Klaus iohannis: romÂnia lucrului bine fÃcut

Neata buna, dragi concetateni!

Avem ori ba 80 mil ramasi in jebul statului, aain? Datorita cui, aud?

Exact! Datorita domnului presedinte Klaus Werner Johannis! Felicitari, domnule presedinte! Chapeau!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

Auzind vehementa madame Firea, ieri, pe la parada Micii Uniri, declarand mass mediei ca .... ma rog, nu ii redau cuvintele, ca eu nu acced... sau regresez... bref.... pozitiei dânsei si coeficientului sau de inteligenta, dar redau ideea propagata de dumneaei: Cica se stagneaza in Romania in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei.

Mda! O fi drept? Ce stie domnuca Firea, oare, si noi, cetateni români prin excelenta si mândri de a fi, nu stim?

Gandesc! Iar varianta mea se cramponeaza pe faptul concret ca o suma mare a fost alocata construirii catedralei neamului. Hmmm! Pe voi nu va pune pe ganduri acest fapt concret?



PROPUN, in calitate de cetatean al României, sa se faca cercetari in acest domeniu! Cu certitudine se vor gasi persoane care iubesc lumina, nu-i asa? Lumina si adevarul, exact!

Sa va reamintesc ca Dumnezeu este unul singur si ca nu poate fi ingradit in nicio catedrala? Mai ales in una construita pe teren sensibil! Mda... o stiti si voi, stiu... Banii alocati unei eventuale constructii sa se vrea a fi pretul rascumpararii greselilor trecutului?

Paradoxul care imi mai stagneaza in memorie: Ceausescu a demolat biserici si credinta românilor a ramas intacta! Pentru ca românii cred in DUMNEZEU si nu in ziduri! Aham! Azi se construiesc ziduri ca sa se reapropie cei indepartati odata de Dumnezeu?

Faptul ca iti pui o basma peste plete acoperindu-ti crestetul si te afisezi la slujba catedralei X... nu inseamna ca Il porti pe Dumnezeu in tine. NU! Cand il porti pe Dumnezeu in tine, nu lovesti in cel ce chiar vrea binele POPORULUI ROMÂN!

Voi... ce parere aveti?

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

Astept, ca si voi toti, sa descopar cum a fost calculat bugetul pe 2017!

Educatia? Cum stam la EDUCATIE?

Domnul Dragnea a afirmat, aseara, ca bugetul a fost calculat cu minutiozitate si, renuntand la unele bunuri si servicii, s-a reusit cresterea bugetului pentru investitii... Sa vedem: ce investitii? De ce se preconizeaza privarea de fonduri in anumite domenii, hm? Care e logicuta, dragi concetateni?

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

Nu tot aceeasi energie electrica, gaz ori combustibil consuma un angajat al ministerului de interne precum un ministru.... sau cum s-a calculat, totusi, ha?

M-am blocat, pe bune, pe BUNURI SI SERVICII!

Si pe INVESTITII? cum nu?

Va citesc! Si va provoc sa renuntati la injurii si dialect de mercenari! Provocare acceptata? Ramanem OAMENI sau ati dezertat din rasa umana, ha?

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

" tasta lumii forumistice de pe 9am imi transmite informtia "
chiar a ajuns securitatea sa angajeze toti drogatii tarii ????

JOS BESTIA IOHANISTA , TERORISMUL BASISTO-SOROIST !

Bruxelles, 25.1.2017
COM(2017) 44 final
RAPORT AL COMISIEI CÃTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și
verificare
{SWD(2017) 25 final}
2
1. INTRODUCERE
Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit la momentul aderãrii
României la Uniunea Europeanã în 20071
pentru a remedia deficiențele reformei sistemului
judiciar și pentru a combate corupția. De atunci, rapoartele MCV încearcã sã contribuie la
orientarea eforturilor autoritãților române prin recomandãri specifice și evalueazã progresele
realizate. În acest an se împlinesc zece ani de monitorizare prin MCV și Comisia marcheazã
momentul printr-o prezentare generalã a realizãrilor, a provocãrilor rãmase și a celorlalte
mãsuri care mai sunt necesare pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor MCV.
Astfel cum a subliniat Consiliul
2
în mod repetat, MCV se va încheia atunci când vor fi
îndeplinite în mod satisfãcãtor toate cele patru obiective de referințã care se aplicã României.
Obiectivele de referințã au fost definite la momentul aderãrii și acoperã aspecte esențiale
pentru funcționarea unui stat membru – independența și eficiența sistemului judiciar,
integritatea și lupta împotriva corupției. Pentru ca aceste obiective sã fie îndeplinite, este
nevoie de o combinație de mãsuri legislative și instituționale. În plus, respectivele mãsuri pot
fi evaluate pe deplin numai verificându-se dacã efectele lor sunt resimțite în practicã și dacã
se poate considera cã ele sunt încorporate în cadrul juridic și instituțional din România și cã
sunt ireversibile. În aceste condiții, cetãțenii pot avea încredere cã deciziile și practicile din
România respectã pe deplin statul de drept și se constituie baza pe care se clãdește încrederea
reciprocã necesarã pentru punerea efectivã în aplicare a dreptului UE.
Reforma sistemului judiciar și lupta anticorupție au fost aspecte esențiale pentru societatea
româneascã în ultimii zece ani.3 MCV are un rol important în România ca factor determinant
al reformei, precum și ca instrument de evaluare a progreselor. Concluziile Comisiei și
metodologia utilizatã în cadrul MCV au fost sprijinite în mod constant de cãtre Consiliu și au
beneficiat de cooperarea și contribuțiile multor state membre. Cooperarea a fost consolidatã și
prin sprijinul specific acordat României prin intermediul fondurilor UE.
Rapoartele MCV reflectã, de 10 ani, progresele înregistrate, iar rapoartele MCV de dupã 2014
au pus în evidențã modul în care constanța progreselor a început sã sugereze sustenabilitate.
Mãsurile legislative și instituționale au dat roade în ceea ce privește rezultatele obținute,
datoritã angajamentului demonstrat de numeroși judecãtori și procurori, datoritã activitãții de
punere în aplicare desfãșurate de miniștrii justiției și datoritã bunei cooperãri dintre
autoritãțile române și Comisie. Implicarea puternicã a societãții civile a fost, de asemenea,
esențialã pentru a încuraja reforma sistemului judiciar și mãsurile concrete de combatere a
corupției la toate nivelurile. În același timp, rapoartele MCV au continuat sã sublinieze cã
existã încã domenii în care continuarea reformei se dovedește dificilã – și care uneori au
rezistat acesteia. Probleme de fond, cum ar fi punerea sub semnul întrebãrii a independenței
sistemului judiciar și a autoritãții hotãrârilor judecãtorești și, uneori, încercãrile specifice de a
se reveni la situația anterioarã reformelor, au încetinit, în mod inevitabil, ritmul progreselor
înregistrate în vederea atingerii obiectivelor MCV.

1 Concluziile Consiliului de Miniștri, 17 octombrie 2006 (13339/06); Decizia Comisiei de stabilire a unui
mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor
obiective de referințã specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției,
13 decembrie 2006 [C(2006) 6569 final].
2
În martie 2016, Consiliul a ajuns la concluzia cã, „Pe baza progreselor semnificative deja înregistrate,
Consiliul încurajeazã România sã își concentreze eforturile pe consolidarea în continuare a progreselor
realizate și sã susținã dinamica pozitivã actualã, prin abordarea tuturor recomandãrilor prezentate de Comisie
în raportul sãu.” (data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7118-2016-INIT/ro/pdf).
3
Sondajul Eurobarometru Flash 445: „Mecanismul de cooperare și de verificare pentru Bulgaria și România”,
publicat la 25 ianuarie 2017.
3
Raportul de fațã analizeazã evoluțiile din România începând din 2007. La fel ca în anii
anteriori, raportul este rezultatul unui proces atent de analizã întreprins de Comisie și se
bazeazã pe cooperarea strânsã cu instituțiile din România, precum și pe contribuția societãții
civile și a altor pãrți interesate, printre care și a altor state membre.
În acest sens, este important sã se defineascã în mod clar domeniul de aplicare al MCV.
Deciziile de instituire a MCV stabilesc parametrii domeniului de aplicare al MCV privind
reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției. Acțiunile întreprinse cu respectarea
acestor parametri vor determina momentul la care sunt îndeplinite obiectivele. Cu toate
acestea, ritmul și profunzimea reformelor au fost în mod inevitabil condiționate pe un plan
mai amplu de mediul societal, juridic și politic din România în care evolueazã aspectele
specifice care fac obiectul MCV. De exemplu, eforturile întreprinse în ultimii ani în România
pentru dezvoltarea capacitãții administrative sunt încã în curs, ceea ce are consecințe asupra
procesului de reformã. Practica legislativã permite introducerea bruscã a unor modificãri prin
intermediul Parlamentului, scurtcircuitând practica mai bunei legiferãri și etapa consultãrilor
și îngreunând sarcina de a demonstra sustenabilitatea cadrului juridic în domenii precum
corupția. Este nevoie în continuare sã se consolideze aderarea la principiile cooperãrii loiale
între instituții și la principiul respectãrii independenței sistemului judiciar, dupã cum se poate
vedea din atacurile împotriva judecãtorilor și procurorilor exprimate prin intermediul massmediei
române, fiind necesare mecanisme mai puternice de contracarare a acestora. Deși
aceste aspecte nu intrã în domeniul de aplicare al MCV, ele au un impact direct asupra
capacitãții de a realiza reformele și, în special, au îngreunat sarcina României de a demonstra
cã reforma a prins rãdãcini perene.
Unul dintre domeniile în care acest mediu mai larg a evoluat într-o direcție pozitivã este
transparența. În multe domenii care fac obiectul MCV s-a observat o tendințã notabilã -
inclusiv pe parcursul anului trecut - spre o calitate mai bunã a informațiilor cu privire la
sistemul judiciar și la corupție, precum și o mai mare deschidere în a face aceste informații
accesibile. Dacã o gamã mai largã de instituții române ar lua mãsuri suplimentare în aceastã
direcție, s-ar consolida o schimbare a practicilor care ar contribui la demonstrarea progreselor
realizate. Prin urmare, în domeniul MCV, prezentul raport formuleazã un numãr de
recomandãri privind intensificarea raportãrii și o mai mare transparențã. Pe termen scurt, acest
lucru va permite Comisiei sã ajungã la concluziile finale, iar dupã încheierea MCV va asigura,
de asemenea, sprijin pentru sustenabilitatea reformei, întrucât va favoriza responsabilizarea.
În cele din urmã, ar trebui subliniat, de asemenea, faptul cã natura aparte a domeniului de
aplicare al MCV se opune, de asemenea, creãrii de legãturi cu alte domenii de politicã. Prin
urmare, Comisia nu considerã cã este oportun sã se coreleze MCV cu deciziile adoptate în alte
domenii, cum ar fi eligibilitatea pentru fondurile structurale și de investiții europene sau
aderarea la spațiul Schengen.
Prezentul raport se plaseazã într-o perspectivã pe termen mai lung pentru a identifica
mãsurile-cheie care mai trebuie întreprinse pentru realizarea obiectivelor MCV. Dinamica
creatã pânã în prezent permite concentrarea atenției pe mãsurile-cheie care trebuie luate.
Atunci când mãsurile prevãzute la fiecare din obiectivele de referințã din prezentul raport vor
fi întreprinse, obiectivul respectiv va fi considerat provizoriu finalizat. Atunci când acest
lucru va fi valabil pentru toate obiectivele de referințã, MCV va fi închis. Prin urmare,
recomandãrile formulate pot fi considerate suficiente pentru îndeplinirea acestui obiectiv – cu
excepția cazului în care evoluțiile inverseazã în mod clar sensul progreselor. Comisia
considerã cã acest lucru ar trebui sã conducã la accelerarea procesului de cãtre autoritãțile
române și de cãtre UE în ansamblul sãu. În cazul obiectivelor de referințã pentru care se
apreciazã cã s-au realizat progrese substanțiale, Comisia considerã cã punerea aplicare
energicã și menținerea atât a ritmului, cât și a unei direcții consecvente a reformei va permite
4
închiderea rapidã a respectivelor obiective de referințã. Pentru alte obiective, acest lucru s-ar
putea dovedi mai problematic. Prin urmare, Comisia are intenția de a prezenta urmãtorul
raport la sfârșitul anului 2017 și este pregãtitã sã ofere asistențã suplimentarã pentru a ajuta la
consolidarea caracterului ireversibil al progreselor înregistrate și sã încheie, astfel,
monitorizarea și verificarea efectuate în cadrul mecanismului.
2. EVALUAREA PROGRESELOR ÎNREGISTRATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE
ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR DE REFERINȚÃ DE LA ÎNCEPUTUL MCV
Prezenta secțiune conține o evaluare globalã a celor zece ani de reforme și, în același timp, o
analizã a progresului înregistrat în ceea ce privește recomandãrile formulate în raportul MCV
pe anul 2016. Cele mai importante evoluții și rezultate sunt prezentate în detaliu în raportul
tehnic care însoțește prezentul raport4
. Deși obiectivele de referințã sunt independente, existã
și interconexiuni importante, care au un impact asupra îndeplinirii acestora. Evaluarea
progreselor a implicat analizarea condițiilor structurale (cum ar fi prevederile legale,
instituțiile și resursele), a rezultatelor și a bilanțului acestora și a posibilitãții de a se considera
cã progresele sunt ireversibile. Trebuie remarcat, de asemenea, cã, de la data stabilirii
obiectivelor de referințã cuprinse în MCV, au avut loc evoluții majore în ceea ce privește
jurisprudența CEDO, standardele și cele mai bune practici internaționale și disponibilitatea
informațiilor comparative privind sistemele judiciare naționale din UE, care au orientat
autoritãțile române în realizarea reformelor și care permit, totodatã, o mãsurã obiectivã și
comparabilã a evoluției sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției din România în
domeniul de aplicare al celor patru obiective de referințã.
2.1 Procesul judiciar
Primul obiectiv de referințã viza sistemul judiciar și se axa pe instituirea unui sistem
independent, imparțial și eficient, pe consolidarea consecvenței procesului judiciar, precum și
pe îmbunãtãțirea transparenței și a responsabilizãrii. În acest domeniu s-au înregistrat
progrese instituționale și normative substanțiale. Începând din 2012, Consiliul Superior al
Magistraturii (CSM) s-a impus ca manager al sistemului judiciar și a demonstrat o voințã tot
mai mare de a-și îndeplini rolul constituțional, în special în ceea ce privește apãrarea
independenței sistemului judiciar, un rol esențial care va reveni acum noului Consiliu
Superior, recent ales. În 2016, sondajele au continuat sã sugereze o percepție publicã
puternicã a independenței judiciare și a încrederii în sistemul judiciar.5
Însã, așa cum au arãtat
și rapoartele MCV anterioare, au existat și reacții la aceastã tendințã: atacuri venite din partea
politicienilor și a mass-mediei și îndreptate împotriva magistraților și a instituțiilor judiciare.
În 2016, au devenit deosebit de intense atacurile împotriva Direcției Naționale Anticorupție.
Progresele în materie de reforme structurale în anumite domenii legate de eficiențã, resurse și
volum de muncã au prezentat schimbãri semnificative într-un ritm mai lent, deși calitatea
informațiilor pe care Ministerul Justiției a fost capabil sã le furnizeze Comisiei în ultimii ani a
demonstrat evoluția informațiilor privind funcționarea sistemului judiciar aflate acum la
dispoziția ministerului și a CSM. În ultimii trei ani, Ministerul Justiției, CSM și sistemul

