Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De ce ai plecat?icsu.....
Dati-o dracului de treaba, dupa ce incepeti conversatii, sa fiti urmariti, plecati.
sau nju va place sa fiti urmariti?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: Black_Friday, la data 2013-05-30 06:48:48

De la: _Ingrid, la data 2013-05-30 00:01:17

De la: daniela_, la data 2013-05-29 23:53:49

De la: _Ingrid, la data 2013-05-29 23:49:56Foraibar spilhozen, oberliht! Adica drum bun si ai grija de tine!

balonzaider, stift, cremvursti...adica ia-ti ceva de vreme rea!

Lebar, snaps, adica sa traiti voi si familiile voastre si sa va mearga excelent astazi!

snitzel, cremsnit si spilhozen ,adica sa aveti o zi cu soare !

You gave it nem�e�tete? I have made you hungry.
Hai dato nem�e�tete? Ho fatto venire fame. Voglio mangiare
Io do e io su italiano
...farina di riso, olio, zucchero, pasta, spaghetti, crenvu�i, marmellate, pomodori, lattuga, cetrioli, piselli, fagioli, melanzane, patate, salsiccia, carne di maiale .. manzo, tacchino, pollo, anatra, oca gamberi, granchi, gamberetti ... pesce. Ho fatto il mercato di mattina ...

PLECAREA �N ARMAT�

Capitolul 1
DESP�RȚREA

C�nd a v�zut nana ordinul de chemare la armat� s-a �ntristat. Ea �ncercase prin tot felul de mijloace și cunoștințe, ca s� m� scape de armat� sau cel putin s-o fac l�ng� ea aici �n oras. Viorel v�ru-miu, fiind mai mare ca mine cu un an, l-a �nc�lțat �naintea mea �n armat�. Acu nu știu! Ori el s-a cerut la noi știind c� suntem și noi pe aci, ori așa i-a fost norocul? El a fost repartizat s� fac� armata la divizia motorizat� de tancuri de la noi. �nt�i a fost pe C�mpului, apoi l-a mutat pe Ștefan Cel Mare. Era și acolo o unitate. Mai erau și altele. Așa c� Viorel al meu, c�nd lua permisie, mai tr�gea și o fug� la noi. Eu curios, s�-l �ntreb cum e �n armat�?
Probabil c� știind c� și eu urmam �n anul urm�tor, nu a vrut s� m� sperie. Mai �n glum�, spunea și el c�teva scene, ce-i conveneau lui cred! Dup� spusele lui nu mi s-a p�rut chiar așa de grea armata. Mai pomenea el de c�te o poveste dou�, c� mai f�cea curat și la w.c. �mi spunea și multe `povești` pe care pe mine m� amuzau atunci. Ca s�-i fac �n ciuda nanei, �i spuneam:
- Las�-m� s� fac și eu armata!
- Ei ce știi tu ce e armata? zicea ea. Ai s� te convingi tu!.
- Da ce mata ai f�cut armata? de unde știi?
- N-am f�cut-o, dar am mai auzit și eu de pe la alții, �ncerca ea s� m� conving�
- N-am avut destui b�ieți? De la ei știu. Știu și de la Griguț�...
El era unchiul. B�rbatul ei care murise �n `58.
- M�car s� o faci aici. Dac� te duce cine știe unde...?
- Nu-i nimic , zic eu, dac� m-o duce și unde pui harta Romaniei �n cui, acolo o s� m� duc.
F�ceam eu pe grozavul. Dar nu aveam s� știu ce o s� m� aștepte și pe mine acolo. Mi se p�rea acu o joac�.
- Dac� te duce la Sighetul Marmației, zice ea �nsp�im�ntat�.
- Acolo m� duc! La Sighetul Marmației...
Nana se punea pe pl�ns.
- Ai las� c� nu am murit �nc�, zic eu.
Nici nu știam, c�t de aproape era s� fiu de premuniție. B�ieții din gazd� de la nana, r�deau și ei de groz�via mea. Și ei �ncercau s� m� descurajeze, spun�ndu-mi:
- Las� c� ai s� vezi tu!
Acu era s�mb�t�. Luni trebuia s� plec. Mai aveam dou� zile Nana �mi preg�tește `valiza`. Vorba vine c� nici valiz� nu aveam. �mi r�mase de la tata o cutie cu balamale nu mai mare dec�t un diplomat, dar un pic mai lat . �n lungime nu cred ca dep�șea 50 cm. �n ea am �ndesat puținele lucruri pe care mi-le d�duse nana. �mi mai f�cuse și un pachet �ntr-o sacoș�, spun�nd s� am ce m�nca pe drum.
Duminic� dimineaț� m� i-a nana de m�n� și mergem �n piaț� la noi. Dup� ce și-a luat de a le ei și nelipsita cafea, o v�d c� mai cump�r� iar o sticl� de lichior. De data asta o sticla mai mare. Cred c� era de jumate. Eu la ea:
- Cred ca nu vrei s� mi-o dai și pe asta la pachet?
- Ai vrea tu! zice ea. Nu! Mergem la bunic�-ta, s� facem cinste . �n cinstea plec�rii tale la armat�, zice ea.
C�nd ajungem acolo tanti Lili și bunica de abia m� așteptau. C�nd m� vede și bunica �ncepe s� pl�ng�. Tanti Lili �ncerc� s� se abțin� lu�ndu-m� repede, deși vedeam pe fața ei c� de abia se mai abținea și ea s� nu pl�ng�.
- Și gata ?... c�nd pleci?
- M�ine! zic eu, puțin trist.
- Ei gata , mamaico! zice tanti Lili. De acu e b�rbat trebuie s� o fac� și pe asta.
Dup� o vreme se mai potoli și ea. Nana ca s� schimbe atmosfera, cum era ea cam zurlie, zice:
- Hai nu mai bociți, c� nu a murit nimeni. Scoate niște pahare c� mi-i sete.
Nana a umplut pah�relele, dup� care am ciocnit cu totii. Bunica m-a și pupat, zic�ndu-mi:
- S� tr�iești Bebi ! Și s� ai grij� de tine ... acolo...Și izbucni iar �n pl�ns. �ncepuse s� m� cam st�njeneasc� asemenea scene.
La un moment dat m-am molipsit și eu de pl�nsetele lor și simții c� și mie �ncepu s� șiroaiasc� c�teva lacrimi pe obraz. Nana de colo ca s� ne ridice moralu, deși știam, c� �n ad�ncul sufletului ei, și ea suferea. Dar se ținea �nc� tare �ncerc�nd s�-si ascund� tristețea, cauzat� de desp�rțirea ei de mine.
- Hai ați �nceput cu totii...s� dați ap� la șoareci? Nu a murit nimeni �n armat�...zise tanti Lili.
Aceast� remarc� avea s� m� urm�reasc� pe tot timpul seviciului militar și mai ales �n desele mele zile de cump�n� de acolo.
�n fine ne mai destindem noi, mai ales c� �ncepusem s� avem și motive. Dup� ce am terminat sticla , nanei �i venise mai tare pofta de a mai `gusta` ceva. Nu s-a l�sat , p�n� nu am mai f�cut un drum la piaț� la alimentara. Acu luasem o sticl� de Feteasc�. C�nd a v�zut-o nana �ncepu s�-i str�luceasc� ochii . Dup� vreo dou� ore am plecat și noi �n sf�rșit acas�. Eu eram cam ab�tut. Seara ne-am mai uitat la televizor, mai ales eu c� nana nu știu dac� mai vedea sau �nțelegea ceva. Se transformase ea �n televizor. Vorbea singur�.
- Culc�te!... c� m�ine pleci...zicea rareori nana, uit�ndu-se �n gol, pe l�ng� mine.
Sting pe la orele 20 televizorul și dau s� m� culc . Mai bine zis, �ncerc s� m� culc. C�nd unul din b�ieți bate la ușa noastr�. M� invitau la ei �n camer�. Erau toti trei �n camer�. Cand intru, Gelu de colo:
- Bine ai venit Bebi, poftim la noi . I-a loc. Pe mas� la ei era o sticl� cu vermut. �mi �ntinde și mie un pahar.
- Hai s� ne tr�iești Bebi și armat� ușoar�, �mi ureaz� ei d�nd pe g�t p�h�relele. Eu m� uitam la el, mai cu mil�. Era puțin am�rui dar și dulceag. Era roșu. Nu prea b�usem la viața mea așa ceva. Parc� odat� am gustat pe c�nd tr�ia tata , la un chef.
- Hai bea , m� �ndeamn� Gelu. Nu te uita c� nu ai de unde ! De m�ine ești `b�rbat`.
- Si unde faci armata ? Nu ți-a spus? m� �ntreab� Sandu și Costel.
- Nu știu! zic eu. M�ine o s� aflu!
Nana v�z�nd c� eu nu mai apar de la ei, vine peste noi, s� vad� ce facem.
- Unde ești ? �ntreab� ea. De ce nu te culci?...M�ine... trebuie s� te scoli... dimineaț� !.... Treaba ta!...
Dar d�nd cu ochii de sticla noastr� și de pahare, zice:
- Da voi...De c�nd v� permiteți... s� beți... f�r� ...mine? Beți singuri f�r� mine?...Bețivilor...!
- Cine vorbește , zice Costel.
-Tu s� taci!... zice nana. Tu nu ai trecut prin ce am trecut eu...așa c� am tot dreptul...
Din c�nd �n c�nd mai și z�mbea �n timp ce vorbea. Mai bine zis �ncerca s� vorbeasc�.
- I-a de aici face Gelu, pun�nd și ei un pahar.
�l ea și d� s�-l duc� la gura. Dup� care se oprește, s� mai comenteze ceva.
- Stai c� și-a mai adus aminte de ceva... zice Gelu.
�n fine �l duce la gur� și i� d� jumate gata. Apoi �l ea și �ncearc� s�-l pun� �n tav�, numai c� tava nu voia s� stea locului cu nici un chip. Mereu dansa pe sub ochii ei.
- Vezi cum �l pui c� ai s�-l verși , zice Gelu.
- Și ce dac�? E paharul meu...ce te intereseaz� pe tine... c� �l v�rs eu...
- Hai gata du-te și te culc� c� ai b�ut destul , �ncearc� s� o trimit� la plimbare pe nana.
- Și ce ?... Am b�ut din banii t�i...? nu se lasa nici nana.
V�z�nd c� nu scap� de ea zice �ntr-un t�rziu:
- Gata petrecerea s-a terminat hai c� m� culc. M�ine ma duc la munc�, zice el și tr�ntindu-se �n pat �și trage plapuma peste ochi.
- Noapte... Bun�! zice nana, r�z�nd.
Eu �ncerc s� o i-au și s� plec�m.
- Hai las�-i, s� mergem!
- De c�nd m� dai tu afar� din casa mea? Se r�stește ea la mine.
- Ai incrcat-o Bebi! face unul din b�ieți, r�z�nd.
- Poi da!... m� d� ... m� d� afar� din casa... mea ! ...Hm.!..tu s� ai cas�... și dup� aia s� vorbești. Eu am muncit ...pentru casa asta...
- Las� c� nu ai muncit matale la cas�, ci �ia care au f�cut-o, zice Gelu , scoț�nd nasul de sub plapum�.
- Tu s� nu vorbești �n fața mea... Auzi?... c� nu ai nici un drept!
- Gata! noapte bun�! Las�-m� s� dorm.
- Poi dormi, ce nu te las eu?...
- Poi dac� vorbești?...
- Așa �mi place mie s� vorbesc... De aia!...
Cu greu am reușit s� o scot de la ei din camer�. Unul din ei zice, f�c�ndu-mi cu ochiul:
-Tu poți s� mai r�m�i Bebi, dac� mai vrei...
- Nu gata! Mersi pentru tratație am plecat! Noapte buna! zic eu tr�g�nd-o și pe nana dup� mine. C�nd ies din buc�t�rie, dau s� m� �ntorc la b�ieți iar. Nana crez�nd c� eu o urmam nu și-a dat seama de prima dat�, c� eu m-am �ntors din nou la ei. Eu m� �ntorc la b�ieți �n camer�. Gelu tocmai s�rise iar din pat și se preg�tea s� umple iar paharele. Ciocnim iar, c�nd m� trezesc iar cu nana la uș�. Gelu c�nd o aude se ascunde iar sub plapum�. Ies și eu.
- Ce te-ai �ntors �napoi ? zice ea.
- A vrut Gelu sa-mi mai spuna ceva, zic eu, �mping�nd-o afar� �n curte.
C�nd am ajuns �n camerele noastre, nana �ncepuse mai tare s� vocifereze. V�z�nd c� nu am cu cine s� m� �nțeleg, m� bag �n pat. Era ora 23. Și eu nu apucasem s� m� culc. Din c�nd �n c�nd mai auzeam comentariile nanei;
- ...Du-te și f� armata!...Fii b�rbat!....dup� care iar z�mbea.
�ntr-un t�rziu am adormit, c� nu am mai auzit-o. Pe la șase, criminalul de ceas, m� trezește f�r� mil�. �mi venea s�-l arunc c�t colo. F�ceam și eu ca Pantera roz. Nana �nc� dormea. O ajunsese �n sf�rșit. M� scol tiptil și m� duc s� pun de cafea. �mi mai revizuiesc odat� bagajele. Vorba vine `bagaje`. �ndes eu �n `geamantanul` meu tip diplomat ce am mai putut. �mi pun m�ncarea �n sacoș� , scoț�nd-o din frigider. Cum cotrob�iam eu prin buc�t�rie, v�d c� �și face apariția și nana mahmur�.
- Ce voiai s� pleci f�r� s� știu eu? A uite ai pus și de cafea! Bravo! Așa te vreau!
- Nu ! zic eu. Te sculam c�nd plecam.
C�nd a fost gata cafeaua am sorbit-o .
- Da ai �nv�țat s� faci cafea? zice nana. A ieșit foarte bun�!
- Trebuie s� fim la ora 8 �n curtea Comisariatului.
- Las� nu te gr�bi, c� ai timp, zice nana.
Știa ea ce știa. Dup� ce am terminat de b�ut și cafeaua am mai frunz�rit ceva pe acolo și m-am gr�bit s� ies pe uș�. A urmat inevitabila scen� emoționant�. Scen� ce nu s-a l�sat p�n� nu ne-a smuls și mie c�teva lacrimi. Aveam așa un presintiment ciudat, c� nu am s� o mai v�d vreodat�. Nu m-am mai putut abține. Și p�n� nu am udat pragul am�ndoi, nu ne-am l�sat.
- S� ai grij� de tine face ea, șterg�ndu-și lacrimile. La revedere Bebi și Drum Bun!...Armat� ușoar� !...S� te �ntorci !... Eu la cine o s� mai țip?....
Am plecat repede, f�r� a mai avea curajul s� m� mai uit �napoi, �n timp ce nana r�mase �nc� �n poart�, uit�ndu-se dup� mine cu lacrimi mari �n ochi.

si liberarea in ce capitol este...???

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2013-06-02 14:58:48si liberarea in ce capitol este...???

�

�DIN NOU ACASÔ- DE LA PARTEA A III-A
Oricum din poveste mult mai este ...Sunt patru p�rți.

De la: GRINGOS, la data 2013-06-02 15:41:43

De la: Fl_Orion999, la data 2013-06-02 14:58:48si liberarea in ce capitol este...???

�

�DIN NOU ACASÔ- DE LA PARTEA A III-A
Oricum din poveste mult mai este ...Sunt patru p�rți.

NEA MARINE....scrie-le si pe celelalte...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2013-06-02 17:45:35

De la: GRINGOS, la data 2013-06-02 15:41:43

De la: Fl_Orion999, la data 2013-06-02 14:58:48si liberarea in ce capitol este...???

�

�DIN NOU ACASÔ- DE LA PARTEA A III-A
Oricum din poveste mult mai este ...Sunt patru p�rți.

NEA MARINE....scrie-le si pe celelalte...

Poi sunt scrise , dar acu le corectez. Ele sunt scrise demult din 2006 O parte din acetse fragmente sunt și aici pe 9am de la pagina 10 parc�. Dar pe atunci nu credeam c� o s� scriu o carte cu ele, și sunt cam din topor nefinisate. Acu m� ocup de ele, s� le pun cap la cap �ntr-o odine c�t de c�t cronologic�. O parte din ele sunt și pe blog, la �Renii nu știu s� zboare... partea 1-4

Marin56.blogspot.com

PREZENTAREA LA UNITATE


Capitolul 2.

