Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: 9am_1497, la data 2013-05-20 09:37:03

De la: gabigabi2, la data 2013-05-20 09:07:30

De la: 9am_1497, la data 2013-05-20 08:51:28

De la: gabigabi2, la data 2013-05-20 07:24:30 n-am inteles pina acum cum ca ati fost infiat ! poate n-am citit eu tot ce-ati scris !....dar nici dvs. ce scriu eu , caci altfel , POATE ca ati fi inteles ce spun cind spun ca Sufletul care vine la Intrupare si se naste-n haina noua ptr. o alta viata, vine cu PROGRAMUL FACUT si pe care-l " ruleaza " punct cu punct dar , doar in linii generale ptr. ca exista si un "joc" pe care-l denumim Liber Arbitru si asta-i ceea ce noi denumim , pertotal : Soarta sau Destin !
de ce se-ntimpla asa ?
ptr. ca , Terra este o scoala a sufletelor si asa cum un copil porneste cu ABC si termina scoala, dindu-si Maturitatea - cum se spunea pe vremea mea - sau Capacitatea - trebuie sa invete sa ajunga OM , cu tot ce-nseamna acest cuvint : sa fii OM !
si, ca in orice scoala , exista si materii " grele " , mai exista si scos la tabla cind dai din colt in colt, ptr. ca n-ai prea invatat si ai chiulit ; mai sunt si extemporale, teze si examene !
cu alte cuvinte : TOT ceea ce ni se-ntimpla, de cind ne nastem pina murim, e Scris in Cartea Vietii si este ALEGEREA facuta de noi , cu bune si cu rele , tocmai ptr. a deveni OM !

Vreți s� spuneți c� ori cine e persoana , este scris s� se �nt�mple oricum acel neprev�zut? dar nici dac� o cauți cu lum�narea! Cine te pune ? Poate s� spuneți c� și semnificația liniilor din palm� sunt adev�rate! C�t adev�r și c�t� dreptate este �n asta ? Poate la unii se mai potrivesc dar nu chiar toate. Poi dac� ar știi omul ce ar p�ții , din-ainte s-ar p�zii!. Sau poate nu e bine s� știe prea multe de el. C� nu e bine !

tocmai din acest motiv ,omul NU STIE ce-l asteapta ! poate avea presimtiri, presentimente sau intuitii ,fulgerari de inspiratie, dar e mai bine sa nu stie !
dar, vad ca nu ma intelegeti si largesc explicatia : ati spus ca ati fost infiat si ca n-ati avut parintii tocmai buni ....ce s-ar putea deduce din asta pe baza teoriei karmice ? ca intr-una din viietile anterioare v-ati refuzat copiii ....ca nu i-ati iubit, poate ca v-ati purtat urit cu ei si AZI , tot ceea ce ati facut Atunci, a devenit viata dvs, ca sa intelegeti greseala facuta si, cu siguranta ,in viata viitoare n-o veti mai repeta ! in egala masura si-n virtutea aceleiasi Legi, parintii ce v-au infiat si care s-au purtat urit , vor trage ponoasele acestei conduite gresite , adaugindu-li-se si aceasta abatere de la legea Iubirii , caci faptul ca n-au avut copii si v-au infiat, inseamna ca au dat-o-n bara rau de tot in vietile lor anterioare si asta-i ce se cheama in mod curent karma grea = viata grea si nefericita, in consecinta !

Nu știu dac� are leg�tura cu Karma , dar trebuie s� v� spun c� nici ei nu au dus-o pe roze. C� și ei la r�ndul lor au fost nedrept�țiti de soart�. Dac� citeați m�car ce am scris aici știați sau poate ați fi v�zut lucrurile altfel! Și ce vin� am eu? Pentru toate astea? Eu mi-am iubit copii , poate și din prisma de a nu li se repeta viața mea și lor. C� știu și am �nv�țat ce e durerea ! Dar și prea mult� iubire stric� uneori. Paote și puțin� disciplin� nu ar strica m�car din c�nd �n c�nd! C� se aplic� proverbul: D�-i nas lui Ivan , c� se urc� pe divan !

regret ca Nu intelegeti absolut nimic din ce spun si nici nu doriti sa intelegeti !
va sarut , ma retrag din discutia asta care nu duce nicaieri si va doresc Sanatate !

ȘI EU REGRET C� NU NE �NȚELEGEM

15.

