Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Sistemul sanitar este la pamant,nici macar o minune nu-l mai ridica de pe butuci

Anubis

Straine,ti-am reparat topicul.

Anubis

MERSI ! DAR IN CE A CONSTAT REPARATIA ? AS VREA CA LA PAGINA 100 SA FIU EU CARE O DESCHID.

Cine nu stie nimic, sta linistit. Cine stie putin, moare de curiozitate.

De la: GRINGOS, la data 2013-01-30 13:45:39MERSI ! DAR IN CE A CONSTAT REPARATIA ? AS VREA CA LA PAGINA 100 SA FIU EU CARE O DESCHID.

Nu e rusine sa nu stii, e rusinos sa nu intrebi.

Marine, ai vazut? cu 1 leu a luat potul cel mare, a ghicit 15 rezultate!!deci se poate!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-01-31 07:27:04Marine, ai vazut? cu 1 leu a luat potul cel mare, a ghicit 15 rezultate!!deci se poate![/q

Am vazut! Cine are noroc are ! Odata in viata ai un asemenea noroc. Tot mai bine sarac , dar sanatos.

Minunile nu tin de cald si nici nu inseamna ca devii mai destept. Te scufunzi si mai adanc in negura prostiei.

De la: Polixenia, la data 2013-01-30 23:57:07Cine nu stie nimic, sta linistit. Cine stie putin, moare de curiozitate.

E o crima , sa cunosti? Orice cunostinta noua e bine venita. E bine sa mai stii cate ceva, inainte de a te cufunda in negura uitarii. Chia daca nu -ti mai foloseste la nimic. Omul cat traieste , tot invata. De -o fi bune , de-o fi rele, ce e scris si pentru noi. Bucuros le-o duce toate , de e pace sau razboi.

De la: GRINGOS, la data 2013-01-31 17:26:43

De la: Polixenia, la data 2013-01-30 23:57:07Cine nu stie nimic, sta linistit. Cine stie putin, moare de curiozitate.

E o crima , sa cunosti? Orice cunostinta noua e bine venita. E bine sa mai stii cate ceva, inainte de a te cufunda in negura uitarii. Chia daca nu -ti mai foloseste la nimic. Omul cat traieste , tot invata. De -o fi bune , de-o fi rele, ce e scris si pentru noi. Bucuros le-o duce toate , de e pace sau razboi.

Razboiul parca nu. Dar sa inveti mereu de-a lungul vietii, sa nu ramai incremenit la ce-ai aflat in tinerete, asta da, iti tine mintea treaza

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Dimineaț� c�nd m� trezesc, eram singur. M� ridic speriat din pat plec�nd �n c�utarea lor. M� duc �n camera al�turat� , cu g�ndul c� o s� dau de Kurt. Dar Kurt nic�ieri. �Precis sunt la buc�t�rie� �mi zic �n g�nd. Cu acest g�nd m� deplasez afar� la buc�t�ria de var�. C�nd ajung la uș�, un zgomot de tig�i, m� anunt� c� nu am r�mas singur. Deschid ușa și surpriz� mare. Nina �l �nc�lecase pe Kurt pe micul pat, pun�ndu-i �ventuze�. Lui Kurt. Cred c� Kurt r�cise și, apelase la aceast� metod� popular� veche. Apariția mea �i surprinse pe am�ndoi.
- Nu-i nimic, continuați , zic eu d�nd s� plec.
- Nu e nici o problem�, m� liniștește Kurt. Cred c� ast� nopate am r�cit aici la tine, sau poate clima asta e de vin�...
- �nteresant , nu credeam c� mai faci apel și la aceste metode �nvechite.
- �nvechite , dar eficiente. Sau �nc� eficiente.
- Bine c� știu, c�nd o s�-mi fie și mie r�u, poate nu-mi pui și mie niște �ventuze�.
Nina nu-mi r�spunse.
- Zi , s�-ți fie r�u , c� mai vedem noi ,nu ?
- Ei și tu acu...
Venisem s� v�d dac� nu cumva m-ați l�sat singur...Cafeaua mea unde e ? E gata?
- Parc� am zis ieri , f�r� cafea !
- Ei, asta a fost ieri... Azi e azi...
- C�t mai stau cu �borcanele � astea pe spinare, c� m� dor �ngrozitor.
- Ai las� c� nu mori. Abia ți le-am pus. Mai ai 15 minute.
- 15 minute ? Se sperie Kurt.
C�t �l doftoricesc eu pe Kurt, pune m�na și nu sta! F�-ne și nou� c�te o cafea.
- Abia aștept s� beau prima cafea f�cut� de tine, nu se l�s� mici Kurt.
- Poi eu ... Ați uitat ...Eu mai sunt �nc� �n covalescenț�...
- Ai pune m�na nu te mai prosti! Ieri a fost ieri...
M� execut, mai mult s�-i fac pl�cerea lui Kurt , dec�t Ninei. Dac� nu era Kurt de faț�, chit c� nu mai beam nici eu cafea, dar ...
- Ai grij�... c� te aud...Și vezi o faci cu 5gr de zah�r pe ceașc�, temperatura s� fie de 39,56 grade, și s� nu fie nici prea groas� , dar nici prea subțire.
�ntorc capul și m� uit surprins la Nina.
- Hai , hai ai uitat cum �mi spuneai ?
M� fac c� �mi fac treaba f�r� a mai �ncerca s� comentez. Prea mult� vorb� , v�d c� stric� uneori. Și nu toat� lumea te �nțelege. Chiar dac� uneori mai ai și tu puțintic� dreptate. Fie voia lor! Eram așa de concentrat �n g�nduri , c� eram s� scap cafeaua �n foc, dac� glasul Ninei , nu m-ar fi readus la realitate. �n ultima secund� , pe c�nd cafeaua �și croia drum c�tre suprafaț�, reușii s� o salvez. Mai bine zis s� salvez aragazul. C� tot mie mi-ar fi c�zut sarcina de al sp�la. Deja Nina �ghicise� situația viitoare, c� o și aud coment�nd:
- Zi mersi , c� te-am sc�pat de sp�lat aragazul.
- Ai Nina , mai este mult? Hai c� a trecut.
- Nu mai ai 1minut si 26 de secunde...
�l aud pentru prima dat� și pe Kurt icnind.
M� fac c� nu bag de seam� și torn cafeau �n trei cești. �n așteptarea lor, m� așez pe pat l�ng� ei, curios s� v�d și eu cum ar�tau � ventuzele � lui Kurt.
C�nd �n sf�rșit se face timpul, Nina dezvelește spatele lui Kurt, și se apuc� s�rguincios de treab�. Tr�gea cu vitez� și o precizie uimitoare acele obiecte de sticl�. La vederea spatelui lui Kurt m� �ngrozesc. Era tot negru. Dup� ce termin� cu Kurt , acesta se �ntoarce s� se �mbrace. Dar la vederea feței mele pricepu.
- Las� c� nu ai v�zut drac mort.
- Nu dar , cum ai reușit s� r�cești �n halul �sta? Nu cred c� e de la mine. Nu puteai s� r�cești așa de tare. Cred c� e de la voi. E mai demult.
F�r� un cuv�nt ne așezaser�m �n jurul mesei. Dup� ce terminar�m cu cafelele , m� �ndrept c�tre chiuvet�. Știam lecția. Dar uimire mare. Nina m� d�du la o parte și se oferi ea s� spele ceștile. M� retrag uit�ndu-m� c�tre NIna, dar m� abțin s� m� mai g�ndesc.
- Imbrac�te bine, s� nu r�cești � ventuzele� �i zic eu grijuliu lui Kurt. Afar� e cam frig.
- Poi du-te și f� focul! Este cam frig la tine �n cas�.
- Dac� te-ai obișnuit cu clima ta de acolo...
Dar m� duc la magazie s�-i fac pe plac lui Kurt. M� �ntorc cu un braț mare de lemne, c� abia mi se mai vedea fața.
- Erai �n stare s� aduci toat� magazia �n cas�
Dup� ce aprinsei focul , atmosfera se mai �nc�lzi.
C�nd se �ntoarce Nina din buc�t�rie, �i spun s� se preg�teasc�, c� acu e 12.
- Stai liniștit, am eu grij�.
Kurt, ca s� omoare timpul d�du drumul la Tv.
Și pentru c� nu-i pl�cea ce se prindea , �fug�rea � s�racele posturi, de numai numai. Tot Nina �l opri, c�nd Kurt ajunsese la postul ei preferat cu telenovele.
- Las�-l aici, spune ea , �n speranța c� ar fi ceva.
- la ora asta nu este nimic. E numai publicitate.
- Da observ și eu, c� la voi numai asta se prinde.
V�d c� Kurt se oprește la niște desene animate.
- Ei , ești b�rbat �n toat� firea și te uiți la posturi de copii?
- Ei , mai vreau și eu , s� �mi mai aduc aminte , pe c�nd eram copil.
Nina se uit� și ea la ele.
- Uite cine vorbește....
Și așa se scurse tot timpul uit�ndu-ne la desene animate. Erau frumoase. Era cu Fred și Barnei, �n epoca de piatr�.
La s�rșit, Nina exclam�;
- Da erau mai deștepți oamenii �n trecut dec�t azi.
Aceast� afirmație m� f�cu s�-mi smulg� un z�mbet palid.
Nina dispare �n alt� camer� și, c�nd se re�ntoarce , mai s� nu o cunosc. �i st�tea bine �n umiforma de școal�. Parc� nu mai era ea.
- Eu sunt gata , hai mergem ?

