Klaus iohannis: rom�nia lucrului bine f�cut

Neata buna, dragi concetateni!

Avem ori ba 80 mil ramasi in jebul statului, aain? Datorita cui, aud?

Exact! Datorita domnului presedinte Klaus Werner Johannis! Felicitari, domnule presedinte! Chapeau!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Auzind vehementa madame Firea, ieri, pe la parada Micii Uniri, declarand mass mediei ca .... ma rog, nu ii redau cuvintele, ca eu nu acced... sau regresez... bref.... pozitiei d�nsei si coeficientului sau de inteligenta, dar redau ideea propagata de dumneaei: Cica se stagneaza in Romania in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei.

Mda! O fi drept? Ce stie domnuca Firea, oare, si noi, cetateni rom�ni prin excelenta si m�ndri de a fi, nu stim?

Gandesc! Iar varianta mea se cramponeaza pe faptul concret ca o suma mare a fost alocata construirii catedralei neamului. Hmmm! Pe voi nu va pune pe ganduri acest fapt concret?



PROPUN, in calitate de cetatean al Rom�niei, sa se faca cercetari in acest domeniu! Cu certitudine se vor gasi persoane care iubesc lumina, nu-i asa? Lumina si adevarul, exact!

Sa va reamintesc ca Dumnezeu este unul singur si ca nu poate fi ingradit in nicio catedrala? Mai ales in una construita pe teren sensibil! Mda... o stiti si voi, stiu... Banii alocati unei eventuale constructii sa se vrea a fi pretul rascumpararii greselilor trecutului?

Paradoxul care imi mai stagneaza in memorie: Ceausescu a demolat biserici si credinta rom�nilor a ramas intacta! Pentru ca rom�nii cred in DUMNEZEU si nu in ziduri! Aham! Azi se construiesc ziduri ca sa se reapropie cei indepartati odata de Dumnezeu?

Faptul ca iti pui o basma peste plete acoperindu-ti crestetul si te afisezi la slujba catedralei X... nu inseamna ca Il porti pe Dumnezeu in tine. NU! Cand il porti pe Dumnezeu in tine, nu lovesti in cel ce chiar vrea binele POPORULUI ROM�N!

Voi... ce parere aveti?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Astept, ca si voi toti, sa descopar cum a fost calculat bugetul pe 2017!

Educatia? Cum stam la EDUCATIE?

Domnul Dragnea a afirmat, aseara, ca bugetul a fost calculat cu minutiozitate si, renuntand la unele bunuri si servicii, s-a reusit cresterea bugetului pentru investitii... Sa vedem: ce investitii? De ce se preconizeaza privarea de fonduri in anumite domenii, hm? Care e logicuta, dragi concetateni?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Nu tot aceeasi energie electrica, gaz ori combustibil consuma un angajat al ministerului de interne precum un ministru.... sau cum s-a calculat, totusi, ha?

M-am blocat, pe bune, pe BUNURI SI SERVICII!

Si pe INVESTITII? cum nu?

Va citesc! Si va provoc sa renuntati la injurii si dialect de mercenari! Provocare acceptata? Ramanem OAMENI sau ati dezertat din rasa umana, ha?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

" tasta lumii forumistice de pe 9am imi transmite informtia "
chiar a ajuns securitatea sa angajeze toti drogatii tarii ????

JOS BESTIA IOHANISTA , TERORISMUL BASISTO-SOROIST !

Bruxelles, 25.1.2017
COM(2017) 44 final
RAPORT AL COMISIEI C�TRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind progresele �nregistrate de Rom�nia �n cadrul Mecanismului de cooperare și
verificare
{SWD(2017) 25 final}
2
1. INTRODUCERE
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit la momentul ader�rii
Rom�niei la Uniunea European� �n 20071
pentru a remedia deficiențele reformei sistemului
judiciar și pentru a combate corupția. De atunci, rapoartele MCV �ncearc� s� contribuie la
orientarea eforturilor autorit�ților rom�ne prin recomand�ri specifice și evalueaz� progresele
realizate. �n acest an se �mplinesc zece ani de monitorizare prin MCV și Comisia marcheaz�
momentul printr-o prezentare general� a realiz�rilor, a provoc�rilor r�mase și a celorlalte
m�suri care mai sunt necesare pentru a se asigura �ndeplinirea obiectivelor MCV.
Astfel cum a subliniat Consiliul
2
�n mod repetat, MCV se va �ncheia atunci c�nd vor fi
�ndeplinite �n mod satisf�c�tor toate cele patru obiective de referinț� care se aplic� Rom�niei.
Obiectivele de referinț� au fost definite la momentul ader�rii și acoper� aspecte esențiale
pentru funcționarea unui stat membru � independența și eficiența sistemului judiciar,
integritatea și lupta �mpotriva corupției. Pentru ca aceste obiective s� fie �ndeplinite, este
nevoie de o combinație de m�suri legislative și instituționale. �n plus, respectivele m�suri pot
fi evaluate pe deplin numai verific�ndu-se dac� efectele lor sunt resimțite �n practic� și dac�
se poate considera c� ele sunt �ncorporate �n cadrul juridic și instituțional din Rom�nia și c�
sunt ireversibile. �n aceste condiții, cet�țenii pot avea �ncredere c� deciziile și practicile din
Rom�nia respect� pe deplin statul de drept și se constituie baza pe care se cl�dește �ncrederea
reciproc� necesar� pentru punerea efectiv� �n aplicare a dreptului UE.
Reforma sistemului judiciar și lupta anticorupție au fost aspecte esențiale pentru societatea
rom�neasc� �n ultimii zece ani.3 MCV are un rol important �n Rom�nia ca factor determinant
al reformei, precum și ca instrument de evaluare a progreselor. Concluziile Comisiei și
metodologia utilizat� �n cadrul MCV au fost sprijinite �n mod constant de c�tre Consiliu și au
beneficiat de cooperarea și contribuțiile multor state membre. Cooperarea a fost consolidat� și
prin sprijinul specific acordat Rom�niei prin intermediul fondurilor UE.
Rapoartele MCV reflect�, de 10 ani, progresele �nregistrate, iar rapoartele MCV de dup� 2014
au pus �n evidenț� modul �n care constanța progreselor a �nceput s� sugereze sustenabilitate.
M�surile legislative și instituționale au dat roade �n ceea ce privește rezultatele obținute,
datorit� angajamentului demonstrat de numeroși judec�tori și procurori, datorit� activit�ții de
punere �n aplicare desf�șurate de miniștrii justiției și datorit� bunei cooper�ri dintre
autorit�țile rom�ne și Comisie. Implicarea puternic� a societ�ții civile a fost, de asemenea,
esențial� pentru a �ncuraja reforma sistemului judiciar și m�surile concrete de combatere a
corupției la toate nivelurile. �n același timp, rapoartele MCV au continuat s� sublinieze c�
exist� �nc� domenii �n care continuarea reformei se dovedește dificil� � și care uneori au
rezistat acesteia. Probleme de fond, cum ar fi punerea sub semnul �ntreb�rii a independenței
sistemului judiciar și a autorit�ții hot�r�rilor judec�torești și, uneori, �ncerc�rile specifice de a
se reveni la situația anterioar� reformelor, au �ncetinit, �n mod inevitabil, ritmul progreselor
�nregistrate �n vederea atingerii obiectivelor MCV.

1 Concluziile Consiliului de Miniștri, 17 octombrie 2006 (13339/06); Decizia Comisiei de stabilire a unui
mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de Rom�nia �n vederea atingerii anumitor
obiective de referinț� specifice �n domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei �mpotriva corupției,
13 decembrie 2006 [C(2006) 6569 final].
2
�n martie 2016, Consiliul a ajuns la concluzia c�, �Pe baza progreselor semnificative deja �nregistrate,
Consiliul �ncurajeaz� Rom�nia s� �și concentreze eforturile pe consolidarea �n continuare a progreselor
realizate și s� susțin� dinamica pozitiv� actual�, prin abordarea tuturor recomand�rilor prezentate de Comisie
�n raportul s�u.� (data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7118-2016-INIT/ro/pdf).
3
Sondajul Eurobarometru Flash 445: �Mecanismul de cooperare și de verificare pentru Bulgaria și Rom�nia�,
publicat la 25 ianuarie 2017.
3
Raportul de faț� analizeaz� evoluțiile din Rom�nia �ncep�nd din 2007. La fel ca �n anii
anteriori, raportul este rezultatul unui proces atent de analiz� �ntreprins de Comisie și se
bazeaz� pe cooperarea str�ns� cu instituțiile din Rom�nia, precum și pe contribuția societ�ții
civile și a altor p�rți interesate, printre care și a altor state membre.
�n acest sens, este important s� se defineasc� �n mod clar domeniul de aplicare al MCV.
Deciziile de instituire a MCV stabilesc parametrii domeniului de aplicare al MCV privind
reforma sistemului judiciar și lupta �mpotriva corupției. Acțiunile �ntreprinse cu respectarea
acestor parametri vor determina momentul la care sunt �ndeplinite obiectivele. Cu toate
acestea, ritmul și profunzimea reformelor au fost �n mod inevitabil condiționate pe un plan
mai amplu de mediul societal, juridic și politic din Rom�nia �n care evolueaz� aspectele
specifice care fac obiectul MCV. De exemplu, eforturile �ntreprinse �n ultimii ani �n Rom�nia
pentru dezvoltarea capacit�ții administrative sunt �nc� �n curs, ceea ce are consecințe asupra
procesului de reform�. Practica legislativ� permite introducerea brusc� a unor modific�ri prin
intermediul Parlamentului, scurtcircuit�nd practica mai bunei legifer�ri și etapa consult�rilor
și �ngreun�nd sarcina de a demonstra sustenabilitatea cadrului juridic �n domenii precum
corupția. Este nevoie �n continuare s� se consolideze aderarea la principiile cooper�rii loiale
�ntre instituții și la principiul respect�rii independenței sistemului judiciar, dup� cum se poate
vedea din atacurile �mpotriva judec�torilor și procurorilor exprimate prin intermediul massmediei
rom�ne, fiind necesare mecanisme mai puternice de contracarare a acestora. Deși
aceste aspecte nu intr� �n domeniul de aplicare al MCV, ele au un impact direct asupra
capacit�ții de a realiza reformele și, �n special, au �ngreunat sarcina Rom�niei de a demonstra
c� reforma a prins r�d�cini perene.
Unul dintre domeniile �n care acest mediu mai larg a evoluat �ntr-o direcție pozitiv� este
transparența. �n multe domenii care fac obiectul MCV s-a observat o tendinț� notabil� -
inclusiv pe parcursul anului trecut - spre o calitate mai bun� a informațiilor cu privire la
sistemul judiciar și la corupție, precum și o mai mare deschidere �n a face aceste informații
accesibile. Dac� o gam� mai larg� de instituții rom�ne ar lua m�suri suplimentare �n aceast�
direcție, s-ar consolida o schimbare a practicilor care ar contribui la demonstrarea progreselor
realizate. Prin urmare, �n domeniul MCV, prezentul raport formuleaz� un num�r de
recomand�ri privind intensificarea raport�rii și o mai mare transparenț�. Pe termen scurt, acest
lucru va permite Comisiei s� ajung� la concluziile finale, iar dup� �ncheierea MCV va asigura,
de asemenea, sprijin pentru sustenabilitatea reformei, �ntruc�t va favoriza responsabilizarea.
�n cele din urm�, ar trebui subliniat, de asemenea, faptul c� natura aparte a domeniului de
aplicare al MCV se opune, de asemenea, cre�rii de leg�turi cu alte domenii de politic�. Prin
urmare, Comisia nu consider� c� este oportun s� se coreleze MCV cu deciziile adoptate �n alte
domenii, cum ar fi eligibilitatea pentru fondurile structurale și de investiții europene sau
aderarea la spațiul Schengen.
Prezentul raport se plaseaz� �ntr-o perspectiv� pe termen mai lung pentru a identifica
m�surile-cheie care mai trebuie �ntreprinse pentru realizarea obiectivelor MCV. Dinamica
creat� p�n� �n prezent permite concentrarea atenției pe m�surile-cheie care trebuie luate.
Atunci c�nd m�surile prev�zute la fiecare din obiectivele de referinț� din prezentul raport vor
fi �ntreprinse, obiectivul respectiv va fi considerat provizoriu finalizat. Atunci c�nd acest
lucru va fi valabil pentru toate obiectivele de referinț�, MCV va fi �nchis. Prin urmare,
recomand�rile formulate pot fi considerate suficiente pentru �ndeplinirea acestui obiectiv � cu
excepția cazului �n care evoluțiile inverseaz� �n mod clar sensul progreselor. Comisia
consider� c� acest lucru ar trebui s� conduc� la accelerarea procesului de c�tre autorit�țile
rom�ne și de c�tre UE �n ansamblul s�u. �n cazul obiectivelor de referinț� pentru care se
apreciaz� c� s-au realizat progrese substanțiale, Comisia consider� c� punerea aplicare
energic� și menținerea at�t a ritmului, c�t și a unei direcții consecvente a reformei va permite
4
�nchiderea rapid� a respectivelor obiective de referinț�. Pentru alte obiective, acest lucru s-ar
putea dovedi mai problematic. Prin urmare, Comisia are intenția de a prezenta urm�torul
raport la sf�rșitul anului 2017 și este preg�tit� s� ofere asistenț� suplimentar� pentru a ajuta la
consolidarea caracterului ireversibil al progreselor �nregistrate și s� �ncheie, astfel,
monitorizarea și verificarea efectuate �n cadrul mecanismului.
2. EVALUAREA PROGRESELOR �NREGISTRATE �N CEEA CE PRIVEȘTE
�NDEPLINIREA OBIECTIVELOR DE REFERINȚ� DE LA �NCEPUTUL MCV
Prezenta secțiune conține o evaluare global� a celor zece ani de reforme și, �n același timp, o
analiz� a progresului �nregistrat �n ceea ce privește recomand�rile formulate �n raportul MCV
pe anul 2016. Cele mai importante evoluții și rezultate sunt prezentate �n detaliu �n raportul
tehnic care �nsoțește prezentul raport4
. Deși obiectivele de referinț� sunt independente, exist�
și interconexiuni importante, care au un impact asupra �ndeplinirii acestora. Evaluarea
progreselor a implicat analizarea condițiilor structurale (cum ar fi prevederile legale,
instituțiile și resursele), a rezultatelor și a bilanțului acestora și a posibilit�ții de a se considera
c� progresele sunt ireversibile. Trebuie remarcat, de asemenea, c�, de la data stabilirii
obiectivelor de referinț� cuprinse �n MCV, au avut loc evoluții majore �n ceea ce privește
jurisprudența CEDO, standardele și cele mai bune practici internaționale și disponibilitatea
informațiilor comparative privind sistemele judiciare naționale din UE, care au orientat
autorit�țile rom�ne �n realizarea reformelor și care permit, totodat�, o m�sur� obiectiv� și
comparabil� a evoluției sistemului judiciar și a luptei �mpotriva corupției din Rom�nia �n
domeniul de aplicare al celor patru obiective de referinț�.
2.1 Procesul judiciar
Primul obiectiv de referinț� viza sistemul judiciar și se axa pe instituirea unui sistem
independent, imparțial și eficient, pe consolidarea consecvenței procesului judiciar, precum și
pe �mbun�t�țirea transparenței și a responsabiliz�rii. �n acest domeniu s-au �nregistrat
progrese instituționale și normative substanțiale. �ncep�nd din 2012, Consiliul Superior al
Magistraturii (CSM) s-a impus ca manager al sistemului judiciar și a demonstrat o voinț� tot
mai mare de a-și �ndeplini rolul constituțional, �n special �n ceea ce privește ap�rarea
independenței sistemului judiciar, un rol esențial care va reveni acum noului Consiliu
Superior, recent ales. �n 2016, sondajele au continuat s� sugereze o percepție public�
puternic� a independenței judiciare și a �ncrederii �n sistemul judiciar.5
�ns�, așa cum au ar�tat
și rapoartele MCV anterioare, au existat și reacții la aceast� tendinț�: atacuri venite din partea
politicienilor și a mass-mediei și �ndreptate �mpotriva magistraților și a instituțiilor judiciare.
�n 2016, au devenit deosebit de intense atacurile �mpotriva Direcției Naționale Anticorupție.
Progresele �n materie de reforme structurale �n anumite domenii legate de eficienț�, resurse și
volum de munc� au prezentat schimb�ri semnificative �ntr-un ritm mai lent, deși calitatea
informațiilor pe care Ministerul Justiției a fost capabil s� le furnizeze Comisiei �n ultimii ani a
demonstrat evoluția informațiilor privind funcționarea sistemului judiciar aflate acum la
dispoziția ministerului și a CSM. �n ultimii trei ani, Ministerul Justiției, CSM și sistemul

