Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Mrrr... Eu nu m� mai joc! Eu pl�ng! ... �mi i-au p�pușile și plec acas�. Chiar nu este nici un program bun care s�-mi pun� diacriticile lalocul lor... C� m-am s�turat dec�nd corectez și nu se mai termin� !0000 de pagini ... poi m� apuc� și paștele anului 2100... Ieri de pild� am corectat vreo 50 de pagini, și azi c�nd m� uit pe ele, iar am mai g�sit grșeli... �n ritmul �sta...Ce am g�sit pe net nimic nu a mers. Am pus o pagin� s� corecteze și mi-a dat error....

Marin56.blogspot.com

Dac� mai vreți s� recitiți din amintirile mele asta c� m-am apucat și de corectat...


DIN NOU ACAS�


Și iat� ca am venit din armat�. Am f�cut armat� și pentru fecioru-miu. Da am facut 2ani și pentru el. El a avut noroc. C� la el s-a terminat armata. Nu mai era obligatorie. Aveam s� le las moștenire la civili de la bazin , c�nd am plecat, și electrificarea cu 220V. Și azi o mai folosesc. Televizorul l-am luat �n schimb acas�. M-a dus nea F�nic� acas�, c� avea și el treab� la mine �n oraș. Mi-a mai dat și dou� rațe. Una era neagr� �leșeasc� și alta alb�. Cic� s� le am amintire. Cum le b�gase �n portbagaj , nea Fanic� oprea mereu mașina s� vad� dac� nu au murit rațele. C�nd am sosit acas� nana mea era bine dispus�. Aproape c� nici nu m-a observant c� am venit. C� a doua zi dup� ce s-a trezit, m� �ntreab� :
- Gata ai venit acas�?

Dar cu nor� tot nu am venit, spre disperarea ei. De botezat m-a botezat dar de �nsurat nu a reușit. Țin minte ca ieri, c�nd a venit popa și c�nt�nd, m-a scufundat �n cazanul �la cu ap� rece. De trei ori m-a scufundat popa. Și de fiecare dat� c�nd m� scotea afar� din ap�, or�c�iam. Aveam 3 ani pe atunci. Cred c� a murit cu regret c� nu a reușit s� m� vad� la casa mea.
�ntr-o zi vin niște rude de-a vecinei, ce st�tea gard �n gard cu noi, cu dou� fete. Una era cam gr�suț� și o chema Veta. Cealalt� mai sl�buț�, o chema Sanda. Veniser� la nana s� stea �n gazd� la ea provizoriu, p�n� g�seau la internatul unde f�cusem eu liceul- la CFR. Pe Sanda pusese și nana ochii.
Era s�rguincioas� , harnic� și muncitoare. Chiar �ncepuse la vreo dou� zile s�-mi spele și de ale mele. Nana jubila. �mi pl�cea și mie de ea, dar.... era tipul de om care da buzna �n sufletul omului. Eu nu eram așa. Și unde pui c� mama ei , la plecare , v�z�ndu-m� și pe mine, mi-a spus: ``s� nu cumva s� m� ag�ț de fetele ei``. Ca s� vezi.... Dragoste cu forța nu se poate....Sanda tot tr�gea de mine. M� enerva tare. �ntr-o zi crez�nd c� am s-o mai domolesc , i-am spus c� eu caut o fat� cel puțin egal� cu mine, ca studii. Ea avea numai 8 clase . Cred c� am indurerat-o .
Mi-a p�rut r�u dup� aia. Dar de acum faptul era consumat. A �ncercat nana s� mai amelioreze situația. Eu m-am ap�rat zic�ndu-i nanei : �Nu a spus m�sa, ca s� nu m� ating de fetele ei ? Eu c�nd promit ceva așa r�m�ne�. Ce era s� mai zic� nana. A r�s și ea. Dup� dou� s�pt�m�ni au plecat la internat. Nana tot �ncerca s� m� preg�teasc� de viaț�, spun�ndu-mi bancuri erotice.Adic� cu conținut �explicit�- ca la TV. Unu era așa:`` �ntr-o zi �i venise unui b�iat, vremea s� se �nsoare. Pe alt� parte m�sa �l �preg�tea� pe b�iat.``Ști mam�, c�nd ... așa cu fata.... la care b�iatul-� Vai!� ...! și se rușina. Și tot asa. �n cealalt� parte, mama fetei o �nvața pe fat�, ce și cum . La care fata: �A a a� ! Știu... �i mai spunea m�sa c�te ceva,... la care fata :... A știu! ...
Ea știa tot! Așa și eu acu. Chiar și lentul �n armat� �n rarele ore de pauz� , c� mai glumea și el cu noi , dar numai �n pauza de mas�: ``M�i Grigoriule , ... i-ai v�zut-o vreodat�.... ? Eu cam l�sam ochii �n jos.... Dar ca s� nu fiu totuși batjocura lor, �mi venise r�spunsul : ``Da c�nd m� duceam la baia comunal� , am v�zut una goal� prin deschiz�tura ușii``. Și așa am sc�pat. Nu știu dac� i-am convins pe deplin. Dar au r�s toți, inclusiv lentul. V-am mai spus c� nu eram r�sf�țatul fetelor.
Am �nceput s�-mi �ndrept atenția la fetele din mahala și de pe strad� al mine. C� erau destule... Era una Lenuța. Era numai bun� pentru mine , dup� p�rerea mea. Dar era o dr�coaic� f�r� pereche. Și era și mai mic� dec�t mine. Dar tot timpul era pus� pe miștouri. C�nd am mai v�zut c� umbla și dup� 2 iepuri, m-am convins c� nu e de mine. Mai avea cic� și un alt prieten - pe Cez�ric�. Mi-a dat dreptate și nana. Totuși am vrut s� �ncerc marea cu degetul.
M� duc eu �ntr-o zi la m�sa și tasu s-o cer. Tasu ar fi fost �nc�ntat. �n schimb c�nd a auzit ea, de ce venisem , s-a infuriat foc. A �nceput s� pl�ng�, vai doamne�c� o fi , c� o p�ții�, iar tasu ca s� nu m� jigneasc� a spus: `` c� o s� se mai g�ndeasc�``. `` Ei las� c� m-am g�ndit eu și pentru tine`` , am zis eu �n sinea mea. Cu Cezaric� , st�tea p�n� t�rziu noaptea pe o banc� de l�ng� poart�. M-am retras. Asta era.
Mai sus la nr. 5 era fam. Tar�lung�. Erau numai bunicii. Aveau și ei o nepoat� , pe Gabi. Mama ei , m-a luat cu lugu, lugu c� fata ei ar vrea s� dea la facultate și c� știindu-m� c� sunt bun la fizic� , s-o ajut pe fata ei, s-o preg�tesc. Nu degeaba! m-a asigurat ea. Nana c�nd a auzit oferta ei , r�dea: `` Ei ce mai aștepți Bebi ? Preg�tește-o!`` Nu trebuia s�-mi mai spuna ea, c� am �nțeles și eu aluzia. Am f�cut c�teva zile preg�tire cu ea . Dar am v�zut c� numai la carte nu-i era g�ndul. Așa c� am renunțat. Am invocat o scuz� și am sc�pat și de ea. Nu a fost s� fie nici asta. Oricum g�ndul meu era s� m� reangajez din nou. M-am dus �napoi la Triaj-Barboși. Cei de la personal se ofer� s� m� angajeze din nou la ei. �mi și f�cuse formele pentru angajare. M� trimite s� fac vizita medical�. �ntre timp eu m� duc la fam. Negru , s� v�d ce mai face Eugen. Nu ne mai v�zusem dinainte de armat�. Am primit de la el de dou� ori, c�teva r�nduri de unde f�cea el armata. Printre r�nduri am �nțeles c� nici el nu avusese parte de un regim mai bun. Fapt confirmat și acu, c�nd rev�z�ndu-ne ne-am dep�nat amintirile din armat�, povestindu-ne pe r�nd p�țaniile. La unele povestite de mine a r�s și p�rinții lui, mai ales c�nd au auzit povestea cu motanul, precum și episodul cu scrisoarea. Tat�l lui m� �ntreab� dac� am g�sit undeva s� m� angajez. �i spun c� cei de la CFR-Triaj-Barboși m-au primit. Atunci el m� �ntreab�:
- Nu ai vrea s� lucrezi la mine la combinat, la CSG. Am relații și �ți g�sesc și ție ceva bun acolo. Acolo la CFR e munc� grea pentru tine. Tu nu ești obișnuit cu asta!
- Sigur ! �nt�rește și soția lui � Rodica, tu ai putea g�si ceva mai bun pentru Marinic�. Doar el a fost ca și copilul nostru�
- Da ! poi m�ine ai treab�? Ei dac� nu ai, mergi dimineaț� la combinat cu mine. Te scoli la 6 și vin eu s� te i-au cu mașina.
A doua zi la 6 și 15 , m� trezesc cu tat�l lui Eugen , și viitorul cum�tru de mai t�rziu, la mine la poart� .Claxon� de c�teva ori. Eu eram deja �n picioare. Nana avuse grij� s�-mi fac� și cafeluța. Așa c� nu am plecat chiar cu burta goal�. M� urc �n mașin� și o t�iem la CSG. Ajungem , �ntr�m pe poarta mare și dup� ce face un popas la el la formație, la centru � la remiza UOR, m� i-a de m�n� și o lu�m pe jos p�n� la turn. Cu ocazia asta �mi arat� și mie combinatul, unde aveam s�-mi petrec cea mai mare parte din timp și viaț� �n el. La parterul turnului �și desf�șura activitatea secția Telecomunicații. Acolo erau și șefii. �ntr�m �ntr-un birou al șefului. Era numai adjunctul. Șeful mare era cred c� �n concediu, l�s�ndu-l pe Saulea șef. C�nd a auzit despre ce era vorba, adic� s� g�seasc� un loc și pentru mine la aceast� secție, nu prea a fost �nc�ntat ca s� m� primeasc�, dar nici nu l-a putut refuza. Nici nu putea de alfel.
Tat�l lui Eugen era șeful serviciului PSI pe combinat. M� mai testeaz� el așa de form�, m� �ntreab� ce meserie am , �n mare era mulțumit , dar � problema era alta. C� nu toți aveau norocul ca s� fie primiți aici. �n fine am fost repartizat la LTG-2. Și așa am ajuns la serviciul Telecomunicații. Sun� dup� viitorul meu maistru, și �mpreun� cu el �mi arat� toate sectoarele pe unde �și aveau ei activitatea. LTG -1, LBC, SLEBING, LBR , INOX, LTG-2, etc. �n fiecare din aceste sectoare erau alți oameni , cu care aveam s�i cunosc mai t�rziu pe r�nd. Unele �nt�lniri le-am avut cu ocazia deselor ședințe de sindicat sau UTC, unde participa mai mult tineretul. Și eram destui! M� plimb� maistru Rusu, pe la toate sectoarele ca s�-mi fac o idee. Apoi merge cu mine la LTG:-2. Acolo fusesem repartizat. Tot acolo aveam s� cunosc tot felul de oameni. Trebuie s� spun c� la acest serviciu unde eram eu , era o` tradiție`. Nu toti , și nici oricine avea acces acolo. Așa c� venirea mea acolo a fost �nt�mpinat�, �nc� din start cu ostilitate. �nc� de la �nceput mi s-a pus tot felul de piedici.
Dar eu mi-am v�zut de treab� și �nv�țam cu s�rguinț� despre tot și despre toate. Era o secție nou� și trebuia interfonizat�. Trebuia s� se asigure leg�tur� de comunicare �ntre punctele de lucru al procesului tehnologic, de la cuptoare la expediție. Cu asta ne ocupam noi. Mai montam și reparam și telefoane. M� pune s� dau tot felul de teste profesionale , doar ca s� scape de mine. Pe șeful de formatie �l chema Marinescu. Cu el aveam s� m� �nțeleg cel mai bine. El a �ncercat de multe ori s� m� scape de r�utatea colegilor. Acu ei comentau c� Marinescu m� ținea �n brațe. Era un coleg, Doru, care venise dup� mine de la poșt� și aveam s� m� �nțelegbine și cu el . El nu prea le avea cu electronica. F�ceam schimb de informații. Eu �l inițiam �n ale electronicii , iar el m� �nv�ța despre telefoane. Știu c� odat� , m-a pus șeful s� asamblez un telefon. Doru l-a f�cut buc�ți. Dup� ce l-am asamblat, a mai desf�cut și discul, ca și cum asta nu ar fi fost �ndeajuns. La desf�cut și pe acesta �n buc�ți. Ei aici a fost mai greu , dar l-am f�cut și pe acesta. C� s-a minunat și Doru și Marinescu și cei de faț�. Unii erau cu mine. Nu acelaș lucru aș fi putut spune și de ceilalți colegi ai mei. Nu toți m� vedeau cu ochi buni.
Dac� au v�zut c� nu puteau s� m� dea la �ntors au �nceput s� umble cu alte m�g�rii. M-au pus s� fac o tur�, la cineva , f�r� h�rtie, iar mie nu mi-a f�cut tura c�nd trebuia. Cine era de vina , Eu! C� nu o f�cusem legal cu cerere. C� atunci o lua �n barb� respectivul. S-a l�sat cu comisie și cu diminuarea pe o lun� a salariului și așa și mic:- 1600 lei . Alt� dat� am f�cut la altul și s-a �nt�mplat la fel. Iar nu mi-a f�cut mie , tot din același motiv; c� nu era obligat sau uitase. Acum , mi-a dat pe 3 luni și m-au pus s� semnez o h�rtie , �n care m� angajam , c� dac� mai lipsesc de trei ori, s� m� dea afar�. Ce mai a fost un calvar. Am mai rezistat �nc� trei luni f�r� s� mai aplec urechea la nimeni. Dar așa e c�nd �și bag� dracu coada!...