Comunicat de pres�
(31 ianuarie 2013)
Ref.: Decret de decorare semnat de președintele Rom�niei, domnul Traian B�sescu, joi, 31 ianuarie a.c.
Președintele Rom�niei, domnul Traian B�sescu, a semnat joi, 31 ianuarie a.c., decretul de decorare a domnului profesor Vasile Adamescu.

Astfel, �n semn de apreciere pentru �nalta sa �inut� moral�, pentru profesionalismul �i d�ruirea de care a dat dovad�, la catedra Liceului de Nev�z�tori din Cluj-Napoca, ajut�nd mai multe genera�ii de persoane cu dizabilit��i s� �i f�ureasc� o carier� �n cadrul societ��ii, domnul președinte Traian B�sescu a conferit Ordinul Na�ional �Pentru Merit� - �n grad de Cavaler domnului profesor Vasile Adamescu.

Decorarea a fost f�cut� la inițiativa președintelui Rom�niei, domnul Traian B�sescu.
Departamentul de Comunicare Public�
31 Ianuarie 2013
Pre�edintele Rom�niei, Traian B�sescu, a semnat joi, 31 ianuarie, decretul de decorare �n grad de Cavaler al clujeanului Vasile Adamescu, singurul rom�n care poate s� comunice de�i este orb �i surd, �i care �i-a lansat recent o carte autobiografic�. Adamescu a fost distins cu Ordinul Na�ional �Pentru Merit� datorit� activit��ii sale.
� �Astfel, �n semn de apreciere pentru �nalta sa �inut� moral�, pentru profesionalismul �i d�ruirea de care a dat dovad�, la catedra Liceului de Nev�z�tori din Cluj-Napoca, ajut�nd mai multe genera�ii de persoane cu dizabilit��i s� �i f�ureasc� o carier� �n cadrul societ��ii, domnul pre�edinte Traian B�sescu a conferit Ordinul Na�ional �Pentru Merit� - �n grad de Cavaler domnului profesor Vasile Adamescu�, se arat� pe site-ul Pre�edin�iei Rom�niei.
Decorarea a fost f�cut� la ini�iativa pre�edintelui.
Clujeanul Vasile Adamescu (68 de ani), singurul rom�n care poate s� comunice de�i este orb, surd �i mut (demutizat) de la v�rsta de 2 ani, �i-a lansat joi, 17 ianuarie, la Biblioteca Jude�ean� din Cluj-Napoca prima sa carte. Volumul este unul biografic. Adamescu s-a exprimat, cu ajutorul unui traduc�tor, c� va urma �i al doilea tom �i c� are de g�nd la v�rsta sa s� fac� �i doctoratul.
Președintele Rom�niei, Traian B�sescu, a semnat joi, 31 ianuarie, decretul de decorare a profesorului clujean Vasile Adamescu. Clujeanul care este orb, surd �i mut de la v�rsta de doi ani, a reu�it, printr-o voin�� de fier, s� �nve�e scrisul �i cititul, �i-a lansat �n urm� cu dou� s�pt�m�ni prima sa carte.
�Astfel, �n semn de apreciere pentru �nalta sa �inut� moral�, pentru profesionalismul �i d�ruirea de care a dat dovad�, la catedra Liceului de Nev�z�tori din Cluj-Napoca, ajut�nd mai multe genera�ii de persoane cu dizabilit��i s� �i f�ureasc� o carier� �n cadrul societ��ii, președintele Traian B�sescu a conferit Ordinul Na�ional �Pentru Merit� - �n grad de Cavaler domnului profesor Vasile Adamescu�, se arat� �ntr-un comunicat de pres� al Administra�ie Preziden�iale.

Decorarea a fost f�cut� la inițiativa președintelui Rom�niei, Traian B�sescu.

��nfrunt�nd via�a� este prima carte autobiografic� a lui Vasile Adamescu, profesorul care, cu dubl� deficienț� senzorial�, cunoaște cinci limbi str�ine, a f�cut cursurile Facult��ii de Psihopedagogie, a devenit profesor pentru copii �i sculpteaz�.

�M� bucur c� am reu�it s� scriu aceast� carte, din care cititorii �mi pot afla via�a, munca mea, zbaterile mele de ani de zile. Prin aceast� carte sper s�-i motivez pe cei care �i pierd unul dintre sim�uri �n timpul vie�ii, �i s� �i fac s� mearg� mai departe. De 10 ani lucrez la aceast� carte, scris� �n alfabetul , dup� care a fost transcris� pe calculator �i tip�rit� pentru publicul larg�, a declarat Vasile Adamescu.

Cartea este un omagiu adresat tuturor celor care l-au avut �n grij� �i �n educare pe Vasile Adamescu.

Vasile Adamescu s-a n�scut pe 5 septembrie 1944, �n satul Borcea, jude�ul C�l�ra�i. Vasilic� � a�a cum �l alintau cei de acas� � era un b�iat perfect s�n�tos, care vedea �i auzea. La v�rsta de doi ani b�iatul a f�cut meningit� din cauza unei ploi toren�iale. Pre�ul supravie�uirii l-a costat mult pe Vasilic�, care a r�mas f�r� dou� sim�uri importante, v�zul �i auzul. P�n� la v�rsta de 11 ani, Vasilic� nu �tia s� vorbeasc�, nu �tia s� scrie sau s� citeasc�. A adoptat un limbaj minimal, �i comunica prin atingeri cu cei din jur. La v�rsta de 11 ani a fost adus la Cluj, la �coala de Nev�z�tori, unde a �nv��at carte �i am fost demutizat de profesoara Florica Sandu. Dup� ce a terminat studiile gimnaziale �i liceale, s-a �nscris la secția de Psihopedagogie, din cadrul Facult�ții de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai. A absolvit facultatea cu media 9,75 �i a devenit profesor la �coala de Nev�z�tori, unde a lucrat cu copii cu surdocecitate. Av�nd o �nclinație special� pentru activit�țile manuale, Adamescu sculpteaz�. Are un atelier unde sculpteaz� statuete și busturi pe care le face cadou. A fost c�s�torit de dou� ori, �ns� acum este singur.
Primul caz de demutizare din Rom�nia

Vasile Adamescu reprezint� primul caz de demutizare al �colii pentru Nev�z�tori din Cluj-Napoca, pe atunci �coal� Special� pentru Orbi, dar �i din Rom�nia. �n lume, exist� numai 20 de astfel de cazuri. �n Rom�nia, Vasile este singurul. C�nd spunea cuv�ntul �ap�, educatoarea �i b�ga m�inile �n ap�, astfel, copilul �nv�ț�nd ce este apa. Ca s� cunoasc� semnifica�ia cuv�ntului �cadavru�, Vasile Adamescu a fost dus la morg� s� ating� un cadavru. A�a a aflat c� un cadavru este ceva rece �i inert.
Pre�edintele Traian B�sescu l-a decorat joi, cu Ordinul Na�ional "Pentru Merit" �n grad de Cavaler pe profesorul Vasile Adamescu de la Liceul de Nev�z�tori din Cluj-Napoca, care a r�mas surdo-mut �i f�r� vedere de la v�rsta de doi ani, informeaz� Mediafax.

