Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

MUNCA MEA DE BABY SITTER

Viorel, b�rbatul cumnatei mele, avea o fat�. �n dorul lor, c� ar fi vrut un b�iat, a botezat-o cu numele de Daniela. Dar toți o strigau Dani sau Dan. Avea 4-5 ani pe atunci, c�nd eu ma chinuiam cu boala mea. �ntr-o dimineaț� m� trezesc cu Viorel la uș�.
- Bun� Bebi, ce faci? Cum te mai simți? Am venit la tine s� te rog dac� vrei, s� stai cu Daniela p�n� seara c�nd vine unul din noi acas�. Lucram am�ndoi azi și fata e singur�. Apoi te aduc �napoi, sau r�m�i la noi, cum vrei.
- Bine, zic eu, cam cu jum�tate de gur�. Eu eram cum eram și nu prea �mi sur�dea ideia s� stau cu nazg�tea aia. Știam eu ce știam. V�z�nd c� nu prea m� bucur, cumnatu zice:
- Am crezut c� o s� sai �n sus de bucurie, spune Viorel.
- Bine merg! Stai s� m� �mbrac, s� �mi i-au medicamentele și gata!
Pe drum �mi explic� ce și cum.
- V� las m�ncare. C�nd se scoal� o ajuți s� se �mbrace apoi �i dai s� m�n�nce, m�n�nci și tu... Și vezi și tu ce mai faceți... o s� v� descurcați voi am�ndoi, doar sunteți oameni mari...
- Da! zic eu, ne descurc�m.
- Acum doarme, c�nd se trezește, vezi tu ...ce s�-ti mai spun...de descurci tu ...
�n sf�rșit pleac�. Avea pat �n buc�t�rie. Am dat drumul �ncet la aparatul de radio și m-am �ntins �n pat. Cred c� am adormit, c� pe la 8 și ceva, m� scoal� fata.
- Unde e tata?
-Tata a plecat la treab� cu mama și am venit eu s� stau cu tine, p�n� disear� c�nd vin ei.
A fost destul de �nc�ntat�. Nu știu de ce, dar �ntotdeauna copii au avut o atracție la mine. Și nu numai Daniela. Ci și c�nd eram �n armat�. Dup� ce intr�m �ntr-o cas� unde erau copii, parc� m� cunoșteau de c�nd lumea. Cu toți n�v�leau peste mine. C� �i și certau p�rinții:
- Mai l�sați omul �n pace s� rasufle, poznelor!
�mi pl�cea s� m� joc cu ei. Mai le povesteam ceva, mai ziceau ei ceva...
- Hai s� ne �mbr�c�m, apoi m�ncam. Da?
- Da ! zice ea. Dup� ce m�nc�m, mai mult am frunz�rit, ne suim �n pat am�ndoi. Ea �ncepe s� �mi povesteasc� de aventurile ei de la gr�diniț�, de doamn�-sa de copii...Apoi m� �ntreab�:
- Nenea Bebi, tu ști povesti?
- Sigur, zic eu.
- Zi-mi și mie povestea cu : Scufița Roșie.
- Bine, zic eu. A fost odata, o fetiț� care purta pe cap o c�ciuliț� roșie. Fetiței �i pl�cuse tare mult c�ciulița și nu mai voia s� o dea jos din cap. Mama sa v�z�nd c� �i pl�cea c�ciulița asta, �i puse numele de Scufița Roșie.
- Da ce e aia scufiț�?
- Ei, o c�ciuliț�.
- Bine, zi mai departe.
- �ntr-o zi mama ei afl�nd c� bunica e bolnav�, o trimite la bunica ei, cu un coș, �n care se afla merinde și o sticl� de vin. Cred c� nu era chiar așa de bolnav�, dac� bea și vin?fac eu o parantez�. Ea locuia departe la marginea unei p�duri. Dar �i spune :
- S� ai grij� fata mea, s� nu o ei prin p�dure și s� nu vorbești cu nimeni!
- Așa o s� fac, zice Scufița Roșie.
- Dar de ce st�tea la marginea p�durii? Nu st�tea la bloc?
- Nu erau blocuri pe atunci, zic eu. Și eu �nainte st�team la cas�, �nainte s� m� demoleze.
- Dar de ce te-a demolat, se d�r�ma casa?
- Nu, așa era pe atunci.
- Bine spune mai departe.
- Dar fata nu a ascultat-o pe mama ei și s-a ab�tut �n p�dure. V�z�nd c�t de frumos este și p�s�relele c�ntau frumos, Scufița Roșie, s-a oprit �ntr-o poeniț� s� culeag� flori, acompaniat� de c�ntecul �multicolor� al p�s�relelor. Cum culegea ea așa, apare Lupul
Și cu o pref�cut� smerenie �n voce, �ntreb�:
- Cine ești tu, și ce faci aici? o �ntreab� lupul.
- Eu sunt Scufița Roșie și nu am voie s� vorbesc cu tine, zice Scufița Roșie. Si m� duc la bunica c� e bolnav� și st� la marginea p�durii.
At�t aștepta lupul. Se preface c� se duce �n alt� parte și c�nd e sigur c� nu-l mai vede nimeni, o lu� la goan� c�tre casa bunicii. Dup� o vreme...
- Stai ! c� nu-i așa. Doamna a spus-o altfel.
- Cum?
- Zicea, c� ...casa bunicii era �ntr-o poian�... da, bine spune mai departe.
- Dup� o vreme fetița noastr� �și aduse aminte c� o aștepta bunica și pleac� mai departe.
- Ba nu �nt�i o m�n�nc� pe bunica , Scufitei Roșii...
- Da ! Stai c� zic acu.
- Da bine zi mai departe.
C�nd ajunge lupul la casa bunicii, bate la uș�. De dincolo se aude un glas slab.
- Cine e acolo?
- Eu, Scufița Roșie am venit s� aduc m�ncare. Zise lupul schimbandu-si glasul
- Apas� pe clanț�, ca� e deschis!
A�as� lupul pe clanț� și intr�. Se repede asupra bunicii, care speriat� numai apu�a nici s� mai strige și o �nghiți pe loc. Se �mbr�c� cu hainele bunicii și se urca �n pat, aștept�nd-o pe Scufița Roșie. C�nd apare și Scufița Roșie la casa bunicii, b�tu la uș�- Cine e acolo ? �ntreab� lupul cu glasul r�gușit și pref�cut. La �nceput Scufița Roșie se sperie de glasul ei. Dar crez�nd c� bunica e r�gușit� continu
- Eu sunt Scufița Roșie și ma trimis mama cu un coșuleț cu m�ncare și o sticl� de vin.
- �ntr� c� e deschis, zice lupul la fel de pref�cut.
Da și c�nd Scufița Roșie a intrat �n cas� s-a speriat de felul cum ar�ta bunic�-sa. Și-l �ntreb� pe lup:
- De ce ai bunico, ochii așa de mari?
- Ca s� te v�d mai bine....spune ea.
- M� lași sa termin eu...
- De ce ai bunico urechile așa de mari ?
- Ca s� te aud mai bine, zise Daniela r�z�nd
- Ei zi tu atunci...
- De ce ai bunico gura așa de mare?
- Ca s� te �nghit mai bine. Și hat! lupul o �nghiți și pe Scufița Roșie
- Da bine spune mai departe...
- Poi ce s� mai spun c� v�d c� o știi...
- Da zi mai departe...
- Dup� ce o �nghiți și pe Scufița Roșie, Lupul se culca �n patul bunicii și �ncepu s� sfor�e de se cutremurau pereții.
�nt�mpl�tor trece prin apropiere un v�n�tor. I se p�ru ceva suspect la casa bunicii. �ntr� și pentru c� lupul dormea, ia pușca și �l �mpușc� pe lup. Apoi ia cuțitul, taie burta lupului și le scoate pe bunica si Scufita Roșie, tefere.
- Da, zice ea. Mi-a pl�cut povestea. Dup� c�teva minute zice:
- Dar dac� a �mpușcat pe lup, gloanțele nu le-a omorat și pe Bunica și Scufița Roșie?
- Poi... s�.. nu, c� lupul..a... purta o vest� antiglonț, iar gloanțele numai l-au zg�riat. Iar șocul a f�cut ca lupul s� leșine. Atunci v�n�torul a profitat t�indu-i burta cu foarfeca și le-a scos afar� pe bunica și pe Scufița Roșie...
- Ba nu e așa, de unde ai scos-o c� lupul avea .. de aia cum �i spui tu.. Doamna nu ne-a spus așa.
- Poi dac� tu nu crezi ca lupul avea vesta, atunci cum crezi c� lupul ar fi putut s� �nghit�, doi oameni și c�nd le-a scos afar�, mai și tr�iau?...Apoi a umplut burta lupului cu pietre...