4
SWD (2017)25.
5 Tabloul de bord al UE privind justiția din 2016, COM(2016) 199 final, graficele 48, 44 și 46. Sondajul din
aprilie 2016 aratã o proporție de 60 % de încredere foarte ridicatã și ridicatã în DNA.
www.inscop.ro/wp-content/uploads/2016/04/INSCOP-raport-martie-20...

5
judiciar au demonstrat voința și capacitatea de a lucra împreunã și de gãsi soluții pentru
progresul reformei. Resursele mai mari alocate sistemului judiciar, în special de cãtre ultimele
douã guverne, au contribuit la acest lucru. Cu toate acestea, abordarea unor aspecte precum
echilibrarea volumului de muncã din diferitele instanțe și din cadrul aceleiași instanțe, cum ar
fi modalitatea de gãsi soluții în ceea ce privește discrepanțele dintre volumul de muncã al
instanțelor mari și al instanțelor mici și repartizarea sarcinilor între judecãtori și grefieri, au
cunoscut progrese lente. Legislația menitã sã soluționeze aceste probleme nu a progresat în
2016, iar simpla acțiune managerialã nu a putut oferi o soluție. Progresul major constã în
aceea cã, în prezent, sunt disponibile toate instrumentele pentru monitorizarea funcționãrii
instanțelor și a situației resurselor umane și în faptul cã existã o Strategie cuprinzãtoare de
dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.
S-a considerat, de asemenea, cã rigurozitatea procedurilor de intrare în magistraturã, bazatã pe
formarea obligatorie în cadrul Institutului Național al Magistraturii, a jucat un rol important în
procesul de consolidare atât a profesionalismului, cât și a independenței magistraților. În ceea
ce privește numirea judecãtorilor și a procurorilor, ultimul raport MCV a identificat 2016 ca
an de probã pentru numiri. Acesta a fost cazul în ceea ce privește numirea procurorilor-șefi și
a adjuncților acestora. În termeni de rezultate, niciunul dintre candidații numiți nu a ridicat
probleme de integritate și profesionalism și nici nu a suscitat controverse în rândul
magistraților sau al societãții civile, iar unii dintre candidați aveau deja rezultate foarte solide.
Cu toate acestea, procesul utilizat nu a permis introducerea unei proceduri clare, deschise și
transparente pentru selectarea tuturor candidaților, care sã se consolideze într-un sistem stabil
și permanent.
6
De asemenea, CSM este responsabil pentru sancționarea abaterilor profesionale și disciplinare
ale magistraților. Anchetarea unor astfel de cazuri face parte din atribuțiile Inspecției
Judiciare. În 2012, o reformã majorã a consolidat Inspecția Judiciarã ca instituție
independentã și profesionistã. Acest lucru a permis ca Inspecția Judiciarã sã devinã mai
eficientã și sã aibã o mai mare autoritate, lucru confirmat din nou prin rezultatele înregistrate
de aceasta în 2016. Deciziile disciplinare ale CSM pot fi contestate la Înalta Curte de Casație
și Justiție, iar în raportul MCV pe 2016 se constata cã lanțul decizional pãrea sã fi devenit mai
previzibil și mai consecvent.
România a adoptat și a pus în aplicare noul Cod civil și noul Cod penal, precum și codurile de
procedurã aferente, în vederea modernizãrii dreptului material și a îmbunãtãțirii eficienței și
consecvenței procesului judiciar. Noul Cod civil a intrat în vigoare în 2011, noul Cod de
procedurã civilã, în 2013, iar noul Cod penal și noul Cod de procedurã penalã, în 2014.
Tranziția cãtre noul Cod civil și noul Cod de procedurã civilã a fost treptatã și acum acestea se
aplicã în aproape toate cauzele. În cazul Codului penal și al Codului de procedurã penalã,
toate dispozițiile s-au aplicat de la aceeași datã inițialã, astfel cã anii 2014, 2015 și 2016 au
fost consacrați asigurãrii aplicãrii lor consecvente de cãtre toate instanțele și parchetele și
stabilizãrii dispozițiilor lor legale. Prin adaptarea la aceastã reformã majorã, sistemul judiciar
în ansamblul sãu și-a dovedit profesionalismul. Existã dovezi cã rezultatul a fost accelerarea
într-o anumitã mãsurã a duratei procedurilor judiciare, precum și un grad mai mare de
consecvențã a hotãrârilor judecãtorești. Aceste reforme majore sunt aproape finalizate. Cu
toate acestea, finalizarea acestor reforme importante ale codurilor, așa cum se recomanda în
raportul MCV pe 2016, s-a dovedit a fi dificilã și pune în continuare în evidențã o serie de
deficiențe. În cazul Codului civil și a Codului de procedurã civilã, dispozițiile care au
necesitat noi infrastructuri au trebuit amânate în mod succesiv, ceea ce sugereazã deficiențe la
nivelul planificãrii. În cazul Codului penal și al Codului de procedurã penalã, procesul

6 Raportul tehnic, secțiunea 2.2.
6
inevitabil de perfecționare prin decizii ale Curții Constituționale a fost complicat și mai mult
de o abordare legislativã imprevizibilã în Parlament. O serie de modificãri importante aduse
Codului penal și Codului de procedurã penalã de cãtre Guvern în scopul de a alinia
dispozițiile acestora cu deciziile Curții Constituționale nu fuseserã încã adoptate la sfârșitul
legislaturii în decembrie 2016, în timp ce în Parlament se acorda atenție unor modificãri care
au suscitat controverse pe motivul cã slãbeau cadrul legal anticorupție, chiar dacã ele nu au
fost adoptate. La 18 ianuarie 2017, Guvernul a prezentat spre consultare douã proiecte de
ordonanțe de urgențã, una privind grațierea și una de modificare a Codului penal și a Codului
de procedurã penalã.7
Curtea Constituționalã a jucat un rol important în dezvoltarea în continuare a statului de drept
și în consolidarea independenței sistemului judiciar. De la tulburãrile ordinii constituționale
din 2012, multe decizii ale Curții Constituționale au contribuit la menținerea independenței
justiției și au cãutat sã furnizeze soluții la probleme legate de echilibrul puterilor în stat și de
respectarea drepturilor fundamentale care nu au putut fi rezolvate doar de sistemul judiciar.
Majoritatea celor 12 decizii din 2016 prin care Curtea Constituționalã anula prevederi ale
noului Cod penal și ale noului Cod de procedurã penalã au fost luate pentru a se respecta
Convenția europeanã a drepturilor omului.
La momentul aderãrii României la Uniunea Europeanã, una dintre deficiențele recurente
identificate era lipsa de consecvențã a hotãrârilor judecãtorești. Toate reformele legislative
majore au urmãrit sã consolideze consecvența mecanismelor. Dupã intrarea în vigoare a noilor
coduri, rapoartele MCV au remarcat utilizarea din ce în ce mai frecventã și eficacitatea
mecanismelor de asigurare a consecvenței juridice puse în aplicare de Înalta Curte de Casație
și Justiție. În ultimii ani, mecanismele juridice au fost completate de eforturile manageriale de
promovare a consecvenței și de disponibilitatea online a tuturor hotãrârilor judecãtorești.
Raportul MCV pe 2016 a constatat semne de schimbare de paradigmã culturalã în ceea ce
privește consecvența în cadrul sistemului judiciar.
Respectarea și executarea hotãrârilor judecãtorești sunt legate atât de independențã, cât și de
consecvențã. O hotãrâre judecãtoreascã neexecutatã lipsește hotãrârea respectivã de orice
efect util și are un impact direct asupra volumului de lucru al instanțelor judiciare prin
dosarele ulterioare sau prin cãile de atac împotriva hotãrârilor repetitive.8
Problemele legate
de respectarea și executarea hotãrârilor judecãtorești de cãtre instituțiile statului și de cãtre
administrația publicã au constituit o temã recurentã: Comisia a adoptat recomandãri succesive
în 2014, 2015 și 2016 pe aceastã temã, care a fost recunoscutã drept o deficiențã structuralã și
de cãtre CEDO.9 O evoluție importantã în 2016 în ceea ce privește executarea hotãrârilor
judecãtorești legate de confiscarea activelor provenite din sãvârșirea de infracțiuni a fost
acordul privind înființarea noii Agenții Naționale de Administrare a Bunurilor
Indisponibilizate, care își demareazã în prezent activitatea: o parte a misiunii acesteia este de a
aplica proceduri pentru a stimula organismele publice sã desfãșoare activitãți de recuperare a
activelor și de combatere a pierderilor finanțelor publice.