C�nd ajung și eu la Comisariat era 8 f�ra 10. �n curte era �nc� pustiu. Toți veniser� cu niște valize uriașe. Unii de abia le mai duceau. Cred ca unele erau de un metru. C� m� și miram : �Ce or fi c�r�nd �ia at�tea �n valiza aia`` ? Alții c�nd m-au v�zut cu `diplomatul` meu �i pufnea r�sul. Unul chiar m� �ntreab�:
- Cu `valiza` asta vrei s� mergi �n armat�?
- Nu! zic eu. Valiza mea a r�mas �n gara. Vine dup�...Astai așa... de design...
Pe unii poate i-am convins pe altii cred c� nu. Erau și din Galati foarte mulți. Aveam s�-i cunosc pe mulți dintre ei mai t�rziu. Pe la 10 �n sf�rșit �ncepe s� ne bage �n�untru, c�te o serie . `Ca la armata`! C�nd intru și eu m� pune s� fac vizita medical�. �mi spune s� m� uit la un panou cu culori. C�nd m� �ntreab� ce culoare e? eu le zic c� e portocaliu - la Roșu. Ei se uit� la mine credeau c� glumesc. Dar apoi s-au convins și la alte teste, c� nu v�d bine. Au �nceput s� discute nu știu ce pe acolo , dup� care m-au poftit afar�. Adevarul c� eu de mic nu vedeam bine , dar nu știam asta. Prima dat� era s� fie atunci c�nd ne ducea tata la c�te un film. Dac� nu lua bilete i� faț� eu nu mai vedeam scrisul Trebuia s� i-a bilete cam pe la randul 10-12 ca s� vad și eu ca lumea.
Am mai stat afar� p�n� la ora 15. M� durea și picioarele. Și mi se f�cuse și foame. Ceilalti se așezaser� pe valizele lor. Ce le p�sa? Puteau s� stea p�n� m�ine. Dar eu pe diplomatul meu...? P�n� la urm� l�s�nd toat� rușinea la o parte, m� așez și eu cum pot și cu mare grija, nu de alta dar s� nu-l stric cumva. Aproape de ora 16 , se hot�r�sc �n sf�rșit s� ne adune. Apoi ne-a �mp�rțit pe sectoare. Un delegat gradat cu uniform� albastr� de marin� , ne �nsoțea. Dup� care, am luat-o pe jos la gar�. Nu era mult de mers p�n� acolo. Aveam un tren pe la 16,30, spre Constanța. Ne suim toat� trupa care ne strigase delegatul. �n tren �ncepuse s� se �ncing� atmosfera. S-au apucat b�ieții de b�ut , c�ntat și chiuit, c� se auzea p�n� la locomotiv�. șn compartimentul nostru eram sase inși. Unul din ei b�use peste m�sura. Se �mb�tase praștie. C�zuse �n intervalul dinte b�nci și nu se mai putea scula. Un teanc de bani , numai de o sut� de cei albastrii, �i ieșir� din buzunar. Delegatul �i i-a și �i d� la un viitor soldat care era cu el. Ca atunci c�nd se trezea, s�-i dea �napoi. �a mai fost și r�u, pe deasupra. Delegatul se �nfurie și v�z�nd c� eu nu gustatsem nici o picatur� , �mi d� mie s� beau restul din sticl�. L-am b�ut ce era s� fac `Ordinul era ordin`. Peste c�teva ore ajungem la Medgidia. Acolo trebuia s� ne d�m jos și s� schimb�m trenul c�tre Tulcea. C�nd ne-am dat jos se trezise și cel care b�use. Acu se c�uta de bani. P�n� la urm� a primit și banii �napoi, iar delegatul i-a f�cut moral�. Mai st�m noi și acolo, c� nu aveam leg�tur� direct�. �ntr-un t�rziu vine și trenul nostru . Un personal. Și așa am mers ca melcul p�n� dimineaț�. La ora 6 am ajuns și noi �n Babadag. Aflasem orasul. La gar� ne aștepta o mașina de -a armatei. Așa c� ne-am �mbarcat iar și am ajuns la poarta viitoarei noastre unit�ti.
Dup� ce intr�m pe poart� �n curtea unit�ții, ne bag� pe toți �ntr-o sal� mare. �n fața era o mas� mare la care st�teau toți comandanții de plutoane, baterii, companii etc. �ncepuse s� se fac� trierea. la �nceput ne-a pus pe toți s� ne scriem numele și ocupația �n civilie, pe o bucat� de h�rtie. Dup� acre le-a str�ns și ne-a analizat scrisul. Așa a mai ales unul care scrisese dup� p�rerea lor cel mai frumos. Acela avea s� fie m�na dreapt� a celui gradat care se ocupa și el cu scrisul. �ntocmind diferite scripturi, mai caligrafice. Apoi �ncepuse s� ne strige. Pe m�sur� ce ne striga ca�e un comandant de la c�te o `arm�` se ofereau s� ne i-a la d�nsii. �l �ntreba pe fiecare ce meserie aveai �n civilie și ce studii are? Mulți s-au orientat, sau o f�cuser� din dorința de a mai sc�pa de frecuș. Pe cel din tren care se
�mb�tase �l f�cuse ajutor de doctor. Era chipurile felcer. Acorda ajutor r�niților. Era la crucea rosie. Și mulți au ocupat diverse funcții. Pe c�țiva �naintea mea �i luase la transmisiuni. Eu, c�nd �mi vine r�ndul, zic c� aș vrea și eu acolo. Le zic c� cunosc alfabetul Morse. Dup� ce m-a testat comadantul de la ei, zice: ``nu-i de ajuns. Voiam s� �mi spui cu muzicalitate. Adica: ` ti,ti,ti... ta!` Un locotenent se ofer� repede, auzind c� am și liceul:
- D�-mi-l mie !
- I-al face el repede.
Și m-a luat.
Dupa mine au mai venit �nc� patru. Și așa aveam s� m� �ncadrez �n plutonul A-A Adic� anteriana. C�nd am intrat pe poarta unit�ții c�țiva soldați mai vechi exclam�:
- Uite ne-a venit `bibanii`!
Adic� noi. Noi de colo curioși :
- C�t� armat� facem un an și patru luni?
La care ei r�z�nd zic:
- Da!Un an si patru anotimpuri. Adica doi ani!
�Taci c� am nimerit-o bine` , f�ceam eu �n sinea mea. Mai bine nici c� nu se putea!�
Dup� ce s-a terminat trierea și repartizarea noastr�, un comnadant de grup� de la diferite arme ne-a luat �n primire. Eu �nc� nu eram sigur unde m� repatizase. Așa c�, atunci c�nd vine fruntașul și m� �ntreab�, nici nu știam ce s�-i spun.
Dup� ce se dumirește și el, �mi zice s�-l urmez. Și intram �ntr-un dormiotor de la etajul I. Eu eram primul �n ziua aia venit. Fruntașul s-a prezentat. �l chema Anghel. Mi s-a p�rut de treab� la prima impresie. Dup� ce mi-a ar�tat patul �n care aveam s� dorm, m� �ntreab� ce am �n `diplomat`. Eu �i arat. Nu erau prea multe. Niște ciorapi, batiste, aț�, ac și o camas� de corp pe care nana a �ndesat-o acolo.
- Asta se confisc� zice el mai �n glum�, f�c�nd aluzie la camașa de corp.
- S� nu cumva s� �ncerci s� te �mbraci cu ea. Nu ai voie s� te �mbraci dec�t cu ce �ți d�m noi.
M� �ntreab� de ce nu am valiz�. Am ridicat din umeri. I-am spus c� nu știam și nici nu aveam așa ceva. A �nceput s� m� descoas� , de unde sunt, ce și cum. Dup� ce a aflat despre min, mi-a spus: Ei aici nu o s� mai fie ca acas�. Aici armata o s�-ți schimbe viața.
Profit�nd de c�teva minute de r�gaz , m� apuc s� le scriu la ai mei și �n special lui nea Lavric. �l �ntreb care e adresa unit�ții. Dup� ce o aflu �mi cere s� citeasc� și el scrisoarea.
- Nu �ți face griji, c� oricum era cenzurat�. Așa c� mai bine dac� o citesc eu �nt�i.
Unele lucruri nu i-au pl�cut acolo �n scrisoare. Și mi-a spus s� am grija ce scriu pe viitor. Dup� ce am refacut scrisoarea a citit-o din nou, apoi o ia zic�nd c� o duce el la soldatul cu corespondența. Dup� c�teva minute a sunat adunarea �n curte. A mers și el cu mine. Ne chema la tuns. Dup� ce ne-a tuns chilug, ne-a trimis la baie. Dup� care am mers �n alt loc und am primit ținut� și efective p�na la piele. C�nd m-a v�zut Anghel al meu zice:
- M�ncala-r tata de el de biban ! Dar ce bine �ți st�?
�l intreb:
- Chiar facem doi ani?
- Dar tu ce credeai ?
C�nd am auzit, am simtit c� m� i-a cu furnic�turi.
C�nd s-a terminat cu �mbr�catul ne d� niște saci �n care s� ne punem hainele cu care venisem , preg�tindu-le pentru a le expedia acas�. Dup� care Anghel m� ia si m� aduce �napoi �n dormitorul ce cu puțin timp abia �l p�r�sisem. Apoi mai vin la noi �nc� patru soldati, care fuseser� cu noi �n tren. Și așa �ncepe s� ne facem prezent�rile. M� uit pe geam și mai v�d �nc� patru soldați care veniser� �naintea noastr� cu c�teva zile. Fruntașul Anghel se ocupa de ei. �i l�sase s� se �nstruiasc� singuri. F�ceau la st�nga și la dreapta tot timpul. Din c�nd �n c�nd mai b�teau și pas de defilare. V�z�nd c� �i urm�resc, fruntașul zice:
- Gata de m�ine și voi la treab�!
Mai t�rziu veni și masa. Dup� mas� intr�m iar �n dormitor. Aveam s� observ c� �n dormitorul nostru erau și alți soldați de la alt� arm�. Era bateria AG-9. Noi eram numai un pluton și ocupam cam un sfert din paturi. �n timp ce restul de paturi erau ocupate de ei.
- Acu sunt puțini. Dar sunt mulți �n gard�, �mi explic� fruntașul Anghel la �ntreb�rile mele. Și de la noi sunt majoritatea �n gard�. Peste o s�pt�m�n� vin toți. P�n� atunci se completeaz� și toate efectivele, �mi explic� el. �n fine a venit și seara și o dat� cu ea și noaptea. Era s� fie prima și singura noapte liniștit�.

Capitolul 3.

�NCEPE INSTRUCȚIA !


A doua zi la ora 5 a sunat goarna. C�țiva noi recruți, au s�rit �n picioare. Alții neștiind ce e asta , mai leneveau �nc� �n pat.
- Gata! Deșteptarea ! tip� fruntașul Anghel. Nu mai sunteți la m�mica acas�. Hai scularea! S-o credeți voi c� asta-i percutare!...
Un alt soldat de anul doi de la bateria AG-9 zice:
- Bibanii se mai cred și acu acas�...
Dar nici el nu se gr�bea s� se dea jos din pat.
- Hai și tu! Ce dac� ești anul doi! Hai jos din pat, zice Anghel.
- Ce vrei? Sunt obosit de at�ta armat�....tovar�șe fruntaș...
Ne apucam noi cei 9 cu mine și �ncepem s� ne �mbr�c�m.
- Mai repede , mai repede, strig� Anghel. Aveti un minut s� v� �mbr�cați. V� echipați numai p�n� la bustul gol. Mergem afar� la �nviorare!
- Tovar�șe fruntaș, nu se poate f�r�, comenteaz� cel de anul doi.
�n sf�rsit reuși și el s� se dea jos din pat. Mai erau c�țiva de anul doi de la baterie. Eram atunci cam 15 oameni �n total și cu fruntasul 16. Nou� la noi și șapte la ei. printre ei se aflau c�țiva noi bibani veniți odat� cu mine. Unul din ei , Serghie era fostul meu coleg de la general� �nc� din clasa �nt�i. Ceilalti erau �n gard�.
C�nd vede fruntașul Anghel c� suntem gata, strig�:
- Dup� mine afar� fuga,... Marș! țip� el. L-am urmat toți pe fruntaș. C�nd am ieșit afar� deja se adunaser� o mulțime de soldați și de la alte subunit�ți. Aerul rece al dimineții avu darul s� ne trezeasc�. A �nceput s� ne alerge c�teva ture de platou. Dup� care a urmat inevitabila mișcare a brațelor și alte exerciții. Pe parcurs aveau s� se fac� mult mai complicate. Dup� ce termin�m, dup� 10 minute, intr�m iar �n unitate.
- La sp�l�tor, adunarea ! Aveți 5 minute pentru ca s� v� sp�lați! , zice iar Anghel.
C�nd ajungem sus, vis-a-vis de dormitorul nostru era o sp�l�torie. Am intrat cu sfial� �n ea. �n timp ce ne sp�lam se opri apa. Pe unii i-a prins cu s�pun pe faț�.
- Așa v� trebuie dac� nu percutați, zice Anghel r�z�nd.
Aveam s� aflu pe parcurs c� unitatea avea probleme �n aprovizionarea cu ap�. De aceea toate rațiile de ap� erau cu str�șnicie repartizate, sau atent dr�muite.
Ei de abia acu era s� se schimbe viața mea. Am fost repartizat la `Infanteria Marin� � Babadag. La doi ani . Cei de anul doi r�deau de noi. Ziceau c� : `o s� faceți un an și patru anotimpuri`. Cred c� mi-ar trebui 100 de capitole ca s� descriu viața care am avut-o acolo. O s� m� mulțumesc cu mai puține , adic� mai pe scurt, �ncerc�nd s� cuprind aproape totul.
Dup� sp�lare am intrat iar �n dormitor.
- Dup� ce v� �mbr�cați v� faceți paturile. Azi �n ce zi suntem �n 20 ...ei �ntoarceți salteaua cu nr 2 �n sus. M�ine o sa fie cu 1. O zi cu soț , o zi f�r� soț.
Eu c�teodat� mai uitam și uneori �n mod intenționat s� mai �ntorc salteaua. C�teodat� mai mergea. Alte ori m� prindea. A doua zi nu o mai �ntorceam c� era pe ziua respectiv�. Sc�pam mai repede cu f�cutul patului. Și așa pretențiile fruntașului erau mari. Bine c� nu erau numai ale lui. Aveau s� vin� și alte pretenții și mai mari c�nd aveau s� fie toți gradații cu noi.
- �ntindeti bine cerceafurile sub saltea �n așa fel, c� dac� dai drumul la un ban, acesta se sar� �n sus, ne explica, fruntașul.
V�z�nd c� eu m� moșc�iam la f�cutul patului, Anghel vine la mine și zice:
- Azi �ți ar�t eu cum se face patul , dar de m�ine te descurci singur. Zic�nd aceasta, se oferi s�-mi fac� el patul. Un soldat de anul doi de la baterie zice :
- Ia uite, de c�nd fruntașul face patul bibanului...
- Nu mai azi c� de m�ine... riposteaz� Anghel.
- �n loc s�-l pui s�-ți faca ție patul, nu se las� acela.
Aveam s� v�d pe parcurs c� acel soldat avea s�mi bage str�mbe și mie și la alți c�tiva soldați de la noi. C�nd r�m�nea singur �n dormitor cu noi, f�cea el instrucție cu noi separat. Asta dac� nu era nici un gradat prin preajm�.
�n fine dup� ce termin�m paturile, așez�m și p�tura �mp�turit� deasupra, exact cum ne �nv�țase el. Dup� care, fruntașul alege doi soldați de la noi și iese cu ei s� i-a vesela. Un lighean de aluminiu, �n care se punea m�ncarea, un polonic , farfurii ad�nci sau �ntinse, dou� trei c�ni , toate din inox. Precum și furculițe sau linguri, dup� caz. la acel lighean de aluminiu, ei �l numeau � oval�. Și de c�te ori te prindea c� nu `percutai` la timp , spuneau :�c� ai c�zut �n `oval`�- adic� �n abatere. Dup� care ștergea podeaua cu tine. Aveam s� fac și eu �n cur�ndcunoștinț�, cu aceste servicii. Dup� aceea coboram la mas�. Sala de mese a noastr�, era comun� cu cea de la bateria AG-9. S�lile de mese erau desp�rțite de pereți . Se trecea din una �n alta. P�n� la noi trebuia s� trec prin trei s�li. M�ncarea de dimineața consta din ceai și un fel de m�ncare sc�zut�, care putea fi ori de maz�re , ori fasole , ori ghiveci, ori cartofi. C�teodat� seara ne mai d�dea și macaroane, oroarea celor de anul doi, pentru c� printre macaroane și br�nz�, se mai g�seau și alte corpuri str�ine și negre de pe urma șoarecilor sau a șobolanilor. De obicei aceeași m�ncare era și seara. C�teodat� mai varia cu br�nza și salam, sau gem si unt . Dupa ce manc�m urma comanda:
- Drepti! Afar� fuga , Marș!
Iar noi trebuia sa ne ridicam repede și s� o zbughim afar� cu cea mai mare vitez�, l�s�nd veselarii s�-și fac� treaba. C� spuneau cei de anul doi:
- Nu trebuie s� v� ajung� acceleratul din urm�.
Dup� care compleata:
- Veselarii r�man, restul ...
- �n dormitor ...Adunarea!
Noi ne buluceam s� ieșim c�t mai repede. Ne loveam unii de alții. Trebuia s� ai grij� ca nu cumva traiectoria ta, s� se interpun� cu un soldat de anul doi, c� jar m�ncai. Daca nu era gradatul t�u prin preajm� s� te apere, �la erai. Și noi �ncercam s� evit�m pe c�t de mult posibil, asemenea scene. Mulți din ei c�deau `�n plasa` soldatului de anul doi, care �i f�cea o deosebit� pl�cere s� m�ture cu tine pe jos. Și asta p�n� te mai ap�rau alții , sau se plictisea el:
- Las�-l m�i ciobane...
C�nd ajungeam �n dormitor `teferi` f�r� ca s� nu se `r�t�ceasc� ` nici unul , fruntașul ne num�ra dup� care spune :
- Mai aveti 10 minute s� v� b�rbieriți și s� v� aranjați ținuta, s� v� faceți bocancii, daca nu i-ati f�cut asear�, dup� care afar� la inspecție. De m�ine faceți și sectoarele! Ce credeați c� ați sc�pat? Așa cum v-am spus și ieri, de azi trecem la instrucție. Așa c� cu toții: Afar� ...Fuga !......Marș!
Astea erau cele mai dese comenzi. Și aveam s� ne obișnuim cu ele din plin.
C�nd ajungeam afar� ne aliniam pe o zona a platoului,desemnat� ca fiind a noastr�. Fiecare �arm� �și avea locul lui bine stabilit din str�moși. L�nga noi , ca de obicei era și bateria AG-9. Erau conduși și ei atunci , de un fruntas. Uit�ndu-m� la ei v�d și c�teva chipuri cunoscute de la mine din oraș, printre care și Serghie.
- Va aliniați pe dou� r�nduri! zice fruntașul.
Eram mai puțini acu �n prima faz�. Mai erau de venit p�n� la 21.
Dup� care urma inspecția . Acum o f�cea fruntașul. Mereu avea de obiectat la noi. Nu g�sise nici unul corect. La unul avea un nasture lips� , la altul de abia se mai ținea. Atunci fruntasul �l rupe și �l bag� �n buzunarul de la tunic�.
- Asta așa, ca s� nu-l pierzi. Și s� te fereasc� sf�ntul s� nu-l g�sesc m�ine cusut , c� apa te ia.
La unii nu i-a pl�cut, cum aratau bocancii , deși ne atenționase. Unul nu era �ncheiat la copc�. Altul la un nasture. Și mereu g�sea c�te ceva. Aveam s� constat mai t�rziu, c� și chiar dac� nu era nimic de g�sit , `mereu se g�sea c�te ceva de g�sit`. Dup� ce ne inspecteaz�, zice nemulțumit:
- Azi v� iert c� e prima zi , dar de m�ine ...
- Ați �nteles?...
Iar noi:
- Am �nțeles ! S� tr�iți!
- Nu am auzit bine !...
- Am �nțeles ! S� tr�iți!
- Și mai cum ?
- Am �nțeles ! S� tr�iți tovar�șe fruntaș!
- Ei așa mai merge ! zise el z�mbind. Azi am f�cut eu inspecția, dar de m�ine o s� fiți inspectați de lentul Bucur, comandantul vostru direct de pluton. Ați �nțeles ?
- Am �nțeles ! S� tr�iți tovar�șe fruntaș! strigam noi toți �n cor.
- Drepți ! Pe loc repaus!
Ei nici aici nu ia pl�cut cum a ieșit. Și nea dat comanda , mereu , p�n� a ieșit cum trebuie. Un singur �dum� !
Așa ne �nvațase s� procedam. Avea s� ne spuna multe lucruri interesante și nu numai el. Ne-a spus care sunt regulile de baza �n armat�, adic� ROI-ul, privind prioritatea ordinelor și superiorii. Dup� care a �nceput s� ne arate și s� ne explice cum avea s� se desf�șoare instrucția. Am �nceput cu mișc�rile simple la dreapta, la st�nga sș la stanga �mprejur. Pentru ca s� ne �ncurce mai inventaser� și o alt� comand�: `la dreapta �mprejur`. Dar aceasta comand� nu exista teoretic. Era menit� ca s� ne �ncurce și s� ne fac� s� greșim c�t mai des cu putinț�. Asta era și menirea ei.�ncepem noi cu mișc�rile. El comanda si noi executam. Apoi noi comandam și tot noi executam.
Cei patru de ieri, pe care �i v�zusem pe geam, aveau experienț�. Ei sosir� cu dou� zile �naintea noastr�. Ei erau Lupu, Usatenco, Sava și Uncu.
- Acum facem preg�tire pe platou. Dar dup� o s�pt�m�n�, ne mut�m afar�, pe c�mpul din apropierea unit�ții, zice Anghel.