�Un iepuraș se ivește dup� o tuf� cu flori. �n mare parte erau rosii. Era cald. V�ntul adia din c�nd �n c�nd , zburlindu-mi cateva suvite de p�r. La cațiva pasi mai �ncolo pașteau niște c�prioare. Mai la vale se z�rea o p�dure din care razb�tea p�n� la mine zeci de c�ntece, ale unor p�s�ri ce nu le știam rostul. St�team jos pe iarba �nalt� pres�rat� ici colo cu c�teva flori multicolore. Nici eu nu știam cum ajunsesem acolo. Un iepure mare și alb cu ochii roșii r�s�rii ca din p�m�nt. Dup� ce m� privi, preț de c�teva minute , �și �ntoarse brusc capul și țop�ind �ntrerupt, mai �nt�i agale, ca �ntr-un final s� alerge �n salturi tot mai mari și mai rapide , p�n� se pierdu �n dep�rtare. M� uit dup� cele dou� c�prioare. Mai erau �nc� , p�sca�nd liniștite pe pajiștea din fașa mea. �ncerc s� m� scol s�șmi dau seama unde eram. La mișcarea mea brusc�, cele dou� c�prioare, �si �ntoarser� și ele brusc capul aștept�nd, urm�toarea mea mișcare. De team� s� nu le sperii și pe ele, st�tui �ncremenit c�teva minute. Ele dup� ce m� studiar� �ndeajuns, se hot�r�r� s� lase capul jos , continuindu-și masa. M uit prin �mprejurimi. Un arici alerga mai �ncolo. M� uitam la el curios , cum o f�ptur� atat� de mic� și cu pretenții mici la felul lui de a fi, putea s� o fac�. D�nd și el cu ochii de mine se opri nehot�r�t , adulmec�nd aerul cu n�sucul lui mic și negru. �l l�sai s�-și vad� de drum. Parc� ghicindu-mi g�ndurile acesta se apropie de mine și se opri drept �n fața mea. M� uitam la el mirat. Ne uitam preț de c�teva minute unul la altul, fixa�du-ne din priviri. Acesta se ridic� �ncet pe picioarele de dind�r�t și i� auzii rostind:
- Nu ai v�zut papucii mei?
M� uit speriat la el și v�d, c� pe labele din spate, avea ceva ce se putea numi `papuci`.
- Cum știi s� vorbești ca noi? zic eu mirat foarte tare și totodat� și surprins.
- Da ce voi v� credeti așa de desșepți? sigur c� da ! Noi �nțelegem tot ce vorbiți și ce faceți și, ce vreti s� faceți. Faceti numai rele , conchide �n final ariciul.
- Nu n-am vazut! �i spun eu �n loc de alt r�spuns.
- Poi sigur , m� și miram eu s�-i fi v�zut , zice �mbufnat ariciul.
Nu știu de ce, dar parc� vorbele ariciului erau parc� altfel. Parc� prea aduceau cu o voce de mult uitat�. Ariciul sup�rat c� nu �i v�zusem papucii �și lu� picioarele la spinare duc�ndu-se �n treaba lui bomb�nind , av�nd �n picioare doar un singur papuc. M� uit prin jur și v�d un trunchi de copac t�iat proasp�t de cineva, cam la o distanța de 30 de cm de sol. M� pun pe el �n chip de scaun. Dar nici nu m� așez bine c�nd �și f�cu apariția , aș zice de nic�ieri, o cum�tr� vulpe. La un moment dat , vulpea se apropie de mine - o vulpe roșcat�. Dar cred c� dup� p�rerea mea putea aduce și cu un c�ine mai �nchis la culoare. Sau poate așa o consideram eu!
- Tu ce ai mai pierdut? �ntreb eu așa �ntr-o doar�, zic�ndu-mi �n sinea mea :` C� nu cred c� și ea știe s� vorbeasc�`. Dar nu mic� mi-a fost mirarea c�nd și vulpea apropiindu-se de mine , m� trage de pantaloni, spun�nd și ea: Ce te-ai pus iar jos, scoal� �a acu se �ntunec� și ne apuc� noaptea.
- Noaptea !... �ntunecat� !... De ce s� m� scol? �ntreb eu f�r� s� știu ce zic.
Dar ea m� apuc� serios de picioare și reuși s� m� dea jos de pe trunchi., direct pe iarb�.�
Șocul loviturii cu solul , reuși s� m� aduc� iar la realitate, smulg�ndu-m� din acea realitate virtual�, pl�cut� ce m� �nc�ntase �n micul meu vis. C�nd deschisei ochii �n sf�rșit o v�zui iar pe mama care , acu �ncerca s� m� prind� de m�n� și s� m� ridice de l�ng� marginea patului, unde ea m� tr�ntise jos. Cu parere de rau, reușesc s� ma ridic p�n� la urm�, uit�ndu-m� la mama total nesatisf�cut , c� �mi �ntrerupse frumusețe de vis.
- Ce ai ? m� �ntreab� mama.
- Visam asa de frumos iar tu m-ai sculat � zic eu �nbufnat.
- Am g�sit papucii , erau sub pat la mine , zice triunf�tor tata.
- A deci tu erai ariciul? Și mama era deci vulpea ! Dar cine era iepurele �la mare alb?
- Ce iepure? �nc� mai dormi ? E16 c�t dormi? Parc� voiai s� mergi la bunic�-ta
- Da merg ! zic eu trez�ndu-m� brusc la realitate. O realitate crud�. Deodat� �mi trec prin minte toate detaliile și iar m� �n�sprii la faț�
- Ce ai ? repet� mama, uit�ndu-se curios la mine. Du-te și d�-ți cu ap� pe ochi, ca s� te trezești mai bine.
M� duc �n sala și �i urmez sfatul, crez�nd c� �nc� mai visez. Și cu at�ta r�vn� , �nc�t și mama se sperie de s�rguința mea.
- Gata ajunge c� consumi toat� apa !...I-a prosopul și te șterge și �mbr�carea!
Constat c� nici apa din belsug , nu reușise s� m� schimbe prea mult. Acu eram sigur c� eram �n realitatea mea. C� nu mai visam. C� se terminase visul! Dar eram totuși �n g�ndul meu �mp�cat, c� totuși mergeam la nana și bunica iar. Și asta �mi mai facu s�-mi ridice buna dispoziție . Tata se termin� repede de g�tit. Se ferchezuise și se rase, d�ndu-se cu colonie, de parc� se ducea la �mpețit. Se apropie de mine și m� d�du și pe mine cu c�țiva stropi de colonie ` Carmen`. Eu nu o puteam suferi.
- Las�, nu te mai ferchezui at�ta, ca nu te �nsori ! zice mama c�tre tata.
- De unde știi tu�?
- Așa,� stiu!...
Dup� ce m� terminai și eu, ieșir�m pe uș�. Tata se opri �n prag și �ncuie s�rguincios , de dou� ori ușa cu cheia. `Santinela de Berdan st�tea iar pe banca , locul ei știut și ne privea.
- Las� nu o mai �ncuia at�ta c� nu ai o comoar� și ții fric� c� vin hoții s� ti-o ia!
- De unde știi mata, poate am�
- Da ai ! H�, h� ,h� �h� ! �chiria c�nd mi-o dai? zice mai departe madam Berdan, r��and �n felul ei caracteristic. Dupa care continua:
- Da unde ați plecat așa g�tiți și cu grab�, de parc� va duceti la nunt�
Observase și madam Berdan ceva schimbat la tata și la noi.
Adev�rul e ca tata și mama c�nd se ducea �n oras sau prin vizite , de lucru - obișnuiau s� pun� pe ei tot ce aveau mai bun. Singurul costum al tatei și rochia mai bun� a mamei.
Lina , fic�-sa auzind din cas� discutia, �și ițește și ea capul pe uș� �ntervenind:
- Da las� oamenii ! Ce treab� ai tu ?...Unde se duc!?!...
- M� duc la nunta ta, r�spunse tata, neput�nd s� se abțin�.
- Ei ai v�zut ? �știa nu sunt oameni de a discuta cu ei ... zice Lina mai departe.
Mama nu coment�, nici c�nd trecu pe l�ng� ea, l�s�nd capul �n p�m�nt, f�r� s� o �nvredniceasc� nici m�car cu o privire. C�nd ieșir�m pe poarta nici pe mama nu o r�bd�:
- La nunta de pe lumea ailalt�cotoroanțo !�
Tata z�mbi c�nd auzi remarca ei. Numai eu nu z�mbeam. Nici nu prea aveam motive s� o fac. �mi v�zui mai departe de drum , poate chiar prea repede dup� opinia lor.
- Ei ce te gr�bești așa ! aud �n spatele meu reproșul mamei. �ncetinesc pașii l�s�ndu-i s� m� ajung� din urm�. Apoi merg al�turi de ei , distrat si cu g�ndul aiurea.
- De ce l-ai sculat pe Bebeluș al nostru din somn? Zice tata emoționat , privindu-m� cu interes.
- Da sa stii ca visam așa de frumos�Se f�cea�
- Poi du-te acas�șsi continu�-ți visul , spune mama.
- Da știu�acu c�nd mi-ați speriat visul...
Restul drumului i� str�b�tu-i �n t�cere , tr�g�nd cu urechea din c�nd �n c�nd la discuțiile lor. I�tr-un final ajungem la statia de tramvai de pe Tecuci. Chiar atunci se �nt�mpla s� vin� și tramvaiul. Așa c�, f�r� prea mult� vorb�, ne urcar�m repede �n el. Mama �mi d�du iar bani. Știam c� asta era misiunea mea, s� scot bilete. Așa c� m� conformai. De data asta , mama �mi d�duse bani fixi. Așa c� nu mai trebui s�-i cer și restul taxatoarei.. Luar�m loc fiecare pe c�te un scaun gol. C� erau din belșug. C� nu prea se circula pe acea parte. Dupa 20 de minute, tranc! tranc! ajungem la cap�t. Dup� ce ne d�m jos , mama vine cu propunerea ca mai �nt�i s� mergem la mama-ica, cum �i zicea ea și soru-sa, tanti Lili. Tata accept�, dar nu f�r� s� �ntrebe:
- Dar la Maria nu mergem?
- Mergem și la ea , c�nd ne �ntoarcem.
Așa c� �n loc s� o lu�m la dreapta pe l�ng� cele dou� școli, pe Alba Iulia, o luar�m drept strada �nainte , Sterian Ignat - azi Gladiolelor. La cap�tul str�zii se vedea �nc� de departe teiul de l�ng� gardul lor, ce predomina �n�lțimile din cartier. Era singurul și cel mai mare și frumos tei. C�țiva plopi, schilozi și am�r�ți , �ncercau și ei s� țin� pasul cu el , dar f�r� folos. C�nd era sezonul c�nd acesta �nflorea , de la o sut� de metri ne �mb�ta mireasma lui. parc� și acu simt acea mireasm� de tei , �n desele mele vacanțe c�nd st�team la ele vara. M� �mb�ta mirosul acela. Atunci �și mai f�ceau oamenii drum c� s� schilodeasc� teiul rup�ndule crengile de jos, pentru a culege flori de tei. Iar asta nu �i era de loc pe plac m�tușii și �mplicit bunicii. De multe ori ieșea la gard și certau pe cei care rupeau flori, agit�nd și bastonul la ei. Mulți nu-i d�dea importanț� , sau reveneau dup� un timp, c�nd ea pleca. De multe ori tanti Lili , c� voia și ea flori , mai l�sa și f�ceau blat cu cel ce culegea , d�ndu-i și ei flori, din recolta celui �n cauz�. Apoi tanti Lili punea pe ziar florile la uscat �n camera ei, umpl�nd camera și casa de mireasma lor. Pe atunci locuiau �n camera din faț�.
Dup� c�teva minute, ajunser�m și noi la poarta lor. Chiar �n cap�tul str�zii la nr 10, unde se bifurca alt� strada la fel de bine cunoscut - Ca�ug�reni. Ne deschise poarta chiar m�tușa, care se �nvior� la vederea noastr�. Z�mbind cu gura pan� la urechi și continu�, pe acelasi ton vesel:
- Ați venit și la noi ? V-ați �ndurat?
- Da ! zice sec mama, f�r� prea mare chef de vorb�.
Tata se uit� și el la ea un pic cam vesel, dar pref�cut. Dar acest gest nu trecu neobservat de mama, care se uit� ur�t la tata. Dar tata se f�cu c� nici nu observ� gestul mamei. �ntrar�m �n cas�.
Pe pat ne �nt�mpin� bunica, Adica mam�mare, așa cum �i pl�cea ei s�-i zicem și mai ales eu!
- Vai ați venit? zice și ea �ncerc�nd cu oarecare greutate s� se ridice �n șezut. Ce vretț ? Avea pe atunci , daca eu eram �n clasa a 4-a , cam 78 de ani. �și așez� ochelarii pe nas , ca s� ne vad� mai bine. Dup� care i se adres� direct mamei:
- Ai adus banii?...
Aceast� �ntrebare reuși s� smulg� c�teva hohote de r�s din partea lui tanti Lili, ceea ce ne molipsir� pe toți.
- Auzi , zice ea �n continuare r��and cu poft�, `Ai adus banii`? o imit� ea iar. Cred c� toat� s�pt�m�na nu a putut s� doarm� de grija asta , complet� ea mai departe.
- Voi știți numai s� r�deți. Ce mai știti alceva, spuse mam-mare sup�rat�.
- Tu ce știi ? zice ea iar adres�ndu-i-se și la tanti Lili:
- Tu dac� nu muncești, nu știi cum se p�streaz� banii�
Aceasta remarc� avu darul ca s�-i mai domoleasc� r�sul de pe fața m�tușii, care pieri ca prin farmec. Nu prea �i f�cea pl�cere aluzia bunicii. C� ea din pensia ei am�r�t� trebuia s� o țin� și pe ea. Chiar dac� ea mai c�știga clandestin c�teceva de la clientele ei , asta nu se punea la socoteal�.
- Ei , cum ? Muncesc și eu�Toat� ziua lucrez�
- Da lucrezi�Si unde �s banii? Dai vreun ban mie?...
Ca s� treac� peste obstacol, tanti Lili , ni se adres�, asta asa mai mult ca s� schimbe vorba :
- Cu ce s� v� servesc? Am dulceaț� de c�pșuni și de trandafiri. Ce v� dau dulceaț� sau .. șerbet cu ap�, �și aduse aminte tanti Lili.
- Poi , mie , d�-mi dulceata de trandafiri, zic eu uit�nd de ceilalți.
- Poi da lui d�i dulceata și nou� șerbet, �ncerca tata s� fac� o glum�. Numai c� gluma prinse, spre tristetea tatei , nu știu dac� și a mamei, dar tanti Lili, dup� ce �mi puse pe o farfurioar� o cantitate impresionant� de dulceaț�, lor le d�du șerbet cu ap�. Asta consta dintr-o lingurița cu șerbet, pus� apoi �ntr-un pahar cu ap� , cu tot cu ligurț�. Așa c� trebuia s� te ocupi de linguriț� , sug�nd-o și b�nd și c�te puțin� apa din c�nd �n c�nd , p�n� se termina apa din pahar. Mama se uit� cam galeș la farfuria mea și chiar și tata. Observ�nd , tanti Lili zise:
- Dac� vreți și voi dulceaț� , spuneti c� v� dau dulceaț�.
- Ei las� de-acu�r�m�ne așa ! zise mama. �ntre timp mama, scoate din portofel o h�rtie albastr� de o sut�, , se apropie de bunica și �� �ntinse suta. Aceasta o lu�, cu un gest mecanic și aproape c� o și mirosi , de at�t studiu la ea. Dup� ce o cercet� o lu� cu grij� o �mp�turii și o b�g� �ntr-un portofel ce �l scoase la iveal� de sub pern�. Așez� banul acolo, d�nd din cap și bomb�nind ceva, ce nimeni nu �nțelese. Apoi ascunse portofelul iar sub pern�. �ntre timp ne �ncinsem �n discutii, asta așa ca s� mai treac� vremea.
- Da ce ai ? observ� tanti Lili c� eu nu prea le țineam hangul ca de obicei.
- L-am sculat din somn și doarme și acu�zice mama.
- Aaa! Se explic� atunci.
- Visasem așa de frumos�
- Da visase-și acu� �și amintește mama. Știi ce mi-a zis �ntr-o zi s�pt�m�n trecuta? �ntreab� mama , reușind s� capteze atenția .
- Ce a visat? �ntreaba tanti Lili.
Cic� a visat c� o s� murim � ca o s� mor eu , tasu, tu mamaica și nan-sa� complec� mama repede cu n�duf descurajat�.
- Ei și tu ! se str�dui tanti Lili , s� mai �ndulceasc� un pic atmosfera. --Odat� tot o s� trebuiasc� s� murim, odat� și o dat�, zicu ea vesel.
- Da , dar �treab�-l c�nd?
- C�nd m�i ? �ncerc� ea s� m� trag� de limb�.
Și cum eu nu r�spundeam ,sau nu voiam s� spun , continu� pe același ton:
- Las� nu�ți mai face at�tea griji! C� o fi azi , sau c� o fi m�ine, cine poate știi?
Nu știu dac� remarca asta o f�cu pe mama s� se mai linișteasc�, c� mama numai de discuții nu mai avea chef.
Mam-mare �n tot acest timp, plimba capul de la fiecare �n parte �ncerc�nd s� prind� sau s� ghiceasc� dup� mișcarea buzelor ce discutam. Multe vorbe se pierdeau pentru ea. C� fiind b�tr�n�, nu prea mai auzea bine. Din c�nd �n c�nd tanti Lili , la o glum� mai reușit�, r�z�nd, �i `traducea` și bunicii ce vorbeam noi. Asta o f�cea și pe bunica s� mai r�d� rar , cu c�te un, h� , h�, h� monosilabic. La un moment dat se plictisii și nu i� mai `traduse`
- Zi-mi si mie ce spuneți , ca s� r�d și eu , zice mam-mare.
- Da, poi nu auzi? Ia s� te vorbeasc� cineva de r�u, sau s�-ți zic� ceva de dulce , atunci s� vezi ce repede auzi�
- Poi da asta aud�zice mam-mare st�rnind hohote de r�s din partea noastr� . Dintre noi tanti Lili și tata ce �și mai țineau hangul. Dup� un timp tata �și aduce aminte:
- Dar la Maria nu mai mergem?
- Poi da la Maria� De abia asteptați s� v� g�siți, zice cu n�duf mama.
Remarca asta �l cam ofili pe tata, dar nu mai spuse nimic. Se ridic� și se preg�ti de plecare. Dup� ce ne luar�m r�mas bun de la toat� lumea, și ele de la noi, ne �ndreptar�m c�tre uș�. dar glasul bunicii o aținti pe mama pe loc, uimit�.
- Și restul de 50 c�nd �mi aduci ? �ntreab� mam-mare �ngrijorat�, oprindu-ne �n prag.
- Care rest ? Se ap�r� mama. Ți-am dat pe toti . Ți-am dat o sut�.
- Așai ! Confirm� și tanti Lili. Mimi ți-a dat o h�rtie de o sut�.
- Da ? zice ea ne�ncrez�toare , b�g�nd iar m�na sub pern� dup� portofel. �l ia și caut� �nfrigurat� �n el. Dup� ce scoate un teanc de bacnote de cate o sut� , le numar� iar și �ntr-un final zice:
- Da așai! Am crezut c� mi-ai dat o h�rtie de 50 de lei.
- Cum s�-ti dau o h�rtie de 50? sare �n sus mama. Vezi c� e o sut� !
Dup� ce se l�muri definitiv , ne las� s� plec�m, �mp�cat�. Tanti Lili ne condu-se p�n� la poart�. O pupai și eu pe mam-mare și pe tanti Lili și plec�m. �n urma noastra tanti Lili �ncuie poarta de doua ori cu cheia. Pe drum mama tot comenta:
- Auzi la ea, s� zic� c� i-am dat 50�Noroc de sor�-mea c� a v�zut , c� altfel m� scotea și datoare�
- Ei las� c� a greși!, spune tata �mp�ciuitor.
- Da ! A greșit dar dac� se putea ? r�m�nea ca �n tren�
Mama mergea �naintea noastr� cam bosumflat� și tot comenta. Eu cu tata, �n urma ei, f�ceam haz de necaz despre ea. Din c�nd �n c�nd �ntorcea capul și ne zicea sup�rat�:
- Da voi le știți pe ale voastre�Dar numai eu știu c�te am pe cap�

