul de la Viena, inclusiv �n discu�iile cu Adolf Hitler �i Benito Mussolini, dar a ob�inut de la Hitler - �n prim�vara anului 1944 - numai o vag� promisiune de revizuire r�mas� nefinalizat�. Cand ti se impune abdicarea parca nu inseamna ca pleci de buna voie!  Vasile-Vali inca astept! Raporteaza abuz de limbaj
Suge�i un corn cu lapte, dac� n-ave�i din�i
�i num�ra�i-mi ou�le, c� mi-am ie�it din min�i
B�i animalule, nu vezi? Voi n-ave�i interesuri
Iarna nu-i ca vara, v� dorim succesuri!
Parazitii (Noi vrem respect)
|
|
|
|
PENTRU FEMEI 