Decora�ia i-a fost conferit� "�n semn de apreciere pentru �nalta sa �inut� moral�, pentru profesionalismul �i d�ruirea de care a dat dovad�, la catedra Liceului de Nev�z�tori din Cluj-Napoca, ajut�nd mai multe genera�ii de persoane cu dizabilit��i s� �i f�ureasc� o carier� �n cadrul societ��ii", precizeaz� un comunicat al Administra�iei Preziden�iale.

Cu o voin�� de fier �i o tehnic� revolu�ionar�, Vasile Adamescu a �nv��at s� vorbeasc�, de�i demutizarea unui om surd �i orb e considerat� un miracol. Povestea supraomului Vasile Adamescu a fost prezentat� de Carmen Avram, la Antena 3, �ntr-o edi�ie "�n premier�", �n martie 2011.

Profesorul Vasile Adamescu �i-a lansa �n urm� cu dou� s�pt�m�ni, la Cluj-Napoca, volumul autobiografic "�nfrunt�nd via�a", primul din Rom�nia scris de o persoan� cu surdo-cecitate.

Vasile Adamescu a declarat, la lansarea desf�urat� la Biblioteca Jude�ean� "Octavian Goga" din Cluj, c� sper� ca volumul "�nfrunt�nd via�a" s� �i motiveze pe cei care �i pierd unul dintre sim�uri �n timpul vie�ii �i s� �i fac� s� mearg� mai departe.

"M� bucur c� am reu�it s� scriu aceast� carte, �nfrunt�nd via�a, din care cititorii �mi pot afla via�a, munca mea, zbaterile mele. Prin aceast� carte sper s�-i motivez pe cei care �i pierd unul dintre sim�uri �n timpul vie�ii �i s� �i fac s� mearg� mai departe. De zece ani lucrez la aceast� carte, scris� �n alfabetul Braille, dup� care a fost transcris� pe calculator �i tip�rit� pentru publicul larg. Este �i un omagiu adus profesorilor mei �i am c�utat s� �mi amintesc fiecare am�nunt, fiecare tr�ire, pentru ca fiecare s� �n�eleag� prin ce am trecut", a spus Adamescu.

El a ad�ugat c� "�nfrunt�nd via�a" este la primul volum �i cuprinde am�nunte legate de perioada de dup� v�rsta de doi ani, c�nd a r�mas f�r� vedere �i f�r� auz, cum a �nv��at s� vorbeasc�, cum a �nv��at s� scrie �i s� citeasc�, p�n� la momentul intr�rii la Facultatea de Psihologie a Universit��ii "Babe�-Bolyai" (UBB).

"Cel de-al doilea volum va cuprinde informa�ii despre perioada studen�iei, absolvirea �colii Populare de Arte, cei 27 de ani de profesorat la Liceul de Nev�z�tori", a spus autorul, �n v�rst� de 68 de ani.

Adamescu comunic� cu cei din jur ajut�ndu-se de un sistem tactil, prin intermediul c�ruia i se scriu �n palm� litere �i cuvinte, iar astfel poate conversa �i poate �n�elege ce �i transmite un interlocutor.

Prof. univ. dr. Vasile Preda, de la Catedra de Psihopedagogie Special� a UBB, a declarat, la lansare, c� "�nfrunt�nd via�a" este "prima carte din Rom�nia scris� de o persoan� cu surdo-cecitate".

Volumul va fi lansat �i �n limba englez�, urm�nd s� fie distribuit �n SUA.

Cu o voin�� de fier �i o tehnic� revolu�ionar�, Vasile Adamescu a �nv��at s� vorbeasc�, de�i demutizarea unui om surd �i orb e considerat� un miracol. Povestea supraomului Vasila Adamescu a fost prezentat� de Carmen Avram, la Antena 3, �ntr-o edi�ie "�n premier�", �n martie 2011.
Dupa cum vedeti nu m-am lasat convins cu putinele date ce mi-au fost oferite, de persoanele care s-au ocupat de D-l Adamescu. :i m-am ambitionat sa caut peste tot pe NET si nu numai, cum ar fi posibila vindecarea in cazul domnului Adamescu. In unele materiale , site-uri , bloguri, am gasit desi incompect, detalii, care s-au dovedit insuficiente pentru mine. Nu ;tiu efectiv cum se pune , sau cum puneti problema acolo. Ce metode folositi pentru a readuce `la viata` toate cele treu dizabilitati. Am vazut ca pentru fiecare mod de vindecare a unui singur caz, auz , vorbit sau vedere, sunt cazuri separate. Asa cum ma si asteptam . dar eu tocmai asta nu pot intelege , cum le-ati unit pe toate , aceste procedee, intr-un unul singur. Ce metode ati folosit pentru un copil de 2 ani care isi pierduse toate cele trei simturi. ? Mi-ati ramas datori la acest capitol , promitindumi c[ ma veti pune la curent cu toate astea. Vreau sa stiu si eu metodele astea. Ca vad ca metoda mea nu vreti sa o acceptati , spunand ca gena e de vina. Dar poate chiar gena D-l ui Adamescu este una speciala reusind sa invinga viata , asa cum sustineti. Deci periaoada de la 2 ani pana la cei11 ani. Cum a reusit acest copil in persoana domnului Adamescu , sa treaca de punctul 0 ( zero) Foarte drumos , daca si presedintele a considerat la propunerea dvs, ca trebuie si merita acest ordin Bravo lui ! Stiu ca o sa-mi raspundeti , ca stiu ca si urmariti acest topic. V-am lasat adresa de e-mail si cea de blog, si de Skype. Poate in limita timpului ma veti lamuri si pe mine. Vad ca se repeta aceasi greseala si la alte publicatii ca un om mut , surd , si orb , a scris o carte. ori dupa mine trebuia sa se spuna alfel . Un om care a fost ... deci a fost mut orb si surd a scris o carte. Ca asta e cu totul alceva. Ca de aici a plecat si confuzia mea.
UNUI OM, DEC�T S�-I DAI PRILEJ S� SE LEPEDE DE TINE, MAI BINE S�-I DAI OCAZIA S� TE MUSTRE

De la: _Ingrid, la data 2013-01-31 07:27:04Marine, ai vazut? cu 1 leu a luat potul cel mare, a ghicit 15 rezultate!!deci se poate!

despre ce vorbim....???

Voi fi la fel de dur ca adevarul si la fel de neindurator ca dreptatea.----,,Minciuna premeditata nu mai e chestie de fantezie,tine de caracter''-Tudor Musatescu----Prietenii vin si pleaca, dar dusmanii raman si se acumuleaza.----- -----Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost -----DUMNEZEU iubeste ingerii rebeli , adevaratii creatori care fac orice societate sa progreseze,ii ajuta si-i ocroteste, in schimb ii este indiferenta soarta oricarui ignorant mistico-religios------Este mult mai aproape de DUMNEZEU un ateu decat un miorlaitor ignorant mistico-religios,indiferent de confesiunea sau religia propovaduita ----Este mult mai bine, zic eu, s� ��i faci lectura pe vapor dec�t s� faci sex cu fundul.-TRAIAN BASESCU

De la: XYW, la data 2013-01-31 23:40:18

De la: _Ingrid, la data 2013-01-31 07:27:04Marine, ai vazut? cu 1 leu a luat potul cel mare, a ghicit 15 rezultate!!deci se poate!

despre ce vorbim....???

Un domn Nicolae, a pariat 1 (unu)leu, a ghicit rezultatele pentru toate cele cinsprezece meciuri si a castigat 100 000lei - un miliard, in lei vechi..

www.click.ro/news/social/bani-pariuri-1_leu-un_miliard_de_lei_0_...

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

S� �nțeleg c� discuția de mai sus nu v� place. Si eu care m� preg�team s� v� fac o dest�inuire pe care nu am precizat-o �n amintirile mele, Pentru c� am g�si adev�rata cauz� a anlfabetismului sau a semianalfabetismului meu dup� alte opinii, �n materialul pe care l-am citit și studiat referitor la demutizare. Deci este adev�rat� vorba , c� orice r�u e spre bine. Citind despre acele tratamente și cum se pune acolo problema, asta a f�cut s� aflu alte mistere despre mine și preg�tirea mea mediocr�, pe care și voi ați recunoscut-o și pentru care am luat multe ...observații si multe pe bun� dreptate, iar altele cu un simț al umorului exagerat.