Primele zile și s�pt�m�ni au decurs normal ca la orice instrucție. Cu deosebirea c� la instrucția de baz� se mai ad�uga și � instrucția celor de anul doi și nu numai de la plutonul nostru. Pe unde te prindea și dac� erai și singur , �la erai. Te freca cum voia el, indiferent de loc. Iar asta aducea și observații sau chiar pedepse și de la gradații noștrii. Iar la aceștia se mai ad�ugau și �instrucția� altor gradați de la celelalte �arme� Nu conta de unde erai. Trebuia s� te supui și lor, s� execuți și ordinele lor, de multe ori prostești și �n b�taie de joc, ca s� se bucure de inocența noastr� , d�ndu-le motiv de veselie. Și nu știu de ce? Dar, toate oalele �ncepur� s� se sparg� �n capul meu. Toate mi se �nt�mplau numai mie. Pentru c� acolo se aplica deviza: �unul pentru toți și toți pentru unul�, - la mine se aplica mai des partea de la urm�. Și asta c� frecvent greșeam. Nu eram atent la comenzi sau confundam mereu st�nga cu dreapta. La asta se mai adugau și greșelile celui din faț� f�c�ndu-m� și pe mine s� greșesc. Asta a fost la �nceput. Mai erau și altii, nu eram singurul. �ntre timp ni se m�rise efectivul. Și apoi se și completase. Aveam s� mai v�d c� mai avem �nc� doi din județ de la noi și chiar din oraș. Mai erau și alții, dar aceștia erau �mpr�știați pe la alte �arme�. Sosir� și ceilalți soldați și gradați din gard�. Locul lor le-a fost luat, de cei de la Compania I-a. Dup� care se schimbau periodic l�s�nd loc la alt� �arm�
Pe mine m� fug�rea cel mai tare și odat� cu mine și pe ceilalți. Pentru c� unii mai comentau la adresa mea, pe unii �i auzeau gradații și �i pedepseau dublu. �i fug�rea pentru mine, c� nu eram atent la instrucție. Așa aveam s� fac cunoștinț� cu noii gradați: fruntasul Tr�ila și caporalul B�jenaru. Aceștia doi aveau s� aib�, o `simpatie` deosebit� pentru mine, f�c�ndu-mi zile negre, sub acoperirea c� f�ceau instrucție cu mine. De multe ori mai și exagerau. dar cui s� te pl�ngi? Ce aveai curaj? �ncepusem s� fiu gazda b�t�ilor lor. Bejenaru era și comandantul plutonului. Și era și comandantul grupei noastre, din care f�ceam și eu parte. In grupa mea era si un soldat de anul doi -Țugneanu. mai era și un șofer de anul doi , dar acesta st�tea mai mult la atelierul auto. �n celelalte grupe mai erau c�te doi-trei soldați de anul doi.. Acum eram trei grupe. Fiecare grup� avea c�te un gradat. Bejenaru era la grupa �nt�i, Tr�il� la grupa a doua, iar fruntașul Anghel la a treia. Dar asta nu era nimic , pe l�ng� `instrucția` pe care aveam s� o facem mai t�rziu. ca ne și spuneau:
- Ei, acum vi se pare greu aceste mișc�ri? dar mai t�rziu c�nd o s� m�ncati `armat� pe p�ine`. O s� vreți s� mai faceti ce faceți acum. �sta e un mizilic. Stați s� �ncepem s� ieșim cu � daciile � la c�mp.
A doua zi la raportul de dimineaț�, dup� ce se desf�șurase toate treburile noastre �n mod normal, vine pentru prima dat� și locotenentul Bucur. Uit�ndu-m� la el �l asem�nam cu un ofițer neamț . Așa de bine sem�na cu unul din cei vazuți de mine pe la filme. Era , �nalt, blond și cu ochii albaștri. El m� alesese pe mine la pluton. Și la bateria AG-9 era un lent major - Ghinea , ce-i sem�na. Cei de la AG-9 mai aveau un comandant direct pe - lentul Sanda. Acesta avea s� le fac� zile fripte la cei de la bateria lui.
Dup� ce ne-a studiat ținuta, a �nceput s� ne �ntrebe pe fiecare, de una sau de alta. Ce studii avem , ce f�ceam �n civilie și multe altele. Dup� care ne-a repartizat la diferite funcții de la mitraliera anterian�. Fiecare mitralier� avea patru servanți. Doi st�teau �n fața unul din ei fiind ochitor, iar cel�lalt tr�g�tor. Iar �n spate mai erau doi: �ncarc�tor st�nga și �nc�rc�tor dreapta. Pe mine m� puse �nc�rc�tor dreapta, iar pe soldatul de anul doi-Țugneanu, �nc�rc�tor st�nga. Nimerisem mai bine. Asta aveam s� constat mai t�rziu. Locotenetul ne atrase atenția c� vrea disciplin� de fier. Nu permitea abateri. Iar ținuta noastr� trebuia s� fie impecabil� , dac� nu voiam `s� ne atace inamicul``. Binențeles c� nu știam atunci la �nceput, despre ce inamic era vorba. Aveam s� aflu mai t�rziu pe propia piele... și nu numai eu. Ci �ntreg plutonul A-A!
Pentru c� se apropia ziua jur�m�ntului toți insistau și cu pasul de defilare. Și mai ales cu �nv�țatul cuvintelor de la jur�m�nt Și aici `avea grij�`gradații, ca s�-l �nv�ț�m bine și repede. Eu l-am �nv�țat repede și bine, spre �nc�ntarea lui Bejenaru și a lui Tr�il�. Cu Sava a fost mai greu. Dar a avut grij� Tr�ila și de el, ca s� `recupereze.` La mine cu exersarea pașilor de defilare , era un adev�rat chin. Mereu o �ncasam, pentru ca nu le pl�cea c�t de sus ridicam piciorul. Și pe deasupra mai aveam și piciorul plat , fapt ce fusese trecut cu vederea de cei din comisia de recrutare. Au considerat atunci c� vedeam bine dup� p�rerea lor. Cu toate astea am tras FB mereu,la toate tragerile , at�t de zi , c�t și de noapte, spre �nc�ntarea gradaților și a lentului Bucur. �n fine vine și ziua depunerii jur�m�ntului. Ne-am adunat dimineața cu toții pe platou. Erau prezente toate cadrele ofițerești din unitate, �n frunte cu Colonelul, care era comnadantul unit�ții. �l chema Zugravu. Al�turi de el erau toți comandanții de bateri , companii și de stat major. L�ng� noi erau pe l�ng� gradați și loctiiitorii sau comandantii de plutoane și bateri, respectiv companie.
�ncepem noi defilarea. C�nd trecem și noi prin fața lor, colonelul m� remarc� și �mi atrage atenția:
- Sus! Sus! Mai sus piciorul, soldat! Motiv ca at�t Bejenaru c�t și `lentul s� se uite ur�t la mine. �ncercam eu din r�sputeri s� ridic c�t mai sus piciorul, dar era peste poate. Dar el nu voia s� m� asculte. M� atentioneaz� și gradații. Mai ales Bejenaru, care �mi promite la ureche c� dac� nu iese bine din cauza mea, o s� am treab� la noapte. �ncerc s� nu-i dezam�gesc. Dup� asta urmeaz� festivitatea propriuzis�.
Atunci am depus jur�m�ntul.
Dup� jur�m�nt se l�s� cu mas� festiv�. Se uneau toate mesele una dup� alta pe toat� intinderea, dup� care dup� ce se punea vesela și c�nile cu țuic�, venea și aperitivele apoi m�ncarea. Toate ca toate dar nu pot s� spun c� m�ncarea nu era bun�. Doar c� era puțin�. Nu te l�sau nici gradații s� te �ndopi prea mult , dar nici �n farfurii nu se punea prea mult� m�ncare. Nu de puține ori ne sculam nes�tui de la mas�. Și asta și din cauza gradațiilor. Probabil c� primise ordine precise s� ne țin� la siluet�. Eu eram obișnuit cu m�ncarea redus�. Mai r�u era de alții, care nu se s�turau și erau veșnic nemulțumiți. C�nd eram veselari mai profitau și noi. Unul din ei era și Sava. La mas� soldații de anul doi ne luau țuica și o beiau ei. Totuși Bejenaru , m-a l�sat s� gust și eu o �nghițitur� de țuic�. Avea grij� de mine c�teodat� la mas� , dar și la instrucție.
Bejenaru era totuși cumsecade , c�nd voia el. Dar era vai , dac� greșeai cu ceva la instrucție. Te f�cea ca un porc. La fel era și Tr�il�. Dar pe l�ng� `pedeapsa` �ți mai administra și c�țiva pumni �n spate sau unde se nimerea. Eu aveam s� fac cunoștinț� cel mai des și mai mereu cu pumnii lor. Anghel, Nu! El era numai cu instrucția. El te foia de �ți ieșea limba de un cot, dar nu te b�tea. Și cu toate astea el avea s� fie ultimul care avea s� fie avansat la gradul de caporal și mai t�rziu sergent. �n timp ce la Bejenaru sau Tr�ila, lucrurile au mers mai repede. Ei erau și mai zeloși. Seara �n dormitor se f�ceau echip�ri și dezechip�ri la chibrit.
Un gradat de la noi sau de la AG-9 , aprindea un chibrit pe care �l ridica cu flac�ra �n sus. Și-n acest timp trebuia s� te dezbraci rapid, �nainte ca flac�ra s� ajung� la degetul gradatului respectiv. Și era vai de �la dac� s-ar fi fript din cauza noastr�. Numai �n culcaturi ne ținea minute �ntregi. Dac� r�m�nea vreunul nedezechipat, se repeta comanda p�n� ieșea bine. Sau mai bine zis, mai bine! Dup� care se relua operația invers�. Adic� echiparea. �n timpul dezechip�rii mai s�reau și unii nasturi care apoi aveai grij� s�-i recuperezi la urm� de pe jos, de pe sub paturi. Trebuia s� �i și coși p�n� dimineaț�, c� altfel �ne ataca inamicul�. Așa spunea lentul nostru , Bucur:
- Dac� vreți s� aveți armata mai ușoar�, faceți cum v� spun eu, c� altfel... `ne atac� inamicul`. Și avea inamicul �sta, de la un timp, o poft� nebun� s� ne tot atace mereu. Ne pusese g�nd r�u!

De la: icsuleasca, la data 2013-06-01 22:47:59

De la: Daphne, la data 2013-06-01 17:17:28Mno, acuma si acasa au bagat preturile in euros? Nu le-o ajuns ca si asa faceau ce curs al zilei le dicta seful institutiei pentru a ne face tarifele, au mai impins-o?

Da' salariile cand se aliniaza? Sa fie minimul pe economie 1000 euros?

....Cand voi fi io prim' mininstru?

Nu draga dafinule , preturile sunt in lei ...eu am spus niste preturi asa...orientative !

Inteleg ca , intrebandu-ma pe mine , ti se pare c-as fi premier ???

Poi baga-te in politica , ce mai stai pe ganduri !?
Pentru inceput , nu-ti trebuie decat un masterat pe la Catania !
Si mult tupeu !

Icsu.... ai plecat! Mi-ai deschis usa astfel incat sa intrevad covorul rosu al colerei si stressului dint-un guvern si m-ai lasat acolo singura? Pai, draga Icsu, nu sa fiu politician am venit eu pe lumea asta! Este un domeniu ce nu se suprapune cu caracterul meu ! Curajul si determinarea mi le rezerv pentru alte domenii de cucerit!

Icsu' hai inapoi, urasc sa pierd un prieten! Prietenii mei sunt putini, dar alesi pe meritate!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

Marin, neatza! De abia astept sa am timpul necesar si sa ma instalez cu ochelarii pe nas si cu o cafea in fata monitorului si sa citesc peripetiile tale din armata. Amu' se apropie ora pranzului si e de gatit, iar apoi am de fugit cu micutzul pe la doctor ca iar e bolnavior. Nu bine scapam de una, merge la scoala si ia altceva. Acum e perioada de varicela, bronsite, gastro-enterocolite....Of, iar cand copilasii nostri sufera, ne afecteaza mult mai mult decat atunci cand suntem noi bolnavi.

A propos, ai copii, Marin?

Zi faina si numa' bine !

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: GRINGOS, la data 2013-06-01 16:48:30D-na Daniela , cred c� am g�sit mijlocul de transport ideal pentru o croazier� �n Delta Dun�rii. Nu ne mai trebuie nici mașin� și nici vapor. Azi urm�rind un material pe Tv Galați , am v�zut o prezentare a unor oameni care survolau �mprejurimile Galațiului și a Br�ilei, precum și panorama Dun�rii și �mprejurimile acesteia. Și toate astea cu un moto-deltaplan. V�z�ndul, g�ndul m-a dus cu ani �n urm� unde marea mea dorinț� fusese de a vedea și eu lumea de sus, cu un aparat f�cut de mine. Ce e drept pe vremea aia nu se descoperise deltaplanul. Cu toate c� pe acolo ar fi fost bine venit. Poate alt� idee mi-ar fi venit atunci. Dar acu uit�ndu-m� la el mai aproape mi-a venit niște idei, care cred c� ar merge, dac� le-ași aplica, duc�nd la �mbun�t�țirea acelui prototip. �m primul r�nd aș umbla la greutatea lui. 150 de kile mi se pare mult. Cred c� se mai poate ajusta. Precum și manevra acelui triunghi care se f�cea manual. Unde schimbarea unghiului , a �nclinației d�dea direcția și �n�lțimea de zbor. Probabil c� motorul d� cea mai mare parte din greutate. Dar faptul c� poate duce doi oameni e bine venit�. D�dea acolo despre acel club �Aerial� sau aerial.ro. Cred c� mai merge �mbun�t�țit. Dar nu mai dau am�nunte tehnice, c� iar o s� spun� @ 705 c� �mi fur� alții invenția sau patentul. Ce zici nu ar fi o c�l�torie pe cinste p�n� �n delt�? Știu c� a mers o or�, dar nu știu și cu c�t combustibil și de care ? Presupun c� benzin�! Sau ceva pe acolo.

da.... mi-ar placea numai sa nu faca zgomot, ca sa sperii pasarile.
Am reusit sa merg pe canale dar durerea mare e ca se prefera barcile cu motor, care alunga fauna specifica. Dintr-o barca cu vasle as fi vazut mult mai multe pasari, care s-au dovedit destul de rabdatoare, dar mai ales, as fi reusit sa aud ... tot ce inseamna natura . Ceva de vis!!!! Nu stiu daca as fi in stare sa descriu starea si sentimentul trait.

