Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Da ! Poi1340 + 1072 = 2412 ... ei vreo doua trei sa le fi daramat ..vantul... dar in rest 44 in cap ...cone Fanica. Ce multe mesaje....din 2006...un fleac...m-au ciuruit.

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-02-12 14:03:00Da ! Poi1340 + 1072 = 2412 ... ei vreo doua trei sa le fi daramat ..vantul... dar in rest 44 in cap ...cone Fanica. Ce multe mesaje....din 2006...un fleac...m-au ciuruit.

chestii....socoteli....

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: 9am_1492, la data 2013-02-11 19:08:20

De la: GRINGOS, la data 2013-02-11 18:27:41Iar nu merge blogul. Nu pot intra in el. Nu a mers toata ziua. Nu pot sa descjid autentificarea Care va jucati cu `globurile` mele?

Stii vorba aceea, Gringos: Salveaza-ti ce ti-e mai drag ca vine potopul,
Ei bine, eu zic ca se duce spre terminate acest forum, nu mai suporta ''inteligenta'' deboranta.

Alfabeto! Imi traduci si mie ce inseamna 'inteligenta deboranta'? Nu de alta dar am impresia ca te crezi inteligenta.

Parca ai fi Dorulet. Nu mai poate omul sa si greseasca. Poate o fi vrut sa zica `dobordanta`...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-02-12 18:52:29Parca ai fi Dorulet. Nu mai poate omul sa si greseasca. Poate o fi vrut sa zica `dobordanta`...

Poi asta ar insemna sa cred ca gandeste.

De la: 9am_1520, la data 2013-02-12 19:30:19

De la: 9am_1497, la data 2013-02-12 18:52:29Parca ai fi Dorulet. Nu mai poate omul sa si greseasca. Poate o fi vrut sa zica `dobordanta`...

Poi asta ar insemna sa cred ca gandeste.

si de ce n-ai face-o...chiar asa de incredibil ti se pare...???
sunt altii care cred lucruri mult mai putin credibile sau chiar incredibile....
exemple de ...lumea a fost creata din nimic....omul a fost creat din lut...politicienii de toate culorile se zbat pt. prosperitatea poporului....dumnezeu este tot una cu isus si cu,,duhul sfant''...traian basescu este un om de onoare...ponta este un intelectual rafinat care ne vrea binele....etc

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-02-12 20:44:36

De la: 9am_1520, la data 2013-02-12 19:30:19

De la: 9am_1497, la data 2013-02-12 18:52:29Parca ai fi Dorulet. Nu mai poate omul sa si greseasca. Poate o fi vrut sa zica `dobordanta`...

Poi asta ar insemna sa cred ca gandeste.

si de ce n-ai face-o...chiar asa de incredibil ti se pare...???
sunt altii care cred lucruri mult mai putin credibile sau chiar incredibile....
exemple de ...lumea a fost creata din nimic....omul a fost creat din lut...politicienii de toate culorile se zbat pt. prosperitatea poporului....dumnezeu este tot una cu isus si cu,,duhul sfant''...traian basescu este un om de onoare...ponta este un intelectual rafinat care ne vrea binele....etc

Astea sunt adevaruri esentiale. Doar unii 'are' acces!

NINA
C�nd ajung acas� cu Nina , Kurt nu ap�ruse. Incep s� m� �ngrijoreze absența sa. M� uit la Nina �ntrebator. dar nici pe fața ei nu se putea citi mare lucru. O �ntreb totuși:
- Dar Kurt nu mai are pl�cerea s� ne asiste? Sau s-a sup�rat pe noi? Ori are ce fiteșce probleme de rezolvat, așa de importante, �nc�t a uitat de noi?
- Nu avea grija lui, mai bine ai grij� de tine c� m�ine ai viața lui Aldo Moro!
- Iar ? Ai mai zis asta cu ce va timp �n urm�.
- Și am sa-ți mai zic �n continuare. Ai v�zut ce ore grele ai m�ine. Și ce dac�. oricum sunt noi , c� nu ni s-a predat �nc�. De s�pt�m�na ailalt� , Da! poți s� o mai zici odat�. Dar acu...Oricum orarul �sta nu r�m�ne b�tut �n cuie. Se mai schimb� c�te ceva , pe ici pe colo...
- ...Și mai ales �n punctele esențiale... Da Cunosc procedura ...
- Hai las� astea , noi nu mai m�nc�m azi? C� imi e o foame...
- Da știu ... C� nu ai unde s� dormi la noapte. E expresia ta ! Sau ai uitat?
- Nu nici decum!
Se duce �n buc�t�rie și dup� ce cotrob�ie pe acolo , timp de un ceas, o v�d c� �și mai face apariția;
- Masa e gata !
- Da știu , era gata de mult...
Dup� ce m�nc�m, imi arunc ochii , nu c� m-ar fi interesat foarte mult, ci mai mult de curiozitate ; Hmmm ! �Specialitate�... Dau foile repede una c�te una s� v�d cam ce m� așteapt� de-a lungul anului școlar. M� uit mai mult la poze. O str�bat repede și m� apuc de alta. Las matematica la o parte. �ncerc cu Fizica. Ei asta parc� era mai atr�g�toare pentru mine. Dar nu chiar toate capitolele. O pun și pe asta deoparte. Nina dup� ce terminase de arnjat buc�t�ria , veni și asist� și ea la trecerea �n revist� a manualelor mele.
- Ce gata le-ai și citit?
- Da tu crezi c� eu sunt tu ? Mie �mi trebuie vreo doua-trei ore p�n� inv�ț o lecție, și asta depinde de lecție. O las plictisit și pe asta , și deschid �Mecanica� Ei aici are totuși ceva diferit. La prima vedere nu mi se p�rea cam �digestiv�. O las și pe asta. Deschid �n final și �Electrotehnica�. Asta cred c� mi-ar fi pl�cut cel mai mult. Numai v�z�nd schemele și pozele , mi-am dat seama cu ce am de-a face. �ntr-un final m� �ntind obosit. Nici nu știu c�nd am adormit. C�nd m-am trezit era deja sear�. Nina mea era pe postul ei preferat, urm�rind telenovela. M� scol derutat. Nu mai știam dac� e sear� sau dimineaț�. M� scol �n capul oaselor, uit�ndu-m� la ceas.
- Nu te mai uita at�t! E 7 seara. Scoal� puturosule! La noapte ce mai faci?
- La noapte... dorm, zic eu cu un c�scat. Cafeaua mea unde e?
- Uite-o pe mas� . Cred c� s-a și r�cit.
- Poi așa rece mi-o dai, zic eu f�r� a mai verifica.
- Ei las� , c� era op�rit�. Știam c� ai s� dormi și m-am g�ndit c� p�n� te scoli tu , o s� fie numai bun�.
- Daaa?
M� ridic din pat cam cu jing, dar m� dau totuși jos din pat. M� indrept c�tre mas� , in timp ce Nina se �lipise � toat� de TV. Nu mai avea nici ochi , nici urechi pentru mine , at�ta de concentrat� era. M� apuc de cafea. Era cald�. Nina calculase cred cu mare precizie timpul c�t eu os� dorm, ca atunci c�nd m� voi fi sculat, s� fie numai bun�. Nu era prea cald� cum �mi pl�cea de obicei mie. dar era totuși bun�. O sorbeam cu �nghițituri mici , mai mult tr�g�nd de timp , dec�t s� beau, fiind total absent. Plecarea precipitat� a lui Kurt , �nc� nu-mi d�dea pace.
- Lasa-l nu te mai g�ndi la el. C� vine el , dup� ce termin� treaba....
- Poi spune-m și mie ce treab� are ?
- Nu spun ! E secret! Mi-a spus s� nu-ți zic nimic.
- Aaaa! Hoțomanc-o ! Deci știi și mie nu vrei s�-mi zici.
- Nu pot s� �ncalc directiva, echivalent la voi, cu o promisiune.
M� uit la Nina și numai insist. Dup� ce se termin� telenovela Ninei, veni și filmul, nu �nainte de 10 minute de publicitate. Dup� �ncepu, mai dur� cam dou� minute, dup� care �nc� 20 de minute de publicitate.
- �știa nici nu au �nceput bine filmul, și deja dau iar publicitate ? Dac� o țin așa, se termin� filmul �nainte....
- Noroc c� �l mai și opresc.
Dup� ce se termin� filmul, binețeles , c� urm� comentariile pe marginea lui.
- Auzi Nina, știi ce nu �nțeleg eu?
- Ce ?
De ce nu respect� �știa din film , cartea dup� care s-a turnat filmul?
C� , din �nt�mplare am citit cartea , dup� care cred c� s-a turnat acest film , și nu prea seam�n�. Multe secvențe sunt puse de la ei. iar altele sunt trecute repede cu vederea. Ce caut� fata asta �n actiunea filmului. Adic� a c�rții. C� nu-mi amintesc s� fi citit așa ceva. Filmul era �Comoara din insul�
Iar aici nu cred s� fi �nt�lnit vreo fat�. Ba mai mult , chiar acțiunea filmului. Faptul c� Jimi fusese pus �ntr-o lumin� proast�, sau c� prietenii lui Jim doctorul sau Squerul devenise personaje negative...
- Așa fac ei �n mai toate filmele. Mai pun și de la ei. Ca s� ias� filmul mai lung.
- Da , dar m�car s� p�streze nealterat� , acțiunea și �filmul�c�rții. S� nu schimbe actitudinea personajelor. Sau alt� treab� Nina. La unele filme dac� nu pun ei și niște violent� de la ei , nu zic c� este film. Chiar dac� nu este cazul. UIte alt film de pild�, �Omul invizibil� ! Nici la �sta nu s-a respectat cartea. La c�te episoade am v�zut nu seam�n� unul. Doar actiunea precum și transformarea omului �n personaj negativ, a r�mas aceeași. Și ar mai fi multe filme la care unele scene lipsec cu des�v�rșire. Da ne-am luat cu vorba , și m�ine am zi grea. Gata la culcare toat� lumea!