- Da bine ...Nu mai vreau asta ... spune...spune povestea cu capra....s� v�d dac� o știi...
- Bine o s�-ți spun povestea cu capra. Cic� �ntr-o p�dure tr�ia odat� o capr�. Și capra asta avea trei iezișori. Capra �și iubea iezișorii ca pe ochii din cap. Tare poznași mai erau. C�nd �i vedea cum se joac�, �i creștea inima, mamei capr�. �ntr-o zi �și cheam� iezișorii și le spuse:
- Eu o s� m� duc �n piaț� s� v� aduc de m�ncare....
- Care piaț�, de unde ai mai scos-o și pe asta?Doamna nu ne-a spus așa. Capra a plecat �n padure s� aduc� de m�ncare....
- Dar unde ai v�zut tu m�ncare �n p�dure. Ca s� aduc� m�ncare trebuia s� o cumpere din piaț�, Nu? Mama ta nu �ți aduce m�ncare din piaț�? Doar nu din p�dure.
- Da bine spune mai departe.
- Asa, zic eu, ... și uite c� m-ai �ntrerupt și uitai unde am r�mas...
- Acolo cu piața...
- A, da! ...cu p�durea... ..�și cheam� odraslele �n jurul ei și le spuse: Eu o s� plec s� v� aduc de m�ncare...
- Așa �i mai bine...
- Mrrr... Iar...?
- Bine, spune mai departe.
- Copilașii mei, voi s� aveți grij�, c�t voi lipsi eu, s� �nchideți ușa �n urma mea cu z�vorul și s� nu o deschideți , p�n� nu ve-ți auzi c�ntecul meu care sun� așa...
- Trei iezi cucuieți, ușa mamei descuieți, c� mama v� aduce vou�, lapte �n t�țe...
- Poi daca o știi, de ce s� ți-o mai spun?
- ...Drob de sare �n spinare, m�l�ieș �n c�lc�ieș...Așa și?
- Așa o s� facem, m�muc�, o asigur� iedul cel mare. Pleac� capra, iar �n urma ei iedul mare trage z�vorul. Capra, pe drum �și spuse: mai bine aș merge pe la mesterul castor, s� �i spun s� �mi pun� un sistem de alarm� la uș�, c� precis iedul cel mare, iar o s� �i dea drumul la uș�, cum face el de obicei.
- Iar inventezi? De unde ai mai scos-o și pe asta?
- Ei și tu, ... o mai colorez și eu oleac�... Dar cum�trul lup- c� erau cumetrii- de mult �i pusese g�nd r�u iezișorilor, dar nu se ivise �nc� ocazia. Dar iat� c� norocul �i sur�se și se ivise ocazia. Era ascuns dup� un geam și v�zuse și auzise tot. Așa c� merge la uș� , dup� plecarea caprei și cu un glas dogit, �ncepu: ...
-Trei iezi, cucuieți, ușa mamei descuieți....
- Da bun gata trecem peste asta. Se știe...
- Stai s� termin....
Am l�sat-o s� termine.
- Hai! zi mai departe.
- Iedul cel mare c�nd aude, zice: a veni m�muca!...și se repede s� deschid� ușa.
- Nu, nu deschise usa ! C� nu-i m�muca. M�muca are glasul mai subțire.
C�nd aude una ca asta, Lupul se duse la un fierar ca s�-i ascut� limba și dinții. Dup� care se �ntoarce și iar continu�...
- Trei iezi, cucuieți...ușa mamei descuieți...
- Ai zi tu...
O las s�-și fac� damblaua. Dupa ce termin�, continuu-i:
Iedul cel mare zice c�tre cel mic:
- Ei, nici acu nu e m�muca?
- Nu! Nu-i ea! M�muca c�nta altfel.
Dar iedul cel mare d� s� deschid�.
- Stai așa, zice iedul mijlociu, eu o s� m� ascund...
Fiecare ied, �și alege c�te un loc unde s� se ascund�. Asta �n caz c� la uș� nu ar fi fost m�muca, și s� nu aibe de suferit. Așa c� iedul cel mic se ascunse �n horn, Iedul cel mijlociu se ascunse sub o covat�...
- Ce e aia covata?
- Covata? E ... asta .. cum �i zice, �n care se face p�inea, cozonac... Un vas de lemn ceva...
- Bine zi mai departe.
- Iar iedul mare dup� ce trase iv�rul. Se ascunde dup� uș�. Cum intr� lupul �l vede pe iedul mare și �l p�p� , dintr-o �nghițitur�, c� tare �i mai era foame ; ca nu mancase de dou� zile. Apoi se uita� el prin �nc�pere, tot c�ut�nd, zic�ndu-și : Parc� erau mai multe glasuri. Obosit de at�t c�utat se puse pe covat� s� se odihneasc�. Ori covata a cr�pat, sub greutatea lupului, ori lupul a str�nutat, c� iedul de sub covat� zise:
- S�-ți fie de bine n�nașule!
C�nd auzi lupul, �l dib�ci și pe cel de al doilea si �l m�nc� și pe el. O vreme se mai �nv�rti prin odaie, dar ne mai g�sind nimic , �și lu� t�lp�șița cu burta plin�. Cum iese lupul, iedul cel mic se d� repede jos din horn... Cred c� știi ce e acela horn, �ntreb eu...
- Da știu, b�geac... are și mamaia la țar�... zi mai departe
- �i �la pe unde iese fumul....zic eu.
- Da, zi mai departe.
- Și �la care se tot �nfund� mereu...Numai la cas� este, tu la bloc nu ai așa ceva... deși ceva asem�n�tor pentru aerisire...
- Da bine, zi mai departe .
- Dupa� o vreme, vine și capra noastr�... de la `piaț�`...
R�de... da! zic eu.
- Se apropie de ușa și �ncepu iar...
M� opresc crez�nd c� o s� continue iar ea.
� Hai zi tu...
- Trei iezi ....
Dup� ce termin� continuu-i:
- C�nd aude iedul cel mic se repede și �i deschide ușasi pl�ng�nd se repede la mamuca, spun�ndu-i printre lacrimi , ce n�past� c�zuse pe capul lor. Capra la �nceput se sperie c�nd v�zu at�ta s�nge prin cas�. Și unde nu �ncepu s� plang� și s� se jeleasc�, de �ți era mil� numai ascult�ndu-i.
Dup� ce capra se mai liniști, se g�ndi ea cum s� se r�zbune pe cum�trul lup. Dup� un timp se lumin� la faț�. G�sise ce c�uta. Se duce �n spatele casei și s�p� o groap� mare și ad�nc�. Arunc� vreascuri �n ea, unele mai umede ca s� ard� mocnit. Apoi le d� foc. Dup� care pune o rogojin� peste groap�, iar pe rogojin� o mas� și un sc�unel de cear�. Face m�ncare ca pentru poman�, sarmale,... de toate cele...Apoi pleac� �n c�utarea cumatrului lup. �l g�sește dormind la umbra unui copac. C�nd se trezește și vede capra, se cam sperie. Dar capra cu pref�cut� durere se face c� nu știe cine i-a m�ncat iezișorii ei, c�t ea a fost plecat�. Lupul, pref�c�ndu-se și el profund �ndurerat se face c� pl�nge și el.
- Cumetre, �ncepu capra. Dac� vrei vino ca s� participi și mata la poman�. Și te-oi servi și eu, cu ce oi putea.
Merge lupul cu capra, și c�nd ajung acas�, �l invit� pe cumatru-su s� i-a loc la mas�. Pune m�ncare, iar lupul hulpav, ghiort, ghiort, m�n�nc� sarmalele pe nemestecate. �n timp ce st�tea pe scaun , scaunul fiind de cear�, se topi și c�zu cu cum�tru jos. Lupul fiind greu, rogojina care era si ea cam putred�, se rupse și c�zu cu tot cu lup �n groapa care se aprinse c�nd d�du de aer.
- Valeu! cum�tr� sari și salveaz�-m� c� mor! zice lupul. �mi arde inima �n mine....
- S�-ți ard� inima cumetre, așa cum a ars și la mine inima, dup� copilasșii mei...
- V�leu cumatr�!... scap�-m�!...
P�n� la urm� lupul muri. Capra fusese r�zbunat�.
- Ei cum a fost ți-a pl�cut povestea, �ntreb eu.
- Da, a fost foarte frumos...mai zi-mi una...

