Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Ich habe vergessen...Gute Nacht zusammen!

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

Foraibar spilhozen, oberliht! Adica drum bun si ai grija de tine!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-05-29 23:31:33Ete ce va gasirati sa analizati!!! nici eu nu stiu cine s-a prins primul si cine al doilea, cred ca numai inventatorul stie.
Eu as zice sa nu mai rascoliti trecutul, abia s-a aerisit.

In Ro, media ind.IQ 94, sunt convins , nici faptuitorul real nu-si aminteste, Black ai grija, o senilitate precoce ti-ar fi un disconfort psihologic.

De la: _Ingrid, la data 2013-05-29 23:49:56Foraibar spilhozen, oberliht! Adica drum bun si ai grija de tine!

balonzaider, stift, cremvursti...adica ia-ti ceva de vreme rea!

Daniela

De la: Black_Friday, la data 2013-05-29 23:41:17

De la: _Ingrid, la data 2013-05-29 23:31:33Ete ce va gasirati sa analizati!!! nici eu nu stiu cine s-a prins primul si cine al doilea, cred ca numai inventatorul stie.
Eu as zice sa nu mai rascoliti trecutul, abia s-a aerisit.

Saru' mana Ingrid! Da, ai dreptate si nu o sa mai rascolesc trecutul...dar ai gija Coca, I keep my eyes on you! Esti foate suspect si o sa te tin sub supraveghere....
Gata, ma duc sa ma culc, maine am Germana la prima ora si tre' sa fiu odihnit. Ca de obicei, mi-am facut tema in seara asta, de vrednic ce sunt!


Every breath you take
Every move you make
Every bond you break
Every step you take
I'll be watching you...

Te-a contaminat ponticul, Black, unde-s ghimirlelele baaaaaaaa !

Asa sa faci!
Dar n-ai raspuns, iar te-ai fofilat, rusinicaaaaaaa !

De la: daniela_, la data 2013-05-29 23:53:49

De la: _Ingrid, la data 2013-05-29 23:49:56Foraibar spilhozen, oberliht! Adica drum bun si ai grija de tine!

balonzaider, stift, cremvursti...adica ia-ti ceva de vreme rea!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-05-29 23:49:56Foraibar spilhozen, oberliht! Adica drum bun si ai grija de tine!

Norocul tau, l-ai caligrafiat primul , altfel, iar ii scriai cu litera mica-mititica...

De la: 9am_1705, la data 2013-05-30 00:03:33

De la: _Ingrid, la data 2013-05-29 23:49:56Foraibar spilhozen, oberliht! Adica drum bun si ai grija de tine!

Norocul tau, l-ai caligrafiat primul , altfel, iar ii scriai cu litera mica-mititica...

Mitica!!!!!!!!

Daniela

De la: _Ingrid, la data 2013-05-30 00:01:17

De la: daniela_, la data 2013-05-29 23:53:49

De la: _Ingrid, la data 2013-05-29 23:49:56Foraibar spilhozen, oberliht! Adica drum bun si ai grija de tine!

balonzaider, stift, cremvursti...adica ia-ti ceva de vreme rea!

Lebar, snaps, adica sa traiti voi si familiile voastre si sa va mearga excelent astazi!

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: GRINGOS, la data 2013-05-28 14:01:07Phai, exact ceea ce anticipam, prototip functionabil dar neintrodus in circuitul economic, dl.Marin.


Deci s� �nțeleg c� nu prea v� plac poveștile mele... Și eu care m� g�ndeam s� trag o fug� p�n� pe Zirda s� v�d ce mai fac Kurt și Nina mea... mai bine c� nu m� mai dezintegrez at�t la teleportare, și mai fac și economie de ochi....

Marin.... mie imi plac povestile tale. Stii ca le citeam inainte sa mi se declanseze alergia de la monitoare. Acum tre' sa pun ochelarii ca sa le citesc si ma jeneaza la nas, simt ca nu am aer cu ochelarii....Sa stii ca nu e adevarat ca ar fi plitisitoare!!!!! noi nu avem rabdare destula ca sa le citim de la un capat la altul. Ele sunt atat de originale si redau atat de perfect si cu atata acuratete adevaratele trairi si evenimente cotidiene si din trecut....ba chiar din viitor, este unic! Nu te lua dupa gura lumii rautacioase si invidioase! Noi, cei care te intelegem, te sustinem si sa de Dumnezeu sa fii sanatos si sa iti vezi scrierile publicate! Deci, continua sa scrii.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

Papagalul meu a �nceput s� ia atitudine. E belea mare! Da! ce credeți? Pentru c� nu m� l�sa s� dorm, l-am mutat �n buc�t�rie. Dar și acolo �și impune punctul lui de vedere. C� atunci c�nd dau drumul la apa de la chiuvet� s� sp�l vasele, el se �mbujoreaz� tot �și umfl� barba și �ncepe s� chiț�ie , d�nd din cap continuu. Adic� el m� cert�. Auzi m�garul, țip� la mine! M� ceart� c� �l poluez sonor. Nu-i place zgomotul produs de chiuvet� c�nd curge apa sub presiune �n ea. Era o anumit� rezonanț� ce nu-i este pe plac. �l enerveaz�! I-am zis dac� nu-i convine s� m� reclame la CEDO ! La protecția și drepturile papagalilor, unde vrea el. Cum nici el nu m� las� s� m�n�nc , c�nd iau masa, cu țignalurile lui, așa și eu. Așa c� suntem chit!

MERSI PENTRU APRECIERE! @Daphne și toți ceilalți care m-ați susținut și care m� mai suțineți. Știu c� e obositor s� citești pe monitor. Eu ca s� le corectez trebuie s� modific scrisul la 18-20 și chia boldat, . M� g�ndeam s� le transform �n fișiere audio, ppt sau alt tip. Dar nu știu cum ? Și s� le postez pe Blog. Poate așa auzindu-le numai o s� fie alceva ! O s� fac o prob� cu un text simplu s� v�d cum merge.

Dl. Marin, lasa-l sa ia altitudine, iar dumneata, atitudine! si-o portie de realism pragmatic, aplicat: evidenta complezenta (amabilitate) a incurajarilor primite nu-ti vor schimba situatia psiho-materiala, mai gandeste-te!

De la: 9am_1705, la data 2013-05-30 13:28:43Dl. Marin, lasa-l sa ia altitudine, iar dumneata, atitudine! si-o portie de realism pragmatic, aplicat: evidenta complezenta (amabilitate) a incurajarilor primite nu-ti vor schimba situatia psiho-materiala, mai gandeste-te!

Poi dac� �l las s� ia altitudine , eu la cine o s� mai țip? Eu cu cine o s� ma mai cert ?

Mie , vorba lui Cami , �mi trebuie un impuls!...și curaj...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1705, la data 2013-05-30 13:28:43Dl. Marin, lasa-l sa ia altitudine, iar dumneata, atitudine! si-o portie de realism pragmatic, aplicat: evidenta complezenta (amabilitate) a incurajarilor primite nu-ti vor schimba situatia psiho-materiala, mai gandeste-te!

Moamaa, ce tare esti!!! Cred ca Marin a picat in spagat de extaz ca ti-ai oprit atentia asupra lui
Dar noi astialalti suntem avizi sa ne dai o lectie: ia arata-ne cum il indrumi pe Marin, la ce investitor exact sa se adreseze si cum sa obtina fondurile pentru realizarea practica a ideilor lui. Sau la ce for national, european, intergalactic, depinde de problema.
Ca eu recunosc cinstit ca nu-l pot ajuta decat la gramatica

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Daca as avea io o editura... ehehei, am ajunge departe si stiu ca suntem o echipa faina!
Patzaniile lui Nastratin Hogea sunt fix-pix pe langa ce ne scrie Marin. In copilarie adoram sa mi se citeasca Nastratin Hogea. Cred ca il stiti cu toii! Mai erau Povesti Nemuritoare... Ce vremuri.....