Poate o s� v� par� deplasat din partea mea , dar cu riscul de a m� face iar de r�s, o s� v� povestesc și alte fapte care le-am descoperit �n materialele privind demutizarea. Și asta , la recomandarea domnilor de la Cluj. Asta pentru a m� face s� �nțeleg cum a decurs și misterul �n cazul domnului Adamescu. Citind despre stagiile de preg�tire, am v�zut ce ușor se pot confunda unele sunete , consoane sau vocale �n aplicarea lor �n cuvinte , propoziții și fraze. De asemenea se pune accentul pe o pronunțare c�t mai corect� , p�n� la pronunția corect� final�. Iar persoana sau persoanele care se ocup� cu aceast� formare de dezvoltare a vorbirii c�t și a scrierii trebuie s�-și aduc� un serios aport. De ce subliniez acest lucru ? Asta pentru c� am v�zut ce ușor pot apare confuzii �ntre consoanele : V și B; M și N: P și B ca de ex. �Subt� și Supt� Iar aceste confuzii pot duce pe viitor la denaturarea vorbirii. Ca s� nu mai spun de ad�ugarea unor alte consoane sau vocale �n cuvinte , unde acestea nu �și au rost. ca; esact - exact, sau �complect� �n loc de �comple�, sau denaturarea lor ca in cazul �Tranvai-tramvai�, �Tranversa� cu �traversa� și �mahnet� �n loc de �magnet� și multe alte exemple. Și asta pentru c� unele persoane au o deformație de audiție, sau nu aud corect. Unele consoane �vibreaz� pentru ei, cum e R sau M in timp ce P sau altele sunt mute. De aici am tras și eu concluzia, de unde mi se trage at�tea ponoase �n arta vorbirii si a scrierii. �nc� de la �nceput, pot trage concluzia, c� nici �n cei trei ani petrecuți la orfelinat , nimeni nu s-a ocupat de mine. Probabil c� �n afar� de m�ncare și b�taie alceva nu am mai �nv�țat. Asta avea s� i-a forme catastrofale mai t�rziu. Nici p�rinții adoptivi nu se prea ocupau de mine. La c�te studii aveau și ei, nu m� mir�, dar aveau totuși ambiția ca eu s� fiu �profesor�. Și asta s-a v�zut �nc� din startul copil�riei. Dac� au v�zut c� � cele sfinte � nu se leag� de mine, cu toate b�t�ile și schingiuirile mele, au purces la �nv�tarea mecanic� și tot sub fric� a alfabetului și cele in a socotitului, adic� Tabla �nmulțirii. La �nceput , recunosc c� mi-au prins bine , dar pe parcurs, am �nv�țat și la școal� tot sub potopul de b�t�i ce și cum. Și cum nici atunci nimeni nu se obosea s� m� corecteze am �nv�țat unele cuvinte dup� �ureche�, așa cum le percepeam eu. La asta s-a mai ad�ugat și lipsa vederii, pe care eu atunci nu știam de ea.Iar pentru c� nu vedeam la tabl� scriam dup� ureche. Și asta pentru c� mai st�team pe la coada clasei, a f�c�nd ca s� mi se �nr�ut�țeasc� și mai mult activitatea mea școlar�. De �ntrebat atunci nu puteam �ntreba, c� gestul meu era imediat sancționat. Dac� unele cuvinte le-am �nv�țat corect , pe altele le �st�lceam� denatur�ndu-le. Asta f�cea ca elvii din clas� s� aib� un motiv de r�s, c�nd eram ascultat. � Stai jos 4 � dar nu m� corecta. Așa c� m-am �nchis �n cochilia mea , evit�ndu-i cu c�t mai mult� putinț�. Mai aveam și alți colegi, �n persoana lui Țuțu, care și el spunea �n loc de �magnet�- �mahnet�. Chiar eu am �ncercat nu de puține ori, s�- l corectez. Dar el o ținea una și bun�-� mahnet�. Chiar dac� vedea magnet, c�nd �l citea, la pronunție era �mahnet�.Și cred c� nu puțini au fost , care au trecut prin asta. Nici el nu vedea la tabl� . Ba era mai lipsit de vedere ca mine. Mult mai t�rziu c�nd și-a pus și el ochelari , am v�zut c� avea dioptri mult mai mari dec�t ale mele. Ei , tot așa mi s-a �nt�mplat și mie. Multe cuvinte pentru mine au r�mas str�ine - un mister. Ce m-a mai ajutat, a fost propriile mele lecturi. C� �mi pl�cea s� citesc. Și am citit mereu , uneori și noaptea la lumina lanternei cu p�tura sau plapuma �n cap. Dar și aici pentru c� eu d�deam importanț� numai la acțiune , neglij�nd scrisul și gramatica.Și de ce s� nu recunosc , mie gramatica nu mi-a pl�cut mai ales �n modul cum imi fusese predat�. Era teribil� de complicat� , at�tea timpuri la declinarea verbelor...sau conjugarea. Și aici mulți termeni au r�mas str�ini pentru mine. Noroc de Net. Așa c� am avut mare b�taie de cap cu acele cratime sau � cratițe � cum le spuneam eu. La asta s-a mai ad�ugat și lipsa interesului �nv�ț�torilor, sau profesorilor, care fiind plictisiți, nu �și mai b�teau capul cu fiecare. Dac� zece erau premianți, pentru ei era destul. De rest nu-i mai �nteresau. Ca �n bancul �la; �dac� știți la ce s� va mai spun?�, sau ; �cei care știu , s�-i �nvețe pe cei care nu știu�. Primul meu cuv�nt pe care �l debutasem greșit era - Banc�. pronunțam -banc� și scriam �bac� Eu pe N nu- �l percepeam. P�n� c�nd tata m-a dat cu capul de banc� de c�teva ori și, așa mi-a intrat �n cap. Dar asta ar fi �nsemnat, ca capul meu, s� se umple de o infinitate de cucuie , de mulțimea cuvintelor pe care nu le �nțelegeam. C�nd a �nceput școala , m� bucuram , g�ndind c� mai sc�pam de b�t�ile tatei și �n special a mamei. Dar aveam s� constat cu dezam�gire și tristețe, c� școala pentru mine a fost continuarea b�t�ilor de acas�. C� m�ncam b�taie și sau și f�r� motiv, uneori neștiind pentru am luat sc�rm�neal�. Și nu mai continui, c� știu c� orice scuz� e și o acuz�. Nu fac asta pentru a g�si un posibil colac de salvare �n neindem�narea mea �n a scrie. Aș putea spune c� Net-ul și voi cei care m-au atenționat ,ați fost pentru mine alți dasc�li,care m-au atenționat , mai mult sau mai puțin ortodox,dar trebuie s� recunosc c� mi-a prins și bine. Recunosc c� mai am de �nv�țat. Unii le trebuie o viaț� ca s� cunoasc� c�t mai multe. Iar �ncerc�rile mele de la �nceput timide, �n a face comentarii , au �nceput s� se loveasc� ca de un zid. Ca s� nu mai pun la socoteal� avalanșa de critici la adresa mea.Dar nu m-am l�sat și mi-am �nsușit critica. Asta m-a f�cut s� m� ambiționeze, mai reduc�nd oalele sparte. Este adev�rat c� pe unii i-au sup�rat neștiința mea si asta, c� nu au avut r�bdare. Ba mai mult m-am trezit cu o sumedenie de insulte unele fiind și gratuite. Asta e ! Nu poți mulțumi pe toat� lumea. Așa c� revin la arta celor de la Cluj, �n demutizarea acelui om , c� trebuie s� recunosc , c� este o art� ca s� știi s� lucrezi cu omul. Chiar dac� unele lucruri eu nu le-am �nțeles și, asta �n necunoștinț� de cauz� , cum au afirmat și ei. Și asta ca s� nu mai amintesc ploaia de cuvinte ur�te care s-a ab�tut asupra mea, ca o grindin� c� m-am bagat ca musca �n lapte. Precum și multe alte recomand�ri de s�n�tate, pentru mine. Sper s� nu v� fi plictisit prea tare. Așa sunt eu , ce s� fac? reacționez la primul impuls. Asta m-a costat și copil�ria precum și toate neințelegirile celorlalți de atunci și de azi. Și ca �ncheiere poate m� l�murește și pe mine cineva de ce , sau c�nd se pune totuși virgul� dup� �Și�, și c�nd dup�? C� dac� ar fi s� m� iau dup� cum imi sun� mie la ureche, iar o s� r�deți de mine. Și �n ce constau acele � cacafonii� de care am fost mereu atenționat? �CA sau C� �nu trebuie s� mai existe?