Chestia asta c� � terra este o școal� a sufletelor� De ce ar fi numai terra poate mai este și alt� planet� sau un alt loc !Ce numai o parte din noi se duce acolo! De unde știți sau cum demonstrați c� greșelile p�rinților li se pun �n c�rc� la copii. C� v�d c� aceast� situație, nu e b�tut� peste tot �n cuie!

De la: GRINGOS, la data 2013-05-20 18:01:02Chestia asta c� � terra este o școal� a sufletelor� De ce ar fi numai terra poate mai este și alt� planet� sau un alt loc !Ce numai o parte din noi se duce acolo! De unde știți sau cum demonstrați c� greșelile p�rinților li se pun �n c�rc� la copii. C� v�d c� aceast� situație, nu e b�tut� peste tot �n cuie!

nu e numai Terra o scoala a sufletelor, dar aici incepe prin a invata sa devina OM !
si NU am spus nicaieri ca greseala parintelui se trece asupra copilului... fiecare-si poarta crucea si-si arde propria karma ! unii afirma ,insa ca, exista un destin colectiv....atit de familie ,cit si de tara in care ne-am nascut, aceasta alegere fiind facuta de sufletul ce vine la intrupare si n-ar fi deloc intimplatoare !

LA MULȚI ANI LA TOȚII CONSTANTINII ȘI ELENELE DIN ROM�NIA ȘI DE PE AICI. SI �NCLUSIV LUI FECIORU-MIU!

Marin56.blogspot.com

Nu știu ce se �nt�mpl� cu profilul �sta al meu mereu m� pune s� m� loghez, nu m� ține minte , nici nu m� las� s� schimb numerele... mai bine ștergețim� și gata ! Nu e nici o sup�rare.

Marin56.blogspot.com

LA PESCUIT

C�nd eram mic, 10-12 ani , tata m� lua cu el la pescuit. Bucuria mea, c� mai sc�pam de b�t�ile mamei. Dar �nainte s� mergem la pescuit , tata preg�tea undițele. �si f�urea singur bețe din bambus. Avea tata pe atunci un prieten , unul Vanghele, ce avea un teren ce �i d�duse statul pentru a cultiva și r�s�dii diferite plante și flori exotice din toat� lumea. Era �n port pe str. S�liștei. �n loc de cas� avea �n acea curte un vagon de dormit. Acolo avea și trestii și bambus str�in. De acolo lua tata bambus. Pentru c� acesta nu erau drepte peste tot, tata �nc�lzea locul la flac�ra unei l�mpi cu gaz. Apoi �l �ndrepta. Dup� ce ansambla bețele din dou� sau trei piese , cu ajutorul a unor tuburi metalice din alam� , se ocupa apoi de undițe. M-a �nv�țat și pe mine s� fac noduri pesc�rești. Apoi cum s� leg c�rligul la firul de naylon. Fixa greutatile din plumb, punea plutele frumos colorate , pe care tot el le f�cea din plut� și apoi le vopsea �n trei culori: verde, roșu și un inel alb la mijloc , dup� caz. Le proba �n g�leata cu ap� și dup� ce echilibra pluta și greutatea, le str�ngea pe un suport tot de el f�cut. Mai avea și plute fosforescente, pentru noapte. A doua zi ne ducem dup� r�me. Știa niște locuri pline din belsug cu r�me de toate m�rimile și culorile. Apropo de r�me.