Dar sa ne intoarcem la Marin! Marin! Incepe sa studiezi intai in orasul tau. Nu musai o editura babana, incearca ziarele locale. Vorbeste acolo si cere detalii in cazul in care vrea sa testezi o publicare. Sau, daca ai edituri care se afla la inceput de drum, poate face o intelegere cu ei si poti publica prin ei. Nu merge la edituri mari, ma gandesc ca au usile inchise pentru oamenii simpli....intelegi ce vreau sa zic.... dar din pacate asa e peste tot. Nu te descuraja! Si , cel mai important, continua sa scrii!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2013-05-31 12:12:51Daca as avea io o editura... ehehei, am ajunge departe si stiu ca suntem o echipa faina!
Patzaniile lui Nastratin Hogea sunt fix-pix pe langa ce ne scrie Marin. In copilarie adoram sa mi se citeasca Nastratin Hogea. Cred ca il stiti cu toii! Mai erau Povesti Nemuritoare... Ce vremuri.....

Dar sa ne intoarcem la Marin! Marin! Incepe sa studiezi intai in orasul tau. Nu musai o editura babana, incearca ziarele locale. Vorbeste acolo si cere detalii in cazul in care vrea sa testezi o publicare. Sau, daca ai edituri care se afla la inceput de drum, poate face o intelegere cu ei si poti publica prin ei. Nu merge la edituri mari, ma gandesc ca au usile inchise pentru oamenii simpli....intelegi ce vreau sa zic.... dar din pacate asa e peste tot. Nu te descuraja! Si , cel mai important, continua sa scrii!

Mersi pentru sfat! S� ști c� am �ncercat la cotidianul nostru �Viața Liber� dar nu m-au luat �n seam�. Au spus c� ei nu scriu Povețti...Deși dac� stau s� analizez �Poveștile lor din ziare , vorba matale : Nastratin e pui...Nastratin a fost un fel de P�cal� al nostru! Iar Povești nemuritoare , povști ale orientului.

