Klaus iohannis: rom�nia lucrului bine f�cut

De la: gabigabi2, la data 2017-01-14 15:08:08 adica tu esti Pastratorul acestor valori, pe cind noi nu , asta spui , IPOCRITULE ?
TU, cu Amenintarile, Insultele , Presarile si cuvintele de cea mai joasa speta, TU te crezi a fi un om civilizat si european in gindire si practica ?
ptuiii, putoaaaarea- puturilor , esti nebun de legat , traind intr-o lume inchipuita in care tu esti un mare Domn , daca nu-ti dai seama ceea ce esti cu adevarat : un DECLASAT !

El este bulibasa! Fiul himparatului iulian radulescu, decedat ieri. La cat bea si dupa cum se manifesta sifiliticul asta, o sa se duca si el dupa tac'su.

De la: gabigabi2, la data 2017-01-14 15:08:08 adica tu esti Pastratorul acestor valori, pe cind noi nu , asta spui , IPOCRITULE ?
TU, cu Amenintarile, Insultele , Presarile si cuvintele de cea mai joasa speta, TU te crezi a fi un om civilizat si european in gindire si practica ?
ptuiii, putoaaaarea- puturilor , esti nebun de legat , traind intr-o lume inchipuita in care tu esti un mare Domn , daca nu-ti dai seama ceea ce esti cu adevarat : un DECLASAT !

reiterez aceasta postare, caci este necesara ptr. trezirea hakonului la realitatea lui decazuta din starea de OM !

ia te uita : gind la gind, Blackule ! ce faci ? ti-am spus un La Multi Ani pe anul asta , ca nu mai stiu ?

De la: gabigabi2, la data 2017-01-14 15:08:08 adica tu esti Pastratorul acestor valori, pe cind noi nu , asta spui , IPOCRITULE ?
TU, cu Amenintarile, Insultele , Presarile si cuvintele de cea mai joasa speta, TU te crezi a fi un om civilizat si european in gindire si practica ?
ptuiii, putoaaaarea- puturilor , esti nebun de legat , traind intr-o lume inchipuita in care tu esti un mare Domn , daca nu-ti dai seama ceea ce esti cu adevarat : un DECLASAT !

mai ia-o odata, ca-ti trebuie !

De la: _HaK0oN_, la data 2017-01-14 15:17:36
citez:

,,Cunoscatorii tarii ne asigura ca populatia Romaniei nu este ambitioasa si ca in mod oriental-slav se multumeste cu astampararea foamei in loc sa se straduiasca sa-si asigure toate cele necesare.

Religiozitatea moarta a bisericii ortodoxe ii intareste in aceasta atitudine.
Faptul ca ortodoxia se gaseste alaturi de ideea nationala ne face sa nu ne asteptam la nici un fel de schimbare.

Daca se doreste ca Romania sa nu fie doar pastrata, ci sa fie folosita pe deplin acest lucru nu poate avea succes doar prin consiliere, ci prin metode coloniale. "

,,Comunismul, Brazilia si filosofie: un interviu cu Olavo de Carvalho

10 decembrie 2014/

Olavo de Carvalho, Președinte al Institutului Inter-Americane a fost intervievat de editorii site - ului polonezWydawnictwo Podziemme asupra Comunismului, Filosofie și Brazilia.

WYDAWNICTWO PODZIEMME: Ne - ar dori s� �nceap� cu �ntreba despre dezvoltarea poziția dumneavoastr� politic�. Se pare c� , ca un om foarte t�n�r ai cochetat cu comunismul (ierta aceast� ortografie ciudat� limba englez� , dar am refuza s� reverse onoarea cu majuscule pe nume ca odios ca bolsevice, sovietic� sau comunist). Apoi, deziluzionat cu politica, te cufundat - te �n studiul filozofiei și Art�; și apoi din nou, la �nceputul anilor nou�zeci ai apelat la subiecte politice și , astfel g�sit - te amenințat de lefties, ceea ce a dus la plecarea Brazilia ta. Ați putea s� detalieze circumstanțele și motivele acestor schimb�ri?


OLAVO : Chiar dac� experiența mea ca un militant de st�nga a fost destul de scurt, povestea schimb�rii mele de poziție a extins pe parcursul mai multor decenii. La �nceput, ceea ce ma f�cut s� m� retrag din r�ndul comuniștilor nu a fost nici o obiecție a unui ordin politic, ideologic, sau chiar filosofic. A fost o reacție moral� simpl� �mpotriva mediei și a comportamentului ur�t pe care l - am v�zut difuzate printre ei , ca regul� general�.

Acei oameni p�reau s� arog� dreptul de a comite toate blestem�ții, cu condiția ca acestea s� nu au fost comise �mpotriva Partidului Comunist. C�nd m - am imaginat Brazilia fiind guvernat de acele persoane, am dat seama c� țara mea ar fi mult mai r�u dec�t era sub dictatura militar�. �n m�sura �n care a fost posibil s� se deduc� un comportament politic colectiv de comportamentul individual al liderilor și a activiștilor, am dat seama c� Brazilia sub comuniști ar fi de p�n� la g�t �n dezonoarea și tot felul de crime comise sub pretexte "nice". Patruzeci de ani mai t�rziu, toate acestea s -audovedit a fi confirmate pe scar� larg�: administrația Lula trebuie s� fie cel mai corupt v�zut vreodat� �n istorie brazilian , la un moment �n care Brazilia a fost s�ngerare , cu 50 de mii de crime pe an , f�r� autorit�țile federale acord�nd nici o atenție la aceast� problem�: ei sunt ocupați suge taxa pe bani si sifonarea fonduri federale pentru interesele lor personale și de partid.

Dup� cum spuneam, la acel moment �n viața mea, m - am retras din r�ndul comuniștilor , deoarece comportamentul lor ma f�cut s� simt rușine pentru ei, dar nu a �ncercat s� dezvolte nici oexplicație teoretic� , fie pentru ceea ce f�ceau sau pentru ce am fost sentiment. M - am �ntors pur și simplu mi atenția asupra -subiect probleme care p�reau s� - mi s� fie mai s�n�toși și mai promiț�toare, �n special filozofia greac�, literatura de mare, precum și studiul religiilor.
De multe decenii mai t�rziu, vechii mei tovar�și de militantismul au reușit s� preia �ntregul aparat cultural și de a cuceri puterea politic�. Rezultatul acesta ar fi fost distrugerea temeinic� a culturii �nalte, reducerea universit�ților la centre de propagand� comunist�, iar cobor�rea ț�rii la niveluri de degradare moral� , care s- ar fi p�rut deneconceput p�n� acum .

Din moment ce printre scriitori și ziariști nimeni nu p�rea s� ia chiar și o notificare de laaceast� stare de fapt alarmante, am �nceput s� iau notițe despre dec�derea intelectual� și moral� a ț�rii și de a le citi elevilor mei �n cursurile pe care le- am predat și la conferințe pe care am a vorbit la mai multe instituții.

C�nd m -am pus �mpreun� toate aceste note �ntr - o carte publicat� ca Colectiv imbecile , totul a avut un efect de -bomb� cum ar fi: pentru prima dat�, reputație care au fost luate p�n� �n prezent ca sacrosanct� au fost tratate �n cartea mea cu tot disprețul sarcastic c� au meritat cu adev�rat.

Reactiile care au urmat publicarea c�rții mele pe scar� larg� a confirmat ceea ce am fost spus �ntregii situații. Am avut unele dezbateri orale și scrise cu critici revoltati, care au ieșit din discuțiile chiar mai mult dec�t discreditați ei erau deja.

Atunci c�nd cartea mea Aristotel �ntr - o nou� perspectiv� a fost publicat�, unii intelectuali academice au decis s� fac� un spectacol de cunoștințe pe care �ntr -adev�r nu au avut niciodat� și s� se fac� s� arate bine prin a avea o discuție public� cu mine despre un filosof ac�rui activitate au fost complet ignoranți. Ei au f�cut destul de r�u �n dezbatere, și datorit� acestui Succes de scandal , am ajuns s� fie angajat ca un cronicar de o serie de ziare braziliene importante și reviste , care au fost apoi �n c�utarea pentru o voce de dreapta, pur și simplu pentru c� au vrut s� oarecum camufla monopolul de st�nga peste paginile lor. Nu a fost �n mod corespunz�tor un drept-mijlocas lateral , dar, �n �ncercarea de a clarifica punctele de vedere, m - am terminat de desen un fel de filozofie politic� conservatoare din opiniile mele filosofice generale.