Marine, ai redat o zi perfecta dintre oricine sta cu un copil si un copil!

Parca il descrii pe fiul meu. Se face ca povestea caprei cu trei iezi este preferata sa, o avem pe cd si ne pune des sa i-o spunem, apoi el face corectarile. Da' sa vezi cei trei purcelusi, pana si vuietul suflului lupului trebuie sa fie perfect suprapus cu cel din poveste!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

Fi-me aeracu casetofonul Spunea...
-Eu iubesc tatataul.....casetofonul facea tatata...
Acum iubeste ipodul...
Il vad deschis tot timpul pe email....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

M� uit la ceas se facuse ora unu și jumate. Nici nu știu c�nd trecuse timpul cu ea.
- Ei gata ! hai la mas�! zic eu.
Dup� ce am stat la mas�, �i spun:
- Gata ! acu du-te și te culc� e o ora dou�.
Ea se duce �n dormitor. Eu m� �ntind pe patul din buc�t�rie. C�nd eram s� adorm o simt c� vine p�ș, p�ș și se pune l�ng� mine. M� fac c� dorm. Pune capul pe mine și adoarme. Adormim am�ndoi. Pe la 4 pm se scoal�.
- Hai, am auzit c� �mi mai spui o alt� poveste.
- EI, dar tu te-ai �nv�țat la povești? Ce s�-ți mai spun? Am obosit m� doare gura. Poate mai t�rziu.
Adevarul c� nu �mi mai venea �n minte nici una pe �nțelesul ei. Și nici chef nu mai aveam. Celelalte din cartea cu Vladimir Colin, unele erau cam grele pentru ea și nici nu str�luceau �n interes. Ar fi fost Neacsu, sau Maria s-a mosul, sau Marianrul...Nu nu mergea. Ca sa nu mai spun de S�nger v��atorul. Asta era chiar trist� r�u. �i zic:
- P�n� �mi vine o idee du-te la televizor la desene animate.
- Dar nu �mi place nu e frumos!
Este adevarat, c� nu mai sunt desenele de alt�dat�. Acum nici frumoase nu sunt si tema las� de dorit. Ce mai! Cu c�țiva ani �n urm� , m� uitam și eu cu interes la Desene Animate. Era pe atunci Pantera roz. �mi pl�ceau aventurile lor. Mai era si ursul Yoghi... �sta �l mai d� și acu c�teodat�. Sau Aventuri in epoca de aur,...aaa... pardon de piatr�. Cu Fred și Barney. Acu au ap�rut iar ele. Mai bune sunt desenele cu razboiul Clonelor. Mai sunt alea cu Tom și jerry.
Se duce la tv. �ncepuse ceva, dar nu eram atent la el. O aud c� apoi rade. Taci c� e bine, zic �n g�nd , mai i-au și eu o pauz�. Dup� un timp aud c� e prea liniște. M� duc �n sufragerie și o v�d c� deseneaz� ceva pe o foaie, desene de ale ei.
- Nu vrei s�-mi faci și mie o pisic� sau un c�ine.
- Eu știu? s� �ncerc.
Desenez eu ceva cu care numai a c�ine nu sem�na.
- Mai bine f�-mi o p�s�ric�. Am desenat o pas�re. Apoi am colorat-o.
- Ce e asta?
- Un papagal.
- Ce frumos e!
�mi aduc aminte c�nd cu ani �n urm� �i desenam și Roxanei mele, diferite anim�luțe. Mai ales cea cu `Unde a zburat r�ndunica`. Atunci �i desenasem o furnic� uriaș� și neagr�. Și tot așa a zis și ea:`Ce frumoas� e`! Mai facem noi nu știu ce, ceva pe acolo, mai una , mai alta, pe la 9 �i dau iar s� m�n�nce și dau s� o culc.
- Dar mie nu-mi spui nici o poveste ?
- Uite dac� vrei �ți spun povestea `Punguța cu doi bani`. �i zic eu mai mult ca s� nu-i r�m�n dator și s� scap și de ea. Poate adoarme...
- Da, spune-o! zice ea bucuroas�.
- Poi erau o dat� un moș și o bab�. Și baba aia era tare haps�n�.
- Ce e aia haps�n�...?
- Un om foarte lacom și zg�rcit.
- Bine, zi mai departe.
Moșu și cu baba asta, st�teau undeva la bloc...
- Hei ce faci ! Ai uitat povestea?...Doamna nu ne spunea așa...!
- A da, ai dreptate...Nu st�teau la bloc... C� nu ar fi avut bani ca s� pl�teasc� �ntreținerea. Și �știa de abia așteptau s� �i dea afar� �n strad�...
- Ba nu st�teau la cas�...
- Bine dar casa nu era �n p�dure?
O v�d c� ridic� din umeri, �n semn c� nu știe.
- Ei, st�teau și ei �ntr-o cas� s�r�c�cioas�. Așa... și moșul avea un cocoș....
- Iar baba avea o g�in�...
- M� lași?
- Bine zi mai departe.
�n fiecare zi g�ina babei f�cea c�te un ou. Str�ngea baba o mulțime de ou�, de la g�ina sa. Moșul c�nd vedea, zicea c�tre bab�:
- D�-mi și mie babo, un ou!
- Ba pune-ți pofta �n cui... Bate și tu cocoșul ca s�-ți fac� ou�, cum am b�tut și eu g�ina și uite ce de ou� �mi face.
- Da ce cocoșul face ou�?
- Binențeles c� nu! Așa i-a zis baba, mosului, numai ca s� scape de el. Moșul, slab la minte, unde nu �nhaț� cocoșul și �ncepe al bate de �i s�rir� bietului cocos, un r�nd de pene de pe el. C�nd scap� din m�inile moșului, acesta s�ri gardul și o lu� la o ocazie pe drum.
- Ba nu ! A plecat pe jos...
Cum mergea el așa pe drum și nec�jit, din cauza b�t�ii primite de la moș, c� se si g�ndea bietul cocoș: `oare cu ce i-am greșit st�p�nului de m-a b�tut`? Merg�nd el așa pe drum, numai ce vede o pung� cu doi galbeni �n ea. Vezi și cocoșul știa s� numere. O fi fost și el la școal�. De unde știa cocosul c� erau doi galbeni �n pung�, c� doar nu se vedeau? Și mai ales c� erau și galbeni. M� rog! �nfașc� cocoșul punga cu pliscul și o i-a �napoi la casa moșului. G�ndindu-se c� asta o s� fie prilej de bucurie pentru bietul moș. Cum mergea el așa, trece o tr�sur� boiereasc� pe l�ng� el. Boierul vede c� �n pliscul cocoșului at�rna ceva. Dup� care �i spune vizitiului:
- Oprește! D�-te jos și i-ai punguța aia din ciocul cocosului și ad-o �ncoace. Se d� vizitiul jos și prinde cocoșul lu�ndu-i punguța din cioc. O ia vizitiul și i-o d� boierului. Boierul o ia și f�r� s� se mai uite �n ea o bag� �n buzunar. Dup� care vizitiul porni iar tr�sura. Cocoșul v�z�nd ast� nedreptate, se ia dup� tr�sur� și zic�nd �ntr-una:
- Cucurigu!...
- Cucurigu! boieri mari dați punguța cu doi bani!
- Da ce tu ești cocoș?
- Nu eu �s g�in�.
- Ba nu tu ești puiul de g�in�. Roxana mea tot așa zicea c�nd era mic�:
- Eu sunt puiul de gain�, mama e g�ina și tu ești cocoșul....
Dup� care rectifica:
- Ba, nu! Tu ești cocoșul �ntreg, mama e g�ina �ntreag�, și eu sunt puiul de g�in� și �ntreg...
- Cine zicea așa, Oti?
Ea așa o striga pe fic�-mea. Oti! De la Roxy. Nu putea s�-i zic� așa. Și așa o strig� și acu dup� zee ani.
- Da!
- Bun! zic eu mai departe. Unde am r�mas?
- Acolo unde c�nta cocoșul...
- Ce c�nta?.. Striga s�racul...țipa!..
- Bine, zi mai departe...
- Na! c� mi-am g�sit beleaua cu afurisitul �sta de cocos, zice boierul. Cocoșul o ținea una și bun�, țin�ndu-se de tr�sur�. Cum mergeau ei pe drum, boierul vede o f�nt�n�.
- Oprește vizitiu! D�-te jos și prinde afurisitul �sta de cocoș și arunc�-l �n f�nt�n�!Poate s-o �neca și oi sc�pa de el.
Se d� jos vizitiul jos și prinz�nd cocoșul �l arunc� �n f�nt�n�. Apoi boierul pleac� mai departe, zic�nd �n sinea lui: `` Cred c� am sc�pat pentru totdeauna de afurisitul �sta de cocoș.
Cocoșul v�z�nd primejdia, unde nu �ncepe s� �nghit� ap�: si �nghiți, și �nghiți, p�n� seca toat� f�nt�na. Dup� care cocoșul ieși cum putu afar� și se lu� iar dup� tr�sur� zic�nd:
- Cu...
- Cucurigu boieri mari, da-ți punguța cu doi bani! zice ea.
- Acum ești și cocoș?
- Da ! Zi mai departe.
C�nd se uit� boierul �n urm�, ce �i fu dat s� vad�? Un cocoș mare c�t un munte, se ținea scai de tr�sura lui, cer�ndu-i mereu punguța cu doi bani.
- Da de ce era c�t un munte?
- Poi dac� b�use o f�nt�n� �ntreag� de ap�...crescuse și el...
- Da, bine zii mai departe.
- Apoi chiar c� mi-am g�sit beleaua cu �st cocoș, zice �nciudat boierul. Pe c�nd mergea pe drum tot timpul boierul se g�ndea, ce s� mai scorneasc� ca s� scape de cocoș.
- Ai zi ...
C�nd m� uit v�d c� adormise.
- Poi ce faci? Dormi? Eu la cine mai spun povestea?
- Nu ! Nu, dorm zi mai departe...
C�nd mai vede și pe asta boierul, se lua de ganduri. Ce sa faca , ca s� scape de pacostea asta de cocoș? C�nd un ga�nd �l lumin�. Se duse la buc�t�rie și �i porunci unei sluge de acolo, s� prind� cocoșul și s�-l arunce �n soba. Se duce sluga și prinde cocoșul, apoi �l arunc� �n soba �ncins�. C�nd vede cocoșul și acest pericol mare, vars� toat� apa pe care o �nghițise, atunci c�nd vizitiul, la porunca boierului, �l aruncase �n f�nt�n�. Imediat stinse focul și r�ci toat� soba, ba mai mult inund� și toat� casa boierului. Apoi ieși victorios �n curte și �i ceru iar punguța boierului.
C�nd o mai v�zu și pe asta boierul, unde nu se m�nie și porunci unei sluge, s�-l arunce pe cocoș �n beciurile unde ținea boierul galbenii. G�ndindu-se c� poate dac� o �nghite galbeni, i-o sta vreunul �n g�t. Și am s� scap de el. Zis și f�cut. �l prind pe cocoș și �l arunc� �n beci. Cocoșul c�nd vede asta, bucuria lui. Și unde nu �ncepe a �nghiți și tot a �nghiți la galbeni, p�n� termin� și ultimul galben. Apoi b�tu cu ciocul �n fereastr� zic�nd:
- Cucurigu boieri mari! Da-ți punguța cu doi bani!
- Asa! Credeam c� ai uitat?
- Da cum a �nc�put �n burta cocoșului at�tea?
- Ei, așa e povestea! Era n�zdr�van cocoșul �sta...Nici nu știa moșul ce avea la curtea lui.
Cand o vede și pe asta, boierul porunci s�-l arunce pe cocoș �n ograda cu , cai oi, vaci , boi si alte dobitoace și or�t�nii. `Poate �l va lua un taur �n coarne si scap de cocoșul �sta``- g�ndea boierul. C�nd v�zu și ast� groz�vie, cocosul nostru �ncepu a �nghiți cu nemiluita, toate animalele din ograda boierului. C� nu mai r�mase nici un ogar m�car. Dup� ce termin� se facuse c�t un munte. Se duse la fereastra boierului b�tu din aripi de se cutremur� casa boierului și ridic�nd o arip� �n fața ferestrei, de �i �ntuneca casa, �ncepu iar s� zic�:...
- Ba nu, i-a c�ntat cer�ndu-i punguța...
- Te pominești c� l-a rugat și frumos? Boierașule ! d�-mi te rog frumos punguța, cu cei doi b�nuți, c� de nu ...? zic eu.
R�de iar.
Boierul c�nd vede, c� din cauza acelei punguțe pierduse tot și r�mase s�rac, se m�nie și �i arunc� punguța zic�ndu-i:
- Na punguța și du-te �nv�rtindu-te!
Cocoșul nostru se du-se și lu�vesel, �n cioc punguța o ridic� și pleac� țanțoș c�tre casa moșului. Da acu s� vezi comedie. C�nd �l v�zu c�t de mare ,frumos și țanțoș mergea cocosul nostru, toate or�t�niile pe care le mai avea boierul- rațe, g�ini, g�ște , curci, etc. se luar� dup� el. �n urma lor boierul pl�ngea, v�z�nd c� din cauza unor am�r�ți de doi galbeni, r�mase s�rac lipit. Așa mergea cocosul nostru pe drum, cu un �ntreg alai dup� el. C�nd ajunse cocoșul la casa moșului, acesta �i spune:
- Așterne mosule, repede un țol.
Așterne moșul un țol și minune mare. Unde nu �ncepu s� fac� cocoșul, boii, vacile, oile și toate orat�niile, care fusese �n ograda boierului. Dup� care la urma �i mai facu și o movila mare, c�t un munte de galbeni, care straluceau la soare. C�nd v�zu moșul una ca asta și parca tot nu-i venea a crede.
- Sunt ale tale acu, moșule. Uite și punguța asta. Mare �i fu bucuria moșului, c�nd v�zu ce mare noroc d�du peste el. Cand iesi și baba din bordei și v�zu at�tea �n ograda și mai ales galbenii, se �nverzi de ciud�.
- D�-mi și mie moșule niște galbeni?
- Ba pune-ți pofta �n cui. Știi c�nd �mi ziceai? Bate și tu cocoșul ca s�-ți fac� oua? Bate și tu g�ina acu, ca s�-ți aduc� astea.
De necaz, baba prinde g�ina și unde nu �ncepu s� o bat� de �ți era mil� de biata g�in�. Ca�nd sc�p� g�ina din m�inile babei, aceasta fugi pe drum. Cum mergea ea așa vede o m�rgic� și o �nghite. Se �ntoarce acas� bucuroas�, crezand c� așa o s�-și �nduplece st�p�na. C�nd o vede baba iar, o �ntreab�:
- Ei ce mi-ai adus?
- Așterne și ai sș vezi, zice g�ina.
Peste dou� ore g�ina �ncepu a cotcod�cii. Baba se duse repede s� vad� ce i-a f�cut g�ina ei. C�nd d�du peste m�rgic�, unde nu umfl� iar g�ina, și �ncepu s� o bat�, și o b�tu, o tot b�tu, p�n� o omor�. Și așa r�mase biata bab� mai s�rac�. Acu nici ou� numai avea.
Iar moșul �l ținea pe cocoș numai la loc de cinste. �i facuse niște �nc�lț�ri din aur, și-l purta numai cu haine scumpe. Ba am mai auzit c� l-ar fi dat dup� fata unui boier mai bogat. Cine știe? Cred c� mai tr�iesc și ast�zi dac� nu cumva or fi murit.
- Da bun așa, a adormit și Dani.
Pe la 9 seara, apare și cumnatu. �nc� din prag m� �ntreab�:
- A fost cuminte fata ? nu te-a nec�jit?
- Nu, a fost cuminte. I-am spus și povești. Acum a adormit.
- Ați m�ncat?
- Sigur.
- Mai stai oleac� Bebi, c� trebuie s� apara și Cornelia și dup� aia te duc acas�. Sau poate vrei s� r�m�i la noi?
Am refuzat politicos. M� simțeam mai bine acas� la mine. Dup� ce a venit Lia zice :
- Da mai stai Bebi ca s� m�nc�m ceva.
- Da, am m�ncat, nu m� las eu.
- Hai s� m�nc�m cu toții ceva. O b�taie stric� dar, dou� m�nc�ri nu stric�, �ncearc� și Viorel s� m� conving�. M-am l�sat convins p�na la urm�. Nu voiam s� o sup�r. M� �ntreab� ea:
- Ei cum a fost misiunea cu Daniela? Cred c� o s� mai vrei s� stai cu ea, c�nd or fi probleme.
- Sigur! zic eu.
Dar a trecut aproape un an, p�n� c�nd au apelat iar din nou la mine.
Apoi m-a dus acas�. Și uite așa a �nceput munca mea de Baby-sitter.