Marin56.blogspot.com

Cum am venit din armat� tanti LIli mi-a spus c� iar o vizitase acel om �n iarna trecut�. Și iar g�sise cheia �mpins� �n șild. Spunea c� �i este fric� , și de atunci doarme cu securea la cap. Apoi m-a �ntrebat cum am dus-o �n armat�. Cum era și nana �n una din zile la ele, au f�cut mare haz și ele, de poveștile mele cu Colonelul. Au r�s cu lacrimi.
Trecuse opt luni , de c�nd venisem acas�. Pe 10 Mai cum era ziua mea, le-am f�cut cinste, bunicii și m�tușii, cu un lichior de cacao . Chiar dac� bunica mea avea 95 de ani și m�tusa 65 de ani , le-a pl�cut și lor. Bunica mea nu putea s� mearg� �n urma unei fracturi la bazin avut�, cu ani �n urm�. Alunecase pe gheața pe c�nd se ducea �n piata vis-a � vis de poșta de pe atunci. Acolo �ntorcea tramvaiul 1 și 2. Și de atunci se mișca greoi, gem�nd tot timpul. Era pe la sf�rșitul lunii mai.
�ntr-o zi m� duc prin piaț� și trec și pe la ele, cum o f�ceam deobicei, s� v�d ce mai fac. Poarta era �ncuiat�. Semn c� nu se sculaser� �nc�. Am strigat , am b�tut , nimic! Am s�rit gardul p�n� la urm�, pe l�ng� teiul lor de l�ng� gard. Am v�zut c� ușa de la intrare și de la magazie, era deschis�. M-am dus �ntai la magazie, crez�nd c� m�tușa se afla acolo. Dar nu era. Am intrat �n hol și am v�zut pe naylon jos, pete de vopsea rosie-( asa am crezut eu la inceput). Nici prin g�nd nu-mi trecea c� ar fi ceva r�u. C�nd s� intru �n camera lor, unde dormeau de obicei, c� și asta era intredeschis�, am r�mas �ncremenit de priveliștea ce mi se arat� �n fața ochilor.
Bunica era �n patul ei, iar plapuma ei, o parte era pe mas�. L�ng� cel�lalt pat, pe jos era m�tușa Lili, goal� , schingiuit� �ntru-n mod grotesc, plin� de s�nge, cu un topor lang� ea, si el plin de s�nge. Nu știu dac� am stat 5 secunde , ca am ieșit repede, s�rind gardul �napoi și duc�ndu-m� la verișoara mamei , la tanti Sica. C�nd m-a v�zut speriat , m-a �ntrebat : ``Ce s-a �ntamplat?``. I-am spus totul. Binențeles c� am anunțat militia. �ntre timp se adunase mult� lume. Am fugit acas� la nana și am �ncercat s�-i spun ce se �nt�mplase. Nu i-am povestit de toate. I-am zis s� vin� numai la ele. Cum nana presimțea c� ceva nu e �n regul� av�nd �n vedere și chipul meu r�v�șit, m� tot �ntreba �ntr-una: Ce e? Ce s-a �nt�mplat? Vin cu ea repede �napoi. Ea se pornise s� jeleasc� , s� urle și s� boceasc�, c�nd și-a dat seama ce se �nt�mplase.. Nu știa �ns� c� am�ndou� murise. C�nd a venit miliția și a v�zut c� le scoate pe am�ndoua� parc� inebunise. Nu mai spun ce scene a f�cut nana mea, c�nd a aflat vestea.