Daniela

De la: Daphne, la data 2013-06-03 11:35:08Marin, neatza! De abia astept sa am timpul necesar si sa ma instalez cu ochelarii pe nas si cu o cafea in fata monitorului si sa citesc peripetiile tale din armata. Amu' se apropie ora pranzului si e de gatit, iar apoi am de fugit cu micutzul pe la doctor ca iar e bolnavior. Nu bine scapam de una, merge la scoala si ia altceva. Acum e perioada de varicela, bronsite, gastro-enterocolite....Of, iar cand copilasii nostri sufera, ne afecteaza mult mai mult decat atunci cand suntem noi bolnavi.

A propos, ai copii, Marin?

Zi faina si numa' bine !

�neața� Asta dovedește c� nu prea citiți amintirile mele de pe aici sau de pe blog. probabil c� sunteți mai nou�. Cum s� nu am ? Doi. 25 cu 30 adic� ce tot spun ... 26 cu 31 O fetiș� și un little boy...

De la: daniela_, la data 2013-06-03 12:01:53

De la: GRINGOS, la data 2013-06-01 16:48:30D-na Daniela , cred c� am g�sit mijlocul de transport ideal pentru o croazier� �n Delta Dun�rii. Nu ne mai trebuie nici mașin� și nici vapor. Azi urm�rind un material pe Tv Galați , am v�zut o prezentare a unor oameni care survolau �mprejurimile Galațiului și a Br�ilei, precum și panorama Dun�rii și �mprejurimile acesteia. Și toate astea cu un moto-deltaplan. V�z�ndul, g�ndul m-a dus cu ani �n urm� unde marea mea dorinț� fusese de a vedea și eu lumea de sus, cu un aparat f�cut de mine. Ce e drept pe vremea aia nu se descoperise deltaplanul. Cu toate c� pe acolo ar fi fost bine venit. Poate alt� idee mi-ar fi venit atunci. Dar acu uit�ndu-m� la el mai aproape mi-a venit niște idei, care cred c� ar merge, dac� le-ași aplica, duc�nd la �mbun�t�țirea acelui prototip. �m primul r�nd aș umbla la greutatea lui. 150 de kile mi se pare mult. Cred c� se mai poate ajusta. Precum și manevra acelui triunghi care se f�cea manual. Unde schimbarea unghiului , a �nclinației d�dea direcția și �n�lțimea de zbor. Probabil c� motorul d� cea mai mare parte din greutate. Dar faptul c� poate duce doi oameni e bine venit�. D�dea acolo despre acel club �Aerial� sau aerial.ro. Cred c� mai merge �mbun�t�țit. Dar nu mai dau am�nunte tehnice, c� iar o s� spun� @ 705 c� �mi fur� alții invenția sau patentul. Ce zici nu ar fi o c�l�torie pe cinste p�n� �n delt�? Știu c� a mers o or�, dar nu știu și cu c�t combustibil și de care ? Presupun c� benzin�! Sau ceva pe acolo.

da.... mi-ar placea numai sa nu faca zgomot, ca sa sperii pasarile.
Am reusit sa merg pe canale dar durerea mare e ca se prefera barcile cu motor, care alunga fauna specifica. Dintr-o barca cu vasle as fi vazut mult mai multe pasari, care s-au dovedit destul de rabdatoare, dar mai ales, as fi reusit sa aud ... tot ce inseamna natura . Ceva de vis!!!! Nu stiu daca as fi in stare sa descriu starea si sentimentul trait.

Așa e ! Cu barca cu rame e ideal! Nu știu c�t zgomot fac panaramele alea , dar un lucru e sigur c� aș vrea s� m� plimb și eu cu ele. Am s� �ntreb la ei s� v�d ce spun .

De la: GRINGOS, la data 2013-06-03 13:55:11

De la: Daphne, la data 2013-06-03 11:35:08Marin, neatza! De abia astept sa am timpul necesar si sa ma instalez cu ochelarii pe nas si cu o cafea in fata monitorului si sa citesc peripetiile tale din armata. Amu' se apropie ora pranzului si e de gatit, iar apoi am de fugit cu micutzul pe la doctor ca iar e bolnavior. Nu bine scapam de una, merge la scoala si ia altceva. Acum e perioada de varicela, bronsite, gastro-enterocolite....Of, iar cand copilasii nostri sufera, ne afecteaza mult mai mult decat atunci cand suntem noi bolnavi.

A propos, ai copii, Marin?

Zi faina si numa' bine !

�neața� Asta dovedește c� nu prea citiți amintirile mele de pe aici sau de pe blog. probabil c� sunteți mai nou�. Cum s� nu am ? Doi. 25 cu 30 adic� ce tot spun ... 26 cu 31 O fetiș� și un little boy...

de Daniela stiu...

Daniela

De la: daniela_, la data 2013-06-03 14:06:18

De la: GRINGOS, la data 2013-06-03 13:55:11

De la: Daphne, la data 2013-06-03 11:35:08Marin, neatza! De abia astept sa am timpul necesar si sa ma instalez cu ochelarii pe nas si cu o cafea in fata monitorului si sa citesc peripetiile tale din armata. Amu' se apropie ora pranzului si e de gatit, iar apoi am de fugit cu micutzul pe la doctor ca iar e bolnavior. Nu bine scapam de una, merge la scoala si ia altceva. Acum e perioada de varicela, bronsite, gastro-enterocolite....Of, iar cand copilasii nostri sufera, ne afecteaza mult mai mult decat atunci cand suntem noi bolnavi.

A propos, ai copii, Marin?

Zi faina si numa' bine !

�neața� Asta dovedește c� nu prea citiți amintirile mele de pe aici sau de pe blog. probabil c� sunteți mai nou�. Cum s� nu am ? Doi. 25 cu 30 adic� ce tot spun ... 26 cu 31 O fetiș� și un little boy...

de Daniela stiu...

Care daniela ? Roxana și Constantin!

De la: GRINGOS, la data 2013-06-03 14:45:50

De la: daniela_, la data 2013-06-03 14:06:18

De la: GRINGOS, la data 2013-06-03 13:55:11

De la: Daphne, la data 2013-06-03 11:35:08Marin, neatza! De abia astept sa am timpul necesar si sa ma instalez cu ochelarii pe nas si cu o cafea in fata monitorului si sa citesc peripetiile tale din armata. Amu' se apropie ora pranzului si e de gatit, iar apoi am de fugit cu micutzul pe la doctor ca iar e bolnavior. Nu bine scapam de una, merge la scoala si ia altceva. Acum e perioada de varicela, bronsite, gastro-enterocolite....Of, iar cand copilasii nostri sufera, ne afecteaza mult mai mult decat atunci cand suntem noi bolnavi.

A propos, ai copii, Marin?

Zi faina si numa' bine !

�neața� Asta dovedește c� nu prea citiți amintirile mele de pe aici sau de pe blog. probabil c� sunteți mai nou�. Cum s� nu am ? Doi. 25 cu 30 adic� ce tot spun ... 26 cu 31 O fetiș� și un little boy...

de Daniela stiu...

Care daniela ? Roxana și Constantin!

ai spus tu odata, ca ai pe cineva Daniela...si mi-a ramas in minte
Sa-ti traiasca, Roxana si Constantin

Daniela

De la: daniela_, la data 2013-06-03 15:51:10

De la: GRINGOS, la data 2013-06-03 14:45:50

De la: daniela_, la data 2013-06-03 14:06:18

De la: GRINGOS, la data 2013-06-03 13:55:11

De la: Daphne, la data 2013-06-03 11:35:08Marin, neatza! De abia astept sa am timpul necesar si sa ma instalez cu ochelarii pe nas si cu o cafea in fata monitorului si sa citesc peripetiile tale din armata. Amu' se apropie ora pranzului si e de gatit, iar apoi am de fugit cu micutzul pe la doctor ca iar e bolnavior. Nu bine scapam de una, merge la scoala si ia altceva. Acum e perioada de varicela, bronsite, gastro-enterocolite....Of, iar cand copilasii nostri sufera, ne afecteaza mult mai mult decat atunci cand suntem noi bolnavi.

A propos, ai copii, Marin?

Zi faina si numa' bine !

�neața� Asta dovedește c� nu prea citiți amintirile mele de pe aici sau de pe blog. probabil c� sunteți mai nou�. Cum s� nu am ? Doi. 25 cu 30 adic� ce tot spun ... 26 cu 31 O fetiș� și un little boy...

de Daniela stiu...

Care daniela ? Roxana și Constantin!

ai spus tu odata, ca ai pe cineva Daniela...si mi-a ramas in minte
Sa-ti traiasca, Roxana si Constantin

Daniela , e nag�ța de nepoat�-mea! Fata Lui Lia. Sora Rodic�iFigur� mare ce credeți. Cea care m� omoar� acu cu problemele la Fizic�...E in a VII-a Oare c�nd a trecut ? Parc� mai amu �i spuneam poveștiile pe care le-am scris și eu de pe la pagina 10...

123...

De la: GRINGOS, la data 2013-06-03 17:30:19
Daniela , e nag�ța de nepoat�-mea! Fata Lui Lia. Sora Rodic�iFigur� mare ce credeți. Cea care m� omoar� acu cu problemele la Fizic�...E in a VII-a Oare c�nd a trecut ? Parc� mai amu �i spuneam poveștiile pe care le-am scris și eu de pe la pagina 10...