Domnilor de la Anten�, precum și de la alte posturi de TV, nu le mai da-ți ap� la moar� la toți mincinoșii �știa de popi, care nu au f�cut alceva dec�t s� ne tot mint� de 2000 de ani și �nc� mai �ncearc� s� ne mai mint� și ast�zi. Chiar �nc� le mai faceți jocul acestor excroci , mincinoși și necrindicioși? Ei sunt primii care p�c�tuiesc prin actitudinea lor prin a �nșela pe toți. Nu au nimic sf�nt �n inima și g�ndul lor , �n a �ncerca de a ne prosti chiar așa �n faț�. Ne-a popilor s-a dus vremea voastr�! Numai sunt crezute toate basmele voastre de adormit babele , b�tr�nii și copii inocenți de care v� folosiți, �n a crede cele sfinte cu forța! Ne obligați s� credem �n niște neadev�ruri �n care nici voi nu credeți cu adev�rat și nici nu le respectați. Vou� nu v� e fric� de Dumnezeu cu toat� propaganda voastr� mincinoas�? Nu v� e fric� c� Dumnezeu c� nu doarme și va veni ziua c�nd ve-ți da și voi soscoteal� pentru toate minciunile și șarlataniile voastre? Auzi la ei : �A murit p�rintele care f�cea minuni, adic� excrocherii și a �nverzit busuiocul uscat�!!! Oare cine crede așa ceva? Nici copilul de ț�ț� nu crede! Eu aș propune parlamentariilor și șefului statului , de a da o lege pentru ca acești falși oameni așa ziși credincioși mincinoși și s� fie testați , dar de adev�ratelea cu detectorul de minciuni . Și apoi aspru pedepsiți , ca s� le piar� pofta de a mai �nșela at�ția creduli. Poate or mai face și ei ordine �n cele sfinte de care at�ta se laud� ca fiind sfinți. Da ! Sfinți mincinoși!!! Putea oricine s� schimbe acel așa zis buchet miraculos cu altul verde. Dac� țara asta , e plin� de tot felul de �nfractori, corupți, hoți, criminali, șarlatani,t�lh�rii, etc...poate și-au pus și ei pe bun� dreptate �ntrebarea :� Adic� noi de ce nu ? Ei pot nelegal? Barem s� acțion�m și noi sub acoperirea celor sfinte , ca s� fie cel puțin� legal�. Și nu sunt singurii! Toți �ncearc� pe toate c�ile de a se �mbogții cu c�at mai mult și cu munc� -0(zero)! Dar nu-i frumos și se poate l�sa cu ... s� se intoarc� cele sfinte , pe care ei tot at�ta le promoveaz� cu ad�nc� nerușinare, tot �mpotriva lor. Și asta prev�d c� va fi �n cur�nd! Foarte cur�nd! Așa c� mai �ncetați cu �minunile voastre�!!!Demonstrați și voi odat� , c� aveți cu adev�rat fric� de Dumnezeu! Dar ?... unde exist� corupție �ntr-o societate... este c� nu le are...! Mare dreptate avea Caragiale!

Marin56.blogspot.com

�ntr-un alt an, iar apeleaz� Viorel, la serviciile mele, ca s� stau iar cu Daniela. Iar lucrau am�ndoi. De obicei aveau grij� s� aranjeze graficul de lucru, dar nu se putea tot timpul. El fiind mereu ocupat: mai era de securitate, mai un control...
De data asta aveam o misiune mai mare cu Daniela. Trebuia s� o i-au și de la școal�. Și era cam departe de casa lor.
La �nceput o �nscrisese la o școal�, l�ng� ei �n piaț�. Dar cum acolo erau cam mulți colorați și se legau de fat� și mereu venea b�tut�. Așa c� au hot�r�t s� o dea la o alt� țcoal� , tocmai �n mazepa, aproape de �elice�. Cred c� era 31... numai știu. Ei și de acolo, avea oleac� de mers, plus c� erau mațini , circulație, semafor.
La ora 11 m� duc la ea la școal�. Nu le d�duse �nc� drumul. Aștept și la 12 le d� drumu. O v�d c� iese și aștept s� v�d ce face. V�d c� se �ndreapt� spre cas�. �i ies �nainte . O v�d c� e surprins�. Nu se aștepta s� m� vad� pe mine. Mai venea cu un b�tr�n care avea și el o nepoat� la acea școal� și st�tea la ei �n bloc. Acum venisem eu.Așa c� am plecat spre cas� �mpreun�.
Ajungem la primul semafor și o �nv�ț s� traverseze numai c�nd culoarea semaforul este verde. Dar s� se uite și �n st�nga sau dreapta pentru orce eventualitate. �n centru se mai respecta normele de circulatie, dar sa vedeti la mine �n 39. �ndiferent de ce culoare are semaforul, toate mașinile trec. Așa c� și noi pietonii facem la fel. Care trece mai repede. Ar trebui sincronizate, culorile alea. C� el are voie s� treaca și c�nd e roșu dar și c�nd e verde la mine. Dracu s� mai �nțeleag�. El dac� face la dreapta are voie s� treac�. Dac� are rosu tot trece, dar eu c�nd mai trec? Merg aiurea!
Dup� ce trecem de semafor, �ncepe s� bage �n vitez�, c� abia m� mai puteam ține de ea. �ncepusem s� g�f�i. Eu nu aveam voie s� fac efort. Țin minte c� cu ani �n urm�, ca s� nu scap o mașin�, am fugit doar 10 metri. C�nd m-am urcat, s� cad jos. Mai mai s� mi se fac� r�u. Cu greu m-am abținut și mi-am reglat respirația.
Vorbesc cu ea s� o lase mai �ncet, c� eu nu mai pot s� fug. �n fine o las� ea mai �ncet, dar tot era cu trei pași �n fața mea. Ajungem noi la ea acasa. Știa lecția c� se duse direct la frigider. Scoate m�ncarea. O ajut s� o pun� la �ncalzit aprinz�nd aragazul. Dup� ce m�nc�m noi, �i zic:
- Gata acum la lecții !
Se apuc� ea de lecții. Dar nu cu prea mult� convingere.
La unele mai f�cea singur�. La altele o mai ajut și eu. La scris era teribil� parc� scria pisica.
Avea și la englez�. O ajut și acolo. Dar la matematic�, avea niște exerciții, pe care nu știam s� le fac cu metodele lor, pe care i le cerea la școal�. Eu le f�ceam prin metoda mea, dar nu era corect și nici ea nu ar fi �nțeles. C� i-am și zis : fii atent� și tu la școal�, c� noi nu am f�cut exact ce ai tu. Și chiar dac� am f�cut de at�ția ani s-a uitat. Ar trebui s� m� duc iar la școal�.
A r�s ...Nu știu ce au de g�nd �nv�ț�m�ntul �sta, s� fac� cu copii? Vor s� ajung� directori din primii ani de carte?
Apoi mai avea și de desenat. Apoi �și aduce aminte c� avea și o poezie. Nu era mare, avea patru strofe. A �nv�țat-o repede. De obicei prindea reped , numai c� trebuia s� știi cum s� o iei. S� nu o iei repede. Tasu �i știa meteahna. Doar �i sem�na. Și el era foarte calm. Doar era feblețea lui.
C�nd era și el acas� �i lua mereu ap�rarea. Eu nu prea eram de acord cu acest stil. Dar nu vroiam s� m� bag. Prea �i f�cea toate poftele. M�sa nu ! Se enerva repede și o p�ruia mereu. Ei nici cu asta nu eram �n totalitate de acord. �mi aduceam aminte și eu, c�nd cu ani �n urm�, p�țeam și eu la fel. La mine era oricum mult mai r�u. C�nd vedeam c� o bate ieșeam din �nc�pere și m� duceam la tv. Nu mai puteam s� suport.
Așa c� acu cu mine, Daniela nu avea treab�. Dar aveam grij� ca s� nu sar� nici gardul. O fr�nam la timp. Avea un obicei prost, se �nv�țase s� m�n�nce cu st�nga. Desena și cu st�nga. Eu �ncercam ca și tasu s� o dezobișnuiesc, dar degeaba! Nu voia ea și basta. Era un pic și �nc�p�ținat�. Dac� Viorel i-a permis...
�n fine termin�m noi lecțile. Binențeles c� voia iar o poveste. I-am spus c� pentru c� m-a fug�rit, o tai de la portie.
Ce!?! C�nd am venit a trebuit s� storc tricoul și maioul. Le pusesem la uscat. Dup� aia și-a adus aminte c� trebuie s� fac� plicuri, �n care s� pun� mai multe grupe de litere de la alfabetar. I-am f�cut vreo zece plicuri unde am �ngr�m�dit toate literele și silabele , �n ordine alfabetic�. Am scris și pe plic opisul lor. Dup� ce am terminat , I-am zis c� ar fi bine dac� s-ar culca. S-a culcat, dar nu prea a fost �nc�ntat�. Se f�cu iar seara. Mai pe la tv, iar a trecut seara. Am vrut s�i spun povestea cu pirații de pe insul�, dar nu a fost �nc�ntat�.
C�nd eram mai t�n�r știam mai multe basme si de Ispirescu și de Andersen, dar dac� nu le mai recitești, se uit�. Pe unele le-am mai neglijat. Așa c� nu puteam s�i spun orce poveste, dac� nu o știam pe toat�. Dac� o s� o țin �n ritmul �sta, trebuie s� m� apuc iar de citit și numai asta nu mai am eu chef s� fac. Și așa, �mi joac� și pe monitor literele, dac� stau mai mult. Nu le mai v�d bine. Cum au venit cumanții, au și luat-o �n primire. O controlau s� vad� dac� a b�gat ceva la cap, c�t a stat cu mine. I-am spus c� la matematic� nu sunt sigur. Mi-a dat de �nțeles c� se va ocupa el. Nu am plecat p�n� nu s-au convins c� m�ncasem. Așa c� am mai m�ncat o dat�. Dup� care m-au teleportat acas�.