Și a �nceput ancheta.! Nana �mi zice s� anunț și pe tanti Lița cu unchiul F�nic� de la București, ceea ce am și f�cut , trimiț�ndu-le o telegram�.
Trecuse 11 luni și nu-l mai g�seau pe criminal. �n tot acest timp eram mereu anchetat și chemat de la service, �n fiecare dimineaț�, c� se s�turaser� și �ia de mine , la c�te �nvoiri mi-au dat. Ce era s� fac�? Era ordin de la miliție, c� eram anchetat. V� dați seama prin ce și c�te am trecut eu p�n� cand l-au prins pe criminal. Norocul meu c�, respectivul se preg�tea s� fac� acelasi lucru la alte femei �n v�rsta și tot singure, tot acolo �n cartier. Azi casa lor a fost demolat�, pe locul lor , construindu-se un bloc. Numai c� una din ele l-a recunoscut la lumina lunii, iar aceasta i-ar fi zis : ``tu esti George?`` la care el ar fi zis: ``Da, ați avut mare noroc, c� altfel a-ți fi p�țit la fel ca și cele dou�.``(astea sunt spusele de la proces) . Dup� ce ne-a dat drumul s� intr�m �n cas� , am analizat toate detaliile și din cele spuse de � criminal - am reconstitui filmul , care s-ar petrecut �n noaptea aceia:
Cred c� pe la 1 sau 2 noaptea s-au culcat. Tanti Lili mai st�tea de obicei p�n� t�rziu de mai cusea , broda sau �mpletea niște comenzi de la clienți. Mai scotea și ea un ban. Pe la 2 noaptea vine individul și �ncearc� usa . �mpinge cheia și aceasta cade iar �n sild, și nu pe jos cum voia el. Asta �mi povestise și tanti Lili c�nd am venit din armat�, , ce se �nt�mplase cu un an �nainte , pe c�nd eu m� aflam �n armat�. Atunci cineva noaptea a �ncercat ușa. Trezit� de zgomot aceasta a mers la uș� și a țipat. Cel �n cauz� s-a speriat și ar fi fugit. Dimineața a g�sit cheia �mpins� și c�zut� �n șild. Și eu g�sisecm la fel , cheia �mpins� , dup� ce, miliția ne-a dat voie s� intr�m la ele �n cas�.
Dac� a v�zut c� nu poate intra pe uș� , a mers la geam și l-a forțat. Trezit� de zgomot, m�tușa a luat securea - c� o ținea de atunci �n cas� l�ng� ea - și a �ncercat s� se apere lovindu-l �n cap pe nemernic, și pe unde se nimerea, prin deschiz�tura geamului s-au ochiului de geam spart. V�z�nd c� nu are succes, tanti Lili , s-a dus afar� - mare greseal� c� a deschis ușa,- și a luat de la magazie toporul, crez�nd c� așa o s�-i vin� de hac. Numai c� nu a reușit. �n timpul luptei, bunica țipa și �ncerca s�-și ajute fica, lovind-ul pe criminal cu bastonul, pe unde apuca. Fapt m�rturisit și la proces de el , atunci c�nd fudsese �ntrebat:
- Dar cu cea b�tr�n� ce ai avut ? De ce ai omor�t-o?
- Poi m� lovea �n cap cu bastonul.
Atunci criminalul, �nt�r�tat, a lovit-o și pe bunica. Dup� care a violat-o și a lovit-o pan� a omor�t-o , b�g�nd-ui și un s�pun �ntre picioare, c� chipurele mirosea.( tot de la proces am aflat).
Dup� care s-a luat de matușa și a violat-o și pe ea �n chip bestial, folosindu-se la urma și de coada de topor. Ba mai mult a ars-o și cu țigara pe faț� și pe tot corpul. Cum toți pereții erau stropiți de s�nge se putea deduce ce lupte s-au dat acolo. El a plecat plin de s�nge l�sand d�ra �n urma lui. Ajung�nd �n hol a �ncercat s� ștearg� urmele de s�nge , fapt constatat și de mine , atunci c�nd am �ntrat pe uș�. Teribil� moarte au mai avut. Aveam s� aflu tot de la process , c� el era pe atunci cu doi ani mai mare ca mine , deci cam 26-27 de ani, și lucra ca electrician la o unitate de tancuri. Cum se d�duse de miliție zvon la toat� lumea , c� dac� �nt�lnesc pe cineva cu urme de t�eturi de s�nge pe faț�, s� anunțe imediat militia: la 121212�.dar cei de acolo l-au acoperit. Și mai ales m�sa. C� l-ar fi v�zut c� ar fi venit atunci noaptea plin de s�nge , și se sp�la la canal.
Și nu �nțeleg cum nimeni nu a auzit nimic. C� ele aveau un țignal foarte mare. Vis-a-vis de ele , la un bloc s-ar fi auzit noaptea țipete, ``S�riti c� ne omoar�``. Dar asta e! Oameni noștrii...Nimeni nu se bag�. Nici vecinu de al�turi nu auzise nimic... Nu v� mai spun anchetele interminabile la care am fost supus. Vizitele mele zilnice la militie.
Veniser� și Tanti Lița cu unchiul F�nic� de la Bucuresti. Și pe ei i-a anchetat , precum și toate neamurile lor și ale mele. Nici vecinii nu au sc�pat, iar eu aveam s� fiu principalul suspect, dup� p�rerea lor de atunci. Ba mai mult m� stresase �n așa hal , c� numai nu �mi spunea : � recunoaște c� tu le-ai omor�t� ca s� scape și ei mai repede. Unii din anchetatori au ținut cu mine. Alții nu. Ei vedeau �n mine , dac� nu un criminal, poate un posibil complice. Doar eram nepotul lor. Așa a luat sf�rsit și cosmarul meu dup� aproape un an. . P�n� și la servici mau c�utat și cereau despre mine informații. M-au stresat �ngrozitor toate acele anchete zilnice. La un moment dat ``m� rugau`` s� spun c� eu eram faptașul numai ca s� scape ei . Credeau ca eu nu eram str�in de aceasta. C�nd a �nceput procesul eu deja eram s�tul de �ntreb�ri și declarații. C� am și oftat c�nd mi s-a dat iar cuv�ntul. Doamna judec�toare m-a �nțeles și mi-a spus s� m� reculeg și s� �ncerc s� trec peste asta. �și d�duse și ea seama ce era �n sufletul meu. Am spus povestea , care cred c� ajunsese la sut�. �n timp ce povesteam , ap�rarea lui, m� tot �ntreba probleme prostești. � C� de ce se �ncuiau �n cas� noaptea? C� de unde a ap�rut toporul , c� nici nu fusese niciodat� acolo! � numai prostii Poftin �ntrebare ! Dar l-a pus la punct judec�toarea , spun�nd , c� prin intervențiile lui , mai mult �l afund� dec�t s�-l ajute. Dup� ce mi-am terminat și eu pleadoria , i-a dat cuv�ntul surorii lui. La reconstituire nici nu am mai fost , cu toate c� m-au chemat. M� s�turasem de at�tea drumuri, timp de un an. Și mai era și faptul c� trebuia s� m� �nvoiesc mereu de la serviciu, fapt ce nu le era pe plac colegilor mei..
Mi-a povestit toate am�nuntele o alt� ruda de la Bucuresti � Tanti Lucretia, care și ea a venit c�nd a aflat. Doar mamele lor fuseser� surori. Tanti Lița dup� ce ne-a dat voie s� intr�m a r�scolit prin cas�. A luat perne , cerșeafuri așa pline de s�nge și le-a dus la București. Mai erau dou� covoare care erau murdare de sange , le-a luat și pe �lea. Cum nana era disperat� atunci , si ii era si r�u, nu a mai avut curaj s� intre la ele �n cas� dup� crima, l�s�nd-o pee a, deși nu ea era cea mai mare din surori. Tot nana r�mase.
Tanti Lita a cotrobait prin sifonier și a mai g�sit 4500 de lei pe care și-a �nsușit. Pe �știa nu i-a mai impartit cu mine. Nu știu cum de nu �i g�siese acel criminal. Doar toat� casa am gasit-o r�scolit�. C�nd a fost �ntrebat la proces, acel nebun : de ce le-ai omorat ? A spus c� c�utase valut�. Ei poftim la el ! Ele și valuta! Dup� ce le-a �nmorm�ntat, au plecat și ei. Da ce priveliște la �nmorm�ntare! Cred c� era de faț� tot Galațiul. C� toat� zona era ca un mușuroi de furnici. Nu mai aveai unde s� arunci un ac. Erau c�ț�rați prin toți copacii din zon�. Unii se urcar� și pe cruci, ca s� vad� mai bine. Ce era de v�zut nu știu? C� de tare ce erau desfigurate mai ales tanti Lili, iar bunica cu fața plin� de v�n�t�i , nu prea avea ce s� vad�. Nici noi nu le mai cunoșteam de felul cum ar�tau.Tanti Lucreția a mai r�mas.
A stat și ea o vreme atunci la noi, dup� ce a plecat Tanti Lita. Mai mult ca s�-i ridice moralul nanei , care din acea zi era tot mai jos. Nu era bine pentru ea ca s� primeasc� o asemenea lovitur�. Dup� ce a plecat și Tanti Lucretia, nana iar s-a apucat de b�ut, de sup�rare zicea ea. Nu c� nu ar mai fi b�ut , dar acu �ntrecea orice limite. Erau zile �ntregi din care nu se mai trezea din beție.. Nici o rug�minte de�a mea nu a ajutat ca s� o fac s� o conving. Nici m�ncare nu mai f�cea. Noroc c� erau pe atunci �nc� restaurantele la putere. Mai f�ceam și eu c�te o m�ncare mai ușoar�, cartofi pr�jiți, sau piure. `Beia de necaz și de durere. F�cuse �ntr-o damingean� vin de mere. Dup� ce s-a f�cut vin, a �nceput s� trag� de el, �n timp ce lua și pastile de inim�. Și așa st�tea prost la capitolul �sta. �ntr-o s�pt�m�n� a terminat vinul ! Mai r�m�sese drojdia la fund. Asta avea s� constituie proba mea de sc�pare. Asta se �nt�mpla �n luna Octombrie. Se f�cuse aproape un an de c�nd venisem eu din armat�.
�ntr-o dimineaț� o v�d c� se comport� cam ciudat. Era și beat� și nici nu putea s� vorbeasc�. �i era și r�u. Era bolnav�. Cred c� și r�cise iar. M� duc la tanti Sica și o anunț din nou s� vin� repede c� nanei �i este r�u. Vine ia repede. Și vede c� din gura i se prelingea o spum� roz�. �mi spune s� chem salvarea. M-am dus iar la statia de salvare. Cei de acolo c�nd m� v�d iar, c� m� �nv�țase, m� �ntreab� :
- Iar cu nana?
- Iar spun eu. De data asta e grav!
Nu le-am mai spus c� b�use iar.
Au luat-o și au dus-o la spital. Seara a murit. Am chemat iar pe Tanti Lița de la Bucuresti. Nu le venea s� cread� urechilor. Cred și eu de abia le �ngropase pe fica și mama, respectiv și sora ei. Au venit și cu fica lor Mioara, �mpreun� cu fata ei Iuliana. Aproape c� nici nu am mai cunoscut-o pe vara mea. Se f�cuse c�t m�sa. Tanti Sica �i spune și lor c� a v�zut c� nana mea avea spum� roz� la gur�. At�t i-a trebuit Mioarei. A chemat miliția spun�nd c� eu am omorat-o pe nana. Iar am fost luat la frecuș.
C�nd a venit cel ce m� ancheta și i-am ar�tat drojdia care mai era �n damingean�, spun�nd c� a b�ut �n timp ce se afla sub tratament, m-a �ntreabat: ``De ce am lasat-o s� bea?```` Poi eu eram la servici , eu știu ce f�cea ea singur�?`` Nu a mai zis nimic. Apoi m-au l�sat �n pace. Dac� de militie am sc�pat nu același lucru avea s� se �nt�mple și cu m�tușa de la Bucuresti. De ciud� c� nana �mi l�sase mie testament și nu ii l�sase Mioarei, iar aceștia mi-au f�cut zile negre.
Au ținut s� v�nd casa bunicii și s� le dau jum�tate din bani. Cum nu g�seam cump�r�tori, c� nici palat nu era , am �nchiriat-o la o familie de țigani mai romanizați care aveau 4 copii. Erau toți la scoal�. Am f�cut contract cu ei și cu știrea unui sectorist. �mi d�dea pe chiria pe lun� cu care ne �mp�case. Tanti Lița �mi cere și ea jum�tate din chiria primit�. Ba mai mult mi-a cerut s� pl�tesc și jum�tate din valoarea lucrurilor ce le r�mase �n cas� la tanti Lili. Tanti Lili , cum se apropia demol�rile �n zon� , tr�gea n�dejdie s� se mute la bloc. Dar nu a mai apucat. �și luase din banii str�nși deoparte, un recamier , o m�suț� , o vitrin�, niste covoare, un godin etc. Pe toate a vrut s�-i dau jum�tate din contravaloarea, pe care o f�cusem am�ndoi �n comun de acord. Trebuia s� le dau total 3600 lei. Mi-au spus s� le promit c� am s� le trimit banii prin poșt�. Ceea ce am și f�cut. Mai mult ca s� scap de gura lor. C�nd m-am �nt�lnit cu nea Grigore care m� anchetase și i-am povestit despre ce și cum , a spus c� nu trebuia s� le dau nimic , c� nu aveau nici un drept
Dup� plecarea lor, Tanti Sica �mi spune c� nu trebuia s� le mai dau nici un ban și c� nici s�-i las s� ieie ceva din cas�. ``C� doar tu esti moștenitor ``imi zicea ea. I-am zis: ``las� se bucure și ea`` Oricum toate lucrurile le-am luat la nana. De aceea mi-au cerut jum�tate din valoarea lor.
Dar țiganul se f�cuse st�p�n �n casa bunicii și implicit și a mea. Nu mai voia s� plece. Am �ncercat s�l dau afar� și m-a amenințat c� se duce �n p�nzele albe ... c� el are copii și c� nimeni nu-l poate da afar�. Ca s� vezi : � F�-ți mil� de drac�� M� prostise. Am �ncercat s�-l conving cu `sectoristul` . Dar nici acesta nu s-a �ncurcat. F�cand doar g�l�gie numai de ochii mei. Dup� ce plecam eu, ei f�ceau tot ce știau ei. Atunci Tanti Sica m� �nvaț� s�-l dau �n judecat� ca s�-mi elibereze casa. Aveam cu el contract de un an și acesta expirase. Nu m� putea obliga nimeni ca s�-l prelungesc. Mai ales c� pl�team bani la fisc pentru el.
C�nd a v�zut țiganul c� e groas�, a zis c� �mi cump�r� casa. Dar nu are acu toți banii. I-am spus : `ori �i dai acu pe toți, ori �ți fac evacuarea !`. A f�cut p�n� la urm� CAR, și a cump�rat casa. �mi d�duse 20000lei pe ea. Cum eu m-am uitat �n acte am v�zut c� eu dețineam majoritatea. Deci m�tușii de la Bucuresti nu trebuia s�-i mai dau nici un ban. Nu s-au l�sat. Au venit la mine cu o falc� �n cer... și s-a l�sat iar cu Tribunal. Cum Tanti Sica m� �nv�țase s� nu renunt, nu am renunțat la partea mea �n favoarea lor. Așa c� eu aveam trei p�trimi , �n timp ce ei i-a dat statul drept la un sfert, deși nu avea dreptul. Au umblat tot timpul cu jonglerii.
Am f�cut-o mai mult din ambitie. Ce s� m� tot prosteasca� chiar așa de la obraz? Ea nici nu avea treab� cu ele. Era sor� , dar pe act nu erau trecuți dec�t mama și cu sora ei , tanti Lili. Deci ea nu avea nici un drept. P�n� la urm� a r�mas ca s�-i dau un sfert din banii de cas�. Adica 5000 de lei. Dar din partea mea tot eu am cheltuit toate actele și timbrele. EIe au venit și au luat numai banii mei mersi, f�r� s� contribuie cu nimic. Fapt observant și de fostul meu chiriaș , care doamne acu �mi ținea parte, spun�nd și el:
- Dar ea nu contribuie la acte? Numai tu ? Vor banii degeaba?
Am ridicat din umeri și am oftat. Ce s�-i faci neamuri proaste!
Au plecat sup�rati. Dup� c�teva luni au venit iar. Voiau s� renunț și la jum�tate din locul de veci al lor. Atunci m-am enervat și le-am dat lor locul de veci. `Faceti borș cu el` le-am zis. Da! le-am l�sat lor locul, numai ca s� scap de ei. Dup� doi ani s-au dus am�ndoi. �nt�i tanti Lița , apoi la un an și nea F�nic�.
Cu toate c� acum �mi pare r�u, c� aveam și eu dreptul la un loc. Locul era de dou� locuri. Iar a colo era �ngropat și nea Griguț� , soțul nanei. Pe nana am �nmorm�ntat-o la mine pe locul meu de veci de la tata. Aveam s� aflu c� l-au v�ndut �ntre timp unor persoane , care acestea au schimbat familia, și au f�cut o lucrare. Cred c� nici oasele lor nu mai sunt tot acolo. Nici moarte nu au avut parte de liniște.

