Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: _Ingrid, la data 2013-03-08 20:13:56

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 17:17:25Nu �nțeleg , de ce trebuie foi ministeriale și imprimant� pentru ca s� citiți ce scriu eu ? Dac� le copiați �n Word și le m�riți , nu trebuie imprimant�. Doar �n cazul c� vreți s� le aveți amintire. M� luași cu vorba și uitai ... LA MULȚI ANI DOAMNELOR ȘI DOMNISOARELOR. DE PE AICI ȘI DIN ȚAR�. SAU CUM ZICEA-... LEDY AND GENTELMEN- Toma.C. De ziua voastr� dragi femei . s� ne faceți borș cu t�iței...Nu am g�sit alt� rim�...Și s� tr�im și noi pe l�ng� voi....c� tot mai bine e l�ng� voi. Chiar c� nu am inspirație poetic� azi.

Ce faci, musiu Marine, astea-s versuri??? Femei - taitei?!!

Si mai ce?
Iubiri - fripturi, pupici - budinci?

Vezi ca te bag la meditatii, sa scoatem la iveala fiorul poetic din tine

Multumin pentru gandul bun, sa fii iubit!

Azi era cat p-aci sa te trezesti cu mine pe-acolo, am avut treaba la Braila.

Poi și era tare departe, o arunc�tur� de b�ț! Te aștept dac� mai ai treab� prin zon�. Da s� știu și eu. Dac� m� g�seai ocupat...

Marin56.blogspot.com

De la: Musetel, la data 2013-03-08 17:53:05Nu ti-am spus ca trebuie sa le imprim ca sa nu imi planga ochii citind pe ecran? Deci fac lista de cumparaturi:
-o imprimanta
-cartus negru +4 culori (ca altfel nu merge)
-un bax de hartie A4
Uit ceva?

Merci, Gringos de urari! La fel si tie si familiei si celor dragi, numai unde pozitive!

Acum le-am și corectat pe Blog , c� la mine erau cu litere mari, iar la citit erau cu litere mici. Chiar c� erau greu de citit. Nuștiu de ce �mi face asta O fi din cauza Wordului? c� am scris pe 2007 și acu am pus 2010 sai 13 , cine mai stie?

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 20:16:15

De la: _Ingrid, la data 2013-03-08 20:13:56

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 17:17:25Nu �nțeleg , de ce trebuie foi ministeriale și imprimant� pentru ca s� citiți ce scriu eu ? Dac� le copiați �n Word și le m�riți , nu trebuie imprimant�. Doar �n cazul c� vreți s� le aveți amintire. M� luași cu vorba și uitai ... LA MULȚI ANI DOAMNELOR ȘI DOMNISOARELOR. DE PE AICI ȘI DIN ȚAR�. SAU CUM ZICEA-... LEDY AND GENTELMEN- Toma.C. De ziua voastr� dragi femei . s� ne faceți borș cu t�iței...Nu am g�sit alt� rim�...Și s� tr�im și noi pe l�ng� voi....c� tot mai bine e l�ng� voi. Chiar c� nu am inspirație poetic� azi.

Ce faci, musiu Marine, astea-s versuri??? Femei - taitei?!!

Si mai ce?
Iubiri - fripturi, pupici - budinci?

Vezi ca te bag la meditatii, sa scoatem la iveala fiorul poetic din tine

Multumin pentru gandul bun, sa fii iubit!

Azi era cat p-aci sa te trezesti cu mine pe-acolo, am avut treaba la Braila.

Poi și era tare departe, o arunc�tur� de b�ț! Te aștept dac� mai ai treab� prin zon�. Da s� știu și eu. Dac� m� g�seai ocupat...

Apoi, te convoc la telefon, nu navalesc peste tine, sa dau de Nina in neglije

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De unde at�ta neglijenț�...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 20:30:37De unde at�ta neglijenț�...

Nu ai pe cineva... Nu ai pe cineva la editura Sf ierarh Nicolae din Br�ila , c� am luat leg�tura cu ei, am trimis Amintirile mele s� le corecteze, și v�d c� s-au pierdut pe drum C� nici pe E-mail nu am primit nimic și nici altfel. Sau poate nu au terminat...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 20:35:31

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 20:30:37De unde at�ta neglijenț�...

Nu ai pe cineva... Nu ai pe cineva la editura Sf ierarh Nicolae din Br�ila , c� am luat leg�tura cu ei, am trimis Amintirile mele s� le corecteze, și v�d c� s-au pierdut pe drum C� nici pe E-mail nu am primit nimic și nici altfel. Sau poate nu au terminat...

Cum sa le corecteze? ii platesti pentru asta, ori s-a oferit careva de acolo?
Nu le-ai trimis unei persoane cu care sa fi discutat in prealabil?
....sau daca n-ai prealabil, la telefon?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-03-08 20:41:56

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 20:35:31

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 20:30:37De unde at�ta neglijenț�...

Nu ai pe cineva... Nu ai pe cineva la editura Sf ierarh Nicolae din Br�ila , c� am luat leg�tura cu ei, am trimis Amintirile mele s� le corecteze, și v�d c� s-au pierdut pe drum C� nici pe E-mail nu am primit nimic și nici altfel. Sau poate nu au terminat...

Cum sa le corecteze? ii platesti pentru asta, ori s-a oferit careva de acolo?
Nu le-ai trimis unei persoane cu care sa fi discutat in prealabil?
....sau daca n-ai prealabil, la telefon?

ba da ! dar m-au �ntrebat dac� este cu diacritice textul Și cum eu , știi prea bine am �nceput cu scris normal, s-au oferit s� corecteze gratis , cu un soft de a lor transformarea textului �n text cu diacritice. oricum dup�p ce am v�zut tsariful lor... 100 de pagini si un tiraj de 25 de buc, cost� 300 roni, Eu cum ampeste 500 de pagini...Au zis c� ei le fac format A5. Și c� așa eu aș avea 1000 de pagini. Deși nu știu dar m� indoiesc. Nu se scrie și pe o fgața și pe alta ? Deci ar trebui s� scad� num�rul de pagini. Eu am doar foi deci 500 sunt foi. pe o singur� parte .Nu ?

Marin56.blogspot.com

Mda, m-am interesat.
Deci ei s-au oferit sa te ajute cu diacriticile gratis si atat.
Pentru restul ti-au dat pretul, precizand si care este unitatea de masura, pagina A5.
O pagina e o pagina, nu e foaie, n-are nici o legatura cum o tehnoredactezi,
Deci in afara de chestia cu diacriticele tu ai avea de platit tiparirea si iti vor pune cartile tiparite in brate, sa faci ce vrei cu ele.
Vanzarea lor o face altcineva, pe care trebuie sa il gasesti si sa il platesti.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

�n felul care se pune azi problema , nu m� mir� c� nu prea mai sunt mulți scriitori C� nimeni nu-i �ncurajeaz�. Mai bine le trimit la Americani. Poate la ei se pune altfel problema...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-08 22:42:24�n felul care se pune azi problema , nu m� mir� c� nu prea mai sunt mulți scriitori C� nimeni nu-i �ncurajeaz�. Mai bine le trimit la Americani. Poate la ei se pune altfel problema...

Trei persoane pe care le stiu de pe forum au carti publucate : Galina, Anca Subtirelu, si Camelia Radu. Ai putea sa le intrebi in privat cum s-au descurcat cu asta.
Camelia Radu scrie poezii foarte frumoase s are mai multe carti publicate.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Cred ! Dar la c�te am scris eu p�n� acu , dac� aș vrea s� public tot, ar trebui s� fiu milonar , adic� ce milionar - miliardar. Hmmm... Nea marin Miliardar. Oare c�nd �n tr-o alt� lume parale...pipedic�....Poi de unde dau eu 30 de milioane dup� calculul lor la 1000 de pagini?....Poate fac și eu ca nea Marin: �Joac� la LOTTO ... �n trei sute de miliarde de ani , vine r�ndul la toat� lumea...Ar fi fost și asta o treab� , dac� s-ar juca corect și pe bune. Dar așa...? C�știg� grosul cei tari . iar noi cei de la urm� c�teva bobițe,,, Nu ar merge șipe �ncredere? O editur� sponsor. S� preia ia toate cheltuielile și s�-și scoat� banii din v�nzarea c�rților. Și ce mai r�m�ne , dac� mai r�m�ne și c�te ceva și mie acolo....mai ales �n p�rțile esențiale.

Marin56.blogspot.com

De la: _Ingrid, la data 2013-03-08 22:11:22Mda, m-am interesat.
Deci ei s-au oferit sa te ajute cu diacriticile gratis si atat.
Pentru restul ti-au dat pretul, precizand si care este unitatea de masura, pagina A5.
O pagina e o pagina, nu e foaie, n-are nici o legatura cum o tehnoredactezi,
Deci in afara de chestia cu diacriticele tu ai avea de platit tiparirea si iti vor pune cartile tiparite in brate, sa faci ce vrei cu ele.
Vanzarea lor o face altcineva, pe care trebuie sa il gasesti si sa il platesti.