Marin56.blogspot.com

MOARTEA TATEI

Pe zi ce trecea tata devenea tot mai �nchis și posac. Suferea de ulcer și de inim�. Nu spunea nimic. A ținut-o așa �nc� 5 ani, de la moartea mamei. Acu dupa moartea mamei madam Berdan devenise mai prietenoas� cu noi și mai ales cu mine. Dac� �nainte c�nd eram mic și p�n� mai �ncoace, era tot timpul cu ochii și gura pe mine, acu se schimbase și ea.
C�teodat� c�nd nu aveam ce face și mai ales seara ieșeam afar� și v�z�nd-o pe banc� afar�, mai intram �n vorba cu ea. Și se apuca Berdan a mea, s� �nșire la povești. Și c�te și mai c�te . Povestea și ea de c�nd era domnișoar�. Cum era viața pe atunci. Cum se ducea la baluri și la petreceri. Spunea ea c� era tare frumos pe atunci. Unele povești din ele le-am mai uitat. C� nu g�ndeam pe atunci c� o s�-mi vin� ideea de a le pune vreodat� pe h�rtie.
Tata, c�nd era foarte cald peste zi , cum se f�cea seara umplea de c�teva ori stropitoarea și uda cimentul �ncins de peste zi. Dup� prima sp�lare se usca ca și cum nici nu fusese udat. De abia la a treia udare se simtea r�coarea. Lorica era �n perspectiv� cu un b�iat. Era inginer. Se mutaser� și ei �n casa Lubiței , �n camera de la strad�, unde aveau și sala. Avea intrare separat� de ceilați chiriași. Nea Radu cu soția intrau �n singura camer� prin alt� intrare. Stateau �ntr-o camer�. Lina fata a doua � �nv�ț�otoarea se mutase și ea la bloc �n M19. Așa c� r�mase singur� țn cas� madam Berdan. Mai venea Genica alt b�iat de la București rareori. C�nd era var� o mai ajutam s� culeg fructe din copacii care �i mai r�mase. Un corcoduș, un prun, un cais, și un zarz�r l�ng� fostul beci. Restul �i t�iase și �i puse pe foc. C� spunea ea c� nu avea lemne. Genica, colonelul de pompeiri, o mai ajuta c�teodat� cu lemene de la fabrica de la Șendreni. Acolo se f�cea din bușteni foile de placaj. Iar ce r�m�nea p�n� la tambur era rebut. Alea erau bune c� erau esenț� tare și f�ceau și c�ldur�. Ea avea teracot�. Așa c� sc�pase de problema scuturatul burlanelor, cum f�ceam noi.
Rareori o mai vizita c�te o `domnișoar�` din tinerețele ei. Apoi se �ntindeau la vorb� și nu pleca dec�t t�rziu seara. ca �n bancul cu babele sclerozate cu cafeaua. Dup� ce pleca ieșea iar afar� pe banc� și continua discutța cu noi.
- Credeam c� se mut� la mine și numai pleac� , zicea madam Berdan r�z�nd. Și a mai b�ut și dou� cafele.
- S� vezi c� atunci c�nd o mai veni , o s� zic� c� nici cu o cafea nu ai servit-o! zic eu.
- Ce e nebun� , �i p�strez ceașca și zațul ca s�-i ar�t, riposteaz� ea r�z�nd mai departe. Alt�dat� nu o mai invit . O țin la poart� , cel puțin s� aib� motiv, s� m� țin� minte.
- A fi sigur� de asta ! O s� te țin� minte... dac� era alceva nu te ținea minte.
Acu era de treab� madam Bedan. Ținea la glumele mele. Nu se sup�ra! De ce oare ?...
C�nd venea nea Radu, mai facea afar� c�te o tabl� cu tata. El nu o putea suferi pe madam Berdan și din `hoașc� b�tr�n�`, nu o mai scotea.
- Faci și mata ca tata, zic eu. Nici el nu o suporta. C�t� panaram� ne-a f�cut c�nd eram mic...tata �i mai zicea și holer�...
- Astea ? f�cea nea Radu. Astea �s bune de dus colo la Ghiț� vasiliu... zicea el r�z�nd.
Noroc c� asta o spunea c�nd nu era madam Berdan prin preajm�, sau c�nd el era �n cas� la noi , c� altfel ...?
�i d�dea chirie o sut� de lei pe lun�. Pe ochi frumoși , f�r� acte sau chitanț� de m�n�. Tat nu ! �n fiecare lun� m� punea tata s� scriu c�te o chitanț� de m�n� cu c�ți bani �i d�deam. Noi �i pl�team conform calculului fiscal, c� doar tata era de acolo, o sum� de 47și 75 bani. Uneori �i d�deam rotunjit-75.
- Te pomini c� mai vrei și restul , �ntreba madam Berdan r�z�nd. De multe ori tata, �i mai zicea :
- Se poate ?...C�t scrie �n chitanț�.
C�nd auze madam Berdan se punea pe banc� �mbufnat�. Mai t�rziu tata �i ierta datoria.
- Hai coan� mare c� te-am iertat! zicea tata z�mbind, ceea ce o f�cea și pe ea s� r�d�.
- Da ce credeai c� ții d�deam ? face madam Berdan. Ce la pr�v�lie mai vedeai restul...?
C�nd tr�ia mama ar fi avut pretenția asta. Dar știind c� ea nu avea de unde s� dea restul, �ntotdeauna �i d�dea exact.
C�nd se f�cea ziua de chirie apoi o vedeai c� se foia toat� curtea doar o iesi cineva din cas� s�-i dea banii. Noi știam acu lecția și o l�sam s� mai fiarb�. Mai ales tata:
- Uite holera de Berdan a ieșit la v�n�toare! Vrea banii!
Daca vedea ca nu avem de gand s� ieșim nici unul se punea bosumflata pe banc�. �ntr-un t�rziu se �ndura și tata zic�nd:
- Du-te și d�i chiria baborniței.
Acum ca mai aveam si eu niste bani �mi mai cump�ram diverse montaje de pe la magazin. Am luat odat� un aparat de radio de la `ruși`. Era demontat dar conform schemei se putea ansambla usor. Tata face :
- Du-te la madam Gheorghiu-tinichigiul, s�-ți traduc� ea.
C�nd m� duc la ea, și a citit, se f�cea c� e foarte atent� dup� care �ncepea s� repete de zece ori aceleși cuv�nt. Era un cuv�nt: `Klapka`. Și �nsemna buton sau clap� de pornire. Ea se tot �nv�rtea �n jurul acestui cuv�nt și spun�nd și altele pe care nu le �nțelegeam. I-am spus c� am �nțeles și mulțumindu-i frumos , am plecat. Mai multe știam eu c�nd am tradus motamo dup� alfabet, alfabet ce m� �nv�țase cu ani �n urm�,tanti Lili. Dup� ce l-am terminat, at�t tata c�t și madam Berdan au r�mas foarte surprinși. M-a felicitat și nea Radu. Era bun prindea dou� game de unde. L și M. Adic� Lungi și medii. Mai ales seara prindea o mulțime de posturi. �l cuplam la antena noastr� de la radioul vechi și ascultam aproape toat� noaptea p�n� adormeam cu el deschis. Dimineața nu mai mergea c� se termina bateria.
Și așa au trecut 4 ani. Lorica plecase și ea de acolo. Iar �n locul lor venise o familie. El lucra șofer pe o mașin� de p�ine. Ne �mprietenisem și cu ei. M� mai duceam ziua și pe la ei. Erau niște oameni v�rstnici. Cred ca ea era un pic mai t�n�r� dec�t fusese mama c�nd a murit. Cred c� avea peste 44 de ani. M� mai ajut� ea și �mi mai d�dea sfaturi cum s� pregatesc unele m�nc�ruri.
Mai aveam un an ca sa termin liceul. Pe zi ce trecea, tata sl�bea tot mai mult . Nu mai voia s� m�n�nce. �ntr-o zi se hot�r�ște s� m� trimit� dup� un doctor particular. Știa el unul care locuia �n centru. Vin cu el, �l consult�, �i prescrie o rețet� și d� s� plece. Afar� �n curte , doctorul , �mi spune ca s� am grij� de el c� nu o s-o mai duce mult. C�nd intru �n cas� , tata se uit� lung la mine. M� �ntreab� ce mi-a spus doctorul. Eu �ncerc s� spun c� e bine și c� o s� se fac� bine. Nu cred c� m-a crezut. . M-a cunoscut. Deja �mi d�duse lacrimile c�nd mi-a spus doctorul despre el. Madam Berdan m� vede și �ncearc� s� m� linișteasc�.
- Ei ce ai ? Nu ai ce face? �mi ștergeam pe furiș lacrimile și intram �n cas�. Tata m� cunoștea imediat. Dar nu mai spunea nimic.
Se plimba toat� noaptea prin cas� și fuma. Degeaba �ncercam s�-l fac s� nu mai fumeze. El tot ce știa f�cea. Cred c� avea dureri insuportabile. De abia acu �l cred c�nd aveam s� trec și eu prin ce a trecut el. Nu mai m�nca. M� rugam aproape pl�ng�nd s� �mbuce ceva. Am crezut c� nu-i pl�cea m�ncarea f�cut� de mine. A spus c� nu e asta. Tata cred c� mai vorbea c�teodat� și cu femeia din curte. C� atunci c�nd m� vedea singur �mi spunea și ea s� am grij� de tata.
Cred c� �i spusese mai multe. �ntr-o zi m� pune s� chem popa ca s� se �mp�rt�șeasc�. Mi se puse un nod �n g�t. S-a �mp�rt�șit. La plecare popa m� i-a deoparte și m� pune la curent ca s� fiu tare c� tata nu o mai duce mult.
Seara, tata m� cheama la el și �mi spune:
- Bebi i-a o foaie de h�rtie și scrie ce �ți dictez eu.
M� supun cam cu str�ngere de inim�. Apoi tata �mi dicteaz�:
`` Draga Bebi! �n caz c� eu mor, �ți las ție toate lucrurile din cas�`` . ...Apoi �mi d� și verigheta lui și a mamei și m� pune s� promit c� o so le pun �n deget celei care o s� merite cu adevarat. care s� m� merite. Scriam toate astea printre lacrimi și sughițuri. Nu avea lucruri de valoare, dar pentru mine avea o mare valoare sentimental�. ... Și alte sfaturi, unde trebuia s� umblu și ce s� fac. Despre bani și toate acelea. Aveam pe femeia mai i� v�rst�, care se �nțelesese cu tata și �i promise c� o s� m� ajute . �ntr-o alt� zi �i era foarte rau.
Tocmai venise la d�nsul niște rude de-a mamei lui. Am chemat salvarea. Era la nr 11, o familie cu telefon. La Silion. Pentru c� se �mbr�ca greu, �ncercam s�-l ajut�m.
- Hai F�nic� mai repede c� vine salvarea și tu nu ești �nc� �mbr�cat ` �l zoreau ele. La care tata:
- Ce v� a sc�pa de mine? Las� c� o s� r�m�neți singuri...
Asta m-a f�cut sa izbucnesc iar �n pl�ns. �ntre timp a venit și salvarea. L-am dus vineri seara.
C�t a lipsit el , am stat la nana. Ia nu m-a l�sat s� m� duc la el la spital Am stat la ea tot timpul cele dou� zile ca pe ace. Nana tot �ncerca s�-mi ridice moralul. Deși știam c� și �n sufletul ei era alceva. Eu eram numai cu g�ndul la el.
Parc� aveam o presimțire c� nu aveam s�-l mai v�d. Luni dimineaț�, plec de la nana și m� �ntorc acas�, cu g�ndul s� m� duc la el la spital. Parc� nu mai aveam stare. Nu �mi erau boii acas�. Parc� presimțeam ceva r�u, �nca din ziua c�nd l-am dus la spital. Aveam sentimentul ca nu o sa-l mai v�d i� viaț�. Cand ajung acas� m� aștepta o surpriz�. G�sesc un bilet �n uș� cu urm�torul conținut:
``V� aducem la cunoștinț� c� tat�l dumneavoastr�, Grigoriu Ștefan a decedat. Faceți cele de trebuinț� pentru al ridica. `` Nici nu am mai intrat �n cas�. M-am așezat pe banca lui madam Berdan, care acu era pustie, șun�ndu-m� serios pe pl�ns. Apoi am r�mas așa o vreme neștiind ce s� fac.
Femeia din curte cred ca știa și ea, c� vine la mine și �ncearc� s� m� comp�timeasc�. Am izbucnit atunci pentru a doua oara�iar �n pl�ns. Știu c� și ea pl�ngea cu mine. C�nd m-am mai liniștit, ea �mi spune c� m� ajut� ea s� �l �mbrac S�-i dau niște haine c� se duce cu mine la spital. Lu�m hainele și plecam. �mi mai spune s� i-au și niște bani ca s�-i dea ea la niște femei de acolo.
C�nd ajungem acolo , �ncep s� caut la morg�. Deschid o uș� la �nt�mplare. �n�untru erau doi doctori. `Lucrau` pe cineva. C�nd am v�zut acea scen� de groaz�, groaza puse st�p�nire pe mine. M-a dat afar� doctorul dup� care m-a �ntrebat ce vreau și pe cine caut. Cu greu i-am spus. Apoi mi-a zis s� aștept afar�. Femeia cu care venisem �mi cere banii ca s�-i dea chipurile femeii de serviciu ca s�-l �mbrace pe tata. �mi aduc aminte de un amanunt. Și �i spun s�-i spun� s� �i i-a de la g�tul tatei, acel `obiect``. Era dorința tatei. C� spunea el: �Nu mi-a ajuns 40 de ani c� l-am purtat �ntr-una. M�car pe lumea ailalt� s� scap de el.�

Marin56.blogspot.com

Of Doamne! ..n-am trecut prin sentimentul asta Marine, am si refuzat sa ma gandesc.
Foarte emotinant ai povestit, iti sfasie sufletul!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Azi este o zi care ne poarta departe, ragasind fiecare perioada petrecuta cu parintii. Este firesc, fiecare dintre noi am fost copii si este un episod al vietii noastre. Nu este un moment de slabiciune sa ne amintim. Bune si rele, fac amintirile fac parte din noi insine.