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-04-29 11:08:14Mrrr... Eu nu m� mai joc! Eu pl�ng! ... �mi i-au p�pușile și plec acas�. Chiar nu este nici un program bun care s�-mi pun� diacriticile lalocul lor... C� m-am s�turat dec�nd corectez și nu se mai termin� !0000 de pagini ... poi m� apuc� și paștele anului 2100... Ieri de pild� am corectat vreo 50 de pagini, și azi c�nd m� uit pe ele, iar am mai g�sit grșeli... �n ritmul �sta...Ce am g�sit pe net nimic nu a mers. Am pus o pagin� s� corecteze și mi-a dat error....

Nu poate sa mearga cu program, gandeste-te cate situatii sunt in care prin diacritice se schimba total cuvantul si numai tu stii daca ai vrut sa spui ..post�ri" sau ,,po�tari".

Daca tot esti la corecturi, sa stii ca in literatura trebuie sa scrii cu litere si cifrele, in afara de cele care sunt date sau numere mari. Adica spui ,,doi ani", nu ,,2 ani:".

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-04-29 20:22:05

De la: 9am_1497, la data 2013-04-29 11:08:14Mrrr... Eu nu m� mai joc! Eu pl�ng! ... �mi i-au p�pușile și plec acas�. Chiar nu este nici un program bun care s�-mi pun� diacriticile lalocul lor... C� m-am s�turat dec�nd corectez și nu se mai termin� !0000 de pagini ... poi m� apuc� și paștele anului 2100... Ieri de pild� am corectat vreo 50 de pagini, și azi c�nd m� uit pe ele, iar am mai g�sit grșeli... �n ritmul �sta...Ce am g�sit pe net nimic nu a mers. Am pus o pagin� s� corecteze și mi-a dat error....

Nu poate sa mearga cu program, gandeste-te cate situatii sunt in care prin diacritice se schimba total cuvantul si numai tu stii daca ai vrut sa spui ..post�ri" sau ,,po�tari".

Daca tot esti la corecturi, sa stii ca in literatura trebuie sa scrii cu litere si cifrele, in afara de cele care sunt date sau numere mari. Adica spui ,,doi ani", nu ,,2 ani:".

da bun cu cei doi ani am �nțeles ,dar cu 5Km sau 10 , 220V , 50m, ce fac ? C�t de mari trebuie s� fie ?
zece , doisprezece... cinci zeci... o sut�... un milion.... așa? o ton� sau 1 ton�, 1Kg sau un kilogram, da ....

Marin56.blogspot.com

sau orele 4 PM sau 16?... sau patru dup� amiaza, 3 țoli, trei țoli. 30 de zile sau...24 de ore, C� am v�zut in multe c�rti ca sunt si multe cifre. sau 2,5 m 3 cubi...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-04-29 23:24:41sau orele 4 PM sau 16?... sau patru dup� amiaza, 3 țoli, trei țoli. 30 de zile sau...24 de ore, C� am v�zut in multe c�rti ca sunt si multe cifre. sau 2,5 m 3 cubi...

Ce scrii tu sunt amintiri, povesti - literatura. Scrii cifre numai cand contextul o cere, cand faci referiri tehnice, astfel incat sa rupi firul povestii.
Uite intrebarea cu orele - vrei sa stii cum e corect? Scrii un reportaj, sau un jurnal de bord? Conteaza in functie de ceea ce scrii, mie mi se pare foarte bine ,,patru dupa amiaza", adica natural, asa cum gandesti.
Fa si tu asa ca sa nu para carte de probleme de matematica, simti unde e importanta cifra si unde nu e.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Mersi pentru sfat . Da, poi la povestea cu pompele am o mulțime de date tehnice. Și aș vrea s� se țin� cont de ele. Nu c� ar fi �nteresante , dar eu am lucrat cu ele, deci ...ar trebui pomenite, zic eu. . Aș putea s� trec cu ușurinț� peste parametrii, dar parc� nu mai are gust bun povestea, chiar dac�p zici c� o transform �n carte de matematic�. Mie mi-a pl�cut și cifrele...C� nu le-am aplicat mereu sau �ntodeauna... asta este alceva , dar asta nu �nseamn� c� nu mi-au și pl�cut.

Marin56.blogspot.com

Nu știu precis , dar cred c� Office-ul �sta al meu m� saboteaz�. C� v�d c� dup� fiecare pornire și intrare pe texte ca s� corectez, mereu g�sesc altel și alte greșeli . Am �mpresia c� nu le salveaz� toate modific�rile mele. Atunci da și dup� aia nu !...ține cu ursul...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-04-30 11:15:39Mersi pentru sfat . Da, poi la povestea cu pompele am o mulțime de date tehnice. Și aș vrea s� se țin� cont de ele. Nu c� ar fi �nteresante , dar eu am lucrat cu ele, deci ...ar trebui pomenite, zic eu. . Aș putea s� trec cu ușurinț� peste parametrii, dar parc� nu mai are gust bun povestea, chiar dac�p zici c� o transform �n carte de matematic�. Mie mi-a pl�cut și cifrele...C� nu le-am aplicat mereu sau �ntodeauna... asta este alceva , dar asta nu �nseamn� c� nu mi-au și pl�cut.

Pai da, acolo sunt date tehnice, deci trebuie cu cifre. Dar vad ca ai prins ideea.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