WYDAWNICTWO PODZIEMME : Ați declarat �ntr - unul din interviurile tale c� mișcarea comunist� nu au mai fost, și niciodat� �ntr - adev�r a vrut s� fie, monolit. Este greu s� nu sunt de acord cu acest punct de vedere; la urma urmei, Lenin a vorbit despre mai multe tari gasi propriul lor mod individual la revoluție. Dar , hai s� ne concentr�m asupra relației dinamice dintre percepțiile noastre și realitatea operațiunilor comuniste. De exemplu, se poate argumenta c� , �n timpul evenimentelor extraordinare ale acestei 1989-1991, reversul era adev�rat. Com-p�rți individuale, cutoate c� a acționa independent, p�rea s� acționeze la unison �ntr - o manier� extrem de coordonate. �n același timp, comunismul a ridicat capul ur�t �n America Latin�; �n timp ce �n Europa comuniștii au reap�rut ca "st�nga democratic�". Oare acest lucru nu implic� o unitate aproape monolitic� a scopului?


OLAVO : Mișcarea comunist� nu a avut mult de o unitate ideologic�, cel puțin �n Occident. Caracteristica șef al mișc�rii a fost tocmai acela de a fi capabil de a organiza oameni și grupuri de cele mai diverse orient�ri strategice �n bine coordonate acțiuni mișcarea a reușit s� manipuleze chiar și la st�nga social-democrat�, care este anti-comuniste pefaț�. Acest lucru se explic� parțial prin puterea de continuitate istoric� a Partidului Comunist, singura organizație capabil� s� preseze �n serviciul s�u toate mișc�rile minore și mai fragmentate.

Cu toate acestea, acest lucru se explic� printr - un factor pe care am desemnat ca unitatea formal� a mișc�rii revoluționare , deoarece al XVIII - lea sau chiar din secolul al XVII - lea. �n spatele varietate de curenți care o compun, mișcarea revoluționar� mondial� este unificat� de un fel de logic� comun�, un set de principii formale care modeleaz� pe plan intern discursul revoluționar �n toate versiunile sale. �n articole nenum�rate și prelegeri, cred c� am explicat suficient de aceast� unitate formal� și puterea automatismul mai mult sau mai puțin inconștient , prin care i se impune generație dup� generație de revoluționari, chiar și atunci c�nd nu sunt de acord unii cu alții.

Cred c� am f�cut , de asemenea evident c� acest set de reguli face ca mentalitatea revoluționar�, ca un �ntreg, �ntr - un fenomen de patologie intelectuale , care este foarte similar cu cel pe care psihiatrul francez Paul S�rieux s-a descris �n 1910 cartea sa Les Folies Raisonnantes (Raționamentul ) nebunii .



WYDAWNICTWO PODZIEMME : Ați menționat de multe ori numele lui Antonio Gramsci, f�r� �ndoial�, una dintre cele mai importante teoreticienii comuniști, care merit� , probabil , numele tat�lui bolșevismului contemporane. S- ar putea fi dificil s� se fac� o leg�tur� direct� �ntre Gramsci și planificatorii perestroika (aparent, Raisa Gorbacheva afost un student pasionat al scrisului s�u, cu toate c� ar putea fi o poveste apocrif� conceput pentru a stimula �npicioare ei printre credincioși). Cu toate acestea, se pare c� idealurile sale sunt prezente �n mintea Comisarilor europene , precum și �n r�ndul politicienilor americani. Nu este cazul , deși, c� g�ndurile lui Gramsci gasit solul cel mai fertil �n America Latin�?



OLAVO : Ai dreptate. America Latin� a fost singurul loc �n care strategia lui Antonio Gramsci a fost pus �n aplicare �ntr -un mod sistematic și cuprinz�tor timp de mai multe decenii , p�n� c�nd s - au obținut rezultatele scontate. �n Brazilia, de exemplu, �nc� din anii 1980, adic� �n timpul dictaturii militare �n sine, comuniștii au obținut deja hegemonia cultural� complet�, un fenomen la care armata nu a acordat o mare atenție , deoarece acestea au fost exclusiv obsedat de "st�nga violent�. "C�nd dictatura militar� a ajuns la cap�t, practic �ntreaga țar� era deja pro-comunist� f�r� s� observe. Aceasta �nseamn� c�, �n acel moment, un grup de comuniști și similare , partidele care gravitat �n jurul Partidului Muncitorilor au dominat deja imaginația poporului și valorile culturale stabilite �n așa fel �nc�t ar fi nici o exagerare s� spunem c� comanda strategic� revoluției au realizat deja idealul gramscian de a transforma �n sine �ntr - o "autoritate omniprezent și invizibil� a unui imperativ categoric, a unei porunci divine."

C�nd �n 2002 alegerile prezidențiale nu a fost nimic altceva dec�t un simplu concurs pentru birouri �ntre patru candidați la fel de st�nga și nimeni nu �n mass - media a p�rut s� g�seasc� ceva ciudat despre un astfel fenomen, acest lucru a ar�tat �n ce m�sur� dominația hegemonic� a conștiinței oamenilor au f�cut opinia public� docil la strategia de st�nga.



WYDAWNICTWO PODZIEMME : De departe, Brazilia arata ca un model de realizare a "demo-bolșevism", versiunea de bolșevism, care cucerește și deține pe la putere prin utilizarea instituțiilor democratice (gramscian "marș prin instituții" izvoare la minte din nou). �nt�rit� de democrație a compoziției dramatice, aceast� nou� bolsevismul pare mult mai periculoas� dec�t versiunea totalitar clasic. Grație unor tehnici de filare și propagand� genial extraordinare, �ntruchiparea modern� a bolșevismului este greu de recunoscut chiar și pentru observatorii politici condimentat�. Mass - media mondial� s-a descris alegerile brazilian ca un al doilea tur �ntre neoliberali (Dilma Rousseff) și pe partea dreapt� (Jos� Serra) , atunci c�nd ochii noștri aceste dou� arata ca aparatnicilor partid colorant roșu-in-the-l�n�. Cum vedeți situația actual� din Brazilia?



OLAVO : democrația necesit� mult mai mult de fond dec�t simpla existenț� a unor partide și alegeri libere. Mai presus de toate, este nevoie de libera circulație a informațiilor, ceea ce este imposibil �n condițiile gramscian de hegemonie culturale. Doar pentru tine de a fi capabil de a evalua diferența dintre un lucru și altul, este suficient s� se observe c� �n anul 2000, c�nd am fost angajat s� scrie pentru O Globo ziar, una dintre cele mai prestigioase din Brazilia, prezența mea pe paginile aceast� publicație a fost considerat� ca fiind ceva de o ciud�țenie pentru c� am fost singura voce de dreapta printre sute de editorialiști de st�nga. Atunci c�nd spun "singura," Eu nu vorbesc la figurat: "singura" are o semnificație doar aritmetic� �n aceast� propoziție. "Singurul" �nseamn� cu adev�rat "cel unic".

Si nu numai ca au fost opiniile mele �n contrast puternic cu cele ale tuturor celorlalți editorialiștilor, dar, de asemenea, ei au fost �n contrast cu sensul general al știri, care a subliniat fapte care au fost cel mai convenabil la st�nga, și aascuns complet tot ceea ce a fost nu prezint� interes pentru partidele de st�nga. De exemplu, pe parcursul a 16 ani, nu numai O Globo, ci �ntreaga mass - media mainstream brazilian, ascuns de public existența Paulo Forumului São, comanda strategic� a revoluției comuniste din America Latin� și cea mai mare organizație politic� care are vreodat� a existat pe continent. Eu, desigur, a vorbit despre aceasta �n coloanele mele, dar din moment ce nici oconfirmare de fapt a ap�rut vreodat� pe paginile de știri, a fost ușor pentru liderii de st�nga interesați s� nege chiar simpla existenț� a Forumului, care , astfel ar putea crește �n t�cere p�n� c�nd au reușit s� preia dou�sprezece ț�ri.Apoi, sigur de sine, Forumul a recunoscut �n mod public propria existenț�, confirm�nd tot ceea ce am tot spus despre asta, dar face acest lucru �ntr - o asemenea manier� �nc�t s� tardiva nu mai era posibil s� se �ncerce orice reacție �mpotriva cultiv�rii acelui monstru. Expresia pe care le utilizați, "demo-bolșevismul" este perfect, pentru forțele comuniste predominante au reușit s� domine fluxul de informații at�t de eficient �nc�t ei chiar s - au permis luxul de a avea alegeri libere, din moment ce aleg�torii au fost complet ignorant cu privire la adev�rata politic� situație și, pentru același motiv, a devenit perfect inofensiv.