Odat� eram cu mama �n curte la bunica. Ele aveau o movil� de p�m�nt galben �n curte. Tata venise și el și �și �ncerce norocul ca s� g�seasc� r�me. Deodat� cum s�pa , v�d o r�m� care era parc� lipit� una de alta și care �ncerca s� se ascund� repede. Nu mi-am dat seama dac� avea dou� capete sau dou� cozi. Adevarul c� le v�zuse și mama și tata pentru o fracțiune de secund�. Apoi disp�ru. Era tata �n stare s� sape toat� gr�dina ca s� dea iar de r�ma buclucaș�. P�n� la urm� s-a l�sat p�gubaș. �n schimb ei erau foarte ab�tuți zic�nd c� asta e un semn r�u.
Și cum spuneam dup� ce f�ceam aprovizionarea cu r�me plec�m a doua zi la pescuit. Multe r�me le g�sea s�p�nd prin B�d�lan. Erau albe , negre și grase. sau s�pa uneori și dup� r�me roși subțiri și agere de gunoi. Și aveam unde s� mergem. La lacul Potcoava, Somova, M�lina, C�tușa și multe alte b�lți aici și peste Dun�re.
Pe atunci Dun�rea s�pase tare și c�nd se rev�rsa umplea din belsug toate gropile, form�nd nenum�rate b�lți, p�n� la M�cin sau Garv�n. Dup� ce au f�cut digul de la Zacl�u - 23 August de mai tarziu, iar azi C.I. Br�tianu, nu mai erau b�lți. Multe au fost asanate și odat� cu ele și peștele disp�ruse. Pe l�ng� r�me mai v�nam și coropișnițe, lipitori și alte momeli. Odat� m-am dus cu tata dup� lipitori. Eu m� miram cum o s� le prind�. Și-a suflecat pantalonii și a intrat �n ap� , p�n� mai sus de genunchi A stat oleac�, apoi c�nd a ieșit din ap�. Picioarele erau pline de lipitori. Eu �ncercam s� le dau jos. Dar nu se l�sau �nduplecate. Se lipiser� bine.
Tata m-a �nv�țat cum s� le dau jos. F�cea palma p�lnie și o repezea repede peste jivina respectiv�. Datorit� presiunii aerului, se forma un vid și se desprindea singur�. Sau le d�dea jos cu fum de tigar�. Așa am str�ns o mulțime de lipitori �n ziua aceea. Dar și el f�cuse o bun� transfuzie. Alt� dat� mergeam dup� coropișnițe. Bucuria mea c� aveam cu ce s� m� joc. Coropișnițele astea m� amuzau foarte tare. Prindeam una și vedeam ce putere are �n labele alea mari din faț�. Tata le rupea una , ca s� nu evadeze din cutie. C�nd se adunau destule , priveam la ele amuzat cum se b�teau și se c�lcau �n picioare. Cutiile erau de conseve și ele f�ceau o g�l�gie toat� noaptea �n speranța c� vor evada. Nu aveau somn!
Odat� veneam de la Somova și ne-a apucat o ploaie, cum nu mai v�zusem p�n� atunci. Era cu tunete și fulgere. �n c�teva clipe eram uzi p�n� la piele. Noroc c� ne-a luat un creștin cu mașina mic�, care trecea pe acolo. Ne-a luat p�n� la piața mare. C�nd s� coboram , o coropișniț� reușise s� evadeze din cutii și c�zuse �n geanta. Ieșind afar� și d�nd de ploaie, de ploaie s-a muiat, așa c� am prins-o repede. Mai pescuia și �n docuri. Se instala pe un elevator și p�n� seara prindea c�țiva somotei. Ieșea m�ncarea pe dou� zile. Cu ocazia asta m-a �nv�țat s�-mi țin echilibrul și s� nu-mi fie fric�.
Pe unele elevatoare nu erau punți late. Ci erau niște b�rne, de 20 de cm. Ei tata pe acolo voia s� trecem. El pe o b�rn� și eu pe alta. B�rnele erau p�trate și groase cam de 15-20 cm. P�n� la ap� erau cam 5-6 metri. �mi spunea :
- Nu te uita �n jos la ap�. Privești numai la b�rn�.
Și așa treceam. Oricum era gata s� m� prind� de m�n� de era ceva. Eu �mi f�ceam mai multe griji de el, dec�t de mine. Avea curaj mare. El c�nd era t�nar ,�nv�țase s� �noate. O dat� f�cuse un pariu, cu anturajul lui de atunci , c� trece Dun�rea �not �n lat p�n� la Zacl�u.
Nu știu pe ce pariase, dar caștigase. Dar acu nu mai putea , dac� c�dea �n ap� �la era, murea �necat pe loc. Datorit� aparatului de la g�t unde i-ar fi intrat ap�. Se cunoștea c� fusese la circ �nv�țase multe. Știa multe șmecherii. Punea un ac �n ap� și-l f�cea s� pluteasc�, sau jocul lingurițeler și tot felul de trucaje mai mult sau mai puțin periculoase. Nași, povesteau, c� suferise accidentul din cauza unui asemenea truc. Avea s� povesteasc� și el cum a fost , �n rarele lui zile mai bune.
�ntr-o zi mergem ca de obicei, iar la pește. Era toamn�. La 5 dimineața tata m� scoal� și la drum . Eu, �i zic:`` poate prindem și niște raci``. Era s-o, i-au peste cocoaș� de la tata, c� spunea el c� numai eu am cobit s� prind� numai raci. Seara c�nd am venit acas�, nu prinsese nici un peștisor, nici m�car un oblete. �n schimb primul care a c�zut a fost un rac. Era captura mea. Apoi el unul , și iar eu unul , p�n� seara am umplut traista numai cu raci. Pe vreo doi pești care traser� la mine i-am �nv�țat s� �noate spre disperarea tatei. Sc�paser� ! Acas� tata i-a cur�țat și am avut și eu ocazia s� o v�d cum se face. Le rupea partea din mijloc a cozii și tr�gea afar� cu tot cu un maț . Apoi ia dat mamei s�-i pun� la fiert.
A pus mama la fiert racii pe plit� de la sob�. C�nd �ncepuse s� se �nc�lzeasc� apa, un rac mai mare nu i-a mai pl�cut �n oal� și a �ncercat s� evadeze, c�z�nd pe plita �ncins�. Nimerise din lac �n puț. Mama l-a luat și l-a pus �napoi �n oal�. Apoi a pus capacul pe oal�. Dar de unde, racii erau obraznici și au dat capacul jos de pe oal�, �n speranța c� vor ieși afar�, și c� vor sc�pa de chinurile groaznice. �mi imaginam ce viaț� aveau. D�deau din coad� și era s� plece și oala de pe sob� la plimbare. P�n� la urm� s-au �nroșit toți de ciud�. Vorba vine. Asta era din cauza unui pigment, care la 80-100 de grade colorau racii �n roșu. A fost o cin� copioas�. Eu m�ncam numai carnea de la coad� și de la cleștii �i mari. Mama și mai ales tata, erau �n stare s� m�n�nce și cochilia. Așa am �nv�țat de la el , cum s� cur�ț racii �nainte de fierbere. Asta era s� m� ajute mai t�rziu la doamna Luca, c�nd i-am preparat și ei.
C�nd eram la scoal� �n clasa a III-a, și fiind �n vacanț�, s-a hot�r�t și tata s� ne ia la cabana de la M�cin. Dup� demersurile f�cute, plecam.Trecem dincolo cu bacul la Zacl�u. Tata pe biciclet� - avea un `carpati`, iar noi pedestrași. C�nd a auzit mama c� p�n� acolo sunt 7 km s-a speriat. Tata a liniștit-o spun�nd c� o duce cu bicicleta. Fiecare aveam c�te o raniț� �n spate. Binențeles c� a mea era mai mic�. Ei aveau ranițele mai mari. Dup� ce trecem la Zacl�u cu bacul , m� ia tata, pe mine �nt�i pe biciclet� și m� duce cam un km. Dup� aia s-a �ntors dup� mama și a adus-o si pe ea. Și tot așa a f�cut vreo 14 curse. F�cusem vreo cinci ore.Tot drumul a decurs f�r� incidente. Pe la ora 13, am ajuns și noi la caban�. Aici ne aștepta toat� suita.
Cabanierul cu soția și cei doi copi. O fat� și un b�iat. Aveam s� aflu c� pe fat� o chema Aurica. Pe b�iat numai știu. Fata era de v�rsta mea. �n timp ce eu m� uitam la ea , cam st�njenit, si ea la mine, tata, zice:
- Hai faceți prezent�rile. Și eu cand eram mic , c�nd vedeam c�te o fetiț� care �mi pl�cea , m� f�ceam roșu ca un rac.
Ne-am �mprietenit foarte repede , �n ciuda faptului c� eu la capitolul �sta st�team prost. Ne-am plimbat pe munte, admir�nd peisajul și culegeam impreun� flori nemuritoare. Cu unele flori i-am f�cut o coroniț�, pe care i-am pus-o ei pe cap. Mi-a mulțumit și m-a pupat pe obraz. Tasu ne mai urm�rea din priviri din c�nd �n c�nd, s� vad� ce facem. Dup� ce am ajuns iar la caban� , am m�ncat și ne-am odihnit. Mai pe seara am facut cu toti o plimbare pe balt�, zicea tata ��n recunoaștere�. Dar se preg�tise gospod�rește cu o mulțime de bețe și alte scule. Era o balt� mare, cu multe canale.
Tata alege un loc favorabil dup� p�rerea lui, și ancor�m , l�s�nd doi bolovani �n ap� , legati cu șfoar� de barc�. Tata arunc� c�teva undițe �n ap�. Și �ncepu s� prind� pește. Și c�deau diverși pești : bibani, roșioar�, caras, pl�tic�, regina b�lții, guvizi, stiuc�, avat...Avea și un ciorpac , cu ajutorul c�ruia prindea obleți, pentru momeal�. Pe mulți din ei �i puse �ntr-un borcan cu ap� unde ei �notau. Dup� o or� c�nd soarele era la asfințit ne-am preg�tit de plecare. La un moment dat ne r�t�cim. Nu mai știam cum s� ne �ntoarcem. Am r�mas pl�cut surprins de priveliștea unui apus de soare �n balt�. Soarele parc� c�zuse �n ap� și apa luase foc și �și schimba culorile pe r�nd �ntr-o o mulțime de nuanțe, ce alternau cu toate culorile curcubeului. P�s�rile c�ntau frumos. Mai �ncolo un taraf de broaște c�ntau pe zeci de voci. Din c�nd �n c�nd le mai r�spundea glasul unei p�s�ri ascunse �n stuf�riș. C�te o pas�re se osp�ta cu c�te un pește , l�s�nduse ca o s�geat� asupra apei. V�ntul abia adia. Ce mai, o adev�rat� priveliste de neuitat. Parc� eram �n paradis! �n dep�rtare se z�rea creasta munților. li se spunea munți, dar acu erau ca niște dealuri mai mari. Pe vremuri erau cei mai �nalți munți din țar�. Dar de vreme se tociser�.
Erau dimineți c�nd m� duceam s� explorez de unul singur, spre neliniștea p�rinților, care m� d�duse la un moment dat disp�rut. M-am aventurat c�t mai sus.
La un moment dat c�nd m� aflam acolo sus , se st�rni un v�nt puternic. Am ezitat s� m� mai caț�r și am revenit la caban�. Alteori mergeam �mpreun� cu Aurica, p�n� la o carier�, de piatr�. Mai poposeam spun�ndu-ne diverse minciuni și vorbe adev�rate p�n� acu neascultate vreodat...
C�teodat� mai m� lua tata la c�te o partid� de pescuit. Am �nv�țat de la el multe, �n arta pescuitului. Numai c� nu s-a prins toate de mine. Și mai ales r�bdarea! Nu aveam r�bdare, m� plictiseam repede. Nu puteam s� stau numai cu ochii la plut� , aștept�nd �ca peștele s� trag� La el peștii veneau mereu , iar la mine c�te unul la o or�. Și atunci c�nd �ncercam s�-l scot , c�dea �napoi, �n balt�.
A trebuit s� treac� mult timp, ca s� �nv�ț s�-i pot scoate. Mi-a ar�tat tata cum s� fac. Dar tot nu se �nghesuiau , peștii la mine. Seara ne admiram captura. Tata �mi zice :
- Tu s� m�n�nci din peștii prinși de tine.
Noroc c� nu vorbea serios, c� altfel aș fi r�mas fl�m�nd. Și așa au trecut trei zile. Cam repede dup� p�rerea și dezam�girea mea. Se termina vacanța de aici. Unde era mai bine ca aici și ca acu? Luni ne-am �ntors.
Cabanierul insistase s� r�m�nem �nc� o s�pt�m�n�, ca s�-i fac� pe plac și fic�sii, care și ei �i p�rea r�u c� plecam. Dar noi am motivat c� nu mai aveam m�ncare. Puteam s� facem m�m�lig�. Cabanierul avea f�in� de porumb din belșug. Numai c� eu eram certat cu m�m�liga. Nu prea �mi pl�cea. Mai bine zis nu m� s�tura. Nici azi nu consum acest aliment. Doar �n cazuri excepționale - cum sar spune la :`bucatele vinului`.

...Cic� un pop� era cam egoist, dar �i pl�cea teribil vinul. �ntr-o zi �l cheam� la o poman� un s�tean, motiv�nd c� face o pomenire. Dar s�teanul nostru �i cunoștea meteahnele popei. Așa c� aducea la mas� numai bucate care s�-i taie popei pofta de a mai bea vin. Aduce �nt�i lapte acru .``Luați p�rinte , ce putem și noi``. ``Lu�m taic� , lu�m orce e primit``. Dar cu ochii tot timpul la clondirul cu vin. Dup� ce termin� cu laptele, face popa: �vai ce sete �mi este� și d� o dușc� pe g�t. Ceilalti se uitau mirați. Dup� aia s�teanul aduce alte bucate, varza acr�, borș de ștevie si multe altele , doar , doar , i-o t�ia popei pofta de vin. Pe la sf�rșit aduce s�teanul nostru si alte bucate numai bune de a t�ia pofta de vin a popei. C�nd vede popa : ``Uite c� vin și bucatele vinului...