7
Proiectele aflate în consultare ar presupune modificãri ale dispozițiilor privind infracțiunile de corupție de
abuz în serviciu și de conflict de interese, precum și faptul cã legea grațierii ar urma sã se aplice și
persoanelor care au fost condamnate pentru anumite infracțiuni de corupție.
8 Un exemplu de cauzã repetitivã în 2016 îl constituie dosarele referitoare la TVA sau taxa de mediu, în care,
fie la nivel național, fie la nivel european (Curtea de Justiție), au fost pronunțate hotãrâri clare, însã
administrația a continuat sã aducã noi cazuri în discuție.
9
Sãcãleanu (cauze conexate) 73970/01: Neexecutarea sau executarea cu întârziere de cãtre administrație sau
de cãtre persoana juridicã aflatã sub responsabilitatea statului a hotãrârilor judecãtorești definitive pronunțate
de instanțele naționale. În decembrie 2016, autoritãțile române au transmis Consiliului Europei un plan de
acțiune. https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectId=090....
7
În ansamblu, România a înregistrat progrese substanțiale cu privire la o mare parte a
obiectivului de referințã nr. 1, însã acest lucru nu a fost lipsit de dificultãți, fiind încã necesare
eforturi pentru a demonstra un bilanț pozitiv în anumite domenii, cum ar fi respectarea
independenței sistemului judiciar în viața publicã din România, finalizarea reformei Codului
penal și a Codului civil, precum și asigurarea eficienței în executarea hotãrârilor judecãtorești
de cãtre toți cei în drept.
2.2 Cadrul de integritate și Agenția Naționalã de Integritate
Cel de-al doilea obiectiv de referințã vizeazã înființarea unei agenții de integritate cu
responsabilitãți în domeniul verificãrii patrimoniului, a incompatibilitãților și a conflictelor de
interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care sã poatã duce
la aplicarea unor sancțiuni disuasive. Istoria acestui obiectiv de referințã ilustreazã rațiunile
pentru care este esențial sã se punã accent pe ireversibilitate. Agenția Naționalã de Integritate
a fost înființatã în 2007, însã legitimitatea sa a fost contestatã în mod frecvent în primii ani de
existențã. În 2010, în urma unei decizii a Curții Constituționale, legea de înființare a agenției a
fost anulatã și nu este clar dacã, fãrã presiune externã, ar fi fost creat un nou cadru legal, așa
cum s-a întâmplat șase luni mai târziu.
În prezent, România dispune de un cadru legal cuprinzãtor în materie de integritate pentru
funcționarii publici, iar Agenția Naționalã de Integritate este recunoscutã ca o instituție
independentã care pune în aplicare aceste norme. Atunci când au fost contestate, deciziile
agenției și sancțiunile pe care aceasta le poate aplica au fost în mod consecvent confirmate de
instanțe. Bilanțul agenției în ceea ce privește investigarea averilor ilicite, a incompatibilitãților
și a conflictelor de interese administrative s-a îmbunãtãțit în mod treptat, rezultatele fiind în
mod constant semnificative începând cu 2013, tendințã care a fost confirmatã din nou în 2016.
Este important de reținut cã bilanțul pozitiv al ANI s-a menținut în pofida perturbãrii cauzate
la nivelul conducerii prin demisia președintelui agenției10
. ANI va avea la dispoziție un nou
instrument, sistemul PREVENT de verificãri ex ante ale achizițiilor publice, a cãrui legislație
a fost convenitã în Parlament în toamna anului 2016 și care ar trebui sã includã toate
conflictele de interese astfel cum sunt definite de noile legi ale achizițiilor publice.
În conformitate cu recomandarea din ultimul raport MCV, în 2016, ANI a colaborat
îndeaproape și cu Autoritatea Electoralã Permanentã pentru a se asigura cã deciziile în materie
de integritate au fost avute în vedere la stabilirea eligibilitãții candidaților. Acest lucru s-a
dovedit a fi eficace deoarece candidați aleși în alegerile locale în pofida unei decizii în materie
de integritate au fost îndepãrtați sau au demisionat din funcție, iar partidele și autoritãțile
electorale au utilizat informațiile furnizate de ANI pentru a evita prezentarea pe liste pentru
alegerile parlamentare a unor candidați neeligibili. Un singur caz pare sã facã excepție aici.
Cu toate acestea, cadrul legal în materie de integritate, respectiv pachetul de legi în care se
definesc situațiile de conflict de interese și incompatibilitãțile pentru funcționarii publici și
pentru funcționarii publici aleși sau numiți a fost redeschis în mod periodic în Parlament. Nu a
fost posibil sã se instituie un cadru legal clar, consolidat, care sã susținã caracterul sustenabil
al reformelor, deși în anii 2015 și 2016 s-au constatat eforturi crescânde din partea Înaltei
Curți de Casație și Justiție pentru a promova aplicarea consecventã a legilor în materie de
integritate. De asemenea, a existat problema recurentã legatã de rezistența la punerea în
aplicare a rapoartelor agenției, chiar și atunci când au fost confirmate printr-o hotãrâre
judecãtoreascã, și de reticența instituțiilor și autoritãților responsabile de a aplica sancțiunile
necesare (care constau, în general, fie în demiterea din funcția publicã, fie în amenzi

10 Rapoartele MCV pe 2014, 2015 și 2016. Demisia a intervenit ca urmare a deschiderii de cercetãri penale cu
privire la activitatea care a precedat mandatul președintelui în cadrul agenției.
8
administrative). În ultimii doi ani, situația generalã s-a îmbunãtãțit în mod semnificativ, însã
unele decizii ale Parlamentului au continuat sã punã sub semnul întrebãrii sau sã întârzie
punerea în aplicare a hotãrârilor judecãtorești care confirmã rapoartele agenției.
În recomandãrile sale din iulie 2013, Comisia a arãtat cã se așteaptã ca miniștrii sã dea
exemplu în ceea ce privește respectarea normelor în materie de integritate și cã același lucru
ar trebui sã fie posibil în ceea ce privește acuzațiile de corupție. Acestea sunt elemente de o
mare importanțã pentru credibilitatea Guvernului și a Parlamentului în fața opiniei publice11
.
În ansamblu, România a înregistrat progrese în privința obiectivului de referințã nr. 2 și se
poate considera cã Agenția Naționalã de Integritate s-a impus drept o instituție respectatã.
Acest lucru a fost demonstrat și de faptul cã în 2016 i s-a încredințat dezvoltarea sistemului
PREVENT, un sistem care realizeazã verificãri ex ante cu privire la conflictele de interese din
achizițiile publice, a cãrui funcționare va trebui demonstratã în 2017. De asemenea, agenția
joacã un rol important în Strategia naționalã anticorupție 2016-2020 în domeniul prevenirii
corupției.
2.3 Combaterea corupției la nivel înalt
Obiectivul de referințã nr. 3 privește realizarea unor cercetãri profesioniste și imparțiale în
cazul acuzațiilor de corupție la nivel înalt. Corupția este o problemã adânc înrãdãcinatã la
nivelul societãții, cu consecințe atât pentru guvernanțã, cât și pentru economie. Aceasta este
larg recunoscutã ca o problemã majorã în România, așa cum se aratã periodic în sondajele de
opinie12 și, cel mai recent, în Eurobarometrul privind MCV13
. Rapoartele MCV au putut
reflecta de-a lungul anilor un bilanț cu un caracter pozitiv în creștere constantã în ceea ce
privește cercetarea și urmãrirea cazurilor de corupție la nivel înalt și pronunțarea de hotãrâri
în astfel de cazuri, cu o clarã accelerare dupã anul 2011. Din 2013, bilanțul instituțiilor
implicate în cercetarea și urmãrirea cazurilor de corupție la nivel înalt și în pronunțarea de
hotãrâri în astfel de cazuri a fost solid, conducând în mod regulat la punerea în mișcare a
acțiunii penale și încheierea de cazuri privind politicieni de la toate nivelurile și din toate
partidele politice, precum și privind funcționari publici, magistrați și oameni de afaceri.
Direcția Naționalã Anticorupție investigheazã un numãr mare de cazuri și trimite în fiecare an
în judecatã sute de persoane acuzate de corupție la nivel mediu și înalt, iar Înalta Curte de
Casație și Justiție și curțile de apel pronunțã condamnãri definitive într-un numãr încã mare de
cazuri de corupție la nivel mediu și înalt. De asemenea, s-a înregistrat o tendințã puternicã în
sensul confiscãrii bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracțiunile de
corupție. Bilanțul acestora, care s-a menținut constant în 2016, este un semn de independențã
și profesionalism al instituțiilor judiciare. Cu toate acestea, repetitivitatea unor infracțiuni
similare sugereazã, totodatã, cã mãsurile de prevenire a corupției nu au fost eficace.
Odatã cu intrarea în vigoare a noului Cod penal și a noului Cod de procedurã penalã în 2014,
România dispune acum de un cadru legal cuprinzãtor pentru combaterea infracțiunilor de
corupție. Încã de la început, stabilitatea cadrului legal a fost o preocupare recurentã, având în
vedere, astfel cum s-a menționat mai sus, tentativele periodice de modificare a legilor

11 La începutul lunii ianuarie 2017, Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituționalã prevederile legale
potrivit cãrora persoanele condamnate pentru corupție nu pot fi membri ai Guvernului.
12 Sondajul Eurobarometru Flash 428: Afacerile și corupția, disponibil la
ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/Survey/getS...
H/surveyKy/2084 ;
13 Sondajul Eurobarometru Flash 445: „Mecanismul de cooperare și de verificare pentru Bulgaria și România”,
publicat la 25 ianuarie 2017.
9
anticorupție, adesea fãrã consultarea instituțiilor-cheie ale statului și a instituțiilor judiciare
din acest domeniu.14
Rapoartele MCV au remarcat, de asemenea, legãtura clarã dintre eficacitatea activitãții
anticorupție și reacția largã a mass-mediei și a clasei politice care a adus critici publice unor
magistrați în mod individual și sistemului justiției în general. Rapoartele au reținut totodatã
lipsa unei abordãri sistematice care sã explice refuzurile de a se ridica imunitatea
parlamentarã pentru a permite anchete sau mãsuri preventive. În ansamblu însã, realizãrile
României în acest domeniu au atras pe bunã dreptate o largã recunoaștere și progrese
substanțiale au fost înregistrate în ceea ce privește cel de al treilea obiectiv de referințã.
2.4 Combaterea corupției la toate nivelurile
Cel de-al patrulea obiectiv de referințã privea mãsurile suplimentare de prevenire și luptã
împotriva corupției, în special în cadrul administrației locale. Corupția la nivel mediu și mic
este larg perceputã ca o problemã în România, fapt care are consecințe asupra dezvoltãrii
economice și sociale a României. Achizițiile publice reprezintã, de exemplu, un domeniu în
care prevalența corupției blocheazã efectul stimulant al investițiilor. Sãnãtatea este un alt
domeniu în care corupția are consecințe grave. Prevenirea corupției și o abordare proactivã
din partea administrației publice pentru blocarea posibilitãților de corupție reprezintã un
complement indispensabil la activitatea de urmãrire penalã a încãlcãrilor dupã ce acestea au
avut loc. Progresele în recuperarea activelor se vor accelera odatã cu înființarea noii Agenții
Naționale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) care a început sã
funcționeze în ianuarie 2017. Urmãrirea penalã a corupției la nivel mai scãzut a devenit o
parte mai obișnuitã din activitatea parchetelor și rãmâne o prioritate a acestora. Sunt necesare,
însã, mãsuri suplimentare pentru a remedia în mod eficace o problemã atât de rãspânditã.
Strategia naționalã anticorupție reprezintã instrumentul central de prevenire a corupției de
cãtre administrația publicã atât la nivel național, cât și la nivel local. Strategiile anticorupție
de dinainte de 2011 au condus la puține rezultate. Strategia anticorupție 2012-2015 a avut mai
mult succes adresându-se mai multor instituții, inclusiv la nivel local, prin metodologia sa de
discuții în cadrul unor platforme sectoriale și implicarea activã a fiecãrei instituții, precum și
prin evaluãri inter pares cu ONG-uri. Cu toate acestea, evaluarea din 2015 a arãtat cã
progresele erau lente și cã aplicarea mãsurilor preventive era ineficace, din cauza insuficientei
voințe politice la vârful instituțiilor de a pune în aplicare mãsuri de prevenire a corupției.
Guvernul a adoptat o nouã strategie anticorupție 2016-2020 în august 2016, cãutând, în
special, sã remedieze prin mãsuri specifice deficiențele identificate. Principala provocare va fi
aceea de a pune mãsurile în aplicare în mod eficace în toate sectoarele, inclusiv la nivel local,
acolo unde mulți observatori vãd riscurile de corupție ca fiind deosebit de ridicate.
Nu existã nicio îndoialã cã guvernele succesive au introdus mãsuri de combatere a corupției,
fiind depuse eforturi serioase de a elabora strategii anticorupție și o serie de mãsuri preventive
inovatoare. Cu toate acestea, deși s-au realizat anumite progrese în direcția îndeplinirii celui
de al patrulea obiectiv de referințã, persistã provocãri importante legate de punerea efectivã în
aplicare a politicilor preventive definite recent.
3. Restul de mãsuri-cheie care trebuie întreprinse
În ansamblu, perspectiva la zece ani de la instituirea mecanismului aratã cã România a fãcut
progrese majore cãtre îndeplinirea obiectivelor de referințã stabilite prin MCV. Un numãr de