Și uite cum mi-ați dat ideea unui nou subiect de discuții - Minciunile ! Minciunile astea cu care noi ne-am obișnuit, sunt de mai multe feluri. Dar cel mai frecvent, le �nt�lnim �n dou� situații : minciuni vinovate si minciuni nevinovate. Asta am auzit-o pe vremuri , c�nd se mai transmitea la radio și c�te un � teatru la microfon�. Acolo am auzit prima dat� aceast� `definiție`. Minciuna nevinovat� este acea minciun�, care, atunci c�nd e spus�, nu pericliteaz� o situație, de pe urma careia nu se �ntampl� nimic r�u , sau aproape nimic. c� de, e nevinovat� ! Ce mai conteaz� ! De exemplu, minciuna unui copil inocent care de abia p�șește la viaț�. De aceia nu trebuie l�sat ca s� continuuie la infinit. Pentru c� azi minte frumos, iar m�ine și mai frumos, obicei ce se mai p�streaz� și ast�zi din tat� �n fiu. Minciuna sau minciunile vinovate sunt cele mai periculoase, c�nd de pe urma lor, se pot �nt�mpla multe. Se poate scrie sau rescrie soarta unor oameni, mai mult sau mai putin vinovati.Sau chiar soarta unei istorii! Si avem exemple multe prin istoria asta zbuciumat� a poporului nostru și nu numai . Istoria ne este martor� ! Poate uneori și minciunile astea sunt bune de ceva. �n multe cazuri te poate scoate și din multe �ncurc�turi , pe care tot tu ți le faci singur. La aceste categorii pot face parte și cele nevinovate. Dar ? .. atentie ! Practicarea lor �ndelungat�, poate duce la dependenț� și practicarea lor �n continuare duce la nasterea celor vinovate. Iar unele se pot �ntoarce și �mpotriva celor care le-a spus. V� vorbesc din propia experienț�. Nu ca s� credeți c� eu aș fi cumva cel mai mare mincinos ! Nu nici vorb�. Dar am fost copil și eu odat� și mi-a ajuns b�t�ile pe care le luam pentru c� �ncercam, de, ca tot copilul, s� mai salvez c�te ceva din prostiile pe care, recunosc, c� le mai și f�ceam. At�t mama c�t și tata erau niște fanatici �n aceea de a nu spune minciuni. Nu suportau de fel minciunile , indiferent la ce categorie se �ncadrau. Mereu �mi spunea:`` nu mai minții!`` Tata zicea c� o fapt� recunoscut�, e pe jum�tate iertat�. Iar dac� totusi �l credeam uneori, nu m� ierta ! Ca �n loc de doua palme , �mi d�dea numai una. Dar de ajuns c�t pentru dou�. Iar mama nu mai ținea cont de natura ei . Luam c�s�peal� pentru orice tip de minciun�. De multe ori eram nevoit ca s� și mint , asta pentru ai face pl�cerea sau a mai sc�pa de b�t�ile zilnice. Și asta c� de multe ori nu era adev�rat , dar trebuia s� mint ca s� scap. Uite vezi cum și uneori trebuie s� recurgi și la o minciun� nevinovat�. De aceea nici eu acum nu le mai suport. Vorba aia : nici minciunile mele nu le mai cred ! Dar c�t ar fi de curios, nu ar trebui s� ne supere, faptul c� cineva ne-ar zice c� suntem un mare, mare ... mincinos! Ar trebuie s� ne simțim m�ndrii! De ce ? Pentru c� nu suntem singurii!Chiar se duce o lupt� care mai de care s� mint� mai mult sau mai frumos! E o adev�rat� competiție! Dac� privim �n jurul nostru, vedem c� toți ne mint cu mai puțin� sau mai mult� nerușinare.Și asta la toate nivelurile și domeniile. C� suntem �nconjurați doar de minciun�. Ne naștem �n minciun� , tr�im �n minciun� și murim tot �n minciun�. P�n� și viet�țile c�t ar fi ele de simple, sau complexe, se mint , mint, sau �ncearc� s� mint� și ele pe cineva.Sau mai degrab� s� p�c�leasc� și ele pe cineva. Care la urma urmei tot un fel de minciun� este .Fie c� o fac pentru hran� sau alte motive. De ce spun asta ? Pentru c� mie mi-a pl�cut s� studiez viața viețuitoarelor și mai ales a necuv�nt�toarelor. Cel puțin așa credem noi! Dar cine știe �n legea lor ce �și spun? V-am mai povestit c�nd m� jucam, cu muștele, g�rg�rițele, sau c�inii și m�țele. Tot la ele am v�zut c� și ele mint. Da , da și ele mint! Poate nu o s� v� vin� a crede, dar și ele �n legea lor mint. Sau cam așa ceva! Poi s� vedeți cum decurge cazul. De ce am ajuns eu la aceast� concluzie. �ntr-o zi Br�ndușa mea, f�tase. A trecut o vreme și și-a scos puii la plimbare. Și cum Br�ndușei mele nu-i lipsea ~umorul ~ , c� de asta era �n stare, - umor negru - , obișnuia dup� o pauz�, ca și ea mai lua c�teodat� o mic� și binemeritat� pauz�, de mas�, așa, se ascundea dup� un zid sau perete și mieona, chem�ndu-și puii. Un fel de miorl�it mai special. Cei care au avut pisici, cred c� știu. Și c�nd puii recepționau semnalul ei , Br�ndușa, fugea repede și se ascundea dup� alt zid sau altceva, �n așa fel ca s�-i p�c�leasc�, ieșind din raza lor vizual�.Exact cum fac și copii , c�nd se joac� de v-ați ascunselea și trișeaz�. Dup� ce se g�seau, urmau coruri de miorl�ituri si d�i pup�ceal� și sp�lare. Asta, drept recompens�, cred! Sau poate �i felicita! Și mereu f�cea asta cu ei. �i instruia sau �i preg�tea pentru viaț�, sau le testa calit�țile sau aptitudinile... Sau alte ori se mai jucau cu ei. Se l�sa ~ dezmerdat� ~ de pui, dup� care Br�ndușa, v�z�nd c� se �ngroaș� gluma, aceasta �i domolea cu cateva labe și mușc�turi, c� bieților pui le pierea cheful de a se mai juca cu ea și renunțau sp�siți. Ca și cum ar fi zis : � Ei gata cu joaca , ce nu vi se pare ca v-ați �ntrecut cu gluma? Stați c� v� potolesc eu !� Cum f�cea și mama cu mine c�teodat�. M� l�sa s�-mi mai i-au av�ntul c�teodat�, dup� care, dup� o partid� de joac�, care �ntotdeuna se termina prost pentru mine. Transform�ndu-se �n b�taie. Așa și cu Br�ndușa ! Cred ca �i testa !Le testa inteligența ! Se juca cu ei de v-ați ascunselea. Ce te joci ? P�n� și ea �mințea� dintru-n anumit punct de vedere. Așa c� s� nu ne mai mire de unde ni se trage. Avem toți un numitor comun. Un punct de plecare comun. Și asta am constatat-o urm�rind și activitatea altor animale la stadiul de pui. C� e om sau animal toți trec prin aceeași faz� - de copii! Dar alta! �n alt� zi urmaream la WC-ul madamei Berdan, cum p�ianjenii prindeau muștele, care erau, de ce s� nu recunosc, pe vremea aia, cu sutele sau poate chiar cu miile. C� nu mai aveai loc de ele. Iar ele n�p�stoasele se puneau și pe tine din lips� de loc, g�dil�ndu-te pe spinare. �ți f�ceau și ele masaj ! Și cum spuneau și p�ianjenii mint �n felul lor pentru a prinde prada. Pentru a se hr�nii! Le țese plase pentru a le prinde. Nu �nseamn� c� dac� ei nu vorbesc, nu mint. Parc� acum au mai disp�rut. Dar pe vremea aia, erau de groaz�. S-au poate m� �nșel eu? C� de c�nd stau la bloc și am pus plase la geamuri, acu le v�d mai rar. Dar �n schimb v�d mai multe din acelea mai � grase� și albastre - colorate. Sau unele plante. Da plante ! Mint și ele. Unele te �mbie cu parfumul lor și viespele sau albinele, neștiind ce le așteapt�, se las� prinse de ele. Acestea fiind plante carnivore. Dac� ne mut�m pe fundul apei sau a marii si aici �nt�lnim minciuna! Și pe fundul oceanelor sunt astfel de specii de plante carnivore. Și acestea p�c�lesc pe alții neavizați. Și exemplele ar putea continua. Toate viețuitoarele �n lupta pentru existenț� - mint ! Tot prin �ngeniozitatea capcanelor pe care le creaz� pentru a prinde viet�țile inocente. Sau poftim , șop�rlele alea, batracienii, cum le zice ... aaaa..tiii ce lapsus am! De alfel am memorie bun�, dar cine știe ?... așa cameleoni �i zice ! Care �și schimb� culoarea pentru a �nșela, lu�nd culoarea mediului. Asta pentru a nu putea fi observate ușor. Și ele mint. Și multe altele, furnici și alte g�ze. �n toat� activitatea lor mai și mint. Numai c� la unele aceste minciuni se transform� �n minciuni vinovate. Și așa dac� te uiți �n jurul t�u g�sești la tot pasul minciuni. Numai s� vrei s� le g�sești. Uneori nu le g�sești și te caut� ele pe tine. Nu vedeti toți mint și ne mint ! Așa ca s� nu ne mai mire cui sem�n�m ! ? ! Avem gena minciunii r�s�dit� și �n noi. Oare cine ne-o fi pus și asta �n c�rc�? Oare cu ce se m�n�nc� asta ? De ce este necesar�, sau a fost necesar� și existența ei ? Deci am avut un �naintaș comun, mare mincinos! Cred Miunhausen era pui pe l�ng� el! Guvernul ne minte mereu cu creșterea pensiilor sau a salariilor, cu marirea prețurilor, cu televizorul, etc. Oare ce se f�ceau ei dac� nu era descoperit� minciuna! Cum af dus-o noi atunci, ca s� nu mai spunem de alții sau altele. Și unii fac o meserie din asta și totodat� o surs� de c�știg. Da, ce e drept, mai puțin Ortodox ! Dar ce conteaz�? se �nchide ochii la tot și la toate. Numai s� ias� bani din ceva! Nu mai conteaza ! Cum zicea si nea Mihai- br�ileanul, cu care ne-am �nt�lnit �n statțunea de la Soveja prin `91 : ~ Ce conteaz� c� e mireas�, bani s� ias�!~ Poi nu? Si ce mare dreptate avea ! Așa c� st�m bine la acest capitol. Chiar și �n practica noastr� de zi cu zi , b�rbații mereu am�gesc femneile sau le seduc , cu vr�jeli sau minciuni , p�n� �și v�d � sacii �n c�ruț� dar este valabil� și �nvers. Adic� reciproca! De multe ori condiția bun� social� sau banii �și pot spune �n final cuv�ntul sau pot juca un rol determinant! Și asta mai reiese și din unele reportaje de pe alte posturi documentare sau alte tipuri. Unde oamenii �n lips� de alceva , mai și inventeaz�. Exager�nd unele știri.Este bine c� st�m și noi bine f�c�ndu-ne c� muncim! Vezi bancul doamnei Cami , in legatura cu munca la romani. Cand dupa o jumatate de zi le vine si romanilor cheful de munc�. Iar alții �n alte t�ri, sunt transpirați s�racii !!! Și parcș nici nu mai au chef s� mai plece acas�. Ar lucra continuu! De la ei ar trebui s� mai lu�m c�te un exemplu! La noi cred c� s-ar și munci cu r�vn�, dac� ar fi și stimul�ri importante, sau mai importante. Dar așa ? �ți și piere cheful de munc�. Dar nu disperați c� o s� trecem și noi �n cur�nd, la moneda unic� - EURO, unde un salariu actual de 5mil, o s� fie echivalent �n EURO !!! Și atunci m� �ntreb, pentru ce frate ne mai trebuie moneda asta unic�??? Pentru c� sș atunci o s� ne mint�. Degeaba ai 500 de Euro, s� zicem, dac� trei sferturi le dai pe datorii. Și atunci iar v� �ntreb unde e spilul ? Ce avantaj ne mai așteapt�? Ce mai m�nc�m? M�car s� le urm�m și noi exemplul , dar �n toate și mereu!Și c�nd zic �n toate m� refer doar la partea bun�. Care s� ne aduc� un trai decent m�car.