Ai uitat sa pui o virgula, la o fraza pe la mijloc.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Numai una ? C�nd am recitit din nou textul , am mai g�sit vreo 30 de virgule lips�, precum și alte cuvinte , cu menirea de completare. Așa c� forma final� este acu pe blog., la partea a 4-a. Și sunt convins , c� dac� �l mai recitesc �nc� o dat�, o s� mai g�sesc de modificat. Și asta c� �mni fug și ochii...

Nina

- Cum mergem, pe jos? m� �ntreab� Kurt.
- Doar nu vrei s� ne facem apariția pe o coad� de m�tur�?
- Nu dar m� g�ndeam c�...
- Ei las� ... c� nu e departe.
Nu a fost prea departe. Dar tot dup� 20 de minute am ajuns și noi. De departe curtea școlii era un imens furnicar. Mulți din colegi sau alții din alte clase, �și g�siser� c�te o ocupație , p�n� la intrarea �n școal�. Cum ceasurile se apropiau de 13, c�țiva profesori , �mpreun� cu directorul plin și adjunct , precum și soția acestuia, aduser� o mas� pe care un alt profesor o acoperi cu o faț� de mas� de pluș rosu �nchis. Niște tehnicieni aduser� și montar� o stație și un microfon , la care avea s� vorbeasc� directorii și alți profesori. Diriginta noastr� ne c�uta din priviri , p�n� d�du de noi. La vederea noastr� z�mbi, �ntreb�ndu-ne , pe fiecare , ce mai facem. C�țiva colegi �i r�spunser� - �Bine�. Ne inspect� pe fiecare. Dup� ce se adunar� la careu toate clasele, lu� cuv�ntul directorul , care ne ur� un bun venit și un an nou c�t mai plin de realiz�ri. Dup� el �i urmar� exemplu și ceilalți. Dup� care ne d�dur� voie s� intr�m �n clase.
- A, aveți și colegi noi , spune ea, d�nd cu ochii de Nina și Kurt. �n clas� mai aveam și dou� fete. Una din ele ni se al�turase din mers din anul doi. �sta era pentru noi și ultimul an.
- Nu , �ncerc eu s� m� fac auzit , de h�rm�laia de afar�.
- Ea e vara mea. Numai ea e nou�.
C�nd ajungem �n clas� fiecare �și ocupar� vechile locuri. Cum eu st�team acu singur �n prima banc� de la geam, Nina se puse nep�s�toare și c�t mai absent� �n banc� cu mine. Nu v� mai spun de privirile iscoditoare , precum și murmurul lor, referitor la aceasta.
Cum intr� Diriginta �n clas�, se f�cu deodat� liniște. Nu se mai auzea nici musca. Urm� strigatul catalogului , ca de obicei. �n afar� de NIna mea , nu mai venise nimeni nou la noi. Așa c� diriginta insist� asupra Ninei. C�nd se l�muri cum stau lucrurile , nu a mai spus nimic. Dar a ținut s� completeze:
- Copii , ei copii....! Puțin� liniște. De azi aveți o coleg� nou�. Vedeți cum v� purtați cu ea , c� �asa� v� ia! Așa ne amenința ea �n glum� , c�nd era �n toane bune. Binențeles c� unii colegi primir� vestea �n mod diferit. Unii nu �și mai puteau dezlipi privirea de pe chipul Ninei, asta f�c�ndu-m� s� fiu un pic st�njenit. Nu voiam �nc� de la �nceput, s� m� dau de gol, �n a dezv�lui adev�rata identitate a Ninei. Kurt ne petrecu p�n� �n clas� , dup� care disp�ru, la apariția dirigintei. Pe banc� ne aștepta c�teva manuale. Erau numai cele mai importante. Rom�na și Matematica, �n vreo c�teva exemplare diferite. Ne aștepta o matematic� de fier. �n leg�tur� cu celelalte manuale , diriginta ne liniști, c� aveau s� vin� p�n� la sf�rșitul s�pt�m�nii.
- Nu se poate s� vin� la sf�rșitul lunii ...?
- Sau a anului? complet� un altul.
- Poi da dac� ar fi dup� voi, nu ar mai trebui deloc. Puneți m�na pe carte și fiți serioși c� v� așteapta la anu bacul.
- Știim , ad�ug� altul.
Numai Nina mea și eu t�ceam , c� ni era fric� s� mai și r�sufl�m.
- Tu de unde ești și cum te cheam�, �și f�cu și diriginta timp și pentru noi.
- Avram, Avram Nina... și vin de la o școal� din București.
- Daaaa, Frumos. Și cum te-ai hot�r�t s� pleci? Nu era bine acolo?
- Ba da dar .. știți p�rinții... S-au mutat cu serviciul aici.
- Da ? Bine atunci. Ce profil aveai acolo?
- Electro.
- E bine, noi suntem Electro-mecanici. E bine și aici.
- Și tu , m� i-a la r�nd și pe mine, cum de te-ai procopsit cu colega ?
- Știți, ea e vara mea. Trebuie s� recunosc c� f�cusem o mare gaf�. C� dup� ce au auzit declarația mea, colegii iși schimbar� privirile murmur�nd.
- Ei liniște , c� s� m� �nțeleg cu omul �sta.
- A,a, a, și ce ți-ai zis , mai bine s� stea cu tine...
- A nu ... bat eu �n retragere, poate s� stea cu cine vrea.
Norocul meu c� toate locurile erau ocupate și nimeni nu se oferise s� stea cu Nina, spre liniștea mea, �nc�! NIna se comportase �nc� de la �nceput bine. Trecuse testul spre liniștea lui Kurt , cu care țineam leg�tura prin intermediul unei c�ști minuscule ce se afla �n urechea mea. Binențeles c� și Nina avea același lucru. Și ea putea ține leg�tura cu Kurt la nevoie. Și așa veni și prima recreație. Mic� ce e drept. Eu m� ridic și �i spun �ncet Ninei , c� m� duc cu foaia matricol�, ca s� o las la secretariat. D� din cap, semn c� a �nțeles. Eu cobor cele dou� etaje și intru apoi la secretariat. Bat.
- Intr� , aud de dincolo.
Intru timid cu foaia �n m�n�.
- Ce vrei , m� �ntreab� distrat� nedezlipindu-și ochii dintr-un dulap. Am adus foaia matricol� a Ninei... A lui Avram, m� corectez eu.
- Las-o acolo!
O las și ies repede. C�nd m� �ntorc �n clas� , banca mea era asediat� de toții b�ieții. Sau aproape toți. Toți s�rir� , coples�nd-o cu �ntreb�ri. La apariția mea �mi f�cur� iar loc. Nina se mulțumise s� dea c�te un r�spuns evaziv la fiecare. Dar ploaia de �ntreb�ri se mut� acum la mine. Nina ca s� nu piard� vremea se al�tur� celor dou� fete, discut�nd �ntre ele, iar pe mine m� l�s� �n gura lupilor.
C� dec�nd o cunosc ? C�ți ani are ?
- Voi vreți s� știți și num�rul de la pantofi? nu m� las nici eu.
C�țiva mai n�strușnici și mai zburdalnici, deja erau siguri de ea, și se și preg�teau s�-i fac� curte.
- O lași cu mine? O �nvit dup� ore la cinema.
- Da și eu o vreau s� o �nvit, se oferi un altul.
- Eu o invit și la o pr�jitur�, se l�ud� altul.
- E �n regul� , dup� ore mergem cu toții și �i faceți cinste cu c�te o pr�jitur�, iar ce nu poate ea m�nca le iau eu acs� la pachet.
Unii r�ser�.
Nu erau b�ieți r�i , dar erau cam nebunatici de felul lor.
Urma alt� or�. Nu știam care este, c� nu ni se �duse orarul. Pe c�nd discuțiile �ncepur� și mai tare , chiar dac� sunase, �și f�cur� apariția , �n stilul lui caracteristic, cu pași ușori ca de pisic�, proful de matematic�. La apariția lui , toat� clasa �ngheț�. Acu chiar c� se auzea musca.
- Ei , dar dup� cum v�d eu, voi ați cam uitat de școal�. V�d c� pentru voi nu s-a terminat vacanța, spuse profuu, rotindu-și ochii prin clas�. Dup� c�țiva pași , puse , mai mult �l arunc�, catalogul pe catedr�. Dar cum acesta nu calculase bine traiectoria , acesta c�zu jos. C�țiva �mpreun� cu mine , dar și cu NIna , ne repezir�m s�-l ridic�m. NIna ajunse prima. Așa c� �i fu dat cinstea de a se �ntoarce victorioas� �n banc�.
- Da ! Și cum ați petrecut �n vacanț� continu� proful , rotindu-și iar privirile la fiecare.
Și cum nimeni nu avea curaj s� spun�, el continu�.
- Hai spuneți , c� de m��ne o s� v� dau eu cuv�ntul , iar eu o s� stau �n banc� si, am s� v� ascult.
Aceasta era meteahna lui. Asculta din banc� C�uta un loc liber, dar dac� nu g�sea , trimitea pe unul din banca mai aproape de tabl� și se așeza el. Indiferent de ce not� primea cel vizat care era ascultat, era trimis s� i se aduc� și catalogul, ca s� treac� nota respectiv�. Dup� care urma obligatoriu și carnetul. Și era vai și amar de viața celui ascultat , dac� ar fi primit și not� mic� și nu ar fi avut asupra lui și carnetul de note. Nota minim� era 2, 3, dac� mai știai ceva, 4 , dac� mai și stiai si alceva, ...5, iar nota maxim� era 8 . Puțini si putine cazuri erau c�nd mai d�dea și 9 sau 10. De obisei acestea veneau , pe la s�rșitul anului, ca s� aib� mai puțini de ascultat �n toamn�. �n schimb era domn toamna. �i trecea pe toți, chiar și ajutați. De multe ori cei mai mulți , recurgeau la aceast� metod�, doar , doar or sc�pa și nu mai vedeau și p�rinții nota din carnet. Dac� vedea c� nu vrea s� dea carnetul , acesta �i spunea:
- M�ine vii cu tac�tu tuns zero.
Asta era pedeapsa maxim�, pentru noi. Mulți ar fi acceptat doar nota, dar nu și tunsul.