Marin mi-au dat lacrumile citindu-te. M-ai transpus inapoi cu multi ani, undeva in trecut, unde am simtit suferinta ta.

Stii, macar tu ai fost aproape de el inainte sa plece, te-a pregatit psihic. Eu..... nu.

Poate unii dintre voi cunosc despartirea mea de tatal meu. Nici nu stiu daca sa va plictisesc cu aceasta povestire sau nu..... Insa, cum momentan nu cred ca mi-ar face bine, trebuie sa fiu si eu in dispozitia necesara de a scrie si sa nu cad prada iar evenimentelor ce s-au petrecut subit in trecutul meu......cred ca va redau doar liniile mari. Eu eram plecata cu familia mea, instalati in alta tara, la 2000 km de orasul natal, unde parintii mei locuiau. Imi vazusem tatal in viata in toamna lui 2009, dupa care, l-am regasit in primavara lui 2011 in capela. Elstia ca va pleca, dar, mereu protejandu-ma, a refuzat sa impartaseasca aceasta plecare cu mine. Mama a fost alaturi de al, prin ea si-a luat ramas bun de la toti. Si a adormit, spunand ca este foarte obosit, dupa ce au discutat de toata viata lor si de noi cei dragi. Eu ma trezesc intr-o dimineata, in coltul celalat de lume unde eram, primesc un telefon care imi da vestea. In mai putin de 24 de ore am ajuns acasa. La casa parinteasca, unde decedase tatal meu. Bineinteles ca corpul sau eradeja la capela, unde l-am putut vedea doar a doua zi. Cate am trait in acea noapte, nu stiu daca un vreunul dintre voi de aici m-ar crede, de aceea trec peste. La fel peste perioada ce a urmat.....in care am facut cercetari de una singura, de teama de ceea ce aveam sa gasesc. Si am gasit toate raspunsurile, lucrurile au evoluat astfel incat am inteles ceea ce se intamplase si ca nu am dreptul sa judec decizia tatallui meu.

Azi merg mai departe cu durerea mereu prezenta. O parte din mine urla si plange, se revolta. Dar nu pot sa ma las prada acestui act de egoism. Pentru ca daca nu acceptam deciziile celor dragi, inseamna ca suntem egoisti.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

La Mulți Ani la toți copii de aici și din lume! Poate și �n noi este �nc� un suflet de copil.Chiar dac� trupul nostru nu mai este de copil. Dar �n tot restul vieții p�n� murin suntem și r�m�nem veșnic copii. Poate proverbul : � Ai dat in muntea copiilor, are un adev�r. Sau : O s� vin� odat� o vreme ... știu mi s-a �nt�mplat și mie.

M� bucur c� v-a pl�cut povestea mea. Și eu pe c�nd scriam și retr�iam momentele acelea, ma apucat emoțiunea tare. Nici s� scriu nu mai vedeam...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-06-01 11:07:59La Mulți Ani la toți copii de aici și din lume! Poate și �n noi este �nc� un suflet de copil.Chiar dac� trupul nostru nu mai este de copil. Dar �n tot restul vieții p�n� murin suntem și r�m�nem veșnic copii. Poate proverbul : � Ai dat in muntea copiilor, are un adev�r. Sau : O s� vin� odat� o vreme ... știu mi s-a �nt�mplat și mie.

M� bucur c� v-a pl�cut povestea mea. Și eu pe c�nd scriam și retr�iam momentele acelea, ma apucat emoțiunea tare. Nici s� scriu nu mai vedeam...

Eu am o vorba a mea: Sufleteste ramanem vesnic copii. Cand moare copilul, moare intregul nostru tot.

Sa aveti o zi faina si numai bine!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2013-06-01 10:50:08


Azi este o zi care ne poarta departe, ragasind fiecare perioada petrecuta cu parintii. Este firesc, fiecare dintre noi am fost copii si este un episod al vietii noastre. Nu este un moment de slabiciune sa ne amintim. Bune si rele, fac amintirile fac parte din noi insine.

Marin mi-au dat lacrumile citindu-te. M-ai transpus inapoi cu multi ani, undeva in trecut, unde am simtit suferinta ta.

Stii, macar tu ai fost aproape de el inainte sa plece, te-a pregatit psihic. Eu..... nu.

Poate unii dintre voi cunosc despartirea mea de tatal meu. Nici nu stiu daca sa va plictisesc cu aceasta povestire sau nu..... Insa, cum momentan nu cred ca mi-ar face bine, trebuie sa fiu si eu in dispozitia necesara de a scrie si sa nu cad prada iar evenimentelor ce s-au petrecut subit in trecutul meu......cred ca va redau doar liniile mari. Eu eram plecata cu familia mea, instalati in alta tara, la 2000 km de orasul natal, unde parintii mei locuiau. Imi vazusem tatal in viata in toamna lui 2009, dupa care, l-am regasit in primavara lui 2011 in capela. Elstia ca va pleca, dar, mereu protejandu-ma, a refuzat sa impartaseasca aceasta plecare cu mine. Mama a fost alaturi de al, prin ea si-a luat ramas bun de la toti. Si a adormit, spunand ca este foarte obosit, dupa ce au discutat de toata viata lor si de noi cei dragi. Eu ma trezesc intr-o dimineata, in coltul celalat de lume unde eram, primesc un telefon care imi da vestea. In mai putin de 24 de ore am ajuns acasa. La casa parinteasca, unde decedase tatal meu. Bineinteles ca corpul sau eradeja la capela, unde l-am putut vedea doar a doua zi. Cate am trait in acea noapte, nu stiu daca un vreunul dintre voi de aici m-ar crede, de aceea trec peste. La fel peste perioada ce a urmat.....in care am facut cercetari de una singura, de teama de ceea ce aveam sa gasesc. Si am gasit toate raspunsurile, lucrurile au evoluat astfel incat am inteles ceea ce se intamplase si ca nu am dreptul sa judec decizia tatallui meu.

Azi merg mai departe cu durerea mereu prezenta. O parte din mine urla si plange, se revolta. Dar nu pot sa ma las prada acestui act de egoism. Pentru ca daca nu acceptam deciziile celor dragi, inseamna ca suntem egoisti.

Frumos ! Și mata ai darul povestirii! Cred ca am face o echip� bun� Poate deschidem noi propia tipografie?!? V�d c� mai sunt pe aici care ar putea povesti c�te ceva frumos. Intotdeauna momentele desp�rțirii de cei dragi sunt cele mai dureroase, și te țin minte toat� viața. Poate la unii nu le mai fac pl�cere rememorarea acelor zile sau momente triste. dar nici f�r� ele ... dac� nu ar fi viața ar devenii prea monoton�. Cine nu a trecut și prin aceste momente invitabile, nu cunosc adev�rata viaț�. Viața , dup� cum spuneam și eu , chiar dac� nu toate maximile �mi aparțin , este acea tr�ire sufleteasc�, pe care o traversezi cu sau f�r� voia ta, este o aglomerare de fapte și idei, �n care se g�sește mai �ntotdeauna și c�te un s�mbure de adev�r. Un adev�r crud și nemilos. Viața �ți d� și bucuri , dar și necazuri. Dar �ntr-o zi �ți poate lua chiar și viața ta.