S� știi Cami, c� treaba asta cu tip�pritul mi-a dat o mare b�taie de cap. Nu mai pot dormi noaptea de aceast� grij�. Nu am s� �nțeleg politica asta a lor. Spui de tehnoredactare! Eu aici nu �nțeleg ! C� sub acest cuv�nt se ascunde cu totul alceva. Ori e o eroare , ca s� nu zic alceva, ori matematica �nv�țat� de mine nu se mai potrivește. Și iat� de ce ! Eu am de ex de tip�rit 500 de pagini. Sau foi c� la mine pe calc este echivalent și cu 500 de foi. Ei spun c� dac� am scris pe format A4, ei tip�resc pe format A5, și o s� fie atunci 1000 de pagini. Ei aici nu �nțeleg eu ! Eu știu c� o foaie tip A4 dac� o rup �n dou� , obțin dou� formate A5. Bun! Adic� dou� foi de A5, de unde rezult� 4 pagini format A5, NU ? C� o carte are tip�rit și pe o parte și pe alta pe aceeași foaie. Deci eu dac� transfer cu aceiași m�rime 14 , ar trebui ca dou� pagini de tip A4 s� �ncap� pe 4 pagini A5, NU ? Sau o pagin� A4 , pe 2 pagini A5. Deci de unde le iese lor 1000 de pagini , nu știu? Nu ar trebui s� scad� și num�rul meu de pagini proporțional cu c�te se vor �ncadra pe 4 pagini A5. Hai s� zicem c� nu o fi chiar dublu dar nici așa nu va ieși 1000 de pagini. Și asta c� se scrie pe ambele p�rți. Eu am transferat scrisul de pe o pagin� A4 pe format A5, și au ieșit aproape 2 pagini . Atunci le scriu pe A4 pe o parte si am 500 de pagini. Tot e mai bine dec�t 1000. Și alt� chestie! Ei au un tabel care se poate cerceta �n funcție de nr de pag și formatul paginii. La o sut� de pagini spun ei m-ar costa 300 de roni. Cu 25 de ex. La care 8 mi le-au p�astra ei. Deci r�m�n cu 17 Dou� s� zic c� le pun și eu �n vitrin�. Sau una o dau unui prieten. Dar cu cele 15 ce fac ? Poi cu c�t ar trebui eu s� le v�nd ca sa-mi scot m�car banii. Și atunci unde mai este c�știgul meu ? C�, cu mai mult de 10- 20 roni, nu cred c� mi le-ar cump�ra cineva. Ba mai mult și faptul cum spuneai , c� mi-ar trebui și un intermediar ca s� le v�nd� ce și el trtebuie pl�tit. Poi �n stilul �sta, te lași de tip�rit c�rți. Probabiul c� cei care totuși mai și public� , or fi unii ca Becali, care nu se uit� la bani. Dar eu, sau alții, ce mai facem c� d�m pentru editare și toate alea , o groaz� de bani pe care nu-i scoți nici 10 La sut�. Sau se amortizeaz� greu �n timp. Ca s� �ți cumpere cineva cartea , trebuie ori s� te cunoasc� , ori s� fii cunoscut. Ori la unul care �ncearc� pentru prima dat� s� publice ceva, ce ar mai face atunci? Probabil c� și Creang� sau alți contemporani ca el, s-au lovit de același birocrație , sau stil de tip�rie, ca și �n zilele noastre. Dar totuși �nainte se scriau și se tip�reau parc� mai multe c�rți dec�t acu. Și am v�zut și cauza. Cred c� dac� le trag eu la imprimant� și apoi le duc la o leg�torie , aș ieși mai c�știgat, revenindu-mi doar sarcina expedierii lor. Sau tapet�ndu-mi pereții cu ele ca niște tablouri. Nu, nu e bine așa ! La noi omul nu este stimulat și nici �ncurajat.

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-10 11:21:38

De la: _Ingrid, la data 2013-03-08 22:11:22Mda, m-am interesat.
Deci ei s-au oferit sa te ajute cu diacriticile gratis si atat.
Pentru restul ti-au dat pretul, precizand si care este unitatea de masura, pagina A5.
O pagina e o pagina, nu e foaie, n-are nici o legatura cum o tehnoredactezi,
Deci in afara de chestia cu diacriticele tu ai avea de platit tiparirea si iti vor pune cartile tiparite in brate, sa faci ce vrei cu ele.
Vanzarea lor o face altcineva, pe care trebuie sa il gasesti si sa il platesti.

S� știi Cami, c� treaba asta cu tip�pritul mi-a dat o mare b�taie de cap. Nu mai pot dormi noaptea de aceast� grij�. Nu am s� �nțeleg politica asta a lor. Spui de tehnoredactare! Eu aici nu �nțeleg ! C� sub acest cuv�nt se ascunde cu totul alceva. Ori e o eroare , ca s� nu zic alceva, ori matematica �nv�țat� de mine nu se mai potrivește. Și iat� de ce ! Eu am de ex de tip�rit 500 de pagini. Sau foi c� la mine pe calc este echivalent și cu 500 de foi. Ei spun c� dac� am scris pe format A4, ei tip�resc pe format A5, și o s� fie atunci 1000 de pagini. Ei aici nu �nțeleg eu ! Eu știu c� o foaie tip A4 dac� o rup �n dou� , obțin dou� formate A5. Bun! Adic� dou� foi de A5, de unde rezult� 4 pagini format A5, NU ? ............

Hai sa incercam sa gandim logic.
Ia o carte in mana. Eu am luat la intamplare una din 1989, deci inainte de capitalismul curent
Are coperta, pe coperta o ilustratie, plus o ilustratie pe coperta 4
Are 368 de pagini, format A5, deci nu e o carte groasa.
Pe prima pagina scrie doar autorul si titlul, pe a doua - autorul copertilor si date tehnice despre editura, pe a treia autorul, titlul, traducatorul si editura, a patra pagina e complet goala si abia pe a cincea incepe cartea, de pe la jumatatea paginii.
Textul curge frumos inscris in pagina, fara greseli gramaticale, cu despartiri in silabe corecte, cu alineate si linii de dialog, toate la aceeasi distanta fata de marginea foii.
Acolo unde se termina un capitol, se pune o mica vigneta si se trece pe alta pagina inceputul capitolului urmator.
Unele pagini au poze.
La sfarsit avem cuprinsul si numele redactorului plus al tehnorecatorului, adica ale persoanelor care au facut ceea ce spuneam mei sus.
Tu dai manuscrisul, ei realizeaza cartea, asta face editura.
Si daca iei o coala A4 scrisa si o tai in doua, obtii doua coli A5 scrise.
Din 500 de foi A4 obtii 1000 de foi A5
Redactarea si tehnoredactarea stabilesc insa in cate pagini de carte pot fi puse aceste 1000 de foi. Cartea poate avea o pagina scrisa si una ilustrata de exemplu, iar atunci se platestsc ilustratiile, cum e la cartile pentru copii, in care sunt scrise 10 randuri pe doua pagini. Poate ca o astfel de carte are la baza un manuscris de trei pagini A5, care au fost redactate sa iasa o carte ilustrata de 30 de pagini.

Intelegi ce zic?
Tine cont ca nu am tangente cu nici o editura, ti-am spus numai ce se observa luand o carte in mana, si din ce imi mai spune fiica mea care a lucrat candva in bransa.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Uite de ex. dac� v� uitați pe pagina oficial� a editurii Sf Ierarh Sf Nicolae, de unde am cerut informații, au un calculator de unde poți vedea singur c�t te-ar costa 100 de pagini , s� zicem , format , dac� e color dac� are poze, etc. Și am v�zut c� la format A4 cu 500 de pagini m-ar costa cam 850 roni. Iar la format A5 1000 de pagini tot cam at�t. La B5 pretul e la fel Și asta la un tiraj minim de 25 de exemplare. Ori eu am f�cut alfel calculul. Pe o pagin� format A4 și �nc�rcat� la maximum , am num�rat cite cuvinte am pe r�nd și c�te r�nduri . Apoi am f�cut aceeași treab� si cu literele Și am ajuns la o medie de 675 000 de litere. O mie de cuv x cu 675 de litere fac at�t. Ori tocmai aici vreau s� ajung. Dac� literele sunt la fel num�rul lor r�m�ne același , indiferent dac� e pe format A4 , sau 2 formate A5. Deci cantitatea de cerneala este aceeași. De ce trebuie s� fie dubl� , �n opinia lor? Și asta c� drag� doamne se pune pe format A5 .care e mai mic de dou� ori dec�t unul A4? Aici e și șmecheria !

Marin56.blogspot.com

Da eu scriam , �n timp ce tu deja trimiteai asta. Au ajuns tarziou. Fac�-se voia lor !

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-10 12:42:28Da eu scriam , �n timp ce tu deja trimiteai asta. Au ajuns tarziou. Fac�-se voia lor !

Poftim? cine au ajuns tarziu?..glumesti?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Am vrut s� spun c� tu deja scriai sau trimiseși comentul , �n timp ce eu nu l-am v�zut pe al t�u și am trimis iar altul Am inteles cum se pune problema Trebuia asta s� o fac� ei ca sa m� l�mureasc� de prima dat�. C� de aici a si plecat C� ei au spus c� dac� e pe A5 m� costa mai mult av�nd �n vedere ca am deja 1000 de pagini adic� 500 format A4. Și de aici a plecat totul c� nu b�tea atunci nici calc lor. Și nici ei nu mi-au spus exact c�t m-ar costa. Un- depinde - care nu e foarte clar.

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-10 12:58:46Am vrut s� spun c� tu deja scriai sau trimiseși comentul , �n timp ce eu nu l-am v�zut pe al t�u și am trimis iar altul Am inteles cum se pune problema Trebuia asta s� o fac� ei ca sa m� l�mureasc� de prima dat�. C� de aici a si plecat C� ei au spus c� dac� e pe A5 m� costa mai mult av�nd �n vedere ca am deja 1000 de pagini adic� 500 format A4. Și de aici a plecat totul c� nu b�tea atunci nici calc lor. Și nici ei nu mi-au spus exact c�t m-ar costa. Un- depinde - care nu e foarte clar.