Marin56.blogspot.com

Poate oi fi exagerat si eu cu mustele, desi am auzit pe la Discovery si Animal Planet ca unele insecte mai emit și niste 'unde' inauzibile pentru urechea noastr�, dar perceptibile pentru ele. Cu aceste unde �și atrage 'm�ncarea'. Le p�c�lesc și ele cu ce pot sau cu ce au fost �nv��ate. Poate ele �n viziunea noastr� nu mint, dar le p�c�lesc. O minciun� nevinovat�, ca la noi de 1Aprilie. Totu�i nu-mi explic, de ce unele mu�te, parc� o c�utau cu lum�narea �i se duceau singure spre plasa care le f�cea prizoniere. Poate 'emitea' �i el o und� telepatic�, ca s� le atrag�. C� dac� se l�sa pe m�na norocului, postea multe zile. Unele c�deau �n plas� din zbor pentru c� se apropiaser� prea mult de locul 'minat'. Unele mai norocoase reu�eau s� se elibereze, l�s�ndu-l pe p�ianjen cu botul umflat, zic�ndu-�i : 'Iar mi-a sc�pat �i asta azi ' �i se �ntorcea �nbufnat la locul lui �n ascunt�toare. Chiar eu am aruncat un mic petic de h�rtie �n plasa lui. �i acesta repede �și i�i capul de dup� o sc�ndur�, crez�nd c� i-a venit 'masa'. C�nd a v�zut c� nu e de m�ncare a fugit repede s� se ascund�, zic�nd: �oare care m� p�c�lește ?� C�nd o musc� mai ghinionist� mai c�dea �n plasa lui, urm�ream cum acesta venea repede, pofticios, s� o 'inveleasc�', ca s� nu 'r�ceasc�' cumva! Dup� ce o �nvelea bine se ocupa de ea zic�ndu-și bucuros: � �n sf�rșit mi-a venit masa!�
C�nd eram mic pe la 5-6 ani tanti Lili �mi prindea și c�te o libelul�, sau un �calu popii�. O insect� uriaș� , mai mare ca o libelul�, cu patru aripi, sase picioare și un cap mare cu niște ochi bulbucați -compuși. Avea coada v�rgat� cu dungi negre pe un fond galben ușor verzui. O prindeam de coad� și o b�gam �ntro cutie. Ea avea la baza aripilor, altele mai mici, pe care le puse �n funcțiune. Acestea vibrau, transmiț�nd un sunet asem�n�tor b�z�itului unui motor de avion, sau a unei b�rci cu motor, aflat� mai departe. Ea sau el, probabil �n �ncercarea de a evada, �și puse �motoarele � �n funcție.
Aveam s� observ , uit�ndu-m� curios la componența acelor aripi c� de fapt, cele mici erau ca niște angrenaje, un fel de �ambreaj� pentru a pune �n funcție aripile mari, care �i asigura portanța. Era un elicopter miniatural comandat de el. Așa cum noi d�m din picioare și m�ini ca s� ne mișc�m, așa și ele dau din aripi.
Dar cu g�rg�rițile a fost și mai amuzant. Odat� am prins c�teva și m� jucam cu ele. Le pusesem pe o �insul� f�cut� de mine dintr-o c�r�mid� mic� g�urit� acoperit� cu smalț, pe care o pusem �n mijlocul unui lighean cu ap�. A �nconjurat biata de ea toat� insula, �ncerc�nd s� scape. De c�te ori ajungea la un cap�t mai sonda apa cu antenele, dar nu mult ca s� nu le ude. Dup� care �și continua explorarea. La un timp , v�z�nd c� insula aia nu se mai termin�, i-a venit ideea ca s� mai și zboare, survol�nd insula mea de la �n�lțime. Dup� care obosit� s-a dus s� se așeze sup�rat� pe o floare.
Alt�dat� am f�cut și un mic experiment cu ele. V�zusem prin acel timp, un serial la TV cu �mașina timpului� și �tunelul timpului� Așa mi-a venit și mie ideea ca s� fac și eu una, cu ajutorul c�reia, s� teleportez �n timp și niște g�rg�rițe, c� erau mai distincte și mai vizibile. Zis și f�cut mi-am construit pe o țeav� de pvc, lung� de zece cm, o bobin� cu s�rm� de cupru , pe care am bobinat peste ele mai multe r�nduri de s�rm� �n toate direcțiile , fagure , vertical , longitudinal, cum am crezut eu mai bine. Dup� care am pus o g�rg�riț� �n acel tub. C�nd am pus m�na pe ea , g�rg�rița o f�cu pe �moarta� st�nd cu picioarele ei mici și negre chircite nemișcate, �n sus. Cic� ea �murise�. Ce pehlivan�! Voia s� m� p�c�leasc�. Un instinct de conservare și ap�rare! Ca la arici! Dar dup� ce am alimentat pe r�nd mai multe capete ale bobinei mele acesta �s-a trezit� și a �nceput s� dea din piciorușe, p�n� s-a r�sturnat , ajut�ndu-se și cu aripile ei mici și negre ascunse sub cele roșii cu pic�țele negre, desf�c�ndu-le. Nu știu dac� a fost o coincidenț�, sau nu, dar aceasta ��nvia� de c�te ori alimentam eu acea bobin�. Cred c� efectul c�mpului magnetic nu-i f�cea bine. La un moment dat am alimentat și alte capete la diverse tipuri de tensiuni și continuue și alternative. Nu știu ce s-a �nt�mplat, c� pentru o clip� nu am fost atent la ea, atenția fiindu-mi atras� de alceva. Nu am mai urm�rit stagiul g�rg�riței mele. C�nd am revenit g�rg�rița disp�ruse. Poate �se teleportase�, sau poate plictisit� s� m� mai aștepte și poate și de experimentul meu, și-a luat picioarele la spinare, adic� ce picioare, aripile la spinare. Am c�utat-o toat� ziua, prin toat� casa, dar nu am mai reușit s� mai dau de ea. Așa c� am r�mas cu �mpresia c� o teleportasem. Cum ? Unde ? Nici eu nu știam cu adev�rat.

Marin56.blogspot.com

Ști�i ce mi s-a �ntamplat? Am visat �ntr-o zi spre diminea��, o minune de vis ! Eu �n general nu prea agreez visele , dar nici nu le �n�eleg pe deplin. �i nici nu cred �n vise. Dar totu�i am visat ceva �n premier�. �i m-a pus pe g�nduri. Se f�cea c� eu �i Rodica mea eram �ntr-o �nc�pere aglomerat�, local sau market, ceva pe acolo . C�nd deodat� apare �n fa�a noastr� un coleg de la serviciu, cu care am �mp�r�it �i necazuri �i bucuri, de care m-am desp�r�it �i la propiu �i la figurat. Asta, c� odat� cu mine s-a pensionat �i el �i a doua , c� el nu se mai afl� demult printre noi. A murit de cur�nd,r�pus de o boal� incurabil� nemai apuc�nd �i el pensia , a�a mizer� cum era. M� uit parc� cu team� la el �i �i fac �i nevestei semn, ar�t�ndu-l. R�m�ne �i ea contrariat�. M� duc dup� el �i �ncerc s� intru �n vorb� cu el. Credeam c� este totu�i o fars�. C� cineva a min�it despre nonexisten�a sa, adic� m-a pac�lit c� murise, g�ndind c� s-a retras pe la �ar�. �ncerc s� intru �n vorb�, c�nd ajung l�ng� el. �l �ntreb cum mai st� ' treaba' acolo' ? Dar nu prea m� b�g� �n seam�. O vreme l-am urm�rit. Dar deodat� dispare pur �i simplu. M� uitam dup� el, privind �n toate p�r�ile, dar degeaba, nu a mai ap�rut. M� duc �napoi la Rodica mea, spun�ndu-i c� a disp�rut. Ea se afla �n fa�a unei mese pe care erau dou� pahare. Unul era plin cu ceva alb, care aducea a ap� mineral�, iar al doilea, un pahar de rachiu, �n care se afla jum�tate de lichid portocaliu. �n timp ce m� uitam la el, ca hipnotizat, �l �ntreb pe presupusul Liviu: 'Hei ce �nseamn� asta c� eu mai am de tr�it �nc� jum�tate de via��?' Spune ceva dac� mai e�ti aici' �i r�m�n consternat . Deodat� paharul cel mic �n care se afla lichidul portocaliu, a �nceput s�-�i scad� con�inutul �n mod progresiv, p�n� r�mase uscat. Nu se mai vedea nici urm� de lichid. Tot �n acest timp �ncepu �i lichidul din paharul mare s� scad� �i el vertiginos. Dup� ce s-au golit am�ndou�, acestea au �nceput s� se umple din nou cu un lichid alb, cu bule mici , care aducea a ap� mineral�. �i cam asta a fost. Ce minune de vis !!! Oare ce s� fie asta ? S� fie totu�i prin acel' fluid' o leg�tur� �ntre lumea noastr� �i cea de dincolo, dac� aceasta, chiar ar exista cu adev�rat ?

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-06-23 10:18:24 Ști�i ce mi s-a �ntamplat? Am visat �ntr-o zi spre diminea��, o minune de vis ! Eu �n general nu prea agreez visele , dar nici nu le �n�eleg pe deplin. �i nici nu cred �n vise. Dar totu�i am visat ceva �n premier�. �i m-a pus pe g�nduri. Se f�cea c� eu �i Rodica mea eram �ntr-o �nc�pere aglomerat�, local sau market, ceva pe acolo . C�nd deodat� apare �n fa�a noastr� un coleg de la serviciu, cu care am �mp�r�it �i necazuri �i bucuri, de care m-am desp�r�it �i la propiu �i la figurat. Asta, c� odat� cu mine s-a pensionat �i el �i a doua , c� el nu se mai afl� demult printre noi. A murit de cur�nd,r�pus de o boal� incurabil� nemai apuc�nd �i el pensia , a�a mizer� cum era. M� uit parc� cu team� la el �i �i fac �i nevestei semn, ar�t�ndu-l. R�m�ne �i ea contrariat�. M� duc dup� el �i �ncerc s� intru �n vorb� cu el. Credeam c� este totu�i o fars�. C� cineva a min�it despre nonexisten�a sa, adic� m-a pac�lit c� murise, g�ndind c� s-a retras pe la �ar�. �ncerc s� intru �n vorb�, c�nd ajung l�ng� el. �l �ntreb cum mai st� ' treaba' acolo' ? Dar nu prea m� b�g� �n seam�. O vreme l-am urm�rit. Dar deodat� dispare pur �i simplu. M� uitam dup� el, privind �n toate p�r�ile, dar degeaba, nu a mai ap�rut. M� duc �napoi la Rodica mea, spun�ndu-i c� a disp�rut. Ea se afla �n fa�a unei mese pe care erau dou� pahare. Unul era plin cu ceva alb, care aducea a ap� mineral�, iar al doilea, un pahar de rachiu, �n care se afla jum�tate de lichid portocaliu. �n timp ce m� uitam la el, ca hipnotizat, �l �ntreb pe presupusul Liviu: 'Hei ce �nseamn� asta c� eu mai am de tr�it �nc� jum�tate de via��?' Spune ceva dac� mai e�ti aici' �i r�m�n consternat . Deodat� paharul cel mic �n care se afla lichidul portocaliu, a �nceput s�-�i scad� con�inutul �n mod progresiv, p�n� r�mase uscat. Nu se mai vedea nici urm� de lichid. Tot �n acest timp �ncepu �i lichidul din paharul mare s� scad� �i el vertiginos. Dup� ce s-au golit am�ndou�, acestea au �nceput s� se umple din nou cu un lichid alb, cu bule mici , care aducea a ap� mineral�. �i cam asta a fost. Ce minune de vis !!! Oare ce s� fie asta ? S� fie totu�i prin acel' fluid' o leg�tur� �ntre lumea noastr� �i cea de dincolo, dac� aceasta, chiar ar exista cu adev�rat ?

Marine, tu erai spectatorul in vis. Nu era viata ta aratata in acel fluid. Este un vis premonitor. Cine zici ca era la masa cu Liviu? Rodica ta..... Doamne fereste... Dar toti plecam la un moment dat....

Inainte sa moara attal meu, am visat, era cu trei nopti inainte ca aveam un labrador bej foarte fidel si ca il strangeam in brate , plangand, pentru ca ii fusese retezat capul.... Asta a fost vineri...Iar luni spre marti tatal meu a decedat.