4
SWD (2017)25.
5 Tabloul de bord al UE privind justiția din 2016, COM(2016) 199 final, graficele 48, 44 și 46. Sondajul din
aprilie 2016 arat� o proporție de 60 % de �ncredere foarte ridicat� și ridicat� �n DNA.
www.inscop.ro/wp-content/uploads/2016/04/INSCOP-raport-martie-20...

5
judiciar au demonstrat voința și capacitatea de a lucra �mpreun� și de g�si soluții pentru
progresul reformei. Resursele mai mari alocate sistemului judiciar, �n special de c�tre ultimele
dou� guverne, au contribuit la acest lucru. Cu toate acestea, abordarea unor aspecte precum
echilibrarea volumului de munc� din diferitele instanțe și din cadrul aceleiași instanțe, cum ar
fi modalitatea de g�si soluții �n ceea ce privește discrepanțele dintre volumul de munc� al
instanțelor mari și al instanțelor mici și repartizarea sarcinilor �ntre judec�tori și grefieri, au
cunoscut progrese lente. Legislația menit� s� soluționeze aceste probleme nu a progresat �n
2016, iar simpla acțiune managerial� nu a putut oferi o soluție. Progresul major const� �n
aceea c�, �n prezent, sunt disponibile toate instrumentele pentru monitorizarea funcțion�rii
instanțelor și a situației resurselor umane și �n faptul c� exist� o Strategie cuprinz�toare de
dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.
S-a considerat, de asemenea, c� rigurozitatea procedurilor de intrare �n magistratur�, bazat� pe
formarea obligatorie �n cadrul Institutului Național al Magistraturii, a jucat un rol important �n
procesul de consolidare at�t a profesionalismului, c�t și a independenței magistraților. �n ceea
ce privește numirea judec�torilor și a procurorilor, ultimul raport MCV a identificat 2016 ca
an de prob� pentru numiri. Acesta a fost cazul �n ceea ce privește numirea procurorilor-șefi și
a adjuncților acestora. �n termeni de rezultate, niciunul dintre candidații numiți nu a ridicat
probleme de integritate și profesionalism și nici nu a suscitat controverse �n r�ndul
magistraților sau al societ�ții civile, iar unii dintre candidați aveau deja rezultate foarte solide.
Cu toate acestea, procesul utilizat nu a permis introducerea unei proceduri clare, deschise și
transparente pentru selectarea tuturor candidaților, care s� se consolideze �ntr-un sistem stabil
și permanent.
6
De asemenea, CSM este responsabil pentru sancționarea abaterilor profesionale și disciplinare
ale magistraților. Anchetarea unor astfel de cazuri face parte din atribuțiile Inspecției
Judiciare. �n 2012, o reform� major� a consolidat Inspecția Judiciar� ca instituție
independent� și profesionist�. Acest lucru a permis ca Inspecția Judiciar� s� devin� mai
eficient� și s� aib� o mai mare autoritate, lucru confirmat din nou prin rezultatele �nregistrate
de aceasta �n 2016. Deciziile disciplinare ale CSM pot fi contestate la �nalta Curte de Casație
și Justiție, iar �n raportul MCV pe 2016 se constata c� lanțul decizional p�rea s� fi devenit mai
previzibil și mai consecvent.
Rom�nia a adoptat și a pus �n aplicare noul Cod civil și noul Cod penal, precum și codurile de
procedur� aferente, �n vederea moderniz�rii dreptului material și a �mbun�t�țirii eficienței și
consecvenței procesului judiciar. Noul Cod civil a intrat �n vigoare �n 2011, noul Cod de
procedur� civil�, �n 2013, iar noul Cod penal și noul Cod de procedur� penal�, �n 2014.
Tranziția c�tre noul Cod civil și noul Cod de procedur� civil� a fost treptat� și acum acestea se
aplic� �n aproape toate cauzele. �n cazul Codului penal și al Codului de procedur� penal�,
toate dispozițiile s-au aplicat de la aceeași dat� inițial�, astfel c� anii 2014, 2015 și 2016 au
fost consacrați asigur�rii aplic�rii lor consecvente de c�tre toate instanțele și parchetele și
stabiliz�rii dispozițiilor lor legale. Prin adaptarea la aceast� reform� major�, sistemul judiciar
�n ansamblul s�u și-a dovedit profesionalismul. Exist� dovezi c� rezultatul a fost accelerarea
�ntr-o anumit� m�sur� a duratei procedurilor judiciare, precum și un grad mai mare de
consecvenț� a hot�r�rilor judec�torești. Aceste reforme majore sunt aproape finalizate. Cu
toate acestea, finalizarea acestor reforme importante ale codurilor, așa cum se recomanda �n
raportul MCV pe 2016, s-a dovedit a fi dificil� și pune �n continuare �n evidenț� o serie de
deficiențe. �n cazul Codului civil și a Codului de procedur� civil�, dispozițiile care au
necesitat noi infrastructuri au trebuit am�nate �n mod succesiv, ceea ce sugereaz� deficiențe la
nivelul planific�rii. �n cazul Codului penal și al Codului de procedur� penal�, procesul

6 Raportul tehnic, secțiunea 2.2.
6
inevitabil de perfecționare prin decizii ale Curții Constituționale a fost complicat și mai mult
de o abordare legislativ� imprevizibil� �n Parlament. O serie de modific�ri importante aduse
Codului penal și Codului de procedur� penal� de c�tre Guvern �n scopul de a alinia
dispozițiile acestora cu deciziile Curții Constituționale nu fuseser� �nc� adoptate la sf�rșitul
legislaturii �n decembrie 2016, �n timp ce �n Parlament se acorda atenție unor modific�ri care
au suscitat controverse pe motivul c� sl�beau cadrul legal anticorupție, chiar dac� ele nu au
fost adoptate. La 18 ianuarie 2017, Guvernul a prezentat spre consultare dou� proiecte de
ordonanțe de urgenț�, una privind grațierea și una de modificare a Codului penal și a Codului
de procedur� penal�.7
Curtea Constituțional� a jucat un rol important �n dezvoltarea �n continuare a statului de drept
și �n consolidarea independenței sistemului judiciar. De la tulbur�rile ordinii constituționale
din 2012, multe decizii ale Curții Constituționale au contribuit la menținerea independenței
justiției și au c�utat s� furnizeze soluții la probleme legate de echilibrul puterilor �n stat și de
respectarea drepturilor fundamentale care nu au putut fi rezolvate doar de sistemul judiciar.
Majoritatea celor 12 decizii din 2016 prin care Curtea Constituțional� anula prevederi ale
noului Cod penal și ale noului Cod de procedur� penal� au fost luate pentru a se respecta
Convenția european� a drepturilor omului.
La momentul ader�rii Rom�niei la Uniunea European�, una dintre deficiențele recurente
identificate era lipsa de consecvenț� a hot�r�rilor judec�torești. Toate reformele legislative
majore au urm�rit s� consolideze consecvența mecanismelor. Dup� intrarea �n vigoare a noilor
coduri, rapoartele MCV au remarcat utilizarea din ce �n ce mai frecvent� și eficacitatea
mecanismelor de asigurare a consecvenței juridice puse �n aplicare de �nalta Curte de Casație
și Justiție. �n ultimii ani, mecanismele juridice au fost completate de eforturile manageriale de
promovare a consecvenței și de disponibilitatea online a tuturor hot�r�rilor judec�torești.
Raportul MCV pe 2016 a constatat semne de schimbare de paradigm� cultural� �n ceea ce
privește consecvența �n cadrul sistemului judiciar.
Respectarea și executarea hot�r�rilor judec�torești sunt legate at�t de independenț�, c�t și de
consecvenț�. O hot�r�re judec�toreasc� neexecutat� lipsește hot�r�rea respectiv� de orice
efect util și are un impact direct asupra volumului de lucru al instanțelor judiciare prin
dosarele ulterioare sau prin c�ile de atac �mpotriva hot�r�rilor repetitive.8
Problemele legate
de respectarea și executarea hot�r�rilor judec�torești de c�tre instituțiile statului și de c�tre
administrația public� au constituit o tem� recurent�: Comisia a adoptat recomand�ri succesive
�n 2014, 2015 și 2016 pe aceast� tem�, care a fost recunoscut� drept o deficienț� structural� și
de c�tre CEDO.9 O evoluție important� �n 2016 �n ceea ce privește executarea hot�r�rilor
judec�torești legate de confiscarea activelor provenite din s�v�rșirea de infracțiuni a fost
acordul privind �nființarea noii Agenții Naționale de Administrare a Bunurilor
Indisponibilizate, care �și demareaz� �n prezent activitatea: o parte a misiunii acesteia este de a
aplica proceduri pentru a stimula organismele publice s� desf�șoare activit�ți de recuperare a
activelor și de combatere a pierderilor finanțelor publice.