14 Cele douã proiecte de ordonanțe de urgențã prezentate spre consultare de cãtre Guvern la 18 ianuarie 2017 ar
putea afecta cadrul juridic privind corupția și rezultatele luptei împotriva corupției.
10
instituții-cheie au fost create și au fost adoptate acte normative foarte importante. De
asemenea, în multe domenii se poate vedea un bilanț pozitiv. Totodatã, Comisia considerã cã
România a demonstrat existența unei serii de garanții interne împotriva unor eventuale
deteriorãri intempestive ale progreselor înregistrate. Cu toate acestea, existã încã deficiențe
importante care trebuie remediate. Reforma trebuie sã continue pe aceeași cale, iar garanțiile
interne trebuie consolidate în continuare în scopul de a se asigura caracterul ireversibil
necesar pentru îndeplinirea obiectivelor de referințã în mod satisfãcãtor. Prin urmare, scopul
acestei secțiuni este de a stabili restul de mãsuri care trebuie întreprinse pentru a se asigura
îndeplinirea obiectivelor MCV.
3.1. Independența justiției
Numirile

Rapoartele MCV succesive au pus în evidențã faptul cã, deși a existat tendința ca numirile sã
se facã din ce în ce mai mult în mod transparent și pe bazã de merit, legea numirii
procurorilor-șefi și practica punerii ei în aplicare nu sunt suficient de robuste pentru a se evita
o influențã politicã excesivã asupra numirilor. Din experiența trecutã, acest lucru poate
conduce la îndoieli cu privire la independența unui candidat, poate întârzia numirile datoritã
blocajelor de ordin politic sau poate chiar conduce la numirea unor magistrați despre care sã
se dovedeascã ulterior cã au probleme de integritate. În Europa existã diferite tradiții legale
cu privire la numirile în postul de Procuror General (sau în posturi similare de procurori de
rang înalt) și acest lucru este recunoscut de Comisia de la Veneția. Cheia este însã de a se
asigura garanțiile corespunzãtoare în termeni de transparențã, control și echilibru, chiar și în
cazurile în care decizia finalã se ia la nivel politic.

 Recomandare: punerea în practicã a unui sistem robust și independent de numire a
procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei
de la Veneția.

Respectarea judecãtorilor și a procesului judiciar
Succesul urmãririi penale și condamnãrii multor politicieni renumiți în România este un
semn de independențã a sistemului judiciar, care aratã cã nici ocupanții unor posturi înalte nu
sunt deasupra legii dacã au comis infracțiuni. Totuși, acest lucru pare sã se afle la rãdãcina
unor atacuri adesea orientate direct cãtre magistrați în mod individual, ceea ce depãșește
critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotãrâri prin mijloacele legale
aflate la dispoziție. Atacurile care vizeazã discreditarea diferiților magistrați sau a instituțiilor
judiciare riscã sã submineze încrederea opiniei publice în ansamblul sistemului judiciar și,
eventual, sã intimideze diferiții magistrați. Critica excesivã sau personalizatã adusã
judecãtorilor de cãtre Parlament sau Guvern este contrarã principiului respectului reciproc
între instituții și este în contradicție cu respectul pentru independența sistemului judiciar.
Constituția desemneazã Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) drept principal apãrãtor al
independenței justiției. Concluziile acestuia oferã un sprijin neprețuit magistraților, dar faptul
cã este dificil sã se asigure un nivel echivalent de acoperire în mass-media a concluziilor
CSM fațã de criticile inițiale este simptomatic pentru provocãrile cu care se confruntã
sistemul judiciar în ceea ce privește mass-media. Deși hotãrârile CSM sunt întotdeauna
transmise Consiliului Național al Audiovizualului, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce
privește luarea de mãsuri reparatorii eficace sau corectarea informației de cãtre canalul
mediatic care a lansat sau care a preluat atacurile. Aceasta este o consecințã a unor probleme
mai generale legate de libertatea de expresie în conformitate cu standardele Consiliului
Europei și cu jurisprudența CEDO. În timp ce subiectul mai larg al reglementãrii massmediei
și al luãrii de mãsuri reparatorii este, în sine, în afara domeniului de aplicare a MCV,
11
existã o legãturã directã cu independența sistemului judiciar. Noul CSM și noul Guvern ar
putea, de asemenea, urmãri aplicarea recomandãrii de a se explora posibilitatea de a pune în
practicã un mecanism mai robust, astfel încât CSM sã poatã susține magistrații care doresc sã
se apere în instanțã sau sã îi poatã apãra pe aceștia în instanțã.
 Recomandare: asigurarea faptului cã în Codul de conduitã pentru parlamentari, care este
în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul
reciproc între instituții și se precizeazã clar cã parlamentarii și procesul parlamentar
trebuie sã respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduitã similar ar putea
fi adoptat pentru miniștri.

CSM ar trebui sã raporteze în continuare cu privire la mãsurile întreprinse pentru a apãra
independența justiției și pentru a apãra reputația, independența și imparțialitatea magistraților
și ar putea organiza o dezbatere publicã în cadrul cãreia Guvernul, Parlamentul și Consiliul
Național al Audiovizualului sã fie invitate sã rãspundã la raport.
3.2. Reforma sistemului judiciar
Noile coduri
Faza actualã a reformei Codului civil și a Codului penal și a codurilor de procedurã aferente
trebuie finalizatã. În cazul Codului penal și al Codului de procedurã penalã, faza urmãtoare ar
fi punerea în fapt de cãtre Parlament a planurilor sale de adoptare a modificãrilor aduse de
Guvern în 2016 pentru a asigura stabilitatea cadrului legal.

În cazul Codului de procedurã civilã, în decembrie 2016, Guvernul a decis sã amâne aplicarea
anumitor prevederi restante ale noului Cod de procedurã civilã pentru o perioadã de doi ani,
pânã la 1 ianuarie 2019. Ministerul Justiției a anunțat un plan menit sã stabileascã, pânã la
30 iunie 2017, nevoile exacte ale sistemului pentru a permite aplicarea acestor prevederi și sã
acorde timp suficient pentru punerea acestora în aplicare pânã la sfârșitul anului 2018.

 Recomandare: faza actualã a reformei Codului penal și a Codului de procedurã penalã
ale României ar trebui încheiatã, iar Parlamentul ar trebui sã își punã în practicã planurile
de adoptare a modificãrilor prezentate de Guvern în 2016, dupã consultarea cu autoritãțile
judiciare. Ministrul justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui sã
finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura cã noul termen pentru punerea în aplicare a
prevederilor restante ale Codului de Procedurã Civilã poate fi respectat.

 Recomandare: în vederea îmbunãtãțirii în continuare a transparenței și a predictibilitãții
procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de
ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui sã asigure transparența totalã și sã ținã
seama în mod corespunzãtor de consultãrile cu autoritãțile relevante și cu pãrțile
interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativã legate de Codul penal
și de Codul de procedurã penalã, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate
(incompatibilitãți, conflicte de interese, avere ilicitã), de legile justiției (referitoare la
organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedurã civilã,
inspirându-se din transparența procesului decizional pusã în practicã de Guvern în 2016.
Consecvența hotãrârilor judecãtorești

În 2016, Înalta Curte de Justiție și Casație a continuat sã furnizeze soluții la lipsa de
consecvențã a hotãrârilor judecãtorești prin mecanismele legale reprezentate de recursul în
interesul legii și de întrebãrile preliminare. De asemenea, atitudinea judecãtorilor obișnuiți s-a
schimbat, acordându-se o mai mare considerație necesitãții de a se ține seama de hotãrârile
altor instanțe în cauze similare. Conducerea sistemului judiciar și Institutul Național al
12

Magistraturii vor trebui sã promoveze în continuare consecvența în drept și în practicã și sã
elaboreze instrumente care sã faciliteze aplicarea consecventã a legii în contextul în care
aplicarea jurisprudenței de cãtre administrațiile publice și volumul de muncã excesiv al
instanțelor continuã sã greveze asupra consecvenței hotãrârilor judecãtorești. Obstacole
suplimentare în ceea ce privește consecvența hotãrârilor judecãtorești sunt legate de aspecte
mai generale ale procesului legislativ.
Respectarea hotãrârilor judecãtorești
Respectarea și executarea hotãrârilor judecãtorești reprezintã o parte integrantã a eficienței
sistemului judiciar, așa cum se aratã în obiectivul de referințã nr. 1

15
. Neexecutarea sau
executarea cu întârziere a hotãrârilor judecãtorești de cãtre administrație erodeazã încrederea
în justiție și reprezintã o pierdere de timp și de resurse în dosare ulterioare sau cãi de atac
împotriva hotãrârilor repetitive.16
 Recomandare: Guvernul ar trebui sã punã în practicã un plan de acțiune corespunzãtor
pentru a remedia chestiunea executãrii hotãrârilor judecãtorești și a aplicãrii de cãtre
administrația publicã a jurisprudenței generate de instanțele judecãtorești, inclusiv un
mecanism care sã furnizeze statistici fiabile care sã permitã monitorizarea pe viitor. Ar
trebui, totodatã, elaborat un sistem de monitorizare internã care sã implice CSM și Curtea
de Conturi pentru a se asigura punerea corectã în aplicare a planului de acțiune.

Reformele structurale

Planul de acțiune cuprinzãtor adoptat în 201617, prin care s-au stabilit etapele reformei
structurale care urmeazã a fi parcurse pânã în 2020 și demarate în prezent, ar trebui sã aducã
beneficii majore utilizatorilor sistemului judiciar și sã îmbunãtãțeascã, în ansamblu,
încrederea opiniei publice în sistem. Cu toate acestea, ca și în cazul înlãturãrii obstacolelor
structurale pentru a se ajunge la un echilibru în ceea ce privește volumul de muncã, planul de
acțiune va trebui sã fie pus pe deplin în aplicare pentru ca utilizatorii finali ai sistemului
justiției sã beneficieze de o procedurã judiciarã eficace. Utilizatorii sistemului judecãtoresc ar
beneficia din punct de vedere al eficienței și dacã motivãrile ar fi redactate la momentul
pronunțãrii hotãrârilor.

 Recomandare: conducerea strategicã a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției,
CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui sã asigure punerea
în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și sã punã în practicã o
raportare publicã periodicã cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la
problemele reprezentate de numãrul redus de grefieri, volumul de muncã excesiv și
întârzierile în redactarea motivãrilor hotãrârilor.

Transparența și responsabilizarea Consiliului Superior al Magistraturii
Potrivit raportului MCV pe 2014, Consiliul Superior al Magistraturii ar putea asuma un rol
mai proactiv în mãrirea încrederii în sistemul judiciar. Raportul pe 2016 a subliniat importanța
noului CSM, care și-a preluat mandatul la începutul anului, pentru menținerea impulsului
reformei, articularea unei filosofii colective clare pe baza unui nou program și luarea de
mãsuri pentru o mai mare transparențã și responsabilizare.