Dimineața a debutat cum era deobicei, cu o cafeluț�. De data asta Nina s-a �ntrecut pe ea �nsuși. Acu cafeaua era așa cum �i ziceam eu, s� o fac� de obicei. La 36 ...si 7 de grade. Tot restul timpului mi l-am petrecut aiurea. Nu aveam chef de nimic. Numai Nina nu mai termina de robotit prin cea buc�t�rie. Din c�nd �n c�nd, c�te un zgomot de cratiț� sau oal�, f�cea ca s� i se mai simț� prezența acolo. Dup� ce termin� și iar m�ncar�m, o pornim la școal�. De data sta ne -am mai �nt�lnit și cu alți colegi.
- Ce faci Grig, Iar la școal�? Unii imi mai spuneau și așa. Cu vara , cu vara, zice altul str�mb�nd din ochi c�tre mine.
Nu �nțelegeam aluzia, sau poate nici nu voiam s� o �nțeleg. Nina nici nu se obosi s� zic� ceva. �n sf�rșit ajungem la școal�. Așa c� conversația privat� luase sf�rșit. �n clas� , ne �nt�mpin� ca de obicei, neast�mp�rul colegilor. Cred c� deja se ridicase praful de 2 metri. Noroc c� era deschis un geam. M� duc și mai deschid unul.
- Da ce ai c�lduri, m� �nt�mpin� unul.
- Voi nu vedeți ce praf ați f�cut? Acu vine profu și se ia de noi.
�Cei trei mușchetari � acu st�teau mai potoliți, �n așteptarea noii ore. Se auzi și soneria. Dup� c�teva minute �și f�cu apariția și profu de Mecanic�. Dup� ce ne ridicar�m ca de obicei , �n dou� picioare, ne așezar�m la propunerea lui. Se duse glonț la catedr� și, dornic s� s� ne cunoasc�, strig� catalogul. Dup� ce striga c�te unul, �și plimba privirea asupra lui, ca s�-l țin� minte pentru mai t�rziu.
�n continuare ora se desf�șur� normal , sau aproape normal, cu deosebirea c� tot dicta și nu se mai oprea. Cei trei ajunser� la disperare. Din c�nd �n c�nd �și tot scuturau m�na- gest ce nu sc�p� neobservat de prof.
- Ce spun prea repede?
Dar nu primi nici un r�spuns. Toțierau foarte preocupați �n a scrii ce li se dicta.
- Spuneți, dac� vorbesc prea repede !
- Poi ar fi mai bine... , zice L�buș
- S� vorbesc mai rar...?
- Poi...
De data sta nu el fusdese cu r�spunsul. Dar proful �l și luase deja �n colimatoriu. Totusi ultimele minute din or� le f�cu mai agreabile. C�nd se auzi iar soneria, profu , dup� ce �și examin� ceasul nemulțumit, se opri din dictare.
- Și așa ca s� nu v� plictisiți, și a nu cumva s� v� ieșiți din m�n�, aveți de f�cut si cele zece probleme de la pagina 10. Bun� ziua ! Noi ne ridic�m ca la comanda , mai mult bucuroși c� am sc�pat de scris. ERam bucuroși c� venise meritata recreație. Urma matematica, așa c� b�ieții nu mai ridicar� praful ca de obicei. Acu era parc� și mai mult� liniște, dec�t �n alte recreații. Acu fiecare �și petrecea �n liniște timpul. Eu m� bag �n vorb� cu un alt coleg din spate, unul Radu. P�n� mai �ninte de intervenția mea, cei doi discutau pe marginea unui film, despre transmiterea g�ndurilor.
- Și eu pot s� fac așa ceva , m� laud eu, �n speranța c� m� va ajuta NIna.
- Ei nu z�u , face cel�lat neincrez�tor.
- Da , zic eu. Uite g�ndește-te la un num�r , nu mai mare de zece. De la 1 la 10, de pild�.
- Da ! face el.
M� concentrez, �nchid ochii, și �i zic primul num�r care �mi venise atunci �n minte:
- 3 , zic eu. Iar el d� din cap absent.
-Hai �nc� unul, �i zic eu.
- 8 , zic eu iar.
Iar el z�mbește aprobator.
- Hai �nc� unul.
- 5 , zic eu iar.
De data asta z�mbi de -a binelea
- Cum faci asta ?
- Așa ... simplu, zic eu cu un ochi la NIna. Credeam c� ea m� ajutase. dar ia se f�cu amuzat� de incerc�rile mele. Atrași de �joaca noastr� Dumi și L�buș , venir� și ei cu aceeași propunere.
- Ia zi eu la ce num�r m� g�ndesc acu?
- Ba la mine , s� zic� , c� eu am fost primul.
- Ei stați așa ! C� nu merge așa. Imi trebuie liniște. Nu pot s� v�d odat� la am�ndoi.
- Bine spunem la mine, se oferi primul L�buș. �ncerc s� m� concentrz iar, dar numerel se l�sau așteptate. Ba ap�reau , ba disp�reau, f�c�nd un amalgam �n mintea mea.
- Hei , dar hot�r�ște-te odat� ! zic eu.
P�n� la urm� zic:
- 2!
- Altul?
- 5 !
- Ei de unde ?...Vezi c� nu știi...
- Poi nu știi s� transmiți , zic eu c�ut�nd o scuz�.
- Data viitoare s� �ți pui o casc� �n cap , ca s� recepționeze mai bine undele tale telepatice, �ncearc� Dumi s� m� ajute, �n stilul s�u. Mulți r�ser�.
- Dar eu la ce num�r m� g�ndesc , strig� la mine altul. Nu am mai r�spuns c� intr� pe nesimțite , p�ș ,- p�ș profu. Și demonstrația mea luase sf�rșit.
Nu știu de ce , dar se uita tot timpul la mine.
- Ce e ? Ce ați p�țit?
- Grig f�cea demonstratie cu noi, c� ar ghici numerele la care ne g�ndim, zise L�buș dintr-o sorbire.
- A, dar v�d c� tu ești foarte preg�tit azi. Ia s� vedem noi ce ați preg�tit pentru azi? A , �și aminti ceva profu, parc� imi r�mase unii datori... parc� așa știu eu...Ia d�-mi caietul s� v�d și eu ...
L�buș cu un ochi la mine și cu altul la geant� scoase caietul și il duse profului, care de data asta nu se mai obosi s� se scoale de la catedr�. Profu �l lu� și se pref�cu ca �l studiaz� foarte atent. La urm� se declar� parțial mulțumit.
- Da... zice el. Ia zi tu, adic� nu ... g�ndeștete la ce not� s�-i pun �stuia, St Marin?
M� ridic surprins �n picioare. Nu știam dac� s� z�mbesc sau s� fiu serios.
- Hai zi, m� �ncurajeaz� el.
- Poi nu știu ce a scris, zic eu crez�nd c� scap.
- Poi uit�-te...D�-i m�i caietul! , zice el d�ndu-l la r�ndul lui, lui L�buș, iar acesta mi-l aduse la mine la banc�. M� fac și eu c� il studiez, deși nici eu nu știam ce s� studiez.
- Ai grij� la ce num�r te g�ndești c� dac� e prea mare , �l �mpart la am�ndoi...
M� g�ndesc , mai mult s�-i fac pl�cerea, la 7.Iar r�spunsul lui , m� surprinse.
- Ei e prea mult, și nici nu pot s�-l �mpart la am�ndoi. Și nici nu vreau s� se supere unul sau altul. Zi și tu un num�r �ntreg. Clasa numerelor �Z� sau nu știi ce sunt alea ?
- Ba da , �l asigur eu repede.
- Poi zi mai repede, c� mai am și de predat.
M� concentrez la un alt num�r. Apoi v�d c� profu �l trimite la loc și, �i trece num�rul la care m� g�ndise-și eu ; - 6 ! Apoi se scoal� și pred� ca de obicei, �n stilul lui. La pauz� s�rir� toți la banca mea și, mai ales L�buș.
- Ce not� mi-a pus?
- La ce num�r te-ai g�ndit ? �ntreab� altul.
- E secret , zic eu mai mult ca s� scap de ei. Dar ei o țineau una și bun�. Noroc c� se sun� iar. Urma Fizica. Asta era ceva nou acu. La vederea noastr�, z�mbi. Noi ne și g�ndeam c� o s� fie ușor la el. A fost pan� a nu se apucase și el de scris și mai ales la ascultat. Avea stilul s�u. Te l�sa s� spor�v�i �ntru-na. Din c�nd �n c�nd te mai și corecta. La urm� f�cea media greșelilor, și de aici rezulta și nota buna sau rea. Era foarte vigilent. Nu ai fi putut s� copii la el la tez� sau extemporal, care , de ce s� nu recunosc , cam ploua. Electrotehnica mi s-a p�rut foarte simpl� și ușoar�. Poate de unde o știam c�t de c�t. O aveam �n s�nge , dac� pot s� m� exprim așa ...Așa c� nici nu știu c�nd a trecut ora. Ultimul clopoțel , ne vesti c� se terminase orele. �n c�teva minute , nici nu mai spuneai c� fuser� copii �n clas�, de parc� un uragan mare și puternic , �i m�turase din clas�.