7
Proiectele aflate �n consultare ar presupune modific�ri ale dispozițiilor privind infracțiunile de corupție de
abuz �n serviciu și de conflict de interese, precum și faptul c� legea grațierii ar urma s� se aplice și
persoanelor care au fost condamnate pentru anumite infracțiuni de corupție.
8 Un exemplu de cauz� repetitiv� �n 2016 �l constituie dosarele referitoare la TVA sau taxa de mediu, �n care,
fie la nivel național, fie la nivel european (Curtea de Justiție), au fost pronunțate hot�r�ri clare, �ns�
administrația a continuat s� aduc� noi cazuri �n discuție.
9
S�c�leanu (cauze conexate) 73970/01: Neexecutarea sau executarea cu �nt�rziere de c�tre administrație sau
de c�tre persoana juridic� aflat� sub responsabilitatea statului a hot�r�rilor judec�torești definitive pronunțate
de instanțele naționale. �n decembrie 2016, autorit�țile rom�ne au transmis Consiliului Europei un plan de
acțiune. https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectId=090....
7
�n ansamblu, Rom�nia a �nregistrat progrese substanțiale cu privire la o mare parte a
obiectivului de referinț� nr. 1, �ns� acest lucru nu a fost lipsit de dificult�ți, fiind �nc� necesare
eforturi pentru a demonstra un bilanț pozitiv �n anumite domenii, cum ar fi respectarea
independenței sistemului judiciar �n viața public� din Rom�nia, finalizarea reformei Codului
penal și a Codului civil, precum și asigurarea eficienței �n executarea hot�r�rilor judec�torești
de c�tre toți cei �n drept.
2.2 Cadrul de integritate și Agenția Național� de Integritate
Cel de-al doilea obiectiv de referinț� vizeaz� �nființarea unei agenții de integritate cu
responsabilit�ți �n domeniul verific�rii patrimoniului, a incompatibilit�ților și a conflictelor de
interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care s� poat� duce
la aplicarea unor sancțiuni disuasive. Istoria acestui obiectiv de referinț� ilustreaz� rațiunile
pentru care este esențial s� se pun� accent pe ireversibilitate. Agenția Național� de Integritate
a fost �nființat� �n 2007, �ns� legitimitatea sa a fost contestat� �n mod frecvent �n primii ani de
existenț�. �n 2010, �n urma unei decizii a Curții Constituționale, legea de �nființare a agenției a
fost anulat� și nu este clar dac�, f�r� presiune extern�, ar fi fost creat un nou cadru legal, așa
cum s-a �nt�mplat șase luni mai t�rziu.
�n prezent, Rom�nia dispune de un cadru legal cuprinz�tor �n materie de integritate pentru
funcționarii publici, iar Agenția Național� de Integritate este recunoscut� ca o instituție
independent� care pune �n aplicare aceste norme. Atunci c�nd au fost contestate, deciziile
agenției și sancțiunile pe care aceasta le poate aplica au fost �n mod consecvent confirmate de
instanțe. Bilanțul agenției �n ceea ce privește investigarea averilor ilicite, a incompatibilit�ților
și a conflictelor de interese administrative s-a �mbun�t�țit �n mod treptat, rezultatele fiind �n
mod constant semnificative �ncep�nd cu 2013, tendinț� care a fost confirmat� din nou �n 2016.
Este important de reținut c� bilanțul pozitiv al ANI s-a menținut �n pofida perturb�rii cauzate
la nivelul conducerii prin demisia președintelui agenției10
. ANI va avea la dispoziție un nou
instrument, sistemul PREVENT de verific�ri ex ante ale achizițiilor publice, a c�rui legislație
a fost convenit� �n Parlament �n toamna anului 2016 și care ar trebui s� includ� toate
conflictele de interese astfel cum sunt definite de noile legi ale achizițiilor publice.
�n conformitate cu recomandarea din ultimul raport MCV, �n 2016, ANI a colaborat
�ndeaproape și cu Autoritatea Electoral� Permanent� pentru a se asigura c� deciziile �n materie
de integritate au fost avute �n vedere la stabilirea eligibilit�ții candidaților. Acest lucru s-a
dovedit a fi eficace deoarece candidați aleși �n alegerile locale �n pofida unei decizii �n materie
de integritate au fost �ndep�rtați sau au demisionat din funcție, iar partidele și autorit�țile
electorale au utilizat informațiile furnizate de ANI pentru a evita prezentarea pe liste pentru
alegerile parlamentare a unor candidați neeligibili. Un singur caz pare s� fac� excepție aici.
Cu toate acestea, cadrul legal �n materie de integritate, respectiv pachetul de legi �n care se
definesc situațiile de conflict de interese și incompatibilit�țile pentru funcționarii publici și
pentru funcționarii publici aleși sau numiți a fost redeschis �n mod periodic �n Parlament. Nu a
fost posibil s� se instituie un cadru legal clar, consolidat, care s� susțin� caracterul sustenabil
al reformelor, deși �n anii 2015 și 2016 s-au constatat eforturi cresc�nde din partea �naltei
Curți de Casație și Justiție pentru a promova aplicarea consecvent� a legilor �n materie de
integritate. De asemenea, a existat problema recurent� legat� de rezistența la punerea �n
aplicare a rapoartelor agenției, chiar și atunci c�nd au fost confirmate printr-o hot�r�re
judec�toreasc�, și de reticența instituțiilor și autorit�ților responsabile de a aplica sancțiunile
necesare (care constau, �n general, fie �n demiterea din funcția public�, fie �n amenzi

10 Rapoartele MCV pe 2014, 2015 și 2016. Demisia a intervenit ca urmare a deschiderii de cercet�ri penale cu
privire la activitatea care a precedat mandatul președintelui �n cadrul agenției.
8
administrative). �n ultimii doi ani, situația general� s-a �mbun�t�țit �n mod semnificativ, �ns�
unele decizii ale Parlamentului au continuat s� pun� sub semnul �ntreb�rii sau s� �nt�rzie
punerea �n aplicare a hot�r�rilor judec�torești care confirm� rapoartele agenției.
�n recomand�rile sale din iulie 2013, Comisia a ar�tat c� se așteapt� ca miniștrii s� dea
exemplu �n ceea ce privește respectarea normelor �n materie de integritate și c� același lucru
ar trebui s� fie posibil �n ceea ce privește acuzațiile de corupție. Acestea sunt elemente de o
mare importanț� pentru credibilitatea Guvernului și a Parlamentului �n fața opiniei publice11
.
�n ansamblu, Rom�nia a �nregistrat progrese �n privința obiectivului de referinț� nr. 2 și se
poate considera c� Agenția Național� de Integritate s-a impus drept o instituție respectat�.
Acest lucru a fost demonstrat și de faptul c� �n 2016 i s-a �ncredințat dezvoltarea sistemului
PREVENT, un sistem care realizeaz� verific�ri ex ante cu privire la conflictele de interese din
achizițiile publice, a c�rui funcționare va trebui demonstrat� �n 2017. De asemenea, agenția
joac� un rol important �n Strategia național� anticorupție 2016-2020 �n domeniul prevenirii
corupției.
2.3 Combaterea corupției la nivel �nalt
Obiectivul de referinț� nr. 3 privește realizarea unor cercet�ri profesioniste și imparțiale �n
cazul acuzațiilor de corupție la nivel �nalt. Corupția este o problem� ad�nc �nr�d�cinat� la
nivelul societ�ții, cu consecințe at�t pentru guvernanț�, c�t și pentru economie. Aceasta este
larg recunoscut� ca o problem� major� �n Rom�nia, așa cum se arat� periodic �n sondajele de
opinie12 și, cel mai recent, �n Eurobarometrul privind MCV13
. Rapoartele MCV au putut
reflecta de-a lungul anilor un bilanț cu un caracter pozitiv �n creștere constant� �n ceea ce
privește cercetarea și urm�rirea cazurilor de corupție la nivel �nalt și pronunțarea de hot�r�ri
�n astfel de cazuri, cu o clar� accelerare dup� anul 2011. Din 2013, bilanțul instituțiilor
implicate �n cercetarea și urm�rirea cazurilor de corupție la nivel �nalt și �n pronunțarea de
hot�r�ri �n astfel de cazuri a fost solid, conduc�nd �n mod regulat la punerea �n mișcare a
acțiunii penale și �ncheierea de cazuri privind politicieni de la toate nivelurile și din toate
partidele politice, precum și privind funcționari publici, magistrați și oameni de afaceri.
Direcția Național� Anticorupție investigheaz� un num�r mare de cazuri și trimite �n fiecare an
�n judecat� sute de persoane acuzate de corupție la nivel mediu și �nalt, iar �nalta Curte de
Casație și Justiție și curțile de apel pronunț� condamn�ri definitive �ntr-un num�r �nc� mare de
cazuri de corupție la nivel mediu și �nalt. De asemenea, s-a �nregistrat o tendinț� puternic� �n
sensul confisc�rii bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracțiunile de
corupție. Bilanțul acestora, care s-a menținut constant �n 2016, este un semn de independenț�
și profesionalism al instituțiilor judiciare. Cu toate acestea, repetitivitatea unor infracțiuni
similare sugereaz�, totodat�, c� m�surile de prevenire a corupției nu au fost eficace.
Odat� cu intrarea �n vigoare a noului Cod penal și a noului Cod de procedur� penal� �n 2014,
Rom�nia dispune acum de un cadru legal cuprinz�tor pentru combaterea infracțiunilor de
corupție. �nc� de la �nceput, stabilitatea cadrului legal a fost o preocupare recurent�, av�nd �n
vedere, astfel cum s-a menționat mai sus, tentativele periodice de modificare a legilor

11 La �nceputul lunii ianuarie 2017, Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituțional� prevederile legale
potrivit c�rora persoanele condamnate pentru corupție nu pot fi membri ai Guvernului.
12 Sondajul Eurobarometru Flash 428: Afacerile și corupția, disponibil la
ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/Survey/getS...
H/surveyKy/2084 ;
13 Sondajul Eurobarometru Flash 445: �Mecanismul de cooperare și de verificare pentru Bulgaria și Rom�nia�,
publicat la 25 ianuarie 2017.
9
anticorupție, adesea f�r� consultarea instituțiilor-cheie ale statului și a instituțiilor judiciare
din acest domeniu.14
Rapoartele MCV au remarcat, de asemenea, leg�tura clar� dintre eficacitatea activit�ții
anticorupție și reacția larg� a mass-mediei și a clasei politice care a adus critici publice unor
magistrați �n mod individual și sistemului justiției �n general. Rapoartele au reținut totodat�
lipsa unei abord�ri sistematice care s� explice refuzurile de a se ridica imunitatea
parlamentar� pentru a permite anchete sau m�suri preventive. �n ansamblu �ns�, realiz�rile
Rom�niei �n acest domeniu au atras pe bun� dreptate o larg� recunoaștere și progrese
substanțiale au fost �nregistrate �n ceea ce privește cel de al treilea obiectiv de referinț�.
2.4 Combaterea corupției la toate nivelurile
Cel de-al patrulea obiectiv de referinț� privea m�surile suplimentare de prevenire și lupt�
�mpotriva corupției, �n special �n cadrul administrației locale. Corupția la nivel mediu și mic
este larg perceput� ca o problem� �n Rom�nia, fapt care are consecințe asupra dezvolt�rii
economice și sociale a Rom�niei. Achizițiile publice reprezint�, de exemplu, un domeniu �n
care prevalența corupției blocheaz� efectul stimulant al investițiilor. S�n�tatea este un alt
domeniu �n care corupția are consecințe grave. Prevenirea corupției și o abordare proactiv�
din partea administrației publice pentru blocarea posibilit�ților de corupție reprezint� un
complement indispensabil la activitatea de urm�rire penal� a �nc�lc�rilor dup� ce acestea au
avut loc. Progresele �n recuperarea activelor se vor accelera odat� cu �nființarea noii Agenții
Naționale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) care a �nceput s�
funcționeze �n ianuarie 2017. Urm�rirea penal� a corupției la nivel mai sc�zut a devenit o
parte mai obișnuit� din activitatea parchetelor și r�m�ne o prioritate a acestora. Sunt necesare,
�ns�, m�suri suplimentare pentru a remedia �n mod eficace o problem� at�t de r�sp�ndit�.
Strategia național� anticorupție reprezint� instrumentul central de prevenire a corupției de
c�tre administrația public� at�t la nivel național, c�t și la nivel local. Strategiile anticorupție
de dinainte de 2011 au condus la puține rezultate. Strategia anticorupție 2012-2015 a avut mai
mult succes adres�ndu-se mai multor instituții, inclusiv la nivel local, prin metodologia sa de
discuții �n cadrul unor platforme sectoriale și implicarea activ� a fiec�rei instituții, precum și
prin evalu�ri inter pares cu ONG-uri. Cu toate acestea, evaluarea din 2015 a ar�tat c�
progresele erau lente și c� aplicarea m�surilor preventive era ineficace, din cauza insuficientei
voințe politice la v�rful instituțiilor de a pune �n aplicare m�suri de prevenire a corupției.
Guvernul a adoptat o nou� strategie anticorupție 2016-2020 �n august 2016, c�ut�nd, �n
special, s� remedieze prin m�suri specifice deficiențele identificate. Principala provocare va fi
aceea de a pune m�surile �n aplicare �n mod eficace �n toate sectoarele, inclusiv la nivel local,
acolo unde mulți observatori v�d riscurile de corupție ca fiind deosebit de ridicate.
Nu exist� nicio �ndoial� c� guvernele succesive au introdus m�suri de combatere a corupției,
fiind depuse eforturi serioase de a elabora strategii anticorupție și o serie de m�suri preventive
inovatoare. Cu toate acestea, deși s-au realizat anumite progrese �n direcția �ndeplinirii celui
de al patrulea obiectiv de referinț�, persist� provoc�ri importante legate de punerea efectiv� �n
aplicare a politicilor preventive definite recent.
3. Restul de m�suri-cheie care trebuie �ntreprinse
�n ansamblu, perspectiva la zece ani de la instituirea mecanismului arat� c� Rom�nia a f�cut
progrese majore c�tre �ndeplinirea obiectivelor de referinț� stabilite prin MCV. Un num�r de

