Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

1.
Se anunța o nou� zi superb� de var�. �ncepuse s� se lumineze de ziu�. Soarele �nc� nu se hot�r�se s� urce �n �naltul cerului. Probabil c� nici el nu se �ndura s� scoat� capul din așternut. Dup� un timp reuși s�-si fac� apariția, reflect�ndu-se �ntr-o mare balt�, ce se �ntindea p�n� h�t departe. Apa era roșie de la el. C�țiva nori �ncercau timid s�-l abat� din drumul s�u, dar f�r� prea mare succes. �n cur�nd aceștia disp�rur� �ntr-o d�r� subțire și alb�. De pe malul cel�lalt �ncepuser� s� se aud� or�c�iturile și c�ntecele broaștelor. Ceea ce f�cu s� le r�spund� și celelalte de pe malul opus. C�teva p�s�ri se foiau prin desișul p�purișului. Alte c�teva survolau cerul la o �nalțime amețitoare. C�tiva pești argintii �ncepur� s� sar� din ap�, �nc�ntați și ei de ziua ce avea s� vin�. Mulți o f�ceau c� le erau foame. Se anunța o zi cald� și frumoas� cu mult soare. Ce avea s� fie peste zi?!? Totul �ncepu s� se trezeasc� la viaț�. Un broscoi dup� ce �not� c�teva clipe prin apa limpede, semn c� �și f�cea gimnastica de dimineaț�, pe l�ng� mal, iț�ndu-și capul prin ap�, se hot�r� și s�rind, ateriz� pe o frunz� de nuf�r. Dup� ce se roti de c�teva ori p�n� �și g�si poziția, se �nfipse bine pe picioarele de dinapoi și r�mase nemiscat cu ochi bulbucați și aparent privind aiurea. Cum era și el verde �ntocmai ca frunza, era greu de observat. Dou� muște trecur� prin apropiere. Dar �ndeajuns de aproape ca s� cad� prad� broscoiului. Acesta dup� ce scoase de dou� ori limba lung�, ag�ț�ndu-le din zbor, plesc�i de pl�cere. �ncepuse bine ziua pentru el. Ochii lui se transformar� ca niște telescoape de submarin �n c�utare de ceva mai bun. Pe fundul b�lții �n apropiere de nuf�rul unde st�tea broscoiul, se ar�t� un rac. Mergea agale pe fund și numai must�țile lui lungi, �l tr�dau, c� pe acolo trecea el. Se apropie de frunza de nufar și salt�ndu-se �n sus scoț�nd capul afar�, �l salut� pe broscoi:
- Bun� vremea, broscoiule!
- Bun� și ție, zice broscoiul, atent la o libelul� care tocmai ap�ruse �n raza lui de acțiune. Dar atent�, libelula dup� ce z�bovi o vreme trepid�nd nemișcat� c�teva secunde �n aer, �și schimb� zborul.
- Mi-ai speriat micul dejun! zice broscoiul.
- Ei las� c� ai timp toat� ziua s� recuperezi, zice racul. Mai r�u e de mine c� eu trebuie s� umblu dup� hran� �n timp ce tu stai s�-ti pice musca �n lapte.
- Avantaj eu, zice broscoiul.
- Dar ce aveai frate eri seara, c� vuia toat� balta de glasurile vostre.
- Poi se poate! Nu am mai putut rabda, auzi domnule s� se atenteze la onoarea mea de familist. Poi ce cred ei c� se joac� cu mine? Și-au g�sit nașul cu mine. Auzi s� m� vorbeasc� broscoii din partea cealalt� a b�lții și mai ales broaștele și broscuțele...
- Da ce spuneau?
- Ei, niște prosti... Cic� am gura mare!....
- Poi și nu e așa ? Ai gura mare, cei drept asta cam asa e, asta-i cusurul tau, ai gura cam mare, zice racul.
- Si ce ...nu am dreptate?
- Și ce mai ziceau? �ntreb� v�dit interesat racul.
- Ei prosti! Cic� m-am �nsurat cu cea mai frumoas� broasc� din lacul vecin...
- Si ce, f�cu racul, nu au dreptate ?
- Nu permit domnule, auzi nu permit! S� m� vorbeasc� cineva de r�u!
- Cic� mi-am ales partea balții cea mai bun�, de parc� eu știam asta.
- C� aici se g�sește m�ncare din belșug. C� m-am �nsurat f�r� avere.
- Ce-i priveste pe ei? zise racul.
- Ce mai domnule niste ciudosi, puturosi și gura mare.
- Ei las� c� la capitolul �sta nu te-a �ntrecut �nc� nimeni, face iar racul.
- Pan� și broscuțele c�nd m� v�d �mi �ntorc spatele. Pe unele am �ncercat s� le conving cu binișorul la un dans la discotec�, la un karaoke,...ceva... dar degeaba nu am avut noroc. M-au și amenințat c� m� spune la coana broasca, șefa noastr�. Și ce dac� e șef� ! Ce ea nu a fost broscuț� mic�? Era Miss brot�cica pe vremuri. Cine �i mai ajungea cu pr�jina la nas? Dar de, vremurile s-au schimbat. A uitat de unde a plecat!
- Niște �nfumurați! zise racul.
- Asa e! Curat �nfumurați!
- Auzi stai așa s�-ți spun o istorie ce am auzit-o acu dou� zile, zice racul.
Se f�cea sear�. Tocmai �mi terminai rondul. M� preg�team și eu de culcare, obosit de at�ta alergat prin balt� ...