ahaaaaaaa..... pai tu esti tare la fizica

Daniela

nina


�NCEPE ADEV�RATA ARMAT�

Capitolul 4

Dup� ce s-a terminat perioada de instructie, a venit perioada propriuzis� de �armat� . Acum ne mutaseram cu instrucția pe dealurile din zon�, a Dobrogei. Mai precis pe dealul Molda. Aveam s� �cunoastem� și alte dealuri mai t�rziu. Eram la mitralierele antieriene. Erau niște piese cu dou� tevi și cu dou� roți din cauciuc plin. Aceste tr�geau dup� avioane dar și �n ținte terestre. Aveam c�te trei piese. Cei de anul doi le ziceau : `dacii`.
C�nt�reau c�t o dacie. Avea cam 700 kg. �n fiecare dimineaț� trebuia s� le scoatem de la locul lor, c�te una sau dou�. Erau zile c�nd le scoteam pe toate trei. Era s�rb�toare pentru noi c�nd plecam la c�mp numai cu o � dacie�. dar și atunci avea lentul grij� ca s� recuper�m pierderile. Așa c� tot mai bine era c�nd le luam pe toate trei. Cum ieșeam la �nviorare, Bejenaru ne ducea �n fug� la ele, dup� care ne �nh�mam la c�te una sau dou� dup� caz. Apoi le aduceam pe platou, pe locul nostru și le preg�team de plecare. Punea c�te un planton la ele și restul ne urmam programul, p�n� la raportul de dimineaț� și inspecție. Trebuia s� facem faț� inamicului. Nu?
�n fiecare dimineaț� ne fug�rea `lentul pe dealurile din preajm� sau prin ar�tur�, c�nd ne ataca inamicul, indiferent c� era var� sau iarn�, frig sau ploaie sau z�pad�. P�n� nu ne f�cea ca porcii nu se l�sa. A doua zi trebuia s� vii cu ținuta ca nou�. Era vai de tine , dar și de ceilalți, dac� ținuta nu corespundea. La �nceput ne alerga și cu masca pe figur�, - cic� inamicul d�dea cu gaze. Asta era cea mai nefericit� problem� a mea.
Dup� c�teva sute de metri �ncepeam s� respir greu, parc� nu mai aveam aer și se mai aburea și vizoarele. Era vai de �la care �ncerca s�-și scoat� masca. Eu din c�nd �n c�nd mai b�gam c�te un deget și ștergeam geamul de la vizor. Se aburea mereu și nu mai vedeam pe unde merg. M� �mpiedicam mereu de cei din fața mea. Motiv la Bejenaru ca s� m� `corecteze` și la propiu și la figurat. Și la toate nepl�cerile mele se mai adaugau și comenzile,`lentului, care fcea mai aspr� soarta mea. Mereu eram ultimul. Mai ales c�nd ne �nc�rca cu tot efectivul pe noi.
Eu nu aveam rezistenț� fizic�. Oboseam mereu și repede. C�nd ieșeam cu mitralierele la c�mp, cei doi din faț� �nh�mați tr�geau, iar noi din spate, �rezemați� de cutiile de cartuse ne f�ceam c� �mpingem. Mai ales eu. Acu era mai bine c� m� tr�geau cei din faț�. Picioarele mele mergeau singure. Eu nu le spuneam nimic și ele �și vedeau de treab�. Din c�nd �n c�nd m� mai �ajuta� și Bejenaru care m� ducea mai mult pe sus. Era un zdrahon mare. El era din Tulcea, sau din �mprejurimile ei. Dar copil�rise prin �mprejurimi. Era oier. Sau mai bine zis cioban. Și mai ales și la figurat. Și �n special numai cu mine. Avea o deosebit� pl�cere de mine. Pe mine m� �nc�rca cu toate panourile și sacii cu grenadele de exercitiu, la care se mai adaugau masca și port cartusele baioneta , lop�țica și arma. Era un Kalasnicov. Sau Ak-47. Provenienț� ruseasc�. Cu aceast� arm� aveam s� fac armata și s� trag numai FB. Erau și zile mai fericite c�nd , inamicul mai obosea , sau nu mai avea chef s� ne atace. Dar asta era foarte rar.
La o recitire mai atent�, mi-am mai adus aminte și de alte scene din armat� , �gustate� din plin și de mine. Poate o s� spuneți unii din voi , c� mi-a pl�cut armata! Poate mi-ar fi pl�cut dac� s-ar fi aplicat regulamentele interioare ca la mama lor și nu se bulversa. Iar armata grea , o f�ceau tot soldații de anul doi, care și ei �ncercau pe spinarea noastr� s�-și trag� p�para suferit� și ei la vremea lor, tot de la alți soldați tot de anul doi, c�t și de gradații lor. Chipurile recuperau. �și scoteau p�rleala. Se r�zbunau pe noi. Asta a fost o mare prostie din partea lor. Acum dac� st�m și judec�m, acu dup� ce a trecut acea perioad�, nu aș putea spune c� și ei gradații li se f�ceau și lor viaț� grea și asta �n particular! Iar ei se r�zbunau pe noi. Cic� așa e tradiția. Bașca , c� atunci c�nd te prindea te � �nc�lzea� chipurile �regulamentar�. Așa c� la ad�postul regulamentului �nc�lcat cu bun� științ� de ei, apelau la oricie tip de pedepse, spre distracția lor și a altora. Dac� totuși mai ajungea și la urechile Colonelului sau a lenților de pluton sau baterie c�t și companie, jar m�ncau! Dar apoi �și stingeau jarul tot pe spinarea noastr�, de data asta regulamentar. C� s� nu mai zic c� dac� greșea un �biban� era luat �n colimator. S�-l fi ferit sf�ntul ca acesta s� aib� curaj s� raporteze la una din persoanele cu grade mari, c� �la era. De ochii noștrii Colonelul le f�cea rost de c�țiva kilometrii �n jurul carierei de piatr� , dup� care �și scoteau și lenții p�rleala de la noi. �Ne ataca inamicul� Și avea inamicul �sta o poft� nebun� de a tot ne ataca , f�r� s� oboseasc� deloc. C�teodat� obosit și el mai adormea și atunci era bine și de noi. Dar s� fi dat sf�ntul s� se trezeasc� mahmur, c� �la erai. �și sacrifica toat� ziua de instrucție cu multiple atacuri de toate tipurile și �n toate zonele și mai ales c�nd ploua sau era dup� dezgheț sau topirea z�pezii. Cum noi ne �ncepeam activitatea de dimineaț� p�n� la mas� cu cur�țirea sectoarelor, dup� p�rerea mea destul de mare, se n�șteau diverse motive. Aveam de m�turat , apoi dat cu motorin� un hol lung de la subsol , cred c� avea 50 de m. Bașca cele dou� case ale sc�rii de la capete �mpreun� cu toate treptele p�n� la etajul 1. La asta se mai ad�uga și sectorul sala de mese. Fiecare avea sectorul și atribuțiile lui. Nu r�m�nea un cm din interiorul unit�ții sau sectoare exterioare , f�r� ca s� nu fie trecut �n revist� de noi. Și nu ar fi fost s� zicem mare lucru, dac� la toate astea nu �și b�gau coada și cei de anul doi, �ngreun�ndu-ne munca și activitatea. Aceștia ap�reau de nic�ieri și peste tot �n drumul nostru. Te duceai la container s� arunci resturile de m�ncare , te p�ndea unul de anul doi, b�t�nd-și joc de tine. Te duceai afar� , dup� ap� , sau mai bine zis �n c�utare de ap�, te așteptau alții dup� colț. Și toate astea te f�ceau ca s� nu te �ncadrezi �n timp , atr�g�nd asupra ta, strig�tele sau b�t�iile gradaților din plutonul sau bateria din care f�ceai parte. De raportat ? Dar avea curajul unul ? C� atunci c�nd te prindea la �ntersecție iar, te freca de �ți scotea tot untul din tine. Și iar c�deai � �n Oval � , cum spuneau ei,- de la gradații t�i. Și ovalul �sta cam des c�dea.
Țin minte c� �ntr-una din diminețiile , de dinainte de a pleca la c�mp , se obișnuia raportul . Dup� ce m�ncam, adic� luam masa, c� de fapt asta era numai pentru unii și binețeles pentru cei de anul doi, c� noi nu mai apucam. Doar ce mai reușeam s� dosim prin buzunare c�te o felie de p�ine neagr�. La capitolul �sta st�tea bine Sava, un alt biban am�r�t, de la noi din pluton , la care și lui i se sp�rgeau toate oalele �n cap. P�n� c�nd �ntr-o sear� l-a v�zut Tr�il�. Trebuie s� spun c� i-a ieșit p�inea pe nas. Dup� asta exersase Sava al nostru la procedeul de vitez�. C� termina primul de m�ncat , ca s� fie și el sigur și parțial s�tul. Ei dar asta s-a �nt�mplat numai �n perioad�. Perioad� ce a durat cam un an la noi. Cum noi eram la marin� terestr�, unde nu am v�zut marea dec�t tot dup� alte pedepse , sub form� de canale din apropierea m�rii. Și asta c�nd se sup�ra lentul pe noi. Dar o s� ajung și acolo. Ei dar m� luași cu vorba și nu terminai. Da! nu terminai cu momentul . Cu momentul �la. Adic� cu inspecția. �nspecția de dimineaț�. Dar ce credeați? Așa c� �n una din zile , dup� ce ieșim de la mas�, mai mult sau mai puți s�tui, ne str�ngem pe platou la locul nostru, sub comanda lui Bejenaru. Sergentul nostru drag! Trebuia s� apar� lentul nostru Bucur. �l vedem c� apare din fort�reața ofițerilor și o i-a ușor agale c�tre plutonul nostru. Noi �ncremenim. Chiar dac� sergentul d�duse comanda : � Atențiune ! � și �Drepți!� mai �nainte. Așteptam cu sufletul la gur�, de ce avea s� ne mai spun�, de asta depinz�nd și situația noastr� de peste zi, referitor la gradul instrucției. Cum apare , �i d�m un � S� tr�iți� nu cu prea mare convingere, fapt observat și de lent. Asta cred c� l-a f�cut s�-și fac� ordinea de b�taie �n g�nd, referitor la gradul de complicitate al instrucției noastre.
- Bejenaru !
- Da s� tr�iți ! face el.
- Poi ce am vorbit eu cu tine m�i Bejenare ieri cu tine ?
- ???
- Am zis , continu� el , c� s� v�d sectoarele lun� c�nd trec pe acolo,
- Tovar�șe locotenent, permiteți-mi s� raportez. S-au f�cut sectoarele!
- Ce fel s-au f�cut m�i ? Am g�sit o mulțime de gunoie pe hol, sala de mese arat� ca dup� bombardament, geamurile sunt murdare c� nu am putut s� v�d nimic afar� , continu� el z�mbind �n zeflemea. Pervazul e plin de firimituri...
Nu a mai comentat nimic bietul sergent. Nu mai avea curaj. Se f�cuse mic de tot, cu toate c� era cel mai �nalt și bine f�cut din pluton, din cei de anul doi. Eu nu am de lucru și ridic m�na, și �ncep:
- Domnule locotenent , sunt soldatul Grigoriu, permieiți-mi s� raportez!...
- Zii! M� �ncurajeaz� lentul sub privirile aspre ale sergentului. Dup� opinia lui m� și trecuse pe lista neagr� �n acea zi.
- Eu am fost veselar și m-am ocupat personal de geamuri și pervaz, zic eu �n speranța c� voi reușii s�-l �nbunez, sau s�-i schimb p�rerea.
Dar cum p�rerea lui fusese deja luat�, zise :
- Nu știu cum ai f�cut tu treab� acolo, dar eu am g�sit destule firimituri, ca s� v� ajung� pentru toat� ziua, ne ameninț� el.
- Tov �lent ! s�ri și Tr�il� de la grupa a doua. Are dreptate Grigoriu! Chiar eu am fost din urma lui și l-am controlat!
Cred c� �n dorința lui de a nu fi și el t�v�lit de ordinele lentului , riscase �n a-mi lua ap�rarea. C� de regul� nu prea eram v�zut prea bine și mai ales dup� orele de instrucție, ce pentru mine, abia �ncepeau sau continuau.
Bejenaru se �ntoarce și z�mbind , jubila c�tre caporal. Pentru el era de �nțeles inamicul g�sise motive numai de el știute. Așa c�...
- Nu l-ai controlat bine , �ncheie �n final lentul. Așa c� azi b�ieți ne atac� inamicul. Și dup� ce ne d�du adunarea la mitralierele anteriene, le luar�m la braț �n fuga cea mai mare, p�n� la și ieșirea pe poarta unit�ții. Ei dar cum ne-a v�zut pe șosea , inamicul a crezut, c�nd ne-a v�zut fugind pe șosea , c� fugim de el. Atunci se hot�ri s� ne ajung� din urm�. Și u s-a l�sat p�n� nu ne-a ajuns din urm�, fiind de de cuviinț� s� ne �ngreuneze �n mod v�dit soarta noastr� , așa c� ne-a dat și gaze. Mi se aburise iar vizoarele c� nu mai vedeam nimic, Fugeam d�nd peste alții. Mulți din ei �mi d�deau ghioante, ca s�-mi corecteze traiectoria , care din adins mereu se strica. La astea se ad�ugau și ghonturile date de gradați. De scos masca , s� te fereasc� sf�ntul , c� �la erai. Și așa �narmat cu traista cu cartușe, cu geanta cu cele patru sectoare , lop�țica, baioneta, și �nc�rcat și cu panouri � nu publicitare � ci ținte nr 1 , 2 , 3 și termin�nd cu �mama și copilul�. Și uite așa lac de sudoare am ajuns la c�mpul nostru de instrucție , aflat la circa 10 km de unitate pe dealul Molda ,unde ne desf�șuram de obisei activitatea zilnic�. Ei dar odat� ajunși aici erau s� �ntervin� alte pedepse sub paravanul instrucției. Și c�te și mai c�te. Ne mai d�dea c�te o binemeritat� pauz�, dup� care ne ataca iar neobosit. Iar noi trebuia s�-i facem faț� , c� altfel... �și continua atacul și a doua zi. �n general viața cea mai grea ne�o f�cea lentul, asta la �nstrucție. Rareori mai obosea și el, și ne l�sa la �mila� gradaților, care și aceștia din prea mult� ambiție ne f�cea viața la fel de grea. Acum, nu c� nu ar fi trebuit s� nu fim �nstruiți, c� dac� era ceva real... dup� cum ne tot povestea și lentul și implicit gradații, trebuia s� știm s� ne ap�r�m viețile. Vorba vine ! De multe ori am constatat c� totul nu era dec�t o teorie. O teorie care nu se potrivea deloc cu realitatea. Lentul luase și el o pauz� dup� niște copaci. Cum au v�zut gradații c� a ieșit din obiectiv, o l�sar� și ei mai moale, petrec�ndu-și restul timpului cu instrucția mea personal�, care zicea el c� nu știu s� percutez. Numai �n culcaturi și salt �nainte m� ținea. C�nd apare lentul schimba foaia și se �ntorcea la tema care trebuia tratat�. Dac� lentul uneori trecea asta cu vederea spre disperarea mea, asta nu se �nt�mpla chiar �ntotdeauna. Probabil c� considerase și el c� mi-am �nsușit bine instrucția. Așa c� schimba și el foaia. M� l�sa pe mine planton la materiale, iar el �mpreun� cu ceilalți �și f�ceau rost de c�te� 5 Km�. Dar asta nu �nsemna c� nu-mi venea și mie r�ndul , c� fugeam de �mi ieșea limba de un cot. Nici s� respir nu mai puteam. Dar asta nu i-a impresionat pe nici un gradat. Chiar și lentul odat� c�nd veneam cu � daciile� de la c�mp �n fuga cea mai mare, m� opresc la un moment dat rug�ndu-l pe Bejenaru s� mai fac� o pauz�, conștient c� lentul era deja cu 10 m �n fața noastr�.
- De ce v-ați oprit ? ne chestioneaz� el.
- Grigoriu domn lent . Nu mai poate !
- �nainte !
La un moment dat m� țineam de cutiile de cartușe și m� l�sam tras de cei din faț�. V�z�nd c� nu prea aveam chef , lentul iar se sup�r� și ne d� adunarea �n ar�tur�. Și cum de abia plouase, cred c� v� imaginați �n ce hal eram. Nici ca porcii nu ar�tam. Și ei erau mai curați dec�t noi. C�nd se hot�r� și lentul s� ne dea adunarea pe șosea, deja eram ca super porcii. Știam c� dup� asta avea s� vin� ore grele p�n� la ziu� de partea noastr�. A doua zi s� nu fi �ndr�znit vreunul s� apar� murdar, ce murdar? Doar cu o pic�tur� de noroi pe ținut� sau pe bocanci, c� iar ne ataca inamicul. Și avea inamicul �sta o poft� nebun� s� tot ne atace!
Dup� mas� a urmat inevitabil uscatul și cur�țitul ținutei și a bocancilor. Ei dar cum s� le usuci ? și unde �ntru-n timp așa de scurt? Gradații și cei de anul doi , aveau pile la centala termic� din unitate. Ei o rezolvase. Dar noi ? P�n� la urm� unii gradați ne l�sar� s� ne usc�m și noi hainele acolo. Ne duceam cu r�ndul. Dar acolo alt� pacoste.
- Ce-i cu voi aici ? se sup�ra soldatul de la centrala termic� , v�z�ndu-ne pe noi.
- Las�-i și pe ei mai , zicea c�te unul de anul doi mai milos, care �și usca și el ținuta acolo.
- Ce s� las ? Soldatul , gradul, raporteaz�.
Treziți ca dintr-un vis r�u, unii se mai gr�beau s� treac� de formalit�țile impuse de cel de anul doi. Dar se terminau r�u.
- Da ? bag� zece culcaturi , dac� vrei s� le usuci.
Mulți se supuneau de nevoie f�r� s� cr�cneasc�. Doar știam ce ne aștept� și de la gradații noștri și �mplicit de la lent. Asa pe noi!
Așa c� mai de voie de nevoie, ne l�sau �ntr-un t�rziu s� ne usc�m ținuta.
Sava dup� ce �și usc� pantalonii ce erau plini de noroi, �ncerc� s�-i perie acolo. Asta l-a sup�rat r�u de tot. Pericol ca și noi, s� ne pierdem privilegiile abia c�știgate .
- Afar� fuga ! Marș ! zice soldatul de anul doi.
- Cum s� ies așa afar�? Vocifereaz� speriat Sava numai �n chiloți sport, c� de ceilalți nu aveai voie. Dac� m� vede cineva?
- Și ce m� �ntereseaz� pe mine asta ? ... Numele .. gradul , ... v� rog ... �mi permiteți?... nu se l�s� el. Cum? �mi faci mie praf aici ? La urm� bibane , dai cu � coada�
- Dau ! zice Sava la disperare.
- Las�-l m�i zice alt soldat de la noi. C� m�ine se ia iar lentul de noi �
- Și ce m� �ntereseaz� pe mine ?
Dup� care urmau și nu de puține ori discuții �ntre ei nu prea ortodoxe.
P�n� la urm� a l�sat-o și el mai moale , la insistențele lui Tr�il�, care venise la central� alarmat de �nt�rzierea noastr�. Dup� ce ne-am uscat , a urmat inevitabil cur�țarea. Pe ai mei i-am luat �n camer�. Dar la privirile b�nuitoare a lui Bejenaru, intuind ce vreau s� fac, am ieșit afar� la sp�l�torie, unde le-am periat cu s�rg. Dup� mine mi-a urmat și alți bibani de ai mei exemplul. Așa c� se f�cuse un praf pe jos �n sp�l�torie c� ziceai c� fusese furtun� de nisip. Asta a st�rnit discuții aprinse la cei de la alt� arm� care aveau �n grij� acest sector. Eu apucasem s� plec . Din urma mea cei de anul doi se ia ei. I-a pus s� fac� pe jos lun�. Ei dar dup� asta mi-am petrecut și nu numai eu, ci tot plutonul , planton schimbul II. Și asta ca s� ne c�lc�m și pantalonii. Trebuiau s� corespund� stas-ului impus de lent. S� aib� dung�, �n care � s� se taie �n ea�. Cum era un singur fier de c�lcat electric , la 15 oameni, pe care tot noi din solda noastr� l-am cump�rat, la inițiativa lentului, �nchipuiți-v� c� p�n� la ziu� , ne venea r�ndul la toat� lumea. Unii de anul doi �n așteptare , puneau pe planton s�i scoale c�nd le-ar fi venit r�ndul. Dac� de multe ori acesta uita, era vai și amar de pielea lui. Și uite așa treceau una c�te una zilele la armat�. Dar nu toate aveau s� fie la fel.