WYDAWNICTWO PODZIEMME : �n armele voastre de libertate eseu, va discuta dou� fenomene interesante și oarecum corelate. Pe de o parte, avem �n mod constant s� se ocupe de mod� veche, de multe ori concepte inadecvate , cum ar fi "stat național", "relații internaționale", "comerț liber", "democrație", "imperialismului" sau "lupta de clas�"; pe de alt� parte, �nt�lnim metode științifice de control și manipulare a ființelor umane. Cu toate acestea, �n timp ce r�m�șițele luptei mondiale libere cu noțiunile �nvechite, ele cad victime cele mai noi metode ale științelor sociale; �n același timp, reprezentanții noului totalitarism sunt foarte abil �n a face cu ambele domenii. Ele tind s� utilizeze at�t conceptele �nvechite și cele mai multe descoperiri psihologice recente cu aplomb - propriile lor scopuri. Este posibil ca lumea traditionalista a demnit�ții umane simple și decenț� este condamnat atunci c�nd se confrunt� cu ciuma bolsevica?



OLAVO : �n cazul �n care susțin�torii democrației și a demnit�ții umane nu se actualizeaz� �n regim de urgenț� cuprivire la controlul opiniei și metode de inginerie social� , care sunt folosite de mișc�rile totalitare, �ntreaga omenire va fi la riscul de a c�dea sub st�p�nirea unei tiranii feroce și ampl� r�nji c� va fi luat� cu ușurinț� ca și democrație.At�t științele sociale și psihologia au plasat �n m�inile oamenilor mai cinic și ambițioși toate instrumentele de careau nevoie pentru a impune putere totalitare f�r� a maselor care au cea mai mic� b�nuial� a ceea ce se �nt�mpl� cu adev�rat. Printre cele mai importante c�rți pentru �nțelegerea acestui fenomen sunt Pascal Bernardin lui Machiavel P �dagogue (Machiavel educatoarei) , Alexander Zinoviev a lui Realitatea comunismului , și Lee Penn lui Fals zori .Exist� mai multe alte c�rți la fel de bune, dar lectura acestor trei este mai mult dec�t suficient pentru tine s� �nțeleag� gama și eficacitatea instrumentelor la care m� refer.



WYDAWNICTWO PODZIEMME : Unul dintre comentatori din cadrul interviului publicat pe New American Site - ul a scris �n luna martie a acestui an: "V� mulțumesc pentru Olavo viziunea clar� și pentru starea aceasta �n afara ț�rii noastre (Brazilia). Am o �ntrebare totuși: cum s� construiasc� un nou drept de la zero? Ea va avea nevoie nu doar cunoștințe , ci , de asemenea , un efort strategic incredibil ... [...] Vreau s� spun, eu sunt un tat� și un cet�țean onest greu delucru care doresc s� fac� ceva cel puțin pentru a da copiilor mei o anumit� speranț� pentru viitor. Care ar fi o pies� de teatru pentru oamenii obișnuiți ca mine �n aceast� privinț� "S� ne extindem �ntrebarea compatriotul t�u: ce e de f�cut?


OLAVO : Desi multe milenii vechi, cu formula lui Sun Tzu este �nc� valabil�: știu inamicul mai bine dec�t se cunoaște el �nsuși. Atac l la petele oarbe. N�uci - l, s�- l intimideze și l -au pus pe fug�. Este important s� ne amintim c� eu nu vorbesc despre o lupt� de idei, de doctrine, ci despre o lupt� �mpotriva grupuri și indivizi din beton, o lupt� pentru putere. Și putere, �n primul r�nd, nu �nseamn� c� deține funcțiile elective. Aceasta �nseamn� a avea st�p�nire asupra imaginației și sentimentelor oamenilor.

Discut�nd idei cu agenți ai totalitarismului, nu facem altceva dec�t s�le dea o demnitate pe care ei nu au �ntr - adev�r, și chiar dac� noi le �nvinge �n domeniul de argumentare, vom sf�rși �nt�rind puterea de care se bucur�. Ceea ce trebuie s� facem este s� fac� vizibil� toat� ur�țenia lor interioar�, mentalitatea lor intrinsec criminale. At�ta vreme c�t mentalitate revoluționar� este acceptat� ca o singur� opinie respectabil , printre altele, vom face crima un comportament normal, acceptabil, și chiar de prestigiu."

COMUNICAT

www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=7944

În temeiul dispozițiilor art.75 alin.(1) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind statutul judecătorilor și procurorilor, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție cere Inspecției Judiciare să efectueze verificări cu privire la situația constatată în legătură cu declarațiile făcute de GHIȚĂ SEBASTIAN AURELIAN (fost deputat trimis în judecată în două dosare pentru fapte de corupție și asimilate corupției și inculpat în alte două cauze pentru infracțiuni similare, în prezent dat în urmărire internațională în vederea arestării preventive) în cadrul unei serii de înregistrări video, prezentate în mod succesiv de postul Romania Tv în perioada 28 decembrie 2016 - 5 ianuarie 2017 și preluate și de alte instituții media.


Sesizarea Inspecției Judiciare are în vedere următoarele:

- afirmațiile tendențioase și mincinoase, făcute de o persoană care în prezent este inculpată în mai multe dosare (fie în curs de judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, fie în investigare la Direcția Națională Anticorupție) sunt de natură să submineze autoritatea judecătorească și sunt de natură a pune în discuție deontologia profesională a magistraților.

- afirmațiile urmăresc decredibilizarea Direcției Naționale Anticorupție și a activității procurorului șef al instituției, precum și a sistemului judiciar în general, prin inducerea în opinia publică a ideii că activitatea procurorilor nu se desfășoară în limitele cadrului legal.

- afirmațiile lansate în spațiul public acreditează ideea că independența și imparțialitatea procurorilor este influențată de persoane cu anumite interese, iar soluțiile sunt dispuse în mod arbitrar, neavând la bază elemente de probațiune administrate legal.

- afirmațiile pot avea drept consecință crearea unei stări de neîncredere în justiție în ansamblul său, prin afectarea prestigiului justiției.

Prin prisma celor menționate, se poate aprecia că afirmațiile au un impact deosebit asupra opiniei publice, fiind de natură să aducă atingere independenței sistemului judiciar.


Acestea creează dubii greu de înlăturat cu privire la independența magistraților, acreditând ideea că activitatea procurorilor implicați în înfăptuirea procesului judiciar se desfășoară cu încălcarea principiului consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, conform căruia procesul penal se desfășoară conform dispozițiilor prevăzute de lege.


În sesizare se arată că afirmațiile tendențioase și mincinoase lansate în spațiul public de GHIȚĂ SEBASTIAN AURELIAN nu sunt singulare.


De aceea prezentei sesizări i-au fost atașate anexele din care rezultă că, începând cu luna aprilie 2016, chiar de la Tribuna Parlamentului României, apoi în mass media, acesta a avut constant manifestări publice prin care actul de justiție a fost diabolizat, justiția fiind prezentată ca fiind un factor nociv pentru democrație.


Cu toate că prin deciziile Inspecției judiciare și ale Plenului C.S.M. s-a statuat că afirmațiile acestuia din spațiul public nu au fundament și constituie o diseminare de informații tendențioase, acesta a continuat să lanseze afirmații denigratoare, urmărind să inducă ideea că justiția este abuzivă.


Inspecția judiciară, în rapoartele întocmite, a remarcat că acesta lansează acuzații în spațiul public, în scopul dezinformării opiniei publice asupra modului de funcționare a sistemului judiciar cu efect profund negativ asupra încrederii în sistemul judiciar.


Repetarea acestor afirmații tendențioase necesită noi demersuri din partea C.S.M., singurul garant al independenței justiției, deoarece au generat și generează zilnic discuții în cadrul emisiunilor televizate, în presa scrisă, inducându-se și accentuându-se ideea unei funcționări anormale și incorecte a sistemului judiciar, acreditându-se ideea că instanțele de judecată și Direcția Națională Anticorupție instrumentează dosarele preferențial și contrar legii.