14 Cele dou� proiecte de ordonanțe de urgenț� prezentate spre consultare de c�tre Guvern la 18 ianuarie 2017 ar
putea afecta cadrul juridic privind corupția și rezultatele luptei �mpotriva corupției.
10
instituții-cheie au fost create și au fost adoptate acte normative foarte importante. De
asemenea, �n multe domenii se poate vedea un bilanț pozitiv. Totodat�, Comisia consider� c�
Rom�nia a demonstrat existența unei serii de garanții interne �mpotriva unor eventuale
deterior�ri intempestive ale progreselor �nregistrate. Cu toate acestea, exist� �nc� deficiențe
importante care trebuie remediate. Reforma trebuie s� continue pe aceeași cale, iar garanțiile
interne trebuie consolidate �n continuare �n scopul de a se asigura caracterul ireversibil
necesar pentru �ndeplinirea obiectivelor de referinț� �n mod satisf�c�tor. Prin urmare, scopul
acestei secțiuni este de a stabili restul de m�suri care trebuie �ntreprinse pentru a se asigura
�ndeplinirea obiectivelor MCV.
3.1. Independența justiției
Numirile

Rapoartele MCV succesive au pus �n evidenț� faptul c�, deși a existat tendința ca numirile s�
se fac� din ce �n ce mai mult �n mod transparent și pe baz� de merit, legea numirii
procurorilor-șefi și practica punerii ei �n aplicare nu sunt suficient de robuste pentru a se evita
o influenț� politic� excesiv� asupra numirilor. Din experiența trecut�, acest lucru poate
conduce la �ndoieli cu privire la independența unui candidat, poate �nt�rzia numirile datorit�
blocajelor de ordin politic sau poate chiar conduce la numirea unor magistrați despre care s�
se dovedeasc� ulterior c� au probleme de integritate. �n Europa exist� diferite tradiții legale
cu privire la numirile �n postul de Procuror General (sau �n posturi similare de procurori de
rang �nalt) și acest lucru este recunoscut de Comisia de la Veneția. Cheia este �ns� de a se
asigura garanțiile corespunz�toare �n termeni de transparenț�, control și echilibru, chiar și �n
cazurile �n care decizia final� se ia la nivel politic.

 Recomandare: punerea �n practic� a unui sistem robust și independent de numire a
procurorilor de rang �nalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei
de la Veneția.

Respectarea judec�torilor și a procesului judiciar
Succesul urm�ririi penale și condamn�rii multor politicieni renumiți �n Rom�nia este un
semn de independenț� a sistemului judiciar, care arat� c� nici ocupanții unor posturi �nalte nu
sunt deasupra legii dac� au comis infracțiuni. Totuși, acest lucru pare s� se afle la r�d�cina
unor atacuri adesea orientate direct c�tre magistrați �n mod individual, ceea ce dep�șește
critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hot�r�ri prin mijloacele legale
aflate la dispoziție. Atacurile care vizeaz� discreditarea diferiților magistrați sau a instituțiilor
judiciare risc� s� submineze �ncrederea opiniei publice �n ansamblul sistemului judiciar și,
eventual, s� intimideze diferiții magistrați. Critica excesiv� sau personalizat� adus�
judec�torilor de c�tre Parlament sau Guvern este contrar� principiului respectului reciproc
�ntre instituții și este �n contradicție cu respectul pentru independența sistemului judiciar.
Constituția desemneaz� Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) drept principal ap�r�tor al
independenței justiției. Concluziile acestuia ofer� un sprijin neprețuit magistraților, dar faptul
c� este dificil s� se asigure un nivel echivalent de acoperire �n mass-media a concluziilor
CSM faț� de criticile inițiale este simptomatic pentru provoc�rile cu care se confrunt�
sistemul judiciar �n ceea ce privește mass-media. Deși hot�r�rile CSM sunt �ntotdeauna
transmise Consiliului Național al Audiovizualului, nu s-au �nregistrat progrese �n ceea ce
privește luarea de m�suri reparatorii eficace sau corectarea informației de c�tre canalul
mediatic care a lansat sau care a preluat atacurile. Aceasta este o consecinț� a unor probleme
mai generale legate de libertatea de expresie �n conformitate cu standardele Consiliului
Europei și cu jurisprudența CEDO. �n timp ce subiectul mai larg al reglement�rii massmediei
și al lu�rii de m�suri reparatorii este, �n sine, �n afara domeniului de aplicare a MCV,
11
exist� o leg�tur� direct� cu independența sistemului judiciar. Noul CSM și noul Guvern ar
putea, de asemenea, urm�ri aplicarea recomand�rii de a se explora posibilitatea de a pune �n
practic� un mecanism mai robust, astfel �nc�t CSM s� poat� susține magistrații care doresc s�
se apere �n instanț� sau s� �i poat� ap�ra pe aceștia �n instanț�.
 Recomandare: asigurarea faptului c� �n Codul de conduit� pentru parlamentari, care este
�n curs de elaborare �n Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul
reciproc �ntre instituții și se precizeaz� clar c� parlamentarii și procesul parlamentar
trebuie s� respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduit� similar ar putea
fi adoptat pentru miniștri.

CSM ar trebui s� raporteze �n continuare cu privire la m�surile �ntreprinse pentru a ap�ra
independența justiției și pentru a ap�ra reputația, independența și imparțialitatea magistraților
și ar putea organiza o dezbatere public� �n cadrul c�reia Guvernul, Parlamentul și Consiliul
Național al Audiovizualului s� fie invitate s� r�spund� la raport.
3.2. Reforma sistemului judiciar
Noile coduri
Faza actual� a reformei Codului civil și a Codului penal și a codurilor de procedur� aferente
trebuie finalizat�. �n cazul Codului penal și al Codului de procedur� penal�, faza urm�toare ar
fi punerea �n fapt de c�tre Parlament a planurilor sale de adoptare a modific�rilor aduse de
Guvern �n 2016 pentru a asigura stabilitatea cadrului legal.

�n cazul Codului de procedur� civil�, �n decembrie 2016, Guvernul a decis s� am�ne aplicarea
anumitor prevederi restante ale noului Cod de procedur� civil� pentru o perioad� de doi ani,
p�n� la 1 ianuarie 2019. Ministerul Justiției a anunțat un plan menit s� stabileasc�, p�n� la
30 iunie 2017, nevoile exacte ale sistemului pentru a permite aplicarea acestor prevederi și s�
acorde timp suficient pentru punerea acestora �n aplicare p�n� la sf�rșitul anului 2018.

 Recomandare: faza actual� a reformei Codului penal și a Codului de procedur� penal�
ale Rom�niei ar trebui �ncheiat�, iar Parlamentul ar trebui s� �și pun� �n practic� planurile
de adoptare a modific�rilor prezentate de Guvern �n 2016, dup� consultarea cu autorit�țile
judiciare. Ministrul justiției, CSM și �nalta Curte de Casație și Justiție ar trebui s�
finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura c� noul termen pentru punerea �n aplicare a
prevederilor restante ale Codului de Procedur� Civil� poate fi respectat.

 Recomandare: �n vederea �mbun�t�țirii �n continuare a transparenței și a predictibilit�ții
procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne �n materie de
ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui s� asigure transparența total� și s� țin�
seama �n mod corespunz�tor de consult�rile cu autorit�țile relevante și cu p�rțile
interesate �n cadrul procesului decizional și �n activitatea legislativ� legate de Codul penal
și de Codul de procedur� penal�, de legile anticorupție, de legile �n materie de integritate
(incompatibilit�ți, conflicte de interese, avere ilicit�), de legile justiției (referitoare la
organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedur� civil�,
inspir�ndu-se din transparența procesului decizional pus� �n practic� de Guvern �n 2016.
Consecvența hot�r�rilor judec�torești

�n 2016, �nalta Curte de Justiție și Casație a continuat s� furnizeze soluții la lipsa de
consecvenț� a hot�r�rilor judec�torești prin mecanismele legale reprezentate de recursul �n
interesul legii și de �ntreb�rile preliminare. De asemenea, atitudinea judec�torilor obișnuiți s-a
schimbat, acord�ndu-se o mai mare considerație necesit�ții de a se ține seama de hot�r�rile
altor instanțe �n cauze similare. Conducerea sistemului judiciar și Institutul Național al
12

Magistraturii vor trebui s� promoveze �n continuare consecvența �n drept și �n practic� și s�
elaboreze instrumente care s� faciliteze aplicarea consecvent� a legii �n contextul �n care
aplicarea jurisprudenței de c�tre administrațiile publice și volumul de munc� excesiv al
instanțelor continu� s� greveze asupra consecvenței hot�r�rilor judec�torești. Obstacole
suplimentare �n ceea ce privește consecvența hot�r�rilor judec�torești sunt legate de aspecte
mai generale ale procesului legislativ.
Respectarea hot�r�rilor judec�torești
Respectarea și executarea hot�r�rilor judec�torești reprezint� o parte integrant� a eficienței
sistemului judiciar, așa cum se arat� �n obiectivul de referinț� nr. 1

15
. Neexecutarea sau
executarea cu �nt�rziere a hot�r�rilor judec�torești de c�tre administrație erodeaz� �ncrederea
�n justiție și reprezint� o pierdere de timp și de resurse �n dosare ulterioare sau c�i de atac
�mpotriva hot�r�rilor repetitive.16
 Recomandare: Guvernul ar trebui s� pun� �n practic� un plan de acțiune corespunz�tor
pentru a remedia chestiunea execut�rii hot�r�rilor judec�torești și a aplic�rii de c�tre
administrația public� a jurisprudenței generate de instanțele judec�torești, inclusiv un
mecanism care s� furnizeze statistici fiabile care s� permit� monitorizarea pe viitor. Ar
trebui, totodat�, elaborat un sistem de monitorizare intern� care s� implice CSM și Curtea
de Conturi pentru a se asigura punerea corect� �n aplicare a planului de acțiune.

Reformele structurale

Planul de acțiune cuprinz�tor adoptat �n 201617, prin care s-au stabilit etapele reformei
structurale care urmeaz� a fi parcurse p�n� �n 2020 și demarate �n prezent, ar trebui s� aduc�
beneficii majore utilizatorilor sistemului judiciar și s� �mbun�t�țeasc�, �n ansamblu,
�ncrederea opiniei publice �n sistem. Cu toate acestea, ca și �n cazul �nl�tur�rii obstacolelor
structurale pentru a se ajunge la un echilibru �n ceea ce privește volumul de munc�, planul de
acțiune va trebui s� fie pus pe deplin �n aplicare pentru ca utilizatorii finali ai sistemului
justiției s� beneficieze de o procedur� judiciar� eficace. Utilizatorii sistemului judec�toresc ar
beneficia din punct de vedere al eficienței și dac� motiv�rile ar fi redactate la momentul
pronunț�rii hot�r�rilor.