EDUCATIA

Maic�-mea s-a ocupat personal de educația mea. Tata era cu `�ncadrarea �n societate`. C�nd eram mic, cred c� pe la 4 ani, tata m� puse s� �nv�ț `crezul`. Cu asta am `debutat`. Și aveam s� țin minte toat� viața acea zi. Și cum nu-mi intra deloc �n cap si pace, tata a recurs la mai multe metode de convingere, de a m� face s�-l �nv�ț. Si cum era si b�ut, cred ca nu mai știa ce face, sau tocmai starea asta l-a f�cut s� aib� curaj, pentru ce avea s� urmeze. A �nceput s� m� bat� la palm�. Apoi , m-a pus la colț cu orele. Dac� a v�zut c� nu și nu, m-a pus cu genunchii pe coji de nuci. Iar �n tot acest timp de dimineața p�n� seara nu am primit nimic de m�ncare. Cum era iarn� , iar �n cas� ardea focul la godin, tata i-a un v�trai , deschide ușa de la sob� și �l bag� �n foc. Nu știam ce vroia s� fac�. Dup� c�teva minute , m� �ntreab� din nou:
- �l știi?
Și cum tot nu-l �nv�țasem, tata �mi zice:
- Descalț�-te de ciorapi.
- Pe care s�-l descalt? st�ngul sau dreptul, �ntreb eu, neștiind ce vrea sa fac� de fapt.
- Nu conteaz� , care vrei tu!
Atunci m-am desc�lțat de ciorap la piciorul drept. Mama, o v�d c� pleac� tremur�nd, �n s�liț�.
- D� piciorul �ncoace, zice tata.
Iar eu senin neștiind ce m� așteapt�, �i �ntind piciorul. Tata m� apuc� de picior și m� arde cu fierul v�traiului, care �ncepuse s� se �nroșeasc�, la ultimul deget de la picior. Am s�rit �n sus de durere. Nu v� mai spun, prin ce am trecut. Și azi parc� mai simt acea durere. Dar �crezul� tot nu l-am �nv�țat, ori c�te pedepse și cazne mi-ar fi dat.
Au �ncercat cu religia . Cu Biblia . Nici astea nu s-au prins de mine. �n schimb ajunsesem s� o privesc cu alți ochi, at�t biserica , c�t și pe slujitorii ei. Și credeți-m�, c� nu prea bine. Nu a reușit s� m� conving� nimeni, nici p�n� azi, mai ales azi , despre toate cele bisericești. Mai ales acu c�nd am studiat sute de c�rti tehnice și științifice. Acu nu mai avea biblia, sau cele bisericesti , nici un efect asupra mea. Ba mai mult . Acum �ncerc s� trec cele scrise din biblie , prin prisma g�ndirii mele de azi, despic�nd firul �n patru și c�ut�nd r�spunsuri �n lumina științific� de azi.
Ei dar asta era s� fie doar �nceputul a numeroaselor mele b�t�i și multiple pedepse, și nu aveau s� fie puține. Asta fusese �nceputul. Dac� a v�zut c� cu religia au dat greș , au �nceput s� m� �nvețe diverse poezi cu caracter patriotic și revolutionar, unde partidul era �n toate și �n ce e sf�nt. . Ei aici f�ceam faț�. Aveam o memorie bun� c� țineam minte. Tata cum era membru de partid, m� preg�tea s� �nv�ț c�te o poezie , dou�, , cred c� despre partid, pentru o brigad� artistic� și de agitație , ce se ținea cu aceste prilejuri, precum și la ședințele de acest tip. Și de ! Tocmai fiul tatei - adic� eu - s� nu m� prezint și eu cu ceva deosebit? La �n�lțimea cerințelor sale? �mi aduc aminte c� sala era plin�.
Dar eu nu m-am emoționat, spre deosebire de alții și am f�cut faț� cu brio, spre satisfacția tatei. �i creștea inima de bucurie, c� are un așa fl�c�u, cum obișnuia el s�-mi zic� c�teodat�. Dar asta c�nd era `pilit`, sau era �n toane bune , iar mama nu apucase s�-i raporteze despre boațele mele, f�cute �n timpul zilei. Tot timpul au avut grij� s�-mi umple timpul cu c�te ceva, și s� m� arț�guiasc� și la cea mai mic� greșeal�.
Țin minte c� am �ncasat-o �ntr-o sear� . Fiind mic, �ncercam s� v�d și eu ce e pe mas�. Cum nu ajungeam s� v�d , m� ridic pe v�rfurile picioarelor, și m� ag�ț de fața de mas�. M-am dezechilibrat și am c�zut jos cu tot cu fața de mas�, și cu tot ce era pe ea. Și asta pentru c� nu-i d�dusem drumul. C�zuse și un ceas de buzunar al tatei, care �n c�dere s-a stricat. Mi-au administrat atunci o b�taie sor� cu moartea, precum și numeroase �njurii, la adresa bisericii și celor sfinte. Cu astea �ncepea de c�te ori trebuiau s� m� bat�. Asta era introducerea sau preludiul. Știam ce avea s� urmeze. Foarte rar sc�pam de b�taie �n acea zi. Și asta fie c� intervenea ceva, o vizit� a unui prieten , sau coleg de al tatei, sau c�nd mai venea și pe la noi nana, sau mam`mare. Așa m-a �nv�țat tanti Lili s�-i zic bunicii. Atunci r�suflam și eu ușurat. Mama se uita la mine și �mi spunea:
- Las� c� tot ți-o iei, dup� ce pleac� �știa. Ce crezi c� ai sc�pat? C� doar nu or sta aici toat� ziua !
Dar cum de nu puține ori, vizitele la tata se mai și prelungeau, fie c� cel care ne vizitase , venise `inarmat` și cu c�te o sticl� cu t�rie, sau o sticl� de vin, ori m� trimitea tata pe mine dup� o sticl� de vin de la alimentara, spre n�duful mamei, care bodog�nea tot timpul: `Sigur ! Pentru b�utur� ai bani !....dar așa mai �ncet ca s� nu cumva s� o aud� tata. C� nu i-ar fi fost deloc bine , dup� ce plecau musafirii. Și cum tatii �i sticleau ochii dup� așa ceva , ne apuca și seara cu vizita celui �n cauz� , care parc� uita s� mai plece. De multe ori mama l�sa toat� rușinea la o parte, și mai trimitea musafirul, mai puțin ortodox `la el acasa`. Asta il sup�ra foarte tare pe tata, care dup� plecarea celui �n cauz�, �și v�rsa și el focul pe mama, uit�nd de mine. Nu avea mama ce s� se fac� dac� veneau rudele ei. Dar se uita ur�t c�nd venea rudele lui, și mai ales nașa de cununie a lor. O perioad� lung� de timp nu și-au vorbit. T�rziu s-au �mp�cat.
La 6 ani , mama , deja m� puse s� �nv�ț abecedarul �ntr-o zi . C� imi si spunea:
- Pune m�na și �nvaț� abecedarul c� la anu , gata! incepi școala!
Știu c� am tras-o tare și cu asta. Trebuia s� repet �ntr-una toate literele și pe m�sur� ce le �nv�țam , trebuia s� le spun și �n ordine �nvers� , de la coad� la cap. Din dou� �n dou� ore m� asculta. Și a avut �grij� s� �nv�ț pan� seara, tot alfabetul: scris și citit . C� s-a minunat și tata seara, c�nd a venit de la servici, v�z�nd ce b�iat harnic are. Ca s� m� mai stimuleze ,mama �mi tot zicea :
- De abia aștept s� intrii odat� la școal�, s� mai scap de hazul t�u.
Și eu m� bucuram �n sinea mea , crez�nd c� o s� mai scap de b�t�ile ei zilnice. Dar aveam s� m� �nșel amarnic. Școala nu a fost dec�t o continuare a b�t�ilor de acas�. Trebuia s� recuperez , nu ? Ce s� mai spun de tabla �nmultirii. A fost pentru mine un infern . Dar tot ei �m-au ajutat� s� o �nv�ț toat�, tot �ntr-o zi. Cu o s�pt�m�n� �nainte, de a �ncepe școala, deja ai mei s-au dus la secretariatul școlii ca s� m� �nscrie �n clasa �nt�i. C�nd am �nceput clasa a I-a , eu deja știam tot alfabetul și m� �m�ndream� �n sinea mea. Asta m-a ajutat s� i-au �nc� de la �nceput note frumoase, fața de al�ii colegi, care erau �ncep�tori și nici nu știau s� scrie. Prindeam repede și aveam o memorie foarte bun�. Numai c� eram c�teodat� și puturos. Sau poate și plictisit deja. Fapt constatat și de �nv�țatoarea mea de mai t�rziu - Barb�lat� , care zicea:
- Poți! dar nu vrei, sau : �ești br�nz� bun� �n burduf de c�ine�. Așa era! M� și plictiseam repede. �n primul meu an de clasa a I-a , am schimbat trei școli și trei �nv�ț�toare. Prima - Popovici, era de o bun�tate nemaint�lnit�. Școala era pe locul �Palatului Telefoanelor� de azi. Apoi m-am mutat la școala Nr.7, �ntre cele dou� A-uri : A6 și A7, de pe strada Br�ilei, unde am r�mas p�n� �n clasa a VIII-a. Aici, am fost mutat �n clasa a I-a D. Aveam o �nv�ț�toare pe care o chema � Mihai. Era de treab� și, se și �nv�ța la ea. Dar nu am avut noroc , c� iar m-a mutat la o alt� clas�, la `C`. Dar s� nu credeți c� numai pe mine m� muta. Nu ! Pe mai mulți copii. Ne adunau de prin toate clasele, sau școlile de atunci. Ei, aici aveam s� �nv�ț , cu o nou� �nv�ț�toare p�n� �n clasa a IV-a. �nv�ț�toarea se numea : Barb�lat�.
Ea era tipul omului, care parc� ar fi f�cut armata. Nu știu ce m� face s� cred , dac� nu cumva b�rbatul ei era, sau fusese cadru activ de armat�. Așa de sever� era. Și cum armata pe vremuri era pericol� Era foarte milit�roas� și trebuia s� st�m, �n timpul orelor, sluji, cu m�inele la spate , s� nu se aud� nici musca. Nu aveai voie s� te �ntorci �n spate, sau s� schimbi vreo vorb� cu cineva. Cine era prins , il scotea la catedr� și �i aplica c�teva lovituri la palm�, p�n� se �nroșeau palmele. Avea o linie �special� triunghiular� groas� arat�nd ca o piramid� alungit�. Și d�dea cu sete și o ur� f�r� margini. Avea boal� pe b�ieți. Pe fete nu-mi amintesc s� le fi croit cu linia ei, dar nici unele fete nu au sc�pau nealtoite. Pe ele le tr�gea de urechi, p�n� r�m�nea cu urechea �n m�n�. V� dati seama ce dureros era. Era și foarte pretențioas� , at�t la scris c�t și la ascultat. Se enerva �ns� foarte repede și �și ieșea des din pepeni.
Odat� o fat� - Trif Nicuța , a p�țit-o. Pentru c� nu i-a pl�cut cum a citit sau scris, aceasta , a apucat-o de urechea dreapt� și tr�g�nd de ea i-a dezb�rnat-o. A �nceput s� curg� s�nge, murd�rindu-i gulerașul și uniforma pipit�. A cam feștelit-o �nv�ț�toarea! Nu a alergat cu ea la cabinetul medical? Apoi i-a sp�lat gulerașul și uniforma de s�nge. A doua zi știu c� au venit p�rinții fetei și a ieșit bai mare. Asta a f�cut ca s� se mai �nmoaie o vreme. Presupun c� erau oameni s�raci f�r� funcții, p�rinții fetei, c� alfel iar ne schimba �nv�ț�toarea. Norocul ei!
Dup� un timp, a luat-o iar de la cap�t. Dac� nu ne mai tr�gea acu de urechi, �n schimb de b�tutul la palm�, tot nu am sc�pat. Dac� ne lovea mai rar la palm� , �n schimb, ne punea �n picioare cu m�inele ridicate �n sus , c�te zece minute , sau chiar mai mult. Sau pe alții �i punea �n genunchi l�ng� marginea bancii, �n timp ce ceilalați scriau. Asta f�cea ca s� r�m�i �n urm� cu scrisul. Și cel mai des , c�deau �n p�cat b�ieții , fireste. Nu f�cea separatisme. Pentru ea toata lumea care greșea era tratat� la fel. Sau poate așa vedeam eu lucrurile pe atunci. Nu aveam s� știu precis asta. Poate pe mulți �i ierta sau nu �i pedepsea. C� așa e �n tenis! La alții mai grav , �i punea s� vin� cu p�rintii la școal�. Nu știu de ce , dar am observat ca de la un timp pusese ochii și pe mine. �n general eram cuminte, dar prin recreație mai �zburdam � și eu nițel. M�car aici dac� acas� ...Mai �ncercam și eu s� uit de teroarea de acas�. Și asta nu-i era deloc pe plac. Atunci chipurile ca s� m� mai `cumințeasc�` , m-a pus �n banc� cu o fat�. O chema Boroda Ana . Sau poate asa o striga acas�, nu mai știu precis. Eu nu știu de ce �mi r�mase �n minte, c� ar fi chemat-o � Elena. Dar asta era numele mamei ei . Aveam s� aflu asta mult mai t�rziu, peste ani . Asta era una dintre metodele de pedeaps� a �nv�ț�toarei. Ea credea c� prin acest procedeu ne mai cumințea. Te punea cu c�te o fat� , chipurile aceasta te cumințea. Era totodat� și o rușine pe atunci, s� stai cu o fat� �n banc�. Acu nu mai este ! Ba e chiar recomandat�! Ca s� nu spun binevenit� sau obligatorie! Adevarul c� fata asta , avea nu știu de ce, o atracție la mine. Nu spun, c� nu m� și altoia c�nd dep�șeam m�sura prin recreație, dar mai avea și ceva bun �n sufletul ei. Avea permanent �grija� de mine. �n timpul orelor chiar mereu m� certa.
Totuși am simțit �ntr-o zi , c� mai avea totuși ceva bun �n inima ei , referitor la persoana mea. �i p�rea r�u c�nd o luam pe cocoaș� de la �nv�ț�toare , si mai ales din cauza ei. Și ne-am �mprietenit mai t�rziu. �n schimb tot �r�ut�cioas� � a r�mas și cu mine și cu alții. C�teodat� m� apara și de alți colegi, mai ��ntreprinz�tori�. Ca s� nu mai viu mereu �altoit�` de colegi, tata m-a �nvațat o metod� eficace de ap�rare. Asta era �ntorsul m�inilor la spate. Era eficent� metoda mea. Și cum �ncepusem s� o st�p�nesc destul de bine, avea s� m� ajute s� m� ridic �n ochii colegilor mei de atunci și de mai t�rziu. Bine, dar asta unde și c�nd mergea.