Acest mod de expunere publică demonstrează existența unei campanii de presă pentru a induce în conștiința colectivă ideea că sistemul judiciar este la discreția unor persoane cu funcții de conducere care nu respectă Constituția României și legile țării.


Având în vedere că aceste aspecte au fost constatate și prin raportul Inspecției Judiciare din 13.12.2016, nr. 7989/IJ/4215/DIJ/1792/DIP/2016, în sesizare se arată că sunt absolut necesare demersuri pentru a stopa acest mod brutal în care, în ultimul an, sistemul judiciar este supus unui proces fără precedent de destabilizare și decredibilizare.


Demersul prezent le-a fost adus la cunoștință și ministrului Justiției, precum și procurorului general al României.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

uffff, credeam c-am scapat de genul asta de Comunicate , exact ca pe vremea comunismului, din care reiesea cit de bine merge Tara , Constitutia si Institutia si cit de dedicati muncii lor sunt tovarasii din respectiva Institutie !
....la fel ca si tov Coldea care si-a dat Demisia ca sa nu aduca prejudicii institutiei , desi TREBUIAU aduse lamuriri inca de acum 2 ani cind Elena Udrea a inceput sa faca dezvaluiri despre meandrele concretului Stat Mafiot ce ajunsese Romania sub falnica conducere basesciana .....

cit despre acest gest al Demisiei a venit cam tirziu, dupa mine, caci atit SRI .ul cit si DNA.ul sunt tirite in niste scandaluri de presa, datorate dnei Kovesi , legaturii cu Coldea, cu Ghita, cu Realitatea tv si Vintu ; cu Udrea , cu Basescu , cu Livia Stanciu si " cimpul tactic" al justitiei pe care joaca SRI.ul scapat de sub control !

n-ai scapat, lumpenceausito miasmata, proastele mincinoasele, impostoarele si ticaloasele, de teapa ta n-au sa sa scape, eventual se vor scapa pe ele/ei!

Comunicat

www.sri.ro

�n urma verific�rilor efectuate de comisia constituit� potrivit cadrului normativ intern, a fost �ntocmit un raport care clarific� toate aspectele vehiculate �n spa�iul public privind activitatea domnului general-locotenent Florian Coldea, dar �i alte aspecte care �in de activit��ile unor cadre ale Serviciului care au fost vehiculate public.



Men�ion�m c� s-a desf�urat o investiga�ie complex�, minu�ioas�, cu privire la toate afirma�iile din mass-media din ultima perioad�, fiind analizate aspectele vizate. Persoanele verificate au oferit tot sprijinul, au prezentat documentele necesare �i au r�spuns complet tuturor �ntreb�rilor. �n concluzia raportului, prezentat �ntr-o �edin�� a Biroului Executiv al SRI, comisia special� a precizat c� din activitatea domnului Coldea, supus� verific�rii, nu au rezultat elemente care s� se constituie �n �nc�lc�ri ale legii sau normelor interne �n vigoare. Dup� prezentarea raportului, Biroul Executiv a decis repunerea �n func�ie a domnului general-locotenent Florian Coldea.



�n cadrul aceleia�i �edin�e, Prim-adjunctul Directorului a solicitat Directorului SRI, domnul Eduard Hellvig, eliberarea din func�ie �i punerea la dispozi�ia �i nevoile institu�iei, dup� aproape 12 ani de c�nd exercit� aceast� func�ie. Prim-adjunctul Directorului a prezentat motive ce �in de demnitatea �i onoarea militar� �i de riscul afect�rii grave a activit��ii institu�iei. �n acest sens, Directorul SRI a solicitat Pre�edintelui Rom�niei trecerea �n rezerv� a domnului general-locotenent Florian Coldea. Atribu�iile func�iei de Prim-adjunct al Directorului au fost preluate de domnul Eduard Hellvig, Directorul SRI.


SRI �i reafirm� determinarea de a �ndeplini asumat misiunile sale, �n parteneriat cu toate institu�iile na�ionale �i interna�ionale cu care colaboreaz� pentru ap�rarea intereselor de securitate na�ional� �i protejarea cet��enilor rom�ni, la standarde euro-atlantice de profesionalism. SRI r�m�ne ferm �n ceea ce prive�te transparentizarea institu�ional� �i respectarea procedurilor de evaluare �i control intern.

De la: gabigabi2, la data 2017-01-17 15:06:17 cu Ghita, cu Realitatea tv si Vintu ; cu Udrea , cu Basescu , cu Livia Stanciu si " cimpul tactic" al justitiei pe care joaca SRI.ul scapat de sub control !

cu televizorul au indobitocit poporul. babaciune miasmata, iar cei de teapa ta pun botul pe tot ceea ce le ofera latrinele media.

sunteti incapabili sa va informati corect din surse de incredere, sa distingeti adevarul de minciuna,sunteti lipsiti de o ratiune sanatoasa si incapabili sa fiti sceptici si critici, sunteti vai de capul vostru, o gloata semianalfabeta, indobitocila, aculturalizata, si tiganizata, o turma de milogi inapoiati mintal, analfabeti moral, etic, civic, lipsiti de caracter si personalitate.

principiile si valorile lumii civilizate, statul de drept, libertatea si democratia veritabila,va sunt necunoscute si nici nu sunteti in stare sa le percepeti vreodata, intr-atat de imbecilizati ati fost, sunteti si veti fi!

siktir, lepra lumpenproletara.

babaciune miasmata, citez:

www.9am.ro

Traian Basescu, audiat in dosarul in care se fac cercetari pentru abuz in serviciu, dupa inregistrarile lui Ghita

Traian Basescu a venit marti la Parchetul instantei supreme pentru a fi audiat in dosarul in care se fac cercetari pentru abuz in serviciu, dupa inregistrarile video ale lui Sebastian Ghita, in una dintre acestea fostul deputat prezentand o inregistrare audio in care fostul presedinte vorbeste despre informatii pe care le-ar fi primit din dosare penale.

nu este ala pe care l-ai votat de 3 ori ?!

lumpenceausisto basista miasmata, doctrina reagan, ai auzit , citit sau ....

Lumea a uitat repede cine este Ghita .

www.riseproject.ro/articol/ghita-din-panama-2/

majoritatea romanilor (cel mai mic indice IQ din Europa), au memoria de scurta durata diminuata, cel mult 3 zile , daca mai sunt si prosti nesimtti ticalositi si loviti timpuriu de un alzheimer, este natural si normal sa puna botul pe mizeriile oferite de latrinele media romanesti.

de-acum , nimeni nu ii mai opreste !

www.realitatea.net/guvernul-va-adopta-o-ordonanta-de-urgenta-pen...

www.stiripesurse.ro/oficial-sevil-shhaideh-devine-premier-in-loc...

asa si ?
parc'ati fi 2 piaza rea , negre si zalude , care se bucura numai si numai de raul intimplat oricui : al vecinilor, al prietenilor, rudelor , al tarii ....nu conteaza....ele se hranesc din durerea si disperarea celorlalti !
....e ceea ce se cheama si vampiri energetici , sleind tot in jurul lor !

De la: gabigabi2, la data 2017-01-14 15:36:09 ai impresia, cumva, ca daca ma gratulezi pe mine cu diverse insulte, VINA si REPONSABILITATEA lui Traian Basescu, Scade ?

Nu, nu scade absolut deloc si, coroborat cu ce-a facut si-n timpul presedentiei, omul asta poate fi denumit DEZASTRUL National si ASTEPT ca intro zi sa fie Inculpat ....dar si Judecat impreuna cu toata gasca lui ptr. STAREA in care a ajuns Romania !

De la: gabigabi2, la data 2017-01-18 14:07:20

....e ceea ce se cheama si vampiri energetici , sleind tot in jurul lor !