URMARIND TOT FELUL DE DATE DESPRE VIATA DOMNULUI ADAMESCU SI MULTE VIDEOCLIPURI, PE CARE CHIAR D-L VIOREL MI LE-A RECOMANDAT, CARE AM ]NTELES CA SI DNSUL E NEVAZATOR, FIIND FOST ELEV AL DOMNULUI ADAMESCU, AM RAMAS SURPRINS, DE O FAZA. IN TIMP CE ADAMESCU MODELA O FORMA OARECARE, I-AM V[ZUT LA MANA UN CEAS. MA INTREB LA CE II FOLOSEA, CA ERA UN CEAS NORMAL. SI ARAT 7-45. ERA DOAR DE DIZAIN ? DE ASEMENEA MULTE VIDEOCLIPURI NICI NU FUNCTIONEAZA DACA D-L VIOREL NU VEDE DE UNDE STIE CE AM SCRIS EU ? SI MI-A RASPUNS SI OBRAZNIC.

Exista o strinsa legatura intre grupa de singe, alimentatie si sanatatea oamenilor. Putini oameni se gindesc la implicatiile grupei sanguine desi aceasta reprezinta o forta genetica puternica.
Grupele sanguine sunt fundamentale in logica suprema a naturii, urmind un traseu neintrerupt de la cel mai timpuriu moment al creatiei umane pina in prezent. Grupele sanguine pot fi folosite ca amprenta celulara si ne dezvaluie multe mistere ce marcheaza starea noastra de sanatate sau de boala. Din acest punct de vedere este valabila zicala: "mincarea unui om este otrava altuia".
Stiinta grupelor sanguine permite alegerea unei alimentatii adecvate pentru prevenirea unor boli, incetinirea imbatrinirii, tratarea obezitatatii.
Sfatul nostru este sa urmezi dieta grupei sanguine cel putin doua saptamini si vei sesiza in aceasta perioada multe schimbari: un nivel mai inalt de energie, scadere in greutate(sau crestere, dupa caz), o reducere a tulburarilor digestive, ameliorarea problemelor cronice de sanatate.
Fiecare om este unic , avem nevoi nutritionale diferite de aceea singura modalitate de a mentine sanatatea sau de a vindeca boala este adaptarea hranei la nevoile specifice fiecarui individ.
Grupa sanguina este cheia care descuie usa spre misterele sanatatii, bolii, longevitatii, vitalitatii, echilibrului emotional, ea determina rezistenta fata de boli, eficienta cu care ardem caloriile, raspunsul la stres si insasi personalitatea noastra.
Analiza grupelor sanguine a furnizat explicatii privind faptul ca unii oameni sunt capabili sa piarda in greutate urmind anumite diete, in timp ce altii nu, unii oameni isi mentin vitalitatea la virste inaintate in timp ce altii se deterioreaza fizic si mental.
Fiecare grupa sanguina contine mesajul genetic al alimentatiei si comportamentului stramosilor nostri. Istoria umanitatii este istoria supravietuirii. Viata in timpurile stravechi era scurta, brutala si grea. Diferenta dintre grupele sanguine reflecta in ultima instanta capacitatea de adaptare a omului la diferite solicitari din partea mediului exterior.

In acest articol vei gasi urmatoarele informatii referitoare la grupa A:
Caracteristicile grupei sanguine A.
Recomandari pentru controlul greutatii pentru grupa A .
Recomandari generale pentru dieta grupei sanguine A.
Alimente foarte benefice si alimente care ar trebui evitate pentru grupa A.

CARACTERISTICILE GRUPEI A
Primul vegetarian
Culege ceeace sadeste
Tract digestiv sensibil
Sistem imunitar tolerant
Predispozitie pentru boli cardiace, diabet
Raspunde cel mai bine la stres prin actiuni de calmare
Se adapteaza bine la mediul inconjurator si la dieta
Necesita o dieta vegetariana pentru a ramine svelt si activ

Recomandari pentru controlul greutatii
Daca esti obisnuit sa maninci carne vei slabi foarte usor eliminind alimentele toxice din dieta si reducind carnea.
Din punct de vedere al metabolismului, grupa A este exact opusul grupei O. Persoanele cu grupa A au tendinta de a retine apa si depoziteaza in final carnea sub forma de grasime. Cauza este, nivelul scazut al acidului gastric care nu favorizeaza digestia carnii.
Alimentele care favorizeaza cresterea in greutate pentru grupa A: carnea, grasimile animale, produsele lactate, fasolea mare, produsele fainoase consumate in cantitati mari
Alimente benefice care favorizeaza scaderea in greutate pentru grupa A: alimentele pe baza de soia, legumele si fructele care contin o cantitate mare de vitamina C, uleiurile vegetale.