 Recomandare: conducerea strategic� a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției,
CSM, �nalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui s� asigure punerea
�n aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și s� pun� �n practic� o
raportare public� periodic� cu privire la punerea �n aplicare a acestuia, inclusiv soluții la
problemele reprezentate de num�rul redus de grefieri, volumul de munc� excesiv și
�nt�rzierile �n redactarea motiv�rilor hot�r�rilor.

Transparența și responsabilizarea Consiliului Superior al Magistraturii
Potrivit raportului MCV pe 2014, Consiliul Superior al Magistraturii ar putea asuma un rol
mai proactiv �n m�rirea �ncrederii �n sistemul judiciar. Raportul pe 2016 a subliniat importanța
noului CSM, care și-a preluat mandatul la �nceputul anului, pentru menținerea impulsului
reformei, articularea unei filosofii colective clare pe baza unui nou program și luarea de
m�suri pentru o mai mare transparenț� și responsabilizare.

15 Ghid cu privire la articolul 6 din Convenția european� a drepturilor omului � Dreptul la un proces echitabil
(dimensiunea civil�), www.echr.coe.int/Documents/Guide_Art_6_ENG.pdf.
16 Un exemplu de cauz� repetitiv� �n 2016 �l constituie dosarele referitoare la TVA sau taxa de mediu, �n care,
fie la nivel național, fie la nivel european (Curtea de Justiție), au fost pronunțate hot�r�ri clare, �ns�
administrația a continuat s� aduc� noi cazuri �n discuție.
17 Planul de acțiune privind punerea �n aplicare a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020

aprobat� prin Hot�r�rea Guvernului nr. 282/2016.
13
 Recomandare: noul CSM ar trebui s� elaboreze un program colectiv pentru mandatul
s�u, care s� includ� m�suri de promovare a transparenței și a responsabiliz�rii. Acest
program ar trebui s� includ� o strategie orientat� c�tre exterior, cu reuniuni deschise
periodice cu adun�rile judec�torilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu
societatea civil� și cu organizațiile profesionale, și s� organizeze discutarea rapoartelor
anuale �n cadrul adun�rilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

3.3. Cadrul de integritate și Agenția Național� de Integritate

Integritatea ar trebui s� fie principiul c�l�uzitor �n viața public�, iar cadrul juridic și instituțiile
din domeniul integrit�ții sunt concepute pentru a promova acest obiectiv. �n prezent, Agenția
Național� de Integritate (ANI) poate fi considerat� o instituție consacrat�, cu un bilanț de
activitate semnificativ. Este important s� se mențin� �n continuare rezultatele ANI, s� se
consolideze acceptarea public� a normelor �n materie de incompatibilitate și s� se pun�
accentul pe acțiunea preventiv� �n amonte. Sistemul PREVENT de verific�ri ex ante ale
achizițiilor publice reprezint� un nou instrument important pe care ANI și Agenția Național�
pentru Achiziții Publice vor trebui s� �l pun� �n funcțiune �n 2017. De asemenea, s-au
�nregistrat progrese substanțiale �n acțiunile �ntreprinse ca urmare a rapoartelor ANI, �ns�
lucr�rile instanțelor sunt �n continuare foarte lungi și se constat� �nc� excepții de la aplicarea
sancțiunilor.

Cadrul legal �n materie de integritate este �n continuare contestat. Este regretabil c� �n prezent
nu pare posibil ca sustenabilitatea pe termen lung a cadrului �n materie de integritate s� fie
consolidat� printr-o codificare unic�.

 Recomandare: asigurarea intr�rii �n funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția
Național� de Integritate și Agenția Național� pentru Achiziții Publice ar trebui s�
introduc� practica de a �ntocmi rapoarte cu privire la verific�rile ex ante pe care le
efectueaz� �n cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe
care le �ntreprind �n urma acestor verific�ri, inclusiv �n cazul verific�rilor ex post, precum
și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și s� organizeze
dezbateri publice la care s� r�spund� Guvernul, autorit�țile locale, sistemul judiciar și
societatea civil�.

ANI ar trebui s� raporteze �n continuare cu privire la acțiunile �ntreprinse �n urma rapoartelor
ANI �n instanț� și cu privire la executarea hot�r�rilor definitive, precum și cu privire la
m�surile �ntreprinse pentru prevenire și educare �n domeniul integrit�ții.

 Recomandare: Parlamentul ar trebui s� dea dovad� de transparenț� �n procesul s�u
decizional cu privire la acțiunile �ntreprinse �n urma hot�r�rilor definitive și irevocabile
av�nd ca obiect incompatibilit�ți, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate �mpotriva
membrilor s�i.


3.4 Combaterea corupției

Combaterea corupției la nivel �nalt

Direcția Național� Anticorupție (DNA) și �nalta Curte de Casație și Justiție (�CCJ) au
�nregistrat un bilanț impresionant �n ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel
mediu și �nalt. Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel �nalt
r�m�ne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție. DNA a constituit, de
asemenea, un exemplu destul de bun �n ceea ce privește raportarea, ceea ce arat� un nivel �nalt
de deschidere și voinț� de analiz�. �n particular, caracterul recurent al unor cazuri de corupție
14

similare sugereaz� deficiențe �n procesul de �nv�țare din experienț� și de eliminare a lacunelor
�n cadrul instituțiilor publice. Atacurile puternice �ndreptate �mpotriva magistraților și a
sistemului judiciar de c�tre mass-media și politicieni r�m�n o amenințare serioas� pentru
ireversibilitatea luptei anticorupție.
Legislația anticorupție trebuie s� se aplice tuturor �n mod egal și la toate nivelurile.
Dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de
ridicare a imunit�ții nu au condus la schimbare �n sensul recomand�rilor anterioare din
rapoartele MCV.
Modific�rile legislative menite �n mod clar s� sl�beasc� sau s� reduc� domeniul de aplicare al
infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare major� la adresa independenței sau
eficacit�ții DNA ar atrage dup� sine reevaluarea progreselor realizate.18

 Recomandare: adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de
ridicare a imunit�ții parlamentarilor pentru a se asigura faptul c� imunitatea nu este
folosit� pentru a se evita cercetarea și urm�rirea penal� a infracțiunilor de corupție. De
asemenea, Guvernul ar putea avea �n vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea
miniștrilor la perioada mandatului. Aceste m�suri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de
la Veneția și al GRECO19. Parlamentul ar trebui s� instituie un sistem de raportare
periodic� referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicit�rile de
ridicare a imunit�ții și ar putea organiza o dezbatere public� astfel �nc�t Consiliul
Superior al Magistraturii și societatea civil� s� poat� reacționa.
Combaterea corupției la toate nivelurile
Prevenirea corupției are un nivel �nc� sc�zut și nu constituie �nc� o obligație central�
consacrat� a administrației publice. Noua Strategie național� anticorupție (SNA) prezentat� de
Guvern �n august 2016 are potențialul de a deveni o politic� eficace de prevenire a corupției
dac� este pus� �n aplicare �n mod corespunz�tor și monitorizat� pe teren, inclusiv la nivel
local. Fondurile UE pot avea, de asemenea, un rol major �n susținerea acestor eforturi.
Urm�toarele acțiuni prev�zute de Strategia național� anticorupție au o importanț� deosebit� și
includ termene care ar trebui respectate:
 Toate instituțiile vor adopta planuri de integritate și vor aplica m�surile planificate �n
materie de transparenț� a procesului decizional, a aloc�rii bugetului și a accesului la
informații.
 Ministerul Justiției va institui indicatorii statistici pertinenți pentru a furniza o situație de
referinț� și va monitoriza situația prin intermediul statisticii privind incidentele de
integritate, percepțiile de corupție sau luarea de mit�.
 Cadrul legal pentru consilierii �n materie de etic� va fi consolidat, at�t �n ceea ce privește
mandatul acestora, c�t și resursele.
 Va fi creat un index de integritate pentru administrațiile locale, m�sur�ndu-se indicatoriicheie
pentru a se permite realizarea de comparații.
Agenția Național� de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a fost creat� și �n prezent
este necesar s� demonstreze c� poate funcționa �n mod corespunz�tor, c� poate furniza date

18 Orice versiuni finale adoptate ale celor dou� proiecte de ordonanțe de urgenț� prezentate spre consultare de
c�tre Guvern la 18 ianuarie 2017 ar trebui privite din acest punct de vedere.
19 Grupul de state �mpotriva corupției (GRECO) a fost instituit �n 1999 de c�tre Consiliul Europei pentru a
monitoriza conformarea cu standardele anticorupție ale organizației.
15
transparente cu privire la confiscarea de bunuri provenite din s�v�rșirea de infracțiuni și, �n
cele din urm�, c� poate m�ri proporția activelor recuperate efectiv.
Prevenirea conflictelor de interese, a fraudei și a corupției �n procedurile de achiziții publice
r�m�ne o provocare serioas�. M�surile definite �n 2016 pentru consolidarea sistemelor de
control intern din cadrul autorit�ților contractante și a sistemului informatic de verific�ri
ex ante aleatorii și bazate pe riscuri din cadrul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice
sunt promiț�toare, dar sunt �nc� �n faza de elaborare. Prezint� interes și formarea și
specializarea suplimentar� a judec�torilor �n domeniul achizițiilor publice.

 Recomandare: continuarea punerii �n aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu
respectarea termenelor stabilite de Guvern �n august 2016. Ministrul justiției ar trebui s�
instituie un sistem de raportare cu privire la punerea �n aplicare a Strategiei naționale
anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din
administrația public�, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații
referitoare la m�surile structurale aplicate �n domeniile vulnerabile).

 Recomandare: asigurarea faptului c� Agenția Național� de Administrare a Bunurilor
Indisponibilizate este operațional� pe deplin și efectiv, astfel �nc�t s� poat� publica primul
raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din
s�v�rșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui s� instituie un sistem de raportare periodic� cu
privire la dezvoltarea capacit�ții sale administrative, la rezultatele obținute �n confiscarea
și la gestionarea bunurilor provenite din s�v�rșirea de infracțiuni.

4. CONCLUZII

Rapoartele MCV ale Comisiei pe anii 2014, 2015 și 2016 au putut evidenția o tendinț� și un
bilanț pozitive care indic� progrese importante și un caracter ireversibil tot mai pronunțat al
reformelor puse �n aplicare �n cadrul MCV. Aceast� tendinț� pozitiv� a fost confirmat� �n
2016 printr-un bilanț ne�ntrerupt al instituțiilor din sistemul judiciar �ntr-o perioad� care a
cunoscut schimb�ri la nivelul conducerii și un impuls puternic din partea Guvernului pentru a
consolida acțiunile preventive �n materie de corupție. Perspectiva a 10 de ani de evoluții �n
cadrul MCV arat� c�, �n pofida unor perioade �n care reforma a pierdut din vitez� și a fost
pus� sub semnul �ntreb�rii, Rom�nia a �nregistrat progrese majore �n direcția �ndeplinirii
obiectivelor de referinț� cuprinse �n MCV.

�n același timp, un num�r de aspecte-cheie identificate deja �n rapoartele precedente au r�mas
nesoluționate și, prin urmare, raportul de faț� nu poate concluziona c� obiectivele de referinț�
sunt, �n acest stadiu, �ndeplinite �ntr-un mod satisf�c�tor. Cu toate acestea, prezentul raport
poate identifica un num�r foarte restr�ns de recomand�ri-cheie pentru a se ajunge la
�nchiderea provizorie a obiectivelor de referinț� individuale și, ulterior, a procesului MCV.
Multe dintre acestea se concentreaz� asupra responsabilit�ții și a responsabiliz�rii impuse de
autorit�țile rom�ne și a garanțiilor interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al
rezultatelor. Acest caracter va fi susținut, de asemenea, prin continuarea dezvolt�rii
mecanismelor de raportare și a mecanismelor de asigurare a responsabiliz�rii dup� �ncheierea
MCV. Comisia consider� c� obiectivele CMV pot fi �ndeplinite prin monitorizarea
recomand�rilor formulate �n prezentul raport. Viteza procesului va depinde de c�t de repede
va fi capabil� Rom�nia s� le �ndeplineasc� �n mod ireversibil și s� evite evoluțiile negative
care pun sub semnul �ntreb�rii progresele realizate.

De la: Musetel, la data 2017-01-25 11:09:31Nu tot aceeasi energie electrica, gaz ori combustibil consuma un angajat al ministerului de interne precum un ministru.... sau cum s-a calculat, totusi, ha?

M-am blocat, pe bune, pe BUNURI SI SERVICII!

Si pe INVESTITII? cum nu?

Va citesc! Si va provoc sa renuntati la injurii si dialect de mercenari! Provocare acceptata? Ramanem OAMENI sau ati dezertat din rasa umana, ha?