WOW!

noroc cu WERNER, altfel, SCAPAU TOTI HOTII si nici prejudiciile nu mai puteau fi recuperate.



citez :



Proiect de
Ordonanț� de urgenț�
pentru
modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedur� Penal�
Av�nd �n vedere faptul c�, de la ultimele intervenții legislative exprese asupra textelor noului
Cod penal și ale noului de Cod de procedur� penal� pentru punerea acestora �n acord cu
unele decizii ale Curții Constituționale, și p�n� �n prezent au mai fost pronunțate de c�tre
instanța de contencios administrativ unele decizii care impun reglementare expres� pentru a
asigura o aplicare unitar� și coerent� a textelor de lege - de exemplu: decizia nr. 586/2016
potrivit c�reia �dispozițiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedur� penal�, cu referire la
dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedur� penal�, sunt neconstituționale �n
ceea ce privește l�sarea ca nesoluționat� a acțiunii civile de c�tre instanța penal�, �n cazul
�ncet�rii procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției r�spunderii penale�, respectiv
decizia nr. 614/2016, potrivit c�reia, �dispozițiile art. 2151
alin. (2) din Codul de procedur�
penal� sunt constituționale �n m�sura �n care prelungirea m�surii preventive a controlului
judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 212 alin. (1) și alin. (3) din Codul de procedur�
penal� ,
Observ�nd, totodat�, c� exist� unele decizii ale Curții Constituționale pronunțate asupra unor
texte din Codul penal, care nu și-au g�sit p�n� �n prezent conformitatea legislativ� potrivit
celor statuate de instanța de contencios constituțional, �n special decizia nr. 603/2015 prin
care s-a constat c� �sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin.
(1) din Codul penal este neconstituțional�, iar �sintagma "ori �n cadrul oric�rei persoane
juridice" din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301
din Codul penal, este neconstituțional�, respectiv decizia nr. 732/2014 potrivit c�reia
�sintagma "la momentul prelev�rii mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336
alin. (1) din Codul penal este neconstituțional� ,
Av�nd �n vedere, totodat�, deciziile Curții Constituționale referitoare la sintagma
��ndeplinește �n mod defectuos�, și anume decizia nr. 405/2016 prin care instanța de
contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate și a constat c� dispozițiile
art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale
�n m�sura �n care prin sintagma ��ndeplinește �n mod defectuos" din cuprinsul acestora se
�nțelege ��ndeplinește prin �nc�lcarea legii",
Av�nd �n vedere faptul c� se impune, �n contextul consolid�rii garanțiilor procesuale și
procedurale, și punerea �n acord a Codului de procedur� penal� cu prevederile Directivei
2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea
anumitor aspecte ale prezumției de nevinov�ție și a dreptului de a fi prezent la proces �n
cadrul procedurilor penale,
Apreciind c� toate acestea constituie o situa�ie extraordinar� a c�rei reglementare nu mai
poate fi am�nat�, �n sensul art. 115 alin. (4) din Constitu�ia Rom�niei, republicat�. Din cauza
efectelor negative ce ar putea fi generate de o interpretare neunitar�, consider�m c� o
eventual� legiferare pe alt� cale dec�t delegarea legislativ�, chiar �n procedur� de urgen��,
nu ar fi de natur� s� �nl�ture de �ndat� aceste consecin�e negative,
�n temeiul art. 115 alin. (4) din Constitu�ia Rom�niei, republicat�,
1
Guvernul Rom�niei adopt� prezenta ordonan�� de urgen��.
Art. I. - Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicat� �n Monitorul Oficial al Rom�niei,
Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, se modific�
�i se completeaz� dup� cum urmeaz�:
1. Articolul 297 se modific� și va avea urm�torul cuprins:
Art.297. Abuzul �n serviciu (1) Fapta func�ionarului public care, �n exercitarea
serviciului, nu �ndepline�te un act sau
�ndepline�te un act contrar legii �i prin aceasta
cauzeaz� o pagub� material� mai mare de
200.000 lei unei persoane fizice sau unei
persoane juridice se pedepse�te cu �nchisoare de
la 6 luni la 3 ani sau cu amend�.
(2) Fapta func�ionarului public care, �n exercitarea
serviciului, �ngr�de�te exercitarea unui drept al
unei persoane ori creeaz� pentru aceasta o
situa�ie de inferioritate pe temei de ras�,
na�ionalitate, origine etnic�, limb�, religie, sex,
orientare sexual�, apartenen�� politic�, avere,
v�rst�, dizabilitate, boal� cronic� necontagioas�
sau infec�ie HIV/SIDA se pedepsește de la o lun�
la un an sau cu amend�.
(3) Ac�iunea penal� se pune �n mi�care la pl�ngerea
prealabil� a persoanei v�t�mate.�
2. Articolul 298 se abrog�.
3. Alineatul (1) al articolului 301 se modific� și va avea urm�torul cuprins:
�(1) Fapta funcționarului public care, �n exercitarea atribuțiilor de serviciu, a �ndeplinit un
act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase
patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soțul s�u, pentru o rud� ori pentru un afin p�n�
la gradul II inclusiv se pedepsește cu �nchisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercit�rii
dreptului de a ocupa o funcție public�.�
4. Alineatul (1) al articolului 308 se modific� și va avea urm�torul cuprins:
�(1) Dispozițiile art. 289 - 292, 295, 297, 299, 300 și 304 privitoare la funcționarii publici se
aplic� �n mod corespunz�tor și faptelor s�v�rșite de c�tre sau �n leg�tur� cu persoanele care
exercit�, permanent ori temporar, cu sau f�r� o remunerație, o �ns�rcinare de orice natur� �n
serviciul unei persoane fizice dintre cele prev�zute la art. 175 alin. (2) ori �n cadrul oric�rei
persoane juridice.�
2
5. Alineatul (1) al articolului 336 se modific� și va avea urm�torul cuprins:
�Art.336 - (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede
obligativitatea deținerii permisului de conducere de c�tre o persoan� care are o �mbibație
alcoolic� de peste 0,80 g/l alcool pur �n s�nge se pedepsește cu �nchisoare de la unu la 5 ani
sau cu amend�.�
6. Dup� articolul 336 se introduce un nou articol, articolul 3361
,cu urm�torul cuprins:
Art.3361
. Consumul de alcool
sau de alte substanțe ulterior
producerii unui accident de
circulație
(1) Fapta conduc�torului unui vehicul sau a instructorului
auto, aflat �n procesul de instruire, ori a examinatorului
autorit�ții competente, aflat �n timpul desf�șur�rii
probelor practice ale examenului pentru obținerea
permisului de conducere, de a consuma alcool, produse
ori substanțe stupefiante sau medicamente cu efecte
similare acestora, dup� producerea unui accident de
circulație care a avut ca rezultat uciderea sau
v�t�marea integrit�ții corporale ori a s�n�t�ții uneia sau
mai multor persoane, p�n� la recoltarea probelor
biologice, se pedepsește cu �nchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Nu constituie infracțiune consumul de medicamente
cu efecte similare produselor sau substanțelor
stupefiante, dup� producerea accidentului de circulație
și p�n� la sosirea poliției la fața locului, dac� acestea
sunt administrate de personal medical autorizat, �n cazul
�n care acestea sunt impuse de starea de s�n�tate sau de
v�t�marea corporal� a conduc�torului auto.�
Art. II. - Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedur� penal�, publicat� �n Monitorul
Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 486 din 5 iulie 2010, cu modific�rile �i complet�rile
ulterioare, se modific� �i se completeaz� dup� cum urmeaz�:
1. Alineatul (5) al articolului 25 se modific� și va avea urm�torul cuprins:
�(5) �n caz de achitare a inculpatului sau de �ncetare a procesului penal, �n baza art. 16 alin.
(1) lit. b) teza �nt�i, lit. e), f)- cu excepția prescripției, i) și j), �n caz de �ncetare a
procesului penal ca urmare a retragerii pl�ngerii prealabile, precum și �n cazul prev�zut de
art. 486 alin. (2), instanța las� nesoluționat� acțiunea civil�.�
2. Alineatul (2) al articolului 2151
se modific� și va avea urm�torul cuprins:
�(2) �n cursul urm�ririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de c�tre procuror, prin
ordonanț�, dac� se mențin temeiurile care au determinat luarea m�surii sau au ap�rut
temeiuri noi care s� justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neput�nd s� dep�șeasc�
60 de zile. Prevederile art.212 alin.(1) și (3) se aplic� �n mod corespunz�tor.�
3. La articolul 290 se introduce un alineat nou, alin. (3), cu urm�torul cuprins:
�(3) Denunțul se depune la organul de urm�rire penal� competent �n termen de 6 luni de la
data s�v�rșirii faptei prev�zute de legea penal�, sub sancțiunea lipsirii acestuia de efectele
3
juridice prev�zute de lege care conduc la �nl�turarea r�spunderii penale.�
4. La art. 557 dup� alineatul (1) se introduce un alineat nou, alin. (11
), cu urm�torul
cuprins:
�(11
) Odat� cu �nm�narea mandatului de executare, persoanei condamnate i se aduce la
cunoștinț�, sub semn�tur�, �n scris, dreptul prev�zut de art. 466 alin. (1) iar �n cazul �n care
persoana nu poate ori refuz� s� semneze, se va �ncheia un proces-verbal�.
Art. III � (1) Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicat� �n Monitorul Oficial al
Rom�niei, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare,
inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanț� de urgenț�, se va republica �n Monitorul
Oficial al Rom�niei, Partea I, dup� aprobarea acesteia prin lege.
(2) Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedur� penal�, publicat� �n Monitorul Oficial al
Rom�niei, Partea I, nr.486 din 15 iulie 2010, cu modific�rile și complet�rile ulterioare,
inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanț� de urgenț�, se va republica �n Monitorul
Oficial al Rom�niei, Partea I, dup� aprobarea acesteia prin lege.
***
Prezenta ordonanț� de urgenț� transpune art. 8 alin. (4) din Directiva 2016/343/UE a
Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor
aspecte ale prezumției de nevinov�ție și a dreptului de a fi prezent la proces �n cadrul
procedurilor penale.