Marin56.blogspot.com

symy-apocalipsa.blogspot.ro

NINA
Eu cu Nina , tocmai ne preg�team s� plec�m și noi, c�nd ne �nt�mpin� diriginta.
- Unde plecați? Ce ați terminat orele?
- Da !
- Poi orarul ? Ne oprește ea.
E drept c� �n din dorința ca s� plec�m mai repede, uitase toți de orar.
- Treci și scriele pe tabl�.
- Poi eu �l scriu, dar...
- Dar ce ?
- Nu știu dac� are cine s�-l mai citeasc�, zic eu.
- Poi cum așa ? zice diriginta sup�rat�. Voi de unde știți la ce o s� v� preg�tiți m�ine? Iar o s� plou� cu 2 si 3. Totuși �i fac pe plac. M� �ntorc �n clas� �n timp ce cu h�rtia dirigintei �n m�n�, scriu orarul pe tabl�.
- Asta dac� se va �ntoarce vreo unul, zic eu.
- S� fie s�n�toși...Trebuiau s� m� aștepte , nu s� plece. Dup� ce ne p�r�sește diriginta sup�rat�, c� nu �și �ndeplinise misiunea, noi cobor�m. �n curtea școlii �mi vine o idee.
- Auzi Nina, ce ar fi dac� le-aș da orarul la cei de la internat , m�car.
Zis și f�cut. Ne �ndrept�m c�tre internat. La poart� iar ne oprește pedagogul.
- Ei ce-i cu voi?
- M-a trimis tovar�șa dirigint�, s� duc orarul la cei din clasa noastr� de la �A�.
- Dar ce au g�sit slugi? Ei de ce nu au stat s�-l ia?
St�team acu s� v�d ce o s� zic� pedagogul.
- Bine du-te și d�-il , deși nu ar merita.
- Ei , sunt b�ieți buni....Si o zbughesc cu Nina c�tre etaj. Acolo m� �nt�lnesc cu Marian și Marin. Le dau oraru și le povestesc ce și cum cu diriginta.
- Mulțumim ! Noi și uitasem de el ! Bine , bine, mulțumim. Dar ce fac cei din oraș?
- Poi nu știu, ce ai vrea s� m� duc la fiecare acas� , s� il dau și lor. Și �n al doile r�nd nici nu știu unde stau toți?
- Ei m�car la unu doi, nu se l�s� el.
Plec. Pe drum m� �nt�lnesc cu Gheorghiț�, și L�buș. Veneu și ei la școal�. �și aduser� și ei aminte de el, �n al 12-lea ceas.
- O ce bine , zic eu. Am sc�pat de niște drumuri.
- Ai orarul ? m� �ntreab� L�buș.
- Da uite aici. Noroc c� nu m-am gr�bit ca voi, c� acu nu mai aveai orarul.
- Ei oricum ne duceam la școal�...
- Da , l-am scris și pe tabl�...
- Bine noi �ți mulțumim.
- Sigur �sta e ? vrea s� se conving� L�buș.
- �sta e !
- Treaba ta ! Dac� nu e �sta , dau vina pe tine.
- Și dac� nu �nveți , o s� dai vina pe el ? se bag� și Nina �n vorb�
- Ei ... nu atunci nu ! zice L�buș, puțin cam contrariat de �ntervenția Ninei.
- Bine �l dați și voi la alții, �nchei eu, plec�nd.
Ajunși acas�, m� uit cu disperare la oprarul de m�ine:
� Romana, Chimia , Trigonometria și Acțion�ri și automatiz�ri.
�ncepea bine. La chimie m� uit pentru orice eventualitate s� v�d cum st� treaba. Muțimea de formule cu leg�turi simple , duble și chiar triple �n unele cazuri, m� sperie.
- Poi Nina ! C�nd �nv�ț eu at�tea formule?
- De ce mai �nveți , nu ai �ncasat un 7 ?
- Da dar tu nu o știi pe �baba Luca�. Trebuie s� stai sluji la ora ei, c� dac� te prinde �n off-side, ai �curcat-o! Și nu m-ași baza pe noroc!
Adev�rul c� noi b�ieții , ne f�cuser�-m un obicei de a �boteza� sau porecli pe toți profesorii. Ei , nu chiar pe toți. Pe diriginta noastr� de Rom�n� , b�ieții o poreclise : �baba de Rom�n� asta și datorit� v�rstei �naintate. Mai avea oleac� și ar fi ieșit la pensie. La Chimie , la fel: �baba Luca� La �Acțion�ri� aveam un profesor tot �n v�rst�. Nici el nu a sc�pat de porecl�. Pe el b�ieții �l botezase: �moș maselot�. Asta pentru c� era și �n v�rst�, dar și de la faptul c� , atunci c�nd ne-a predat despre obiectele turnate, ne-a povestit și despre adausul de la p�lnia de turnare , precum și cel care uneau piesa , sau piesele. Ei pentru c� �lea se numeau �maselote� de aici a derivat și numele. Mai aveam și la Economie tot un om �n v�rst�. Cred c� era cel mai �n v�rsta. Lui �i spunea : �moșul de Economie� Numai cel de Matematic� și Fizic� , cred c� a sc�pat de poreclele noastre. S-au poate nu știam eu ? �n rest nimeni nu sc�pase. Și cel de la Atelier, și cel de la Practic�, - �C�l�rețu�. Ce mai , un �ntreg pomelnic. Și c�nd te g�ndești , c� mulți dintre ei , și mai ales cei care erau deja �n v�rsta pe atunci, si nu numai, nu mai sunt de mult printre noi.
- Poi Rom�na , la asta o s� m� preg�tesc. La Chimie...m� ajuți tu ... �n rest sunt noi.
- S� v�d s�pt�m�nile viitoare ce ai s� faci ? Tot noi o s� fie ?
- Ei , atunci intervii tu ...
- Ba s-o crezi tu ! Puneți pofta �n cui!
- Nina !
- Las�, las�...M-ai f�cut ca s� te ajut la gospod�rie , nu la �nv�țat.
- Hai Ninișor...te rog...please...
V�z�nd c� nu mai primesc nici un r�spuns , m� duc �mbufnat �n cas�. Restul de timp mi l-am petrecut numai �nv�ț�nd. Iar Nina vizion�nd telenovele. C� m-am și sup�rat �n sinea mea.� O s�-i stric televizorul�
- Și ce dac�! S� v�d atunci la ce te mai uiți tu? �Iar m-a auzit�
Nu am mai r�spuns concentr�ndu-m� la lecții.
- Pune m�na și �nvaț� , c� eu am �nv�țat la vremea mea! zice Nina. Dup� alte ceasuri , ce mie se p�rur� un veac, reușesc s� se prind� de mine . formulele și povestea cu analiza de la Rom�n�.
Veni și a doua zi. Nu știu de ce , dar parc� nu-mi erau boii acas�. Mi se p�rea teribil de �nc�rcat� aceast� zi.. C�nd ajung la școal�, toate oalele, binețeles s-au spart �n capul meu. S�rir� toți or�șenii pe mine. Cred c� și știți de ce ? Da , din cauza orarului. La mulți din ei , cum era și de așteptat, nu ajunser� orarul. Așa c� nici nu �nv�țar� nimic.
- Ce vin� am eu? Trebuia s� nu plecați?
- Da are dreptate , zice altul �n ap�rarea mea de la internat. Doar știați c� nu aveți orarul pentru azi. De ce ați plecat?
- Da tu de unde ai avut orarul m�i, sare altul.
- Poi ni l-a adus Grigoriu...
- Ce vreți doar nu voiați s� vi-l aduc și vou�...
- Poi trebuia s� faci treaba p�n� la cap�t...
Nu știu cum s-ar fi sf�rșit aceast� penibil� discuție , dac� nu ar fi intrat diriga.
- Ce faceți mafioților? Ați șters-o englezește ieri! Eu m� chinui pentru voi, s� v� fac rost de orar , ca s� �nv�țați , și ei i-ai de unde nu-s! Noroc de Grigoriu... c� alfel �asa� v� lua...
- Da , s� trecem la lecții.
Deschide la �nt�mplare catalogul. Era deja pe pagina mea. Noroc c� eu eram ultimul. Deja simțeam c� m� luase cu c�lduri. Apoi și cu friguri.
- S� spun� , ce am avut de preg�tit... Dumitru !
Cel vizat se ridic� �n picioare timid.
- Știți tovar�șa Dirigint� , la mine nu a ajuns orarul de la Grigoriu... se scuz� el sper�nd c� o s-o �nduioșeze.
- De ce nu i-ai dat și lui orarul , face r�z�nd la mine diriginta. Da , i-a s� mai v�d , cine nu a mai primit orarul ? Ia sculațiv� �n picioare.
Se ridic� jumate din clas�. Mulți din ei erau și care nu se preg�tiser�, și sperau ca acu s� scape, sub paravanul neștinței orarului.
- Hai mai sunteți, se sperie diriginta? Ar trebui s� v� pun la toți �știa- 3!
De abia atunci observ� diriga , c� cealat� jum�tate erau de la internat.
- Voi cum ați știut? �ntreab� din nou diriga.
- Poi ne-a adus orarul Grigoriu, zice Marin.
- Bravo! Uite cine a avut grij� de voi. M�car i-ați mulțumit ?
- Da aaa! , fac toți interniștii �n cor.
- Așa !
Apoi trece la al doilea. Și el era or�șean. C�nd �n josul paginii , d� cu ochii de mine.
- A uite și Grigoriu! S� nu-mi spui c� nici tu nu ai �nv�țat , c� �asa � te ia!
Da , cum era de așteptat. Era imposibil s� scap. M� ridic �n picioare și �i povestesc romanul. De c�teva ori, mai �ntervine și ea , corect�ndu-m�. La urm� se declar� mulțumit�, dar tot nu am sc�pat de 6. C�nd am auzit ce not� mi-a pus, nu m-am putut st�p�ni și am comentat �n banc�:
- La c�t m-am chinuit s� povestesc , numai at�t merit?
Binețeles c� am spus-o �ncet , dar destul de tare ca diriginta s� m� aud�:
- Ce ai spus?
Și cum nu mai aveam curajul nici s� mai suflu, diriga �ntreab� pe Ionel din spate:
- Ce a spus �sta?
- A zis c� la c�t s-a chinuit s� povesteasc�, numai at�ta i-ați pus?
- Da ? s� zic� mersi și de at�t! zice diriga �n r�setele celorlalți.
Iar eu am r�suflat ușurat.
Nu știu de ce dar la unele obiecte , cu c�t m� str�duiam s� �nv�ț mai mult , cu at�t nu eram recompesat pe m�sur�. Din p�cate nu la toate. Erau și obiecte la care treaba mergea șnur. Nu luam 10, dar din 8 și 9 nu ieșeam. Ba mint! Am mai luat și c�țiva de 10. S� nu spuneți c� la sport s-au la atelier, c� nu ați ghicit. La Electrotehnic�, Electronic� , Acțion�ri. Și cea mai mare not� de 8 la matematic�. Mai precis Geometrie. C� s-a speriat și profu, c�nd a v�zut c� trebuia s�-mi pun� o not� așa de mare dup� opiunia lui. A stat preț de c�teva minute , p�n� s� se hot�rasc�. D�dea s� scrie, apoi ridica privirea �ntreb�nd �publicul�. P�n� la urm� , �ndemnat și de b�ieți, care erau și pentru , dar și contra, mi-a pus totuși nota 8.
Urm�toarea or� de chimie , am stat numai pe ace. C�nd am auzit c� sun� , am r�suflat ușurat, dar și alți or�șeni, care nu avur� curajul s� zic� profei de chimie , c� nu au �nv�țat , c� nu au stat s� ia orarul. C� oricum nu ar mai fi contat pentru ea. Trei-urile erau preg�tite din start. Noroc c� ascultase trei din internat. Și cum aceștia erau cei mai silitori...
Veni și ultima or�. Era Action�rile. Aceast� materie mi-a pl�cut mult. Anul trecut tot același profesor ne predase Mașini Electrice. Atunci ne-a predat teoria despre ele. Ne-a �nv�țat clasificarea motoarelor. De curent continuu, cu excitație serie , paralel sau mixta, despre mașinuile sincrone sau asincrone in CA. Iar acu ne ducea �n laboratorul de Acțion�ri s� punem �n practic� tot ce am �nv�țat. Ne punea s� leg�m la panouri tot felul de aparate, contactori, relele termice, butoane de pornire și oprire, l�mpi de semnalizare etc. Mie mi s-a dat tema leg�rii unui motor asincron trifazat. Trebuia s�-l comand. Dup� pornire , trebuia s� inversez și sensului de rotație. Fiecare primise c�te o tem�. Dup� ce am legat toate firile la tablou, am legat la urm� și motorul dup� verific�ri. A mers ! Atunci am primit iar 10. Fetele , m-au rugat s� le ajut și pe ele. Așa c� din c�nd �n c�nd , profit�nd c� profu era ocupat cu altul, am legat eu cablurile de la tablou, și celelalte componete. Dar le-am și explicat s� lege și ele. Fetele , aveau ceva mai simplu. Numai pornirea și oprirea motorului ce CA asincron. Oricum pentru ele era ceva nou. Știam c� profu o s�-și dea seama de intervenția mea. Așa cum m-am și așteptat. Dar nu a zis nimic. Nu s-a sup�rat. Dar le-a pus și lor 8. Bine c� Nina mea a luat și ea 10. Nici nu m� așteptam la alt� not� din partea ei. Pentru ea fusese un mizilic. Doar se confruntase cu circuite teribil de complicate...pe care , multe , nici eu nu le �nțelegeam.

Marin56.blogspot.com

Sa inteleg ca si pe voi v-a marcat viata de scoler... ca sa nu mai zic de anii de liceu. Sau poate tot asa de bine , viata de student. Intotdeauna starneste nostalgii nebanuite. Reamintirile cu fostii colegi sau colege si fostii profesori, buni sau rai , oricum ar fi fost in opinia noastra , au fost dascalii cu care am strabatut si strabatem viata de mai tarziu.

Marin56.blogspot.com

C�nd ajungem iar acas�, Nina deja avea un mesaj. O foaie dintr-un caiet de al meu, st�tea pe mas�. C�teva r�nduri scrise , ne atrase atenția:
� KURT ! Nu v� faceți griji �n privința mea. Aici a intervenit o problem� serioas�, ce nu suport� am�nare. Te rog s� nu fii �ngrijoraț. Am nevoie de NINA. Te rog las-o s� vin� aici ,neap�ra! E nevoie de ea aici. Nu pot s�-ți spun acu despre ce e vorba. Ai r�bdare, c� voi veni cu prima ocazie ce pot. Aici mai dureaz�! Tu termin�-ți școala. Mai ai multe de �nv�țat. Poate vin la sf�rșit s� te i-au la noi. P�n� atunci ai grij� de tine. Pe cur�nd! � Al t�u prieten KURT!
- Sper c� nu vrei s� m� p�r�sești?m� uit la NIna �ngrijorat.
- Apoi dar cum dar�? Ai v�zut și tu, scrie negru pe alb! E nevoie neap�rat de mine.
- Poi și pe mine cui m� lași? C� eu pl�ng!
- Ei las� c� ești b�iat mare.
- Poi și eu , cine o s�-mi mai fac� cafea, m�ncare... ?
- Te descurci tu, c� ești b�iat mare !
Vestea asta m� m�hni nespus.
- Eu la cine mai trebuia s� țip?
- La vecin...zice �n grab� Nina, preg�tindu-și bagajul.
Dup� ce imi ur� un bun r�mas, și un �on soon�! se duse �n curte. Dup� ce acțion� telecomanda micului aparat auto- teleportor , se teleport�. O lumin� verde inund� curtea. Dup� care o ceaț� l�ptoas� se l�s� peste toat� curtea și �mprejurimi. Nici casa vecinului nu se mai vedea. Am stat așa o vreme uit�nd de mine. Trecuse o or�, dar eu nu m� puteam mișca din loc. Deja se risipise și ceața, numai eu st�team singur �n mijlocul curții. �ntr-un t�rziu, poate și din cauza frigului, m� hot�r� s� intru �n buc�t�rie. M� așez automat pe un scaun , ne mai știind ce s� fac. Privirea �mi cade pe ibricul de cafea ce mai avea ceva �n el . Un rest de azi dimineaț� , pe care Nina nu -l aruncase. Iau ibricul , și sorb direct din el. C�nd ajung la zaț , m� opresc. I� simțeam deja lipsa Ninei. C�nd m� obișnuisem și eu cu ea , și ea cu mine, m� p�r�si. �Poate nu de tot! M�ine poate se va �ntoarce. Poate nu era așa de grav� situația de acolo, c� nu ar fi suferit am�nare� Incerc s� m� �mb�rb�tez singur. M� duc s� fac lecțiile. Noul orar de m�ine era foarte dificil . Erau numai ore grele și mai puțin proaspete. Deja �ncepusem s� ne intr�m �n ritm , cum se spune. Deschid cartea și �ncerc s�-mi rezolv singur problemele. Numai c� , numai la rezolv�ri nu-mi era g�ndul. Totuși �ncerc s� uit, concentr�nmdu-m� la lecțiile de m�ine. �Ce voi spune m�ine la școal� de absența ei , dac� nu v-a veni �? Termin de scris și m� apuc de citit din manuale. Aveam ce citii! La toate aveam de �nv�țat. Dac� la unele am sc�pat mai repede , nu același lucru se putea spune de Organizare și Matematic�. Colac peste pup�z� mai era și Fizica , dar și Chimia. Cu Electrotehnica , mai era o treab�. T�rziu seara reușesc s� termin de �nv�țat. Acu dac� nu mai era Nina, nici TV -ul nu l-am mai deschis. C�nd m� uit la ceas era deja 23. M� culc cu g�ndul la NIna și Kurt.