Probabil ca scriam simultan..eu chiar inhatasem o carte ca sa-mi fie clar si mie

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

- Dac� ne vom �nțelege Dul�u Roșcat , te dotez și cu submarin nuclear.
V�d c� pirații se apropie de c�petenia lor, șușoind ceva. Probabil c� noua perspectiv� care le ieșise �n cale, pe unii din ei �i atr�geau. Deși vorbeau chipurile �n șoapt�, auzeam de acolo de sus, aproape fiecare cuv�nt.
- C�pitane, zicea Picior Str�mb, nu o fi la mijloc o vr�jitorie, ori o �nșel�torie?
- E drept c� nici eu �nc� nu am �nțeles cum st� treaba , dar nu cred c� e o vr�jitorie, spune și Dinte de Pisic�.
- C�pitane, eu cred c� puiul �sta mic nu duce cu preșul.
- Ce preș ? Romul pe care l-ai b�ut era vr�jitorie? Ad�ug� și Ureche Rupt�.
- Ha! Exclam� �n stilul characteristic și Chiorul. La el orice manifestare era la fel catalogat� prin acea exprimare. Greu ți-ai fi putut da seama și mai ales care nu-l cunoștea, ce fel de character e. Numai Dul�u Roșcat asculta pe toți și nu zicea nimic. Dup� un timp decide:
- Da am �nțeles ! Las� c� l�murim noi lucrurile astea acuși.
Se dep�rt� de ei și adres�ndu-mi-se zice:
- Uite sir, sunt gata s� renunț de bun� voie la postul de c�pitan , dac� m� faci și pe mine s� �nțeleg, cum faci aceste lucruri. Și care e țelul dumneavoastr�? Ce urm�rești ? Ce pui la cale? Oare nu prin asta vrei s� sc�pați de mine și de s�rmanii mei , ba mai mult s� ne predați pe m�na poterii?
- Stai liniștit Dul�u Roșcat. dac� voiam , o f�ceam demult. Nu vreau dec�t o colaborare a dumneavoastr� și a iubiților colegi. Vreau s� v� transform �n niște pirați moderni, ai zilelelor noastre. Dar mai �nt�i jurați c� �mi ve-ți da ascultare.
- Jur�m ! Se gr�bir� pirații �n cor. Dul�u Roșcat se uit� cu un ochi la ei.
- Jur pe burta rechinului, nu știu ce le-ați f�cut scumpilor mei colegi, de s-au �ndr�gostit at�t de dumneavoastr� sir?
Dinte de Pisic� se apuc� s� molf�ie. Ceilalți așteptau r�spunsul meu.
- Domnilor, ca s� nu mai lungesc vorba , sunteți de accord s� v� fiu c�petenie?
- Ei asta le �ntrece pe toate. Abia aștept ca s� intr�m �n istorie , cu primul c�pitan de pirați la � C�ti ani ai puștiule? �ntreb� Dul�u Roșcat.
- S� �nțeleg c� asta este o piedic�, care te-ar deranja? Nu l-ai citit pe Verne ? Este și acolo o poveste , unde un b�iat de 15 ani a devenit c�pitan�
- Nu sir, eu nu prea am citit�
- Nici o problem�, nu e timpul pierdut. Pentru o astfel de operațiune viitoare , trebuie s� v� schimbați total și mai ales �nf�țișarea. Cu asta o s� v� ajut tot eu. Deci batem palma ?
Dul�u Roșcat se tot foi �n sus și �n jos prin poian�. Se tot g�ndea. Pirații, �n așteptarea hot�r�rii c�pitanului lor, se ab�tur� pe r�nd la c�te o dușc�. Doar aveau acu ce bea. Dul�u Roșcat �i privea cu furie. Postul lui era �n pericol. Nu voia nici �n ruptul capului s� renunțe așa de ușor la el. �ntre timp Mimi și Fane m� trase de m�nec�.
- Ce faci ești nebun Marinel? Vrei s� te faci pirat? Vrei s� le faci jocul lor murdar?
- Ei, nu chiar ! �ntenționez s� fiu unul modern , dar care s� nu omoare , s� taie și alte chesti din astea. Ne vom �mbog�ții curat și civilizat , f�r� v�rsare de s�nge.
- Și cum ai de g�nd s� faci toate astea ? m� �ntreab� și Mimi.
- Ei toate la timpul lor. O s� vedeți voi.
- Eu nu mai vreau s� v�d nimic. Vreau acas�. Ajunge cu aventurile tale. Vreau la mama!
M� uit la Fane. Acesta ridic� din umeri.
- Și tu vrei la mama? Doar nu vrei s� te �ntorci așa cum ești. Stai așa!
Și �nainte ca el s� riposteze �ntru-n fel, dorința mea se �ndeplini. Fane era din nou ca �nainte. Asta atrase atenția unuia dintre pirați, care strig�:
- Avem acu doi gentilmeni albi !
- Ai �nceput s� vezi deja dublu? zise Chiorul.
- Nu uit�-te și tu.
Discuția lor atrase atenția la toți pirații care se holbau prostiți la Fane.
Dar Fane nu realizase nici el schimbarea , așa c� �i apotrof� pe pirați mai departe:
- Ce aveți ? B�utura asta nu e bun� ! V� �ntunec� mințile. V� face s� vedeți alceva!
- Fane uit�te la tine, zise Mimi. Ești din nou alb ca noi.
Fane se uit� la m�ini. Abia acu prinse și el de veste schimbarea.
- Cum ai f�cut-o Marinel? Doar te rugasem � S� m� lași așa � Ca s� fiu singurul din �
- Și la p�rinți te-ai g�ndit? Ce vor zice ei ? Și doar ți-am zis c� acu pot s� fac orice.
- Nu mai vreau s� știu nimic. Vreau s� m� duci acas�. Vreau la mama, se puse iar pe pl�ns Mimi.
- Bine� dac� vrei tu�Dar stai c� nu mai merge acumulatorul. Trebuie �nc�rcat. Așteapt� puțin.
Imi fac iar de lucru la aparat și �command� nște butoaie cu benzin�. Mai exact trei. Apoi un grup electrogen cu motor pe benzin� de 6,5 CP și 2600 de W. Apariția acestor lucruri sus la noi, �i f�cu pe pirați s� se holbeze mai tare. Dar apoi nu ne mai d�du atenție, d�nd vina pe rom, la toate vedeniile lor, care �ncepuse s�și fac� v�dit efectul. Numai Dul�u Roșcat nu zicea nimic , dar nici nu beia. Profit de asta și pornesc �grupul�. Zgomotul scos de motor �i scul� pe toți pirații �n picioare. Așa c� toți speriați �n frunte cu c�pitanul lor, se evaporar� din poian� , de parc� nici nu ai fi zis c� fuser� acolo. Profit de asta și pun acumulatorul la �nc�rcat. Grupul �mi producea o tensiune de 230 de volți. Numai bun� pentru adaptorul meu. Ce e drept nici mie nu-mi prea pl�cea zgomotul scos de el. Așa c� �l �mutai� cu totul �n fundul peșterii. Oricum era mai bine acu. Ne puteam �nțelege c�t de c�t.
- Cum se �ncarc� acumulatorul , v� duc acas� , promit eu. Iar eu m� �ntorc �napoi.
- Deci ai de g�nd s� le faci jocul?
- Da și �i voi pune și la treab�. �i pun s� construiasc� o cas� pentru ei�.
- Și una pentru noi� glumi Fane.
- Și pentru voi� dac� vreți s� r�m�neți�
- �n nici un caz, se gr�bi speriat� Mimi . C�nd e gata bateria ta?
- Nu știu poate c�teva ore. P�n� se �ntunec� , cred c� e gata, zic eu consult�ndu-mi noul ceas, lucru care nu-i sc�pase din vedere nici lui Fane.
- Dar c�nd te-ai �noit?
- Mai trebuie s�-ți tot repet�
- Da , da știu aparatul e de vin�
- Poi vezi c� știi!
- Și dac� pirații sau Dul�u Roșcat , nu te vor recunoaște ca noul lor c�pitan ? La asta te-ai g�ndit?
- Da ! Atunci o s�-i las singuri aici și plec�m �mpreun� acas�. Deși ar fi fost foarte �nteresant�Am fi putut face foarte multe��mpreun�.
- Ști ceva Marinel? zise Fane , l�s�nd o pauz� destul de lung� at�t pentru mine de a m� susține �n suspans, c�t și pentru el, de a c�nt�rii mai bine lucrurile.
- Zi , �l �ncurajez eu.
- Cred c� aș r�m�ne și eu.
- Te-ai prostit și tu , nu se l�s� Mimi.
Cum pirații nu se mai �ntoarser�, cobor �n peșter� s� v�d starea acumulatorului. S� v�d dac� se �nc�rcase destul, pentru o nou� c�l�torie. Iau aparatul și urc la ei. Mimi m� privi �ntreb�toare și curioas� tot odat�:
- E gata?
- Cred c� e gata !
- Eu te aștept aici, �mi zice Fane. Da te rog oprește m�g�oaia aia, c� m� asurzește.
- Bine , bine !
Cobor iar și opresc generatorul.
- R�m�i cu bine, zise și Mimi, apropiindu-se de Fane și �l s�rut� �n fug� pe obraz. Gest ce nu mi-a sc�pat.
- Ei gata porumbeilor! Am plecat! Tastez ultimele date și din nou ne �nv�lui un �ntuneric ad�nc și negru ca smoala, care parc� nu de mult ne desp�rțisem cu zile �n urm�. Lumini colorate �n galben, verde , roșu și albastru ne invad� din nou. Cum eram emoționat am �nchis ochii. C�nd i-am deschis din nou, eram iar �n propria sufragerie �mpreun� cu Mimi. De la buc�t�rie se auzeau zgomote, semn c� mama era acas�. �i fac semn �n liniște colegii Mimi și, deschid �ncet ușa. Dar sc�rțiitul ei , m� d�du de gol. Dup� ce iese Mimi, �nchid repede ușa. M� duc repede �n camera mea. �mi adun niște lucruri pe care le �nghesui �ntr-un rucsac. Mai pun acolo, dou� lanterne , cateva duzini de chibrituri, o busol�, o lunet� terestr�, un binoclu , f�cute de mine. Și un alt acumulator pe care �l țineam de rezerv�. F�ceam asta repede cu g�ndul ca mama s� mai stea �n buc�t�rie o vreme, p�n� reușeam eu s� plec . St�team acu nehot�r�t cu ochii la uș� , nemaiștiind ce s� fac, sau ce s� mai iau. Rup o foaie dintr-un caiet și scriu c�teva r�nduri mamei. Printre altele �i ziceam ca s� nu-și fac� g�mduri �n privința mea, deoarece sunt plecat �n excursie o s�pt�m�n� cu prietenii mei. O așez la vedere. Pornesc aparatul. Aud cum se deschide din nou ușa de la buc�t�rie. De fric� , cuprins de panic�, �n graba mea , tastez greșit o alt� liter� spre o alt� destinație. Mai apuc s� o v�d pe mama care �mi deschide ușa la propia camera. Dar imaginea �ncepu �ncet , �ncet s� se estompeze, lu�ndu-i locul un �ntuneric total. Ca și mai �nainte se �nv�rteau lumini colorate �nprejurul meu. De data asta nu am mai �nchis ochii. �mi ridic privirea �n sus curios, și v�d cum stelele , constelațiile și luna se plimbau pe cer, �ntr-un dans amețitor. Dup� care totul se sf�rșii. Se f�cu iar liniște Acea liniște auzit� prima data și spart� de zgomotul valurilor care se izbeau de o falez� �nalt� de st�nc�. Iar aterizasem � nic�ieri. Nu știam unde m� aflu. Nimerisem pe o alt� insul�. Nu prea sem�na cu cea dinainte. C�nd m� dezmeticesc și m� ridic �n picioare, m� uit peste valuri spre orizont. Parc� nu-mi venea a crede. Scot luneta din rucsac, o duc la ochi ca s� v�d mai bine. Cea ce v�zui m� f�cu s� m� cutrenur. �n zare se vedea o�alt� corabie� de pirați�.Martor fiind steagul �nsp�im�nt�tor ce flutura pe catarg. Oare unde nimerisem și �n ce timp?