`` Asa și eu... La plecare nu am mai folosit bicicleta tatei pentru c� , zicea mama: ``ca nu mai putea sa stea pe cadru, ca o durea fundul.``. Așa c� am apelat la o ocazie. A oprit un camion și ne-a luat. Eu cu tata și bicicleta, ne-am urcat sus , iar mama �n cabin�. Și așa am ajuns acas�. C�nd m-am dus la școal� , ne cere �nv�ț�toarea o compunere, despre cum ne-am petrecut vacanța. Acas� mama �mi d� ideea s� spun c� am fost la caban� la M�cin. Nu prea eram de acord cu ce �mi dicta mama acolo. �mi era rușine s� citesc așa ceva. Ce o s� zic� colegii?
A doua zi m� pune chiar pe mine �nv�ț�toarea s� citesc compunerea. Cum �nt�mpl�rile erau pe aici pe acolo mai picante datorit� mamei, la un moment dat nu am mai avut curajul s� citesc. Toti colegii �ncepuser� s� r�d� de poveștile mele. �nv�ț�toarea �mi ia caietul și citește ea: `` �ntr-o dimineața m-am urcat pe munte și unde nu se st�rnise o furtun� , de s� m� dea jos. Atunci nu am mai urcat de fric� s� nu m� ia v�ntul..... Seara am m�ncat saramur� de pește cu m�m� liguț� și borș pesc�resc, cum numai tata se pricepea s�-l fac�. Spunea c� o ciorb� bun� de pește trebuie f�cut� cu apa din balt�, de unde e peștele``. Sau episodul cu ț�nțarii, c� nu mai puteam dormi de ei, erau și la o bud� de prin apropiere. C�nd intrai �n�untru se ridicau �n valuri de pe pereți, cred c� erau mii . Ei unde s� mai faci ceva acolo... Și multe alte tr�sn�i . A citit �nv�ț�toarea, st�rnind hohote de r�s, al colegilor. A r�s �n final și ea. Numai eu eram st�njenit. La urma �nv�ț�toarea mi-a pus 10 . Fusese cea mai bun� compunere. Cred c� atunci au fost singurele clipe , mai frumoase din viața mea, c�nd m-am mai destins și eu. Anul urm�tor am mai mers odat� și cu tanti Lili. Dar apoi a fost singura și ultima dat�. �mi pare r�u , c� nu m-am mai dus acolo. Nici nu știu ce mai e acolo, sau dac� mai e ceva. B�lțile se micșorase. Altele disp�ruse. Am aflat dup� c�țiva ani c� a ieșit un izvor �n apropiere de caban�. Nici pe Aurica nu am mai v�zut-o de atunci. Și mult timp �mi fusese dor de ea.
�n anul urm�tor ne-am hot�r�t s� mergem iar la cabana M�cin. De data asta mama a vrut s� o ia și pe sorusa- tanti Lili. C�nd a auzit bunica , �nt�i nici nu a vrut s� aud�. Greu s-a l�sat �nduplecat�. De abia dup� ce a promis tata c� o s� aib� grij� de ea și c� ea promite c� nu o s� fac� baie �n ap�, abia atunci s-a hot�r�t s� o lase. Așa c� am luat-o și pe tanti Lili, la cabana de la Macin. Era �n oras , o agentie ( asociatie) AVPS , a pescarilor și v�n�torilor amatori. Pl�teai aici și te duceai cu m�ncare și �nchiriai o camer� la cabana de la Macin, plus o barc� pe toat� ziua și urm�toarele. Puteai s� faci ce voiai . Nu �ntreba nimeni de tine. Puteai s� pescuiești sau s� te plimbi, nu conta.
Dac� te uiți cu un binoclu, de aici de pe malul Dun�rii de pe falez�, sau de pe un bloc �nalt, poți vedea Cabana M�cin. Pe atunci se putea ajunge prin dou� moduri: prin balt� direct, sau pe sosea, p�n� la Garv�n. Noi acum am ales calea pe ap�. Dup� c�teva peripeții, ajungem și noi , seara la caban�. Ne luase niste localnici cu un mini - bac ce se deplasa cu ajutorul unui ghiondel. O pr�jin� lung� ce o b�ga din c�nd �n c�nd �n ap�. Cum greșise drumul ne r�t�cisem și am cam b�gat-o pe m�nec�, mai s� eșu�m pe un banc de nisip. Cu greu am reușit dup� ore , s� plec�m de acolo. Dup� care la scurt timp v�ntul ne �mpinse �n p�puriș. dar am trecut și peste asta.
Eu eram ner�bd�tor s-o v�d iar pe Aurica, fata cabanierului. Era dr�guț�. Din p�cate, spre decepția mea , ea nu se afla atunci acolo. Tanti Lili de abia aștepta s� se odihneasc�. C� zicea ea: �sunt așa de obosit�! Tot drumul s-a v�itat, c� o dor picioarele. O cred, c� ea era cam gras� și nu-i pl�cea sportul. Noi ne amuzam pe chestia asta, spre sup�rarea ei. A doua zi, mama si tata au plecat la pescuit �n b�lți, iar eu cu tanti Lili cutreieram �mprejurimile. Nu am mers nici un kilometru c� tanti Lili s-a pus jos. Obosise. St�nd prin preajma ei, v�d o piatr� cu multe culori și cu fete drepte , de parca o slefuise cineva. Era mare cam de zece cm. Aducea cu un paralelipiped, alungit, cu multe culori alternante și muchii ascuțite. De la cafeniu , car�miziu, roșu, verde și alb-cenusiu. Am luat-o și c�nd am ajuns acas�, tanti Lili a scris pe ea cu creion chimic : `Amintire din anul...`66 de la Munții M�cinului`. Nu știu nici p�n� �n ziua de azi, ce s-o fi �nt�mplat cu acea piatr� , ca nu am mai g�sit-o nicodat�, chiar și dup� ce am intrat �n cas� la ea, dup� mulți ani.
Dupa ce s-a mai odihnit, tanti Lili a cobor�t cu mine la marginea b�lții, unde se odihneau diverse b�rci colorate, legate de mal. �și puse costumul de baie și b�gase picioarele �n ap�, st�nd �ntr-o barc�.
�n timp ce ea se bronza , eu scot un pistol cu ap� , pe care �l luasem cu mine f�r� știrea mamei sau a tatei. Dup� ce �l ` �ncarc` �ncep s� o ud pe tanti Lili. Ea la �nceput m� ocar�, dar apoi a dat s� ma ude și ea pe mine. C�nd a vrut s� ia apa cu m�na din balt� , s-a aplecat �ntr-o parte. Ea fiind cam voluminoas�, r�stoarn� barca și cade �n ap�. Noroc c� era la mal și apa nu era mai mare de 30 cm. Dup� baia f�cuta �i zic:
- Mam` mare a zis sa nu intrii �n ap�...
- Ei ,dar tu, nu ai s� m� spui? zice ea.
C�t am fost la mal atunci, cu tanti Lili , am vazut un rac urias venind agale c�tre mal. Apa nu era ad�nc�. �l ar�t și lui tanti Lili. Ea zice :
- Bag� m�na și prinde-l!
Așa c� am b�gat m�na s�-l prind. Dar racul nefiind chior nu s-a l�sat prins și m-a mai și pișcat de deget, disp�r�nd �n ad�ncuri.
P�n� seara am�ndoi ne bronzasem oleac�. Seara a venit și mama cu tata, cu o bogat� captur� de pește. Dup� ce l-am preg�tit am m�ncat v�rtos. Era așa de bun ! Tanti Lili se f�cuse roșie pe spate. Dar nici eu nu eram prea departe. Noaptea m� frigea spatele. La fel se v�ita și ea. Mama și tata f�ceau haz pe seama nostr�.
Urm�toarea zi am plecat cu toții cu barca pe balt�. C�țiva v�n�tori prin preajm� f�ceau uz de arm�. Auzeam cum c�dea c�te o ploie de alice prin stuf�riș. Ni se f�cuse inima c�t un purice de fric�. Mai ales lui tanti Lili, care se ruga de tata s� ne �ntoarcem. Dar tata a liniștit-o. Oricum v�n�torii trageau �n sus dup� rațe și ne �mproșcau pe noi cu alice. Am prins și pește.
A venit și ziua plec�rii. L�ng� noi era o cherhana , de unde am ��mprumutat� și noi ca oamenii, ceva captur� mai bun�; știuci, avat... și , spre bucuria mea și o traist� de raci.
La plecare am luat-o pe jos, spre disperarea lui tanti Lili. Drumul nostru trecea pe l�ng� o st�n�. C�nd ne-au simțit c�inii �nc� de departe, se d�dur� la noi. Nu v�zusem niște c�ini mai r�i ca cei de atunci. S� ne man�nce nu alta. Cu greu am reușit s� facem faț� situației. Cu toate c� ciobanii erau acolo , nu s-a sinchisit unul s� potoleasc� c�inii. Am reușit s� ne �ndep�rt�m. Tanti Lili uitase c� o mai dureau picioarele. Se puse la pas, c� de abia reușisem s-o ajungem din urm�.
Am intrat apoi �ntr-o p�dure, prilej de popas și pan� de tufiș. Cum tanti Lili �ncepuse s� se v�ic�reasc� iar, am ieșit la șosea cu g�ndul c� v-a trece vreo mașin� s� ne ia. T�rziu dup� un ceas de mers , ne-a ajuns din urm�, �n sf�rsit un camion. Eu cu tata ne-am suit �n remorc� , iar mama și sora ei , �n cabin�. Am ajuns și la Zacl�u de unde am luat bacul și am ajuns pe �nserat acas�. Vai ce bucuroas� era mam`mare c� i se �ntoarse odrasla acas�. Tata a preg�tit ciorb� și o saramur� din captura noastr�. Ie-am dat și lor de o ciorb� si o m�ncare bun�. Mai r�m�sese o jumate de raniț� și pentru noi. C�dea pește pe atunci. Cred c� prinsesem vreo 20 kg de pește. Peste alte zile c�nd m� duc iar la mam`mare, m� ispitește s�-i zic dac� a ascultat-o, și a intrat �n ap�. Eu �i zic c� a b�gat numai picioarele. Vai c�nd a auzit s-a f�cut foc. Cum c� i-a zis s� nu intre �n ap�. Nu știu ce ar fi f�cut dac� i-ași mai fi spus, c� c�zuse din cauza mea și �n ap�. C�nd a venit acas� si tanti Lili , c� fusese plecat�, -`r�zboiul rozelor`.

tare mi-ar placea sa merg si eu cu barca prin Delta.....dar cu preturile de-acum nu cred c-o sa reusesc.

Daniela

De la: daniela_, la data 2013-05-22 12:48:34tare mi-ar placea sa merg si eu cu barca prin Delta.....dar cu preturile de-acum nu cred c-o sa reusesc.

Și mie ! Am v�zut acu c�ți-va ani un filmuleț a unui vecin de unde am stat eu cu imagini din Delt�. Erau superbe c�t le vedeai , dar�mite s� mai fi fost și acolo !

Marin56.blogspot.com

Ce faci Cami ? Merge ? C� eu am mai corectat și am postat pe Blog, printre ele și alte �nt�mpl�ri . Asta fiind ultima de azi cu pescuitul la partea �nt�ia. Știu � e greu așa. mai bine corecteaz� formularea mea direct pe blog. Iar eu �ntre timp o s� �ncerc s� nu m� ajungi prea repede din urm� oricum la dele patru p�rți ce e postat pe blog e corectat de mine �n prima faz�. La celelalte p�rți numai parțial.

Marin56.blogspot.com

Cami , nu le repoziționa. Asta fac eu le introduc unde cred eu c� s� respect odinea cronologic�. Tu dac� vrei faci numai corecturile așa cum le-am pus eu. Dup� aia vedem ce și cum c� le mai ordonez dup� aia. mai tai mai pun �n alt� parte...