A doua zi c�nd m� trezesc, primul meu g�nd era s� strig la Nina. Dar �mi amintii cum st� treaba. M�n�nc ceva la repezeal�. Ies �n curte. Dar vocea vecinului m� oprește.
- Ce faci vecine ? Iar ai r�mas singur?
-De unde stii?
- Poi te v�d cam ab�tut și nehot�r�t. Știu din propia experienț�. Și la mine tot așa a fost. Iar a plecat ?
- Da ! Zic eu scurt, deși nici s� vorbesc cu vecinl nu mai aveam chef.
- Ei las� c� te obișnuiești ! Greu e �nceputul!
- Bine , las� c� mai am de �nv�țat . Cu bine !
Intru �n cas� ,f�r� s� mai aștept confirmarea vecinului. Imi aduc aminte de școal�. �Ce figuri or face �știa !� Mai deschid o carte și �ncerc s� mai memorez c�te ceva. Asta mai mult la trecerea timpului. Se f�cu 12,30 și Nina mea s� vie , pace ! �ncerc s� m� obișnuiesc cu g�ndul , c� de acu Nina nu va mai face parte efectiv din viața mea. Parc� nu puteam s� o uit. Multe lucruri și dup� o viaț� , �ți pare r�u c�nd nu mai sunt. Dar eu ? Totuși mi-am pus �n g�nd , s� nu disper. Poate Kurt sau ea, nu m� va uita. Cu aceste g�nduri plec la școal�. Vecinul m� supraveghea de pe gard pe furiș. C�nd intru �n clas� , deja se simțea ceva lips�. Nici lipsa Ninei , nu trecuse neobservat�. Binențeles c� am fost bombardat cu tot felul de �ntreb�ri.
- E bolnava, zic eu sec.
Intr� profu de la prima or�. Și binențeles c� era de matematic�. P�n� și el remarc� lipsa Ninei, c� m� și �ntreb� �nainte de a strga catalogul. De multe ori nu se mai obosea. Se uita prin b�nci și dac� erau toți perechi, �nsemna c� nu lipsea nimeni. Dar acu m� �ntreb�:
- Ce a p�țit colega...?
- Poi e bolnav�, zic eu ceva �ncerc�nd s� improvizez ceva cu fric�. Imi era team� s� nu apar� totușiea, si s� m� dea și de gol. O minciun� mai �mi trebuia acu.
- A luat-o asear� cu salvarea , continuui eu, minun�ndu-m� și eu c�t de original și sincer pot fi c�teodat�, c�nd vreau. Mi-am jucat bine rolul.
- Da , nu e nici o problem�, m� liniștește profu, aduce scutire, sau certificat medical.
- Dup� astea fiind zise , s� trecem la lecții.
Un b�iat Toma, zicea ceva la alt b�iat. Profu �l vede și se duce la el. Cum era cu caietul deschis , acesta �l ia și il cerceteaz�. R�m�ne impresionat pentru o clip� , la vederea rezolv�rilor. Dup� care a urmat inevitabil �ntreb�rile: � Dar aici de ce ai f�cut așa ? � sau aici nu era mai bine s� ... � Și tot așa la foit preț de o jumate de or� , doar , doar de va putea s�-l �ncurce. La sf�rșit , profu se declar� �nfr�nt, dup� ce �l purtase și din cele predate din urm�. Nu reușise deloc s�- l �ncurce. Și asta era doar specialitatea lui. De ce simțea c� știi, de ce mai al dracului te foia, p�n� reușea s� te �nfunde. Cu acest prilej , mai f�cea și o testare a noastr� , s� vad� c�t de bine aveam noi �nv�țate lec�țiile din urm�. S� te fi prins cu o lecție ne -n- v�țat�. C� �la erai. �Asa� te lua , vorba dirigintei. Dar acu nu reușise, și pentru acest fapt ia pus 9. Era un lucru rar , ca el s� pun� aceste note. De zece nu mai vorbesc. Nu exista la el aceast� not�. Mai apela la ele pe la sf�rșitul anului, la c�te unii, pentru a le ieși media, unde se mai putea, ca s� mai scape și el de c�țiva la toamn�. Cum mai r�maser� cam 15 minute din or�, profu se puse la b�rf� cu noi.
- Și așa nu mai trecem mai departe , r�m�ne tot aceeași lecție. Asta nu �nseamn� c� nu v� ascult m�ine sau data viitoare... , ne ameninț� el. Ați v�zut ce i-am f�cut lui �sta mic, zise el r�z�nd. Adev�rul , c� era și scund.
- Și �n rest cum v� mai descurcați ? Cu gagicile , cum stați?
- Bineee ! r�spunser� c�țiva �n cor, �n timp ce, cele dou� fete se rușinar�, r�z�nd.
- Ei las� , zice el , voi nu sunteți de faț�. Și ... �ncearc� el s� mai prelungeasc� o nou� conversație. Vou� vi se pare acu glum�. Dar �ntrebați-m� pe mine cum era la facultate , ca s� nu mai zic de liceu. Aveam un profesor la mate, - hai c� știu c� și voi umblați cu prescurt�ri- profu , profa , dirigul , diriga...ei și la noi era la fel. Noi �i spuneam �tartorul� C�nd intra la noi �n clas� ,știți ce e aia? - �nghețam ! Nu se auzea nici musca. � Probabil c� acu vrea s�-l moșteneasc�, fac eu �n g�nd, f�r� fric� c� Nina m-ar putea auzi. � S-o crezi tu ! Ce dac� sunt oleac� și eu plecat� cu treab�, tu gata , de acu �ți pui țoalele �n cap ?� �Ei na ! C� mi-am g�sit beleaua cu tine , nici acu la at�ția ani lumin� , nu scap de tine�? � Binențeles! � Luat cu dialogul de g�nduri cu NIna, nici nu mai eram atent la ce spune profu.
- ...da și nu numai el �l poreclam, mai pe toți. Voi cum atți botezat profesorii? La Rom�n� ...?
Toți t�ceau z�mbind. Nu aveau curaj s� zic� nimeni.
- Ei hai , nu v� fie rușine orazului, c� știu asta. Fiecare copil care a trecut prin școal� sau și viața , s-a ales și cu c�te o porecl�. Ce voi nu aveți? Tu de exemplu cum �ți spune, zice el ar�t�nd c�tre L�buș. Acesta se ridic� speriat și cu mutra nevinovat�, �n r�setele celorlați. P�n� și profu r�dea. Și cum el nu avea curajul s� zic� , �l ajut� Dumi din spate.
- L�buș!...zice el.
- Dar ție? �ntreab� acu profu și pe Dumi.
De data asta ca s� nu fie nici el mai prejos, zice - �Dumi�. Dar L�buș riposteaz�:
- Ei , Dumii! Dumii e așa c�nd mai vorbim, așa ... dar c�nd ne mai sup�r�m �i spun ...
- Cum ? �ntreab� curios profu.
- Poi dac� el �mi spune și �c�ine�... Atunci eu i-am spus � Dino� de la c�inele dinozaur de la desenele animate� Aventuri �n epoca de piatr� Era c�inele lui Fred.
- Da s� știi c� ai ales bine porecla , cam seamn�...confirm� și profu.
Toat� clasa �zbucni �n r�s.
- Mai avem și Hecl� și Gec�l...�Orez�... continuu� mai departe L�buș, el e � Madam � Tolea e � Grasul �... și ar mai fi continuat așa , dac� luați cu vorba , nu ar fi trecut ora mai repede. Soneria �și spuse cuv�ntul.
Profu se ridic� tacticos și, lu�ndu-și catalogul plec� vesel.
Din urma lui , toți s�rir� cu poreclele, pe bietul L�buș.
- Ce-ți veni m�i s� ne dai de gol, se lu� și Dumi de el. Firai tu de c�ine , eu sunt Dino ,ai? B�taia lui L�buș nu fuse mic�. Noroc c� ii mai temperase alții. C� alfel s-ar fi dus acas� bietul L�buș , cu cucuie.

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-02-14 16:53:57Sa inteleg ca si pe voi v-a marcat viata de scoler... ca sa nu mai zic de anii de liceu. Sau poate tot asa de bine , viata de student. Intotdeauna starneste nostalgii nebanuite. Reamintirile cu fostii colegi sau colege si fostii profesori, buni sau rai , oricum ar fi fost in opinia noastra , au fost dascalii cu care am strabatut si strabatem viata de mai tarziu.

Mie mi-a placut viata de liceu.
Am savurat-o, foarte convinsa ca e cea mai frumoasa perioada a vietii si ca dupa liceu intru in necunoscut.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Vad ca cu minunile mele am dat-o in bara. Poate aste alte minuni traduse din limba Rusa, o sa va placa mai mult la unii. Nu trebuie sa le luati motamo. Ci ca niste simple povestiri, din care oricine poate trage invataminte. Daca mai vreti va pun toata seria. Pana vine Nina mea ...

NOI MINUNI ALE
SF�NTULUI NICOLAE

Traducere din limba rus� de Lucia Ciornea

Tip�rit� cu binecuv�ntarea
Prea Sfin�itului P�rinte Galaction,
Episcopul Alexandriei �i Teleormanului
Editura Sofia
Editura Cartea Ortodox�
Bucure�ti, 2004

Prefa��

Ierarhul Nicolae este cinstit ca un mare sf�nt. Pe cei care au nevoie
de ajutorul s�u �i sprijin� nu doar cu cuv�ntul, ci �i cu fapta. Nu-i trece cu
vederea pe cei �ndurera�i, pe cei care sunt ispiti�i �i pe cei care pl�ng �i
pier. Dumnezeu s�v�r�e�te prin el minuni mari, al c�ror num�r nu poate fi
socotit.
Via�a noastr� este plin� de minuni. Fiece zi este o minune. Fiece
gur� de aer este o minune. Fiece frunzuli�� sau firicel de iarb� este o
minune dumnezeiasc�. Noi suntem obi�nui�i cu aceste minuni de fiecare zi
�i nu le observ�m, pe c�nd minunile supranaturale ne sunt date pentru
�nt�rirea credin�ei. Dumnezeu, Cel Ce ne iube�te nespus de mult, nu vrea
pentru noi nimic altceva dec�t m�ntuirea, �ns� nu trebuie s� credem c�,
dac� noi nu vedem minuni, Dumnezeu �i-a �ntors fa�a de la noi. Nu! El
n�d�jduie�te c�, o dat� ce am v�zut minunea �nf�ptuit�, nu vom mai cere
altele, ci vom �n�elege c� Dumnezeu este �ntotdeauna cu noi. Nu ne este
de niciun folos dac� �n jurul nostru se vor s�v�r�i permanent minuni. De la
aceasta putem s� c�dem �n m�ndrie sau slava de�art�.
Dumnezeu ne trimite pe pl�cu�ii S�i, care s�v�r�esc minuni
uimitoare, pentru ca noi �i mai v�rtos s�-L urm�m pe Creator, precum L-au
urmat ace�ti oameni sfin�i. Ei au privit doar �nainte, spre lumina
dumnezeiasc�, l�s�nd �n urm� tot ceea ce ne �ndep�rteaz� de Dumnezeu
�i aspir�nd din toat� inima �i din toat� fiin�a c�tre Creatorul, pentru a
dob�ndi plin�tatea vie�ii. Aici, via�a noastr� p�m�nteasc� este atins� de
moarte, iar plin�tatea vie�ii o putem dob�ndi doar �n veacul ce va s� vin�.
Ins� �nceputul trebuie neap�rat s� fie f�cut aici. Iar Sf�ntul Nicolae ne este
un ajut�tor nou�, celor slabi �i neputincio�i, s� ne �nt�rim �n credin�� �i s�
dob�ndim via�a ve�nic�.
Preot Igor Filin,
Parohul Bisericii Cuviosul Serafim de Sarov,
ora�ul
Sankt-Petersburg


Milostivul f�c�tor de minuni
Aceast� povestire despre mijlocirea ierarhului Nicolae am auzit-o de
la soacra mea, Evdokia Sidorovna Tere�kove�. Tat�l ei, t�n�r pe atunci, a
fost mobilizat pentru r�zboiul ruso-turc. Avea deja so�ie, un copil �i o
gospod�rie �n satul Ni�gal.
El a pornit spre punctul de recrutare, unde recru�ii urmau s� fie examina�i de
comisia medical�. Pe drum tov�r�ii lui r�deau, glumeau, �ns� el nu �nceta
s� se roage Sf�ntului Nicolae, F�c�torul de minuni.
Sidor era s�n�tos tun, �ns� cineva din comisie l-a �ntrebat: �Vrei s�
mergi la r�zboi?" �Oricum m� ve�i trimite", le-a r�spuns el. Ei �ns� l-au
�ntrebat dac� are so�ie, copii �i f�r� s�-i mai spun� ceva, i-au dat drumul
s� plece acas�.
De atunci, el a �nceput s�-l cinsteasc� �i mai mult pe Sf�ntul Nicolae,
iar copiilor pe care i-a avut mai t�rziu le-a poruncit s� se roage
�ntotdeauna acestui milostiv F�c�tor de minuni. Soacra mea are acum
optzeci de ani �i p�streza cu sfin�enie icoana veche a ierarhului.