Marin56.blogspot.com

Cum adica mama a iesit trenurand???!!!! Eu saream si i-l bagam in fund daca facea asa ceva copilului...stiu ca erai infiat dar nu conteaza in cazul asta.

Cu scoala..eu am invatat la nr 8, acolo, pe marginea rapei spre stadion. Tot asa trebuia sa stam cu mainile la spate, dar nu-mi amintesc in toata scoala decat un caz in care un profesor dadea in elevi. Si venise doar sa tina locul profesorului nostru de drept cand a fost bolnav.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-04-30 19:58:49Cum adica mama a iesit trenurand???!!!! Eu saream si i-l bagam in fund daca facea asa ceva copilului...stiu ca erai infiat dar nu conteaza in cazul asta.

Cu scoala..eu am invatat la nr 8, acolo, pe marginea rapei spre stadion. Tot asa trebuia sa stam cu mainile la spate, dar nu-mi amintesc in toata scoala decat un caz in care un profesor dadea in elevi. Si venise doar sa tina locul profesorului nostru de drept cand a fost bolnav.

Of, of. of, zici tu așa , dar cum pe vremea mea se aplica proverbul : �Frica p�zește bost�n�ria� pe atunci era �n vog�! Dar acu nici unui elefant nu-i mai este fric� de un șoarece. Pe atunci era legea ca b�rbatul s� fie st�p�n, �n tot ce zice și face. Poate �n alte p�rți nu , dar la mine nu cred c� ar fi fost o excepție. C�t privește școala , am mai ar�tat c� și directorii erau lei. B�teau și �ia cot la cot cu profesorii, ba se mai și �ntreceau , care bate mai tare sau mai mulți elevi. Ieșeau chipurile și ei �n recreație, cu elevii la c�te=o țigar�, cu � arma � ascuns� �n m�nec�. Și apoi s�-l fereasc� pe acela care ar fi avut ghinionul s� cad� pe traiectoria sa. Iar acu te d� pe m�na legii. poi s� fi avut numai s� te g�ndești s�-ți persecuți profu sau �nv�ț�torul , c� apa te lua. sau spitalul! Și se aplica și pe atunci regula ca� : � Tot elevul a fost r�u, și și-a meritat soarta, adic� b�taia sau corecția cum era denumit�. Dac� �nainte profu spunea s� vii cu tat�tu tuns zero, acu vine profu tuns �n fața p�rintelui. Este totuși o diferenț� și de ani și de caractere... și de educație.Nu am g�sit alt� rim�,


Dar �n alt� ordine de idei: Ați v�zut eri reclama de la Vama Veche, unde pe un stand de prețuri erau trecute printre altele și produsul: �banan� �n scutec�! Ce le mai trece la �știa m�ine prin cap ? O s� scrie banan� sau portocal� virgin�...

Marin56.blogspot.com

Pai tot pe vremea aia am trait si eu, ca suntem de-un leat. Dar mama mea era autoritara, nu exista sa ridice tata mana la ea. Ma batea personal, dar nu ar fi ajuns vreodata sa ma schingiuiasca.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Te cred !



REGULILE TATEI

Tata avea un fix. Nu suporta s� fie contrazis , �nșelat , furat, sau minciunit. De aceea m� �nv�ța tot timpul c�te ceva, de care, zicea el, c� imi va prinde bine in viaț�. De aceea și mie �mi cerea același lucru. S� nu-l mint, s� nu fur, s� fiu cinstit și s� am curajul r�spunderii. C�nd mai veneam �arț�guit� de c�te unul sau mai mulți colegi , suferea și el al�turi de mine. D�ndu-mi sfaturi despre cum s� m� ap�r pe viitor. Numai c� la capitolul �aplicare� , st�team mai r�u. Nu aveam curaj. �n schimb se f�cea foc , dac� �ncercam s�-l aburesc cu ceva. Nu f�cusem niciodat� asta și nici nu aș fi avut curaj , chiar și �n glum�. M� prindea imediat cu minciuna. S� fi �ncercat s� fur ceva, bani, sau alte obiecte, era peste poate. Mai eram și �ncercat uneori. Nu aș fi avut nici o șans�. Odat� uitase mama ce f�cuse cu banii , și pentru c� nu-i ieșeau la socoteal�, a dat vina pe mine, spun�nd c� eu i-ași fi luat. Norocul meu totuși c� nu era tata acas� , c� alfel b�taia mea ar fi fost și mai mare, c� tata credea tot ce-i spunea mama despre cum m-am comportat eu peste zi. Și binențeles c� p�n� și-a adus aminte mama, ce f�cuse cu banii , mi-a administrat �nt�i o b�taie , �n așa fel c�t s� nu o uit prea repede. C�nd și-a adus aminte de ei, uneori �și mai cerea scuze , așa de ochii mei, ca dup� alte ore s� o i-a de la cap�t, g�sindu-mi atunci motive reale. De aceea m� certa mereu, cer�ndu-mi socoteala despre existența banilor, c�nd vedea c� am mai mult de trei lei �n buzunar.
�n fiecare zi c�nd veneam de la școal� m� percheziționau prin buzunare și �mi f�ceau inventarul. Orce plus era �sanționat�. Doar lucra la fisc....Dar �i pl�cea și m� �nvețe s� str�ng și bani la pușculiț�. Chiar de ziua mea, nu știu �n ce an a fost , cred c�nd �mplinisem 8 ani, m�tușa mea , tanti Lili , �mi f�cuse cadou un ceas � pușculiț� din plastic galben. Avea dou� �ntrebuinț�ri , m� �nv�ța și ora și era și pe post de pușculiț�.
Binenteles c� �ncercarea mea de a umple pșculița, s-a dovedit anemic�. Mai profitam și eu de s�rb�tori , sau c�nd tata era �n �toane bune� și mai ciuguleam și de la el c�te un leu, doi, p�n� �n cinci lei. Rareori vedeam și c�te un zece lei. Mama nu �mi d�dea niciodata bani. Sau dac� �mi d�dea și ea un leu , p�n� seara �l cerea �napoi. Mai mult noroc aveam de la nana mea , care era mai generoas� . Și nu numai c�nd era dup� �chef�. Primeam și de s�rbatori c�te un 25 de lei. Odat� mi-a dat chiar și un 50 de lei. O ! Era zi mare pentru mine atunci. Eram cel mai bogat om!

�n alt an , c�nd am venit de s�rbatori la ea, de la poart� mi-a spus:
- Dac� nu �mi spui plugușorul sau un colind , nu vezi bani.
Eu ca s�-i fac pe plac , am morm�it ceva acolo, c� la urma mi-a dat 100 lei. Eram foarte bucuros.
Numai c� , ce str�ngeam la pusculiț� , avea grija mama, ca s� nu se umple niciodat�. Astfel unde ar mai fi �nc�put...at�ția bani ! Ar fi dat pe afar�. Așa c� ea mereu apela la pușculita mea, c�nd r�m�nea �n pan�. Și r�m�nea cam des �n pan�. C�nd �l prindeam pe tata mai treaz, o spuneam lui:
- Tat�, iar mi-a umblat mama la pușculiț�!
Mama c�nd auzea , se uita ur�t la mine și scr�șnea din dinți ameninț�ndu-m� cu pumnul , �n spatele tatei..
Tata se sup�ra și o lua pe mama la �ntreb�ri. De multe ori doar de ochii mei. Mama motiva c� nu avea cu ce s� i-a p�ine și c� mi-i v-a �napoia. Da , dar asta f�cea ca a doua zi, s�-mi i-au binevenita p�par� cu v�rf și �ndesat. O dat� am g�sit 10 lei pe strad�. Aveam acest noroc de mic, s� mai g�sesc și bani . Și v�d c� norocul �sta �l mai am și azi. Și acum mai g�sesc din c�nd �n c�nd, c�te 1, 5, 10 sau 50 lei. De la acel 50 avea s� mi se trag� necazuri. Dar asta la vremea lor. C�nd ajungeam acas� binențeles c� a urmat controlul de rutin� dup� care nelipsitele �ntreb�ri:
- Cum a fost la școala? Ce ai mai f�cut? Te-a ascultat la ceva? Ce note ai mai luat?...
Binenteles c� aveam grij� s� ocolesc notele mici, care al naibii �ncepuser� s� trag� de la un timp la mine, ca la un magnet. Le spuneam numai pe cele bune, sau foarte bune. Dac� luam un 10, �la era primul de care pomeneam. De rest ...dac� mai era cazul. C� m� și �ntreba :
- La ce ai luat 10-le la muzic� sau la sport?
- La desen și unul la Ed. Fizic�.
- M� g�ndeam eu... zicea mama.
Dup� care a urmat controlul. C�nd a v�zut cei 10 lei, m-a și �ntrebat de ei:
- De unde �i ai?
- I-am g�sit pe strad�.
- Nu te cred ! Minți !
- Spune drept ! De unde �i ai ? zice mama , �nt�rindu-și spusele cu o palm� ce m� luase prin surprindere.
- I-am g�sit , o țineam eu , una și bun�. Dac� a v�zut c� nu-mi schimbam p�rerea dup� toat� b�taia , m� credea și ea.

C�teodat� m� mai credea . Dar g�seam odat�, g�seam de dou� ori, ei... a treia oar� se lasa iar cu pericol de b�taie. Nu m� mai credeau. O dat� s-a convins și mama de norocul meu. Pe c�nd mergeam cu ea odat� la piaț�, v�d de departe un 3 lei de h�rtie. Eu m� duc �ntins spre el. Mama �l vede și ea.
- D�-l �ncoace , zice ea.
- De ce ? E al meu ! Eu l-am v�zut primul, zic eu.
Dar dou� ghionturi �n coaste, m-au convins s� il dau . Mai g�seam diferite obiecte uitate prin banci, c�nd eram de servici și dac� veneam cu ele acas�, tata se sup�ra zic�nd s� le �napoiez colegilor uituci. Acest fapt a f�cut s� c�știg �ncrederea �n colegi. Acum �și puteau uita liniștiti lucrurile, știind c� eu le voi �napoia. Am fost scos la tabl� �n fața clasei și inv�ț�toarea m-a dat exemplu:
- Vedeți? așa s� faceți cum a f�cut Grigoriu!
Bine c� nu toți erau cinstiți ca mine. Unii chiar dac� g�seau ceva , uitau cu bun� științ� s� mai �napoieze ceva. Și se g�sea mereu c�te ceva : ba un echer , ba un raportor, ba un stilou, un toc , un pix , o c�limar�, un creion, o radier�, o line, un compas, ... Chiar și caiete am g�sit. Ce era mai dureros c� eu, dac� pierdeam sau uitam ceva, nu era nimeni s� zic�, c� l-a g�sit. Ceea ce f�cea s�-mi creasc� mustruluiala de acas�.
Erau și printre colegii mei unul doi care erau cleptomani. Pe unul l-au descoperit. Unul era chiar Gronscky. El avea ce avea și �și �nsușea tot ce nu era a lui. Odat� il v�d și eu , dar m-am f�cut c� plou�. �ntr-o zi iese �nv�ț�toarea din clas� la o pauz�. Cum r�mase �n clas� puțini elevi , el profit� și i-a de pe catedr� un creion �n dou� culori: albastru și roșu. C�nd vine �nv�ț�toarea iar �n clas� , dup� ceva timp, observ� c� nu mai are creionul. Se face foc. A luat pe r�nd pe toți și i-a controlat �n geant� și prin buzunare. Așa l-a prins. L-a scos și pe el �n faț� și l-a f�cut cu �ou� și cu oțet�. De acum, bietul de el , chiar dac� nu era el autorul , toate oalele aveau s� se sparg� mereu �n capul lui. De c�te ori lipsea sau disp�rea ceva cuiva , cine era de vin�? � Gronscky! Iar asta, �i f�ceau pe alții s� profite. Aveau acum acoperire.