Marin56.blogspot.com

Eu m� mai duceam din c�nd �n c�nd, �nainte de a muri tata, pe la SPIACT. Mai lucram și vara c�te trei luni cu bani. Le spusesem c� tata se simțea din ce �n ce mai r�u. Ei mi-au spus c� dac� moare o s� m� ajute ei cu sicriul, numai s�-i anunț. Așa c� dup� ce am terminat cu �mbr�catul am plecat la vale la SPIACT. Dup� ce i-am anunțat și pe ei printre lacrimi, de trista veste, mi-au f�cut sicriul imediat au str�ns și niște bani și au plecat doi din ei cu mine la spital ca s�-l ridic pe tata.
Cum nana nu s-a oferit s�-l aduc la ea acas� și nici la madam Berdan �n cas� nu mai voiam s�-l aduc, așa c� am fost `sf�tuit` s� �l duc la capela cimitirului. C�t am fost �n `preg�tiri` nu m-a ajutat nimeni. Eu am umblat peste tot. Nana se pierduse și ea. Nu mai aveam �n ea nici o baz� Acu nici nu mai beia. Pe tanti Lili aproape c� o l�sase indiferent�. Mai mult femeia str�in� a umblat cu mine și m-a �mb�rb�tat tot timpul. Am ridicat ajutorul de la pensionari și de la CEC și �ntr-un final a venit și ziua �nmorm�nt�rii. Nana s-a �ngrijit mai mult de actele și formele de la cimitir. Ea a tocmit gropari, ea a pl�tit pentru �nmorm�ntare , preot tot .
Desp�rțirea a fost foarte dureroas�. Ca si la mama m� durea nespus desp�rțirea de el. Parc� nu mai conta acu toate b�t�ile și necazurile pe care mi le pricinuise și el. Aveam s�-l iert. M� l�sase singur pe lume. Știam c� nu se mai �ntoarce. M-au ajutat și rudele lui , nașa și cu b�rbatu-su. Dar mai mult cu moralul. E și asta ceva! Eu știam lecția de la tata și �ncuiasem toate camerele l�s�nd numai camera și holul deschise. Știam c� se poate `profita ` �n aceste cazuri. Și mai ales chiar de la rude. Nu prea aveau ce s� `�mprumute` dar se putea g�si totuși c�te ceva , care s� atrag� totuși atenția.
Dup� ce l-am �nmorm�ntat pe tata, a doua zi au venit iar b�ieții de la SPIACT și m-au `mutat` de la madam Berdan. �ntai am vorbit cu un șofer �n piaț� care pentru 200 de lei, mi-a c�rat �nt�i lemnele. Era �n luna Octombrie și tata avusese grija s� m� aprovizioneze. Cred c� de aici i s-a tras. Cu c�teva s�pt�m�ni �n urma , c�nd s-a dus la depozit s� cumpere lemne, a luat cu el 5000 de lei. At�t costau lemnele. Pe drum cineva l-a buzun�rit. C�nd a constat c� r�mase f�r� bani cred c� nu i-a venit deloc bine. A ajuns acas� posomor�t și `negru` de sup�rare. Și așa era el negru, dar acu se f�cuse și mai negru. C�nd l-am �ntrebat ce are? Mi-a r�spuns c� cineva , nu știe unde, i-a furat portofelul cu tot cu acte și cu bani. Am r�mas mut. El la �nceput m� intrebase , dac� nu cumva i-am g�sit eu portofelul �n cas�. N�d�jduia s�-l fi uitat acas�. dar nu a fost s� fie așa. Noroc c� eu aveam și rezerva mea la CEC. Am scos banii de lemne și i-am dat s� se duc� iar a doua zi. El a promis c� �n juma de an o s�-mi �napoieze. Nu a mai apucat. Mai bine tr�ia!...
Am dus lemnele la tanti Lili. Nana spunea c� are și ea destule `vechituri ` Unde s� le mai pun� și pe ale mele. Așa c� am dus o serie de lucruri și la tanti Lili. Ea mi-a zis c� dac� aduc lucrurile la ea s� m� mut la ea. Cum și nana voia același lucru ,st�team acu �n dubii. �n sufletul meu se ducea o nou� lupt�. Nu m� puteam hot�r�. P�n� la urm� am ales s� m� mut la tanti Lili, spre bucuria ei și sup�rarea nanei.
Dar nu am stat mult la ele.



MUTAREA LA NANA

Dup� ce a murit tata eu deja �ncepusem s� car vesela și alte m�runțisuri, la nana. �nitial, la ea am vrut s� r�m�n. F�ceam c�te 4-5 drumuri cu ca�te o valiz� mare �n m�n� �n care dosisem toat� sticlaria și alte obiecte. Veneam cu tramvaiul. Dar tot aveam p�n� �n statie destul de mers. Aproape 10 km pe zi. Și valiza grea... Nana c�nd a v�zut c� nu se mai termin� drumurile mele m� �ntreb� :
- Mai ai?
- Mai am! r�spundeam eu.
Ea se uita la tot ce aduceam eu și �si f�cea cruce. Dar nici eu nu m� �nduram de ele. Chiar dac� pe unele le-am aruncat mai t�rziu.
- Unde o s� le mai pun ? Nu am și eu destule? Cui o s� r�m�n�? Nu tot ție o s�-ți r�m�n�? C� nu le-oi lua cu mine �n morm�nt. Ei, aici a cam avut dreptate!
Dup� ce am adus și ultimul `ac` m-am liniștit.
Genica , b�iatul lui madam Berdan, m� �ntreab�:
- Da ce pleci? Noi nu te gonim! Dac� vrei poți s� r�m�i!
- Nu, plec! Nu pot s� mai r�m�n �n casa asta goal� singur, am ripostat eu. De fapt așa și era. Nu mai puteam s� dorm aici.
- M�car stai p�n� la prim�var�, �ncearc� el s� m� conving�. Unde cari at�tea lemne?
Aici cam avea dreptate. Trebuia iar s� scot lemnele t�iate afar� �n curte. Și apoi c�nd venea mașina, pe care o comandasem, trebuia iar s� le car �n mașin�. Și �n mod singur c� nu m-ar fi ajutat nimeni. Noroc c� am renunțat la c�rbuni. Le-am l�sat lor pe un preț de nimic. Era prea mult pentru mine s� mai car și pe �știa. Erau 4000 de kile (4t)de c�rbuni. �n fine dup� dou� ore am terminat de scos lemnele �n curte. Vibne mașina și le �ncarc iar �n mașin�. Dup� alte dou� ore plec la tanti Lili și ajung cu lemnele la bunica. C�nd m� vede tanti Lili �mi spune:
- Unde le mai pui și astea ? Eu nu am loc �n magazie și pentru lemnele tale!
Așa c� am str�ns din dinți și le-am pus afar� l�ng� balcon și le-am �nvelit cu un naylon. Dup� ce i-am pl�tit șoferului 400 de lei, c� spunea el: mi-a taxat și timpul c�t eu am �nc�rcat lemenele �n mașin�. C�nd a auzit tanti Lili c�t i-am dat zice:
-Te-a fraierit !
Nu am mai comentat și mi-am v�zut de treab�. Mi-am amenajat, cu ce adusesem, o camer� a mea , �n holul lor �s�lița- de l�ng� camera lor. Șifonierul meu era cam vechi. Dar ce s� fac? Altul nu aveam! De unde altul mai bun? Tanti Lili mi-a cump�rat niște lac negru cu care a vopsit tot șifonierul. Apoi a luat dou� geamuri �nflorate pe care le-am pus �n locul draperiilor. Ei , p�n� la urma ar�ta super camera mea. �n cealalta� camer� stricat�, am pus scrinul și restul de m�runțișuri care fuseser� refuzate de nana. L�sasem și soba la Madam Berdan. Numai pe aia nu o mai c�ram. Ca mi-a si zis Genica :
- Da soba nu o iei?
- Nu , i-au numai godinul și burlanele.