Recomandari generale pentru dieta grupei A
Persoanele cu grupa A au un sistem imunitar foarte sensibil si trebuie sa elimine alimentele suprapreparate si rafinate specifice epocii moderne si sa consume alimente cit mai naturale (proaspete, ecologice)
Urmind dieta grupei A, creste imunitatea si pot fi evitati factorii de risc care genereaza anumite boli specifice acestei grupe: bolile cardiace si diabetul.
Alimentatia vegetariana este cea mai benefica pentru grupa A . Se recomanda proteinele vegetale. Sistemul digestiv al celor care au grupa A prelucreaza mai greu carnea rosie si grasimile animale. Prezenta in cantitate redusa a acidului gastric ii fac mai adaptabili la alimentele agrariene.
Alimentele de origine animala nu sunt benefice si au un efect diferit fata de grupa O facindu-i pe oamenii cu grupa A molesiti, si lipsiti de energie. Pentru a obtine cele mai mari beneficii ar trebui redusa carnea din alimentatie.
Daca totusi nu poti renunta la carne alege pestele si carnea de pasare. Carnea trebuie preparata mai ales la gratar (teflon).
Produsele lactate sunt greu digerabile pentru persoanele cu grupa A. Fiind bogate in grasimi saturate ele sunt contraindicate deoarece acest tip de grasimi afecteaza inima si predispun la obezitate si diabet. Se recomanda evitarea laptelui integral. Este preferabil sa consumi iaurt, kefir, sana, lapte de soia, brinza de soia.
Uleiul de masline virgin este foarte benefic pentru sistemul cardio-vscular, contribuind la scaderea colesterolului.
Arahidele si semintele de dovleac contribuie la aportul de proteine vegetale care sunt mult mai benefice pentru grupa A decit cele animale.
Produsele pe baza de soia se recomanda in mod special pentru grupa A fiind o alta sursa importanta de proteine vegetale. Produsele pe baza de griu vor fi consumate cu moderatie.
Legumele sunt vitale pentru grupa A. Este preferabil sa le consumati in stare cit mai naturala(crude sau putin inabusite) pentru a pastra continutul lor nutritiv : vitamine, minerale, enzime, antioxidanti. Evitati rosiile, cartofii si varza.
Fructele ar trebui consumate de 3-4 ori pe zi. Majoritatea fructelor sunt admisibile. Evitati totusi portocalele, bananele, mango si nuca de cocos.
Cei care au grupa A ar trebui sa inceapa fiecare dimineata cu un pahar de apa calda in care se stoarce sucul de la o jumatate de lamiie. Aceasta bautura ajuta la eliminarea toxinelor.
Bauturile benefice pentru grupa A sunt: ceaiul verde alternativ cu cafeaua si vinul rosu (o jumatate de pahar pe zi). Vor fi evitate ; berea, ceaiul negru, bauturile alcoolice distilate, bauturile racoritoare sintetice.
Odata cu inaintarea in virsta scade capacitatea de asimilare a vitaminelor liposolubile de aceea se recomanda o suplimentare a alimentatiei cu Vitamina A pentru cresterea imunitatii si a puterii de adaptare la stres.

De la: GRINGOS, la data 2013-02-02 09:10:36
Exista o strinsa legatura intre grupa de singe, alimentatie si sanatatea oamenilor. Putini oameni se gindesc la implicatiile grupei sanguine desi aceasta reprezinta o forta genetica puternica.

Eu am experimentat asta.
Parerea mea personala e ca e o prostie.
Poate ca nu se potriveste cu grupa mea de sange, dar tot ce era recomandat sa mananc ingrasa.
Si nu e sanatos sa te ingrasi

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Binenteles ! Am vazut alt videoclip. In legatura cu acel ceas. Era unul cu balamale Asa da ! Putea fi unul si cu sonerie Sa sune la ore fixe de `n`ori Ca pendula mea .. cu cuc.Nu stiam ca este program si interfata pentru clalculator ce se leaga la o tastatura normala. Interesant !

Te-ai gandit vreodata ca palma poate �detine� secrete cu privire la starea ta de sanatate fizica si psihica?
1.STRES. Prezenta unorii linii orizontale in varful degetului denota o putere mare de concentrare, mult stres si...o lipsa a grijii fata de sine.
2.FRUSTRARI. Liniile verticale de la baza degetului inelar anunta o vulnerabilitate crescuta in fata stresului.
3.COPII SI CASNICIE. Mai multe linii orizontale existente sub degetul mic indica o viata presarata cu multe relatii (casnicii). Totodata, se spune ca numarul liniilor verticale care pornesc din acestea reprezinta numarul copiilor pe care ii vei avea.

4.LINIA INIMII este cea care guverneaza emotiile, dar si sanatatea vasculara. Aceasta porneste de la aratator (muntele lui Jupiter), traverseaza palma, de sus in jos, terminandu-se la incheietura pumnului. Daca aceasta linie abia se zareste, esti o persoana sensibila, timida, in timp ce o linie clara, profunda, denota tulburari emotionale, stres, ingrijorare si posibile probleme cu inima . O linie scurta inseamna ca esti o persoana idealista, care merge pana in panzele albe. O linie dreapta inseamna ca nu esti o persoana flexibila, in timp ce una care deviaza (are urcusuri si coborasuri) denota caldura sufleteasca si emotii. Mici liniute care pornesc din capatul liniei inimii arata instabilitate (mai ales in relatiile emotionale).
5.CALATORII. Mai multe linii orizontale prezente in marginea exterioara a palmei indica o dorinta nestavilita de a calatori.
6.LINIA VIETII incepe chiar deasupra degetului mare si se termina la incheietura pumnului. O linie clara, fara intreruperi, arata ca esti o persoana plina de viata, care va avea parte de ani fericiti. Daca porneste ca o singura linie, esti o persoana deschisa, pe care te poti baza. O linie care �strange� degetul echivaleaza cu o lipsa de entuziasm. Daca linia vietii se intersecteaza cu linia capului, pe care o vei regasi mai jos, esti o persoana sensibila si prevazatoare. Contrar opiniei populare, o linie scurta nu inseamna o viata scurta, dupa cum o linie lunga nu inseamna o viata lunga. Daca linia se curbeaza aproape de baza degetului mare, esti o persoana care sta numai pe langa camin. Daca aceasta se curbeaza departe de deget, ai o dorinta de a calatori si de a explora locuri interesante.
7.LOIALITATE. Cine are o linie a loialitatii adanca si clara inseamna ca este foarte atasat de familie, in special de frate sau sora.

8.FAMILIE. Daca este o linie adanca, denota solidaritate si o relatie buna cu familia. Daca linia este sub forma de lant, relatia cu cei apropiati va fi cand �rece�,cand �calda�.
9.LINIA CAPULUI. Aceasta linie, care incepe intre degetul mare si aratator si traverseaza palma, reprezinta capacitatile morale si intelectuale ale persoanei. O linie adanca inseamna egoism, raportarea tuturor situatiilor la propria persoana. Daca in palma dreapta linia capului abia se zareste, asta inseamna ca esti o persoana care se supune, fiind in acelasi timp ezitanta. In schimb, aceeasi linie stearsa in palma stanga, denota o personalitate bine conturata si o persoana ordonata. In situatia in care linia capului porneste din linia vietii esti o persoana neincrezatoare si nesigura. O linie a capului apropiata de cea a vietii denota neincredere, in timp ce una departata �tradeaza� impulsivitate, ambitie si decizii pripite.
10.INCREDERE. Linia increderii arata felul tau de a fi, atitudinea fata de viata. Linia porneste de la incheietura mainii si se opreste sub degetul mijlociu. Cu cat linia este mai clara, cu atat mai mult vei cunoaste succesul. Daca linia este presarata cu alte linii mai mici, esti o persoana indecisa. O linie adanca si clara inseamna ca esti constienta de responsabilitatile pe care le ai, ca esti o persoana cinstita si dreapta. Daca linia porneste din linia vietii inseamna ca vei munci mult pana sa obtii ce vrei. Daca se opreste in linia inimii, cariera ta va lua sfarsit din motive emotionale. In cazul in care linia se ramifica inainte de se opri sub degetul mijlociu, vei avea parte de diversificare...in ultimii ani ai vietii.
Text: Mirela Dadacus

DE CE MEREU IMI CERE SA MA AUTENTIFIC CAND VREAU SA SCRIU CEVA?