Marin56.blogspot.com

Tata �mi spunea mereu: �Cine fur� azi un ou, m�ine v-a fura un bou� Eu aș completa : `�mai multe ou�. Așa c� atunci c�nd mai g�seam ceva pe strad� sau �mi r�m�neau bani de la diverse cump�r�turi, cum o s� v� zic mai t�rziu, apelam la o ascunz�toare situat� afar� �n strad� �n spatele sc�ndurilor gardului, de la madam Berdan. De c�te ori aveam nevoie de bani , aveam �cont deschis�. Pe Gronscky l-am cunoscut �naintea lui Țuțu. O vreme mergeam acas� cu el. Era �n drumul meu. El st�tea tocmai �n cap�tul strazii Morilor, iar eu o luam pe prima la dreapta, pe Zorilor. �ntr-o zi ne-a dat de la școal� �cadourile� pentru pom. El se ofer� s�-i dau lui punga mea , c� o ține la frigider. Am refuzat. Acas� c�nd i-am povestit mamei , r�dea :
- Ce crezi c� o mai vedeai?
�ntr-o zi la insistenta lui Gronscky, il convinge pe tasu , s� vin� la mine s� m� cunoasc� și el. Cum tata era și el acas� au discutat mult. Pe mine m-a trimis �n alt� camer� ca s� nu aud ce discutau ei. Totuși am �nțeles ceva �n mare. Era crescut la �Casa Copilului� Tasu �l �nfiase. Erau nec�jiți și ei. Cred c� o duceau mai r�u dec�t noi. Fusesem odat� la el �ntr-o zi , cu ocazia cump�r�rii p�inii de la o fabric� de l�ng� el. C�nd am intrat atunci la el , st�teau �ntr-o , nici nu știu cum s�-I zic, o camera sub orice critic�. Spunea el c� mai are o sor� mai mare. Am v�zut-o și eu atunci. Știu c� aveau �n schimb o mașin� de cusut �zingher�. Nu știu ce i-o fi zis tata c� dup� aia nu a mai venit la noi. Nici b�iatul dar nici tasu. La școal� nu ne-am mai vorbit o vreme. Pe atunci nu-mi cunoșteam nici eu adev�rata existenț�. A trebuit s� aflu și eu știrea asta dureroasa de la alții , mult mai t�rziu.

Marin56.blogspot.com

Foarte buna corectura si diacriticele. Bravo.
Ce-am mai gasit,,tasu" E un cuvant compus din prescurtarea a doua cuvinte ,,tatal sau" Deci trebuie sa existe o cratima intre cele doua cuvinte, sau macar un apostrof. Ar putea sa fie ,,tat-su" sau ,,tat'su"

Dimpotriva, la ,,maine v-a fura un bou", nu e nici o cratima, ,,va" e cuvant de sine statator in acest caz, particula viitorului. De cate ori folosesti verbul la viitor nu trebuie sa desparti particula:

eu voi pleca
tu vei pleca
el/ea va pleca
noi vom pleca
voi veti pleca
ei.ele vor pleca.

Asa e in toate cazurile de viitor, nu cum scrie muuuulta lume ,,ve-ti"

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-05-01 07:47:17Foarte buna corectura si diacriticele. Bravo.
Ce-am mai gasit,,tasu" E un cuvant compus din prescurtarea a doua cuvinte ,,tatal sau" Deci trebuie sa existe o cratima intre cele doua cuvinte, sau macar un apostrof. Ar putea sa fie ,,tat-su" sau ,,tat'su"

Dimpotriva, la ,,maine v-a fura un bou", nu e nici o cratima, ,,va" e cuvant de sine statator in acest caz, particula viitorului. De cate ori folosesti verbul la viitor nu trebuie sa desparti particula:

eu voi pleca
tu vei pleca
el/ea va pleca
noi vom pleca
voi veti pleca
ei.ele vor pleca.

Asa e in toate cazurile de viitor, nu cum scrie muuuulta lume ,,ve-ti"

OK! deci �v-a� este numai la prezent sau trecut? De ex : v-a pl�cut carnea , sau va trebui , sau v-a contactat, aici cum e?,va cere, V-a predat C�nd� �va� este desp�rțit și c�nd e legat Eu știam c� v-a se scrie daca urmeaz� o acțiune sau un verb? E teribil de complicat c� nu-mi dau seama c�nd e așa sau invers

oricum azi nu-mi arde de gramatic� c� azi au fugit iar boii la c�mp . Azi se implinește 36 de ani dec�nd eram s� v� p�r�sesc de 1Mai dup� defilare la prima mea cump�n�, și evenimentul nu trebuia trecut cu vederea , drept care mi-a fost r�u azi de la prima or� Deranj , și dureri ficat. Și cred c� știți cum e Noroc de ceiul de ment� și scobutil...

De la: GRINGOS, la data 2013-05-01 17:11:35oricum azi nu-mi arde de gramatic� c� azi au fugit iar boii la c�mp . Azi se implinește 36 de ani dec�nd eram s� v� p�r�sesc de 1Mai dup� defilare la prima mea cump�n�, și evenimentul nu trebuia trecut cu vederea , drept care mi-a fost r�u azi de la prima or� Deranj , și dureri ficat. Și cred c� știți cum e Noroc de ceiul de ment� și scobutil...

Scuze 48 nu 36....

,,v-a placut" e corect, v e prescurtarea prenumelui ,,voua" si verbul la trecut, perfect compus
,,va pleca'' e verbul la viitor, cu particola care nu are de ce sa se desparta cu cratima.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Expresiile dintre ghilimele se scriu �nceputul cu liter� mare sau mic�. De ex; �cine se uit� la mine� sau altele...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-05-02 11:44:04Expresiile dintre ghilimele se scriu �nceputul cu liter� mare sau mic�. De ex; �cine se uit� la mine� sau altele...

Asta e de la caz la caz zic eu, de regula sunt intre ghilimele cand citezi ceva, dar se supun regulii frazei respective.

De pilda eu, mai sus, le-am scris cu litera mica pentru ca se integrau in discutie ca simple exemple, poate am gresit si eu, habar n-am!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-05-02 12:12:30

De la: 9am_1497, la data 2013-05-02 11:44:04Expresiile dintre ghilimele se scriu �nceputul cu liter� mare sau mic�. De ex; �cine se uit� la mine� sau altele...

Asta e de la caz la caz zic eu, de regula sunt intre ghilimele cand citezi ceva, dar se supun regulii frazei respective.

De pilda eu, mai sus, le-am scris cu litera mica pentru ca se integrau in discutie ca simple exemple, poate am gresit si eu, habar n-am!

DE exemplu extras din text:
De aceea s-a �nsurat și t�rziu și nu numai de asta , dar avea și un handicap. Purta �buton� la g�t. Poate și asta l-a facut ca s� se abțin�. Spun�nd : � c� cine se uit� la mine ?�. sau f�r� �c�?

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-05-02 12:44:24

De la: _Ingrid, la data 2013-05-02 12:12:30

De la: 9am_1497, la data 2013-05-02 11:44:04Expresiile dintre ghilimele se scriu �nceputul cu liter� mare sau mic�. De ex; �cine se uit� la mine� sau altele...

Asta e de la caz la caz zic eu, de regula sunt intre ghilimele cand citezi ceva, dar se supun regulii frazei respective.

De pilda eu, mai sus, le-am scris cu litera mica pentru ca se integrau in discutie ca simple exemple, poate am gresit si eu, habar n-am!

DE exemplu extras din text:
De aceea s-a �nsurat și t�rziu și nu numai de asta , dar avea și un handicap. Purta �buton� la g�t. Poate și asta l-a facut ca s� se abțin�. Spun�nd : � c� cine se uit� la mine ?�. sau f�r� �c�?

Fara ,,ca" Nu numai ca nu se integreaza frumos in propozitie, dar rezulta si oleaca de cacofonie.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-05-02 18:24:16

De la: 9am_1497, la data 2013-05-02 12:44:24

De la: _Ingrid, la data 2013-05-02 12:12:30

De la: 9am_1497, la data 2013-05-02 11:44:04Expresiile dintre ghilimele se scriu �nceputul cu liter� mare sau mic�. De ex; �cine se uit� la mine� sau altele...

Asta e de la caz la caz zic eu, de regula sunt intre ghilimele cand citezi ceva, dar se supun regulii frazei respective.

De pilda eu, mai sus, le-am scris cu litera mica pentru ca se integrau in discutie ca simple exemple, poate am gresit si eu, habar n-am!

DE exemplu extras din text:
De aceea s-a �nsurat și t�rziu și nu numai de asta , dar avea și un handicap. Purta �buton� la g�t. Poate și asta l-a facut ca s� se abțin�. Spun�nd : � c� cine se uit� la mine ?�. sau f�r� �c�?

Fara ,,ca" Nu numai ca nu se integreaza frumos in propozitie, dar rezulta si oleaca de cacofonie.

Mersi! Dac� te aveam de la �nceput �n cele privește sfaturi, acu nu mai munceam de dou� ori. oricum am mai ad�ugat destule povești noi cu aceast� ocazie Le puteți urm�ri la mine pe blog.