Ea mi-a mai povestit �i o alt� �nt�mplare. In satul lor, Ni�gal, locuia
un om bogat. Era c�s�torit, �ns� copii nu avea; ducea o via�� destr�b�lat�,
fiind robit de patima b�uturii �i a desfr�ului. C�nd so�ia lui a luat o nepoat�
s-o creasc�, el a sedus-o �i pe aceasta. So�ia tot timpul pl�ngea si se ruga
Sf�ntului Nicolae, F�c�torul de minuni, cer�ndu-i ajutor.
Intr-o zi, c�nd ea nu era acas�, b�rbatul a adormit �i �n somn au
venit la el demoni cu �nf��i��rile a doi b�rba�i �nfrico��tori. El s-a speriat
foarte tare �i a hot�r�t s� se c�iasc�, �nc�t chiar atunci, �n puterea nop�ii,
s-a preg�tit s� mearg� la preot, �ns� demonii �i spuneau: �Mergem �i noi cu
tine!" Ii era fric� s� mearg� noaptea �i, tot drumul, b�rbatul s-a rugat
Sf�ntului Nicolae. In calea lui era un r�u. �i i s-a p�rut lui c� peste acest
r�u erau dou� poduri. Demonii �l �ndemnau: �Hai mergi, mergi..." Ins� el,
prin rug�ciunile Sf�ntului Nicolae, s-a �ntors �i s-a �ndreptat spre casa unei
b�tr�ne care se afla nu departe. Palid de fric�, a b�tut la u�a ei. Aceasta ia
dat s� s�rute icoana sf�ntului �i atunci a v�zut c� de fapt nu era niciun pod
peste r�u...
Incep�nd cu acea zi, el s-a l�sat de b�ut �i a �nceput s� duc� o via�a
virtuoas�. Drept mul�umire pentru minunea prin care Sf�ntul Nicolae l-a
salvat, el a comandat la un iconar chipul sf�ntului �i l-a donat bisericii.
Prietena mea s�v�r�ea un pelerinaj la Sih�stria Elgavsk, aflat� l�ng�
Riga, �i acolo a auzit povestindu-se acestea: un om a furat din biserica
sih�striei icoana Sf�ntului Nicolae, F�c�torul de minuni. Sf�ntul i-a ap�rut
�n vis �i i-a poruncit s� �napoieze icoana. Ho�ul a �ndeplinit porunca, �ns� a
dat icoana altei biserici, care, mai t�rziu, a �napoiat-o sih�striei.
Olga Tere�kove�, ora�ul
Daugavpils, Letonia...
Va urma!

V� eram dator cu sf�rșitul p�rții a 6-a ! Acu c� se preg�tește și ursul , s� ias� din b�rlog, unde a iernat at�tea luni, vorba vine , c� mai mult a fost pe afar�, o s� incerc s�-mi mai fac timp și pentru scris. P�n� acu am fost ocupat cu comp-ul De! s� fie și el �n pas cu mnoda! Nu ?
Și uite așa au trecut zilele una dup� alta și, dup� ele s�pt�m�nile, apoi lunile și terminai și eu liceul. Ar mai fi fost foarte multe de spus. Nu era zi s� nu aib� c�te un eveniment pl�cut , sau mai puțin pl�cut. Și mai ales pentru mine. C�t privește restul clasei, ultima zi c�nd ne-am mai v�zut cu toții , a fost la banchet și la bacalaureat . Iar dup� aia foarte puțin cu c�te unul doi, la intervale de ani. Nu știu dac� s-au mai f�cut și alte �nt�lniri de promoții.
Dar m-am luat cu vorba și, nu am mai pomenit nimic de Nina. Poi se poate una ca asta ? Tocmai de Nina și prietenul meu Kurt? Ei dar asta e o alt� poveste. Urmeaz� partea a ... a c�ta oare ? Nici eu nu mai știu Cred c� a 7-a !

Un martisor si ganduri dragi sa va-nsoteasca bucuria, Dulci sarutari cu gust de fragi Frumoaselor din Romania...NU AM GASIT ALTA RIMA...

De la: GRINGOS, la data 2013-03-01 23:42:45Un martisor si ganduri dragi sa va-nsoteasca bucuria, Dulci sarutari cu gust de fragi Frumoaselor din Romania...NU AM GASIT ALTA RIMA...

Sau poate asa , ca tot vine primavara : `Hai sa plantam cu toti puieti ,
Baieti , fetite si ..Roboti!

Marin56.blogspot.com

O s� v� spun azi o poveste... Nu, nu a unui iepuraș, ca �n c�ntecul de pe vremuri. Ci una care mi-a sc�pat. C� m� și mir cum de am uitat de aceast� poveste. Pentru mine și colegii din clas� ,de atunci, mi se p�ruse destul de hazlie. Nu �ns� și pentru profesori. Dar s� nu v� mai țin cu sufletul la gur� , cum se spune și , s� incep dar. Eram cred �n clasa a 6-a sau a 7-a , cred. Nu mai sunt sigur. Dar din faptul c� amintesc de profesoara de Biologie, asta deduce , c� eram totuși �n clasa a 6-a. C� dac� imi amintesc bine, �n clasa a 6-a am f�cut Biologia, in a 7-a Zoologia, iar �n a 8-a Anatomia Omului. Dar oricum nu conteaz� prea mult.
�ntr-o dimineaț�, m� scol, adic� m� trezes, și dau o rait� prin cas� cu ochii, ca s� v�d cum v-a fi �vremea� azi și care era ordinea de zi. Dar cum mama , se sculase iar cu fata la � cearceaf� ca de obicei, am concluzionat c� se anunța nori a furtun�, mai ales c� nici afar� nu se anuța o vreme bun�. Era �nourat de dimineaț�.
- Hai scoal� , nu mai lenevi at�t! Scoal�-te , �mbrac�-te, i-a ceva cr�pelniț� și apuc�-te repede de �nv�țat. Știi c� asear� nu ai terminat!
M� scol mai mult �n sil�. Dup� cum m� mișcam , mama a considerat c� trebuiam s� fiu stimulat, așa c� mu s-a l�sat p�n� nu mi-a c�rpit c�teva palme și dupace pe spinare. Ei asta m-a f�cut s� m� mișc mai repede �n opinia ei. Asta așa, ca �nviorarea de dimineaț�. Așa c� dup� sorbirea ceaiului , care era cam apos și terminarea feliei de p�ine ce era destul de subțire, uns� cu unt si c�teodat� și cu margarin� sau untur� de porc, m� apuc �n sf�rșit , spre disperarea și ner�bdarea mamei, și de lecții. �nv�ț eu o or� , dou�, trei, se apropia ora plec�rii la școal�, și eu �nc� nu știam bine lecția dup� opinia mamei. La ea , dac� nu spuneam cuv�nt cu cuv�nt ca �n carte, lecția nu era bine �nv�țat�. Mai aveam 5 minute și trebuia s� plec. P�n� la urm� mama se �ndur� de mine, și conchide c� știam destul. Așa c� zice :
- Bine! Pune cartea �n geant�. Geanta ți-ai f�cut-o?
- Da ! zic eu stins. Dar nu mai m�n�nc?
- C�nd mai vrei s� și m�n�nci? Nu vezi c� e t�rziu! Vrei s� �nt�rzii la școal�. Na un leu s�-ți ei un covrig , ceva...
Adev�rul e , c� mama ar fi dat orice , numai ca eu s� nu �nt�rzii , sau s� chiulesc de la școal�. Dar cum cu chiulul nici nu �nc�pea �n discuții, așa c� r�m�nea numai varianta �nt�rzierii. Deobicei nu prea �nt�rziam. Sau chiar aproape de loc. Nu-mi amintesc s� fi �nt�rziat vreodat�. C� daca ar fi aflat ai mei .... apa m� lua! Așa c� dup� ce spun : �un s�ru�m�na� o șterg bucuros la școal�. Pe drum la vreo dou� str�zi mai �ncolo, v�d un pui de c�țel alb,ce abia era �nț�rcat, care scheuna de zor, l�ng� un gard. R�m�n foarte impresionat de el și, �l i-au �n brațe. Acesta de c�nd m� v�zuse, se oprise din scheunat și d�dea bucuros din coad�. Prima dat� m� g�ndii s�-l duc acas� la mama. Dar m� opri speriat știind c� nu mai aveam timp, ca s� m� �ntorc și, sigur aș fi �nt�rziat, spre bucuria mamei, care at�t aștepta, noi motive de c�p�ceal�. Așa c� �mi continui drumul mai departe, cu el �n brațe. Trebuie s� v� spun c� �i pl�cea plimbarea. C�nd ajung �n sf�rșit �n curtea școlii, toate privirile copiilor at�t de la alte clase, c�t și a colegilor și , �n specila al colegelor, arau ațintite asuopra mea.
- Vai ce c�țeluș dr�guț, zice Mogoș . De unde �l ai ?
- L-am g�sit pe drum c�nd veneam la școal� și , mi s-a f�cut mil� de el.
- Și cred c� nu ai de g�nd s�-l duci și �n clas� , intervine și Oprea.
- Ba bine c� nu ! Unde alt undeva s�-l duc ?
- Bine dac� la unele ore o s� mai mearg�, ce te faci cu el la matematic�? Doar știi... completeaz� el. Adev�rul c� atunci c�nd am auzit de matematic� , m-am cam ofilit. Dar mi-a zis �n g�ndul meu: � Poate nu o fi dracul așa de negru� Așa c� susținut de entuziasmul colegelor, �l ascund cum pot, ca s� nu fie observat de cei de la ușa de la intrare și , ajung teaf�r cu el �n clas�. Prima ora era Biologia. Așa c� a fost bine. Profesoara a și aflat de el. Una c� pe colege și unii colegi, nu i-a r�bdat , și m-au dat de gol, dar și faptului c� nici pe el nu la r�bdat. �ncepuse s� se plictiseasc� și el s�racul. Așa c� incepu s� scheaune. Cred c� �i era și lui foame. �n fine il mai potolesc eu , și trece ora. Urma matematica.
- Ei acu s� te v�d , �mi zice iar Oprea. Cum o s� o scoți la cap�t cu doamna Simionov. St�team totuși cu inima str�ns� �n așteptarea orei. Sunetul soneriei m� f�cu s� tresar și s� mi se fac� fric� și mai tare. Unui coleg �i vine o idee. Noi aveam �n clas� un dulap din cornier și tabl�, f�cut de un p�rinte, donat pentru clas�, la inițiativa dirigintei, �n timpul unei ședințe cu p�rinții.
- Bag�-l �n dulap ! Are și geamuri , o s�-i fie bine acolo.
C�țiva protestar�, dar p�n� la urm� m� rog de Mogoș , care era șefa clasei, s�-mi dea cheia de la lac�t . �l descui și �l pun frumos la vitrin�. Credeam c� o s� stea cuminte acolo. Dup� ce am �nchis ușa, a stat el oleac� liniștit. C�nd a intrat profesoara de matematic� �n clas� , nu l-a observat. Toți ceilalți st�teau pe ace, z�mbind. Nici profesoara nu �nțelegea atitudinea noastr� . Dar nu s-a prins de prima dat�. De abia dup� ce s-a apucat s� predea, boala de c�țel a inceput s� �și fac� simțit� prezența. Profa se �ntoarce surprins� și �l vede. Prima dat� r�m�ne mirat� z�mbind. Și ei �i f�cuse pl�cere prezența c�țelușului meu. Dar cum acesta �ncepuse s� or�c�e, asta a f�cut-o s� se supere pe el . �ntreb�nd cine a pus c�țelul acolo. M� ridic timid �n picioare, și transpirat. La vederea mea , se �ntunec� la faț�.
- Ia javra aia de acolo și marș afar� cu tot cu ea.
C�țiva colegi și colege, �ncercar� s� protesteze, lu�ndu-mi ap�rarea. Dar se dovedir� inutile. Nici nu a vrut s� aud�. Spunea c� o deranja la predat. M� duc la dulap , �l scot, iar c�nd �l iau , potaia nu mai zice nimic.
- Du-l la laboratorul de Biologie, m� sf�tuiește cineva.
Ies afar� cu el și pe hol m� �nt�lnesc cu femeia de servici, care d�dea cu �teul� Se �ntuziasmeaz� și ea oleac�, apoi plec repede cu el la laborator. Bat la uș� și intru. Profa de Biologie m� vede cu el �n brațe și �nțelege.
- Ce nu i-a pl�cut matematica, �ntreab� ea mai mult �n glum� , mai mult �n serios.
- Nu ! Și v-ași ruga s�-l țineți aici p�n� se termin� orele. Mai avem dou�. Ultima e și sportul.
- Bine , eu plec ! �nainte de sport, vii și �l ei.
- Bine, �ncuviințez eu.
M� �ntorc �napoi �n clas�. Cum m� vede profa m� și �ntreab� ce am f�cut cu el. �i spun c� l-am l�sat la laborator.
- Bine treci �n banc� , zice ea �ntorc�ndu-se iar la tabl�.
Și așa trecu și ora urm�toare. Ininte de sport, m� duc iar la laborator. Profa m� primește cu reproșuri dojenindu-m�:
- I-al mai repede de aici, c� mi-a murd�rit parchetul.
Il iau și �l aduc iar �n clas�. Cum m� v�d fetele cu el, sar toate pe mine. Fiecare voia s� �l m�ng�ie. Le pl�ceau c�țelușul meu. Acesta se gudura la fiecare �n parte. P�n� și lui �i pl�cea m�ng�ierile lor. Una din ele m� �ntreab� , ce este ? Oprea dup� ce �l �ntoarce cu burta �n sus, gest ce nu i-a pl�cut nici c�țelului, decide c� e b�iat. Celelalte fete se amuzar� de vorbele lui Oprea.
- Voi nu vedeți c� are p... zice Oprea , in hohotele de r�s a celorlalți.
- Ce m�i ! Ce r�deți, ce nu-i așa?
�ncepe ora de sport. Profa c�nd �l mai vede și ea, i se pune pata. M� �ntreab� , dup� ce a aflat raportul, de unde �l am și ce vreau s� fac cu el. �i spun c� l-am g�sit pe strad� și c� aș vrea s�-l țiu, dac� și p�rinții mei l-ar vrea. Nu �mi f�ceam prea multe g�nduri , c� ai mei l-ar fi vrut.
- Dac� nu �l vor , s� mi-l aduci mie acas�, ca stau pe strada Rom�n� la nr...
- Da ? fac eu bucuros. Poi stau aproape de dumneavoastr�. Da �l aduc dac� nu-l vrea.
Plec acas�. M� și g�ndeam curios , ce o s� zic� ai mei de el. C�nd intru pe poart�, cum doamna Berdan , era nelipsit� la postul ei de pe banc�, m� și �ntreab� r�z�nd:
- Ha , ha , ha... de unde ai mai g�sit și ar�tarea asta? C�țel mai v� mai trebuia , c� �n rest aveați de toate!
Mama aude comentariile ei și se și �nființeaz� afar� la ușa. C�nd o vede madam Berdan , nu a mai zis nimic. Dar nu acelaș lucru a f�cut și mama , la vederea � ar�t�rii �
- De unde l-ai mai g�sit și pe �sta? C�ine ne mai trebuia? S� pleci cu tot cu el!
Tata aude discuția și apare și el curios din camera lui. C�nd �l vede se bucur� și el. Semn c� �i pl�cea și lui. Dup� ce �l cerceteaz� și el, se declar� nemulțumit, spun�nd c� e fat�.
- Dar un coleg Oprea , m-a asigurat c� e b�iat , protestez eu.
- Nu e b�iat! Așa c� du-l de aici , spune tata uit�ndu-se cu un ochi la mama.
Cu el �n brațe și cu ochii �n lacrimi , �i rog s� nu-l arunce. Dar toate r�gumințile mele nu a fost de ajuns. P�n� la urm� le zic:
- A zis profesoara de Sport, c� dac� nu �l vreți voi, s� il duc ei, c� st� la cas� și ea.
- Unde st� ? �ntreab� am�ndoi �n cor.
- Pe Rom�n�. De la �Meluț�... un pic mai �ncolo...
- Bine dute și-l du ! Și vii �ntins. Nu stai mult!
Plec repede cu el �n brațe. La poart� m� �nt�mpin� iar vorbele madamei Berdan :
- Ce nu a corespuns? A fost respins la export? zise ea r�z�nd.
Deschid poarta grea și ies. In 5 minute ajung la profesoar�. M� �nt�mpin� la poart�, dar c�nd �l vede parc� nu prea mai era așa de bucuroas� s�-l ��nfieze� Totuși mi-l primește. M� asigur� c� �nc�puse pe m�ini bune. M� �ntorc acas�. La poart� madam Berdan m� vede f�r� el și, m� �ntreab�:
- Gata l-ai m�ritat?