Descurajat , c� prin intermediul aparatului meu, ajunsesem �ntr-o alt� lume , sau poate și untr-un alt timp, plec de-a lungul ț�rmului, unde relieful �mi permitea. Mai �ncolo era o falez� mult mai �nalt� dec�t pe cea care o p�r�sisem mai �nainte. Fac eforturi uriașe ca s� ajung tocmai sus. Și asta ca s� v�d mai bine corabia. �n �ncercarea mea de a m� c�ț�ra , �mi julisem și coatele și genunchii. Uitasem c� puteam s� fac asta mult mai confortabil.
C�nd ajung sus pe un platoul de st�nc�, aproape neted ca �n palm�, scot iar luneta și m� uit iar spre corabie. Dar minune. M� frec iar la ochi, ca dup� un coșmar. Corabia mea , nu numai c� nu se apropia de t�rmul insulei, dar se și �ndep�rta de ea.
Pun și binoclu la ochi ca s� m� conving mai bine. Da ! Așa era ! Corabia aproape c� nu se mai z�rea bine. �ncepea deja s� se vad� doar partea de sus a catargelor. Cred c� era dup� p�rerea mea o goalet� sau un bric, cu dou� catarge. Totuși ceva era �n neregul� cu acea corabie. Parc� prea repede se dep�rtase, mai ales c� nu era pic de v�nt. Și dup� poziția p�nzelor , acestea erau mai mult de dizain. �ntristat c� r�masem totuși singur pe aceast� insul� necunoscut� , cobor și o iau agale prin p�durea de la marginea ț�rmului.
Dup� un ceas de mers mi se f�cu foame. �n graba mea uitasem s�-mi mai i-au totuși și ceva de m�ncare. Mai ales din cauza apariției mamei. Noroc c� aveam totuși aparatul cu mine. Și m-am felicitat �n g�nd, pentru gestul meu de a mai lua un acumulator de rezerv� �nc�rcat. �mi fac iar rost de niște m�ncare ce ap�ruse ca din senin, pe o mas� al�turi de un fotoliu. Dup� ce m� satur, mai fac și o comand� de pr�jituri, boala mea. Asta așa ca desert. Ghiftuit m� pun jos l�ng� un copac. M� �ntind cu fața �n sus și priveam cerul de un albastru pur. Acompaniat de zgomotul valurilor, ce se sp�rgeau de ț�rm, la care se ad�ug� și c�ntecul p�s�rilor,adormii. T�rziu , cred c� se �nserase , m� trage cineva de m�n�. Prima data �nc� adormit , nu realizez problema. Dar la insistențele persoanei m� trezesc de-a binelea. C�nd v�d fața lui Fane aplecat� deasupra mea , nu m� pot abține s� nu scot un sunet de surpriz�. Brusc m� trezii de tot. Sar repede �n picioare. Poate prea repede și dup� p�rerea lui.
- Ce faci leneșule ? Dormi? I-ai tras clapa lui Dul�u Roșcat ? L-ai l�sat singur și te-ai �ntors? m� apostrofeaz� Fane.
�n prima clip� m� uit uluit la el f�r� s� �nțeleg nimic.
- Ce tot spui acolo ? Ce clap�? De abia m-am �ntors! Și am crezut c� m-am r�t�cit, c� nu mai sunt pe aceeași insul�.
- A da ! Las�m� s� ghicesc! Precis Dul�u Roșcat v�z�ndu-se cu sacii �n car , adic� �n corabie, a dat �divort� de tine. Te-a �silit� s� p�r�sești corabia , care chiar tu le-ai dat-o cadou, iar ei drept mulțumire, te-au trimis �ntr-o barc� la ț�rm, f�r� nici de unele și nici m�ncare. Așa �ți trebuie , s� te saturi! Asta ca s� mai asculți și de sfaturile mele. Ți sa urcat triumful la cap.
- Ei cu m�ncarea poți s� o mai spui odat�. Am plecat cam nepreg�tit și �n mare grab�Și vrei s� spui c� �n corabia care tocmai am v�zut-o plec�nd, se af� și pirații �n frunte cu Dul�u Roșcat ?
- Și ei și alții�
- Și alții? �știa de unde au mai ap�rut?
- Chiar tu i-ai ales �n urma�cuceririlor� tale. Ai devenit cel mai bogat om de pe aceast� �nsul�Și asta numai �n dou� luni�Iar alții, nici �ntr-o viaț� nu reușesc asta�
Fane m� privea cu un aer de reproș.
- Nu te uita așa la mine și nu face mutra asta ! E adev�rat!
- Dar bine�Acu c�teva ore pe atunci doar � vreo 5 � 10 minute�am plecat�m-am �ntors l�s�nd-o pe Mimi la mine acas�. Dup� care a plecat , iar �n clipa c�nd voiam s� m� intorc �napoi, era s� dea mama peste mine. Așa c� am plecat cam �n grab�.
Fane se sc�rpin� dup� o ureche, semn c� era și el �n mare �ncurc�tur�.
- Atunci poate �mi spui și mie �c�pitane �� Pe corabia care de abia a plecat , cine este?
�C�pitane�?.... Cred c� prietenul meu �l b�tuse soarele �n cap. Sigur f�cuse insolație, zic eu �n g�nd.
- Poate s�-mi spun� și mie cineva de fapt, ce se �nt�mpl�? zic eu l�s�ndu-m� moale �n fotoliu disperat. Presimțeam , adic� ce presimțeam , eram chiar aproape sigur, c� se �nt�mplase ceva grav, de c�nd plecasem eu.
- Bine dar am lipsit dup� opinia mea doar 5 hai s� zic 10 minute�
- Hmmm ! Zece minute?... dar ce ai zice matale , dac� ți-ași spune , c� de c�nd ai plecat s� o duci pe Mimi acas� , au trecut 2 luni�
- Dou� luni? Tu vorbești serios?
M� uit disperat la ceas. La o privire mai atent� v�d ca Fane avea dreptate. C�nd am plecat m� uitasem la ceas. Era ora 16, ziua 26, luna Mai �Și� da ! Are dreptate! Acu este 30 iulie! Ora� ce mai conteaz�? Oare unde am greșit?
- C� ne-ai t�r�t �n nebuneala ta, pe aceast� insul� blestemat�. Alta nu ai g�sit? Și pe deasupra ți-a mai venit și acea idee t�mpit� de a te alia cu aceast� band� de bețivani și tr�ntori, care se numesc pirați!
- Nu vrei s� fii te rog mai explicit? Povestește ce s-a �nt�mplat �n acest timp.
Fane se apropie de mine și �mi pune m�na pe frunte.
- B�nuiam eu ! Ai temperatur�!
- Totuși � zii, �l implor eu. Cred c� undeva s-a strecurat o greșeal�. Cred c� codul nu era bun.
- Ce cod ?
- Offf, cu tine e greu. La nimic nu te pricepi! Tu ști , sau ai habar cum am nimerit noi pe aceast� insul� ?
- Nu prea ! Trebuie s� recunosc c� m� dep�șește at�t comportarea ta , c�t și aparatul �la t�mpit al t�u.
- T�mpit?...Dar poate avea dreptate.
- Scuze ! dar nu am g�sit alt� �
- Rim�
- M� rog, spune-i cum vrei. Totuși lumineaz�-m� și pe mine, care e principiul de funcționare a acestui aparat, ca s� nu-i zic �r�șniț㔅 Da ?
- E teribil de complicat s�-ți explic. Cred c� m� apuc� dimineața cu tine și tot nu aș termina.
- Hai , �ncearc�
- De pild� uite ! facem un experiment pe viu cu tine. Bun ! Eu �mi pun o dorinț�. Datorit� interfaței combinat� cu o matrice decodoare, aparatul �mi preia dorința , o analizeaz�, dup� care o codific�. Iar eu trebuie s� tastez acel cod. La ap�sarea lui �Enter�, dorința mea se pune �n practic�. Ce e așa de greu de �nțeles? Uite de pild� tu te afli aici l�ng� mine. Da ? Bun ! Eu acu vreau ca tu s� te afli la zece metri de mine spre copacul �la gros. Uite deja a ap�rut acest cod. �l vezi ? Acu eu �l tastez� și ap�s pe Enter� și gata ! Ceea ce avu ca rezultat� mutarea� lui Fane, exact pe locul stabilit. Fane luat prin surprindere se cam speriase.
- Și totuși cum faci vr�jitoria asta , m� �ntreab� el din nou, �ntorc�ndu-se de la copac �napoi.
Dar nu �l mai ascultam Alte g�nduri nebunești m� preocupau acu. � Dac� eu sunt aici, acum , atunci pe corabie cu pirații ,, cine e? Dac� sunt tot eu acolo cu ei , atunci cum pot fi �n dou� locuri diferite - și acolo și aici ?!?
- Ai de g�nd s� m� pui la curent odat�, cu ce s-a petrecut aici, de c�nd am plecat?
- Poi � aș spune c� nu prea ai plecat, zise Fane sc�rpin�ndu-se iar dup� o alt� ureche.
- Cum adic�?...
- Adic� ai plecat, dar atunci ai venit repede. Ai c�zut la pace cu pirații. Și mai ales cu Dul�u Roșcat. Și asta m-a f�cut s� am o b�nuial�. C� prea b�tea la ochi. Cum ai putut s�-l convingi at�t de ușor pe Dul�u Roșcat. E drept c� te-au suținut și pirații� mai ales Dinte de Pisic�, gest pentru care nu o s� mai aib� zile bune cu Dul�u Roșcat. �l crede și acu c� e capul r�zvr�tiților. Crede c� el a pus la cale totul , inclusiv r�sturnarea lui.
- Deci eu am fost proclamat c�pitanul lor?
- Desigur!
- Și ?
- Poi nu ar mai fi prea multe de spus. Te-ai oferit s�-i ajuți �n continuare, pun�ndu-i la treab�. Și-au construit case singuri. Tu ți-ai construit ditamai vila.
- Ce e drept c� ai trezit invidia și la ceilalți pirați. Dar merita Nu ? Doar erai ditamai c�pitanul.
- Și ?
- Apoi dup� ce ai mai intervenit și tu la finisaje cu aparatul t�u , acum o parte a insulei arat� ca un oraș din vestul s�lbatic. De fapt și pe asta ai contat. Nu voiai blocuri�Voiai ca pirații s� se adapteze �ncet , �ncet la progresul științei�.
- Așa , și ?
- Ai construit ferme. Ai adus , de unde naiba știe , capre , oi, vaci , iepuri , c�prioare , porci și alte or�t�nii. Ce mai tot tac�mul. Spuneai tu c� faci economie la aparat. C� dac� ai fi f�cut mereu comand� la fiecare m�ncare sau alt� dorinț�, unde ai fi ajuns ?
- Poi și, nu am dreptate?
- Apoi ai ținut iar o cuv�ntare , unde te-ai �ntrecut și pe tine. Ai convins pe pirați, c� cel mai bine ar fi , dac� ar schimba tactica. S� nu mai aib� loc omoruri , jafuri, crime etc�
- Și ce, asta e r�u ? Chiar așa aveam și de g�nd s� le propun. Cred c� cineva mi-a furat propunerea�
- Dup� aia le-ai f�cut rost de o corabie super, dotat� cu toate echipamentele și , arme, c� spuneai tu, c� cuțitele și s�biile lor , nu mai sunt la mod�. Practic ai ascuns sub paravanul unei cor�bii normale din lemn, un ..�ntreg arsenal. O vedet� rapid� dotat� dup� ultimul r�cnet. Cu stație, radar, aparat cu sonar, camera de vederi subacvatic� , etc.
- Și toatre astea la ce foloseau?
- Poi pe mine m� �ntrebi? Tu ști mai bine, c� tot tu le-ai comandat. Ai f�cut o mic� cucerire a altei cor�bii de pirați, care erau prin preajma noastr�. Ai convins noul echipaj, ca s� se predea de bun� voie, impresion�ndu-i cu armele tale automate cu laser și lunet�. A fost simplu. Dup� care pe unii i-ai p�strat pe insul� ca �ngrijitori, iar pe alții , mai plini de inițiativ�, cum spunei tot tu , i-ai ad�ugat la echipajul lui Dul�u Roșcat sub comanda lui ca secund. Și astfel ați cutreierat m�rile și oceanele, �n c�utarea unor comori ce st�teau ascunse de alți pirați , pe alte insule. Dotat cu aparatur� modern� , nu a fost greu s� le g�siți. Și asta grație detectoarelor de metale de aur și de argint, c� se mirau �ia de unde le mai scoți. Așa ai g�sit și pe fundul apei tot felul de epave vechi pline cu aur și tot felul de pietre scumpe. Ai deja un adevarat arsenal.
- Unde ?