BUNURI SI SERVICII
INVESTITII

EDUCATIE
BUGET

Mai mai un subiect: substantivul comun ,,parere'' + sufixul ''-olog'' = substantivul comun parerolog, parereolog.... ca nu mi-o perceput auzul hapt bine aseara...

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

De la: Musetel, la data 2017-01-25 10:45:58Neata buna, dragi concetateni!

Avem ori ba 80 mil ramasi in jebul statului, aain? Datorita cui, aud?

Exact! Datorita domnului presedinte Klaus Werner Johannis! Felicitari, domnule presedinte! Chapeau!

ce-i traznaia asta ? ce spui ? a salvat dl. presedinte 80 mil. ? CU CE PRET, poetesa mamii ? cu PENIBILUL in care s-a Scufundat pe el si Romania ?
nu era mai indicat sa se INFORMEZE intii , sa-i cheme la o DISCUTIE SERIOASA pe cei care STIU despre ce-i vorba si pe min. justititiei , inainte de a se da-n spectacolul de duminica seara in care a spus a nu stiu a cita oara niste Vorbe Necugetate si neadmise unui Presedinte european ?
chiar NU-i observi Schimbarea discursului ? NU te-ntrebi de ce ? si daca si l-a schimbat atit de radical, Nu te-ntrebi cit de Corect, Obiectiv si Democrat este ?
nu te-ntrebi si rau faci !

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 14:42:24

De la: Musetel, la data 2017-01-25 10:45:58Neata buna, dragi concetateni!

Avem ori ba 80 mil ramasi in jebul statului, aain? Datorita cui, aud?

Exact! Datorita domnului presedinte Klaus Werner Johannis! Felicitari, domnule presedinte! Chapeau!

nu era mai indicat sa se INFORMEZE intii , sa-i cheme la o DISCUTIE SERIOASA pe cei care STIU despre ce-i vorba si pe min. justititiei , inainte de a se da-n spectacolul de duminica seara in care a spus a nu stiu a cita oara niste Vorbe Necugetate si neadmise unui Presedinte european ?
chiar NU-i observi Schimbarea discursului ? NU te-ntrebi de ce ? si daca si l-a schimbat atit de radical, Nu te-ntrebi cit de Corect, Obiectiv si Democrat este ?
nu te-ntrebi si rau faci !

Esti de un penibil incomensurabil .

Da' nu era mai indicat sa se informeze Iordache si Dragnea & latrinele de serviciu , inainte sa arunce petarda cu amenda de 80 milioane de la CEDO ?

E urgenta gratierea si amnistia in Romania ? Uite ca nu e , o spune chiar CEDO .

Ti-am mai zis , doar daca ai avea vreun borfas gainar din familie care zace prin puscarie , ai fi de inteles , omeneste , nu dpdv moral . In rest , esti PENIBILA !

acu' ca v-a trecut fandacsia si nu va mai jucati de'a revolutia , iesind in strada exact ca magarii pe care-i amagesti la drum punindu-le un morcov pe dinainte , sa va vad cum veti motiva retragerea ideii de referendum ptr, ceva atit de INUTIL !

dar , exista un dar cit toate zilele, dupa parerea mea : PROPAGANDA mincinoasa , intretinuta de servicii misterioase si pe bani multi !
aici trebuie vazut Cine si De CE v-a manipulat cu atita succes si Amendati cei ce o practica si / sau vinovatii dati afara pur si simplu din jurnalism !

De la: 9am_17655, la data 2017-01-25 14:52:00

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 14:42:24

De la: Musetel, la data 2017-01-25 10:45:58Neata buna, dragi concetateni!

Avem ori ba 80 mil ramasi in jebul statului, aain? Datorita cui, aud?

Exact! Datorita domnului presedinte Klaus Werner Johannis! Felicitari, domnule presedinte! Chapeau!

nu era mai indicat sa se INFORMEZE intii , sa-i cheme la o DISCUTIE SERIOASA pe cei care STIU despre ce-i vorba si pe min. justititiei , inainte de a se da-n spectacolul de duminica seara in care a spus a nu stiu a cita oara niste Vorbe Necugetate si neadmise unui Presedinte european ?
chiar NU-i observi Schimbarea discursului ? NU te-ntrebi de ce ? si daca si l-a schimbat atit de radical, Nu te-ntrebi cit de Corect, Obiectiv si Democrat este ?
nu te-ntrebi si rau faci !

Esti de un penibil incomensurabil .

Da' nu era mai indicat sa se informeze Iordache si Dragnea & latrinele de serviciu , inainte sa arunce petarda cu amenda de 80 milioane de la CEDO ?

E urgenta gratierea si amnistia in Romania ?

Ti-am mai zis , doar daca ai avea vreun borfas gainar din familie care zace prin puscarie , ai fi de inteles . In rest , esti PENIBILA !

madam, zici ca te insult ? da' o ceri, madam....o ceri in fiecare zi ! NU ti-e clar ce-a zis dl. Iohannis si cum s-a facut din rosu- revolutionar de duminica seara , galben ca limiia dupa stoarcerea executata la CEDO ? DA< E URGENTA modificarea codurilor, eliberarea din puscarii, modernizarea lor , iar suma de 80 mil a fost Spusa de Raluca Pruna, fosta ministreasa venita toomnai de la Bruxelles ptr. a ne racorda la justitia europeana !
ca atare , chiar ma enervezi cu prostiile / obsesiile tale si mai uita-te , naibii si la ce spune cealalata parte !

P.S
e interesanta ideea ta si iar spun ca esti o PIAZA REA , caci gindul tau Numai la Rau si Urit se duce si , intorcindu-ti gindul mizerabil, iti urez sa fie la tine-n familie borfasi.....

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:02:25

De la: 9am_17655, la data 2017-01-25 14:52:00

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 14:42:24

De la: Musetel, la data 2017-01-25 10:45:58Neata buna, dragi concetateni!

Avem ori ba 80 mil ramasi in jebul statului, aain? Datorita cui, aud?

Exact! Datorita domnului presedinte Klaus Werner Johannis! Felicitari, domnule presedinte! Chapeau!

nu era mai indicat sa se INFORMEZE intii , sa-i cheme la o DISCUTIE SERIOASA pe cei care STIU despre ce-i vorba si pe min. justititiei , inainte de a se da-n spectacolul de duminica seara in care a spus a nu stiu a cita oara niste Vorbe Necugetate si neadmise unui Presedinte european ?
chiar NU-i observi Schimbarea discursului ? NU te-ntrebi de ce ? si daca si l-a schimbat atit de radical, Nu te-ntrebi cit de Corect, Obiectiv si Democrat este ?
nu te-ntrebi si rau faci !

Esti de un penibil incomensurabil .

Da' nu era mai indicat sa se informeze Iordache si Dragnea & latrinele de serviciu , inainte sa arunce petarda cu amenda de 80 milioane de la CEDO ?

E urgenta gratierea si amnistia in Romania ?

Ti-am mai zis , doar daca ai avea vreun borfas gainar din familie care zace prin puscarie , ai fi de inteles . In rest , esti PENIBILA !

madam, zici ca te insult ? da' o ceri, madam....o ceri in fiecare zi ! NU ti-e clar ce-a zis dl. Iohannis si cum s-a facut din rosu- revolutionar de duminica seara , galben ca limiia dupa stoarcerea executata la CEDO ? DA< E URGENTA modificarea codurilor, eliberarea din puscarii, modernizarea lor , iar suma de 80 mil a fost Spusa de Raluca Pruna, fosta ministreasa venita toomnai de la Bruxelles ptr. a ne racorda la justitia europeana !
ca atare , chiar ma enervezi cu prostiile / obsesiile tale si mai uita-te , naibii si la ce spune cealalata parte !

Si daca a zis Pruna , tu ai pus boticul repede , mai ales ca iti convenea de minune o( sau chiar mai multe ) gratiere sau o amnistie , este ? Da' la imbunatatirea conditiilor din penitenciare de ce nu se gandeste Domnul Dragnea ?

E clar, Partoneta e retardata mintal, nesimtita , lumpenlatrinizata imputita.

Partoneto miasmata nesimtita, ai citit RAPORTUL MCV ?
Esti in stare sa realizezi o sinteza din care sa-ti rezulte cateva concluzii pertinente sau continui sa ne insulti si jignesti , atat ratiunea, cunostintele reale, adevarul, inteligenta, cat si bunul simt ?

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:02:25, dupa stoarcerea executata la CEDO ? DA< E URGENTA !

Minciuni , minciuni , minciuni ...cu nerusinare .

Lumpenpartoneto nesimtita miasmata, CITEZ:



,, In mod eronat acasa s-a vehiculat ca se cere gratierea (de catre CEDO, n.r.). Gratierea este doar o posibila solutie, o mica parte din intregul pachet care trebuie sa fie elaborat la noi.

O alta parte a solutiei ar putea sa fie o procedura prin care detinutii se pot plange la noi in Romania despre situatia lor si pot gasi solutii sau masuri compensatorii.

Deci, nici vorba de o presiune din partea CEDO, lucrurile sunt bine pregatite, sunt rezonabile si vor fi puse la dispozitia Romaniei aceste lucruri.


Iar despre partea de sanctiuni sau amenzi, asa ceva nu se pune in discutii acum, nu va exista o sanctiune pentru Romania.


(Se tot vorbeste despre o amenda de 80 de milioane de euro care va veni automat. Va veni automat aceasta amenda?)

Pot sa va spun cu toata claritatea ca nu exista asa ceva si nu va fi niciun fel de amenda. Amenzile nu se dau pausal.


Ca sa intelegeti mai bine: daca Romania elaboreaza un pachet de masuri care satisface cerintele CEDO si ale Consiliului Europei, atunci toate dosarele pe aceasta speta vor fi returnate Romaniei, care trebuie sa le rezolve intern.


Doar in masura in care pachetul de masuri nu rezolva deloc problema, atunci aceste dosare ar ramane la CEDO si ar fi lucrate individual.


Este posibil ca intr-o speta concreta sa apara o sanctiune pentru Romania, insa despre acele 80 de milioane nici nu poate fi vorba, aici a facut cineva un calcul pe coltul mesei, folosind o informatie dintr-o speta care s-a referit la Italia si in niciun caz nu poate fi aplicat asa ceva la Romania.

Nu stie nimeni cati detinuti ar avea dreptul la o compensatie, aceste calcule, pe bune, nu le-a facut inca nimeni.

Deci, haideti sa asteptam sa vedem ce doreste CEDO de la noi, sa ne apucam de treaba, sa elaboram un pachet serios pentru Romania si atunci nu va fi nicio amenda. Rezolvam problema acasa.

(Veti discuta cu partidele sau cu Guvernul despre acest pachet de solutii alternative, in afara gratierii?)

Aceste chestiuni le-am intrebat (la Consiliul Europei, n.r.), m-am lamurit, fiindca este o situatie speciala la noi si fiindca altii le-au vehiculat in spatiul public, am crezut ca este bine sa dau aceste lamuriri, dar nu este nicidecum treaba Administratiei Prezidentiale sa se ocupe de aceste chestiuni. De asta se ocupa Ministerul Justitiei si cred ca se gasesc profesionisti in minister care se vor apuca, dupa ce exista aceasta hotarare-pilot, de treaba.

(Sub ce forma veti comunica Guvernului discutiile pe care le-ati avut cu judectorii CEDO, ca ei sa faca in regula acel pachet?)


Dupa orice vizita pe care o fac, diplomatii care ma insotesc fac un raport, iar acesta este pus din oficiu la dispozitia tututor oficialilor romani, sa nu creada cineva ca eu fac asa, vizite, si pe urma nu se stie. Se comunica intotdeauna, institutional, tuturor celor interesati, fiindca asa este normal.


(Intentionati sa discutati cu premierul, sa il chemati la Cotroceni sau sa mergeti la Guvern?)

Nu, nu intentionez asa ceva.
Chestiunea cu referendumul se refera la situatia noastra politica si abordarea politica, CEDO este o chestiune tehnica si se refera la o speta anume care trebuie rezolvata si unde gratierea poate eventual sa fie o parte mica din pachetul de solutii, dar nu este Solutia, asta trebuie sa inteleaga toti cei care se agita cu gratierea.

Iar aceasta discutie imi confirma ca la noi acasa problema s-a pus total gresit. In loc sa se incerce o solutie - fiindca ce v-am spus eu stiu si cei de la Ministerul Justitiei - printr-un pachet intreg discutat cu specialistii, discutat cu parlamentarii, s-a mers pe scoaterea unei teme din context si ambalarea pentru populatie intr-un fel care, sincer, nu mi s-a parut potrivit.


(Va asteptati ca ordonanta gratierii sa fie promovata de Guvern?)

Nu stiu ce face Guvernul, vom vedea cu totii.