15 Ghid cu privire la articolul 6 din Convenția europeanã a drepturilor omului – Dreptul la un proces echitabil
(dimensiunea civilã), www.echr.coe.int/Documents/Guide_Art_6_ENG.pdf.
16 Un exemplu de cauzã repetitivã în 2016 îl constituie dosarele referitoare la TVA sau taxa de mediu, în care,
fie la nivel național, fie la nivel european (Curtea de Justiție), au fost pronunțate hotãrâri clare, însã
administrația a continuat sã aducã noi cazuri în discuție.
17 Planul de acțiune privind punerea în aplicare a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020

aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 282/2016.
13
 Recomandare: noul CSM ar trebui sã elaboreze un program colectiv pentru mandatul
sãu, care sã includã mãsuri de promovare a transparenței și a responsabilizãrii. Acest
program ar trebui sã includã o strategie orientatã cãtre exterior, cu reuniuni deschise
periodice cu adunãrile judecãtorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu
societatea civilã și cu organizațiile profesionale, și sã organizeze discutarea rapoartelor
anuale în cadrul adunãrilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

3.3. Cadrul de integritate și Agenția Naționalã de Integritate

Integritatea ar trebui sã fie principiul cãlãuzitor în viața publicã, iar cadrul juridic și instituțiile
din domeniul integritãții sunt concepute pentru a promova acest obiectiv. În prezent, Agenția
Naționalã de Integritate (ANI) poate fi consideratã o instituție consacratã, cu un bilanț de
activitate semnificativ. Este important sã se menținã în continuare rezultatele ANI, sã se
consolideze acceptarea publicã a normelor în materie de incompatibilitate și sã se punã
accentul pe acțiunea preventivã în amonte. Sistemul PREVENT de verificãri ex ante ale
achizițiilor publice reprezintã un nou instrument important pe care ANI și Agenția Naționalã
pentru Achiziții Publice vor trebui sã îl punã în funcțiune în 2017. De asemenea, s-au
înregistrat progrese substanțiale în acțiunile întreprinse ca urmare a rapoartelor ANI, însã
lucrãrile instanțelor sunt în continuare foarte lungi și se constatã încã excepții de la aplicarea
sancțiunilor.

Cadrul legal în materie de integritate este în continuare contestat. Este regretabil cã în prezent
nu pare posibil ca sustenabilitatea pe termen lung a cadrului în materie de integritate sã fie
consolidatã printr-o codificare unicã.

 Recomandare: asigurarea intrãrii în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția
Naționalã de Integritate și Agenția Naționalã pentru Achiziții Publice ar trebui sã
introducã practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificãrile ex ante pe care le
efectueazã în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe
care le întreprind în urma acestor verificãri, inclusiv în cazul verificãrilor ex post, precum
și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și sã organizeze
dezbateri publice la care sã rãspundã Guvernul, autoritãțile locale, sistemul judiciar și
societatea civilã.

ANI ar trebui sã raporteze în continuare cu privire la acțiunile întreprinse în urma rapoartelor
ANI în instanțã și cu privire la executarea hotãrârilor definitive, precum și cu privire la
mãsurile întreprinse pentru prevenire și educare în domeniul integritãții.

 Recomandare: Parlamentul ar trebui sã dea dovadã de transparențã în procesul sãu
decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotãrârilor definitive și irevocabile
având ca obiect incompatibilitãți, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva
membrilor sãi.


3.4 Combaterea corupției

Combaterea corupției la nivel înalt

Direcția Naționalã Anticorupție (DNA) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au
înregistrat un bilanț impresionant în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel
mediu și înalt. Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt
rãmâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție. DNA a constituit, de
asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce privește raportarea, ceea ce aratã un nivel înalt
de deschidere și voințã de analizã. În particular, caracterul recurent al unor cazuri de corupție
14

similare sugereazã deficiențe în procesul de învãțare din experiențã și de eliminare a lacunelor
în cadrul instituțiilor publice. Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a
sistemului judiciar de cãtre mass-media și politicieni rãmân o amenințare serioasã pentru
ireversibilitatea luptei anticorupție.
Legislația anticorupție trebuie sã se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile.
Dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de
ridicare a imunitãții nu au condus la schimbare în sensul recomandãrilor anterioare din
rapoartele MCV.
Modificãrile legislative menite în mod clar sã slãbeascã sau sã reducã domeniul de aplicare al
infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare majorã la adresa independenței sau
eficacitãții DNA ar atrage dupã sine reevaluarea progreselor realizate.18

 Recomandare: adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de
ridicare a imunitãții parlamentarilor pentru a se asigura faptul cã imunitatea nu este
folositã pentru a se evita cercetarea și urmãrirea penalã a infracțiunilor de corupție. De
asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea
miniștrilor la perioada mandatului. Aceste mãsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de
la Veneția și al GRECO19. Parlamentul ar trebui sã instituie un sistem de raportare
periodicã referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitãrile de
ridicare a imunitãții și ar putea organiza o dezbatere publicã astfel încât Consiliul
Superior al Magistraturii și societatea civilã sã poatã reacționa.
Combaterea corupției la toate nivelurile
Prevenirea corupției are un nivel încã scãzut și nu constituie încã o obligație centralã
consacratã a administrației publice. Noua Strategie naționalã anticorupție (SNA) prezentatã de
Guvern în august 2016 are potențialul de a deveni o politicã eficace de prevenire a corupției
dacã este pusã în aplicare în mod corespunzãtor și monitorizatã pe teren, inclusiv la nivel
local. Fondurile UE pot avea, de asemenea, un rol major în susținerea acestor eforturi.
Urmãtoarele acțiuni prevãzute de Strategia naționalã anticorupție au o importanțã deosebitã și
includ termene care ar trebui respectate:
 Toate instituțiile vor adopta planuri de integritate și vor aplica mãsurile planificate în
materie de transparențã a procesului decizional, a alocãrii bugetului și a accesului la
informații.
 Ministerul Justiției va institui indicatorii statistici pertinenți pentru a furniza o situație de
referințã și va monitoriza situația prin intermediul statisticii privind incidentele de
integritate, percepțiile de corupție sau luarea de mitã.
 Cadrul legal pentru consilierii în materie de eticã va fi consolidat, atât în ceea ce privește
mandatul acestora, cât și resursele.
 Va fi creat un index de integritate pentru administrațiile locale, mãsurându-se indicatoriicheie
pentru a se permite realizarea de comparații.
Agenția Naționalã de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a fost creatã și în prezent
este necesar sã demonstreze cã poate funcționa în mod corespunzãtor, cã poate furniza date

18 Orice versiuni finale adoptate ale celor douã proiecte de ordonanțe de urgențã prezentate spre consultare de
cãtre Guvern la 18 ianuarie 2017 ar trebui privite din acest punct de vedere.
19 Grupul de state împotriva corupției (GRECO) a fost instituit în 1999 de cãtre Consiliul Europei pentru a
monitoriza conformarea cu standardele anticorupție ale organizației.
15
transparente cu privire la confiscarea de bunuri provenite din sãvârșirea de infracțiuni și, în
cele din urmã, cã poate mãri proporția activelor recuperate efectiv.
Prevenirea conflictelor de interese, a fraudei și a corupției în procedurile de achiziții publice
rãmâne o provocare serioasã. Mãsurile definite în 2016 pentru consolidarea sistemelor de
control intern din cadrul autoritãților contractante și a sistemului informatic de verificãri
ex ante aleatorii și bazate pe riscuri din cadrul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice
sunt promițãtoare, dar sunt încã în faza de elaborare. Prezintã interes și formarea și
specializarea suplimentarã a judecãtorilor în domeniul achizițiilor publice.

 Recomandare: continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu
respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui sã
instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale
anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din
administrația publicã, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații
referitoare la mãsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

 Recomandare: asigurarea faptului cã Agenția Naționalã de Administrare a Bunurilor
Indisponibilizate este operaționalã pe deplin și efectiv, astfel încât sã poatã publica primul
raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din
sãvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui sã instituie un sistem de raportare periodicã cu
privire la dezvoltarea capacitãții sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea
și la gestionarea bunurilor provenite din sãvârșirea de infracțiuni.

4. CONCLUZII

Rapoartele MCV ale Comisiei pe anii 2014, 2015 și 2016 au putut evidenția o tendințã și un
bilanț pozitive care indicã progrese importante și un caracter ireversibil tot mai pronunțat al
reformelor puse în aplicare în cadrul MCV. Aceastã tendințã pozitivã a fost confirmatã în
2016 printr-un bilanț neîntrerupt al instituțiilor din sistemul judiciar într-o perioadã care a
cunoscut schimbãri la nivelul conducerii și un impuls puternic din partea Guvernului pentru a
consolida acțiunile preventive în materie de corupție. Perspectiva a 10 de ani de evoluții în
cadrul MCV aratã cã, în pofida unor perioade în care reforma a pierdut din vitezã și a fost
pusã sub semnul întrebãrii, România a înregistrat progrese majore în direcția îndeplinirii
obiectivelor de referințã cuprinse în MCV.

În același timp, un numãr de aspecte-cheie identificate deja în rapoartele precedente au rãmas
nesoluționate și, prin urmare, raportul de fațã nu poate concluziona cã obiectivele de referințã
sunt, în acest stadiu, îndeplinite într-un mod satisfãcãtor. Cu toate acestea, prezentul raport
poate identifica un numãr foarte restrâns de recomandãri-cheie pentru a se ajunge la
închiderea provizorie a obiectivelor de referințã individuale și, ulterior, a procesului MCV.
Multe dintre acestea se concentreazã asupra responsabilitãții și a responsabilizãrii impuse de
autoritãțile române și a garanțiilor interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al
rezultatelor. Acest caracter va fi susținut, de asemenea, prin continuarea dezvoltãrii
mecanismelor de raportare și a mecanismelor de asigurare a responsabilizãrii dupã încheierea
MCV. Comisia considerã cã obiectivele CMV pot fi îndeplinite prin monitorizarea
recomandãrilor formulate în prezentul raport. Viteza procesului va depinde de cât de repede
va fi capabilã România sã le îndeplineascã în mod ireversibil și sã evite evoluțiile negative
care pun sub semnul întrebãrii progresele realizate.

De la: Musetel, la data 2017-01-25 11:09:31Nu tot aceeasi energie electrica, gaz ori combustibil consuma un angajat al ministerului de interne precum un ministru.... sau cum s-a calculat, totusi, ha?

M-am blocat, pe bune, pe BUNURI SI SERVICII!

Si pe INVESTITII? cum nu?

Va citesc! Si va provoc sa renuntati la injurii si dialect de mercenari! Provocare acceptata? Ramanem OAMENI sau ati dezertat din rasa umana, ha?

BUNURI SI SERVICII
INVESTITII

EDUCATIE
BUGET

Mai mai un subiect: substantivul comun ,,parere'' + sufixul ''-olog'' = substantivul comun parerolog, parereolog.... ca nu mi-o perceput auzul hapt bine aseara...

''Imaginatia ne va purta de multe ori catre lumi care nu au existat niciodata. Dar fara ea, nu vom pleca nicaieri.'' Carl Sagan ''Prietenia, ca si dragostea, e de fapt cale impreuna spre DUMNEZEU.'' Alexandru Paleologu ''Natura este arta lui Dumnezeu cel vesnic.'' Dante Alighieri

De la: Musetel, la data 2017-01-25 10:45:58Neata buna, dragi concetateni!

Avem ori ba 80 mil ramasi in jebul statului, aain? Datorita cui, aud?