mama voastra de talhari!
dragneooo, tariceneeee, basesculeeee, udreoooo, mortii mamelor voastre de comunisti imputiti!

De la: _HAAK00N_, la data 2017-01-18 14:55:55

De la: gabigabi2, la data 2017-01-18 14:07:20

....e ceea ce se cheama si vampiri energetici , sleind tot in jurul lor !

WOW!

https://www.youtube.com/watch?v=3-V9erhJU-A

De la: 9am_17655, la data 2017-01-18 15:31:00

De la: _HAAK00N_, la data 2017-01-18 14:55:55

De la: gabigabi2, la data 2017-01-18 14:07:20

....e ceea ce se cheama si vampiri energetici , sleind tot in jurul lor !

WOW!

https://www.youtube.com/watch?v=3-V9erhJU-A

s-a nascut distrusa pentru vesnicie, asta face umbra Pamantului degeaba.

De la: gabigabi2, la data 2017-01-18 14:07:20asa si ?
parc'ati fi 2 piaza rea , negre si zalude , care se bucura numai si numai de raul intimplat oricui : al vecinilor, al prietenilor, rudelor , al tarii ....nu conteaza....ele se hranesc din durerea si disperarea celorlalti !
....e ceea ce se cheama si vampiri energetici , sleind tot in jurul lor !

te cred si eu ca e disperare mare

www.hotnews.ro/stiri-esential-21540430-unul-din-beneficiarii-oug...

Procurorul general: Gratierea este "un proiect penibil" / Vointa legiuitorului a fost foarte clara cand a incriminat acele fapte / Inchisorile din Franta sunt la 200%, dar nu s-au repezit sa puna in libertate infractorii


www.hotnews.ro/stiri-esential-21540096-procurorul-general-gratie...

De la: _HAAK00N_, la data 2017-01-18 15:15:11
Art.297. Abuzul �n serviciu (1) Fapta func�ionarului public care, �n exercitarea
serviciului, nu �ndepline�te un act sau
�ndepline�te un act contrar legii �i prin aceasta
cauzeaz� o pagub� material� mai mare de
200.000 lei unei persoane fizice sau unei
persoane juridice se pedepse�te cu �nchisoare de
la 6 luni la 3 ani sau cu amend�.

se legalizeza spagile mai mici de 200 000 lei ?

GUVERNUL ROM�NIEI ORDONA�� DE URGEN��

pentru gra�ierea unor pedepse �n temeiul art. 115 alin. (4)și alin. (6) din Constitu�ia Rom�niei, republicat�, Guvernul Rom�niei adopt� prezenta ordonan�� de urgen��:

Art. 1 (1) Se gra�iaz� �n �ntregime pedepsele cu �nchisoare de p�n� la 5 ani inclusiv precum și pedepsele cu amend� aplicate de instan�a de judecat�. (2) Prevederile alin. (1) se aplic� indiferent de modalitatea de executare a pedepsei �nchisorii dispus� de instan��.

Art. 2 Se gra�iaz� �n parte : a) cu 1/2 pedepsele cu �nchisoare aplicate persoanelor care au �mplinit v�rsta de 60 ani, femeilor �ns�rcinate (gravide) sau persoanelor care au �ntre�inere minori cu v�rsta de p�n� la 5 ani; b) cu 1/2 sau, dup� caz, cu restul de pedeaps� neexecutat din pedepsele cu �nchisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emis� de institu�iile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile �n faze terminale;

Art. 3 (1) Prevederile art. 1�2 nu se aplic� celor condamna�i pentru infrac�iuni s�v�r�ite �n stare de recidiv� �i celor care sunt recidivi�ti prin condamn�ri anterioare; (2) Grațierea este condiționat� de achitarea desp�gubirilor la care persoana condamnat� a fost obligat� prin hot�r�re judec�toreasc� definitiv�, �n termen de 1 an de la punerea �n libertate. (3) Pevederile alin. (2) nu se aplic� condamnaților pentru care se grațiaz� potrivit art. 2 lit. a) și b); (4) Nu beneficiaz� de prevederile art.1 cei care au s�v�r�it urm�toarele infrac�iuni: A. Infrac�iuni reglementate de Codul Penal: 1) infrac�iunile contra siguranței statului prev�zute �n art. 155-173 Cod penal anterior și �n art. 394-412 Cod penal �n vigoare; 2) infrac�iunile de omor prev�zute �n art. 174-177 Cod penal anterior și �n art. 188-191 Cod penal �n vigoare; 3) v�t�mare corporal� grav� prev�zut� de art. 182 Cod penal anterior și �n art. 194 Cod penal �n vigoare; 4) lovirile sau v�t�m�rile cauzatoare de moarte prev�zute de art. 183 Cod penal anterior și �n art. 195 cod penal �n vigoare; 5) lipsirea de libertate �n mod ilegal prev�zute de art. 189 Cod penal anterior și �n art. 205 cod penal �n vigoare; 6) violarea de domiciliu prev�zut� �n art. 192, alin 2 Cod penal anterior și �n art. 224 alin.2 cod penal �n vigoare 7) șantajul prev�zut �n art. 194 Cod penal anterior și �n art. 207 cod penal �n vigoare 8) violul prev�zut de art. 197 Cod penal anterior și �n art. 2018 cod penal �n vigoare ; 9) actul sexual cu un minor prev�zut de art. 198 Cod penal anterior alin 2-4 și �n art. 220 alin 2-4 cod penal �n vigoare ;