Tanti Lili avea planuri mari cu mine. De aceea a insistat s� m� mut la ele. Eu cum aveam și jum�tate de pensie de la tata și alocația plus bursa de la școal� , voiau s� repare toat� casa cu banii mei. M� pusesem pe pat �ntr-o dup� amiaz� și am adormit. Exact c�nd s� m� trezesc le aud pe amandou� pun�nd țara la cale Nu le-am spus nimic atunci m-am f�cut c� nu știu. Era �nca iarn�. Mai erau cateva zile p�n� la Craciun. Eu m� duc la nana și �i spun:
- Uite ce am auzit de la bunica, ca vrea cu banii mei s� repare casa.
Nana de abia aștepta. �ncepu s�-mi bage și mai multe str�mbe. ``Poi da ca s�ți cheltuiasc� banii`` ``dac� veneai la mine eu nu-ți luam nici un ban`` și multe altele. Eram derutat și dezorientat. Atunci m-am dus la o alt� rud� de a mea pe -tanti Sica. Ea era vara mamei.
Mama lui Sica și mam`mare erau surori. Eu eram ca nepot de var�. Sica, st�tea o strad� mai sus de ele - pe C�lug�reni. Sica avea o singur� fat�, pe Marieta. Era cu doi ani mai mic� ca mine. Tat�l ei nea, Ticu lucra mecanic, la depou.
Sica venea rar la noi, c�nd st�team la cas� dincolo, la madam Berdan A venit odat�, c� țin minte și acu. A venit la noi, nu știu cu ce prilej c� i-a adus mamei niște lalele , galbene și roșii. Venise �mpreun� și cu nea Ticu. Eram mic pe atunci cred c� aveam 5 ani. St�team la mas� cu ei și am vrut s� i-au un pahar cu vin s� gust și eu. Din vitez� r�storn paharul , al c�rui conținut curge pe rochia lui Sica, ud�nd-o.
Tata și cu mama au s�rit pe mine �ncerc�nd s� m� altoiasc�. Dar tanti Sica a �ncercat s� m� apere, spun�nd c� iese la sp�lat. P�n� la urm� au plecat iar eu mi-am luat �ntreaga p�par� . De atunci a mai venit odat� �mpreun� cu fic�sa - Marieta. Era mai mare atunci. Cred ca avea 16 ani. Știu c� cu o zi �n urm� m� duse tata la filmul Mihai Viteazul. Cum �l v�zuse și ea am �nceput am�ndoi s�l coment�m. Tocmai atunci c�nta și la aparat de la formația Savoi , `Primavara`. Era acolo un pasaj: `A iesit un pui de musc� s�-și usuce labele`. Am f�cut haz am�ndoi de acele versuri. Apoi comentam de femeia aia de la film care era �mbr�cart� foarte sumar. Atunci c�nd o prinse �n pat cu altul. Dar tot Marieta m-a asigurat c� nu era nimic special de v�zut atunci la femeia aia. Oricum cei de la film cenzurase c�t mai mult posibil scena �dezbr�cat�. Mai t�rziu aveam s� rev�d filmul mai �ntreg. Dup� aia o vreme nu prea ne-am vizitat p�n� la moartea mamei. Iar acu dup� moartea tatei nu prea mai aveam chef s� o fac. Mai ales c� tanti Lili �mi �nterzise s� mai fac alianț� cu ele. Și asta c� și ea se sup�rase pe ele.
Adevarul c� dac� bunic�mea nu o suporta, nici eu și nici tanti Lili nu trebuia s� le calce pragul. O vreme �nainte de aș lua televizor nana , tanti Lili se ducea �n fiecare sear� la Sica. S-a dus odat�, s-a dus de dou� ori, p�n� �ntr-o zi c�nd nea Ticu, l�s�nd toat� rușinea la o parte se dezbr�case și �și punea pijamalele �n fața ei. Sica f�cea fețe - fețe. Atunci tanti Lili s-a simțit prost și de atunci nu i-a mai c�lcat pragul mult� vreme. S-a dus numai c�nd a murit m�sa.
Așa c� �mi i-au și eu inima �n dinți și m� duc la ea. C�nd m� vede m� și ia:
- Te-ai g�ndit s� mai vii pe la noi?