La mine se potrivesc aproape toate. Familia e din doua linii, emotiile nu duc lips� , de stres ce s� mai vorbim, cu c�l�toriile stau foarte prost , aproape inexistente, cu inima e plin� de estuare si delte, cea a vietții e lung� dar pres�rat� cu nenum�rate liniuțe, ca rezultat al numeroaselor cumpene avute, , frustrari nu mai zic , incredere la fel... in rest cam asta. Nu spune de linia norocului, ca aici sigur la mine e inexistent� , ca s� nu spun c� lipsește cu des�v�rșire

nINA


Și cum profesorul nu d�dea semne c� ar avea de g�nd s� ne predea ceva, dar nici noi nu eram amatori de așa ceva, b�ieții f�cur� tot posibilul ca s� lungeasc� discuțiile, despre ce f�cur� fiecare �n vacanț�. C�nd mai era 15 minute p�n� s� sune, �l v�d c� se scoal� din banc� și pornește agale c�tre tabl�. Noi bucuroși c� o s� plece mai devreme. Dar ți-ai g�sit !
- Ei , dar uite c� m-am luat cu vorba,- voi v-ați dat la b�rf� , dup� cum v�d eu- s� trecem și la lecții.
Se �ndreapt� c�tre tabl� și ne povestește despre limite și alte alea.
Trebuie s� recunosc c� �limitele � astea , aveau o limit� pentru mine. Și nu numai ele. Ca s� nu mai spun de trigonometrie, care era pedeaps� mare. Exact c�nd se auzi soneria, termin� și proful de predat lecția viitoare. El f�cuse safteaua.
- Vedeți c� aveți de scris de la pag ..X, la pag....Y ex. 1,2...p�n� la 50. Vedeți s� nu v� prind c� nu știți , c� v� ia mama dracului. O s� se fac� �n clas� mai mult� lumin�.
Și cu un gest sters, ia catalogul din mers și se gr�bește c�tre uș�.
Noi r�suflar�m ușurați. Multe din ce scrise pe tabl� nu ajunser� �n caietele noastre. Nu toți reușir� s� țin� pasul. Așa c� �și petrecur� tot restul recreației, copiind de la tabl�. Și eu r�masem �n urm�. Numai Nina mea avea o vitez� teribil�. Probabil c� profu o urm�rise cum scrie ea, de ne b�gase și pe noi �n vitez�. Cel mai nemulțumit era � Labuș� Așa �l poreclise b�ieții. Chiar avea mutra unui c�țel nevinovat. Și tot timpul comenta pe c�nd scria.
- Ce eu sunt mașin� de scris? M� doare m�na.
- El poate ne crede roboți.
Din spatele lui, Dumi, r�dea de frustrarea lui. Acu era și el ocupat. Dup� ce termin� de sris, �ncepu circul. El și �nc� c�țiva �ncepur� s� strige de la unii la alții. Apoi urma bataia cu creta. Zburau buc�țile de cret� , prin toat� clasa. C� la urm� clasa ar�ta ca un c�mp de lupt�. Unii dac� terminaser� creta, apelar� la foi , pe care le mototolir� și le arunca unii �n alții. Acum clasa se transformase �ntr-un c�mp de lupt� , ce se �mp�rțise �n dou� tabere. Zburau proiectilele prin toat� clasa. Unele nu-și atingeau ținta. Altele detul de eficient. Asta f�cea ca unii s� se �nd�rjeasc� mai tare.
Unul din acele proiectile �l atinse și pe Dumi. El venise de la alt b�iat mic de statur� și cam rotofei.
- S� vezi ce-ți fac grasule ...!
Și arunc� și el , s� nu r�m�n� mai prejos.
Era un obicei ca s� se practice poreclele. Fiecare �și avea porecla lui. Nimeni nu a sc�pat. Doar fetele , de ele nu avur� nimeni curaj s� se ating�. Lui Dumi se mai spunea și �Dino�. Asta c� pe vremea aia erau la TV �Aventurile in epoca de piatr� Iar sem�na foarte tare cu el. Și fiecare b�iat se reg�sea �n pielea unui personaj. Unul era �Bem - Bem, altul Fred, Barney, iar alții erau alți eroi din alte desene animate. Trebuie s� spun c� acest trio format din �L�buș, Dino și Grasul, erau cei mai zburdalnici. De la ei �ncepea totul. Ei d�deau tonul. �n afar� de �Grasul � ceilalți doi nu se prea omorau cu �nv�țatul , dec�t �n caz de mare nevoie. Șeful clasei se uit� la ceas și d�du ordinul de �ncetarea luptei.
- Hei ! Gata b�ieți, c� a sunat !
Ca prin farmec, toți se cumințir�, lu�nd loc �n b�nci.
De multe ori ca s�-i mai potoleasc�, �i mai și am�gea, ceea ce f�cea ca și el s� se trezeasc� cu c�te un proiectil.
Urma ora de Chimie. Se deschide ușa și intr� leg�nat profa de chimie. Era destul de rotunjoar� si scund�. Dar sever�. �n timpul orei ei, nu trebuia s� comenteze nimeni. Avea obiceiul ca la ascultare , scotea trei elevi la tabl� , iar noi r�suflam ușurați. Dar asta a fost numai odat� la �nceput. C� dac� vedea pe cineva c� nu era atent, �l oprea pe cel care vorbea la tabl�, și �i zicea:
- Zi tu mai departe, c� tot v�d c� ai chef de vorb�.
Binețeles c� cel luat pe nepreg�tite, de unde s� știe despre ce era vorba?
- Da , stai jos 3! Adu carnetul!
Mulți se f�ceau c� uit�, dar avea ea grij� ca s�-i aminteasc�. Așa c� acu toți ne �nv�țar�m minte și st�team cu ochii la ea și la cei trei, de pe �Eșafod�. Odat� , �n timp ce asculta, i se pare c� eu nu eram atent. Și �mi d� cuv�ntul , crez�nd c� m-a prins �n off - side . M� ridic calm și continuui:
- HCL �n reacție cu ZN, d� H și...clorura de...
- Ajunge ! Spune mai departe, zice ea d�ndu-i iar cuv�ntul la cel dinainte.
- Credeam c� nu ești atent.
Dar eram atent acu. C� �i �nv�țasem meteahna. La ora ei nu puteai s� te mai ocupi și de alceva. Și nu era de fapt singura or�. La unele mai mergea. Proful ne mai tolera. Alt� dat� aveam ore de laborator. Bucuria noastr� c� am sc�pat de ascultat. Mai ales a mea. C� lecția aia o s�risem din plan. Dup� ce ne instal�m o auzim c� ne spune :
- Scoateți o foaie de h�rtie și dați extemporal.
S� cad� cerul pe unii și mai ales pe al meu. Mai mult de 4 nu am reușit s� scot. Și asta c� fusesem norocos. Cu toate �ncerc�rile NInei de a m� ajuta, se soldar� cu eșec. Mai ales c� acu era pe alt r�nd. Iar �baba Luca � cum o poreclise -m noi, st�tea la p�nd�. La s�rșitul orelor apare din nou diriginta aduc�ndu-ne orarul pentru m�ine. Il d�du la unu și acesta �l scrise pe tabl�.
1. Matematic�, 2, Electro, 3, Algebr�, 4 , Fizic�, 5 Geometrie, 6 Sport.
C�nd v�zur� b�ieții ce-i aștepta �m�ine�se l�s� cu comentarii. L�buș de colo:
- Ce ești nebun ? Du-te -n colo! Vezi c� ai greșit, nu te-ai uitat bine! Cum trei ore de matematic�?
- Doamna dirigint� , sunteți sigur� c� �sta e orarul nostru? ad�ug� și Dumi.
- Sigur! Uite scrie aici clasa A!
- Ce ore nașpa!
- A uite și sportul...ei așa mai vii de acas�.

De la: GRINGOS, la data 2013-02-02 10:03:25Te-ai gandit vreodata ca palma poate �detine� secrete cu privire la starea ta de sanatate fizica si psihica?
1.STRES. Prezenta unorii linii orizontale in varful degetului denota o putere mare de concentrare, mult stres si...o lipsa a grijii fata de sine.
2.FRUSTRARI. Liniile verticale de la baza degetului inelar anunta o vulnerabilitate crescuta in fata stresului.
3.COPII SI CASNICIE. Mai multe linii orizontale existente sub degetul mic indica o viata presarata cu multe relatii (casnicii). Totodata, se spune ca numarul liniilor verticale care pornesc din acestea reprezinta numarul copiilor pe care ii vei avea.

.............................
DE CE MEREU IMI CERE SA MA AUTENTIFIC CAND VREAU SA SCRIU CEVA?

la mine nu se confirma
Mie nu-mi cere sa ma autentific, dar eu intru totdeauna din mail, de la stirile pe care mi le transmite 9am-ul.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Eu nu il mai am pe ala. Intru cu link-ul pe care mi l-ai dat.

De la: GRINGOS, la data 2013-02-02 15:55:03Eu nu il mai am pe ala. Intru cu link-ul pe care mi l-ai dat.

Ce link ti-am dat? Nu mai stiu...nu iti vin stiri de la 9am pe mail? cam 5-6 pe zi?
Intri, te uiti la stire, si in susul paginii in dreapta ai butoanele de acces la Comunitate, Forum si altele.
Dar cu astea poti intra, sau cand citesti stirle apare uneori si bulina cu dialogurile momentului, dai click pe ea si esti direct in forum.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"