- Cum unde ? �n peștera de unde ai plecat. Grație aparatului t�u, ai ferecat intrarea cu niște uși culisabile de oțel, care se deschid numai la trei variante de coduri. Pe care numai tu le cunoșteai. Nimeni nu avea acces la comoara ta. O singur� dat� mi-ai ar�tat-o, și mai �ngrozit�
- Abia aștept s� o v�d . Adic� s� o rev�d , m� corectez eu.
Și f�r� a mai aștepta confirmarea lui Fane, o iau prin p�dure spre peștera comorii, cum o intitulase Fane. Scot din rucsac mica mea busol�. �mi i-au reper și �n scurt timp dau de ea. R�m�n și eu impresionat de cum ar�ta noua intrare camunflat�. M� uit prin prejur dup� o scar�.
- Unde e scara ta ? Nu am f�cut nici o scar� ! Cum ajung la ea?
- Poi ce mai �ntrebi ! Ai uitat ce ai f�cut cu mine ?
- A da ! Deci așa funcționeaz�.
M� teleportez sus �n fața intr�rii. La us� era un sistem cu taste. Trebuia s� tastez un anumit cod. Cred c� știu ! Da ! Asta e. Tastez niște cifre. Dar ușa neam s� se deschid�. - Ai uitat parola ! strig� de jos Fane.
- A da parola�zic eu c�ut�nd s� aflu ce fusese de fapt �n capul meu atunci.
- Parola .. parola� da cred c� am g�sit.
- Sesam deschide-te !
- Cu litere mari , mai ad�ug� Fane de jos.
- Cum adic� cu litere mari ?
- Poi tasteaz�-le la intrare, ce ai �i uitat?. E al treilea sistem de siguranț�.
- Prima e cu liter� mare� apoi mici � apoi iar cu liter� mare�
- Da gata ! Am �nțeles! Era și normal ! Numai mie mi-ar fi trecut prin cap așa ceva. Trebuia s� fac asta c�t mai complicat cu putinț�, ca s� nu p�trund� nimeni aici�
Dup� ce tastez și cuv�ntul, �l aduc și pe Fane al�turi de mine. Așa c� am�ndoi p�trundem �n interior. �ntunericul era de nep�truns. �mi aduc aminte de lantern�. Scot una. Dar Fane m� oprește.
- Ai uitat? Pornește �ntrerup�torul! El�n dreapta l�ng� ușa.
- Da desigur, uitasem !
Ap�s pe �ntrerup�tor și peștera se umplu de lumin�.
- E pe avarie. Ai pus s� mearg� pe baterii.
Dup� c�țiva pași m� opresc �nm�rmurit. Tone de aur , argint și l�zi de toate m�rimile și formele, care mai de care mai vechi și mai frumoase, se aflau aici. Multe l�zi ascundeau pietre scumpe. Altele monezi de aur de toate națiile. Deschid una. Lumina reflectat� de ele m� orbește. Bag m�na p�n� la fund. O scot și las s� se reverse ca o ploaie, tot ce apucase pumnul meu. C�teva pietre mai mari și str�lucitoare �mi atrase atenția. Aleg una roșie , probabil un rubin, una verde , smarald cred, și alta albastr� - topaz sau safir. Apoi mai i-au și un diamnat mare alb. Le bag �n buzunar , f�r� ca Fane s� observe. Mai erau acolo și multe șiraguri de perle. Și multe alte obiecte de aur , pocale de aur , coroane cu smaralde , rubine și multe altele. Pe multe din ele le pusesem pe niște rafturi amenajate special pentru ele. M� declar mulțumit de noua mea comoar� și dau s� ies. Fane se uit� rug�tor la mine.
- Ce e ?
- Poi�
- Am �nțeles! Uite și ție c�teva , zic eu lu�nd un pumn de pietre la �nt�mplare și �ndes�ndu-i-le �n buzunarul pantalonilor. La ce-ți folosesc ?
- Or fi bune vreodat�!
Ieșim și ferec iar intrarea. De data asta �mi vine o alt� idee. �Ce ar fi dac㔅
Și, trimiț�ndu-l jos pe Fane, schimb parola și codul . Acu nu are dec�t s� se �ntoarc� �E-ul� meu, și s� mai scoat� ceva de aici, f�r� aprobarea mea, �mi zic �n g�nd z�mbind. Nu de alta , dar parc� prea mulți știu de asta. Apoi cobor impresionat p�n� la lacrimi de noua mea comoar�, ce st�tuse odat� pe fundul oceanelor.
- Și acu ce ai deg�nd s� faci? M� �ntreab� Fane.
- S� știi c� asta e o mare �ntrebare grea acu pentru mine.
- Hai �n �or�șelul� t�u , s�-ți admire ferma�
- Ce ești nebun. Și cei r�mași acolo ce o s� le spun? C� m-am �ntors, sau c� Dul�u Roșcat m-a dat afar�? Peste putinț�! Trebuie s� g�sesc alceva�.Și mai este o treab� și mai grav�!
- Care?
- Cum care ? �nt�lnirea mea cu �E�-ul meu. Ce o s�-mi zic ? C�t crezi c� o s� hoin�rewc pe mare? Apropo nu știi nimic de asta ? Unde s-au dus și c�nd se �ntorc? Dac� se mai �ntorc�Ultimele vorbe le-am zis repede și �n același timp cu un z�mbet pe buze . �mi venise iar o idee.
- Ce ai de g�nd? S� te omori singur?
- Ei , e un fel a spune. Numai tum � poți ajuta! Știi precis ziua și ora m�car, c�nd au plecat?
- La ce te-ar ajuta?
- Cum la ce ? La multe! Poate aparatul �sta , nu numai te duce �n viitor, ci poate și invers. C�nd l-0am proiectat nu m-am g�ndit nici o clip� , la ce s-ar putea �nt�mpla și implicit și toate consecințele.
- Poi�.zise Fane , sc�rpin�ndu-se iar dup� urechi� Știu și eu� Corabia a plecat azi pe la 10 parc�.Dar nu știu dac� mai conteaz�
- Pentru mine conteaz� acu orice detaliu �n am�nunt.
- Poi eu am venit pe la 10 și ceva. C�nd am poposit iar aici de acas�. Corabia se z�rea �n zare. Prima data am crezut c� filmul se va repeat. C� venea . dar dup� aia �narmat cu aceste obiecte optice , am constatat c� de fapt pleca. Unde anume ?
- Poi spuneau ceva de un oraș scufundat .. ceva� Nu știu care anume Și nici coordonatele.
- Nimic nu știi , zic eu cu n�duf. Ar mai fi o cale! S� m� i-au dup� ei. I-ași prinde din urm�, dar �nu e rezolvat� problema apariției mele. Eu , ca eu, o scot cu mine la cap�t, dar ce o s� zic� pirații și mai ales Dul�u Roșcat?
- Ce faci c�pitane ? Te-ai �ntors așa repede? Doar de abia ai plecat ?
- M� �ntorc speriat fulger�tor. �n fața mea era unul din pirații nedisponibili , pe care tot eu �i alesesem pentru ferm�. Era un tip destul de mare și v�njos, cu tr�s�turi ceva �ntre Mexican și portorican.
- Bun� ziua , domnule Velasquiez ! Mi-o ia �nainte Fane, care �l cunoștea. Probabil ca pe de oparte s� m� scoat� din �ncurc�tur� , iar pe de o alt� parte s�mi lase mie timp,pentru a lua repede o decizie. Era foarte nepotrivit� pentru mine , aceast� �nt�lnire.
- Nu șefule , �ncerc eu s� m� �ncadrez noii situații. Am uitat ceva de luat pentru aceast� expediție. Doar știi c� pentru mine nu e o problem �plimbarea� mea.
- Of course, capitão ! Nu e problema ! Nu ințeles eu.
- Fane , hai la ferm� și apoi mergem la mine. Trebuie s� i-au aia�zic eu f�c�nd lui Fane cu ochiul.
- Sir, de ce s� pierdeți vremea. Am aici un jep. Putem ajunge mai repde la reședinț�. Sau unde doriți, senhor. Conduc eu !
- Bine , accept eu , cu coada ochiului la Fane. Ne lu�m dup� pororican, sau ce era, și dup� un tufiș bine camunflat, se oprește și d�nd la o parte vegetația, face s� apar� un jep de teren de toat� frumusețea.
- Presupun c� și �sta e tot� zic eu oprindu-m� din vorb� și uit�ndu-m� intens �n ochii lui Fane.
- Desigur, e achiziția ta.
Velasquiez , nu d� �mportanț� la discuția noastr�. Ne urc�m �n mașin� tus trei. Dup� ce pornește motorul, care mi se p�ru foarte silențios, pornii. Prima data nu am �nțeles , de ce nu se auzea zgomotul specific motorului. Dar o arunc�tur� la bordul din fața mea m� l�muri pe deplin. Era o mașin� modificat� de mine , cu tracțiune electric� cu baterie de acumulatori. Dup� nici 5 minute ajungem la o vil� somptuoas�. Trebuie s� recunosc c� aveam ceva gust. Era o cas� mare cu trei nivele , garaj, piscin�, pe acoperiș erau c�teva radare și antene parabolice, precum și alte tipuri de antene. P�n� la intrare erau vreo zece trepte de marmur� alba, �n form� de sector de cerc. La intrare, erau doi din oamenii noi, care �mi p�zeu cu str�șnicie intrarea. � Oare de ce at�ta risip� de personal� fac eu �n sinea mea. �Ce �mi trebuie oameni de paz� la intrare?� Urc cele zece trepte p�n� sus. Cei doi m� salute d�ndu-mi onorul agit�nd automatele. Le r�spund, și dau s� deschid ușile. Dar, Fane m� oprește, uit�ndu-se pe furiș la cei doi. Aceștia �și release locul , f�r� s�-și mai bat�capul cu noi. Dar asta nu-I sc�p� lui valasquiez, care se uit� la mine mirat. Dar to Fane m� scoase din �ncurc�tur�.
- Poi , ai uitat? � consemnul , parul�.
- A da , fac eu, tu poți s� r�m�i aici și ne aștepți, zic eu lui Velasquiez, �n timp ce noi doi disp�rem dincolo de uși, spre mirarea lui și mai ales a g�rzilor.
- Probabil c� E-ul meu nu prea proceda așa !
- Poi țiam dat de �nțeles � parola !...Poi și aici care era? Mai sigur este asta , zic eu �nbufnat. Cred c� m-am �nconjurat numai de parole. Oare și la WC , tot cu parole?...
- Dar era aceiași de la �
- Asta nu e bine ! Trebuie schimbat�. Sau nu las-o așa. E bun� �da e foarte bun� zic eu g�ndindu-m� c� deja schimbasem parola la �tezaur�
- Cum vrei tu !
La intrare ne �nt�mpin� un ho limens. De o parte și alta se g�seau c�te 5 uși. Chiar �n faț� era alt� uș�. Instinctul m� duse �ntins la acea uș� , atras ca de un magnet. Și asta spre mirarea lui fane.
- �ncepi s�-ți intri �n atribuții.
- Poi cum alfel !
Ajung la acea uș�.
- Presupun c� și asta e �ncuiat� electronic�
- Da . dar e �cu sensor de prezenț�, de tip � TIME. Adic� combinat și cu un dispozitiv de timp programabil, și combinat cu o camera de luat vederi care anclanșeaz� numai la chipul t�u. Dup� zece secunde , �ntradev�r ușa se deschise. Intr�m . C�nd v�d ce e �n�untru m� sperii.
- Asta e camera de comand� pentru a supraveghea toat� insula. Nici o pas�re sau un șoarece nu poate trece f�r� știrea ta.
Pe toți pereții se aflau numeroase monitoare. Un pupitru imens pe tot peretel mare , plin cu tot felul de butoane. M� uit atent la toate. �n sf�rșit descop�r nava cu care plecasem eu cu oamenii lui Dul�u Roșcat. Se dep�rtase binișor. Mai avea oleac� și ar fi ieșit din c�mpul radarelor noastre.
- Ce vrei e o vedet� rapid� de ultima generație. Ca s� nu mai spun de echipamentul și armele super sophisticate aflate la bord. Tunuri de 10 de 50 și de 100 mm, ca s� nu mai spun de lansatoare și torpile.