Exact! Datorita domnului presedinte Klaus Werner Johannis! Felicitari, domnule presedinte! Chapeau!

ce-i traznaia asta ? ce spui ? a salvat dl. presedinte 80 mil. ? CU CE PRET, poetesa mamii ? cu PENIBILUL in care s-a Scufundat pe el si Romania ?
nu era mai indicat sa se INFORMEZE intii , sa-i cheme la o DISCUTIE SERIOASA pe cei care STIU despre ce-i vorba si pe min. justititiei , inainte de a se da-n spectacolul de duminica seara in care a spus a nu stiu a cita oara niste Vorbe Necugetate si neadmise unui Presedinte european ?
chiar NU-i observi Schimbarea discursului ? NU te-ntrebi de ce ? si daca si l-a schimbat atit de radical, Nu te-ntrebi cit de Corect, Obiectiv si Democrat este ?
nu te-ntrebi si rau faci !

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 14:42:24

De la: Musetel, la data 2017-01-25 10:45:58Neata buna, dragi concetateni!

Avem ori ba 80 mil ramasi in jebul statului, aain? Datorita cui, aud?

Exact! Datorita domnului presedinte Klaus Werner Johannis! Felicitari, domnule presedinte! Chapeau!

nu era mai indicat sa se INFORMEZE intii , sa-i cheme la o DISCUTIE SERIOASA pe cei care STIU despre ce-i vorba si pe min. justititiei , inainte de a se da-n spectacolul de duminica seara in care a spus a nu stiu a cita oara niste Vorbe Necugetate si neadmise unui Presedinte european ?
chiar NU-i observi Schimbarea discursului ? NU te-ntrebi de ce ? si daca si l-a schimbat atit de radical, Nu te-ntrebi cit de Corect, Obiectiv si Democrat este ?
nu te-ntrebi si rau faci !

Esti de un penibil incomensurabil .

Da' nu era mai indicat sa se informeze Iordache si Dragnea & latrinele de serviciu , inainte sa arunce petarda cu amenda de 80 milioane de la CEDO ?

E urgenta gratierea si amnistia in Romania ? Uite ca nu e , o spune chiar CEDO .

Ti-am mai zis , doar daca ai avea vreun borfas gainar din familie care zace prin puscarie , ai fi de inteles , omeneste , nu dpdv moral . In rest , esti PENIBILA !

acu' ca v-a trecut fandacsia si nu va mai jucati de'a revolutia , iesind in strada exact ca magarii pe care-i amagesti la drum punindu-le un morcov pe dinainte , sa va vad cum veti motiva retragerea ideii de referendum ptr, ceva atit de INUTIL !

dar , exista un dar cit toate zilele, dupa parerea mea : PROPAGANDA mincinoasa , intretinuta de servicii misterioase si pe bani multi !
aici trebuie vazut Cine si De CE v-a manipulat cu atita succes si Amendati cei ce o practica si / sau vinovatii dati afara pur si simplu din jurnalism !

De la: 9am_17655, la data 2017-01-25 14:52:00

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 14:42:24

De la: Musetel, la data 2017-01-25 10:45:58Neata buna, dragi concetateni!

Avem ori ba 80 mil ramasi in jebul statului, aain? Datorita cui, aud?

Exact! Datorita domnului presedinte Klaus Werner Johannis! Felicitari, domnule presedinte! Chapeau!

nu era mai indicat sa se INFORMEZE intii , sa-i cheme la o DISCUTIE SERIOASA pe cei care STIU despre ce-i vorba si pe min. justititiei , inainte de a se da-n spectacolul de duminica seara in care a spus a nu stiu a cita oara niste Vorbe Necugetate si neadmise unui Presedinte european ?
chiar NU-i observi Schimbarea discursului ? NU te-ntrebi de ce ? si daca si l-a schimbat atit de radical, Nu te-ntrebi cit de Corect, Obiectiv si Democrat este ?
nu te-ntrebi si rau faci !

Esti de un penibil incomensurabil .

Da' nu era mai indicat sa se informeze Iordache si Dragnea & latrinele de serviciu , inainte sa arunce petarda cu amenda de 80 milioane de la CEDO ?

E urgenta gratierea si amnistia in Romania ?

Ti-am mai zis , doar daca ai avea vreun borfas gainar din familie care zace prin puscarie , ai fi de inteles . In rest , esti PENIBILA !

madam, zici ca te insult ? da' o ceri, madam....o ceri in fiecare zi ! NU ti-e clar ce-a zis dl. Iohannis si cum s-a facut din rosu- revolutionar de duminica seara , galben ca limiia dupa stoarcerea executata la CEDO ? DA< E URGENTA modificarea codurilor, eliberarea din puscarii, modernizarea lor , iar suma de 80 mil a fost Spusa de Raluca Pruna, fosta ministreasa venita toomnai de la Bruxelles ptr. a ne racorda la justitia europeana !
ca atare , chiar ma enervezi cu prostiile / obsesiile tale si mai uita-te , naibii si la ce spune cealalata parte !

P.S
e interesanta ideea ta si iar spun ca esti o PIAZA REA , caci gindul tau Numai la Rau si Urit se duce si , intorcindu-ti gindul mizerabil, iti urez sa fie la tine-n familie borfasi.....

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:02:25

De la: 9am_17655, la data 2017-01-25 14:52:00

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 14:42:24

De la: Musetel, la data 2017-01-25 10:45:58Neata buna, dragi concetateni!

Avem ori ba 80 mil ramasi in jebul statului, aain? Datorita cui, aud?

Exact! Datorita domnului presedinte Klaus Werner Johannis! Felicitari, domnule presedinte! Chapeau!

nu era mai indicat sa se INFORMEZE intii , sa-i cheme la o DISCUTIE SERIOASA pe cei care STIU despre ce-i vorba si pe min. justititiei , inainte de a se da-n spectacolul de duminica seara in care a spus a nu stiu a cita oara niste Vorbe Necugetate si neadmise unui Presedinte european ?
chiar NU-i observi Schimbarea discursului ? NU te-ntrebi de ce ? si daca si l-a schimbat atit de radical, Nu te-ntrebi cit de Corect, Obiectiv si Democrat este ?
nu te-ntrebi si rau faci !

Esti de un penibil incomensurabil .

Da' nu era mai indicat sa se informeze Iordache si Dragnea & latrinele de serviciu , inainte sa arunce petarda cu amenda de 80 milioane de la CEDO ?

E urgenta gratierea si amnistia in Romania ?

Ti-am mai zis , doar daca ai avea vreun borfas gainar din familie care zace prin puscarie , ai fi de inteles . In rest , esti PENIBILA !

madam, zici ca te insult ? da' o ceri, madam....o ceri in fiecare zi ! NU ti-e clar ce-a zis dl. Iohannis si cum s-a facut din rosu- revolutionar de duminica seara , galben ca limiia dupa stoarcerea executata la CEDO ? DA< E URGENTA modificarea codurilor, eliberarea din puscarii, modernizarea lor , iar suma de 80 mil a fost Spusa de Raluca Pruna, fosta ministreasa venita toomnai de la Bruxelles ptr. a ne racorda la justitia europeana !
ca atare , chiar ma enervezi cu prostiile / obsesiile tale si mai uita-te , naibii si la ce spune cealalata parte !

Si daca a zis Pruna , tu ai pus boticul repede , mai ales ca iti convenea de minune o( sau chiar mai multe ) gratiere sau o amnistie , este ? Da' la imbunatatirea conditiilor din penitenciare de ce nu se gandeste Domnul Dragnea ?

E clar, Partoneta e retardata mintal, nesimtita , lumpenlatrinizata imputita.

Partoneto miasmata nesimtita, ai citit RAPORTUL MCV ?
Esti in stare sa realizezi o sinteza din care sa-ti rezulte cateva concluzii pertinente sau continui sa ne insulti si jignesti , atat ratiunea, cunostintele reale, adevarul, inteligenta, cat si bunul simt ?

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:02:25, dupa stoarcerea executata la CEDO ? DA< E URGENTA !

Minciuni , minciuni , minciuni ...cu nerusinare .

Lumpenpartoneto nesimtita miasmata, CITEZ:



,, In mod eronat acasa s-a vehiculat ca se cere gratierea (de catre CEDO, n.r.). Gratierea este doar o posibila solutie, o mica parte din intregul pachet care trebuie sa fie elaborat la noi.

O alta parte a solutiei ar putea sa fie o procedura prin care detinutii se pot plange la noi in Romania despre situatia lor si pot gasi solutii sau masuri compensatorii.

Deci, nici vorba de o presiune din partea CEDO, lucrurile sunt bine pregatite, sunt rezonabile si vor fi puse la dispozitia Romaniei aceste lucruri.


Iar despre partea de sanctiuni sau amenzi, asa ceva nu se pune in discutii acum, nu va exista o sanctiune pentru Romania.


(Se tot vorbeste despre o amenda de 80 de milioane de euro care va veni automat. Va veni automat aceasta amenda?)

Pot sa va spun cu toata claritatea ca nu exista asa ceva si nu va fi niciun fel de amenda. Amenzile nu se dau pausal.


Ca sa intelegeti mai bine: daca Romania elaboreaza un pachet de masuri care satisface cerintele CEDO si ale Consiliului Europei, atunci toate dosarele pe aceasta speta vor fi returnate Romaniei, care trebuie sa le rezolve intern.


Doar in masura in care pachetul de masuri nu rezolva deloc problema, atunci aceste dosare ar ramane la CEDO si ar fi lucrate individual.


Este posibil ca intr-o speta concreta sa apara o sanctiune pentru Romania, insa despre acele 80 de milioane nici nu poate fi vorba, aici a facut cineva un calcul pe coltul mesei, folosind o informatie dintr-o speta care s-a referit la Italia si in niciun caz nu poate fi aplicat asa ceva la Romania.

Nu stie nimeni cati detinuti ar avea dreptul la o compensatie, aceste calcule, pe bune, nu le-a facut inca nimeni.

Deci, haideti sa asteptam sa vedem ce doreste CEDO de la noi, sa ne apucam de treaba, sa elaboram un pachet serios pentru Romania si atunci nu va fi nicio amenda. Rezolvam problema acasa.

(Veti discuta cu partidele sau cu Guvernul despre acest pachet de solutii alternative, in afara gratierii?)

Aceste chestiuni le-am intrebat (la Consiliul Europei, n.r.), m-am lamurit, fiindca este o situatie speciala la noi si fiindca altii le-au vehiculat in spatiul public, am crezut ca este bine sa dau aceste lamuriri, dar nu este nicidecum treaba Administratiei Prezidentiale sa se ocupe de aceste chestiuni. De asta se ocupa Ministerul Justitiei si cred ca se gasesc profesionisti in minister care se vor apuca, dupa ce exista aceasta hotarare-pilot, de treaba.

(Sub ce forma veti comunica Guvernului discutiile pe care le-ati avut cu judectorii CEDO, ca ei sa faca in regula acel pachet?)


Dupa orice vizita pe care o fac, diplomatii care ma insotesc fac un raport, iar acesta este pus din oficiu la dispozitia tututor oficialilor romani, sa nu creada cineva ca eu fac asa, vizite, si pe urma nu se stie. Se comunica intotdeauna, institutional, tuturor celor interesati, fiindca asa este normal.


(Intentionati sa discutati cu premierul, sa il chemati la Cotroceni sau sa mergeti la Guvern?)

Nu, nu intentionez asa ceva.
Chestiunea cu referendumul se refera la situatia noastra politica si abordarea politica, CEDO este o chestiune tehnica si se refera la o speta anume care trebuie rezolvata si unde gratierea poate eventual sa fie o parte mica din pachetul de solutii, dar nu este Solutia, asta trebuie sa inteleaga toti cei care se agita cu gratierea.

Iar aceasta discutie imi confirma ca la noi acasa problema s-a pus total gresit. In loc sa se incerce o solutie - fiindca ce v-am spus eu stiu si cei de la Ministerul Justitiei - printr-un pachet intreg discutat cu specialistii, discutat cu parlamentarii, s-a mers pe scoaterea unei teme din context si ambalarea pentru populatie intr-un fel care, sincer, nu mi s-a parut potrivit.


(Va asteptati ca ordonanta gratierii sa fie promovata de Guvern?)

Nu stiu ce face Guvernul, vom vedea cu totii.


(Nu excludeti gratierea, deci?)