Poate �n așteptarea Ninei, o s� fac o pauz�, continuund cu noile ispr�vi ale piraților. Paoet asta o s� fie mai original dec�t primul , cu toate c� am, p�strat numele piraților.

Și iat� c� aventura continu� !



CEI 8 DE PE INSUL�



St�team culcat pe blana prietenii mele Mimi și m� zv�rcoleam �ntr-una. Somnul nu se mai prindea de mine. Afar� era �ntuneric , semn c� focul se stinse și el. Jos �n poian� pirații sfor�iau foarte conving�tor. P�n� și Fane și Mimi, dormeau f�r� grij�.

- Dormiți? ...Fane !.... Mimi!...dar nu primii nici un r�spuns.

M� ridic �n capul oaselor �ncerc�nd s� sparg acel �ntuneric de smoal�. Dar nu v�zui nimic. M� ridic �ncet , ca s� nu �i trezesc și ies afar� �n fața peșterii. Afar� un �ntuneric , s�-l tai cu cuțitul. Doar cerul mai lumina cu miliardele lui de stele. Chiar uit�ndu-m� la el m� tulbura. De unde or fi ieșit at�tea stele, c� la noi �n oraș , greu s� distingi ceva. Numai c�teva stele acolo și constelații și �lea firave cu luminițele p�lite. Undeva jos se puteau distinge c�teva f�pturi adormite. Dac� nu se vedeau , �n schimb se auzeau. Cel mai zgomotos era Dul�u Roșcat, care datorit� sfor�iturilor lui puternice , �l f�ceau s� se trezeasc� din c�nd �n c�nd. Dar adormea imediat. Cheful cu rom �și spusese cuv�ntul. �Ce bețivani !� , zic eu �n sinea mea. Ce ar fi dac� ...aș putea s� transform acești deberdei, c� numai pirați nu s-ar putea numii, �n unii moderni... ai zilelor noastre...G�ndul care �mi venise �n minte, m� f�cu pe de o parte s� m� cutremur și pe de alt� parte s� z�mbesc. Ei poate c� nu o fi dracul așa de negru, imi fac eu curaj. Oare c�t o fi ceasul ? �ncerc s� m� uit la el , dar e peste puteri. Nu z�ream nimic. Poate dac� era cu limbi cu fosfor, altfel ar fi stat lucrurile. Ei las� c� imi fac eu rost de așa ceva acuși. M� duc repede la culcușul meu, unde l�sasem aparatul. �n graba mea dau peste cineva, �mpedic�ndu-m� de trupul cuiva. Protestele lui Fane, m� l�muri. El era. Bag bateria �n aparat, �l pornesc și imi fac rost de un ceas nou cu cadran luminiscent , cu afisj luminos, alarm� , melodii , radio...ce mai ... Cu tot tac�mul. Cred c� și cea mai renumit� firm� de ceasuri din japonia sau china, ar fi fost invidioas� pe ceasul meu. �l cercetez și v�d c� era de abia ora 3. Mai aveam destul p�n� r�s�rea iar soarele. G�ndul care m� cuprinse m� emoționa , cu privire la prezentarea expunerii mele de m�ine. Ideea lui Dinte de Pisic� , puse st�p�nire pe mine. Poate nu era totuși o idee rea de a avea multe , f�r� a face nimic. Totuși , mai trebuia lucrat le prezentarea mea. Așa c� m� �ntind iar pe culcuș, �ncerc�nd s� ațipesc iar pan� la ziu�. Dar ți-ai g�sit! Trecuse �nc� o or� p�n� am reușit s� adorm. Soarele ajunsese cale de dou� suliți pe cer, c�nd r�cnetul scos de Dul�u Roșcat, �i f�cu și pe pirați și pe prietenii mei , s� se trezeasc�. Dinte de Pisic� bomb�ni ceva nedeslușit. Chiorul se ridic� și el �n capul oaselor, aștept�nd și confirmarea, care nu se l�s� prea mult așteptat�:

- Hei , sculați tr�ntorilor! Ce așteptați s� se fac� amiaz�? Hai c� avem treab�. S� scoatem pe puștii �ia din b�rlog. Dac� ieri le-a mers acu nu mai scap� ei....

- Hei gentelmenul alb ! ieși te rog afar�, de bun� voie, c� dac� nu, venim noi la voi și, jur pe burta rechinului, c� nu prea o s� v� fie bine.

La auzul veștii, Mimi �ncepu s� tremure. Tremuratul se preschimb� �n pl�ns:

- Ești un sc�rbos Marinel ! De ce mai st�m �nc� aici? De ce ? Vreau la mama!

- Ho cu bocetele voastre! scr�șni Fane.

- Nu pot s� fac un asemenea drum lung, mint eu . Nu imi ajunge bateria. Trebuie s� c�dem la �nvoial� cu ei. Numai așa vom c�știga timp!

- Invoial�? m� �ntreab� Fane b�nuitor. Ce �nvoial� ? Cu acești derbedei bețivani nu poți s� cazi niciodat� la �nvoial�.

- R�m�ne de v�zut , �ncerc eu s�-i liniștesc, tast�ndu-mi ultima dorinț� de a deveni iar puternic, pentru orice eventualitate. Poate așa ostilit�țile ar fi mers mai bine. N�d�jduiam și �n speranța , c� Dinte de Pisic� m� va sprijini.

- Ce faci ai �nebunit? �ncearc� ei s� m� opreasc� din drum. �știa ne omoar� dintr-o lovitur�.

- Vom vedea... zic eu ieșind din peșter� și plin de curaj. Dar �ntunericul din peșter� �n contrast cu lumina soarelui de afar� , m� f�cu s� clipesc și s� pun m�na strașin� la ochi. La vederea mea , pirații izbucnir� �n urale. Dinte de Pisic� zise :

- Pentru t�n�rul gentelmen alb , de trei ori Ura !

- Ura , Ura , Ura , �i r�spunse pirații �n cor. Numai Dul�u Roșcat , nu spuse nimic, dar �i s�get� cu niște priviri furioase pe pirați, și mai ales pe Dinte de Pisic�. C�nd privirele li se �nt�lnir�, Dinte de Pisic� se ofili.

- Așa tr�d�torilor, ei las� c� v� ar�t eu cine e c�pitan aici. Poate unii dintre voi ați uitat c� mai sunt �n stare s� mai sparg o țeast� de om.