M� serveste cu o dulceaț�, tanti Sica. Apoi m� �ntreab� am�ndoi cum o mai duc.
�i spun c� bine și c� m-am mutat la tanti Lili. Apoi i� povestesc ce și cum. Nea Ticu face : ``Sau adunat muștele la miere`` Apoi zice:
- Poi Bebi, din partea mea poți s� faci ce vrei, dar eu zic s� stai la nan-ta zice tanti Sica.
- Sigur face sș nea Ticu.
Nici dup� discuția cu ei , nu reușisem s� m� decid.
- Bine ! fac eu o s� v�d dup� s�rb�tori.
Și am plecat. M� duc la tanti Lili și nu le zic nimic de vizitele mele. At�t bunica c�t și matusa erau �n al noulea cer, c�nd m� vedeau �n preajma lor. Dup� ce trece Cr�ciunul, �mi i-au inima �n dinți și �i spun c� nu mai vreau s� stau la ele și c� m� duc la nana. C�nd a auzit tanti Lili a f�cut o faț� de s� m� m�n�nce. Au �ncercat s� m� conving� am�ndou� s� r�m�n. Eu, nimic! ferm pe poziție! Atunci tanti Lili a �nceput s�-mi zic� :
- Poi bine m�i Bebi, asta �ți este recunoștința ta pentru noi? Ți-am vopsit mobila am pus geamuri ti-am f�cut camera ta! Și tu drept mulțumire ne p�r�sești.?
- Și ce dac�! am r�spuns eu.
Ei asta nu i-a fost deloc pe plac, c� mi-a dat o palm�. Era prima ei palm� dat� �n mine. Nu m-� b�tuse niciodat�. Surprins, c� nu m� așteptam la așa ceva, am apucat-o de m�ini, ca s� nu mai dea iar. Eram frustrat. Ea �ncepe s� țipe la bunica:
- Sai mamaico, ca Bebi m� bate!
Atunci o v�d, pe bunica c� sare din pat , de parc� nu o mai durea nimic. C� de altfel se pl�ngea toat� ziua și se v�ic�rea de picioare. Și sare cu bastonul la mine. Eu m� feresc, iar ea apuc� s�mi smulg� c�ciula din cap. Eu vreau s� o recuperez din mana ei. Da de unde? O ținea �n m�n� cu o forț� de ziceai cei aia? Dac� am v�zut c� nu pot s� o i-au, m-am l�sat p�gubaș și am plecat , zic�ndu-i c� m�ine vin s�-mi i-au lucrurile �napoi.
- Nu-ți dau nimic! Nu ai dec�t s� vii si cu miliția!
C�nd s� ies v�d cheia �n poart� și i-au și eu cheia. Ea vede și �mi cere cheia �napoi. Eu m� fac c� nu aud și plec. Oricum știam c� mai au și-o a doua cheie. M� duc �ntins la tanti Sica. Ea c�nd m� vede arț�guit �și d� seama și m� �ntreab� ce am p�țit? Dup� ce le povestesc, nea Ticu �ncepe s� z�mbeasc� pe sub mustaț�. Eu sup�rat tare c� �mi luase și c�ciula. Nici la ele nu mai aveam curaj s� m� mai duc. �ncepuse s� m� i-a și cu un tremurat. De abia mai vorbeam.
Dup� ce m-am mai liniștit, nea Ticu m� �nvaț�, s� o dau �n judecat� pe tanti Lili ca s�-mi recuperez lucrurile.
- Nu a zis ea ca s� vii cu miliția? zice el. Ei atunci ai s� vii cu procuratura.
M� �nvaț� s� scriu o pl�ngere pe care s� o adresez la procuratur�. Și �n care s� povestesc toate . Cum a s�rit ele la mine la b�taie... Toate!
Plec apoi la nana și �i zic și ei ce am p�țit de la tanti Lili. Nu prea i-a convenit nici ei, dar a ad�ugat:
- Aici trebuia s� se ajung�?...
A doua zi m-am și dus la procuratur�. Am depus pl�ngerea și am plecat. Peste c�teva zile primesc �nștiințare s� m� prezint la ei. C�nd ajung acolo o v�d și pe tanti Lili. Inima mi se f�cuse iar c�t un purice și simțeam iar c� m� apuc� tremuratul. �mi b�tea așa de tare , c� simțeam c� vrea s� ias� din piept. �n fine ne cheam� pe am�ndoi și dup� ce ascult� ambele variante ale noastre , decide:
- �l l�sați s�-și i-a lucrurile de la dvs. Noi nu �l putem obliga, dac� nu vrea s� mai r�m�n� la dvs.
R�m�nem de acord am�ndoi. La plecare tanti Lili �mi cere cheia. Eu parc� presimțisem c� o s-o ceara. I-am dat cheia . C�nd ajung acas� la nana �i spun c� cei de acolo mi-au dat caștig de cauz� și ca m� mut la ea.
- Dar ce fac cu lucrurile cum le i-au de acolo? �ntreb eu.
- Ce lucruri ? d�-le �ncolo de vechituri, face ea . Am eu destule las�-le acolo.
- Dar m�car lemnele s� le iau .
- Bine lemnele poți s� le ei, zice ea. Vorbesc cu nea Gicu , c�uțașul și te duce la ele și iei lemnele. Nea Gicu st�tea la o strad� de nana. Era favoritul nanei la adus lemnele de la depozit.
Seara m� duc la nea Gicu și �i spun care e treaba și dac� poate s� m� ajute s� i-au lemnele mele de la bunica. El se �nvoiește . Așa c� a doua zi m� duc și scot toate lemnele �n strad�. Acu era și ger și z�pad�. �mi �nghețase și degetele de la m�n�. Mare belea cu lemnele astea . Parc� au fost blestemate.
Totul a plecat de c�nd a pierdut tata banii pentru ele. Aveau s� treac� prin m�na mea de 8 ori. De 5 ori la mine, de dou� ori la matușa și �nc� o dat� la nana. Pe c�nd mutam lemenle �n strad� la ele, tanti Lili nu pierdea ocazia de a mai comenta tot ce f�cuse pentru mine, cu g�nd de a m� �ndupleca ca s� nu mai plec. Dar eu nu le mai auzeam. Chiar și nea Gicu m� sf�tui , f�r� s� vad� ele, s� tac și s�-mi v�d de treab�. Cei drept convorbirea lor m� frustra la maxim, f�c�nd s� mi se ridice tensiunea. M-a ajutat și nea Gicu s� car lemnele �n magazie la nana. Da s� vezi comedie c� nana deja avea și ea lemne �n magazie și de abia au mai �nc�put și ale mele . Noroc c� mai arse �ntre timp din ele. Și aici m-a ajutat Și tanti Lili, c�nd eu nu eram acas�. Se autoserveau de la mine. Probabil c� le era mil� de lemenele mele c� st�teau afar� �n frig. Am mai pus eu și prin alte cotloane. P�n� la urm� �nghețat m�r , m-am refugiat �n cas� la c�ldur�. Nana de bucurie c� m-a v�zut mutat la ea, �mi zice:
- Mai �nc�lzeștete oleac� și du-te de �mi ia o sticl� de vin , ca s� m� mai �nc�lzesc , face ea.
- Da tu s� te �nc�lzești ? Da eu ce s� mai zic ?
- Ei ne �nc�lzim am�ndoi.
I-am f�cut pe plac. Dup� niici o jum�tate de or�, dup� ce ne-am �nc�lzit, nana �ncepe s� �mi aduc� reproșuri. �C� ce am avut cu ele? Ce trebuia s� le dau pe m�na procuraturii?�Am l�sat-o s� se descarce, �n timp ce eu m-am culcat. Dar ce parc� am putut? Mereu m� trezea țip�nd din c�nd �n c�nd la mine. �ntr-un t�rziu am adormit și eu. Probabil c� l�sase și ea sonoru mai �ncet, c� p�n� la ziu� nu am mai auzit-o.
Și uite așa m-am mutat definitiv la nana, p�n� a murit. A trebuit s� trec și prin asta. Și uite cum un hoț �ți poate schimba viața. dac� nu �l fura atunci pe tata , poate o mai fi du-so, m�car p�n� c�nd veneam și eu din armat�, vreo doi ani...Am g�sit mai t�rziu �n cutia de poșt� a lui madam Berdan portofelul cu toate actele , dar f�r� bani... pe �ia �i uitase s�-i pun�.

D-na Daniela , cred c� am g�sit mijlocul de transport ideal pentru o croazier� �n Delta Dun�rii. Nu ne mai trebuie nici mașin� și nici vapor. Azi urm�rind un material pe Tv Galați , am v�zut o prezentare a unor oameni care survolau �mprejurimile Galațiului și a Br�ilei, precum și panorama Dun�rii și �mprejurimile acesteia. Și toate astea cu un moto-deltaplan. V�z�ndul, g�ndul m-a dus cu ani �n urm� unde marea mea dorinț� fusese de a vedea și eu lumea de sus, cu un aparat f�cut de mine. Ce e drept pe vremea aia nu se descoperise deltaplanul. Cu toate c� pe acolo ar fi fost bine venit. Poate alt� idee mi-ar fi venit atunci. Dar acu uit�ndu-m� la el mai aproape mi-a venit niște idei, care cred c� ar merge, dac� le-ași aplica, duc�nd la �mbun�t�țirea acelui prototip. �m primul r�nd aș umbla la greutatea lui. 150 de kile mi se pare mult. Cred c� se mai poate ajusta. Precum și manevra acelui triunghi care se f�cea manual. Unde schimbarea unghiului , a �nclinației d�dea direcția și �n�lțimea de zbor. Probabil c� motorul d� cea mai mare parte din greutate. Dar faptul c� poate duce doi oameni e bine venit�. D�dea acolo despre acel club �Aerial� sau aerial.ro. Cred c� mai merge �mbun�t�țit. Dar nu mai dau am�nunte tehnice, c� iar o s� spun� @ 705 c� �mi fur� alții invenția sau patentul. Ce zici nu ar fi o c�l�torie pe cinste p�n� �n delt�? Știu c� a mers o or�, dar nu știu și cu c�t combustibil și de care ? Presupun c� benzin�! Sau ceva pe acolo.

De la: 9am_1497, la data 2013-06-01 11:20:16

De la: Daphne, la data 2013-06-01 10:50:08


Azi este o zi care ne poarta departe, ragasind fiecare perioada petrecuta cu parintii. Este firesc, fiecare dintre noi am fost copii si este un episod al vietii noastre. Nu este un moment de slabiciune sa ne amintim. Bune si rele, fac amintirile fac parte din noi insine.

Marin mi-au dat lacrumile citindu-te. M-ai transpus inapoi cu multi ani, undeva in trecut, unde am simtit suferinta ta.

Stii, macar tu ai fost aproape de el inainte sa plece, te-a pregatit psihic. Eu..... nu.