Marin56.blogspot.com

Ce mai are iar blogul �sta al meu , c� iar nu m� mai las� s� postez �n continuare pe pagini. Și doar p�n� acu a mers dar am șters și c�nd am vrut s� pun din nou, nu a mai �nc�put �n pagina respectiv�

Marin56.blogspot.com

De la: daniela_, la data 2013-05-22 12:48:34tare mi-ar placea sa merg si eu cu barca prin Delta.....dar cu preturile de-acum nu cred c-o sa reusesc.

Cat te-ar costa sa ajungi in Delta Dunarii, sa-ti dezbraci toloandrele si sa-ti lansezi nudul la apa !? Sa nu-mi spui ca nu sti sa inoti ca, nu te cred.

Lasati ca stiu eu sa inot ....daca stiu ca apa nu e mai mare de 2 m.

Eu nu am fost niciodata in delta.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

Și ce dac� ? Ce dac� nu știi , sau nu ai �nv�țat arta �notului, e o rușine ? Nici eu nu am �nv�țat asta, cu toate c� am cutreierat toate b�lțile, dar dac� nu a avut cine s� se țin� de mine? C� el nu putea. Am �ncercat acu �ncoace la lacul S�rat de la Br�ila s� fac și eu pluta. dar la ap� ad�nc� m� pierd. Nici m�car cei din armat� nu au reușit. Cu toate c� intrasem �n canalele �lea de pe ț�rm p�n� la g�t. Ca s� nu mai zic de Ghiol, unde apa dep�șea 2m

Marin56.blogspot.com

Am invatat sa inot la 29 de ani, intr-o piscina in ....Emiratele Arabe. Piscina avea intr-o parte 1.5 m, iar in cealalta avea 3 m. Am trecut-o inot de cateva ori , dar niciodata singura. Povestind si inotand, era mai usor.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: 9am_1705, la data 2013-05-24 12:28:25

De la: daniela_, la data 2013-05-22 12:48:34tare mi-ar placea sa merg si eu cu barca prin Delta.....dar cu preturile de-acum nu cred c-o sa reusesc.

Cat te-ar costa sa ajungi in Delta Dunarii, sa-ti dezbraci toloandrele si sa-ti lansezi nudul la apa !? Sa nu-mi spui ca nu sti sa inoti ca, nu te cred.

1. am spus "cu barca"... si am inteles ca e scump de inchiriat barca si vaslasul-ghidul
2. nu stiu sa inot
3. plec in Delta saptamana viitoare...sper sa fie vreme frumoasa. Poate lansez si nudul la apa

Daniela

De la: daniela_, la data 2013-05-22 12:48:34tare mi-ar placea sa merg si eu cu barca prin Delta.....dar cu preturile de-acum nu cred c-o sa reusesc.

Depinde unde vrei . La Sulina , tre' sa scoti din buzunar vreo 3000 lei pentru 7 zile . Dar se merita , e superb !

Daca nici acum nu stii sa-noti, este foarte grav , badia Marin, nu te-ai instruit/ pregatit corespunzator pentu mult promisa viata de apoi si nici pentru o eventuala reincarnare karmica prezisa de religiile orientului indepartat.

Asa ca si prin urmare, nu-ti pierde timpul pe foum, procura-ti repejor patru PET-uri capacitate/ doi litri, imperecheaza-le (doua-cate-doua ), apoi , amplaseaza-ti cate o pereche la fiecare sub brat si lanseaza-te cu incredere, si curaj, la apa.

Grija mare la cum legi pet-urile, nu cumva sa ai ghinionul sa se desprinda de la sub brat ca, n-am sa te pot apela cu: badia Marin, deoarece o sa ajungi: subMarin! .

Aviz nestiutoarei Daniela, nu stii sa-noti, pe cale de consecinta, ajungi subMarin.

De la: daniela_, la data 2013-05-24 14:03:05

De la: 9am_1705, la data 2013-05-24 12:28:25

De la: daniela_, la data 2013-05-22 12:48:34tare mi-ar placea sa merg si eu cu barca prin Delta.....dar cu preturile de-acum nu cred c-o sa reusesc.

Cat te-ar costa sa ajungi in Delta Dunarii, sa-ti dezbraci toloandrele si sa-ti lansezi nudul la apa !? Sa nu-mi spui ca nu sti sa inoti ca, nu te cred.

1. am spus "cu barca"... si am inteles ca e scump de inchiriat barca si vaslasul-ghidul
2. nu stiu sa inot
3. plec in Delta saptamana viitoare...sper sa fie vreme frumoasa. Poate lansez si nudul la apa

Cumperi o barca pneumatica, o dotezi cu motor Johnson, alimentezi rezervorul cu 10 l. benzina si te plimbi cu barcuta cat iiziulica de lunga, simplu , nu !?...instalata este refolosibila si anul viitor, numai daca a fost exploatata in conditiile prescrise in manualul technic.
Succes, si acvacalatorie plimbareata extaziant-mirobolanta!.

ei da ! asta da orientare corecta printre imformatiile date de Daniela ! ea spune ca NU are bani sa INCHIRIEZE o barcuta si tu-i spui cum sa -si ia una super dotata cu motor si alte daravele ,care costa cit inchiriatul a 100 de barcute !
si Danielo, maica, daca n-ai loc in masina ptr. barca cu motorase-tractorase, schimba masina cu una mai mare....simplu, n' asa ?

De la: gabigabi2, la data 2013-05-24 15:08:23ei da ! asta da orientare corecta printre imformatiile date de Daniela ! ea spune ca NU are bani sa INCHIRIEZE o barcuta si tu-i spui cum sa -si ia una super dotata cu motor si alte daravele ,care costa cit inchiriatul a 100 de barcute !
si Danielo, maica, daca n-ai loc in masina ptr. barca cu motorase-tractorase, schimba masina cu una mai mare....simplu, n' asa ?

Ii face cadou 1705 cecul necesar.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2013-05-24 15:19:23

De la: gabigabi2, la data 2013-05-24 15:08:23ei da ! asta da orientare corecta printre imformatiile date de Daniela ! ea spune ca NU are bani sa INCHIRIEZE o barcuta si tu-i spui cum sa -si ia una super dotata cu motor si alte daravele ,care costa cit inchiriatul a 100 de barcute !
si Danielo, maica, daca n-ai loc in masina ptr. barca cu motorase-tractorase, schimba masina cu una mai mare....simplu, n' asa ?

Ii face cadou 1705 cecul necesar.

nu crez , ca-l banuiesc cam zgircit !

De la: 9am_1705, la data 2013-05-24 14:27:07Daca nici acum nu stii sa-noti, este foarte grav , badia Marin, nu te-ai instruit/ pregatit corespunzator pentu mult promisa viata de apoi si nici pentru o eventuala reincarnare karmica prezisa de religiile orientului indepartat.

Asa ca si prin urmare, nu-ti pierde timpul pe foum, procura-ti repejor patru PET-uri capacitate/ doi litri, imperecheaza-le (doua-cate-doua ), apoi , amplaseaza-ti cate o pereche la fiecare sub brat si lanseaza-te cu incredere, si curaj, la apa.

Grija mare la cum legi pet-urile, nu cumva sa ai ghinionul sa se desprinda de la sub brat ca, n-am sa te pot apela cu: badia Marin, deoarece o sa ajungi: subMarin! .

Aviz nestiutoarei Daniela, nu stii sa-noti, pe cale de consecinta, ajungi subMarin.

E bine c� totuși ne-a mai r�mas umorul. �sta nu ni l-a luat și nici nu o s� ni-l ia nimeni. Da 1705, știu c� nu ai g�sit alt�,,, rim�... fac și eu ca Toma : � Bun� rima ... Da foarte bun�...