1 PROIECT 10) agresiunea sexual� prev�zut� �n art. 219 Cod penal �n vigoare 11) corup�ia sexual� prev�zut� de art. 202 Cod penal anterior și �n art. 221 cod penal �n vigoare ; 12) incestul prev�zut de art. 203 Cod penal anterior și �n art. 377 cod penal �n vigoare; 13) furtul prev�zut de art. 209 Cod penal anterior și �n art. 229 cod penal �n vigoare; 14) t�lh�ria prev�zut� de art. 211 Cod penal anterior și �n art. 233 � 234 cod penal �n vigoare; 15) pirateria prev�zut� de art.212 Cod penal anterior și �n art. 235 cod penal �n vigoare, precum și t�lh�ria sau pirateria urmat� de moartea victimei prev�zut� de art. 236 cod penal �n vigoare; 16) �n�el�ciunea prev�zut� de art 215 alin 2-5 Cod penal anterior și �n art 244-245 cod penal �n vigoare; 17) ultrajul prev�zut de art. 239 Cod penal anterior și �n art. 257 cod penal �n vigoare; 18) tortura prev�zut� de art. 267 1 Cod penal anterior și �n art. 282 cod penal �n vigoare; 19) represiunea nedreapt� prev�zut� de art. 268 Cod penal anterior și �n art. 283 cod penal �n vigoare; 20) evadarea prev�zut� de art. 269 Cod penal anterior și �n art. 285 cod penal �n vigoare; 21) �nlesnirea evad�rii prev�zut� de art. 270 Cod penal anterior și �n art. 286 cod penal �n vigoare; 22) p�r�sirea postului �i prezen�a la serviciu �n stare de ebrietate prev�zut� de art. 275 alin. 3 Cod penal anterior și �n art. 331 alin. 3 cod penal �n vigoare; 23) ne�ndeplinirea �ndatoririlor de serviciu sau �ndeplinirea lor defectuoas� prev�zut� �n art. 329 alin. 2 cod penal �n vigoare 24) nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive prev�zut� de art. 279 1 Cod penal anterior și �n art. 345 alin 2-4 cod penal �n vigoare; 25) falsificarea de monede sau de alte valori prev�zut� de art. 282 Cod penal anterior și �n art 310-312 cod penal �n vigoare; 26) falsificarea de valori str�ine prev�zut� de art. 284 Cod penal anterior; 27) de�inerea de instrumente �n vederea falsific�rii de valori prev�zut� de art. 285 Cod penal anterior și �n art. 314 cod penal �n vigoare; 28) luarea de mit� prev�zut� de art. 254 Cod penal anterior și cod penal �n vigoare; 29) darea de mit� prev�zut� de art. 255 Cod penal anterior și art. 290 cod penal �n vigoare; 30) traficul de influen�� prev�zut de art. 257 Cod penal anterior și art. 291 cod penal �n vigoare; 31) cump�rarea de influenț� prev�zut de art. 292 cod penal �n vigoare ; 32) nerespectarea dispozi�iilor privind importul de de�euri �i reziduuri prev�zute de art 302 2 alin. 2 Cod penal anterior; 33) relele tratamente aplicate minorului prev�zute de art. 306 Cod penal anterior; 34) traficul de stupefiante prev�zute de art. 312 Cod penal anterior; 35) falsificarea de alimente sau alte produse prev�zute de art. 313 Cod penal anterior și �n art. 357 cod penal �n vigoare; 36) proxenetismul prev�zut de art. 329 Cod penal anterior și �n art. 213 cod penal �n vigoare; 37) constituirea unui grup infracțional organizat prev�zut de art. 367 cod penal �n vigoare; 38) racolarea minorilor �n scopuri sexuale prev�zut� de art 222 cod penal; 39) sclavia prev�zut� de art. 209 cod penal; 40) traficul de persoane prev�zut� de art. 210 cod penal; 41) traficul de minori prev�zut� de art. 211 cod penal; 42) folosirea serviciilor unei persoane exploatate prev�zut� de art. 216 cod penal ;



2 PROIECT 43) folosirea prostituției infantile prev�zut� de art. 216 alin 1 cod penal; 44) pornografia infantil� prev�zut� de art. 374 cod penal; 45) fraudele comise prin sistemul informatic și de plat� electronice prev�zute de art. 249 � 251 cod penal; 46) traficul de migranți prev�zut� de art. 263 cod penal; 47) facilitarea șederii ilegale �n Rom�nia prev�zut� de art. 264 cod penal 48) divulgarea informațiilor secreta de stat prev�zut� de art. 303 cod penal; 49) ultrajul judiciar prev�zut de ar. 279 cod penal; 50) cercetarea abuziv� prev�zut� de art. 280cod penal.
B. Infrac�iuni reglementate de legi speciale: 1. infracțiunile prev�zute �n art. 276 din Legea 31/1990 privind societ�țile comerciale, cu modific�rile și complet�rile ulterioare 2. infrac�iunile prev�zute de art. 19-21 din Legea nr. 51/1991 privind siguran�a na�ional� a Rom�niei; 3. infrac�iunile prev�zute la art. 5 alin 1 �i alin 3 din Legea nr. 78 /2000; 4. infrac�iunile prev�zute de art 2-8 si art 10-14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea �i combaterea traficului �i consumului ilicit de droguri cu modific�rile �i complet�rile ulterioare; 5. infrac�iunile prev�zute de OUG nr. 105/ 2001 privind frontiera de stat a Rom�niei cu modific�rile �i complet�rile ulterioare; 6. infrac�iunile prev�zute �n Legea nr. 668/2001 privind prevenirea �i combaterea traficului de persoane cu modific�rile �i complet�rile ulterioare; 7. infracțiunile prev�zute de Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului; 8. infracțiunile prev�zute �n art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea �i sanc�ionarea sp�l�rii banilor, precum �i pentru instituirea unor m�suri de prevenire �i combatere a finan��rii terorismului - Republicat� 9. infrac�iunile prev�zute de art 43, 44 alin 1, 46 �i 48 din Legea nr. 161/ 2003 privind unele m�suri pentru asigurarea transparen�ei �n exercitarea demnit��ilor publice, a func�iilor publice �i mediului de afaceri, prevenirea �i sanc�ionare corup�iei, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare; 10. infracțiunile prev�zute de Legea nr. 191 din 13 mai 2003 privind infrac�iunile la regimul transportului naval, cu modific�rile și complet�rile ulterioare 11. infrac�iunile prev�zute de art 3-5 �i art. 7 alin 1 din Legea nr. 241/ 2005 pentru prevenirea �i combaterea evaziunii fiscale, cu modific�rile ulterioare; 12. infrac�iunile prev�zute de art. 143 alin 2 din Legea nr. 85 /2006 privind procedura insolven�ei, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare; 13. infractiunile prev�zute de art. 270 �i 272 din Legea nr. 86/ 2006 privind codul vamal al Rom�niei, cu modific�rile ulterioare; 14. infracțiunile prev�zute de Legea nr 39/2003 privind prevenirea criminalit�ții organizate; 15. infracțiunile prev�zutede Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;


Art. 4 - Amenzile �i celelalte sanc�iuni cu caracter administrativ aplicate nu se mai execut� �n m�sura �n care nu au fost executate.

3 PROIECT Art. 5 (1)
�n cazul unei eventuale aplic�rii �n mod succesiv a unor dispozi�ii de gra�iere cu privire la aceea�i pedeaps� se va lua �n considerare numai dispozi�ia de grațiere mai favorabil� condamnatului. (2) Gra�ierea are efecte �i asupra pedepselor a c�ror executare este suspendat� condi�ionat, �n acest caz partea din termenul de �ncercare care reprezint� durata pedepsei pronun�ate de instan�� se reduce �n mod corespunz�tor.
Dac� suspendarea condi�ionat� este revocat� sau anulat� se execut� numai partea de pedeaps� r�mas� negra�iat�. (3) Gra�ierea nu are efecte asupra m�surilor de siguran�� �i m�surilor educative. (4) Gra�ierea nu se aplic� celor care nu au �nceput executarea pedepsei �nchisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia precum �i celor care au �nceput executarea dar ulterior s-au sustras. (5) Persoanele gra�iate care �n decurs de trei ani s�v�rșesc cu inten�ie o infrac�iune, vor executa, pe l�ng� pedeapsa stabilit� pentru acea infrac�iune �i pedeapsa sau restul de pedeaps� r�mas neexecutat ca urmare a aplic�rii prezentei legi. (6) Nerespectarea condiției prev�zute de art 3, alin 2 atrage revocarea grațierii.



Art. 6 Dispozi�iile prezentei ordona�e de urgen�� se aplic� numai faptelor comise p�n� la data de 18.01.2017.



Art.7 Prezenta ordonanța intra in vigoare la data de 18.02.2017.




Dan Voiculescu este acuzat de procurorii DNA care au instrumentat dosarul privatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare ca ar fi cumparat, cu putin peste 100.000 de euro, mai bine de 3,5 hectare de teren care apartineau Institutului, deci statului.
Pretul platit de societatea lui Dan Voiculescu, spun procurorii DNA, ar fi fost de 75 de ori mai mic decat cel real.
Prejudiciul creat astfel depaseste 60 de milioane de euro.







Partoneto perfida miasmata, iata si impricinata OUG, material de studiu generator de frustrari maxime raportate la valorile morale pe care le tot invoci.

fura s tu pana in 200.000 de lei si traiesti bine merci in promiscuitatea si obscurantismul in care baltesti ca o idioata nesimtita.


fuck off, lumpenstalinisto latrinista.!

De la: 9am_17655, la data 2017-01-18 16:56:10

De la: _HAAK00N_, la data 2017-01-18 15:15:11
Art.297. Abuzul �n serviciu (1) Fapta func�ionarului public care, �n exercitarea
serviciului, nu �ndepline�te un act sau
�ndepline�te un act contrar legii �i prin aceasta
cauzeaz� o pagub� material� mai mare de
200.000 lei unei persoane fizice sau unei
persoane juridice se pedepse�te cu �nchisoare de
la 6 luni la 3 ani sau cu amend�.

se legalizeza spagile mai mici de 200 000 lei ?

pai, cum altfel.
baronii locali, primarii, consilierii locali sau judeteni, functionarimea, sa manance si gura lor ceva din rahatul PCSDR aka partidul comunist socialist democrat roman.