Poate unii dintre voi cunosc despartirea mea de tatal meu. Nici nu stiu daca sa va plictisesc cu aceasta povestire sau nu..... Insa, cum momentan nu cred ca mi-ar face bine, trebuie sa fiu si eu in dispozitia necesara de a scrie si sa nu cad prada iar evenimentelor ce s-au petrecut subit in trecutul meu......cred ca va redau doar liniile mari. Eu eram plecata cu familia mea, instalati in alta tara, la 2000 km de orasul natal, unde parintii mei locuiau. Imi vazusem tatal in viata in toamna lui 2009, dupa care, l-am regasit in primavara lui 2011 in capela. Elstia ca va pleca, dar, mereu protejandu-ma, a refuzat sa impartaseasca aceasta plecare cu mine. Mama a fost alaturi de al, prin ea si-a luat ramas bun de la toti. Si a adormit, spunand ca este foarte obosit, dupa ce au discutat de toata viata lor si de noi cei dragi. Eu ma trezesc intr-o dimineata, in coltul celalat de lume unde eram, primesc un telefon care imi da vestea. In mai putin de 24 de ore am ajuns acasa. La casa parinteasca, unde decedase tatal meu. Bineinteles ca corpul sau eradeja la capela, unde l-am putut vedea doar a doua zi. Cate am trait in acea noapte, nu stiu daca un vreunul dintre voi de aici m-ar crede, de aceea trec peste. La fel peste perioada ce a urmat.....in care am facut cercetari de una singura, de teama de ceea ce aveam sa gasesc. Si am gasit toate raspunsurile, lucrurile au evoluat astfel incat am inteles ceea ce se intamplase si ca nu am dreptul sa judec decizia tatallui meu.

Azi merg mai departe cu durerea mereu prezenta. O parte din mine urla si plange, se revolta. Dar nu pot sa ma las prada acestui act de egoism. Pentru ca daca nu acceptam deciziile celor dragi, inseamna ca suntem egoisti.

Frumos ! Și mata ai darul povestirii! Cred ca am face o echip� bun� Poate deschidem noi propia tipografie?!? V�d c� mai sunt pe aici care ar putea povesti c�te ceva frumos. Intotdeauna momentele desp�rțirii de cei dragi sunt cele mai dureroase, și te țin minte toat� viața. Poate la unii nu le mai fac pl�cere rememorarea acelor zile sau momente triste. dar nici f�r� ele ... dac� nu ar fi viața ar devenii prea monoton�. Cine nu a trecut și prin aceste momente invitabile, nu cunosc adev�rata viaț�. Viața , dup� cum spuneam și eu , chiar dac� nu toate maximile �mi aparțin , este acea tr�ire sufleteasc�, pe care o traversezi cu sau f�r� voia ta, este o aglomerare de fapte și idei, �n care se g�sește mai �ntotdeauna și c�te un s�mbure de adev�r. Un adev�r crud și nemilos. Viața �ți d� și bucuri , dar și necazuri. Dar �ntr-o zi �ți poate lua chiar și viața ta.

Mi-a placut si imi place sa scriu. Doar sa fiu lasata in pace si liniste sa ma pot exprima. Mi-ar placea sa am o casuta de vacanta undeva la mal de ocean sau de mare, unde sa fie liniste si unde sa pot sa scriu. Si sa nu am sarcini de indeplinit , nimeni sa nu ma solicite, nici macar cu telefonul.

Una din prietene m-a indemnat sa continui sa scriu, in adolescenta. De cate ori venea la mine si era un moment de liniste, imi cerea sa ii citesc pasaje din jurnalul meu. Pasaje in care dadeam frau liber imaginatiei.

Iar Ingrid imi sugerase odata ideea de a scrie carti pentru copii.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

Marine, intotdeauna mi-au placut povestile. Si uite ca am parte de ele. Fain scrii.

Poate portofelul tatalui tau fuses subtilizat taman de careva dintre persoanele ce veneau des pe la voi, cineva cat de cat apropiat voua. Iar apoi, mustrat fiind de constiinta, a inapoiat portofelul, dupa ce cheltuise banii.

Sau portofelul fusese azvarlit dupa ce fusesera extrasi banii din el si cineva sau oficialitatile au dat de al si astfel l-au trimis la adresa care figura in actele din portofel.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: GRINGOS, la data 2013-06-01 16:48:30D-na Daniela , cred c� am g�sit mijlocul de transport ideal pentru o croazier� �n Delta Dun�rii. Nu ne mai trebuie nici mașin� și nici vapor. Azi urm�rind un material pe Tv Galați , am v�zut o prezentare a unor oameni care survolau �mprejurimile Galațiului și a Br�ilei, precum și panorama Dun�rii și �mprejurimile acesteia. Și toate astea cu un moto-deltaplan. V�z�ndul, g�ndul m-a dus cu ani �n urm� unde marea mea dorinț� fusese de a vedea și eu lumea de sus, cu un aparat f�cut de mine. Ce e drept pe vremea aia nu se descoperise deltaplanul. Cu toate c� pe acolo ar fi fost bine venit. Poate alt� idee mi-ar fi venit atunci. Dar acu uit�ndu-m� la el mai aproape mi-a venit niște idei, care cred c� ar merge, dac� le-ași aplica, duc�nd la �mbun�t�țirea acelui prototip. �m primul r�nd aș umbla la greutatea lui. 150 de kile mi se pare mult. Cred c� se mai poate ajusta. Precum și manevra acelui triunghi care se f�cea manual. Unde schimbarea unghiului , a �nclinației d�dea direcția și �n�lțimea de zbor. Probabil c� motorul d� cea mai mare parte din greutate. Dar faptul c� poate duce doi oameni e bine venit�. D�dea acolo despre acel club �Aerial� sau aerial.ro. Cred c� mai merge �mbun�t�țit. Dar nu mai dau am�nunte tehnice, c� iar o s� spun� @ 705 c� �mi fur� alții invenția sau patentul. Ce zici nu ar fi o c�l�torie pe cinste p�n� �n delt�? Știu c� a mers o or�, dar nu știu și cu c�t combustibil și de care ? Presupun c� benzin�! Sau ceva pe acolo.

www.info-delta.ro/info-utile-48/program-pasager-si-catamaran-201...

Cu pasagerul din Tulcea - cam 4 ore pana la Sulina si costa beletul cam 10-15 euro /pers .

Cu catamaranu' -poate fi de 10 ori mai scump

Mno, acuma si acasa au bagat preturile in euros? Nu le-o ajuns ca si asa faceau ce curs al zilei le dicta seful institutiei pentru a ne face tarifele, au mai impins-o?

Da' salariile cand se aliniaza? Sa fie minimul pe economie 1000 euros?

....Cand voi fi io prim' mininstru?

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De rude nu poate fi vorba. Doar dimineața c�nd a plecat �l avea. Crede c� il luase cineva de acolo de la depozit. C� atunci c�nd a vrut s� pl�teasc� , nu-l mai avea! Deci e posibil� a doua variant� : cineva la g�sit și apoi la returnat la adresantul cunoscut...oricum a f�cut bine c� �mi trebuiau actele lui la ridicarea banilor. C� altfel ...Ce m� f�ceam?

De la: Daphne, la data 2013-06-01 17:17:28Mno, acuma si acasa au bagat preturile in euros? Nu le-o ajuns ca si asa faceau ce curs al zilei le dicta seful institutiei pentru a ne face tarifele, au mai impins-o?

Da' salariile cand se aliniaza? Sa fie minimul pe economie 1000 euros?

....Cand voi fi io prim' mininstru?

Nu draga dafinule , preturile sunt in lei ...eu am spus niste preturi asa...orientative !

Inteleg ca , intrebandu-ma pe mine , ti se pare c-as fi premier ???

Poi baga-te in politica , ce mai stai pe ganduri !?
Pentru inceput , nu-ti trebuie decat un masterat pe la Catania !
Si mult tupeu !