Dup� deșteptare, programul era același , monoton si pres�rat ici colo cu c�te un eveniment. Se zvonea c� o s� fie alarm�. Se aștepta din zi �n zi . Mai bine zis din noapte �n noapte. Gradatii și cei de anul doi, ne stresau cu alarmele false �n fiecare noapte. Eu eram obosit și nu m� mai l�sau nici s� dorm. �nainte de culcare ori Bejenaru ori Tr�il� �și f�ceau `veacul` cu mine �n fiecare sear�, pun�ndu-m� chipurile, s� fac `condiție fizic�`. M� punea s� fac flot�ri l�ng� patul lor. F�ceam c�te voia el , p�n� se s�tura și apoi m� l�sa s� plec. C�nd ajungeam la patul meu m� lua acu Bejenaru. El dormea la parter, �n timp ce eu deasupra lui. Cum nu se putea mai bine. Eram mereu �n vizorul lui. Nici nu mai �mi spunea ce s� fac, ci numai gesticula cu m�na, ridic�nd-o și coborand-o. La �nceput nu știam lecția.
- Ce faci mai dau mult din m�n�? Sus �nseamn� �n picioare jos �nseamn� culcat.
Dac� nu-i pl�cea cum percutez, se scula nervos din pat și iar t�b�ra pe mine. Gradatii și cei de anul doi, dormeau la parter. Noi, la etaj.
C�nd nu-i convenea ceva, m�tura pe jos cu mine. Nu știu de ce, dar c�nd m� vedea i se punea mereu pata. Dac� era sear� c�nd sc�pam de Bejenaru, m� lua Tr�il� la imprejur. Și invers. Nu eram singurul mai aveam c�tiva colegi de suferinț�, care participau si ei la ritual. C�nd ieseam pe hol și m� �nt�lneam cu Tr�il� sau Bejenaru, aveau pretenția s�-i salut. De multe ori m� f�ceam c� nu-i observ. Și atunci m� oprea și m� punea s� salut un tablou de pe hol. Asta f�cea s� le dea motiv de veselie la ceilalți gradați sau de anul doi de la celelalte arme:
- Ia uite cum salut� bibanul!
�n ultimul pat l�ng� mine dormea, un soldat de anul doi care era șofer la noi. El era mai m�rinimos cu mine și �ncerca s� m� mai scape de pedepsele celor doi, v�z�nd c�t suf�r.
- L�sați-l m�i ! Ce aveți cu el? Și așa e am�r�t! Cu el v-ați g�sit s� v� puneți?
Apoi se certau gradatii cu el. ``trebuie s� simt� c� face armata`, �i spuneau ei lui```.
Daca intra un soldat de anul doi, sau un alt gradat de la baterie si striga ``Culcat`, noi percutam. Dup� care se �nfuria Tr�ila sau Bejenaru , c� de ce am executat ordinele lor. La fel st�teau lucrurile și invers. Oricum ar fi dat-o, tot erai pedepsit. C� de ce nu execut ordinele lor. M� luau și ei la rost. Asta c�nd nu erau gradații nostri de faț�. La toate astea se mai adaugau și ordinele celor de anul doi. Nici nu mai știai pe cine s� mai asculți și ce s� faci. Sc�pai de unii și d�deai de alții. Dac� voiai s� te duci la baie sau afar� undeva, la chioșc sau alceva, trebuia s� ceri voie de la gradat. C�nd nu era Tr�ila, �i ceream voie la Bejenaru. C�nd ieseam afar� și m� �nt�lneam cu Tr�ila, c� de ce nu i-am cerut lui voie.
- Poi nu erați , fac eu.
- Cui i-ai cerut voie?
- La Bejenaru, ziceam eu.
Intra cu mine �n dormitor s� se conving�. Dar oricum seara nu era de ieșit �n curte. Nu aveai curaj. C� atunci cei de anul doi `mai r�pea` c�te un �nt�rziat și f�cea instructie cu el dup� colțul sau �n spatele unit�ții. Nu puteai s� zici la nimeni nimic. �ntr-o zi ajunseser� niște informații, totuși la urechile Comandantului Zugravu. C� soldații de anul doi fac instructie cu noii veniți. Sau suparat, zic�nd:
- Ia uite bibanii s-au dat la raportat!
De form� i-a certat pe vinovati. Dar nu aș fi vrut s� fiu �n pielea lor. C� știu ce au p�țit s�racii. La �nceput �i mai l�sa și comandantul s� le fac� voia cu noi. Seara c�nd se d�dea masa, ne duceam la mas�. Cum gradații erau s�tui de la pachetele primite , sau de la alții, nu mai m�ncau m�ncarea , mai ales dac� era mai puțin consistent�. Și nu ne mai l�sa nici pe noi s� terminam de m�ncat.. Nici nu apucam s� b�g�m ceva �n gur� c� se și auzea comanda:
- Drepti! Afar� , fuga !...Marș!
Multi nici nu apucar� s� mai m�n�nce, sau s�-și beam m�car ceaiul. �n timp ce se ridic� , Sava �și mai adun� p�ine și o bag� �n buzunare. Tr�il� �l vede și �i d� un picior �n spate. Acum s�racu Sava c�zuse �n `oval`. P�n� afar� l-a ținut numai �n culcaturi și t�r�șuri. Cei mai fericiti erau veselarii. Ei mai puteau `ciuguli` și dup� plecarea noastr�. Bejenaru v�z�nd c�t de slab sunt , a propus s� m� țin� o s�pt�m�n� `veselar șef`, cum zicea el. Dar poate mi-a f�cut un bine , poate f�r� voia lui, sau poate nu . C� mai �mi rotunjeam și eu f�lcile. Dar asta �mi aducea și necazuri seara, c�nd l�ng� pat, trebuia s� mai fac și culcaturi sau t�r�șuri amestecate și cu gimnastica din pat. Ne punea s� facem � cump�na� sau � echerul� . �ntins �n pat ridicam picioarele la 45 de grade, și st�team așa cu ele preț de c�teva minute , sau p�n� spunea ei - Gata! Ceea ce imi facea r�u. Fiind cu burta plin�. Cred c� de aceea nu ne l�sa și gradații s� ne �mbuib�m.
Ca nu mai f�ceam faț� la comenzi, sau cum spuneau ei : numai percutam. Dimineața , dup� ce �mi f�ceam patul, sub supravegherea atent� a lui Bejenaru, trebuia s� m� duc s� țin r�nd la fereastra de la buc�t�rie. Pe mine m� apuca groaza la �nceput c�nd trebuia s� m� duc acolo. Chiar dac� eram mai �n fața, veneau alți gradați sau cei de anul doi, de la alte arme și �și b�gau pe alții de a lor la r�nd �n fața mea. Și așa ajungeam la coad� C� li se lungeau urechile lui Tr�ila sau Bejenaru, p�n� veneam și eu cu m�ncarea. Ceilalți erau la felul doi, iar noi nu ne apucaseram nici de primul. Bejenaru m� punea s� spun cine m-a dat afar� din r�nd. Binențeles c� nu aveam curaj s�-i zic , c� știam c� o s� m� prind� ceilalți pe afar� și apa o s� m� ia.
- Da ! ... Nu vrei sa spui las� c� vorbim noi disear� , m� amenința el.
Și seara se ținea de cuv�nt. Asta iar avea s� m� coste, jumate la c�mp la instrucție, unde am�ndoi �și aduceau aminte de toate datoriile mele și cealalt� jumate seara �nainte de stingere. Dac� m� puneam la r�nd sau �ncercam s� vociferez, ajungeam la sol, vr�nd nevr�nd. F�ceau �ia culcaturi cu mine , p�na se plictiseau. Rareori se �nt�mpla s� mai stea și Tr�ila cu mine și s� m� p�zeasc� de cei de anii doi. Și atunci �i tr�gea ceart� cu ei.
- Ce ești mai faț� ! Profiți de el c� e slab și nu se pune cu tine. Ia s� nu v� mai atingeți de el, zicea el țin�ndu-mi parte.
Dup� ce pleca el , iar ajungeam la coad�.
C�nd eram veselar m� mai s�turam și eu.
�n timp ce colegii mei sp�lau și ei vasele eu mai �mbucam c�te ceva �n vitez�, din ce mai r�m�nea. La urm� trebuia s� facem și cur�țenie și s� facem sala de mese bec. Era vai și amar de noi , dac� trecea `lentul pe acolo dimineața și g�sea o firimitur� c�t de mic�. Iar ne `ataca inamicul`. Iar c�nd voia cu tot adinsul s� ne atace , scotea din buzunar o firimitur� , numai ca s� ne atace �inamicul.�
�ntr-o zi pe c�nd duceam ovalul cu resturile de m�ncare, la locul de depozitare �n niște butoaie, v�d pe un biban �n fața mea care trecuse pe l�ng� corpul de gard�. Un soldat l-a somat și i-a spus s� se culce cu ovalul �n m�n�. Iar acesta c�nd s-a l�sat jos s-a murd�rit de la zoaie pe ținut�. Dup� care soldatul a f�cut o burt� de r�s pe seama lui. Eu c�nd v�d ce p�țise �la , mi se face inima c�t un purice. Dar norocul meu c� intrase �n corpul de gard� și am sc�pat.
�n fiecare sear� , �nainte de a ne culca , at�t gradații de la noi , c�t și cei de la AG-9, �și f�cur� un obicei de a ne omor� cu cele alarme false. De multe ori ne scula și �n toiul nopții ca s� dea ei c�te o aplicație, s� vad� cum percut�m. Alarma consta din stingerea luminii, r�m�n�nd doar un bec de veghe, aprins deasupra ușii, dup� care noi , o parte ne repezeam la ferestre, și mai ales cei care dormeau �n paturile de la geam , iar restul aveau alte misiuni. Dup� care tot �n acest timp trebuia s� și te echipezi. Dac� nu ieșea bine , iar o luau de la �nceput. Și asta dura, p�n� vreun soldat de anul doi, plictisit și el de at�ta alarm�, țipa și el ca s� fie l�sat s� doarm�, e obosit de at�ta armat�. De multe ori nu țineau cont de spusele lui. Uneori da.
- Da mai l�sați-m� cu cea alarm� a voastr�... și l�sați-m� �n p...s� dorm! Ce crezi c� dac� �i frecați at�t pe bibani, o s� percuteze mai bine ?
- Tu ce vrei ? Taci dracului din gur�, c� poate te scot și pe tine la alarm� pe platou, strig� Tr�il� la el, mai �n glum� mai �n serios.
- Nu aveți ambiție tovar�șe fruntaș, �l �ng�na �la.
- Poi nu m� face ? C�t dureaz�? Du-te și raporteaz�-m� dac� nu �ți convine!
Adev�rul c� at�t soldații de anul doi de la noi , c�t și cei de la AG-9, știau de frica gradaților noștri și mai ales de Bejenaru. El era un om cu care nu voiai s� te pui. Mai bine l�sai de la tine. Ei , dar asta f�cea ca gradații de la baterie, s� li se pun� pata pe noi, atunci c�nd ne prindea la loc �nchis. Ne freca de ne ieșea fulgii. Și asta iar nu le era pe plac la gradații noștrii, care la r�ndul lor, f�c�nd și ei același lucru cu bibanii lor.

�ntr-o noapte chiar fuse alarm� pe bune. Eu cum eram mort de oboseal� și din cauza deselor �alarme false�, date de cei din dormoitor și de instructia zilnic�, nu am auzit nici alarma dar nici strig�tul lui Bejenaru. Ei erau �mbr�cați, iar eu m� �ntorceam pe partea cealalt�. Nu știu ce au f�cut c� m-am trezit de a colo sus, la podea, pe mozaic. M� tr�ntise el.
M-am trezit �ntr-un t�rziu. Eu �nc� chior de somn, nu mai dovedeam s� m� mai �mbrac. M-au �mbr�cat ei mai mult. M-au dus la rastel mi-au dat pușca , masca și gentuța cu cele 4 `sectoare` Incarcatoare �n care avea s� se pun� muniția. Dup� ce mi-au ag�țat arma de um�r, m-au �mpins jumate dezbracat afar�. Era și �ntuneric. Știu c� am dat și cu capul de un perete la o cotitur�. Am v�zut stele verzi. M-am �ncheiat pe drum la nasturi. C�nd am ajuns și eu pe platou , eram echipat conform STAS. Aerul nopții m-a mai trezit.
Trebuia s� ne �ncadram �n timp. Mai ales c� alarma era data, de cei de la comandament. O parte din noi s-au repezit și au scos afar� l�zile cu muniție. Pe mine m-au pus planton ca s� le p�zesc efectivele, pe m�sur� ce le scoteau de la subsol. Traser� și cele trei mașini pe alee. R�m�nea s� �nc�rc�m mașinile și s� o tulim! Unde? nici noi nu știam! Aeru rece de afar� și lovitura primit� m-au deșteptat pe deplin. Nu știu ce i se p�ruse la mine, c� `lentul Bucur, la alarm� m� studia foarte suspect , uit�ndu-se �ntr-una la mine. Aveam s� aflu mai t�rziu c� cineva `�i șoptise` de isprava mea cu sculatul. Și mai ales c�t zel a depus Bejenaru cu mine , ca s� m� fac� s� m� trezesc.
Aduser� și mitralierele noastre și le ag�țase de mașini. �nc�rc�sem și muniția �n mașin�. Se aștepta numai semnalul de plecare. La urm� sa dat `la loc comanda`. Se terminase alarma. Iesise bine. Dup� alarm� am desc�rcat iar totul și le-am dus �napoi la locul lor. Alarma se d�duse la 4. Acu era 6. Ne-am dus �n dormitor și am luat-o iar de la cap�t cu sarcinile. Bejenaru �mi verifica mereu salteaua, ca s� nu cumva s�-l fentez. Nu știu ce le-o fi povestit `lentul la gradați, c� din ziua aceea au �nceput s� se comporte gradatii mai usor cu mine. Da ! dar dac� sc�pasem de ei, nu același lucru se putea spune și de cei de la baterie, sau cei de pe traiectorie de la alte arme.
Acșstia p�ndeau mereu momentul c�nd eram singuri. Un gradat de la AG-9 m� chem� s�-i dau ``raportul la pat`. Asta a fost chiar la �nceput. Dac� trecuse o s�pt�m�n�. Eu am ridicat din umeri neștiind cei aia. Atunci se scoal� el și �și cheam� un biban de a lui, zic�ndu-i lui s�-l zic�.
- Fi atent, c� zici si tu acu la fel ca el! �mi spune el.
Iat� cum suna `raportul` :
- �Domnule fruntaș , sau caporal sau ce era, --patul dumneavoastr� cu un efectiv de : o saltea ,o pern�, un cearceaf și o p�tura , este gata pentru odihna oaselor și osicioarelor dumneavoastr�, ruginite de armat� și dornice de civilie.�
C�nd mi-a dat și mie cuv�ntul, eu am spus invers: Dornice de armat� și ruginite de civilie. `` spre r�setele celor din jur, și mai ales sup�rarea celui �n cauz�.
Vai! at�t mi-a trebuit . S-a sup�rat și a �nceput s�-mi zic� s� bag la culcaturi și t�r�șuri p�n� nu mai ruginesc �ncheiturile lui. Am executat ce era s� fac? Norocul meu ca nu a durat mult c� a venit �n dormitor Tr�ila și m-a salvat. A �nceput iar panarama:
- Ce ai cu el ? De c�nd �ți permiți tu s� te iei de el? Ce eu m� i-au de ai t�i?`
- Toți bibanii de la AG-9 , culcat! strig� el.
- La loc comanda țip� Voinea , un alt caporal care mai t�rziu la f�cut și pe el sergent. Cum bibanii lor ezitau , neștiind ce s� mai fac�, acesta zice :
- M�i bibanilor de la AG-9 ! De cine ascultați voi ? De noi , sau de ei ? Cui v� subordonați voi ?
- Ei las� face Tr�il� , c� atunci c�nd ții prind pe ai t�i , le scot untul din ei, se l�ud� Tr�il�.
- Scoți untul ...da ce crezi c� eu nu pot so fac cu ai t�i?
Și s-a ținut de cuv�nt. Dup� ce a ajuns sergent a f�cut ce a vrut cu noi �ntr-o sear� inainte de raportul de sear�. Dar mai t�rziu.Se mergea pe ambiții, iar noi sufeream cel mai mult din cauza lor.
Dup� aia am �nv�țat raportul. Nu de alta dar aveam s�-l mai spun de multe ori, �n ciuda protestelor lui Tr�il� sau Bejenaru și a pedepselor mele de la ei.
Dac� sc�pam de la instrucție , venea calvarul de la soldații de anul doi sau de la gradatii de la alte specialit�ți. Dimineața , �ți era fric� s� te duci dup� ap�, ca s� faci curat `sectoarele`, sau s� stai la r�nd la buc�t�rie pentru masa. Nici acolo nu sc�pai! Te luau buc�tarii �n șuturi, sau te loveau peste cocoaș� cu paleta cu care mestecau �n cazanele cu m�ncare.Ca s� nu mai spun de mulțimea culcaturilor date și de ei. Dac� �ntrai la ei �n buc�t�rie s� le ceri ap�, aveau pretenția s� le ceri apa regulamentar, dac� nu te scotea �n șuturi afar�. Iar apoi te lua gradatul t�u , c� de ce nu ai venit cu ap�.
- Tovar�șe soldat de anul doi. Sunt soldatul x, v� rog s�-mi permiteți s� v� cer, s�-mi dați niște ap�!
Dac� nu-i pl�cea zicea :
- Afar�! ...Fuga! ... Marș! Și te mai și plesnea pe spate cu paleta. Și asta dac� sc�pai de culcaturi.
Aveam o problema cu apa. Era cam criza. Pe atunci nu știam care era cauza. Și luam și noi ap� pe unde g�seam. Dac� �ndr�zneam s� cerem ap� de la bucatarie, soldatul de anul doi care era acolo, ne mai d�dea și cu polonicul �n cap și ne fug�rea. De multe ori ne prindea alți soldați c� `furam ` ap� și iar se l�sa cu culcaturi și t�r�șuri.
Odat� �mi venise și mie r�ndul s� m� duc dup� ap�. Cum nu g�seam nic�ieri, cam z�bovisem. Tr�ila �și f�cea griji și �l trimite pe Sava t�r�ș dup� mine. Tr�il� , �i spune lui Sava , ca atunci c�nd ajunge jos , s� o i-a pe burt� p�na m� g�sește pe mine. S�rcul Sava s-a executat. C�nd m� vede pe mine se ridic� din propria initiativ� �n picioare zic�nd c� vin și eu. ``Ți-am spus eu s� te ridici? Culcat! Și iar a mers t�r�ș , p�n� am ap�rut și eu. Ne spune apoi s� urc�m repede. C�nd am ajuns �n dormitor iar am luat castane , de la Tr�il� și la propiu. Mi-a f�cut capul d�mburi, pentru c� �nt�rziasem cu apa. Dup� care m-a pus s� sp�l dormitorul singur. Și ca s� nu m� plictisesc m-a ajuta și Sava. Aveau o pl�cere nebun� s� ne vad� t�r�ndu-ne sau s� facem flot�ri. Asta f�cea, ca atunci c�nd se f�cea inspecția, s� te vad� ``șefii``cu ținuta necorespunz�toare. Și iar ne ataca inamicul. De doua ori pe s�pt�m�n� mergeam dup� amiaza la `portic` cum �i spuneau ei. Acesta era un teren de sport cu toate aparatele pe el. Bare , paralele, fr�nghie, groap� cu nisip etc. Acolo f�ceam `sportul`. Eu c�nd auzeam c� ne ducem la `portic`, c�dea cerul pe mine c� știam ce m� așteapt�. Dup� ce ne alerga c�teva ture de teren, ne punea s� ne c�ț�r�m la fr�nghie și la bar�. S� facem flot�ri la cele dou� bare, sau s� ne ridic�m �n m�ini pe bar� . La mine i� afara de fr�nghie toate �mi erau imposibile s� le execut. De multe ori �ncerca și Bejenaru s� m� ajute l�s�ndu-m� at�rnat de bar�. C�nd se convingea c� nu m� pot urca �mi spunea:
- Nu ai condiție fizic� și nu ai nici mușchi la burt�. Disear� facem mușchi la burt� �n pat.
Iar seara m� punea s� stau �n pat cu picioarele ridicate la 45 de grade, 10-15 minute. P�n� coborau picioarele singure.
Lunea dimineața aveam lecții politice o or�. Bucuria mea c� mai scurta din timpul de instructie. Dup� care plecam iar pe dealuri. Marți aveam dou� ore de politic�. Iar era bine la BIM. (batalionul de infanterie marin�). Vineri aveam patru ore. Atunci era trai. Acolo �narmați cu un pix sau creion notam ce ne zicea `lentul �ntr-un caiet. Dup� care ``ne asculta`. C�teodat� vorbea așa de frumos c� pe mine m� apuca somnul. Și asta din cauza deselor plantoane sch. 2 , la care m� punea Bejenaru sau Tr�il�. Din c�nd i� c�nd ma trezea, vorbind mai tare. Iar dac� vedea c� nu-i chip cu mine, m� scula �n picioare și m� ținea așa c�teva zeci de minute.
- Grigoriule! m� striga el, dormi ai? Vorbesc frumos? Drepti !
Dup� alte 5 minute m-a l�sat s� stau iar jos.
La �nceput pe c�nd noi abia venisem dup� ce s-a cules strugurii prin zon� , au urmat inevitabil și vinul. Motiv pe cei de anul doi, ca s� se aprovizioneze cu c�te o sticl� dou�. Cum le introduceau �n unitate , numai ei știau. dar asta f�cea ca dup� ce analizau conținutul , s� li se deschid� mai tare pofta de instrucție cu noi. Și mai ales la cei de la AG-9. Noi c�nd vedeam c� vin cu sticlele , ni se f�cea inima c�t un purice , c� știam ce ne așteapt�. Iar ordinele lor nu se l�sau mult așteptate. De la noi erau mai rar aceste ocazii. Nu prea se beia la noi. Și dac� totuși mai erau excepții , aceștia �și vedeau liniștit de treab� ca apoi s� se culce. oricum nu aveau curaj de Tr�il� sau Bejenaru. At�t le-ar fi trebuit.
Și așa se apropia sf�rsitul s�pt�m�nii. �n acea zi dup� lecții politice nu mai mergeam la c�mp, dar nu sc�pam �n schimb de portic dup� amiaz�. S�mb�ta era treab�! Program administrativ general. Duceam saltelele afar� le puneam pe gardul de beton și ne v�rsam nervii și amarul pe ele, b�t�ndu-le cu centura. Dup� ce le omoram bine o juma de or� ne trimitea cu ele sus. C�țiva de anul doi d�dea intenționat peste noi, c�nd eram cu saltelele �n cap, motiv de distracție și veselie pentru ei. Dup� care f�ceam paturile. Dup� aia ne apucam de sp�lat pe jos. Preg�team un alt oval `spurcat` cu ap� și`s�punad�` și �n care gradatii ne puneau s� storceam și c�te un tub de past� de dinți �n el. Cic� s� miroase frumos dormitorul. Ne puneam �n serie c�te doi p�n� ocupam tot dormitorul. Dup� care �narmați cu c�te o perie de nuiele, frecam mozaicul de �ți f�ceai mustata �n el. Așa cum ne spuneau și ei. Atunci soldatii de anul doi nu participau la sp�lat. Unii ieșeau afar� alții se culcau.
- Știi ce bine e s� adormi �n sunetul periilor , spunea unul.
C�te odat� mai venea ofițerul de servici pe unitate și �i mai scula, mustr�ndu-i mai mult de ochii noștri. Dup� ce plecau ei se puneau iar �n pat. Pe la 12 terminam și noi de sp�lat dormitorul. P�n� la 13 c�nd era masa mai luam și noi o pauz�. Mai f�ceam și noi ce puteam. Ori scriam acas�, ori ne cusam sau �nt�ream nasturii, mereu se g�sea c�te ceva de f�cut. Seara �nainte de 7 se citea presa. Un gradat �narmat cu un ziar ne ținea la curent cu știrile din ziua respectiv�. Noi st�team pe niște b�ncuțe care foloseau și la punerea ținutei pe ea, seara �nainte de culcare. Acum st�team pe b�ncuțe și ascultam pe gradat. Din c�nd �n c�nd mai intra c�te un alt gradat sau unii de anul doi care vr�nd s�-și bat� joc de noi ordona:
- Toti, bibani culcat !
Atunci se st�rnea un vacarm de nedescris. Se auzeau zgomotul b�ncuțelor, t�r�te pe ciment sau rasturnate. Ei se amuzau copios. Sau ne spuneau :
- Stați jos, și noi ne puneam repede pe sc�unele iar. C�teodat� se opreau și zicea : ``Stați Joi.`` Unii se gr�beau s� se așeze nesesiz�nd cuv�ntul.
- Ce v-am spus s� stati jos? Am spus sa stati Jo...i.
C�nd era Joi ne l�sa s� st�m jos. �nainte de ora 7 ne l�sa s� plec�m la sala de mese unde urm�ream telejurnalul. Aveam și televizor, ce te joci. C�te-o dat� mai fugea imaginea, �n sus sau �n jos. Asta �i f�cea s�-i enerveze. Tr�il� știind și el, c� le aveam cu tv-urile, �mi spune s� reglez imaginea televizorului. M-am dus și am oprit `mersul` regl�nd la spate un buton. Au fost �nc�ntați toti de priceperea mea. �ncepusem s�-mi fac aliați. Dup� ce se terminau știrile , p�n� la film m�ncam și apoi cine voia se uita la film cine nu la nani. Dup� `muncile` de sear� ne culcam și noi �n sf�rșit. Plantonul ne p�zea. Se f�ceau trei schimburi pe noapte. Schimbul I era de la 21 la 24, sc II de la 24 la 3 si sc-III, de la 3 la 6. C�nd c�dea cineva �n abatere era pedepsit și �i se d�dea dreptul de a alege care schimb vrea. Dar �i se spunea c� sc. 1 si 3 era ocupat. Așa c� nu-i mai r�m�nea dec�t sc. 2 liber. Asta era cel mai r�u. Ei r�deau de noi spun�nd c� dormim de dou� ori. Aveam s� fac și eu la plantoane , c� adormeam și �n timpul lor. C�nd venea ofițerul �n control trebuia s�-i dau raportul. Era vai și amar dac� g�sea plantonul dormind.
Odat� c�nd eram și eu de `servici` pe dormitor, pe la 2 �mi vine somn. �n timp ce moț�iam , aud ușa �nchiz�ndu-se. C�nd tresar speriat nu mai era nimeni. M� duc și deschid ușa �ncet. C�nd v�d ofițerul care tocmai intra �n alt dormitor. M� f�cusem mic de tot. M� g�ndeam cu groaz�, ce m� așteapt� la ziu�, dac� acesta m� raporta. Spre norocul meu era un ofițer de treab� și nu m-a raportat. Nu m� v�zuse nici din dormitor nimeni . Dormeau cu toții.
A doua zi era Duminic�. Asta era singura zi �n care mai r�suflam ușurați, c�t de c�t. dar nu prea mult c� b�tea la ochi. Dup� f�cutu sectoarelor de dimineaț� și mas�, aveam liber s� facem ce vrem. Unii dormeau , alții ieșeau la un fotbal, alții primeau vizite de la rude, alții jucau table , șah la clup sau �n dormitor. odat� m� �nvit� sergentul Bejenaru s� joc cu el table.�mi zice :
- Vezi poate nu m� bați , c� ai �ncurcat-o! Auzi e ordin!
Și cum ordinul trebuia executat și nu discutat, i-am f�cut pl�cerea d�ndu-i o b�taie ca s� se sature de table. �n final i-a pl�cut cum am jucat, M� g�ndeam c� acu o s� de-a iar cu mine de p�m�nt. Dar nu ! De data asta a fost domn. Ba la urm� m-a și felicitat.
- Bravo! Știi s� joci table!
- Poi am �nv�țat c�te ceva de la tata, zic eu cu jumate de gur�.
Apoi mi-a str�ns și m�na. Gest care m-a uimit pe moment. Nu era el omul care s� se recunoasc� invins. C�țiva soldați de anul doi care urm�rise partida, zic, �ncerc�nd s� pun� gaz pe foc:
- Poi cum Bejenare ? S� te bat� bibanul...
A ridicat din umeri și nu a zis nimic.
Singurile zile bune sau fericite erau de c�teva ori pe an , c�nd se f�ceau mese festive și ne d�deau și puțin� țuic�. La 1 Mai , 23 August ,1 Decembrie , 24 Ianuarie si de revelion. Atunci era s�rb�toare. Era prima mas� festiv� pe care o apucam dup� depunerea jur�m�ntului , cea de revelion. Se preg�teau mesele și se aranjau una dup� alta. Pe noi ne punea s� facem `lun�` vesela și mai ales farfuriile de aperitive , care erau din tabl� de aluminiu. Ne d�dea si m�ncare mai bun� atunci. Cei de anii doi ne luau țuica și o beau tot ei. C�nd vedea Bejenaru, c� r�m�neam cu cana goal� se oferea s�-mi dea și porția lui. Asta era pe 31 Decembrie 1977. Era iarn�. Pentru mine avea s� �nceap� - `Teroarea Alb�`.