Eu nu exclud gratierea, dar ea nu poate fi facuta pentru politicieni. Este o aberatie. Gratierea are sens in acest pachet daca se gratiaza cei care sunt in inchisori, nu cei care stau in Parlament si asteapta gratierea.


(Vorbeati despre un termen rezonabil care se va Romaniei ca sa puna in aplicare ceea ce ne va comunica CEDO)


Este vorba de un termen rezonabil pentru elaborarea unui pachet de masuri. De regula, pana in 18 luni am inteles ca este termenul pentru asa ceva.



(Si daca nu, ce risca Romania?)

Sa se faca de minune! Nu se pune problema asa, suntem oameni seriosi, din moment ce apare o hotarare-pilot, noi ne apucam de treaba, elaboram un pachet de masuri, nici nu concep sa nu facem asa ceva. "

care Adevar, Ratiune, Inteligenta, bey hakoane , cind voi umblati cu cioara vopsita ?
bai, daca voi nu sunteti in stare sa intelegeti scimbarea totala de discurs prezidential, ori sunteti niste vai de mama voastra, ori naimitii propagandei !

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:24:53 care Adevar, Ratiune, Inteligenta, bey hakoane , cind voi umblati cu cioara vopsita ?
bai, daca voi nu sunteti in stare sa intelegeti scimbarea totala de discurs prezidential, ori sunteti niste vai de mama voastra, ori naimitii propagandei !

REITEREZ INTREBAREA, PARTONETO NESIMTITA LUMPENLATRINIZATA :

AI CITIT RAPORTUL MCV ?

Daca nu, atunci:
HAI SIKTIR, JAGARDEA LUMPENLATRINIZATA CLONATA.

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:06:01P.S
e interesanta ideea ta si iar spun ca esti o PIAZA REA , caci gindul tau Numai la Rau si Urit se duce si , intorcindu-ti gindul mizerabil, iti urez sa fie la tine-n familie borfasi.....

Atunci esti colega la furaciuni cu aia care se vor gratiati si amnistiati .

Sictir , emani prin toti porii ca esti o lepra comunista !

De la: Edelweis, la data 2017-01-25 14:27:00

De la: Musetel, la data 2017-01-25 11:09:31Nu tot aceeasi

vezi ca mai ai vreo 4 clone pe forumul 9am.
incearca sa le rezolvi, altfel, nu poti fi catalogata decat o .......

DECIZIE CSM privind cele 2 OUG-uri DRAGNEA-GRINDEANU, NEGATIV.




AI INTELES, PARTONETO LUMPENLATRINIZATA NESIMTITA? NEGATIV.

De la: 9am_17655, la data 2017-01-25 15:35:42

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:06:01P.S
e interesanta ideea ta si iar spun ca esti o PIAZA REA , caci gindul tau Numai la Rau si Urit se duce si , intorcindu-ti gindul mizerabil, iti urez sa fie la tine-n familie borfasi.....

Atunci esti colega la furaciuni cu aia care se vor gratiati si amnistiati .

Sictir , emani prin toti porii ca esti o lepra comunista !

+ O JALNICA CIRIPITOARE ORDINARA LA SECU.

De la: 9am_17655, la data 2017-01-25 15:35:42

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:06:01P.S
e interesanta ideea ta si iar spun ca esti o PIAZA REA , caci gindul tau Numai la Rau si Urit se duce si , intorcindu-ti gindul mizerabil, iti urez sa fie la tine-n familie borfasi.....

Atunci esti colega la furaciuni cu aia care se vor gratiati si amnistiati .

Sictir , emani prin toti porii ca esti o lepra comunista !

esti bolnava de ura, femeie ! du-te si te cauta, ca nu e-nregula sa fi beneficiar si tu al unui sistem in care te-ai nascut, crescut, format si sa ajungi sa URASTI in halul asta, un partid care nu mai are nici o legatura cu comunismul si niste oameni mai tineri sau mai batrini doar ptr. ca au idei despre social- democratie si nu de extrema dreapta, de ex. , asa ca voi !

De la: _HAAK00N_, la data 2017-01-25 15:51:08

De la: 9am_17655, la data 2017-01-25 15:35:42

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 15:06:01P.S
e interesanta ideea ta si iar spun ca esti o PIAZA REA , caci gindul tau Numai la Rau si Urit se duce si , intorcindu-ti gindul mizerabil, iti urez sa fie la tine-n familie borfasi.....

Atunci esti colega la furaciuni cu aia care se vor gratiati si amnistiati .

Sictir , emani prin toti porii ca esti o lepra comunista !

+ O JALNICA CIRIPITOARE ORDINARA LA SECU.

auoleu, tocmai tu vorbesti de secu', postacule ?

esti de'o nesimtire crunta, dar habar n-ai de asta si-ti inchipui ca esti " educata si civilizata " !
esti pe ....gindesti si vorbesti murdar si vulgar si toate astea la adapostul anonimatului, caci tu si cu perechea ta sunteti si niste LASI !
in timp ce-mi stiti si numele de familie, al sotului, fiului si al prietenilor mei ca DOVADA ca NU am nimic de ascuns, voi sunteti niste Vipere ce stau ascunse-n intunericul ce v-a nascut !
mi-e greata de voi si va voi cita : SICTIR, scursurilor umane !

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 16:23:49esti de'o nesimtire crunta, dar habar n-ai de asta si-ti inchipui ca esti " educata si civilizata " !
esti pe ....gindesti si vorbesti murdar si vulgar si toate astea la adapostul anonimatului, caci tu si cu perechea ta sunteti si niste LASI !
in timp ce-mi stiti si numele de familie, al sotului, fiului si al prietenilor mei ca DOVADA ca NU am nimic de ascuns, voi sunteti niste Vipere ce stau ascunse-n intunericul ce v-a nascut !
mi-e greata de voi si va voi cita : SICTIR, scursurilor umane !

coropisnito , iar ai aparut ????

In intransigenta ta nu uita sa-ti speli si gura cu acid dupa atata supt la basescu si johanis

JOS BESTIA IOHANISTA , TERORISMUL BASISTO-SOROIST !

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 16:50:55

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 16:23:49esti de'o nesimtire crunta, dar habar n-ai de asta si-ti inchipui ca esti " educata si civilizata " !
esti pe ....gindesti si vorbesti murdar si vulgar si toate astea la adapostul anonimatului, caci tu si cu perechea ta sunteti si niste LASI !
in timp ce-mi stiti si numele de familie, al sotului, fiului si al prietenilor mei ca DOVADA ca NU am nimic de ascuns, voi sunteti niste Vipere ce stau ascunse-n intunericul ce v-a nascut !
mi-e greata de voi si va voi cita : SICTIR, scursurilor umane !

Scursuri umane sunteti voi -cei care promovati , in schimbul catorva lei in plus la pensie , legalizarea spagilor , amnistierea penalilor si perpetuarea hotiei si jafului in Romania !

Ti-ai chemat neamurile de la Adjud sa-ti tina bracinarii ?

Punctul de vedere al Ministerului Public cu privire la proiectele de ordonanþã privind modificarea CP, CPP ºi graþierea unor pedepse
25 ianuarie 2017





COMUNICAT






www.mpublic.ro/ro/content/c_25-01-2017-16-01



SINTEZA PUNCTELOR DE VEDERE


privind proiectul de ordonanþã de urgenþã pentru modificarea ºi
completarea Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã ºi respectiv
proiectul de ordonanþã de urgenþã privind graþierea unor pedepse
La data de 18 ianuarie 2017, Ministerul Justiþiei a înaintat Parchetului de
pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie douã proiecte de ordonanþã de
urgenþã: unul privind modificarea ºi completarea Codului penal ºi a Codului de
procedurã penalã iar celãlalt privind graþierea unor pedepse. Ambele proiecte au
fost însoþite de note de fundamentare.


Cu privire la proiectul de ordonanþã de urgenþã a Guvernului pentru
modificarea ºi completarea Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã, în
nota de fundamentare ce însoþeºte proiectul de act normativ se încearcã
justificarea urgenþei adoptãrii acestuia prin necesitatea punerii în acord a textelor
noului Cod penal ºi a noului Cod de procedurã penalã cu deciziile Curþii
Constituþionale, care impun o reglementare expresã pentru a asigura o aplicare
unitarã a textelor de lege.Aceasta în contextul consolidãrii garanþiilor
procesuale ºi procedurale prin punerea în acord a legislaþiei interne cu
prevederile Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European ºi a Consiliului
din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumþiei de
nevinovãþie ºi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
Se mai susþine, totodatã, cã aceasta este o situaþie extraordinarã a cãrei
reglementare nu mai poate fi amânatã, în sensul art. 115 alin. 4 din Constituþia
României, republicatã, iar din cauza efectelor negative ce ar putea fi generate de
o interpretare neunitarã a legislaþiei, o eventualã legiferare pe altã cale decât
delegarea legislativã, chiar în procedurã de urgenþã nu ar fi de naturã sã înlãture
de îndatã aceste consecinþe negative.

Examinând aspectele invocate în nota de
fundamentare se constatã din economia art. 115 alin. 4 din Constituþia României
republicatã cã ,,Guvernul poate adopta ordonanþe de urgenþã numai în situaþii
extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, având obligaþia de a
motiva urgenþa în cuprinsul acestora”.

Or, unele dintre deciziile Curþii Constituþionale enumerate în proiectul de
ordonanþã dateazã din anii 2014, 2015, (decizia 732/2015, respectiv decizia
603/2015) ºi nu au fost avute în vedere ca „urgenþe”, ca „situaþii extraordinare”
ce nu puteau fi amânate odatã cu adoptarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului
nr. 18/2016 prin care s-au modificat ºi completat Codul penal ºi Codul de
procedurã penalã, precum ºi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã ºi
în care s-au luat în discuþie o serie de alte decizii ale Curþii Constituþionale.


Prin urmare, sub aspect procedural, apreciem cã nu se justificã urgenþa de
modificare a unor reglementãri substanþiale printr-o ordonanþã a Guvernului,
aceasta cu atât mai mult cu cât ea excede transpunerii deciziilor Curþii
Constituþionale în materie ºi aduce modificãri de substanþã privind conþinutul
infracþiunii, pedepsele, modul de sesizare a organelor judiciare.

De altfel, potrivit art. 73 alin. 3 lit. h din Constituþie, infracþiunile,
pedepsele ºi regimul executãrii acestora se reglementeazã prin lege organicã.
Deºi prin decizia Curþii Constituþionale nr. 603/2015, se doreºte o
clarificare a sintagmei „raporturi comerciale”, din cuprinsul dispoziþiilor art. 301
alin. 1 Cod penal, constatându-se cã aceasta este neconstituþionalã, modificarea
adusã acestui text de lege prin proiectul ordonanþei de urgenþã a Guvernului este
una substanþialã, ce þine de însãºi esenþa infracþiunii de conflict de interese ºi
scoate în afara legii conduita imoralã, imparþialã a funcþionarului, fiind afectate
relaþiile de serviciu ºi crearea unei stãri de pericol pentru îndeplinirea cu
obiectivitate a atribuþiilor de serviciu.

Sintagma introdusã în text, aceea de „foloase materiale necuvenite” este
de apanajul altor încãlcãri de lege (infracþiunea de corupþie, de abuz în serviciu).
Prin propunerea de modificare a textului art. 301 Cod penal nu numai cã
se restrânge sfera de aplicare, dar se ºi denatureazã intenþia iniþialã a
legiuitorului, aceea de a sancþiona conduita imoralã a funcþionarului.


În ce priveºte infracþiunea de abuz în serviciu prevãzutã de art. 297 Cod
penal, pentru identitate de raþiune se poate susþine cã modificarea propusã prin
proiectul de ordonanþã este de substanþã, ºi nu are în vedere transpunerea
deciziei Curþii Constituþionale nr. 405/2016 prin care s-a constatat cã
dispoziþiile art. 246 din Codul penal din 1969 ºi ale art. 297 alin. 1 din Codul
penal actual sunt constituþionale în mãsura în care prin sintagma „îndeplineºte în
mod defectuos” din cuprinsul acestora se înþelege „îndeplineºte prin încãlcarea
legii”.