- Poi �zic eu �n lips� de alceva. Adev�rul c� voiam s� aflu coordonatele. Poate m� va ajuta cu ceva, la prinderea din urm� a vedetei. M� uit mai departe. V�d ceva care cred c� era tocmai ce c�utam . Ap�s pe un buton și, pe un ecran mi se desf�șur� jurnalul de azi. M� uit și �l opresc la ora 10. De acolo derulez manual. V�d c� nava �Trident� , -așa o numisem eu- , naviga sub pavilion rom�nesc, asta așa pentru deruta adversarului- spre � Insula Paștelui. Oare ce c�utam acolo? �n continuare mi se d�dea și noile coordonate. Primul meu g�nd fu s� i-au leg�tura cu �mine�. Dar m� r�zg�ndii. Ce avea s� spun� Dul�u Roșcat. Și �mi era fric� și pentru mine.
- Ei , dac� tot am aflat unde se duc ei, atunci�S� le-o lu�m �nainte !
- Crezi c� e o idee bun�?
- Ce alceva mai bun aș avea de f�cut atunci ? Doar una singur� ! S� ne �ntoarcem de unde am plecat.
- Adic� de la �nceputuri?...
Dar nu mai avui timp s�-i r�spund, c� un semnal sonor de avertizare ne anunț� c� la o dep�ratre de 2 mile de insul�, ap�ru o corabie mare. Simultan cu avertizarea ap�ru pe un ecran și nava. Era o nav� de r�zboi de pirați cu trei catarge. Nava era modificat�. Avea chila din aram�. Pe punte erau 14 tunuri . Șase erau la tribord iar șase la babord. La prov� și pupa se mai aflau �nc� dou� tunuri cu tragere lung�.
- Ei tot ai vrut tu aventur� !Ei , acum ai aventur�! zise Fane cu juam de gur�. S� v�d acu pe unde �ți scoți c�mașa!
- No Problem !
Cu c�t se apropia mai mult de t�rm cu at�ta se vedea mai bine corabia. Iar ea �și dezv�luia toate am�nuntele. C�nd ap�ru mai bine pe unul din ecrane, Fane strig�:
- Dar bine ... dar asta e...
- Ce ?...
- Ei bine e corabia pe care deja ai cotropit-o de bun� voie acum 2 luni aproape. Iar o parte din echipaj se g�sește aici pe insul�, �n vreme ce ceilalți �n frunte cu tine și Dul�u Roșcat, v� aflați deja plecați...Nu mai �nțeleg nimic.
- Cum s� fie tot corabia aia. E imposibil ! Poate nu te-ai uitat bine!
- Ba nu ! O cunosc foarte bine . Doar am fost cu tine pe ea. Am cotrob�it prin toate ungherele, �n aflare de comori ascunse sau alte persoane sechestrate.
- Și am g�sit ceva?
- Nu ! �n afar� de o lad� ce se afl� deja �n tezaurul t�u, nimic alceva.
- �nseamn� c�... �nseamn� c�... f�ceam eu eforturi de a vedea cum st� problema. �nseamn� c� atunci c�nd eu m-am �ntors am schimbat oarecum datele problemei. Aici pe insul� timpul e de azi, iar �n afara insulei, timpul e cel de dinainte. Dup� ce m-am �ntors prima dat�.
- Poi asta e ! C� nu ai plecat nici atunci.
- Cum așa ! Poi nu ai mai plecat. C� nuștiu ce avea atunci aparatul. Probabil c� bateria ta nu se �nc�rcase suficient...
- Cum adic� nu se �nc�rcase suficient? C�nd eu de abia am venit Sunt doar c�teva ore.
- Mai ți minte c�nd ai plecat ce or� era ?
- Poi cam 6 seara.
- Aha ! Și acu vrei s�-mi spui c�t e ceasul ?
M� uit iar la ceas și �ncremenesc cu ochii pe el. Nu-mi venea nici mie a crede. Ceasul ar�ta ora 10.
- Da ! �nt�ri Fane. E aceeași or� c�nd ai atacat atunci aceast� nav�. Numai c� atunci era pe mare. Și te-a ajutat și echipajul lui Dul�u Roșcat.
- Da? poi atunci s� trecem la fapte ! Ce mai aștept�m? Cu at�t mai bine c� o s�-mi fac� mare pl�cere de a le trage acestor pirați o mam� de b�taie...
Spun�nd acestea m�ri imaginea navei ca s� �i pot vedea toate punctele slabe. Deja pirații oprise corabia. Pe puntea principal� , se isc� ceva mișcare. Mulți pirați �și ațintiser� ochi la insul� rezemați de parapet. At�t coverta , puntea principal� , cea mijlocie, inferioar� și paiolul, gemeau de pirați . Prin bocaporturi l�sa s� se vad� tevile tunurilor. Mai toți se �nghesuir� la babord. C� pe aceast� latur� era dispus� priveliștea spre insul�. C�teva ordine precise și c�țiva pirați se gr�bir� s� lase la ap� c�teva b�rci.
- Ce faci ? vin spre noi!
- Nu au dec�t, las c�-i opresc eu acu. M� uit dup� un buton roșu . �l ap�s . Pe un ecran , deja ar�ta cum �ntreaga insul� era acoperit� de un c�mp protector. Acesta se intindea și �n afara ț�rmului cam o mil� spre ape. Nu atinse corabia. Corabia se oprise mai departe. Deja c�teva b�rci �nțesate cu pirați , luau drumul c�tre ț�rm. Un pesc�ruș �n incercarea lui de a ajunge din larg c�tre ț�rm , se izbi ca de un zid invizibil , c�z�nd cu un strig�t �n ocean.
- Ei vezi ? acu am și confirmarea . C�mpul protector , funcționeaz�.
- Dar ce vor zice pirații de el ?
- Pirații... a da ia s� v�d ce mai fac ceilalți!
M� uit mai bine apropiind mai mult imaginea. V�d c� ei preucupați de cei din b�rci , d�deau mai puțin� atenție cor�biei. Asta m� f�cu s� trec la un plan de lupt�. Preg�tesc tunul mare. �l �ncarc și, i-au la țint� baza catargului mare. �n c�teva secunde catargul lovit din plin se pr�buși peste puntea principal�, prinz�nd sub el , și alte trupuri ce gemeau sub greutatea lui. Cum ancorele catargului, nu se distruse �n totalitate acesta f�cu ca s� se r�stoarne pe o parte spre babord. O bun� parte din catarg era deasupra apei, ceea ce f�cu, ca corabia s� se �ncline pe o parte. At�t lovitura primit�, c�t și �nclinarea navei, �i luase pe pirați pe nepreg�tite. Nu se așteptau la o ripost� de pe insul�. Din b�rci se auzir� niște ordine c�tre cei de pe corabie. Am �nțeles și eu ce le-au spus, c�nd am v�zut c� pirații r�mași �n picioare alergar� c�tre tunuri. Dar nu avur� vreme s� le �ncerce. O alt� lovitur� bine țintit� , tras� de mine, f�cu ca s� scot din funcțiune , jumate din tunurile de la babord. Mai erau 3. Dar și acelea din cauza șocului se desprinser� din leg�turi și o luar� la plimbare pe punte. Așa c� piraților le trebuia acu timp ca s� le pun� iar pe poziție. O nou� salv� tras� de mine la baza celui de al treilea catarg , cel de la pupa, �l f�cu și pe acesta buc�țele. Șocul acestei lovituri �i pr�buși și pe cei care reușir� s� mai stea �n picioare. Se descrise un mare vacarm. Cei din b�rci strigau la cei de pe corabie , �n timp ce, cei r�mași pe corabie strigau la cei din b�rci. Unii crez�nd c� se vor salva, se aruncar� de pe corabie direct �n ocean. Aceștia �notau , �ncerc�nd s� prind� b�rcile din urm�. Cu ochi la b�rci sc�pai din neatenția mea pe cei r�mași pe punte. C�țiva pirați reușir� s� pun� pe poziție un tun. Trase o salv� spre insul� la �nt�mplare. Ghiuleaua c�nd atinse c�mpul se opri brusc și c�zu fr�nt� �n ocean. Asta �i �ngrozi și mai mult pe pirați. M� uit mai departe pe corabie. C�țiva pirați fugir� spre teug�. Iar alții spre dunet�. La �nceput nu m� dumiri, ce aveau de g�nd s� fac� pirații. C�nd v�zui c� dezvelesc cele dou� tunuri mari cu b�taie lung�, �nțelesei. Voiau s� trag� asupra insulei cu cele dou� tunuri mari. Ei , dar pentru asta trebuia s� �ntoarc� nava, ori cu pupa ori cu prova spre insul�. Asta presupunea și alte manevre. Ridicarea p�nzelor și dirijarea navei. M� amuza graba piraților de a repune nava �n poziție de lupt�. Dup� ce au ridicat o parte din p�nze, c� numai un catarg mai aveau, cel de la prova, doar focurile și trinca. Aceștia �ncercau s� �ntoarc� nava cu pupa spre t�rm. Atunci �mi vine o idee. Trag sub linia de plutire direct sub chil� la pupa , unde era c�lc�iul navei. Lovitura mea �și atinse ținta. Aceasta f�cu ț�nd�ri c�rma, c�t și partea de jos de sub ap� a pupei. Șocul loviturii �i proiect� pe pirații de la pupa �n ocean, cu o bun� parte din puntea din spate - duneta.
- Ce faci ? Vrei s�-i omori pe toți? �ncerc� s� m� opreasc� Fane. Ce te faci c� o parte din ei se afl� deja acu pe insul�.
- Poi atunci cu at�t mai mult nu au s� mai aib� ocazia s�și dea binețe. Voiam s� v�d ce faț� or face c�nd se vor vedea pe ei �nșiși.
- E �mpotriva firii ! E ca și cum tu te-ai �nt�lni cu tine �nsuși.
C�teva semnale m� f�cu atent. Probabil c� zgomotul tunului meu și a celor de pe corabie alertase pe foștii pirați de pe insul�. Iar aceștia �n virtutea instinctului vur� s� r�spund� pe m�sur�. Afar� era un tun de calibru mediu. Nu știam de el. Acesta era independent . Nu putea fi controlat de aici. Așa c� pirații de pe insul�, considerar� c� trbuie s� r�spund� atacului și slobozir� și ei un foc c�tre corabie. Primul obuz trecu cu un metru deasupra punții, sau ce mai r�m�sese din ea. Al doile obuz �și atinse ținta din plin. Lovit� chiar �n mijloc , nu at�t de tare, ci c�t șocul ei ,f�cu s� aprind� pulberea din cal�. Aceasta explod� �ntr-o mare de fl�c�ri roșii, �nsoțit� de o puternic� bubuitur�. C�nd se stinse explozia pe locul unde era odat� corabia , nu mai r�m�sese dec�t niște lemne fumeg�nde. O parte din b�rci se scufundar� odat� cu șocul exploziei. Cele mai dep�rtate, care erau aproape de ț�rm, atinse și ele c�mpul. Nu mai puteau �nainta. Speriați mai tare restul de pirați se aruncar� �n ocean , �not�nd c�tre resturile epavei.
- Și uite așa fostul echipaj de pe �Triton� , au pus punct revederii cu cei dragi, zic eu ironic.
Indrept camerele c�tre cei cu tunul cu pricina. Toți erau bucuroși s�rb�torindu-și , victoria �n urale. Mai m� uit odat� peste resturile epavei care �nc� mai fumega, precum și dup� restul de pirați. Nu știu ce mai aveau de g�nd s� fac�. R�maser� la mila Domnului. �ntrerup c�mpul și m� precipit afar�. Aveam de g�nd s� urechesc c�țiva pirați. �n timp ce ieșeam din reședința mea, tot pe cale strategic�, Velasquiez, m� �nt�mpin� vesel. Fața �i radia de bucurie. El conduse lupta de la tun. F�cuse asta �n speranța c� eu �l voi felicita , c� și-a ucis proprii colegi și, de ce nu? poate chiar pe el �nsusși. Dar era prea mult pentru el ca s�-i explic cum de fapt au stat lucrurile. Așa c� �l felicit la r�ndul meu:
- Bravo, Velasquiez, intervenția ta a pus cap�t generației tale.
Se uit� la mine dar nu a �nțeles . �l iau pe Fane și dau s� merg spre fermele agricole , s� v�d și eu ce am f�cut. Dar Velasquiez vine repede spre noi poftindu-ne iar �n jepul cu tracțiune electric�. Accept. �n 5 minute ajungem. C�nd m� dau jos și v�d de c�te animale sunt �nconjurat, era s� leșin.
De unde le-am mai scos și pe astea?
Fane , ridic� și el din umeri. Vizitez diferite ferme: de porci de vite de cai, de iepuri...C�nd intru s� cad jos , nu alta.