Marin56.blogspot.com

MICILE DISTRACȚI


�ntr-o zi tata mi-a cumparat , sau i la dat cineva - nu mai știu - un scatiu. De �la verde cu galben pe burt�. �l chema `Vasilic�`. Cic� era b�iat. Era frumos și c�nta c�nd avea chef. Mai ales dup� ce statea și el la mas�. Am �ncercat s�-l �mbl�nzesc, dar de abia dup� vreo 6 luni s-a mai dat și el pe brazd�. La �nceput era sperios. C�nd �i puneam m�ncare - asta era sarcina mea- fugea �ntr-o parte și se ag�ța de gratii pe peretele opus. Mai t�rziu nu mai fugea. �i l�sam ușița deschis� și zbura prin cas� . F�cea turul camerei. �i pusesem �n�untru o ceașc� cu ap� , chipurile s� bea , dar de unde , el f�cea baie �n ea, colorand apa �n verde. S�-l fi v�zut, era o mare bucurie pe capul lui.
C�nd voiam s�-l prind era greu , așa c� așteptam p�n� ce intra s� m�n�nce, și `tranc` - �i inchideam ușa. S� fi v�zut ce scene f�cea. Se sup�ra, numai m�nca și st�tea �mbufnat și cu penele �nfoiate. Dac� te uitai la el se �ntorcea cu spatele la tine - adic� s� nu-l vezi. P�n� la urma �i deschideam ușa la cușc�. Mare bucurie pe capul lui. Ieșea afar� imediat dintr-un salt era �n prag. Apoi se urca pe uș�, și apoi sus pe cușc�. F�cea vreo 3 ture de camer� , `c�nt�ndșsi apoi se oprea pe cușca , sterg�ndu-si fericit ciocul de ea. Dup� care �și f�cea toaleta. Cu ciocul ��și piept�na� fiecare pan� de la coad� sau arip�.
�n alte zile , c�nd se afla �nc� �n cușc�, b�gam degetul ar�t�tor �n cușc� și �l mișcam �n fața lui. La �nceput se ferea , dar apoi , nu știu ce era �n c�pușorul lui, c� deschidea aripile , c�sca ciocul și se av�nta �n jos ca un hultan și c�r�ia ca o cioar�, d�nd din aripi și ciupindu-m� de deget. Pentru el , degetul meu era un inamic. Apoi �i spuneam : `hai , ia-l și m�n�nc�-l` . �mi cuprindea v�rful degetului �n ciocul s�u și st�tea așa, un timp f�r� s� se mai miște. Cic� el m� invinse. Apoi m� retr�geam , iar el ca fericit c� a invins , iși stergea triumf�tor ciocul. Ce vreți? �l murd�risem. C�nd st�team la mas� venea și el la mas� și m�nca cu noi. Ciugulea și el ce g�sea , apoi se suia pe m��alig�, c�nd era. Mama c�nd �l vede cocoțat pe ea zice:
- Ia-l de aici c� spurc� m�m�liga!
Tata sau eu, �l luam binișor �ntinz�ndu-i un deget. El se urca pe el, dup� care�il puneam �n alt colț al mesei. �i puneam �n faț� o buc�țic� de m�m�lig�, ca s� m�n�nce din ea. Dar el nu! Se ducea �napoi s� m�n�nce tot de acolo. Aia era mai bun�. Cea pe care i-o d�dusem eu, nu era bun�. �l mai l�sam s�-și fac� damblaua.
Dup� ce se s�tura zbura la el `acasa`. Se suia pe cușc� și �ncepea s�-și fac� toaleta. Lua pe r�nd c�te o aripașsi o ciugulea. Apoi dup� ce termina cu ele, se apuca s� ciuguleasc� penele de la burt�. C�nd termina și cu ele, se apuca de c�ntat.
- Uite vezi , zice mama, ne mai și cant� la mas�.
Alt� dat� c�nd f�cea focul mama, zbura pe deasupra sobei, spre neliniștea noastr�.
- Ia-l de aici ca o s�-l fac friptur� . Disear� o s� v� dau friptur� de scatiu, zicea mama fug�rindu-l cu prosopul.
Odat� cum zbura prin casa, iese �n sal�, și cum ușa de la intrare era deschis�, zv�rr... afar� �n curte. Se duce și se așaz� �ntr-un prun , aproape de poart�. Tata și mai ales eu, `Vasilic�` �n sus , `Vasilc�` �n jos, el nimic. C�nd tatei �i vine o idee. Ia cușca lui și iese cu ea afar� , pun�nd-o pe balcon. �n acest timp il tot chema. Dup� c�teva minute , scatiul zboar� de acolo și vine �napoi și se așaz� pe cușc�. Apoi tata, cu el pe cușc�, ia �ncet cușca și intr� cu ea �n cas�. Din urma lor eu �nchid repede ușa. Credeam c� �l pierdusem.
Dup� un timp tata �mi mai ia un sticlete. Dar acesta era s�lbatic. �i mai f�cea c�te o vizit� scatiului, m�nc�nd de la el din cușca , crez�nd c� la el m�ncarea e mai bun�. C�nd am �nceput s� �i d�m drumu prin cas�, zbura direct �n geam crez�nd ca iese afar�. Nu i-a trebuit mult timp p�n� ca acest gest al lui s� duc� la moartea lui. �mi p�rea r�u dup� el . Acesta era mai frumos colorat și c�nta altfel.
�n cas� aveam multe muște , nu știu de unde se mai adunau. Și oric�t se str�duia mama s� le dea afar�, ele tot mai ap�reau c�te una dou�.Știau și ele lecția. C�nd �ncepea mama s� agite prosopul sau obiectul pentru muște, ele se ascundeau. Așa c� dup� ce trecea furtuna ele ap�reau din nou victorioase de prin colțuri, spre sup�rarea mamei De aceea a pus niste `zepelin` un fel de h�rtie cu o substanț� lipicioas� pe ea , care ajuta la prinderea muștelor de ea.
�ntr-o zi , scatiul cum zbura prin cas� se lipeste de acea h�rtie. C�t nu am �ncercat s�-l curat. Bietul de el �ncerca s� se cur�țe singur, ciugulindu-se. Dar �n zadar , mai r�u iși f�cea. Ei de atunci nu a mai putut zbura. C�dea �ntr-una pe jos. P�na �ntr-o sear� c�nd noi ne �ntorceam acas� și fiind �ntuneric - c� ne luase lumina - cred c� cineva la atins din greșeal� , c� l-am g�sit mort. Mi-a parut r�u dup� el. Tata l-a �ngropat �n curte �ntr-o cutie de sering� de zece cm.
Dup� aia tata nu mi-a mai luat nici o p�s�ric�. Iarna, �ncercam s� prind p�s�rele cu o capcan� improvizat� de mine. Puneam o lada ce se sprijinea pe un bețisor de care era legat o sforicic�. La cel�lalt cap�t st�team eu dup� colțul casei, p�ndind. C�nd v�d c� vin c�teva p�s�ri și vr�bii. Veniser� și ele la mas�. Avusesem grij� ca s� le �ngraș bine, ca le pusesem din belsug m�lai , p�ine și orez.. C�nd v�d c� intr� c�teva �n interiorul l�zii. Trag de sfoar� și cateva reușesc s� ias�. Dar tot prind una. Era verde și avea un cerc alb cu negru la cap. Eu vesel o i-au și o bag �n cușc�.
C�nd vine tata �mi zice c� e pițigoi și aceștia nu suport� s� fie �nchiși ca se sinucid. Nu l-am crezut și dup� c�teva zile muri bag�ndu-si capul �ntre gratii. De aici am vrut s� ar�t , c� și o p�s�ric� c�t de mic� are și ea simțul practic. Are gena inteligenței. Și mai ales dorința de libertate. P�cat c� nu putem comunica cu ele, poate am avea c�te ceva de �nv�țat, de la ele. Aceast� problem� m-a urm�rit ani �n șir. Voiam ca s� fac o mașin� care s� `traduc�` acele sunete scoase de anim�luțe. Mai t�rziu am �ncercat cu ajutorul calculatorului cu codul ASCII. Dar nu prea am avut rezultate. Totuși unele semne se repetau , semn c� și sunetele scoase de ele.. Dar .. doar at�t. Voi �ncerca mereu, poate voi g�si �ntr-o zi o alt� soluție. Dup� aia am avut o pisica: `Br�ndusa` care f�cea pui. Mare belea a mai fost și asta și c�te am mai p�timit de la mama din cauza ei....Da Baronul Miunhaussen ! Cel mai mare mincinos. De la el am debutat cu prima mea minciuna. Binenteles ca din cele nevinovate...Cand mi-a adus tata, pentru prima data aceasta carte, mi-a dat-o s� o citesc, Spun�ndu-mi ca o s�-mi plac�. De bucurie m-am �ndr�gostit de ea ca nu o mai l�sam din m�na. Ceea ce a atras atentia mamei, c�nd voia s� mai �mi dea de treab�. Dar cum eu eram at�t de ad�ncit �n citit, nici nu o auzeam de multe ori. Așa c� se enerva și m� �aducea la realitate�. Poi și ce era de lep�dat ? De la prima poveste au urmat alta și alta , ca nu m� mai s�turam de citit , �nghiț�nd cu nemiluita foile c�rțuliei. Era un exemplar mic cartonat portocaliu , pe care o mai am și acu din fericire, prin bibliotec� și așa �nvechit� de at�tea exemplare vechi.. A supravietuit timpului. Așa reușea mama s�-mi mai intrerup� lectura. Dup� ce terminam ceea ce �mi d�dea s� fac, m� si suiam repede �n pat ca s� continuui. De multe ori m� g�sea și tata citind. Și m� �ntreba :
- Nu ai terminat-o?`
- Asta e a treia oara ` Iar tata se �ntorcea la mama și �i zice :
- Uite așa �nvaț� s� fie un mare mincinos! La care mama :
- Cum adic�?
- Poi uite acolo, spune despre unul care spunea numai minciuni de �nghețau apele și vara. La care mama :
- Ia s� v�d și eu ce citești tu !
�mi smulge cartea din m�n�, și se apuc� și ea s� citeasc�. Dup� prima pagin� nu prea a mers . Dar de la a treia și urm�toarle , nu se mai oprea nici mama din citit. Iar c�nd tata ia dat și ei o pauz� , o aud pe mama;
- A, deci de aici ai �nv�țat tu s� spui at�tea minciuni ! Gata de azi matematica ! nu asta.
Și d� s� mi-o ascund�. Noroc de tata c� i-a luat-o din m�n�.
- Poi da, d�-i nas lui Ivan...
Dar nu m-am l�sat p�n� nu am terminat-o de zece ori. De multe ori citeam și noaptea la lumina lanternei. Așteptam s� adoarm� ei și pun�ndu-mi plapuma �n cap la lumina lanternei , continuam netulburat lectura. De multe ori m� g�sea mama cu plapuma �n cap și sfor�ind al�turi de baron , care și el se oprise din at�tea minciuni și adormise și el.

Marin56.blogspot.com

DISTRACTII

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Distracții ? mai mult sau mai puțin! Apropo uitai : Hristos a �nviat ! Chiar dac� unii au s� zic� c� sunt beat ! Și lumin� nou� �n sufletele voastre!!! Așa se zice ! Voi cum v-ați distrat c� eu ... c�nd m� g�ndesc ... fac cum , ca , virggulic� Creang�...Nu am g�sit alt� rim�! �n general și ca deobicei - tot singur cu papagalul ! S�racu !

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-05-05 15:25:23Distracții ? mai mult sau mai puțin! Apropo uitai : Hristos a �nviat ! Chiar dac� unii au s� zic� c� sunt beat ! Și lumin� nou� �n sufletele voastre!!! Așa se zice ! Voi cum v-ați distrat c� eu ... c�nd m� g�ndesc ... fac cum , ca , virggulic� Creang�...Nu am g�sit alt� rim�! �n general și ca deobicei - tot singur cu papagalul ! S�racu !

Era o corectura, DISTRACTII cu doi de i

Eu am gatit mult, mi-a facut mare placere. Si mi-au iesit foarte gustoase toate. Acum sa vad cine le mananca.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"