�Au trecut doar 2 s�pt�m�ni de guvernare PSDragnea și vedem care sunt adev�ratele lor urgențe: 1. școli conduse de directori angajați de partid 2. spitale conduse de directori angajați de partid 3. grațierea hoților și iertarea corupților. Toate aceste trei m�suri au ap�rut pe masa guvernanților �n doar 2 (dou�!) s�pt�m�ni. Eu �i �nțeleg pe cei care au votat PSD pentru m�rirea salariilor, a pensiilor și scutirea de taxe. Dar din c�te știu �n programul PSD votat la alegeri nu erau pomenite cele 3 m�suri URGENTE de mai sus. S�-mi iertați limbajul dur, dar ce face acum PSDragnea cu electoratul rom�n e similar cu povestea șoferului care ademenește cu bomboane și vorbe dulci fetișcana minor�, apoi o duce cu mașina �n p�dure și i-o trage. Iar c�nd �l prinzi cu pantalonii �n vine, tot el url� agresiv c� f�tuca s-a urcat de bun�voie �n mașin�.� scrie Vlad Mixich, vicepreședintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. https://www.dcnews.ro/vicepre-edintele-unei-agen-ii-guvernamenta...

Grindeanu : "Conform Constitutiei, avem voie sa dam legea gratierii? Da, deci nu este impotriva legii! "


LEGE bre , nu OUG !

Art. 73 CONSTITUTIA ROMANIEI



(3) Prin lege organic� se reglementeaz�:

........
h) infrac�iunile, pedepsele �i regimul execut�rii acestora;
i) acordarea amnistiei sau a gra�ierii colective;


' ai de capu' tau Grindeanule , nici dreaqu nu o sa te mai gratieze pe tine dupa ce ai gratiat toti pedofilii prin OUG !!!

Si sa le dam un pic peste nas naparcilor si natafletilor creduli si naivi

www.agerpres.ro/justitie/2017/01/18/exclusiv-fostul-prim-adjunct...

.......................................................................
"Celor care s-au gr�bit s� cread� sau s� amplifice neadev�ruri flagrante difuzate �n trecut sau mai recent, p�n� la data de 18 ianuarie 2017, le reiterez faptul c� am �nțeles miza, iar aceasta este cu mult mai mare și mai profund� dec�t compromiterea activit�ții mele. �mi rezerv dreptul de a oferi r�spunsuri și clarific�ri adecvate, precum și elemente factuale relevante despre aceste aspecte și multe altele, la un moment dat.

Dincolo de numele meu, pe care ancheta intern� și adev�rul l-au reabilitat, consider c� aceast� serie de atacuri și acuzații def�im�toare risc� s� afecteze grav spiritul instituției și, implicit, buna funcționare a acesteia. Din considerație și respect faț� de toat� activitatea trecut�, faț� de performanța �nregistrat�, faț� de statura consolidat� a ceea ce reprezint� ast�zi SRI �n comunitatea euroatlantic� de intelligence, faț� de munca și eforturile colegilor mei, nu am putut �ng�dui ca acest lucru s� continue.

Am solicitat Directorului instituției eliberarea mea din funcția de prim-adjunct și punerea mea la dispoziția Serviciului și a nevoilor instituției.

Trecerea �n rezerv� nu modific� nimic din determinarea mea de a servi �n continuare statul rom�n, de a contribui din rolul meu viitor la prezervarea a tot ceea ce am reușit s� construim �n ultimii 12 ani. Criticilor mei, ale c�ror afirmații le-am considerat adesea constructive, le transmit c�, lipsit de constr�ngerile statutului și uniformei militare, voi avea, �n viitor, libertatea de a vorbi, de a m� exprima public, �n baza expertizei profesionale acumulate și cu buna-credinț� care m-a ghidat �ntotdeauna. Aleg s� fac acest lucru pentru a contribui astfel la dezvoltarea culturii de securitate, at�t de necesar� pentru Rom�nia și cet�țenii ei �n contextul evoluțiilor mediului securitar, al tranform�rilor și multiplic�rilor ameninț�rilor hibride, al realit�ții cadrului legislativ și al condițion�rilor tehnologice relevante la nivelul �ntregii societ�ți.

La �ncheierea mandatului raportez cet�țenilor Rom�niei faptul c� a fost o onoare pentru mine s� servesc țara și interesele ei de securitate din cea mai �nalt� funcție pe care o poate avea un ofițer rom�n de informații, a fost un privilegiu s� pot contribui la �ndeplinirea celei mai �nsemnate misiuni strategice: pe durata mandatului meu, Rom�nia a fost o țar� sigur�, stabil� și a fost cu succes ap�rat� de riscurile și ameninț�rile de securitate cu care s-a confruntat permanent. Servesc Patria! "(Florian Coldea )

De la: 9am_17655, la data 2017-01-18 18:57:22Si sa le dam un pic peste nas naparcilor si natafletilor creduli si naivi

www.agerpres.ro/justitie/2017/01/18/exclusiv-fostul-prim-adjunct...

.......................................................................
"Celor care s-au gr�bit s� cread� sau s� amplifice neadev�ruri flagrante difuzate �n trecut sau mai recent, p�n� la data de 18 ianuarie 2017, le reiterez faptul c� am �nțeles miza, iar aceasta este cu mult mai mare și mai profund� dec�t compromiterea activit�ții mele. �mi rezerv dreptul de a oferi r�spunsuri și clarific�ri adecvate, precum și elemente factuale relevante despre aceste aspecte și multe altele, la un moment dat.

Dincolo de numele meu, pe care ancheta intern� și adev�rul l-au reabilitat, consider c� aceast� serie de atacuri și acuzații def�im�toare risc� s� afecteze grav spiritul instituției și, implicit, buna funcționare a acesteia. Din considerație și respect faț� de toat� activitatea trecut�, faț� de performanța �nregistrat�, faț� de statura consolidat� a ceea ce reprezint� ast�zi SRI �n comunitatea euroatlantic� de intelligence, faț� de munca și eforturile colegilor mei, nu am putut �ng�dui ca acest lucru s� continue.

Am solicitat Directorului instituției eliberarea mea din funcția de prim-adjunct și punerea mea la dispoziția Serviciului și a nevoilor instituției.

Trecerea �n rezerv� nu modific� nimic din determinarea mea de a servi �n continuare statul rom�n, de a contribui din rolul meu viitor la prezervarea a tot ceea ce am reușit s� construim �n ultimii 12 ani. Criticilor mei, ale c�ror afirmații le-am considerat adesea constructive, le transmit c�, lipsit de constr�ngerile statutului și uniformei militare, voi avea, �n viitor, libertatea de a vorbi, de a m� exprima public, �n baza expertizei profesionale acumulate și cu buna-credinț� care m-a ghidat �ntotdeauna. Aleg s� fac acest lucru pentru a contribui astfel la dezvoltarea culturii de securitate, at�t de necesar� pentru Rom�nia și cet�țenii ei �n contextul evoluțiilor mediului securitar, al tranform�rilor și multiplic�rilor ameninț�rilor hibride, al realit�ții cadrului legislativ și al condițion�rilor tehnologice relevante la nivelul �ntregii societ�ți.

La �ncheierea mandatului raportez cet�țenilor Rom�niei faptul c� a fost o onoare pentru mine s� servesc țara și interesele ei de securitate din cea mai �nalt� funcție pe care o poate avea un ofițer rom�n de informații, a fost un privilegiu s� pot contribui la �ndeplinirea celei mai �nsemnate misiuni strategice: pe durata mandatului meu, Rom�nia a fost o țar� sigur�, stabil� și a fost cu succes ap�rat� de riscurile și ameninț�rile de securitate cu care s-a confruntat permanent. Servesc Patria! "(Florian Coldea )

Felicitari, Coldea !

citez:

" Criticilor mei, ale c�ror afirmații le-am considerat adesea constructive, le transmit c�, lipsit de constr�ngerile statutului și uniformei militare, voi avea, �n viitor, libertatea de a vorbi, de a m� exprima public, �n baza expertizei profesionale acumulate și cu buna-credinț� care m-a ghidat �ntotdeauna."