Marin56.blogspot.com

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-06-25 16:23:44

De la: 9am_1497, la data 2013-06-25 16:10:409AM -ule ! De ce nu mai pot intra la vechil meu nume de �Gringos� �mi pl�cea acea mașin� Și tare aș fi vrut s� o am. M�car acolo dac� �n fața blocului nu ! Pote mi-o cump�r� americanii �n schimbul ideeilor mele tehnice. Poate pe ei �i va interesa, nu ca pe noi.

nea marine...talica zici ca nu-l poti accesa pe gringos....io constat ca-mi disparu un topic cu totu'....

Minune mare ! Curat� minune , nea F�nic�!

Marin56.blogspot.com

2 .

Dar nu apuc� broscoiul s� aud� urmarea, c� se auzi o plesc�itur� și din ad�nc ap�ru pe o alt� frunz� al�turat� de nuf�r, o broasc� de un verde mai deschis, dec�t broscoiul, dar pl�cut. Era �n c�m�șuț� de noapte și dup� cum ar�ta, nu se trezise �nc� bine. C�sc� cu un �oac� ! apoi �l lu� la �mprejur pe broscoi:
- Auzi, Kermit, ai fugit repede de l�ng� mine! Ai ieșit afar� și pe mine m-ai l�sat singuric�. Puteam s� r�cesc, face broscuța.
-Ți-am mai zis de o mie de ori s� nu �mi mai spui Kermit, se supar� broscoiul. De acum nu o s� te mai las s� te uiți la Tv. De c�nd a ap�rut serialul �sta cu Muppets Show, ai uitat și cum m� mai cheam� cu adevarat.
- Cum s� uit cum te cheam� kermișorul meu drag, f�cu cu tandrețe broscuța.
- Știi ceva, daca eu sunt Kermit atunci tu ești Piggy. Și așa ai �nceput s� te faci ca o... ca o scroaf�...asta... broasc�... am vrut s� zic ...
- Eu �s scroaf�? face broasca, strig�nd la el. Marș �n buc�t�rie și f� dou� cafele ca s� te iert. Ca s� m� mai trezesc nițel, c� am o mulțime de treab�.
Broscoiul nu avu �ncotro și se execut�. R�mas� singur� și, v�z�nd racul, i se adres�:
- Ce mai spunea �sta de mine, iar m� b�rfea, Așa-i? �ntreb� ea �n loc de bun� dimineața.
- Poi s� vezi eu... abia am venit, minți el, d�nd �napoi.
- Unde pleci, cu mine nu vrei s� vorbești? se m�nie broasca.
-`Hai c� am dat de bucluc, mi-am g�sit beleaua cu asta`
- Ai spus ceva...?
- Nu...Nu dar am treab�, și nu aș vrea s� v� stingheresc...știi.., zise el b�t�nd �n retragere.
- Așa!?! Complotați am�ndoi �mpotriva mea!
- Nu dar...m� g�ndeam c� poate aveți treab� și eu v� rețin...nu s� l�s� racul.
Nuștiu cum s-ar fi terminat aceast� discuție dac� nu ar fi ap�rut și broscoil nostru-Kermit, cu trei cafele aburinde.
- Da de ce ai adus trei?
- Poi m� g�ndeam...c�... vrea și racul ...ști...
- Nu l�sați eu nu beau cafea c� �mi face r�u la inim�. Mi se ridic� tensiunea.
-I-auzi drag� i se ridic� tensiunea!... așa c� du cafeaua �napoi.
- Bine las� c� o s-o duc la urm�. Hai s� bem cafelele drag�.
Racul v�z�nd c� sunt ocupați și nu �l mai bag� nimeni �n seam�, �și lu� t�lp�șița, t�r�ndu-se �napoi.
- Auzi! da de c�nd bei mata cafea? Se mir� broscoiul.
- Ce vrei drag� m-am eenci... asta encima...
- Emancipat, drag�.
- Așa cum �i spune. Ce eu s� nu fiu �n r�nd cu lumea?
St�teau am�ndoi și �și sorbeau fiecare cafeluța. Cine �i vedea, se mirau, de o așa pereche reușit�.
- Știi? face broasca, printre dou� sorbituri, �ti mai aduci tu aminte c�nd eram noi tineri și frumoși? mai ales eu!
- Ba eu! nu se l�s� broscoiul.
- Și acum am �mb�tr�nit și ne-am g�rbovit, mai ales tu!
- Auzi cine vorbește?
- Gata ! hai pauza s-a terminat gata la treab�. Du-te și spal� vasele, eu o s� dau o rait� pe la vecinele mele broscuțe, s� v�d ce mai fac?
- Mergi s�n�toas�!
- Și pune s� faci m�ncare, c� dac� vin și nu e gata, ai oac-chit-o cu mine!
`Of, oare cine naiba m-a pus s� m� �nsor`? reflect� �n g�nd, broscoiul.