(Nu excludeti gratierea, deci?)


Eu nu exclud gratierea, dar ea nu poate fi facuta pentru politicieni. Este o aberatie. Gratierea are sens in acest pachet daca se gratiaza cei care sunt in inchisori, nu cei care stau in Parlament si asteapta gratierea.


(Vorbeati despre un termen rezonabil care se va Romaniei ca sa puna in aplicare ceea ce ne va comunica CEDO)


Este vorba de un termen rezonabil pentru elaborarea unui pachet de masuri. De regula, pana in 18 luni am inteles ca este termenul pentru asa ceva.



(Si daca nu, ce risca Romania?)

Sa se faca de minune! Nu se pune problema asa, suntem oameni seriosi, din moment ce apare o hotarare-pilot, noi ne apucam de treaba, elaboram un pachet de masuri, nici nu concep sa nu facem asa ceva. "

care Adevar, Ratiune, Inteligenta, bey hakoane , cind voi umblati cu cioara vopsita ?
bai, daca voi nu sunteti in stare sa intelegeti scimbarea totala de discurs prezidential, ori sunteti niste vai de mama voastra, ori naimitii propagandei !

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:24:53 care Adevar, Ratiune, Inteligenta, bey hakoane , cind voi umblati cu cioara vopsita ?
bai, daca voi nu sunteti in stare sa intelegeti scimbarea totala de discurs prezidential, ori sunteti niste vai de mama voastra, ori naimitii propagandei !

REITEREZ INTREBAREA, PARTONETO NESIMTITA LUMPENLATRINIZATA :

AI CITIT RAPORTUL MCV ?

Daca nu, atunci:
HAI SIKTIR, JAGARDEA LUMPENLATRINIZATA CLONATA.

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:06:01P.S
e interesanta ideea ta si iar spun ca esti o PIAZA REA , caci gindul tau Numai la Rau si Urit se duce si , intorcindu-ti gindul mizerabil, iti urez sa fie la tine-n familie borfasi.....

Atunci esti colega la furaciuni cu aia care se vor gratiati si amnistiati .

Sictir , emani prin toti porii ca esti o lepra comunista !

De la: Edelweis, la data 2017-01-25 14:27:00

De la: Musetel, la data 2017-01-25 11:09:31Nu tot aceeasi

vezi ca mai ai vreo 4 clone pe forumul 9am.
incearca sa le rezolvi, altfel, nu poti fi catalogata decat o .......

DECIZIE CSM privind cele 2 OUG-uri DRAGNEA-GRINDEANU, NEGATIV.




AI INTELES, PARTONETO LUMPENLATRINIZATA NESIMTITA? NEGATIV.

De la: 9am_17655, la data 2017-01-25 15:35:42

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:06:01P.S
e interesanta ideea ta si iar spun ca esti o PIAZA REA , caci gindul tau Numai la Rau si Urit se duce si , intorcindu-ti gindul mizerabil, iti urez sa fie la tine-n familie borfasi.....

Atunci esti colega la furaciuni cu aia care se vor gratiati si amnistiati .

Sictir , emani prin toti porii ca esti o lepra comunista !

+ O JALNICA CIRIPITOARE ORDINARA LA SECU.

De la: 9am_17655, la data 2017-01-25 15:35:42

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:06:01P.S
e interesanta ideea ta si iar spun ca esti o PIAZA REA , caci gindul tau Numai la Rau si Urit se duce si , intorcindu-ti gindul mizerabil, iti urez sa fie la tine-n familie borfasi.....

Atunci esti colega la furaciuni cu aia care se vor gratiati si amnistiati .

Sictir , emani prin toti porii ca esti o lepra comunista !

esti bolnava de ura, femeie ! du-te si te cauta, ca nu e-nregula sa fi beneficiar si tu al unui sistem in care te-ai nascut, crescut, format si sa ajungi sa URASTI in halul asta, un partid care nu mai are nici o legatura cu comunismul si niste oameni mai tineri sau mai batrini doar ptr. ca au idei despre social- democratie si nu de extrema dreapta, de ex. , asa ca voi !

De la: _HAAK00N_, la data 2017-01-25 15:51:08

De la: 9am_17655, la data 2017-01-25 15:35:42

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:06:01P.S
e interesanta ideea ta si iar spun ca esti o PIAZA REA , caci gindul tau Numai la Rau si Urit se duce si , intorcindu-ti gindul mizerabil, iti urez sa fie la tine-n familie borfasi.....

Atunci esti colega la furaciuni cu aia care se vor gratiati si amnistiati .

Sictir , emani prin toti porii ca esti o lepra comunista !

+ O JALNICA CIRIPITOARE ORDINARA LA SECU.

auoleu, tocmai tu vorbesti de secu', postacule ?

esti de'o nesimtire crunta, dar habar n-ai de asta si-ti inchipui ca esti " educata si civilizata " !
esti pe ....gindesti si vorbesti murdar si vulgar si toate astea la adapostul anonimatului, caci tu si cu perechea ta sunteti si niste LASI !
in timp ce-mi stiti si numele de familie, al sotului, fiului si al prietenilor mei ca DOVADA ca NU am nimic de ascuns, voi sunteti niste Vipere ce stau ascunse-n intunericul ce v-a nascut !
mi-e greata de voi si va voi cita : SICTIR, scursurilor umane !

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 16:23:49esti de'o nesimtire crunta, dar habar n-ai de asta si-ti inchipui ca esti " educata si civilizata " !
esti pe ....gindesti si vorbesti murdar si vulgar si toate astea la adapostul anonimatului, caci tu si cu perechea ta sunteti si niste LASI !
in timp ce-mi stiti si numele de familie, al sotului, fiului si al prietenilor mei ca DOVADA ca NU am nimic de ascuns, voi sunteti niste Vipere ce stau ascunse-n intunericul ce v-a nascut !
mi-e greata de voi si va voi cita : SICTIR, scursurilor umane !

coropisnito , iar ai aparut ????

In intransigenta ta nu uita sa-ti speli si gura cu acid dupa atata supt la basescu si johanis

JOS BESTIA IOHANISTA , TERORISMUL BASISTO-SOROIST !

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 16:50:55

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 16:23:49esti de'o nesimtire crunta, dar habar n-ai de asta si-ti inchipui ca esti " educata si civilizata " !
esti pe ....gindesti si vorbesti murdar si vulgar si toate astea la adapostul anonimatului, caci tu si cu perechea ta sunteti si niste LASI !
in timp ce-mi stiti si numele de familie, al sotului, fiului si al prietenilor mei ca DOVADA ca NU am nimic de ascuns, voi sunteti niste Vipere ce stau ascunse-n intunericul ce v-a nascut !
mi-e greata de voi si va voi cita : SICTIR, scursurilor umane !

Scursuri umane sunteti voi -cei care promovati , in schimbul catorva lei in plus la pensie , legalizarea spagilor , amnistierea penalilor si perpetuarea hotiei si jafului in Romania !

Ti-ai chemat neamurile de la Adjud sa-ti tina bracinarii ?

Punctul de vedere al Ministerului Public cu privire la proiectele de ordonan�� privind modificarea CP, CPP �i gra�ierea unor pedepse
25 ianuarie 2017





COMUNICAT






www.mpublic.ro/ro/content/c_25-01-2017-16-01



SINTEZA PUNCTELOR DE VEDERE


privind proiectul de ordonan�� de urgen�� pentru modificarea �i
completarea Codului penal �i a Codului de procedur� penal� �i respectiv
proiectul de ordonan�� de urgen�� privind gra�ierea unor pedepse
La data de 18 ianuarie 2017, Ministerul Justi�iei a �naintat Parchetului de
pe l�ng� �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie dou� proiecte de ordonan�� de
urgen��: unul privind modificarea �i completarea Codului penal �i a Codului de
procedur� penal� iar cel�lalt privind gra�ierea unor pedepse. Ambele proiecte au
fost �nso�ite de note de fundamentare.


Cu privire la proiectul de ordonan�� de urgen�� a Guvernului pentru
modificarea �i completarea Codului penal �i a Codului de procedur� penal�, �n
nota de fundamentare ce �nso�e�te proiectul de act normativ se �ncearc�
justificarea urgen�ei adopt�rii acestuia prin necesitatea punerii �n acord a textelor
noului Cod penal �i a noului Cod de procedur� penal� cu deciziile Cur�ii
Constitu�ionale, care impun o reglementare expres� pentru a asigura o aplicare
unitar� a textelor de lege.Aceasta �n contextul consolid�rii garan�iilor
procesuale �i procedurale prin punerea �n acord a legisla�iei interne cu
prevederile Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European �i a Consiliului
din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezum�iei de
nevinov��ie �i a dreptului de a fi prezent la proces �n cadrul procedurilor penale.
Se mai sus�ine, totodat�, c� aceasta este o situa�ie extraordinar� a c�rei
reglementare nu mai poate fi am�nat�, �n sensul art. 115 alin. 4 din Constitu�ia
Rom�niei, republicat�, iar din cauza efectelor negative ce ar putea fi generate de
o interpretare neunitar� a legisla�iei, o eventual� legiferare pe alt� cale dec�t
delegarea legislativ�, chiar �n procedur� de urgen�� nu ar fi de natur� s� �nl�ture
de �ndat� aceste consecin�e negative.

Examin�nd aspectele invocate �n nota de
fundamentare se constat� din economia art. 115 alin. 4 din Constitu�ia Rom�niei
republicat� c� ,,Guvernul poate adopta ordonan�e de urgen�� numai �n situa�ii
extraordinare a c�ror reglementare nu poate fi am�nat�, av�nd obliga�ia de a
motiva urgen�a �n cuprinsul acestora�.

Or, unele dintre deciziile Cur�ii Constitu�ionale enumerate �n proiectul de
ordonan�� dateaz� din anii 2014, 2015, (decizia 732/2015, respectiv decizia
603/2015) �i nu au fost avute �n vedere ca �urgen�e�, ca �situa�ii extraordinare�
ce nu puteau fi am�nate odat� cu adoptarea Ordonan�ei de urgen�� a Guvernului
nr. 18/2016 prin care s-au modificat �i completat Codul penal �i Codul de
procedur� penal�, precum �i Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar� �i
�n care s-au luat �n discu�ie o serie de alte decizii ale Cur�ii Constitu�ionale.


Prin urmare, sub aspect procedural, apreciem c� nu se justific� urgen�a de
modificare a unor reglement�ri substan�iale printr-o ordonan�� a Guvernului,
aceasta cu at�t mai mult cu c�t ea excede transpunerii deciziilor Cur�ii
Constitu�ionale �n materie �i aduce modific�ri de substan�� privind con�inutul
infrac�iunii, pedepsele, modul de sesizare a organelor judiciare.

De altfel, potrivit art. 73 alin. 3 lit. h din Constitu�ie, infrac�iunile,
pedepsele �i regimul execut�rii acestora se reglementeaz� prin lege organic�.
De�i prin decizia Cur�ii Constitu�ionale nr. 603/2015, se dore�te o
clarificare a sintagmei �raporturi comerciale�, din cuprinsul dispozi�iilor art. 301
alin. 1 Cod penal, constat�ndu-se c� aceasta este neconstitu�ional�, modificarea
adus� acestui text de lege prin proiectul ordonan�ei de urgen�� a Guvernului este
una substan�ial�, ce �ine de �ns�i esen�a infrac�iunii de conflict de interese �i
scoate �n afara legii conduita imoral�, impar�ial� a func�ionarului, fiind afectate
rela�iile de serviciu �i crearea unei st�ri de pericol pentru �ndeplinirea cu
obiectivitate a atribu�iilor de serviciu.

Sintagma introdus� �n text, aceea de �foloase materiale necuvenite� este
de apanajul altor �nc�lc�ri de lege (infrac�iunea de corup�ie, de abuz �n serviciu).
Prin propunerea de modificare a textului art. 301 Cod penal nu numai c�
se restr�nge sfera de aplicare, dar se �i denatureaz� inten�ia ini�ial� a
legiuitorului, aceea de a sanc�iona conduita imoral� a func�ionarului.


�n ce prive�te infrac�iunea de abuz �n serviciu prev�zut� de art. 297 Cod
penal, pentru identitate de ra�iune se poate sus�ine c� modificarea propus� prin
proiectul de ordonan�� este de substan��, �i nu are �n vedere transpunerea
deciziei Cur�ii Constitu�ionale nr. 405/2016 prin care s-a constatat c�
dispozi�iile art. 246 din Codul penal din 1969 �i ale art. 297 alin. 1 din Codul
penal actual sunt constitu�ionale �n m�sura �n care prin sintagma ��ndepline�te �n
mod defectuos� din cuprinsul acestora se �n�elege ��ndepline�te prin �nc�lcarea
legii�.