Marin56.blogspot.com

Tanti Lița era sora mamei și implicit și a nanei. Ea avea o fat� . Pe Mioara. Fata asta avea s� fie �n poveștile nanei, de mai t�rziu, personajul principal de telenovel�. Mioara avea și ea la r�nd-ui un b�iat C�lin și o fat� Iuliana Eram teoretic veri , adic� mai mult nepoți de veri. mamele lor erau verișoare. Am fost de c�teva ori și la ei la București. Mai m� lua și nana �n c�l�toriile ei pe ici pe colo. Binențeles cu aprobarea tatei. Daca la D-l Goe , mamițica și mam`mare l-a luat pe Goe la București ca s� nu mai r�m�n� repetent, ei pe mine m-a luat nana la Bucuresti pentru c� reu�isem s� intru la liceu .
Tata c�nd a auzit c� nana vrea s� m� i-a cu ea la București, s-a pl�ns c� nu are bani de tren. Dar nana avea permis de clasa I, dup� b�rbatul ei nea Grigore , sau Griguț� cum �l alintase ea. Fusese doar și el impegat la CFR.
- Las� F�nic�, c� fac eu cinste, l-a liniștit ea. Merit� și Bebi m�car at�ta lucru.
Așa c� plec�m s� v�d și eu Bucureștiul pentru prima oar� �n `73. Nana av�nd permis clasa I-a , așa c� numai eu pl�team biletul. Tot la clasa a I-a, la fel cu ea. Un bilet normal p�n� la București era pe vremea aia cam 85 de lei. Dup� doua ore și ju�m�tate ajungem și noi �n sf�rșit la București. C�nd am plecat am plecat cu acceleratul, dar ne-am �ntors cu Rapidul. Bucureștiul m-a impresionat tare mult. Era alt oras.
Centrul, cam semana cu al nostru. �n schimb avea mai multe obiective turistice. Știu ca luasem aparatul de fotografiat al tatei. Un `Agfa` nemțesc. Am f�cut c�teva poze cu el. Cum ar fi : `Statuia libertatii`, `Continentalul`, `Arcul de triumf, `Casa Sc�nteii`, `Cismigiul`, `Her�str�ul` și multe altele. De la gar� și p�n� la tanti Lița , f�ceam cu mașina cam trei sferturi de or�. M�ncai o p�ine! Nu era pe atunci metrou. Sau poate abia se construia? Locuia �n cartierul Titan. C�nd ajungem noi și ne v�d la ușa lor, nea F�nic� zice :
- Ooo ! Uite cine a venit la noi !
- Cine ? �ntreab� m�tușa din buc�t�rie.
- Ei, Maria ! Și a venit și cu Bebi!
- Maria și Bebii? �ntreab� ea crez�nd c� nu auzise bine.
C�nd apare și m�tușa �n prag. Dup� uit�tur� nu mi se p�ruse c� era prea �nc�ntat�, fapt confirmat și de mine .
- Da intrați ! Ce stați la uș�? Se face ea dintr-o dat� foarte amabil�. Ai venit așa pe nepus� mas�! Nu ai anunțat și tu c� vii! Dac� nu eram acas�? M�car un telefon...
- Ei dac� nu erai , nu erai ! Dormeam pe preș la tine p�n� veneai! zice nana �ntr-un gest teatral, cum �i pl�cea ei s� se afișeze.
�ntr�m noi. Eu cu timiditate.
- Hai intr� Bebi! Bine ai venit la noi! zice unchiul.
Dup� ce ne vede intrați , unchiul atac�:
- Stați jos! Cu ce s� v� servesc?
Dar nana nu aștept� s�-i zic� unchiul de dou� ori și se puse jos, direct pe covor.
- Da ce faci Maria ?
- Poi nu ai zis tu s� st�m jos? zise ea r�z�nd cu gura p�n� la urechi , p�str�nd aceeași not� teatral�.
- Poi am zis s� luați loc...și tu acuma ...Uite stați pe pat.Așa e mai bine?
- Da așa e mai bine confirm� nana tot vesel�.
- Așa da ! Hai spuneți cu ce s� v� servim, repet� unchiul.
- Ei stai și tu oleac�. Abia am venit! Stai s� m� odihnesc o ț�r�.
Dar unchiul se pare c� nu luase �n seam� observația nanei, c� continu�:
- Am niște vin de s�pt�m�na trecut� la frigider. Am și sifon...
- Poi bine m�i cumnate- (alterna cu F�nic� ) - de cele mai multe ori. Vin adic� venim și noi odat� la zece ani la voi adic� la tine, și ne dai vin de o lun�...și șpriț pe deasupra...
- Da ce vrei madam , se sup�r� unchiul. Nu am vermut c� �ți d�deam. Dac� telefonai m�car, m� repezeam la BIG și �ți luam vin proasp�t...
- So crezi tu ! Nu am nevoie de vinul t�u. Bebii d� sacoșa aia �ncoace! �mi zice nana, lu�ndu-mi sacoșa , pe care o p�zise cu sfințenie tot drumul. Nu aveam habar ce era �n ea. Desface sacoșa �n care era �mpachetat� o sticl�. Era un � Cotnari� C�nd o vede uncchiul exclam�:
- Ooo ! ia uite Lița ...ca s� vezi și tac4e nu zice nimic... uite la ea !
- Ce e ? zice și m�tușa Lița , �ntr�nd cu o tav� pe care odihneau trei cești cu cafea aburinde.
- A da poi ea...tr�iește pe picior mare...
- Da ce nu-mi pot și eu permite m�car odat� �n an?
- Odat� �n an și �n fiecare zi , completeaz� unchiul.
- Și ce am b�ut banii t�i?
- Nu Maria ! Fiecare bea ce-�i convine și ce poate? dar lui bebi nu i-ai f�cut cafea , observ� �ntr-un t�rziu unchiul, care luat cu vorba nu observase diferența.
- Da bea și el , aud din buc�t�rie remarca m�tușii. Eu credeam c� nu bea S� nu i se fac� r�u!
- Vai ce grijulie ești tu de Bebi ! Uite Maria zice unchiul mai departe, ca s� nu spui c� nu țin la tine , uite ce ți-am preg�tit pentru tine. Zic�nd acestea se �ndreapt� c�tre un mic mini-bar și scoate de acolo o sticl� de coniac de �l bun 5 stele, �mpreun� cu patru p�h�rele.
- O,ooo ! face acu nana. Cine tr�iește acu pe picior mare? zice ea iar r�z�nd.
Avea chef de vorb� nana și nici m�car nu se apucar� de b�ut. Ce o s� fie mai t�rziu?...
Dup� ce toarn� �n pahare , fapt observat și de m�tuș�, care zice:
- Mie nu-mi pune coniac c� nu beau. �nmi face r�u la inim�. Crește tensiunea , face ea.
- Eu știam drag� Lița , c� coniacul scade tensiunea! dar las� nu e nici o problem�. Ne sacrific�m noi și pentru tine. Tu Bebi bei ? Hai oleac� m�car zice unchiul , f�r� s� mai aștepte confirmarea mea.
- D�i c� merit� , atac� nana. Doar acu e liceean! A reușit la CFR.
- O da ? Bravo Bebi , m� felicit� unchiul. Și cum a fost ? A fost greu?
- Nu ! A fost ușor, zic eu vr�nd s� scurtez convorbirea.
- Ei cu at�t mai mult �ți umplu paharul , c� meriți , zice unchiul. A Lucreției , a dat dar nu a reușit Și nici F�nel...
Nana jubila. Știa și ea , dar �i pl�cea s� se laude cu mine , �n defavoarea lor. Ceea ce a st�rnit diverse invidii din partea verilor. F�nel și leșinase.
Dup� ce ne umple paharele unchiul �mpreun� cu noi apuc�m pah�ruțele, iar dup� ce d�m noroc cu toții, le d�du peste cap, mai puțin eu. Nu mai b�usem așa ceva p�n� acu. Și simțeam c� �mi arde g�tlejul. Apoi l-am stins cu sifon.
Și ca s� mearg� vinul mai bine , m�tușa nu s-a l�sat p�n� nu a venit și cu c�teva aperitive , nu �nainte de a ne �ntreba:
- V� e foame? M�ncați ceva �nainte? Noi am m�ncat deja. Ei atunci v� aduc o mic� gustare.
- Ce mai �ntrebi oamneii dac� le e foame? Adu și pune aici.
Dup� cele c�teva aperitive , ce le-am sc�ldat cu puțin șpriț, m� las �n fotoliu și m� uit la TV , care tocmai �l deschise unchiul. Era un Temp -7. Diferea ca model de al nanei. Al ei era Temp -6 Iar al m�tușii avea butoanele amplasate sus. �n tot acest timp ei ziceau de una de alta , iar din c�nd �n c�nd mai și udau g�tlejul. �n cur�nd nanei i se aprinse și mai tare pofta de vorb�. Dup� ce termin� sticla nana, zice :
Hai la Mioara ! C� nu știu cum ajung la ea. Mi așa de dor de ea. Nu am mai v�zut-o de mult...
- Da! de anul trecut , zice unchiul. Mergem dac� vrei tu ...Hai �mbr�carea! Deși eu ziceam poate m�ine ...
- Ce m�ine ? Ce poți face m�ine nu l�sa pe azi, zice nana , semn c� �ncepuse s�-și spun� cuv�ntul abundența paharelor.
- Adic� ai vrut s� spui invers: C� nu l�sa pe m��ne...
- Da las� c� știu eu ce spun! Ce crezi c� m-am �mb�tat așa de tare...Cu coniacul �la al t�u de anul trecut...zice ea r�z�nd mai vesel ca �nainte. �n fine cobor�m cu liftul, c� st�tea la etajul cinci.
Ajunși jos , lu�m un troleibuz. Dar și p�n� la ea aveam ceva de mers cu mașina. Cam tot trei sferturi de or�.
Fata ei st�tea �n Drumul Taberii. C�nd am ajuns la Mioara, ne-a �nt�mpinat toți patru de la ușa. Cei doi copii au s�rit pe nana. Fiecare se �mbr�țișar� reciproc. Numai eu nu existam . De mine uitaser�. M� uitam acu la Iuliana și vedeam c� se m�rise și se schimbase de c�nd am v�zut-o ultima data� pe c�nd venise cu nana la noi. Asta �nainte de a muri mama. Trecuse catrei ani de atunci. Se maturise și parc� era mai frumoas�. Sau poate mi se p�rea mie atunci. Iuliana v�z�ndu-m� retras a �ncercat s� intre �n vorb� cu mine. Era o fat� dr�guț�. Era cu doi ani mai mic� ca mine. Fratele ei C�lin era și el mai mic dec�t ea. V�z�nd c� nu ne mai d� atenție nimeni , Iuliana și C�lin m-au luat de m�n� și am disp�rut �n camerele lor. Dup� aia ne-am dus �n balcon , admir�nd peisajul de sus, ca apoi s� juc�m c�rți. Eu la capitolul �sta eram afon. Nu cunoșteam dec�t � tabinet � de la tata. Ei au �ncercat s� m� �nvețe și alte jocuri: � șeptic� și �popa prostul� Am jucat ca s� le fac pl�cere, deși pierdeam mai mereu. Ei st�teau la etajul cinci, ca și m�tușa .
Dup� zece minute, �mi intru și eu �n rol. De obicei m� adaptez repede. Apoi unchiul și ceilalti ne-a pus s� spunem c�te o poezie. Dup� ce a spus Iuliana, �mi vine și mie r�ndul. Am �ncercat una , dar uit�ndu-m� la ea , o uitasem. Totuși �ncerc:
- Eu , am s� v� c�nt ceva, zic eu nesigur.
Și c�nt �n englez� , varianta `tangoului de de mult`. Nu știu c�t de `eneglezesc` a ieșit c�ntecul meu dar a prins și le-a pl�cut. Parc� �l mai aud și acu: � And very time I hear, my tengo of years... The tengo of my youth...I hear , I hear it calling...``Ceva pe acolo. ... sau : Rev�d și noaptea albastr�, pe c�nd tu-mi c�ntai pe sub fereastr�. De atunci sunt multe prim�veri , parc� au fost ieri...'
Nana deja nu a sc�pat prilejul , ca s� se laude și la ei cu mine. C� reușisem la liceul ei preferat. M-au felicitat și ei , fiecare �n felul s�u.
�i Iulianei, �ncepuse s�-i plac� de mine. M� aborda tot mai des, ar�t�ndu-mi diverse lucruri și povestind și ea diverse snoave. Sau cum avea s� li se mai spun� pe atunci:``Bancuri``. Știa foarte multe. Multe din ele nu le �nțelegeam t�lcul. Dar ea r�dea cu gura p�n� la urechi molipsindu-ne și pe noi. Erau multe și cu prostii, dar ea nu se sfia s� le zic� pe șleau. Și mai ales m�sa . Adic� Mioara.
�n fine vine seara și parc� �mi p�rea r�u c� ziua trecuse așa de repede. La desp�rțire, tat�l ei m� pune s� o pup pe Iuliana.
Eu cum eram rușinos b�team �n retragere. La care unchiul zice :
- Pup-o, Bebi, c� doar e verișoara ta!...
Am pupat-o repede pe obraz. Cred c� m� f�cusem roșu ca un rac. Ei �ncepur� s� r�d�. Dar nici Iuliana nu st�tea mai bine la acest capitol. Plec�m la tanti Lița și �nopt�m la ea. Ea st�tea �mpreun� cu unchiul F�nic� �ntr-o garsonier�. Unchiul lucrase pe vremea aia la fisc . Fusese inspector. Și tata lucrase acolo numai c� el fusese mai mic �n funcție...
Jos era un magazin mare universal, pe nume : `Big` , așa �i zicea. Prilej pentru nana s� mai fac� unele cump�r�turi. Știu c� luase niște cafea , ca la noi nu prea era. Și o sticl� de vin. Dar de al� bun. La noi era cafea de trei sau patru sortimente. V�rsat� la 60, 70 , la 85 si la 103 lei kg. C�nd nu mai avea nana bani , se mulțumea și cu cea de 70 . Dar �n general lua de 103. Zicea ea, c� e mai bun�. Aveam s� constat și eu asta. C� �n fiecare dimineaț� f�cea ca Lenuța: M�i Marine dar noi de azi dimineaț� nu am b�ut nici m�car o cafea !�
Mai era si la pachet `Unica ` sau `Unirea`. Dar , zicea nana ca aia e cu n�ut , sau orz :
- Ce, aia e cafea?
Ea voia cafea natural�. Dup� ce urcam la ei, tanti Lita ne preg�tește masa. Nana scoate la iveal� sticla. C�nd o vede unchiul exclam�:
- O o o... ! Dar tr�iesti pe picior mare madam...
- Ce? zice tanti Lita... A aa... da poi ea...�și permite.
- Ce-mi permit ?...nu se l�sa nana, ...ce am si eu dreptul macar odat� sa beau și eu ceva mai bun...
- Dar a zis cineva ceva?...
- Mario , zice unchiul... Fiecare bea ce ii place... nu ?
�n fine dup� o or� se f�cur� am�ndoi foarte bine dispusi. Cu ce ciugulise �nainte acas� la ei, apoi complet� cu ceva la Mioara, acu �i ajunser�. Mai ales nana. Ea nu mai rezista la b�utur�. Dintr-un pahar se f�cea mang�. Și atunci avea chef de vorb�. R�dea și spunea . Nu se mai oprea. Acu spunea una , acu �și aducea aminte de alta...și mai vorbea și cu voce tare. P�n� la urm� dup� ce m�nc�m , m�tușa ne trimise la culcare pe toți, care cum fiecare pe unde a g�sit. Nou� ne desf�cuse dou� fotolii pat și ne-am culcat �n ele. Iar ei pe patul lor. Nana �nc� tot mai avea de comentat. Nu se terminase `banda`. Soru-sa mai �n glum� , �i spune c� dac� mai zice ceva o culc� �n balcon. Nu știu dac� asta ar fi fost motivul , dar nu a mai spus nimic p�n� dimineaț�.
Nici nu știu c�nd am adormit. Dimineaț� c�nd m-am trezit deja ei erau �n picioare. Nana avea acu chef s� mearg� la Lucreția. Abia aștepta nana s�-l vad� pe Vasile soțul Lucreției.
Dimineața unchiul zice :
- Bun� dimineața , Mario ! Cum ai dormit? Dup� care se �ndreapt� la micul bar și scoate ceva de acolo. Era o sticl� cu vișinat�.
- M�i dar noi nu bem nimic...a�a de diminea�� . Chiar așa pe stomacul gol...?
- Ei mai �ncet cu b�utura, zice m�tușa din buc�t�rie, unde preg�tea trei cafele. Ce ați luat-o de dimineaț�?...
- Ei las� c� nu bem s� ne �mb�t�m , așa una mic� , un mic aperitiv de dimineaț�, ca s� mearg� m�ncarea....
Apare și m�tușa din bucatarie, aduc�nd cu ea și o farfurie cu niște gust�ri. Apoi și ibricul aburind cu cafea. Le r�stoarn� �n trei cești mari.
- Tu bei cafea ? zice m�tușa, c�tre mine.
- Ei , d�i și lui oleac� , zice unchiul.
- Eu �i dau dar s� nu-i fac� r�u , zice matușa foarte grijulie.
�mi pune și mie jum�tate de ceașc�. Unchiul și cu nana dau noroc și pe g�t c�te un p�h�rel de vișinat�.
- Mie s� nu-mi pui, zice matușa.
- Dar nici nu-ți spuneam , o liniștește unchiul. Eu ce mai beau? , zice el. �tiu c� tu stai prost cu inima.
Dup� ce m�nc�m trecem la povești și la sorbit de cafea.
Dup� ce nana și unchiul �și sorbir� tacticos cafelele, se puser� iar la discuții. Eu b�usem cafeaua. Mi s-a p�rut c� era destul de bun�. Dup� mas� am mers și pe la tanti Lucreția. Se putea s� venim la Bucuresti și s� nu o vizit�m și pe ea. S-ar fi putut sup�ra... Mergem și la ea.
- Bun� Maria, zice ea.
- Ce faci Maria , te-ai mai g�ndit s� treci și pe la noi?... zice și nea Vasile, pup�nd-o pe nana cu o exagerat� afecțiune. M�tușa de colo :
- Hai gata, ajung�-v�!...
B�ieți și ei :
- S�ru`m�na!`
C�nd ne-am v�zut verii mei parc� nu prea erau �nc�ntați de prezența mea, sau poate mi se p�ruse? Cred c� aveau și motive. Cum , eu s� reușesc la liceu din prima și ei nu? Poi da c� d�duse și F�nel al meu și ` leșinase`. Dar asta mai t�rziu voi spune.
Se uitau la mine cu invidie. Mai ales F�nel. Ei și-au v�zut de ale lor, noi de ale noastre. Viorel m� invit� la o tabl�. Știam ceva table. M� �nv�țase tata. Aveam s� aflu de la el multe șmecherii chiar dac� nu �ți venea zarul, dar conta și puțin noroc. Dup� ce �l bat pe Viorel , F�nel se ofer� s� joace un șah cu mine. Aici nu prea m� pricepeam pe vremea aia, de abia dac� știam s� mut piesele. M-am mai perfecționat �ntre timp. Dup� ce m� bate F�nel de trei ori la r�nd, eu: � hai la table�. Joc table cu el și �mi scot p�rleala. El se tot mira cum de mie �mi venea numai duble. S-a plictisit și de asta. Nu știu ce am mai f�cut noi pe acolo. Viorel era și el cu electrica. Le avea și el. �și f�cuse un transformator pentru instalație de pom. �n baie �și montase un tub cu neon. De la el eram s� �fur schema� și s�-mi pun și la mine, apoi mai t�rziu la nana și Bunica. Era mai economic�. Consuma maxim 40 w sau 20 w minim. �n funcție de ce tuburi foloseai.
Dup� un timp apare și nana.
- Hai Bebi s� mergem.
- Dar mai stai face nea Vasile, de abia ai venit. Vii și tu odat� la trei ani la noi și atunci pleci?...
De data asta am dormit la ei la �nsistența lor
- Hai Maria stai la noi ! Hai chiar c� m� superi!
Ei aveau patru camere. Era loc pentru toat� lumea.
A convins-o nea Vasile. Mai ales dup� ce gust� și vinul lui. Tanti Lucreția avea televizor �Rubin� Era și aparat de radio c�nd voiai. Se comuta funcția prin ap�sarea a unei clape. M-am uitat și la el. Eu cum nu aveam televizor , era ceva nou pentru mine. A doua zi am plecat �n parc și alte locuri s� admir privelistile. Prilej de a face și alte poze. M� �nv�țase tata, cum s� fotografiez. Nu era un aparat pretențios. Funționa pe principiul oglinzii submarinelor. Te uitai �n jos la o lentil� cu oglind� și vedeai persoana la 90 de grade. Tot �ncadrarea se f�cea automat. Mai era problema reglajului luminii și a diafragmei. Sau cobor�rea filtrului de soare c�nd f�ceai poze �n fața soarelui. Lucru pe care nu mi la recomandat tata. �mi zicea, s� fac �ntotdeauna pozele cu spatele la soare. Au fost zile de neuitat aici cu nana și cu verii mei. La Her�strau era o cofetarie. Nana a f�cut cinste. Cu un set de prajituri si bere.Tot ea s�raca ! Nou� ne-a luat și brag�. Apoi am mers și la gr�dina zoologic�. M-am uitat la diversele animale.
A doua zi am plecat acas� la noi. Adic� fiecare la casa lui.
C�nd am ajuns acas� , nana a insistat s� r�m�n �n ziua aia la ea.
- Și așa nu știe ta�tu c� am venit de azi, zice ea.
Așa c� �n drum spre cas� nana s-a aprovizionat cu vin. Nici nu a ajuns bine �n cas� c� a și �nceput sticla. Dup� c�teva zeci de minute deja era praf. A �nceput s� comenteze rezultatele vizitei noastre de la București. Cum ea chiar dac� mai ciugulise și acolo ceva pahare, ia studiat din umbr�, și felul cum se purtau ei cu mine și, mai ales copii lui Lucreția. Observase c� unele replice ale lor fuseser� jignitoare pentru mine , iar acu m� f�cea prost, c� de ce nu am contraatacat. Și multe lucruri pe care le observase ea la adresa mea și nu numai de c�tre veri, ci chiar și de p�rinții acestora. Așa c� �n noaptea aia am dormit �n reprize. Numai c�nd bea , nana deschidea dosarul la toat� lumea. �n rest r�bda și suferea �n t�cere și ea. Numai la b�utur� i se deschidea apetitul de vorb� și curajul. Dar era și prudent� la ce vorbea. Nu spunea chiar orice. Așa a fost ea ! Nu permitea la oricine s� jigneasc� sau s� fie jignit�. Te ținea minte toat� viața!