Marin56.blogspot.com

3.
Dup� ce plec� broasca, broscoiul �și lu� �n serios rolul de buc�tar, nu de frica broaștei, dar mai ales, c� și lui i se f�cuse foame. Cele dou� muște și cafeaua mai r�u �i deschisese apetitul. S�ri de pe o frunz� pe alta, p�n� ajunse la mal. Aici c�ut� prin dosul pietroailor, p�na g�si o r�m�. Era numai bun�. O lu� repede și fugi cu ea �n ad�nc la c�suța lui. Intr� �n buc�t�rie , și �ncepu a g�ti m�ncarea. O t�ie ��n buc�ți, apoi pregati diverse feluri de m�ncare. C�nd termin� r�sufl� ușurat. Putea s� vin� broasca lui scump� și drag� la mas�. Da, �i era scump�. �n ciuda faptului c� ea mereu �l necajea. �i pl�cea teribil s�-l nec�jeasc�. Dar și lui, de ce s� nu recunoaștem �i cam pl�cea. �n ciuda vorbelor, cu aluzia cu b�tr�nețea. Se cunoscuser� acu cinci ani �n toamn�. Erau tineri. �și aduse aminte cum a cunoscut-o. Venise un unchi de a lui, la el �ntr-o zi:
- M�i broscoiule ce ai de g�nd? Nu te mai �nsori odat�?C�t ai s� stai singur? De c�nd au murit p�rinții t�i...`
- Ce �mi trebuie mie �nsur�toare, nu am ce face ? Nu �mi trebuie b�tae de cap!`
- Totuși nu poți sta toat� viața așa!
- Nu m� �ncurc, bre! Ce? nu are cine s� m� bat� la cap, toat� ziua! Ce, c� face m�ncare? Spal�? Sau alte alea? M� descurc și singur. La m�ncare m� pricep, de sp�lat am ap� �n balt�, de c�lcat nu se mai pune problema, merge și asa.`
- Totuși...O m�ncare f�cut� de o femeie nu se compar�...Eu am g�sit o broasc� din lacul vecin. Numai bun� ar fi pentru tine!
- Poi..., spuse �ncurcat broscoiul...ce s� zic numai c� nu știu cum e... eu nu am mai umblat cu broscuțele...`
- Asta era? Face unchiul, vezi de treab� te obișnuiești! Cu ce nu ști tu și cu ce știe ea, v� descurcați voi! Voi s� fiți s�n�toși. Și uite așa �l convinse unchiul lui s� se duc� dup� broscuța lui �n lacul al�turat. Dar era destul de departe, așa c� ajunse aproape seara acolo.
El r�mase singur, c�nd pe p�rinții lui, �i c�lcase o c�ruț� pe c�nd traversau un drum de țar�. El avuse noroc c� se lovise de o piatr� și nu apuc� s� treac� odat� cu ei. Mare jale pe broscoiul nostru atunci. Se uita la resturile lor si tot nu �i venea a crede. �ntr-un t�rziu �și reveni. Accept� și asta ca pe o soart� a vietii.