Aceste cuvinte avur� rolul de a li se stinge entuziasmul de pe chipurile celorlalți pirați. Acu fiecare �și f�ceau de lucru , evit�nd c�t de mult posibil privirea fioroas� a lui Dul�u Roșcat.

- Dul�u Roșcat nu �ți mai certa oamenii, c� eu am venit cu g�nduri pașnice pentru voi. Și cred c� și voi o s� fiți bucuroși , c�nd o s� aflați despre ce este vorba.

- Ha ! Și care ar fi ele , se r�sti Chiorul.

- Spune , s� auzim! Ziser� ner�bd�tori ceilalți patru pirați. Pe Dul�u Roșcat nu-l mai b�g� nimeni �n seam�. Acesta furios, �nf�șc� o nuc� de cocos de jos, r�mase din ajun , �n urma duelului nostru, �ncerc�nd s� m� nimereasc�.

- Poi ce faci Dul�u Roșcat? Iar o lu�m de la �nceput? Uite ce ți-ași propune!

�n spatele meu se iți și capurile prietenilor mei. Mai �n faț� era Fane, �n urma lui fiind Mimi. Venir� și ei curioși , s� afle , ce aș putea spune la aceast� adun�tur�.

- Uite Dul�u Roșcat, ce �ți propun. Renunți de bun� voie la postul de c�pitan , dar promiți c� vom fi prieteni cu toții.

- Ce? Tu c�pitan ?...Cu ce drept? De c�nd tu c�pitan peste mine?

- De ast� noapte Dul�u Roșcat. Cred c� �nc� nu ai uitat b�taia ce ți-am administrat-o?

- B�taia ? Parc� �și pierduse-și puterea ieri!

- Ieri a fost ieri , azi e ast�zi.

- Dovedește-o! zise enervat la culme Dul�u Roșcat.

- Bineee, zic eu lu�nd o nuc� de cocos de pe jos din fața intr�rii �n peșter� și o arunc cu putere �n butoiul, de care era legat� viața și speranța piraților. Butoiul lor cu rom. Sau ce mai r�m�sese �n el. Nuca atinge butoiul , care se desface �n buc�ți. Crecurile sar c�t colo. Pe unul era s�-l ating� pe Ureche Rupt�, dac� nu avea inspirația s� se fereasc� la timp. Dar odat� cu butoiul , se duse și romul piraților, care țineau la el ca la o evanghelie. Se uitau prostiți c�nd la butoi, c�nd la c�pitan. Asta era prea mult. Ceea ce �l f�cu pe Dul�u Roșcat , s� r�cneasc� și mai tare.

- Romul meu ! Mi de draci și o zgripțuroaic�! Zise Dul�u Roșcat aplec�nduse pentru a lua o alt� nuc�.

- Nu ajut� la nimic C�pitane! Pe mine nu m� poți nimeri, oric�t ai �ncerca. Dup� c�teva incerc�ri nereușite , se d�du b�tut �njur�nd.

- Dac� �ți faci griji pentru romul pierdut, nu avea nici o grij� . �ți fac rost de un alt butoi , mult mai mare de 1000 de litri, plin cu rom.

�n timp ce pirații se uitar� uluiți la c�pitanul lor și el uluit, eu �mi f�cui de treab� la aparat. Așa c� deodat� ap�ru �n poieniț� un butoi uriaș plin cu rom, ce le-ar fi ajuns sapte ani. La vederea lui pirații alergar� ca hipnotizați , atrași de butoi, a de un magnet. Picior Str�mb fu primul l�ng� el. �i deschise vrana, �ncerc�nd s� �și umple plosca lui. Dar t�b�r�r� și ceilalți pirați d�ndu-l la o parte. Fiecare voia s� fie el primul. Dul�u Roșcat �i ajunse din urm� și d�ndui la o parte r�cnii:

- Mi de draci...eu sunt primul. �și umple plosca și b�nd din ea cu nesaț, mi se adres�:

- Poate ne faci rost și de o corabie, ceva , c� covata mea ... ai v�zut cum a sf�rșit.

- Dac� ne vom �nțelege Dul�u Roșcat , te dotez și cu submarin nuclear.

Marin56.blogspot.com

Care e treaba ? La voi nu a venit �nc� prim�vara ? P�n� și urșii au ieșit din b�rlog ! Slab� mișcarea pe aici. V�d c� nu mai intr� nimeni pe acilea.Sau nu v� plac nici poveștile cu pirați, chiar dac� aș vrea s� fie unii moderni...

Marin56.blogspot.com

V�d c� pirații se apropie de c�petenia lor, șușoind ceva. Probabil c� noua perspectiv� care le ieșise �n cale, pe unii din ei �i atr�geau. Deși vorbeau chipurile �n șoapt�, auzeam de acolo de sus, aproape fiecare cuv�nt.
- C�pitane, zicea Picior Str�mb, nu o fi la mijloc o vr�jitorie, ori o �nșel�torie?
- E drept c� nici eu �nc� nu am �nțeles cum st� treaba , dar nu cred c� e o vr�jitorie, spune și Dinte de Pisic�.
- C�pitane, eu cred c� puiul �sta mic nu duce cu preșul.
- Ce preș ? Romul pe care l-ai b�ut era vr�jitorie? Ad�ug� și Ureche Rupt�.
- Ha! Exclam� �n stilul characteristic și Chiorul. La el orice manifestare era la fel catalogat� prin acea exprimare. Greu ți-ai fi putut da seama și mai ales care nu-l cunoștea, ce fel de character e. NUmai Dul�u Roșcat asculta pe toți și nu zicea nimic. Dup� un timp decide:
- Da am �nțeles ! Las� c� l�murim noi lucrurile astea imediat acuși.
Se dep�rt� de ei și adres�ndu-mi-se zice:
Uite sir, sunt gata s� renunț de bun� voie la postul de c�pitan , dac� m� faci pe mine s� �nțeleg aceste lucruri. Și care e țelul dumneavoastr�? Ce urm�rești ? Ce pui la cale? Oare nu prin asta vrei s� sc�pați de mine și de s�rmanii mei , ba mai mult s� ne predați pe m�na poterii?
- Stai liniștit Dul�u Roșcat. Nu vreau dec�t o colaborare a dumneavoastr� și a iubiților colegi. Vreau s� v� transform �n niște pirați moderni, ai zilelelor noastre. Dar mai �nt�i jurați c� �mi ve-ți da ascultare.
- Jur�m ! Se gr�bir� pirații �n cor. Dul�u Roșcat se uit� cu un ochi la ei.
- Jur pe burta rechinului, nu știu ce le-ați f�cut scumpilor mei colaboratori, de s-au �ndr�gostit at�t de dumneavoastr� sir?
Dinte de Pisic� se apuc� s� molf�ie. Ceilalți așteptau r�spunsul meu.
- Domnilor, ca s� nu mai lungesc vorba , sunteți de accord s� v� fiu c�petenie?
- Ei asta le �ntrece pe toate. Abia aștept ca s� intr�m �n istorie , cu primul c�pitan de pirați la � C�ti ani ai puștiule? �ntreb� Dul�u Roșcat.
- S� �nțeleg c� asta este o cauz�, care te-ar deranja? Nu l-ai citit pe Verne ? Este și acolo o poveste , unde un b�iat de 15 ani a devenit c�pitan�
- Nu sir, eu nu prea am citit�
- Nici o problem, nu e timpul pierdut. Pentru o astfel de operațiune viitoare , trebuie s� v� schimbați total și mai ales �nf�țișarea. Cu asta o s� v� ajut tot eu. Deci batem palma ?
Dul�u Roșcat se tot foi �n sus și �n jos prin poian�. Se tot g�ndea. Piratții, �n așteptarea hot�r�rii c�pitanului lor, se ab�tur� pe r�nd la c�te o dușc�. Doar aveau acu ce bea. Dul�u Roșcat �i privea cu furie. Postul lui era �n pericol. Nu voia nici �n ruptul capului s� renunțe așa de ușor la el. �ntre timp Mimi și Fane m� trase de m�nec�.
- Ce faci ești nebun Marinel? Vrei s� te faci pirat?Vrei s� le faci jocul lor murdar?
- Ei, nu chiar ! �ntenționez s� fiu unul modern , dar care s� nu omoare , s� taie și alte chesti din astea. Ne vom �mbog�ții curat și civilizat . f�r� v�rsare de s�nge.
- Și cum ai de g�nd s� faci toate astea ? m� �ntreab� și Mimi.
- Ei toate la timpul lor. O s� vedeți voi.
- Eu nu mai vreau s� v�d nimic. Vreau acas�. Ajunge cu aventurile tale. Vreau la mama!
M� uit la Fane. Acesta ridic� din umeri.
- Și tu vrei la mama? Doar nu vrei s� te �ntorci așa cum ești. Stai așa!
Și �nainte ca el s� riposteze �ntru-n fel, dorința mea se �ndeplini. Fane era din nou ca �nainte. Asta atrase atenția unuia dintre pirați, care strig�:
- Avem acu doi gentilmeni albi !
- Ai �nceput s� vezi deja dublu? zise Chiorul.
- Nu uit�-te și tu.
Discuția lor atrase atenția la toți pirații care se holbau prostiți la Fane.
Dar Fane nu realizase nici el schimbarea , așa c� �i apoatrof� pe pirați mai departe:
- Ce aveți ? B�utura asta nu e bun� . V� �ntunec� mințile. V� face s� vedeți alceva.
- Fane uit�te la tine, zise Mimi. Ești din nou alb ca noi.
Fane se uit� la m�ini. Abia acu prinse și el de veste schimbarea.
- Cum ai f�cut-o marinel? Doar te rugasem � S� m� lași așa � Ca s� fiu singurul din �
- Și la p�rinți te-ai g�ndit? Ce vor zice ei ? Și doar ți-am zis c� acu pot s� fac orice.
- Nu mai vreau s� știu nimic. Vreau s� m� duci acas�. Vreau la mama, se puse iar pe pl�ns Mimi.
- Bine� dac� vrei tu�Dar stai c� nu mai merge acumulatorul. Trebuie �nc�rcat. Așteapt� puțin.
Imi fac iar de lucru la aparat și �command� nște butoaie cu benzin�. Mai exact trei. Apoi un grup electrogen cu motor pe benzin� de 6,5 CP și 2600 de W. Apariția acestor lucruri sus la noi, �i f�cu pe pirați s� se holbeze mai tare. Dar apoi nu ne mai d�du atenție, d�nd vina pe rom, la toate vedeniile lor, care �ncepuse s� �și fac� efectul. Numai Dul�u Roșcat nu zicea nimic , dar nici nu beia. Profit de asta și pornesc �grupul�. Zgomotul scos de motor �i scul� pe toți pirații �n picioare. Așa c� toți speriați �n frunte cu c�pitanul lor, se evaporar� din poian� , de parc� nici nu ai fi zis c� fuser� acolo. Profit de asta și pun acumulatorul la �nc�rcat. Grupul �mi producea o tensiune de 230 de volți. Numai bun� pentru adaptorul meu. Ce e drept nici mie nu-mi prea pl�cea zgomotul scos de el. Așa c� �l �mutai� cu totul �n fundul peșterii. Oricum era mai bine acu. Ne puteam �nțelege c�t de c�t.
- Cum se �ncarc� acumulatorul , v� duc acas� , promit eu. Iar eu m� �ntorc �napoi.
- Deci ai de g�nd s� le faci jocul?
- Da și �i voi pune și la treab�. �i pun s� construiasc� o cas� pentru ei�.
- Și una pentru noi� glumi Fane.
- Și pentru voi� dac� vreți s� r�m�neți�
- �n nici un caz, se gr�bi speriat� Mimi . C�nd e gata bateria ta?
- Nu știu poate c�teva ore. P�n� se �ntunec� , cred c� e gata, zic eu consult�ndu-mi noul ceas, lucru care nu-i sc�pase din vedere nici lui Fane.
- Dar c�nd te-ai �noit?
- Mai trebuie s�-ți tot repet�
- Da , da știu aparatul e de vin�
- Poi vezi c� știi!
- Și dac� pirații sau Dul�u Roșcat , nu te vor recunoaște ca noul lor c�pitan ? La asta te-ai g�ndit?
- Da ! Atunci o s�-i las singuri aici și plec�m �mpreun� acas�. Deși ar fi fost foarte �nteresant�Am fi putut face foarte multe��mpreun�.
- Ști ceva Marinel? Zise Fane , l�s�nd o pauz� destul de lung� at�t pentru mine de a m� susține �n suspans, c�t și pentru el, de a c�nt�rii mai bine lucrurile.
- Zi , �l �ncurajez eu.
- Cred c� aș r�m�ne și eu.
- Te-ai prostit și tu , nu se l�s� Mimi.
Cum pirații nu se mai �ntoarser�, cobor �n peșter� s� v�d starea acumulatorului. S� v�d dac� se �nc�rcase destul, pentru o nou� c�l�torie. Iau aparatul și urc la ei. Mimi m� privi �ntreb�toare și curioas� tot odat�:
- E gata?
- Cred c� e gata !
- Eu te aștept aici, �mi zice Fane. Da te rog oprește m�g�oaia aia, c� m� asurzește.
- Bine , bine !
Cobor iar și opresc generatorul.
- R�m�i cu bine, zise și Mimi, apropiindu-se de Fane și �l s�rut� �n fug� pe obraz. Gest ce nu mi-a sc�pat.
- Ei gata porumbeilor! Am plecat! Tastez ultimele date și din nou ne �nv�lui un �ntuneric ad�nc și negru ca smoala, care parc� nu de mult ne desp�rțisem cu zile �n urm�. Lumini colorate �n galben, verde , roșu și albastru ne invad� din nou. Cum eram emoționat am �nchis ochii. C�nd i-am deschis din nou, eram iar �n propia sufragerie , �mpreun� cu Mimi. De la buc�t�rie se auzeau zgomote, semn c� mama era acas�. �i fac semn �n liniște colegii Mimi și, deschid �ncet ușa. Dar sc�rțiitul ei , m� d�du de gol. Dup� ce iese Mimi, �nchid repede ușa. M� duc repede �n camera mea. �mi adun niște lucruri pe care le �nghesui �tr-un rucsac. Mai pun acolo, dou� lanterne , cateva duzini de chibrituri, o busol�, o lunet� terestr�, f�cut� de mine, un alt accumulator pe care �l țineam de rezerv�. F�ceam asta repede cu g�ndul ca mama s� mai stea �n buc�t�rie, o vreme p�n� reușeam eu s� plec . St�team acu nehot�r�t cu ochii la uș� , nemaiștiind ce s� fac, sau ce s� mai iau. Rup o foaie din tr-un caiet și scriu c�teva r�nduri mamei. Printre altele �i ziceam ca s� nu-și fac� g�mduri �n privința mea, deoarece sunt plecat �n excursie o s�pt�m�n� cu prietenii mei. O așez la vedere. Pornesc aparatul. Aud cum se deschide din nou ușa de la buc�t�rie. De fric� , cuprins de panic�, �n graba mea , tastez greșit o alt� liter� spre o alt� destinație. Mai apuc s� o v�d pe mama care �mi deschide ușa la propia camera. Dar imaginea �ncepu �ncet , �ncet s� se estompeze, lu�ndu-i locul un �ntuneric total. Ca și mai �nainte se �nv�rteau lumini colorate �nprejurul meu. De data asta nu am mai �nchis ochii. �mi ridic privirea �n sus curios și v�d cum stelele , constelațiile și luna se plimbau pe cer, �ntr-un dans amețitor. Dup� care totul se sf�rșii. Se f�cu iar liniște Acea liniște auzit� prima data și spart� de zgomotul valurilor care se izbeau de o falez� �nalt� de piatr�. Iar aterizasem � nic�ieri. Nu știam unde m� aflu. Nimerisem pe o alt� insul�. Nu prea sem�na cu cea dinainte. C�nd m� dezmeticesc și m� ridic �n picioare, m� uit peste valuri spre orizont. Parc� nu-mi venea a crede. Scot luneta din rucsac, o duc la ochi ca s� v�d mai bine. Cea ce v�zui m� f�cu s� m� cutrenur. �n zare se vedea o�alt� corabie� de pirați�.Martor fiind steagul �nsp�im�nt�tor ce flutura pe catarg. Oare unde nimerisem și �n ce timp?