Din armata imi mai aduc aminte mai bine, ca dormeam mai tot timpul.
Chiar ma intreba unul, daca eu dorm tot timpul. De parca el nu vedea.
Ma pregateam de viata agitata ce a urmat.
Imi era ca daca stateam mai treaz incepea vreun razboi.
De fapt a si fost o mobilizare f mare, dar eu.....tot dormeam.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2013-06-04 10:21:40Din armata imi mai aduc aminte mai bine, ca dormeam mai tot timpul.
Chiar ma intreba unul, daca eu dorm tot timpul. De parca el nu vedea.
Ma pregateam de viata agitata ce a urmat.
Imi era ca daca stateam mai treaz incepea vreun razboi.
De fapt a si fost o mobilizare f mare, dar eu.....tot dormeam.

Poi �nseamn� c� ați dus-o bine ! Pe noi nu ne l�sa s� dormim.

De la: GRINGOS, la data 2013-06-03 13:55:11

De la: Daphne, la data 2013-06-03 11:35:08Marin, neatza! De abia astept sa am timpul necesar si sa ma instalez cu ochelarii pe nas si cu o cafea in fata monitorului si sa citesc peripetiile tale din armata. Amu' se apropie ora pranzului si e de gatit, iar apoi am de fugit cu micutzul pe la doctor ca iar e bolnavior. Nu bine scapam de una, merge la scoala si ia altceva. Acum e perioada de varicela, bronsite, gastro-enterocolite....Of, iar cand copilasii nostri sufera, ne afecteaza mult mai mult decat atunci cand suntem noi bolnavi.

A propos, ai copii, Marin?

Zi faina si numa' bine !

�neața� Asta dovedește c� nu prea citiți amintirile mele de pe aici sau de pe blog. probabil c� sunteți mai nou�. Cum s� nu am ? Doi. 25 cu 30 adic� ce tot spun ... 26 cu 31 O fetiș� și un little boy...

Sa fiti sanatosi cu totii! Sunt de un an pe aici pe forum, dar poate nu am citit despre copii.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

TEROAREA ALB�

Toat� iarna a fost un blestem pentru mine. C�nd era instrucție ne b�ga �n cea mai mare z�pad�. Parc� o c�uta expres! De multe ori mai nimeream cu `daciile` �n c�te o groap� ascuns� plin� cu z�pad�. Și chinuite și trage afar� mitralierele. Ne chinuiam mult p�n� reușeam s� le scoatem. Mai mult cei din faț� se chinuiau. Și asta c� de multe ori, una sau cele dou� roți nimereau �ntr-ogroap� ad�nc� plin� cu z�pad�. De multe ori mai punea um�rul și `lentul, ca s� ne ajute coment�nd la adresa noastr� diferite cuvinte. Eu �nghețat bocn�. De abia mai puteam s� mai merg. �mi �nghețase și m�inele. Și asta c� iar Bejenaru f�cea culcaturi cu mine prin z�pad�. Tabla de la cutiile de muniții, era rece și mi se lipea m�na de ele. St�team cu pumnii �nchiși și �mpingeam �nainte. �ncepusem s� cred c� mai bine era s� ieșim iarna la �nstructie, cu `lentul dec�t cu Bejenaru. Cel puțin `lentul nu m� b�tea. Și așa mai sc�pam de `stacoalcele lui Bejenaru sau Tr�il�. Numai fruntașul Anghel nu-mi zicea nimic. El mai �ncerca c�t era posibil, s�-mi mai amelioreze suferințele. �n acea zi ne r�t�cisem pe coclaurile de acolo și am ajuns și noi la unitate pe la ora 15. Noroc c� cei de la buc�t�rie ne p�strase ceva m�ncare, la ordinul colonelului. Acesta v�zuse c� nu venisem la raport. Știu c� l-a chemat atunci pe `lent la el. Ce i-o fi spus nu știu. C� a doua zi nu ne-a mai atacat inamicul. Sau poate se ascunse și el de frica Colonelului. Din c�nd �n c�nd ne mai ataca și aviația inamic�. Trebuia s� ne culcam pe spate și s� ne facem c� tragem cu arma �n niște avioane invizibile. Cel mai rau era cu echiparea compediului `nuclear`. Eu nu reușeam s� m� `bag` �n el nici decum. Tr�il� �mi zice:
- Dac� cade o bomb� nuclear� peste tine mori.
Eu de acolo :
- Și ce? Dac� cade peste mine, voi o s� aveți o soart� mai bun�.
- Ce ai zis?
Și iar �ncepea frecușul.
Zilele de instrucție �ncepuse s� alterneze și cu garda. F�ceam și gard� la c�teva zile. Prima dat� c�nd am auzit eu c� facem și gard�, bucuria mea. �mi ziceam c� mai scap de instrucție. Chiar i-am spus soferului de l�ng� mine, care �l avea pe Vieru , alt biban care era șofer.
- Ce bine, c� mai scap și eu de instrucție.
- Nu te bucura prea tare ! �mi spune el. Ai s� vezi tu ! c� ai s� zici c� tot mai bine era la instrucție. Ai s� te convingi.
Știa el ce știa. Doar era veteran. Și m-am convins spre am�r�ciunea mea.
Locotenetul nostru, era un tip care �i pl�cea armata.Aș putea spune c� o avea �n s�nge. Punea foarte mult suflet �n tot ce f�cea. Și mai ales pe disciplin�. Nu f�cea nici o deosebire �ntre noi și cei de anul doi. Pentru el toți erau egali. Cine greșea pl�tea. Asta nu �nsemna c� nu pedepsea și pe gradati c�nd greșeau, sau c�nd �i ajungea și lui pe la urechi unele zvonuri. Era omul drept�ții. Era milit�ros. C�teodat� �l supara cei de anul doi cu c�te ceva și atunci spunea:
- Anul �nt�i pe jos , iar anul doi �n copaci.
C�nd, epuizat la cap�tul puterilor m� pr�bușeam pur și simplu pe mitraliere, Bejenaru �ncerca s� m� ajute, oprindu-se și mai f�ca�nd c�te un popas. C�nd observa `lentul, care mergea �naintea noastr�, se �ntorcea și se lua de Bejenaru.
- De ce v-ati oprit? �ntreba el.
- Grigoriu tov`lent, nu mai poate.
- �nainte ! ordona el.
- S� nu moar�! , �ncerc� Bejenaru, s�-i mai ia din av�nt.
- Las�-l c� nu moare, zicea `lentul. �nainte!
Vai! �l cuprinse și pe Bejenaru mila de mine. Din c�nd �n c�nd se apleca și mai �mpingea și el �n locul meu. Aveam s� aflu mai t�rziu c� toate aceste `zeluri` le f�ceau numai �n dorința de a apleca și ei acas� cu un grad. Sau cu o `macaroan� ` cum spunea unii de anul doi. Sau mai t�rziu cu c�te o `tabl�`. Dar și `lentul o f�cea tot din același motiv . Trebuia s� devina `lent major`. Avea s� aib� trei stele. Mai bine zis `steluțe`. Mult mai t�rziu aveam s� aflu c� �l avansase c�pitan . oare acu pe unde o mai fi? Și ce grad o avea ? Dac� pe atunci �n �77 avea vreo 30 de ani acu sigur are aproape 66 de ani.
Cand se mai ținea și lecții de teorie privitoare la armamentul din dotare sau la c�te o strategie, era mai liniște Mai r�suflam și eu ușurat. C�nd coboram �n sala de specialit�ți , jos la subsol, f�ceam instruire teoretic�. Dup� ce a explicat tot, m� pune pe mine `lentul, s� repet tot ce reținusem. Țin minte c� era o lecție despre tragere. Și `lentul ne �nv�ța cum s� calculam unghiul de tragere a unei arme , pentru ca aceasta` sa bat�` la distanța maxim�. Cum nimeni nu știa , m-am oferit eu s� explic:
- Spune Grigoriule, face el. M� ridic �n picioare.
Dupa care �ncepe formula de prezentare. :
- Tovarasul locotenent , sunt soldatul Grigoriu, raportez: Pentru a afla distanța maxima de tragere a oricarei arme, trebuie ca ea s� faca un unghi de 45 de grade cu orizontala.
- De ce ? m� �ntreab� `lentul`
- Pentru c� , daca facem dou� axe x si y, iar pe x punem distanta , iar pe y �nalțimea, vom vedea c� unghiul cel mai favorabil ca b�taia armei s� fie maxima, este 45 de grade , Pentru c�, dac� unim aceste coordonate , obținem un triunghi cu unghiul de 45 de grade. Iar tangenta de 45 de grade este 1. Orce valoare a unghiului sub, sau peste acest unghi face ca distanța s� varieze �n minus. Dac� alegem un unghi de 30 de grade , este sub 1. La fel și daca alegem un unghi de 60 de grade, tot sub unu e valoarea tangentei. Ceea ce face ca distanța unui proiectil s� fie maxim� la 45 grade.
- Bravo! Felicitari ! zice el. Uite așa mai vii de acas�, nu suntem noi buni la �nstrucție dar suntem buni la teorie și tragere. Lui Tr�il� și Bejenaru �i r�dea mustața. Anghel se uita la mine z�mbind.
Dup� care a urmat și alte lectii și atunci și i� zilele urm�toare, la care `lentul m� punea s� dau explicații. C�teodat� �l uimeam pe el , dar și mai ales pe unii bibani. Eram foarte receptiv la teorie și luam calificative maxime - FB. Acelasi calificativ avean și la ședintele de tragere.
�ntr-o zi c�nd eram singuri cu gradații la instrucție pe c�mp, T�aila v�z�nd c� primeam și mustr�ri chiar și de la bibani, a �ncercat s� m� �nvețe box. El d�dea și eu �ncercam s� m� ap�r. M� ap�ram destul de bine c� aveam și reflexe. C�nd se enerva mai �mi sc�pa și c�te una mai tare , așa `din joac� ` cum spunea el. Bejenaru se uita la noi z�mbind și m� �ncuraja f�c�ndu-mi semn ca s�-l p�lesc. `Hai d� și tu c� nu-ți fac nimic. E ordin! �ncerca el s� m� conving�. C�teodat� și pumnul meu �și mai atingea ținta. De c�teva ori nu a spus nimic. �mi zicea `bravo!` dar dup� ce �ncepusem și eu s�-mi mai v�rs amarul pe el, s-a oprit și m-a pus la respect imediat.
- Ce, te-ai dat la barfa? imi zice el. Culcat! ... Drepti! Uite ce tare m-a lovit!
- Nu tu ai vrut-o? face Bejenaru r�z�nd.
�n alte zile continuam iar `joaca`. Eu �i spun c� nu știu box c� știu Karate. C�nd au auzit s-au amuzat cu toții. Adev�rul c� aici cunoșteam doar teorie de prin c�rțile pe care le studiasem acas�- Judo și karate. Dar nu avusesem ocazia s� exersez și pe adversar. Acum mi se ivise aceast� ocazie. Pentru el era ceva nou. Așa c� �l loveam mereu. Bine c� �l loveam mai mult �n um�r. Și c�te o dat� și �n piept. Cum se nimerea. �l loveam cu palma deschis�. și cu v�rful degetelor. Acum m-am mai ridicat și eu, cu aceast� demonstrație �n ochii plutonului. Așa c� seara �nainte de raport, Bejenaru se l�uda cu mine pe la alții, zic�ndu-le c� daca nu se liniștesc m� d� pe m�na mea. Eu z�mbeam forțat. Dar ceilalti r�deau ca de o glum� bun�, c�nd auzeau.
- Nu credeți? ia veniti �ncoace! Și ne retr�geam mai la dos. Dup� el și Tr�il� cu mine. Voia s�-mi fac� galerie.
- Hai d�! Ap�r�-te f�cea Bejenaru.
Eu la �nceput �ncerc timid, mai mult cu fric�. Nu știam ce poate adversarul. Mai ales c� era și el gradat. �ncerc eu o eschiv� și �l fac s� se descopere �ncas�nd una.
- Bravo! 1-0, pentru Grigoriu, face Traila, �ncuraj�ndu- m�.
Adversarul, �ncearac� s� m� loveasc� și iar mai primește una. Bine c� nu d�deam nici eu tare.
- 2-0 , face iar Tr�ila.
Nu știu cum s-ar fi terminat aceast� disput� dac� nu ar fi sunat goarna pentru adunare. Așa a luat sf�rșit meciul prin abandon. Asta a m-ai f�cut s� mai prind ceva curaj. C�teodat� mai �n glum� c�nd bibanii sau cei de anii doi de la AG-9 f�ceau mișto de noi, Tr�il� și Bejenaru, le spunea:
- Dac� nu �ncetați v� dau pe m�na lui Grigoriu.
Binențeles c� ei nu luau �n serios vorbele lui, așa c� se porneau pe r�s.
- Cine Grigoriu? ziceau unii. Asta a fost cea mai mare glum� pe care am auzit-o zice altul.
- R�deți voi , dac� ați știi ce știe! Ia Grigoriule f�le o demonstrație! m� �ncurajeaz� Tr�il�.
Eu m� uit la el cam cu reținere. Binențeles c� nu m-am b�gat. Dar asta avea s� m� coste iar niște culcaturi de la ei.
- Nu vrei s� execuți ordinele ? f�ceau ei. Culcat!... Drepți! ... Culcat ... Drepți!
Și așa p�n� au �ntervenit tot cei de la AG-9 ca s� se opreasac�.
- Las�-l m�i naibii!
Binențeles c� asta nu m� scutea de b�t�ile lor zilnice. Nu nici vorb� ! Așa c� cu toat� tehnica mea, nu m-ar fi putut ap�ra de cei doi. �n schimb f�ceam fața la provoc�rile celorlalți care m� invidiau. Era suficient s� prind numai una, c� renunțau s� m� mai batjocoreasc�. Atunci lui Bejenaru si Tr�ila �i r�dea mustața.
- Așa te vreau ! Nu te l�sa ! Nu fi prost! Arat�le și lor de ce ești �n stare. M� puse �ntr-o zi s�-l bat pe Sava. Și așa era el am�r�t numai b�taia mea �i mai lipsea. L-am mai l�sat s� c�știge și el. Dac� la �nceput m� priveau toți cu mil� acum m� priveau și cu respect.
Bine c� nu mergea fentele mele la toat� lumea . Pentru c� mulți nu știau de glum�, iar eu știind ce m� poate aștepta, nu mai insistam, b�t�nd �n retragere.