Marin56.blogspot.com

Ai reusit sa-ti autodepasesti conditia, Gabi, invidioasa fata de Daniela, si rautacioasa fata de mine.
Doi iepuri dintr-un singur foc, asta da isprava, ofticato!

De la: 9am_1705, la data 2013-05-24 17:06:17Ai reusit sa-ti autodepasesti conditia, Gabi, invidioasa fata de Daniela, si rautacioasa fata de mine.
Doi iepuri dintr-un singur foc, asta da isprava, ofticato!

cum adica INVIDIOASA pe Daniela ? din ce Dumnezeu ai DEDUS asta, cognitivule, ca ma bagi la idei !?

Logica conbinativ-neutrosofica, Gabi, un ceva foarte complex si dificil de inteles pentru tine, este un tip de rationament inductiv prin care sunt excluse erorile concluziilor predictionate. un ceva extins dincolo logica fuzzy si cea vaga.
Hai sa ma exprim pe intelesul tau, mistico-mythological-para-pseudo, este un tip de logica predictiv-empato-telepatica exacta.
Ai inteles !? mira-m-as !

De la: 9am_1705, la data 2013-05-24 17:30:57Logica conbinativ-neutrosofica, Gabi, un ceva foarte complex si dificil de inteles pentru tine, este un tip de rationament inductiv prin care sunt excluse erorile concluziilor predictionate. un ceva extins dincolo logica fuzzy si cea vaga.
Hai sa ma exprim pe intelesul tau, mistico-mythological-para-pseudo, este un tip de logica predictiv-empato-telepatica exacta.
Ai inteles !? mira-m-as !

suflete, am o intrebare : esti pacient la o clinica d'astaaaa ,de-i zice " cuibusor de nebunii " ? esti maniaco-depresiv... e ceva cu tine ,ca asa-mi spune mie logica predictiv-empato-telepatica ,simtindu-ti suferinta !

P.S
da; de faptul ca fata a spus ca n-are bani sa-nchirieze o barca si tu vi si-i dai sfaturi cum sa-si ia motorase , nu zici nimic ? ai glumit ,cumva sau esti la fel de rupt de realitate ca Regina ce-si sfatuia supusii sa manince cozonac daca n-au piine ?