- Mimi !... Tu aici ? Dar bine ... nu te-am l�sat acas�? C�nd și cu ce ai venit �napoi?
- Nu ți-am spus Marinel , c� nici nu ai plecat de aici , zise Fane.

Marin56.blogspot.com

�Oh! p�dure t�n�r�!... Unde sunt mo�ii vo�tri? Pres�ra�i... la Orbie, la Chilia, la Baia,la Lipnic, la Soci, pe Teleajen, la Racova, la R�zboieni... Unde sunt p�rin�ii vo�tri? La Cetatea-Alb�, la C�tl�bugi, la Scheia, la Cosmin, la Len�e�ti... Unde sunt... b�tr�nul Manuil �i Goian, �i �tibor, �i C�nde, �i Dobrul, �i Juga, �i Gangur, �i Gotc�, �i Mihai Sp�tarul, �i Ilea Huru comisul, �i Dajbog p�rc�labul, �i Oan�, �i Gherman, �i fiara palo�ului... Boldur?... P�m�nt!... �i pe oasele lor s-a a�ezat �i st� tot p�m�ntul Moldovei ca pe umerii unor uria�i!
Suflarea... B�tr�ne�ea...
C-am cercat s� unesc Apusul �ntr-un g�nd, c� zic c� sunt cre�tini, �i trime�ii mei au b�tut din poart� �n poart�, rug�ndu-se mai mult pentru ei ca pentru noi, s� lase r�zboaiele de zaviste �i s� se ridice �mpotriva primejdiei ob�te�ti a cre�tin�t��ii... Le trebuia un om?... Era... A fost... Acum e bolnav... V�z�nd c� r�m�i cu f�g�duielile, am c�utat s� unesc R�s�ritul.
�-am trimes la unguri, la Ie�i, la litvani, la ru�i, la t�tari... Au f�cuta
c�r�ri b�t�nd drumurile pustii oamenii mei,�i degeaba. �nvoieli cu pece�i-n calapoade, isc�lituri fudule... �i praful s-a ales de �nvoieli.Vladislav, un mol�u, un �ntristat; Alexandru, un fudul, un iagelon, o slug� a popii de la Roma;Ivan, un n�uc, c�zut �n copil�rie...
C�nd voi fi �n fa�a lui, voi �ndr�zni s�-i zic: "Doamne, tu singur �tii ce-a fost pe inima mea, c�-n tine am crezut, c� nici o de��rt�ciune nu s-a lipit de sufletul meu, c� am stat zid neclintit �n fa�a p�g�nilor... Dar to�i m-au p�r�sit... Doamne, os�nde��e-m� dup� p�catele mele, ci nu m� os�ndi de pacea cu turcii spre m�ntuirea s�rmanului meu popor!"
Bogdane, turcii sunt mai credincio�i ca cre�tinii cuv�ntului dat... �ine�i minte cuvintele lui �tefan, care v-a fost baci p�n� la ad�nci b�tr�ne�e... c� Moldova n-a fost a str�mo�ilor mei, n-a fost a mea �i nu e a voastr�, ci a urma�ilor vo�tri �-a urma�ilor urma�ilor vo�tri �n veacul vecilor... Ah!... Nimic... B�tr�n, bolnav �i neputincios...

Voi unde sunteți ?