Astfel, textul propus condi�ioneaz� existen�a infrac�iunii de producerea
unei pagube �ntr-un anumit cuantum (condi�ie ce nu �i g�se�te aplicabilitatea �n
niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat de altfel, f�r� a se preciza dac�
faptele comise sub acest prag mai sunt sanc�ionate �n vreun fel (contraven�ie,
abatere, etc.) l�s�ndu-le �n afara ilicitului penal, situa�ie deosebit de periculoas�
av�nd �n vedere posibilitatea frac�ion�rii activit��ii infrac�ionale �n fapte
distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator.


O alt� vulnerabilitate este �i aceea c� sesizarea organelor judiciare se
poate face doar la pl�ngerea prealabil� a persoanei v�t�mate, situa�ie care arunc�
�n derizoriu incriminarea faptei, �ntruc�t de cele mai multe ori autorul faptei este
și reprezentantul legal al persoanei v�t�mate, care, desigur, nu are nici un interes
s� se defere justiției.

Pl�ngerea prealabil� fiind prin ea �ns�și de esen�a infracțiunilor prin care
sunt v�t�mate persoane fizice și nu persoane juridice, de cele mai multe ori
statul.

Reducerea limitelor de pedeaps� și posibilitatea aplic�rii unei amenzi ca
modalitate de sancționare, cu eliminarea pedepsei complementare a interzicerii
exercit�rii dreptului de a ocupa o funcție public�, de care de altfel funcționarul
se folosește prin ipotez� la comiterea infracțiunii, nu face dec�t s� �ncurajeze o
conduit� lipsit� de onestitate și de posibilitatea din partea funcționarilor care ar
trebui s� se bucure de autoritate, o autoritate c�știgat� printr-o conduit�
ireproșabil�.


La fel de criticabil� și f�r� nicio leg�tur� cu vreo decizie a Curții
Constituționale este și dezincriminarea infracțiunii de neglijenț� �n serviciu.
Rațiunea incrimin�rii acestei infracțiuni este similitudinea cu infracțiunea
de abuz �n serviciu, singura diferenț� fiind sub aspectul laturii subiective,
respectiv culpa cu care acționeaz� inculpatul.

Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face dec�t s� �ncurajeze o conduit�
subiectiv� din partea funcționarului, care nu acționeaz� cu intenție, ce-i drept,
�ns� �n afara oric�rei responsabilit�ți, oric�rei diligențe, pus la ad�postul unei
lipse de r�spundere penal�.

Aceast� conduit� poate avea consecințe nedorite prin producerea unor
pagube materiale grave sau �nc�lc�ri ale drepturilor persoanelor.
De remarcat o alt� modificare nejustificat�, introducerea alineatului 3 al
articolului 290 din Codul de procedur� penal�, �n sensul limit�rii formul�rii
denunțului la perioad� de 6 luni de la data s�v�rșirii faptei.

Aceast� prevedere nu face dec�t s� duc� la �ngreunarea sau z�d�rnicirea
descoperirii unor infracțiuni de cele mai multe ori cu un grad ridicat de pericol
social (�n principal cele de corupție).

Institu�ia denunțului ca mod de sesizare a organelor de urm�rire
penal� este un act procedural derivat dintr-o obligație de diligenț�, moral�,
cet��eneasc� de care poate uza sau nu orice persoan� fizic� sau juridic� care a
luat cunoștinț� de comiterea unei fapte, alta dec�t faptele pentru care exist� o
obligație legal� de a denunța sau �nștiința autorit�țile sau organele de urm�rire
penal�.

A introduce un termen (de 6 luni �n cazul de faț�) de formulare a
denunțului �nseamn� a �ngr�di, descoperirea unor fapte penale grave, �n
contradicție cu interesul general al societ�ții, de tragere la r�spundere penal� a
persoanelor care au s�v�rșit infracțiuni.


Desigur, neavenit este și faptul c� termenul de 6 luni este legat de data
comiterii faptei și nu data la care a luat cunoștinț� denunț�torul de comiterea
infracțiunii.


Aceast� limitare a termenului de depunere a denun�ului, apare ca fiind o
obstruc�ionare a descoperii �i sanc�ion�rii celor care comit infrac�iuni.


Cu privire la proiectul de ordonan�� de urgen�� pentru gra�ierea unor
pedepse, �n nota de fundamentare se men�ioneaz� ca principal argument de
emitere a actului normativ situa�ia actual� din penitenciarele din Rom�nia,
supraaglomerarea acestora, precum �i iminen�a pronun��rii de c�tre Curtea
European� a Drepturilor Omului a unei decizii-pilot �mpotriva Rom�niei cu
privire la acest aspect.


Or, f�r� a nega dreptul executivului de a face politica penal� a statului, o
asemenea ini�iativ� trebuie luat� prin lege, singura autoritate care poate s�
decid� gra�ierea colectiv� fiind Parlamentul Rom�niei. Aceasta, �ntruc�t
conform art. 73 alin. 3 lit. c din Constitu�ia Rom�niei, acordarea gra�ierii
colective se reglementeaz� prin lege organic�.


�n acela�i sens, fiind �i dispozi�iile art. 2 din Legea nr. 546/2002 privind
gra�ierea �i procedura acord�rii gra�ierii, potrivit c�rora gra�ierea colectiv� poate
fi acordat�, de c�tre Parlament, prin lege organic�.

De asemenea, de�i �n nota de fundamentare se analizeaz� ca principal
motiv de emitere a actului normativ situa�ia din penitenciare, acesta prin
con�inutul lui, excede motivului invocat �ntruc�t este incident si altor forme de
executare a pedepselor neptivative de libertate precum suspendarea sub
supraveghere sau pedeapsa amenzii.



Analiz�nd proiectul de lege men�ionat, se impune a preciza �i urm�toarele
aspecte:

Limita de pedeaps� p�n� la care se aplic� gra�ierea, respectiv �nchisoare
de p�n� la 5 ani inclusiv, este nejustificat de larga raportat la limitele de
pedepsa reglementate de noul cod penal . Apreciem ca mai indicat� ar fi o
limit� maxim� de 3 ani inclusiv.

�n ce prive�te gra�ierea par�ial� nu s-a prev�zut nicio excep�ie de la
aplicarea acesteia dec�t pentru inculpati recidivi�ti, sau recidivisti prin

condamnari anterioare de�i pot exista infractori primari deosebit de periculo�i
care au comis infrac�iuni cu un grad ridicat de pericol social (ex. infrac�iuni
contra vie�ii).

Nu sunt exceptate de la actul de clemen�� persoanele prev�zute �n art. 2
(femeile �ns�rcinate, persoanele care au �n �ntre�inere minori cu v�rsta de p�n� la
5 ani, persoanele diagnosticate cu boli incurabile �n form� terminal�).
Or, aceast� reglementare este de apanajul gra�ierii individuale mai
degraba �i nu a celei colective.

Astfel, se ajunge la situa�ia �n care urmeaz� a fi gra�iate persoane care au
comis fapte deosebit de periculoase: infrac�iuni de omor, viol, trafic de persoane,
ceea ce, ar genera o stare de insecuritate pentru ordinea public�, o stare de
temere �n r�ndul popula�iei.

De asemenea, un alt neajuns al actului de clemen�� este �i prevederea din
art. 3 alin. 2 care condi�ioneaz� gra�ierea de achitarea desp�gubirilor civile �ntrun
termen de 1 an de la punerea �n libertate.

Aceasta ar presupune ca persoanele care beneficiaz� de gra�ierea a ½ din
pedeaps� nu ar trebui s� achite desp�gubirile la care au fost obligate,in termen
de un an pe c�nd cele care au fost condamnate la pedepse p�n� la 5 ani
�nchisoare sunt obligate s� achite aceste desp�gubiri, diferen�iere care este
discriminatorie.

�n ce prive�te natura infrac�iunilor care sunt vizate de actul de gra�iere, de
observat c� nu sunt exceptate de la gra�iere infrac�iuni cu un grad ridicat de
pericol social, cum ar fi: delapidarea, abuzul �n serviciu care a produs consecin�e
deosebit de grave, conflictul de interese, nerespectarea regimului armelor �i
muni�iilor, precum �i infrac�iuni asimilate infrac�iunilor de corup�ie prev�zute de
Legea nr. 78/2000.

Pe de alt� parte, �n cazul altor infrac�iuni, sunt gra�iate formele simple ale
infrac�iunii �i exceptate formele grave, cum ar fi Legea nr. 241/2005 privind
combaterea evaziunii fiscale - unde sunt gra�iate art. art. 8 �i 9 din lege �
evaziunea propriu zis� �i sunt exceptate formele simple - art. 3 � 5 �i 7 alin. 1

din Legea nr. 241/2005, sau, �n cazul Legii nr. 31/1990 privind societ��ile
comerciale, fiind exceptate de la gra�iere prevederile art. 276 �n condi�iile �n
care sunt incriminate �i alte fapte mai grave sau de gravitate similar�.

De�i este un act de clemen��, proiectul ordonan�ei privind gra�ierea unor
pedepse nu are efecte asupra m�surilor educative privative de libertate, de�i
ra�iunea ar fi ca at�ta vreme c�t se aplic� inculpa�ilor majori, cu at�t mai mult ar
trebui aplicat inculpa�ilor minori la data comiterii faptei.

Cu privire la modalitatea de aplicare �n cazul pedepselor suspendate
condi�ionat, se face precizarea potrivit art. 5 alin. 2 c�, �n cazul suspend�rii
condi�ionate �partea din termenul de �ncercare care reprezint� durata pedepsei
pronun�at� de instan�� se reduce �n mod corespunz�tor�, iar �n caz de revocare
sau anulare a suspend�rii se execut� numai partea de pedeaps� r�mas�
negra�iat�.

Reglementarea este criticabil� deoarece prevederile actului normativ nu
sunt corelate cu dispozi�iile noului cod penal care spre deosebire de termenul de
�ncercare prev�zut de codul penal anterior nu include �i componen�a const�nd �n
durata pedepsei pronun�ate de instan��.





�n concluzie,

proiectele de ordonan�� de modificare a Codului penal �i
Codului de procedur� penal�, precum �i cel privind gra�ierea unor pedepse nu
justific� urgen��, nu constituie o transpunere a deciziilor Cur�ii Constitu�ionale
a�a cum s-a declarat, �ntruc�t cadrul legal excede �i adaug� modific�ri
substan�iale celor re�inute de deciziile Cur�ii.


De re�inut c�

adoptarea acestor ordonan�e ar avea consecin�e negative
chiar dac�, ulterior, ea ar fi respins� de Parlament, �ntruc�t, prin aplicarea legii
penale mai favorabile ea �i-ar produce efecte ce nu vor mai putea fi �nl�turate,
favoriz�nd pe to�i cei care au comis acest gen de infrac�iuni �i se afl� �ntr-o
procedur� judiciar�, �n oricare faz� a procesului penal, urm�rire penal�, judecat�
�n fond sau c�i de atac.

De la: 9am_17655, la data 2017-01-25 17:43:14

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 16:50:55

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 16:23:49esti de'o nesimtire crunta, dar habar n-ai de asta si-ti inchipui ca esti " educata si civilizata " !
esti pe ....gindesti si vorbesti murdar si vulgar si toate astea la adapostul anonimatului, caci tu si cu perechea ta sunteti si niste LASI !
in timp ce-mi stiti si numele de familie, al sotului, fiului si al prietenilor mei ca DOVADA ca NU am nimic de ascuns, voi sunteti niste Vipere ce stau ascunse-n intunericul ce v-a nascut !
mi-e greata de voi si va voi cita : SICTIR, scursurilor umane !

Scursuri umane sunteti voi -cei care promovati , in schimbul catorva lei in plus la pensie , legalizarea spagilor , amnistierea penalilor si perpetuarea hotiei si jafului in Romania !

Ti-ai chemat neamurile de la Adjud sa-ti tina bracinarii ?

madam, n-am neamuri la Adjud, iar bracinarii mei stau la locul lor , caci nu sunt adepta pupatului in fund, ca tine !
in rest, te-nseli amarnic crezind ca PROMOVEZ legalizarea coruptiei cind eu bat gura pe aici de 10 ANI ca ASTEPT JUDECAREA celor care au Jefuit , dar au si permis JEFUIREA Romaniei si aici ma refer la SRI si DNA a caror menire era sa Pazeasca Stina de Lupi dar , ce sa vezi ? Lupi sunt si ei !
iar ceea ce nu-mi place la voi si asta comentez este Modul vostru de a gindi si a actiona, INAFARA LEGII, madam , determinind o imensa ura si Stare de Conflict in societatea romaneasca !
NU poti pretinde ca aperi Legea, incalcind-o !