NINA

�N GARD�


Și iat� c� veni și prima zi de gard�. Erau mai multe posturi �n unitatea noastr�. Unele erau �n interiorul unit�ții, altele �n curtea unit�ții și unul �n afara ei. Patru din ele erau la fiecare colt al gardului unit�ții. Mai erau la poart� și la parcul auto. Dar astea de la orel 18 seara. Și �nc� unul �n fața corpului de gard�. Acesta era un post de mijlocire. Cel de acolo trebuia s� preia eventualele semnale de la celellate posturi, transmiț�ndu-le la comandantul g�rzii. �nainte de a ne b�ga �n gard� un c�pitan ne-a prelucrat un material �n care ne f�ceau cunoscute datele despre consemnele și atribuțiile noastre �n timpul g�rzii. Erau acolo niște reguli stricte care nu trebuiau s� fie �nc�lcate. Una din ele spunea c� trebuie s� fii vigilent. Adic� atent. S� nu citești, s� nu scrii, s� nu m�n�nci, s� te subordonezi numai comnadantului g�rzii sau locțiitorul acestuia, s� nu vorbești cu nimeni, s� nu lași persoane str�ine de unitate s� se apropie de gardul unit�ții, s� nu c�nți, s� nu dormi, s� saluți diversele persoane cu funcții sau grade c�nd ești la drapel, s� p�zești intr�rile birourilor acestora, s� nu aia, s� nu ailalt�, bașca c� mai aveai de respectat și o mulțime de consemne referitor la fiecare post �n parte. Unele erau somațiile și tot felul de dialoguri prostești. Și multe altele.
La trei posturi aveam și telefon. �l foloseam �n caz de nevoie, sau c�nd ne mai verifica gradații. Cum pe Bejenaru il avansase caporal, acum el era șeful. El avea s� fie comnadantul g�rzii și Tr�il� locțiitorul.
Dup� ce ne repartiza pe cei șapte �n c�te un post, o grup� de șapte mergeau la dormitor , iar alți șapte r�m�neau de veghe. C�nd dup� trei ore veneau cei din post , cei care dormeau se duceau �n post, iar cei sositi f�ceau veghe. In timp ce, cei care f�cuse veghe, se duceau la culcare. Dar asta era numai teoretic. Pentru c� aveam s� constat c� lucrurile nu st�teau chiar așa.
Cum am intrat �n corpul de gard�, toti 14 care mai r�m�sesem, ni s-au repartizat fiecaruia , �n funcție de postul la care f�cea, c�te un sector. Unii aveau wc-urile, altii corpul de gard�. Alții sala de mese. Unii �ntrarea �n corpul de garda și exteriorul. Alții dormitorul. Și uite așa fiecare avea de treab�. Cel mai c�știgat era s� fie cel din post. Dar avea s� le vin� și lor r�ndul, c�nd se �ntorceau.
Pentru �nceput ca s� ne acomodeze la situatia nou�, cei de anii doi aduc un `oval` cu ap� chipurile s� se spele. Dup� care unul din ei se face c� se �mpedic� și vars� tot `ovalul` pe sub b�ncile și mesele din corpul de gard�.
- S-a spart caloriferul! Ce stați? Adunarea sub mas�. Luați fiecare c�te o c�rp� și s� nu mai v�d urm� de ap�.
Ne-am pus eu și cu alți doi s� str�ngem apa. Deobicei cu Sava iar al treilea ni s-a al�turat de bun� voie. Cu c�t o str�ngeam, ea tot se aduna mai mult�. Parc� izvora. Și asta din `grija` celor de anul doi. Sava care era și el l�ng� mine, spune:
- Apoi așa nu mai termin�m niciodat�.
- Ce ai zis ? zice Tr�il� care �l auzise. Culcat ! Drepți! ... Culcat ! Drepti!...Și �l culca pe bietul Sava �n b�lțile de pe sub mese și la urm� l-a mai pus și t�r�ș pe sub ele.
- Al dracului bibani, s-au dat la barf�, zice unul de anul doi. Aveam s� v�d c� cel care ne punea paie pe foc, era unul de anul doi de la noi , care �l chema Popa. El ducea și `ștafeta` la gradați. Aveam s� aflu mai t�rziu de la Tr�ila c� a fost cel mai prost , c�nd a fost și el `biban`. Iar acum o f�cea pe grozavul cu noi. Probabil ca s�-și scoat� pa�leala.
- Asta ca s� nu mai comentezi! zice Tr�il�. Ieși afar� de sub mas� și continu� s� str�ngi apa. C�nd a ieșit Sava de sub mese era ud tot pe veston și pantaloni, cum se t�r�se. �n fine ne las� s� str�ngem apa dup� care ne pune pe toți la veghe.
- Poi cum m�i bibanilor, face Popa iar, voi nu știați c� aici in armat� `veghea e `c�rp�` și `somnul` e `veghe`. Iar postul e post. Dar și aici aveam s� constat pe propia mea piele c� nu era bine. Dup� ce a controlat și celelalte sectoare Tr�il�, ne-a l�sat �n pace o vreme. �ncepusem de la ora 21. P�n� la 24 mai aveam o jumate de or� At�ta ne-a luat ca s� str�ngem apa. Și c�te se mai f�cea �n gard�. Mereu inventau ei ceva , ca s� nu st�m degeaba. C� ziceau ei soldatul roman trebuie s� fie vigilent și �n permanent� mișcare. C�nd era ora de mas� ne las� s� m�nc�m liniștiți. Dinspre partea asta era mai bine. Apoi cineva o f�cea pe veselarul. Și mie �mi venea r�ndul aici.
Ca�d vine schimbul, pe noi ne-a b�gat la somn. Noii veniti i-a pus la `veghe`. Cei care �i trezeau , comandantul garzii sau loctiitorul, �i scotea afar� la �nviorare �nainte de a-i b�ga �n `post`. Și istoria s-a repetat. S-a spart Și la ei caloriferul. De data asta r�maser� cu Bejenaru. Tr�il� se duse s� se `intinda` nițel. C�nd m� duceam și eu �n post ziceam la �nceput `taci c� e bine`.
Am luat prin rotație toate posturile. Unele mai pretențioase dec�t altele. Fiecare �și aveau consemnul s�u. Cel mai rau era la `Drapel` ziua. St�team cu pistolul mitralier� la piept și cu m�na dreapt� b�team �n patul armei, asta ca salut, atunci c�nd treceau pe acolo diverși gradați, sau se deschidea vre-o ușa și ieșea un ofițer.
De multe ori ieșea chiar comandantul - Colonelul Zugravu. C�nd m� vedea pe mine se oprea și z�mbea sincer cu sub�nțeles la mine. Nu știu de ce, dar și el puse ochii pe mine de la �nceput. Cred c� �i `pl�cea` și lui de mine. Avea s� fac� destule glume la adresa mea mai tarziu. C�nd m� uitam la d�nsul aveam �mpresia c� �n fața mea st�tea `Domnul Moldovei`- Ștefan Asa de bine sem�na cu el. Cu mustata aia a lui și vorba blajin� și plin� de sarcasm și nu prea mare de statur�. Chiar așa �l porecliser� și cei de anii doi: `Ștefan Cel Mare`.
Seara era bine c� nu mai r�m�nea nimeni. Vorba vine bine!. Dar și aici Bejenaru c�uta motive ca s� m� `scuture`. Odat� dup� ce m� duce la drapel seara la 21, m� pune la �ncercare. �i d� niște indicații pe șoptite la alt gradat de la alta arm� care se afla atunci prin preajm�. El se duce la o uș� care era sigilat� și se face c� vrea s� o deschid�, b�g�nd o cheie �n broasc�. Eu v�zusem scena și l-am l�sat �n pace, neștiind ce vrea de fapt.
Cand vine `�nt�mpl�tor` Bejenaru și v�z�ndu-l ce face �la, se ia de mine zic�nd de ce �l las s� umble la uși. Nu știu c� am �n consemn, s� nu las pe nimeni s� se ating� de uși? Incerc s�-i spun c� am crezut c� glumește.
- Glumeam ? Ei las� ca� ieși tu din gard�, s� vezi ce o s� glumesc și eu cu tine ; veghea și c�rpa te așteapt�. Am crezut c� glumește, sau c� uit�. Da de unde, nu uitase. Și am stat �n corpul de gard� 6 ore. Dup� care m-a b�gat iar �n post. Și nu eram chiar singurul. Ce eu s� m� plictisesc. Trebuia s� le g�seasc� și lor ocupație.
La postul din afara unit�ții, era mai bine. Și asta numai vara , toamna, sau prim�vara. Numai iarna nu! Nu erau gradati decat la trei ore , c�nd veneau s� schimbe posturile. Numai c� nu am ținut cont de un amanunt. Cum afar� era iarn� și se f�cea ger peste noapte. �mi degerase și urechile �ntr-o noapte.. C�teodat� c�nd frigul dep�șea anumite grade ne mai �mbr�ca și cu haine mai groase. Ar�tam ca `bacii ` de pe munte. Noroc c� mai veneau și c�ini acolo. Așa ne mai �nc�lzeam reciproc. Acolo era castelul de ap� unit�ții. Dup� ce pleca schimbul l�s�ndu-m� acolo, eu mai patrulam c�t mai patrulam dup� care chemam cainii și m� lipeam de ei �nc�lzindu-m�. P�na la 3 �mi prindeau bine. �ncercam s� mai ațipesc dar frica c� puteam fi prins �mi d�dea puteri și m� ținea treaz. C�nd se apropia schimbul c�inii �mi d�deau de veste. �ntr-o noapte pe la 3 vine Tr�il� cu schimbul. Eu c�nd �i v�d �nc� de departe pe la 50 de metri, �mi dau și eu importanț�:
- Stai Cine?
- Comadantul garzii!
- Comandantul garzii la mine , ceilalti pe loc, zic eu �n continuare. �ncerc�nd s� respect consemenle �mpuse. Pornește comandantul spre mine.
- Luminați-v� fața! zic eu mai departe. Dup� ce �și lumineaz� fața și ajunge la mine , m� i-a iar �n șuturi.
- Ce, m�i nu știai c� sunt eu?
- Ba da dar știți consemnul...
- Da!? Las� c�-ți dau eu consemn...
C�nd a ajuns �n corpul de gard� iar mi-a dat de treab�. Oricum o d�deam tot r�u ieșea.
Alt�dat� veni Bejenaru cu schimbul. Tot la 3 noaptea. Eu dac� am v�zut cine era nu am mai f�cut uz de parol� și alte alea. Bejenaru c�nd s-a apropiat de mine, r�z�nd �mi spune :
- Iar ai c�zut �n `oval`.
- Poi tovar�șul fruntas Tr�il�, zicea....
- Taci c� te i-a mama naibii... m� ameninț� el pe drum.
Tot drumul p�n� la unitate l-am f�cut numai �n `salt �nainte` și `t�r�ș`. Iar �mi �nghțase m�inile și degetele. Z�pada era destul de mare . Pe drum era b�tut� dar pe margine, era destul�. Și o c�uta, unde aceasta era mai mare . Credeam c� nu se mai termin� drumul. Ma trimitea aiurea �n c�mp vre-o zece metri și d�dea iar comanda `La mine`... C�nd am sosit și eu �n corpul de gard�, eram ud leoarc�. A trebuit s�-mi cur�ț și arma de z�pad�.
C�nd intram �n gard� ni se d�dea cate 4 sectoare cu cartușe. Unul �l puneam la arm�. Nu aveam voie s� armez ca s� bag cartuș pe țeav�, dec�t �n cazuri exceptionale. Dac� eram atacat sau alceva. Umblam cu arma tot timpul asigurat�. La fiecare ieșire din schimb ne ducea cu toții la rastel afar�, puneam arma cu teava �n sus , scoteam �nc�rc�torul, apoi armam, percutam și apoi asiguram. Asta era procedura!

De la: GRINGOS, la data 2013-06-04 11:03:01

De la: nastasemihail, la data 2013-06-04 10:21:40Din armata imi mai aduc aminte mai bine, ca dormeam mai tot timpul.
Chiar ma intreba unul, daca eu dorm tot timpul. De parca el nu vedea.
Ma pregateam de viata agitata ce a urmat.
Imi era ca daca stateam mai treaz incepea vreun razboi.
De fapt a si fost o mobilizare f mare, dar eu.....tot dormeam.

Poi �nseamn� c� ați dus-o bine ! Pe noi nu ne l�sa s� dormim.

Cine nu te lasa?
Uni comandanti care erau cu citiva ani mai mari ca noi?
Pe comandantii ii faceam cum vroiam noi. Se dadeau dupa noi.
Si cei mai rai din ei, spuneau ca....sinteti prea inteligenti fata de noi.
Dispareau din formatie. Se duceau la femei, apareau la apel. nu ne dadeau de capat.....eu dormeam...stiam eu ptr ce....in viitor.
Intelegeau si ei ca instructia excesiva facea rau la cerebel.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: Daphne, la data 2013-06-04 12:06:47

De la: GRINGOS, la data 2013-06-03 13:55:11

De la: Daphne, la data 2013-06-03 11:35:08Marin, neatza! De abia astept sa am timpul necesar si sa ma instalez cu ochelarii pe nas si cu o cafea in fata monitorului si sa citesc peripetiile tale din armata. Amu' se apropie ora pranzului si e de gatit, iar apoi am de fugit cu micutzul pe la doctor ca iar e bolnavior. Nu bine scapam de una, merge la scoala si ia altceva. Acum e perioada de varicela, bronsite, gastro-enterocolite....Of, iar cand copilasii nostri sufera, ne afecteaza mult mai mult decat atunci cand suntem noi bolnavi.

A propos, ai copii, Marin?

Zi faina si numa' bine !

�neața� Asta dovedește c� nu prea citiți amintirile mele de pe aici sau de pe blog. probabil c� sunteți mai nou�. Cum s� nu am ? Doi. 25 cu 30 adic� ce tot spun ... 26 cu 31 O fetiș� și un little boy...

Sa fiti sanatosi cu totii! Sunt de un an pe aici pe forum, dar poate nu am citit despre copii.

Cum sa nu. Dar se feresc fiindca sint uni ce nu au.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.