Astfel, textul propus condiþioneazã existenþa infracþiunii de producerea
unei pagube într-un anumit cuantum (condiþie ce nu îºi gãseºte aplicabilitatea în
niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat de altfel, fãrã a se preciza dacã
faptele comise sub acest prag mai sunt sancþionate în vreun fel (contravenþie,
abatere, etc.) lãsându-le în afara ilicitului penal, situaþie deosebit de periculoasã
având în vedere posibilitatea fracþionãrii activitãþii infracþionale în fapte
distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator.


O altã vulnerabilitate este ºi aceea cã sesizarea organelor judiciare se
poate face doar la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate, situaþie care aruncã
în derizoriu incriminarea faptei, întrucât de cele mai multe ori autorul faptei este
și reprezentantul legal al persoanei vãtãmate, care, desigur, nu are nici un interes
sã se defere justiției.

Plângerea prealabilã fiind prin ea însãși de esenþa infracțiunilor prin care
sunt vãtãmate persoane fizice și nu persoane juridice, de cele mai multe ori
statul.

Reducerea limitelor de pedeapsã și posibilitatea aplicãrii unei amenzi ca
modalitate de sancționare, cu eliminarea pedepsei complementare a interzicerii
exercitãrii dreptului de a ocupa o funcție publicã, de care de altfel funcționarul
se folosește prin ipotezã la comiterea infracțiunii, nu face decât sã încurajeze o
conduitã lipsitã de onestitate și de posibilitatea din partea funcționarilor care ar
trebui sã se bucure de autoritate, o autoritate câștigatã printr-o conduitã
ireproșabilã.


La fel de criticabilã și fãrã nicio legãturã cu vreo decizie a Curții
Constituționale este și dezincriminarea infracțiunii de neglijențã în serviciu.
Rațiunea incriminãrii acestei infracțiuni este similitudinea cu infracțiunea
de abuz în serviciu, singura diferențã fiind sub aspectul laturii subiective,
respectiv culpa cu care acționeazã inculpatul.

Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face decât sã încurajeze o conduitã
subiectivã din partea funcționarului, care nu acționeazã cu intenție, ce-i drept,
însã în afara oricãrei responsabilitãți, oricãrei diligențe, pus la adãpostul unei
lipse de rãspundere penalã.

Aceastã conduitã poate avea consecințe nedorite prin producerea unor
pagube materiale grave sau încãlcãri ale drepturilor persoanelor.
De remarcat o altã modificare nejustificatã, introducerea alineatului 3 al
articolului 290 din Codul de procedurã penalã, în sensul limitãrii formulãrii
denunțului la perioadã de 6 luni de la data sãvârșirii faptei.

Aceastã prevedere nu face decât sã ducã la îngreunarea sau zãdãrnicirea
descoperirii unor infracțiuni de cele mai multe ori cu un grad ridicat de pericol
social (în principal cele de corupție).

Instituþia denunțului ca mod de sesizare a organelor de urmãrire
penalã este un act procedural derivat dintr-o obligație de diligențã, moralã,
cetãþeneascã de care poate uza sau nu orice persoanã fizicã sau juridicã care a
luat cunoștințã de comiterea unei fapte, alta decât faptele pentru care existã o
obligație legalã de a denunța sau înștiința autoritãțile sau organele de urmãrire
penalã.

A introduce un termen (de 6 luni în cazul de fațã) de formulare a
denunțului înseamnã a îngrãdi, descoperirea unor fapte penale grave, în
contradicție cu interesul general al societãții, de tragere la rãspundere penalã a
persoanelor care au sãvârșit infracțiuni.


Desigur, neavenit este și faptul cã termenul de 6 luni este legat de data
comiterii faptei și nu data la care a luat cunoștințã denunțãtorul de comiterea
infracțiunii.


Aceastã limitare a termenului de depunere a denunþului, apare ca fiind o
obstrucþionare a descoperii ºi sancþionãrii celor care comit infracþiuni.


Cu privire la proiectul de ordonanþã de urgenþã pentru graþierea unor
pedepse, în nota de fundamentare se menþioneazã ca principal argument de
emitere a actului normativ situaþia actualã din penitenciarele din România,
supraaglomerarea acestora, precum ºi iminenþa pronunþãrii de cãtre Curtea
Europeanã a Drepturilor Omului a unei decizii-pilot împotriva României cu
privire la acest aspect.


Or, fãrã a nega dreptul executivului de a face politica penalã a statului, o
asemenea iniþiativã trebuie luatã prin lege, singura autoritate care poate sã
decidã graþierea colectivã fiind Parlamentul României. Aceasta, întrucât
conform art. 73 alin. 3 lit. c din Constituþia României, acordarea graþierii
colective se reglementeazã prin lege organicã.


În acelaºi sens, fiind ºi dispoziþiile art. 2 din Legea nr. 546/2002 privind
graþierea ºi procedura acordãrii graþierii, potrivit cãrora graþierea colectivã poate
fi acordatã, de cãtre Parlament, prin lege organicã.

De asemenea, deºi în nota de fundamentare se analizeazã ca principal
motiv de emitere a actului normativ situaþia din penitenciare, acesta prin
conþinutul lui, excede motivului invocat întrucât este incident si altor forme de
executare a pedepselor neptivative de libertate precum suspendarea sub
supraveghere sau pedeapsa amenzii.



Analizând proiectul de lege menþionat, se impune a preciza ºi urmãtoarele
aspecte:

Limita de pedeapsã pânã la care se aplicã graþierea, respectiv închisoare
de pânã la 5 ani inclusiv, este nejustificat de larga raportat la limitele de
pedepsa reglementate de noul cod penal . Apreciem ca mai indicatã ar fi o
limitã maximã de 3 ani inclusiv.

În ce priveºte graþierea parþialã nu s-a prevãzut nicio excepþie de la
aplicarea acesteia decât pentru inculpati recidiviºti, sau recidivisti prin

condamnari anterioare deºi pot exista infractori primari deosebit de periculoºi
care au comis infracþiuni cu un grad ridicat de pericol social (ex. infracþiuni
contra vieþii).

Nu sunt exceptate de la actul de clemenþã persoanele prevãzute în art. 2
(femeile însãrcinate, persoanele care au în întreþinere minori cu vârsta de pânã la
5 ani, persoanele diagnosticate cu boli incurabile în formã terminalã).
Or, aceastã reglementare este de apanajul graþierii individuale mai
degraba ºi nu a celei colective.

Astfel, se ajunge la situaþia în care urmeazã a fi graþiate persoane care au
comis fapte deosebit de periculoase: infracþiuni de omor, viol, trafic de persoane,
ceea ce, ar genera o stare de insecuritate pentru ordinea publicã, o stare de
temere în rândul populaþiei.

De asemenea, un alt neajuns al actului de clemenþã este ºi prevederea din
art. 3 alin. 2 care condiþioneazã graþierea de achitarea despãgubirilor civile întrun
termen de 1 an de la punerea în libertate.

Aceasta ar presupune ca persoanele care beneficiazã de graþierea a ½ din
pedeapsã nu ar trebui sã achite despãgubirile la care au fost obligate,in termen
de un an pe când cele care au fost condamnate la pedepse pânã la 5 ani
închisoare sunt obligate sã achite aceste despãgubiri, diferenþiere care este
discriminatorie.

În ce priveºte natura infracþiunilor care sunt vizate de actul de graþiere, de
observat cã nu sunt exceptate de la graþiere infracþiuni cu un grad ridicat de
pericol social, cum ar fi: delapidarea, abuzul în serviciu care a produs consecinþe
deosebit de grave, conflictul de interese, nerespectarea regimului armelor ºi
muniþiilor, precum ºi infracþiuni asimilate infracþiunilor de corupþie prevãzute de
Legea nr. 78/2000.

Pe de altã parte, în cazul altor infracþiuni, sunt graþiate formele simple ale
infracþiunii ºi exceptate formele grave, cum ar fi Legea nr. 241/2005 privind
combaterea evaziunii fiscale - unde sunt graþiate art. art. 8 ºi 9 din lege –
evaziunea propriu zisã ºi sunt exceptate formele simple - art. 3 – 5 ºi 7 alin. 1

din Legea nr. 241/2005, sau, în cazul Legii nr. 31/1990 privind societãþile
comerciale, fiind exceptate de la graþiere prevederile art. 276 în condiþiile în
care sunt incriminate ºi alte fapte mai grave sau de gravitate similarã.

Deºi este un act de clemenþã, proiectul ordonanþei privind graþierea unor
pedepse nu are efecte asupra mãsurilor educative privative de libertate, deºi
raþiunea ar fi ca atâta vreme cât se aplicã inculpaþilor majori, cu atât mai mult ar
trebui aplicat inculpaþilor minori la data comiterii faptei.

Cu privire la modalitatea de aplicare în cazul pedepselor suspendate
condiþionat, se face precizarea potrivit art. 5 alin. 2 cã, în cazul suspendãrii
condiþionate „partea din termenul de încercare care reprezintã durata pedepsei
pronunþatã de instanþã se reduce în mod corespunzãtor”, iar în caz de revocare
sau anulare a suspendãrii se executã numai partea de pedeapsã rãmasã
negraþiatã.

Reglementarea este criticabilã deoarece prevederile actului normativ nu
sunt corelate cu dispoziþiile noului cod penal care spre deosebire de termenul de
încercare prevãzut de codul penal anterior nu include ºi componenþa constând în
durata pedepsei pronunþate de instanþã.





În concluzie,

proiectele de ordonanþã de modificare a Codului penal ºi
Codului de procedurã penalã, precum ºi cel privind graþierea unor pedepse nu
justificã urgenþã, nu constituie o transpunere a deciziilor Curþii Constituþionale
aºa cum s-a declarat, întrucât cadrul legal excede ºi adaugã modificãri
substanþiale celor reþinute de deciziile Curþii.


De reþinut cã

adoptarea acestor ordonanþe ar avea consecinþe negative
chiar dacã, ulterior, ea ar fi respinsã de Parlament, întrucât, prin aplicarea legii
penale mai favorabile ea ºi-ar produce efecte ce nu vor mai putea fi înlãturate,
favorizând pe toþi cei care au comis acest gen de infracþiuni ºi se aflã într-o
procedurã judiciarã, în oricare fazã a procesului penal, urmãrire penalã, judecatã
în fond sau cãi de atac.

De la: 9am_17655, la data 2017-01-25 17:43:14

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 16:50:55

De la: gabigabi2, la data 2017-01-25 16:23:49esti de'o nesimtire crunta, dar habar n-ai de asta si-ti inchipui ca esti " educata si civilizata " !
esti pe ....gindesti si vorbesti murdar si vulgar si toate astea la adapostul anonimatului, caci tu si cu perechea ta sunteti si niste LASI !
in timp ce-mi stiti si numele de familie, al sotului, fiului si al prietenilor mei ca DOVADA ca NU am nimic de ascuns, voi sunteti niste Vipere ce stau ascunse-n intunericul ce v-a nascut !
mi-e greata de voi si va voi cita : SICTIR, scursurilor umane !

Scursuri umane sunteti voi -cei care promovati , in schimbul catorva lei in plus la pensie , legalizarea spagilor , amnistierea penalilor si perpetuarea hotiei si jafului in Romania !

Ti-ai chemat neamurile de la Adjud sa-ti tina bracinarii ?

madam, n-am neamuri la Adjud, iar bracinarii mei stau la locul lor , caci nu sunt adepta pupatului in fund, ca tine !
in rest, te-nseli amarnic crezind ca PROMOVEZ legalizarea coruptiei cind eu bat gura pe aici de 10 ANI ca ASTEPT JUDECAREA celor care au Jefuit , dar au si permis JEFUIREA Romaniei si aici ma refer la SRI si DNA a caror menire era sa Pazeasca Stina de Lupi dar , ce sa vezi ? Lupi sunt si ei !
iar ceea ce nu-mi place la voi si asta comentez este Modul vostru de a gindi si a actiona, INAFARA LEGII, madam , determinind o imensa ura si Stare de Conflict in societatea romaneasca !
NU poti pretinde ca aperi Legea, incalcind-o !