Marin56.blogspot.com

- Bine, dar nu mai �nțeleg nimic !
- Nici noi!
- Marinele ești un nesuferit, de nimic nu ești �n stare. La nimic nu te pricepi!
- V�z�ndu-mi fața trist� și nedumerit�, adaug�:
- Ei las� , nu fi trist . Asta ți-am spus-o �așa � din prietenie�zise Mimi.
- Din prietenie ? �
Iau aparatul și �ncerc s�-l abordez pe toate fețele. Nu �nțelegeam ce s-a �nt�mplat. Unde am greșit. �ncerc s� derulez evenimentele din ultimele dou� luni. Dar nimic. Nu le aveam dec�t de ultima s�pt�m�n� de c�nd am pus tus trei piciorul pentru prima data pe aceast� insul�, Insul� nesuferit�, dup� spusele prietenilor mei. Și de ce nu ? Poate aveau și dreptate. Un lucru era sigur undeva greșisem.
- Bine de accord cu voi! Dac� eu nu m-am mișcat de aici timp de dou� luni, atunci pe cealalt� corabie cine este ? Pe tine te-am dus acas� azi dimineaț�. Acolo cine e? Nu �mi r�m�ne dec�t s� dau o fug� p�n� acas� iar. Poate s� �ndrept lucrurile.
- Nu te sf�tuiesc! m� oprește Fane. Dac� schimbi iar ceva ?
- Da și voi o s� spuneți , c� iar nu am plecat de l�ng� voi.
- Poi Marinel, hai s� recapitul�m.
- Poi s� recapitul�m coane Fanic�, �i zic eu ușor amuzat, deși nu-mi ardea.
- Tu atunci seara ai �ncercat s� plecați cu Mimi acas�. Așai?
- Așai! Bun și acum v� �ntreb pe voi ce s-a �nt�mplat �n lipsa mea?
- Poi iar o lu�m de la �nceput , se stropși Fane. Tu chiar nu �nțelegi�
- Poi chiar nu vrea nimeni s� m� l�mureasc� și pe mine? Cum stau de fapt , s-au cum au stat lucrurile?
- Uite cum ! S� facem reconstruirea !La 6 trecute de fix i-ai spus Mimei, c� ești gata. Ai f�cut tu nu știu ce acolo, la aparatul t�u vr�jitoresc�. Dar crede-m� c� nu te-ai mișcat de aici. Uite Mimi poate s�-ți confirme. Nu e așa Mimi ?
- Desigur !�spune ea, dar nesigur. Tot ce știu c� am avut o senzație stranie, de parc� ceva se rupse din mine. C� apoi am leșinat am�ndoi. A trebuit c�teva ore ca s� �ți revii. Iar de a doua zi ai trecut la fapte. Parc� erai un robot. Ai c�zut la pace cu pirații, inclusiv cu Dul�u Roșcat , iar asta m-a pus tare pe g�nduri. Apoi a urmat perioada c�nd i-ai pus pe toți la treab� promiț�ndu-le c�te �n lun� și �n soare. Așa a ap�rut toate astea pe care le-ai v�zut și tu.
- Cum ?
- Poi cum? Tu m� �ntrebi? Tu s�-mi spui!
- Poate nici lupta de acu nu s-a desf�șurat , poate nici acu nu am fost , sau poate nici acu nu sunt aici ? Și toate astea animale de unde au ap�rut ?
Toți ridicar� din umeri. Dar tezaurul , fort�reața mea, casa mea ?... astea cine le-a f�cut ?
- Poi � drept s� spun � zise Fane , sc�rpin�ndu-se iar dup� ureche, semn c� și el era �n mare �ncurc�tur�, O parte, cred c� de tine sunt f�cute, zise el aruc�ndu-și ochii la aparatul meu.
- Aha ! Explodez eu . Deci este așa cum am spus eu ! Nu, trebuie s� m� l�muresc odat�. Plec! M� duc iar acas�. Cu riscul de a v� l�sa aici pentru totdeauna, dar vreau s� m� l�muresc și eu cum stau lucrurile.
- Mai bine te-ai duce dup� Dul�u Roșcat�Poate �ți simte lipsa�
- Hmmm ! � Dul�u Roșcat? Și dac� acolo dau de �E-ul� meu lui ce am s�-i spun? Cum crezi c� am s�-i explic c� de fapt� Stați ! Mi-a venit o idee. Deschid iar�și aparatul cercetez ultimele coduri scrise care se memoraser� �n ultima vreme. Se desf�șurar� pe ecran �n fața mea. Fane pe la spatele meu m� urm�rea curios. Mimi r�mase �n picioare �n spatele nostru.
- Da ia s� vedem� Deci c�nd am venit am tastat acest cod da e printre primele. Cel dinainte era cu schimbarea culorii lui Fane� Poate nici tu nu ai fost negru , la idea Mimei, sau ai uitat și de asta� Da ia s� vedem� Așa și �sta e ultimul cod � dar s� știi c� totuși ai dreptate�. Aici la mine pe ecran apar foarte multe coduri pe care nu-mi aduc aminte s� le fi tastat. Cine s-a mai jucat cu aparatul meu �n lipsa mea�? Da știu, doar am fost aici mereu�
- Poi vezi �
- Da și dac� m� duc la ultimul de azi� adic� de ieri sau �e o diferenț� � Asta e ! Am g�sit ! �n graba mea , de a pleca mai repede am greșit codul de �ntoarcere. Cred c� asta a f�cut ca s� se schimbe puțin lucrurile�.
- Zici puțin !...Deja cred c� cu prea mult.
- Da ! Ia s� refac iar ziua de atunci. Deci eu sunt ieri la ora 6 seara. Bun ! Acu vino l�ng� mine Mimi� Unde ești ? A � Aici așa ! Și hai s� te duc acum iar acas�. Și ca s� fiu mai sigur o trag pe Mimi de brat, �l �mpreunez de g�tul meu. Asta așa ca s� nu te mai pierd pe drum. Zic eu ca o scuz�. Și dup� ce �mi zic dorința , ap�s �Enter � La fel ca la �nceput ne �nv�lui iar �ntunericul. De data asta am r�mas cu ochii deschiși. Eram curios s� v�d ce avea s� se �nt�mple. Și avui parte de același scenariu de film. Luminile iar ne �nv�luir� din nou, acompaniați și de o muzic� stranie. C�nd se f�cu iar lumin�, recunoscui iar sufrageria mea de acas�. Mimi se smulse din �mbr�țișarea mea uimit� și totodat� și speriat�.
- Ei, cum e ? Nu ai s� spui și acu,c� nu suntem acas� la mine, c� mai suntem �nc� pe insula?
- Nu pricep nimic !
- Da voi nu pricepeți nimic, zic eu sup�rat.
Din buc�t�rie apare mama. La �nceput m� sperii. Dar apoi imi spun c� poate cu ajutorul ei , m� va l�muri cum stau , sau cum au stat lucrurile.
- Bun� mam�! Incerc eu s�-mi fac intrarea.
- Da ce e cu voi ? C�nd ați venit ?
- Acu !...
- Poi unde ați fost? Am v�zut ultimul t�u bilet , c� precum c� erați plecați �ntr-o excursie�
- Da , zise moale Mimi nesigur�.
- Deci ai citit mam� r�vașul meu. Ia spunem c�nd ai intrat eri, la mine �n camera, mai era cineva?
- Poi r�vașul! Ți l-am citit acu dou� luni. Nu mai era nimeni. Deși puteam s� jur c� la �nceput erai acolo�
- Dou� luni ?
- Da de ce ?...Da uite ce, m� duc la buc�t�rie s� v� fac o cafea și s� v� preg�tesc niște sandwiciuri� ceva , cred c� v-o fi foame de at�ta drum �
�n timp ce mama dispare �n buc�t�rie, eu m� las , adic� m� pr�bușesc pe o canapea. Mimi �mi urmeaz� și ea exemplu.
- Nu pricep, se v�it� Mimi. Am deja un de ja-vu. De parc� am mai v�zut , sau am mai retr�it acest moment aceast� zi �
- Ei acu cred c� te-ai convins c� te-am adus acas� dar stai dac� eu te-am adus atunci acas� atunci�
- �nseamn� c� și eu am aici un alt �eu�?!? zise speriat� Mimi. M� duc acas� la mine!
- Stai așa ! zic �ncerc�nd s� o opresc. Este periculos. Dar era prea t�rziu. Se n�pusti ca o nebun� afar� pe ușa de la intrare , f�r� a mai avea timp ca s� o opresc.
- Mimi ! Strig eu din r�sputeri�n urma ei. Intoarce-te ! E periculos!
Dar ți-ai g�sit. Ajunse deja la parterul blocului la care st�ateam. Și apoi a ieși val-v�rtej pe ușa de la intrare. �n graba ei se ciocni de cineva. Dar nu mai d�du importanț� faptului. Așa era de tulburat� , c� nu mai avu vreme de nimic. Intru �n cas� și m� duc repede s� o urm�resc din balcon. Fugea așa de repede �c� nu era atent� la cei din jur. M� strig� mama , care se �ntoarse cu cafelele aburinde.
- Ei, dar unde �ți este prietena ? Ce a plecat?
- Da s-a dus p�n� jos� a uitat ceva�zic eu nesigur.
- Mama se duce �napoi la buc�t�rie. �n clipa c�nd ajunge la ușa de la intrare sun� soneria. Mama se ofer� s� deschid� ușa.
- A te-ai �ntors, zice mama. Poftim intr�, cafelele v� așteapt�.
Auzind remarca mamei, m� reped și eu la uș�. Mimi , d�nd cu ochii de mine deja m� lu� la trei p�zești.
- Ești un nesuferit Marinel! Ai plecat și m-ai l�sat aici!

Marin56.blogspot.com

Numai minuni se �nt�mpl� pe aici...

Marin56.blogspot.com

Biserica face apel la orice , numai ca s� mai fie b�gat� �n seam�. Ne oblig� s� c�nt�m cu zice ea . Ne mai și Constituționeaz�...Prin numele lui Dumnezeu... Un nume pe care nici nu �l �nțeleg , dar se folosesc din plin de el,, dar niici nu sunt �ntr-u totul de acord cu el. Religia nu trebuie s� devin� un obiect de studiu obligatoriu. S� fie l�sat la libera alegere a fiec�ruia. Numele lui Dumnezeu nu are leg�tura cu legile t�rii noastre . Mai t�rziu o s� bage : �C� cei care nu se duc la biseric� s� fie arestați. P�n� acolo vrem s� ajungem ?

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-13 16:58:53Numai minuni se �nt�mpl� pe aici...

E stres mare Bebi...suntem pe aici, dar parca toata lumea este foarte incordata.

Exista Tapul Carpatin in Galati?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Da ! Este chiar �n piaț�. Ai trecut pe l�ng� el, c�nd am mers atunci la o brag�.

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-13 19:55:53Da ! Este chiar �n piaț�. Ai trecut pe l�ng� el, c�nd am mers atunci la o brag�.

Nu stiu cum au reparat cei de la 9AM profilul meu, c� de c�te ori vreau s�scriu imi apare ceva inchis cu new... iar cel cu masina nu intr� De ce Oare?

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-13 19:58:17

De la: 9am_1497, la data 2013-03-13 19:55:53Da ! Este chiar �n piaț�. Ai trecut pe l�ng� el, c�nd am mers atunci la o brag�.

Nu stiu cum au reparat cei de la 9AM profilul meu, c� de c�te ori vreau s�scriu imi apare ceva inchis cu new... iar cel cu masina nu intr� De ce Oare?

Pai la Basescu erai cu masina...

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

POI LA B�SESCU ERAM BINE MERSI. AIOCI E PROBLEMA. șI CRED C� NUMAI AICI E BUbA. c� LA CELELALTE MERG BINE. cEVA CU PROFILUL MEU E ceva CE NU SE HOT�R�SC PE CARE S�-L LASE �N VIAȚ�. eU VOIAM vel cu MAȘIMA

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-03-13 20:15:43POI LA B�SESCU ERAM BINE MERSI. AIOCI E PROBLEMA. șI CRED C� NUMAI AICI E BUbA. c� LA CELELALTE MERG BINE. cEVA CU PROFILUL MEU E ceva CE NU SE HOT�R�SC PE CARE S�-L LASE �N VIAȚ�. eU VOIAM vel cu MAȘIMA

Aha, inseamna ca asta n-are parcare.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

basescu-i vinovat... sa-l ardem pe rug...

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....