Marin56.blogspot.com

V�d c� nu se mai minuneaz� nimeni de minunile mele...Ați plecat deja la mare �n concediu?....Sau v� e fric� de Coreeni?

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 10:45:56V�d c� nu se mai minuneaz� nimeni de minunile mele...Ați plecat deja la mare �n concediu?....Sau v� e fric� de Coreeni?

Gringos, eu am probleme cu vederea, chiar de imi pun ochelarii, daca ma uit prea mult pe ecrane, televizor.... Ar insemna sa le imprim ca sa le pot citi. Imi pare rau. Rabdarea am mai cultivat-o in ultima vreme, cu aia stau bine....aproximativ.

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2013-03-08 11:07:34

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 10:45:56V�d c� nu se mai minuneaz� nimeni de minunile mele...Ați plecat deja la mare �n concediu?....Sau v� e fric� de Coreeni?

Gringos, eu am probleme cu vederea, chiar de imi pun ochelarii, daca ma uit prea mult pe ecrane, televizor.... Ar insemna sa le imprim ca sa le pot citi. Imi pare rau. Rabdarea am mai cultivat-o in ultima vreme, cu aia stau bine....aproximativ.

F� ca mine .Nici eu nu stau bine cu vederea. Și la mine fereastra e cu scrisul mic. dar copiile și d�le m��rimea pe care o dorești. Totul e s� vrei. mai bine spune c� nu mai ai r�bdare la ce mai scriu eu, poate vrei ceva mai palpitant.... O s� continui pe blog cu cei pirați...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 12:00:27

De la: Musetel, la data 2013-03-08 11:07:34

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 10:45:56V�d c� nu se mai minuneaz� nimeni de minunile mele...Ați plecat deja la mare �n concediu?....Sau v� e fric� de Coreeni?

Gringos, eu am probleme cu vederea, chiar de imi pun ochelarii, daca ma uit prea mult pe ecrane, televizor.... Ar insemna sa le imprim ca sa le pot citi. Imi pare rau. Rabdarea am mai cultivat-o in ultima vreme, cu aia stau bine....aproximativ.

F� ca mine .Nici eu nu stau bine cu vederea. Și la mine fereastra e cu scrisul mic. dar copiile și d�le m��rimea pe care o dorești. Totul e s� vrei. mai bine spune c� nu mai ai r�bdare la ce mai scriu eu, poate vrei ceva mai palpitant.... O s� continui pe blog cu cei pirați...

Nu crezi ca esti prea dur cu cine nu merita?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2013-03-08 12:10:40

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 12:00:27

De la: Musetel, la data 2013-03-08 11:07:34

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 10:45:56V�d c� nu se mai minuneaz� nimeni de minunile mele...Ați plecat deja la mare �n concediu?....Sau v� e fric� de Coreeni?

Gringos, eu am probleme cu vederea, chiar de imi pun ochelarii, daca ma uit prea mult pe ecrane, televizor.... Ar insemna sa le imprim ca sa le pot citi. Imi pare rau. Rabdarea am mai cultivat-o in ultima vreme, cu aia stau bine....aproximativ.

F� ca mine .Nici eu nu stau bine cu vederea. Și la mine fereastra e cu scrisul mic. dar copiile și d�le m��rimea pe care o dorești. Totul e s� vrei. mai bine spune c� nu mai ai r�bdare la ce mai scriu eu, poate vrei ceva mai palpitant.... O s� continui pe blog cu cei pirați...

Nu crezi ca esti prea dur cu cine nu merita?

Credeam c� o s� spui c� am devenit dur , cu mine nu cu voi. Eu nu am nimic cu voi! Ok! Atunci nu o s� v� mai plictisesc. Cred c� aveți și alte ocupații , dec�t s� citiți prostiile mele, cu care eu sincer recunosc , m� mai iau, �n lips� de alt� ocupație și timp. Asta e cusurul meu ! M� plictisesc! Și asta c�t imi mai permite din c�nd �n c�nd și , s�n�tatea !

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 14:59:28

De la: Musetel, la data 2013-03-08 12:10:40

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 12:00:27

De la: Musetel, la data 2013-03-08 11:07:34

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 10:45:56V�d c� nu se mai minuneaz� nimeni de minunile mele...Ați plecat deja la mare �n concediu?....Sau v� e fric� de Coreeni?

Gringos, eu am probleme cu vederea, chiar de imi pun ochelarii, daca ma uit prea mult pe ecrane, televizor.... Ar insemna sa le imprim ca sa le pot citi. Imi pare rau. Rabdarea am mai cultivat-o in ultima vreme, cu aia stau bine....aproximativ.

F� ca mine .Nici eu nu stau bine cu vederea. Și la mine fereastra e cu scrisul mic. dar copiile și d�le m��rimea pe care o dorești. Totul e s� vrei. mai bine spune c� nu mai ai r�bdare la ce mai scriu eu, poate vrei ceva mai palpitant.... O s� continui pe blog cu cei pirați...

Nu crezi ca esti prea dur cu cine nu merita?

Credeam c� o s� spui c� am devenit dur , cu mine nu cu voi. Eu nu am nimic cu voi! Ok! Atunci nu o s� v� mai plictisesc. Cred c� aveți și alte ocupații , dec�t s� citiți prostiile mele, cu care eu sincer recunosc , m� mai iau, �n lips� de alt� ocupație și timp. Asta e cusurul meu ! M� plictisesc! Și asta c�t imi mai permite din c�nd �n c�nd și , s�n�tatea !

Nu te supara. Stai ca ma duc la magazin sa iau cerneala si coli ministeriale. Sau mai bine iau o imprimanta? Tu scrie, ca ne-om pune ochi noi, lasa! Ca nu sunt prostii.

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Nu �nțeleg , de ce trebuie foi ministeriale și imprimant� pentru ca s� citiți ce scriu eu ? Dac� le copiați �n Word și le m�riți , nu trebuie imprimant�. Doar �n cazul c� vreți s� le aveți amintire. M� luași cu vorba și uitai ... LA MULȚI ANI DOAMNELOR ȘI DOMNISOARELOR. DE PE AICI ȘI DIN ȚAR�. SAU CUM ZICEA-... LEDY AND GENTELMEN- Toma.C. De ziua voastr� dragi femei . s� ne faceți borș cu t�iței...Nu am g�sit alt� rim�...Și s� tr�im și noi pe l�ng� voi....c� tot mai bine e l�ng� voi. Chiar c� nu am inspirație poetic� azi.

Marin56.blogspot.com

Nu ti-am spus ca trebuie sa le imprim ca sa nu imi planga ochii citind pe ecran? Deci fac lista de cumparaturi:
-o imprimanta
-cartus negru +4 culori (ca altfel nu merge)
-un bax de hartie A4
Uit ceva?

Merci, Gringos de urari! La fel si tie si familiei si celor dragi, numai unde pozitive!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 17:17:25Nu �nțeleg , de ce trebuie foi ministeriale și imprimant� pentru ca s� citiți ce scriu eu ? Dac� le copiați �n Word și le m�riți , nu trebuie imprimant�. Doar �n cazul c� vreți s� le aveți amintire. M� luași cu vorba și uitai ... LA MULȚI ANI DOAMNELOR ȘI DOMNISOARELOR. DE PE AICI ȘI DIN ȚAR�. SAU CUM ZICEA-... LEDY AND GENTELMEN- Toma.C. De ziua voastr� dragi femei . s� ne faceți borș cu t�iței...Nu am g�sit alt� rim�...Și s� tr�im și noi pe l�ng� voi....c� tot mai bine e l�ng� voi. Chiar c� nu am inspirație poetic� azi.

Ce faci, musiu Marine, astea-s versuri??? Femei - taitei?!!

Si mai ce?
Iubiri - fripturi, pupici - budinci?

Vezi ca te bag la meditatii, sa scoatem la iveala fiorul poetic din tine

Multumin pentru gandul bun, sa fii iubit!

Azi era cat p-aci sa te trezesti cu mine pe-acolo, am avut treaba la Braila.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"