Si, azi noapte doar a fost noaptea dinainte de Rusalii..Dumnezeu ne arata multe. noi avem mereu ochii inchisi!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

Duc�-se cu noaptea ! Nu cred c� aș mai putea suporta un asemena eveniment! Ar fi prea mult pentru mine. Știu c� ea m-ar p�r�si �nainte , dar aș vrea ca asta s� se �nt�mple c�t mai t�rziu cu putinț�. M�car �nc� 20 de ani s� mai dureze....De obicei visele astea sunt și produse ale g�ndirii noastre de noapte, unde creierul are și el un cuv�nt de spus dar ?... Eu nu cred și nici nu vreau s� iau visele �n serios. C� multe din ele nu se adeveresc , sau poate nu le dau adev�rata lor �nf�țișare sau �nțeles. De c�te ori visam s� joc la o form� de joc ca voi c�știga , și niciodat� nu am c�știgat atunci. Și acest capitol ma �nteresat de mic și de mult. De ce sunt visele , cine le produce , de ce / și daca� au vreo leg�tur� cu realitatea. Faptul c� visez c�teodat� și persoane de mult apuse, nu �nțeleg misterul. Totuși �nclin s� cred c� exist� totuși o leg�tur� logic� cu realitatea sau cu viitorul. De pild� mama. Dup� ce a stat trtei zile �n cas�, am �ngropat-o , Dup� �ngropare la 3 zile dup� aia, am visat c� ea se r�sucea cu capul �n morm�nt . Am povestit tatei dup� aia și el a r�mas și el g�nditor. Dup� 7 ani c�nd am fost nevoit s� o dezgrop, c� venise r�ndul la alcineva, tata mi-a spus c� a g�sit-o pe mama, cu cap�ul c�zut �ntr-o parte. S� fii fost vreo leg�tur� cu realitatea? Greu de spus. Totuși pe undeva �nclin s� cred c� noi �n neștința noastr� suntem pe undeva avertizați de producerea unui anumit eveniment cu implicații de multe ori nefaste. De ex. eu am avut o perioad� destul de larg� de cumpene , ce mi-au fost are�tate. Dar numai eu nu le-am �nțeles. sau alta ! Prietenul fetei mele , care a fost avertizat de nenum�rate ori c� o s� moar� , și numai un miracol a f�cut ca s� nu se �mplineasc�, dar nu p�n� la cap�t...Și așa sunt �nc� multe semne de �ntrebare pe care noi ni le tot punem veșnic, c�ut�nd mereu r�spunsuri la ele. Eu cam persimt asta de multe ori la multe persoane. Dar nu le spun de fric� ca s� nu se �mplineasc�.

Marin56.blogspot.com

Apropo Camy? Ai instalat cortul �n fața blocului? C� e doar e lun� plin�....

Marin56.blogspot.com

Da, tulburator visul....am mai povestit si eu cate un vis cunoscatorilor, si am avut surpriza ca interpretarea era la distanta mare de ceea ce imi sugera mie. Din cate stiu eu, moartea si boala sunt semnalizate in vis cu durere de masea, de dinti...din astea. Probabil ca pahar cu lichid inseamna cu totul altceva. Apa de exemplu, inseamna grija, in general.
Asta daca e sa-ti faci ganduri, altfel ramane doar tulburarea pe care ai simtit-o.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: 9am_1497, la data 2013-06-23 14:34:01Apropo Camy? Ai instalat cortul �n fața blocului? C� e doar e lun� plin�....

Poate fac o plimbare de seara, sa vad si eu superluna, ca de la mine dintre blocuri, vad cerul doar reflectat in ferestrele de vis-a vis.

Te invit la o braga si o prajitura din aia grozava - nu mai vreau doua ca sunt prea mari.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: 9am_1497, la data 2013-06-23 14:34:01... Camy? .....

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-06-23 15:39:47

De la: 9am_1497, la data 2013-06-23 14:34:01... Camy? .....

Scuze ! Dar așa eram convins c� vei scoate capul din b�rlog. C� de c�nd nu ne-am v�zut mult� vreme a trecut...Și doar avusesem de g�nd s� scriu cu �I� dar... așa cum ai zis: � G�ndul o ia �naintea scrisului... Poi și eu am ieșire la Cum�tru, ca s� v�d ce mai face ?...Poate prind și eu luna. Luna plin�...

Marin56.blogspot.com

Ai si tu dreptate, sunt foarte prinsa, in perioada asta, nici la corectura n-am mai lucrat. Lasa ca o sa fiu prea libera in scurt timp.
Ziceam ca te invit la braga, vezi ca vin miercuri probabil

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-06-23 17:28:08Ai si tu dreptate, sunt foarte prinsa, in perioada asta, nici la corectura n-am mai lucrat. Lasa ca o sa fiu prea libera in scurt timp.
Ziceam ca te invit la braga, vezi ca vin miercuri probabil

E bine miercuri. Ca joi , sau de joi o sa am oleaca de treaba.Umblu dup� nisște h�rti.Am descoperit o cofet�rie prin apropiere de mine.

Marin56.blogspot.com

Stii legea lui Ohm?
Varianta locala: om trai si-om vedea!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-06-24 09:58:44Stii legea lui Ohm?
Varianta locala: om trai si-om vedea!

Cum s� nu ? R=UI sau : U=R/I sau I = U/R

Legea lui Ohm se aplic� pentru conductori electrici la capetele c�rora se aplic� tensiuni electrice. Legea lui Ohm spune c� �ntr-un circuit intensitatea (I) curentului electric este direct proporțional� cu tensiunea (U) aplicat� și invers proporțional� cu rezistența (R) din circuit. Formula matematic� a legii lui Ohm este:

unde
I este intensitatea curentului, m�surat� �n amperi (A);
U este tensiunea aplicat�, m�surat� �n volți (V);
R este rezistența circuitului, m�surat� �n ohmi (Ω).
Cu alte cuvinte, �n cazul unui rezistor a c�rui rezistenț� este constant�, dac� tensiunea crește, intensitatea curentului va crește proportional cu tensiunea și invers. Un astfel de rezistor care respect� fidel legea lui Ohm se numește rezistor ohmic.

Marin56.blogspot.com

De la: _Ingrid, la data 2013-06-24 09:58:44Stii legea lui Ohm?
Varianta locala: om trai si-om vedea!

si varianta din timpul lui Ceasca era : daca esti om cu mine ,sunt si eu om cu tine !

De la: gabigabi2, la data 2013-06-24 15:14:38

De la: _Ingrid, la data 2013-06-24 09:58:44Stii legea lui Ohm?
Varianta locala: om trai si-om vedea!

si varianta din timpul lui Ceasca era : daca esti om cu mine ,sunt si eu om cu tine !

U = RxI

Da ce, azi nu se mai aplic� legea lui Ohm?

Marin56.blogspot.com

De la: gabigabi2, la data 2013-06-24 15:14:38

De la: _Ingrid, la data 2013-06-24 09:58:44Stii legea lui Ohm?
Varianta locala: om trai si-om vedea!

si varianta din timpul lui Ceasca era : daca esti om cu mine ,sunt si eu om cu tine !

O uitasem asta, mamaaa ce bine functiona!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

ei, cum nu ? mama si ce se mai aplica !

De la: 9am_1497, la data 2013-06-24 17:26:18

De la: gabigabi2, la data 2013-06-24 15:14:38

De la: _Ingrid, la data 2013-06-24 09:58:44Stii legea lui Ohm?
Varianta locala: om trai si-om vedea!

si varianta din timpul lui Ceasca era : daca esti om cu mine ,sunt si eu om cu tine !

U = RxI

Da ce, azi nu se mai aplic� legea lui Ohm?

Ei ba nu!! se aplica mai abitir, toate variantele.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Gata ! Azi m-am hot�r�t! �mi cump�r un papagal. Nu unul vorbitor c� nu m� d� banii din cas� și nici nu cred c� ar fi recomandat. Numai dat de gol de el nu aș fi fost. Dac� mai venea și la mine cineva ? Numai unul, ca doar el, nu m-a mai �njurat sau boscorodit la cap. Așa c� m� duc l�ng� o libr�rie de l�ng� �Casa Verde �, unde al�turi deschisese un magazin de pet-uri. Mai vindea și alte produse, cum ar fi diferite feluri de m�ncare pentru necuv�nt�toare, cu patru și dou� picioare. Cu o zi �nainte, v�d �n vitrin� trei papagali. Erau doi galbeni de frumoși și unul albastru. Mi se pune pata pe cel albastru. Așa c�, a doua zi, �narmat cu money, �mi anunț dorința v�nz�toarei de a l�sa-o f�r� papagalul albastru. �ntre timp unul din cei galbeni disp�ruse-r�. �l cump�rase alții. Mai erau doi. �i i-au și cușc�, c� nu mai aveam. Cu tot cu papagal am l�sat cam 60 r. Cu tot cu semințe sau mai dus 2r. C� nu eram s� pun papagalul s� posteasc� și el. Oricum el m�nca numai semințe. Dup� ce v�nz�toarea �l transfer� pe �alb�strui� la mine �n viitoarea cușc�, nu spun ce pl�nsete și ciripituri ale ambilor papagali. Fiecare țipa și comenta �n cușca lui. Nu mi-a fost greu s� �nțeleg c� pl�ngeau unul dup� altul.
- Unde te duci ? De ce nu r�m�i l�ng� mine ? Stai aici c� eu am grij� de tine.
- Poi ce vrei ? Nu am de ales! M� duc la noul st�p�n!
- Ce crezi c� o so duci mai bine? Hai te rog r�m�i aici...
- Ia gata poznelor ! Ce va apucat ? Ce pl�ngeți unul dup� altul ?
V�nz�toarea se uit� z�mbind la mine. Drept care o ciupi și pe ea de m�n� de ciud� și necaz. Dar și așa nu avu noroc, c� aceasta �i d�du drumul �n noua lui locuinț� albastr�. Poi cum alfel se putea ? I-am luat și lui una albastr� ca el.
Poate erau frați, sau poate pl�ngea dup� gagic�-sa! Oricum nu mai aveam bani ca s�-i fac s� nu mai țipe. Și apoi cușca era și așa mic�, c� nu-mi permisesem una mai mare, c� era 45r. Așa c� �n țipetele lor disperate am plecat acas�. Pe drum cred c� i-a pl�cut plimbarea, c� s-a mai potolit. Acas� �n schimb, cred c� și-a adus aminte de ea, c� iar d�-i , țiuial� și ciripeal�. M� și certa:

- Zg�rcitule ! Nu puteai s� mi-o iei și pe ea? Eu cu cine mai schimb o vorb�?
- Cu mine! �i zic eu.
- Cu tine ? Nu cred c� o s� ne �nțelegem?...
- La pariu?...
Cred c� era b�iat dup� spusel v�nz�toarei c� era acu pui și nu se cunosc prea bine. El normal ar trebui s� aib� nasul , pardon baza ciocului albastr�. I-am pus m�ncare , ap� și i-am zis :
- Uite asta �ți este casa ta de acu �ncolo. Dac� faci g�lci, te pun s� pl�tești chirie.
Iar el de fric� a t�cut. C�nd am deschis �n schimb geamul, acompaniamentul de zor al vr�biilor gureșe de afar�, �l f�cu iar s� țipe:
- Ei Ajutor ! Veniți si salvați-m�! Scoateți-m� de aici!
�Hait c� mi-am g�sit beleaua cu tine � zic �n g�nd. M� fac c� nu �l aud și dau s� ies din camer� . Dar nu ajung bine la uș� c� strig�tele lui disperate m� fac s� m� �ntorc din drum.
- Ei, ce ai ? Ai nebuneal�? �l dojenesc eu cum f�cea �n mod caracteristic, madam Berdan cu c�inele ei Miky.
Dar el nimic ! �ncepuse s� comenteze cu mine. Ba m� mai și ciripea cu o not� major�. Un fel de c�r�it. M� apropii de cușca lui și zice: :
- Ei unde te duci ? Ce �mi �ntorci spatele ? Vreau la gagica mea !
- Auzi dac� nu te potolești te duc la � nepotul � lui Costic�. Auzi Costic� ? �i zic eu pun�ndu-i numele lui fecioru-miu.
Costic� al meu, avea o m�ț� de tip irlandez sau ceva pe acolo. E un fel de siamez cu persan , cafea cu lapte. Nu știu exact ce ras� e. At�ta știu c� e de o boroboaț� ce nu cunoaște limite. Face tot felul de nebunii. Se caț�r� pe perdele , trage de ele. Era s� r�stoarne și pomul de cr�ciun arunc�ndu-se pe el, crez�nd c� ar fi bine dac� ar face și el parte din decor, printre at�tea globuri colorate. Dar tot nu s-a l�sat p�n� nu a spart c�teva globuri. Iar pentru asta a primit sc�rm�neal�. Poi da, nevasta la botezat așa � � nepoțelul� � �n dorull de a avea și ea un nepot sau nepoțic�, de la copii ei- Costic� sau Roxy. Așa c� i-am zis și eu papagalului meu �nepoțelul�. Acu avem doi� nepoței�: Unul cu patru picioare și unul cu dou�. Face excepție nepoata cumnatei. Adic� fic�-sa. Așa c� de acu am de treab�. Mi-am f�cut singur de treab�. Fic�-mea c�nd a venit și �l vede spune:
- Tu cred c� ai �nebunit ! Papagal �ți mai trebuia, c� �ncolo aveai de toate!
- Știi ceva ? Te rog s� nu te legi de �nepoțelul� meu . Costic� cum are un �nepoțel�? Ce numai el ? Acu am și eu !
Drept care a și primit r�spunsul de la nepoțelul meu:
- Asta cine e și ce mai vrea ?...Ce, nu are loc de mine ?
- Dac� nu m� las� s� dorm și m� scoal� dimineața cu noaptea �n cap, v� dau pe am�ndoi afar�! V� culc pe preș.
- Faci și tu cum f�cea cucul de la pendula panterei roz. C� se culca cu cucul �n pat? Ar trebui s�-i mulțumești c� are cine s� te scoale dimineața. Nu trebuie s� mai pui telefonul s� te scoale, care odat� cu tine m� scoal� și pe mine. Iar eu nu am motive s� m� scol la ora aia. Gata, mi-a ajunge at�ția ani sculat mereu la 5. Eu am muncit la viața mea !
Ei dar p�n� la urm� s-a �mbl�nzit și ea c�nd a v�zut ce �i poate pielea. Ba mai mult, probabil c� auzise propunerea fic�-mii de al da afar� și mai și comenta.
- Uite vezi ai sup�rat b�iețelul! Nici lui nu-i convine regimul!
Și binețeles c� am obținut imediat aprobarea lui, coment�nd și el.
- Ba tu s� te duci afar�!
- Știi ce a zis el? zic eu, traduc�nd. A zis c� pe tine o s� te trimit� afar�! Tu s� te duci la casa ta !
- Da, da ! �i dau eu lui! �l duc la �nepoțel�!
- S-o crezi tu ! S� nu te atingi de nepoțelul meu. Eiii...! Ai auzit?
M� �ntorc la papagal și �i zic:
- Taci din gur� e groas�. Asta nu știe multe. E nebun�, te duce la m�ța aia a lui Costic� și te las� f�r� pene...Ciulama te face...
- Țiuuuu, face el iar, ca și cum ar fi zis: �am �nțeles!�
Nu știu dac� vorba mea, a avut darul s�-l �ngrozeasc�, c� o vreme nu a mai comentat. Drept r�spuns a �nceput s�-și fac� toaleta, ne mai acord�ndu-ne vreo atenție. Ce vreți ? �l șifonasem!
Dar s� vezi comedie mare ! Seara, eu las de obicei un neon de 14 w aprins c�nd m� uit la TV sau calculator, ca s� v�d ce scriu. Cum se f�cuse aproape 10 seara, �ncepe simfonia opus 10 �n re major... Ce h�rm�laie f�cea! Se �mbujorase tot f�cuse niște guși mari cu penele zburlite și m� certa c�r�ind. La �nceput nu am �nțeles ce �l apucase.
- �Stinge lumina aia, c� vreu s� dorm! Și nu te mai uita at�ta la gagici și culc�te...�
Ei mai exagerez și eu c�teodat�...Dar apoi am �nțeles. �l sup�ra lumina. Voia s� doarm�. Cum am stins lumina, s-a și potolit și a �nchis ochii.
Așa c� de acu are cine țipa la mine și eu la el. Cred c� ne vom �nțelege bine noi am�ndoi! O s� ne mai r�țoim noi doi o vreme, p�n� �l mai �nv�ț bunele maniere. Acu de la 7 p�n� la 16 pm, am la cine m� uita și țipa. Nu mai sunt singur! O s�-l �nv�ț s� joace și el la loto! Ce s� consume m�ncarea degeaba ? �i fac bilețele cu numere, care le va extrage din �urn� adic� din cutia lui cu m�ncare. Dac� c�știg�, �i cump�r și lui o gagic�...ca s� nu mai fie nici el singur. S� te fereasc� cel de sus, s� intri �n gura lui. C� nu te mai speli cu toat� Dun�rea pe cap. E de un mahalagism debordant! Ce ne f�ceam dac� toți vorbeau ca noi ? Erau mai ceva dec�t țațele din piaț�...


E un frig �n cas� la mine, c� nu-mi arde nici s� scot degetele afar� din plapum�... C� am și r�cit cred. De dou� zile stau cu ceai cu �Fervex �
Și cum Costic� al meu se cam și r�țoia la mine , am țipat la el s� tac� , c� m� doare capul!. Dar ți-ai g�sit! Țipa mai tare la mine și mai d�dea și din cap repetat și m� și c�r�ia. M-am dus la el și l-am luat �n brațe. Am pus degetele la ciocul lui s� m� conving dac� �ntradev�r e b�iat de b�iat... Dar surpriz� m-a mușcat de deget. �mi compostase degetul și prinsese �n ciocul lui �ntors pielea de la deget, dar nu-i d�dea drumul și tot m� c�r�ia. Am tras degetul s� �l scot din gura lui , pardon din ciocul lui, și cum el nu-mi d�dea drumul la deget era s�-l scot cu totul afar�. C� era s� și �l sc�p. Parc� era un c�țeluș. Ca s� vezi c�t seam�n� unele apuc�turi sau obiceiuri �n tre aceste anim�luțe.
Anim�luțul meu a �nceput s�-și i-a lumea �n cap. Da ! Cred c� l-a apucat damblaua. Azi �ncepuse s� trag� de gratii, de s�rma care leag� cutiuța cu s�m�nț�, Tr�gea de ea, s� o dea jos. Acolo unde st�tea, nu era bine. Am s�-i spun �demolatorul� E de o r�utate nemaipomenit�. Pe l�ng� c� m� mușc� de deget, ce vede �n cușc� trage de ele. Parc� e c�țeluș și nu papagal. Și m� mai mir cui seam�n . Sau de unde ne-am inspirat noi oamenii de a face numai r�u. Și asta studiind faptele tragico-comice, ale papagalului meu. Ca s� nu mai spun de unele poziții comice ale lui. C�nd bea ap� st� cu un picior pe suportul lui și cu unul pe paharul cu ap�. Numai așa putea bea. Iar c�nd m�n�nc� st� cu capul �n jos și tot sp�nzurat de alte s�rme. Dar tot mai trage din c�nd �n c�nd și de s�rme, pahar sau alte cutiuțe și s�rme. E tare nervos! �n alt� zi �l i-au �n m�n�, iar �nv�rtea capul ca pe un girofar �ncerc�nd s� m� apuce cu ciocul de m�n� ca s� m� muște. �l mai frecam pe ca și, atunci st�tea. Mai lua o pauz�. Cum nu-l mai frecam iar d�dea s� m� ciupeasc�. �i mai d�dea și Roxy c�te un deget, deget pe care nu se sfia s�-l ciupeasc� și pe �la. �n opinia lui, degetele noastre erau inamicul lui. Odat� la �nceput c�nd la luat Roxy �n m�n� a ciupit-o de m�n�. Aceasta �l scap�. Nu se așteptatse la o așa impolitețe din partea lui. Dup� ce a alergat prin cas� o or� dup� el, c� nu voia s� se lase prins, aceasta zboar� pe o perdea. Așa a reușit s�-l prind�, c� r�mase cu ghiarele prinse �n perdea, dar nu �nainte de a o composta și de deget.
Dar cea mai mare sup�rare a lui , este atunci c�nd trebuie s� sp�l vasele. Zgomotul f�cut de ap�, cred c� �l enerveaz� tare.C� m� acoper� cu un porop de �njurii la adresa mea :
- Oprește odat� apa aia! Nu vezi c� eu m�n�nc? M� deranjeaz�!
Cum opresc apa tace.
- Taci c� te pun s� speli tu vasele!...
Mare pozn�! Papagal am vrut, papagal am acu! Și sunt ferm convins, c�te o s�-mi mai fac�...

Marin56.blogspot.com

9AM -ule ! De ce nu mai pot intra la vechil meu nume de �Gringos� �mi pl�cea acea mașin� Și tare aș fi vrut s� o am. M�car acolo dac� �n fața blocului nu ! Pote mi-o cump�r� americanii �n schimbul ideeilor mele tehnice. Poate pe ei �i va interesa, nu ca pe noi.

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-06-25 16:10:409AM -ule ! De ce nu mai pot intra la vechil meu nume de �Gringos� �mi pl�cea acea mașin� Și tare aș fi vrut s� o am. M�car acolo dac� �n fața blocului nu ! Pote mi-o cump�r� americanii �n schimbul ideeilor mele tehnice. Poate pe ei �i va interesa, nu ca pe noi.

imbarligate sunt caile domnului....

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: 9am_1497, la data 2013-06-25 16:10:409AM -ule ! De ce nu mai pot intra la vechil meu nume de �Gringos� �mi pl�cea acea mașin� Și tare aș fi vrut s� o am. M�car acolo dac� �n fața blocului nu ! Pote mi-o cump�r� americanii �n schimbul ideeilor mele tehnice. Poate pe ei �i va interesa, nu ca pe noi.

nea marine...talica zici ca nu-l poti accesa pe gringos....io constat ca-mi disparu un topic cu totu'....

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-06-25 16:23:44

De la: 9am_1497, la data 2013-06-25 16:10:409AM -ule ! De ce nu mai pot intra la vechil meu nume de �Gringos� �mi pl�cea acea mașin� Și tare aș fi vrut s� o am. M�car acolo dac� �n fața blocului nu ! Pote mi-o cump�r� americanii �n schimbul ideeilor mele tehnice. Poate pe ei �i va interesa, nu ca pe noi.

nea marine...talica zici ca nu-l poti accesa pe gringos....io constat ca-mi disparu un topic cu totu'....

si ma mai streseaza si cu masina lor din bucati si cu bucataria aia pt.oameni puturosi...

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....