C�nd intrar� �n lac și se prezent� la casa cu pricina, �i �nt�mpin� toat� lumea. At�t p�rinții broaștei c�t și ea cu cei doi frați mai mici a ei. C�nd o v�zu broscoiul, i se puse un nod �n g�t. Nu mai avea putere nici s� vorbeasca. Noroc c� �l salv� ea:
- Bun� ziua! Cu ce treburi pe la noi? �ntruc�t el t�cea,nemai put�nd articula nici m�car un oac. �i pl�cuse și lui de broscuț�. �l salva unchiul s�u.
- Știi noi am venit s�-ți fur�m fata!
- Fata? Care fat�, face viitoarea soacra. Eu nu am fat� de m�ritat!
- Ce ai nebun-o, face și tat�l ei. Oamenii au venit s� discute , iar tu te bagi repede ca musca �n lapte.
Adevarul c� tat�l ei puse ochii pe broscoi și �i pl�cu de el.
- Du-te și ad� o can� de vin s� cinstim pe oaspeții noștri!
Se duce ea, și o trase de m�nec� și pe fat�. Ce au discutat dincolo nu știu. Dup� c�teva minute apar am�ndou�. M�sa ducea o can� de vin iar fic�-sa o tav� cu pl�cint�. A mai discutat și unchiul cu ei, poate doar s-o �ndura m�sa.
- Poi, face unchul, nici el nu e prea frumos, dar nici fata matale nu e rupt� din soare, așa c� s� le fie �ntru-n ceas bun.` Simțise ceva unchiul. Pricepu c� și mie �mi pl�cea fata.
- Ei s� mai vedem, s� mai discut�m, face mama ei.
- Ce s� mai discut�m, face tasu, las� b�ieții �n pace. Dac� ei se plac ce treab� ai tu. Ce pe tine m�ta te-a dat de bun� voie? Ai venit singur� la mine.
- E s�rac! Eu vreau ca copii mei s� aiba un barbat bine �nst�rit și cu funcție... Și dac� s-ar putea și devreme acas�, face socrumiu.
- Ei da ce nu-ți știu eu mofturile tale? B�iatul nu are p�rinți e singur...
- Și ce dac� e singur!
- Nu putea s� g�seasc� destule broaște, �n balta lui? Ce caut� aici?
- Ei dac� de aici a vrut el s� aleag�, ce treab� ai tu?
- Nu știu s� m� mai g�ndesc! face ea.
- S� se mai g�ndeasc� , face și socrumiu, putin ironic.
Am plecat eu cu unchiul acas�. Eram cam descumpanit de primirea pe care ne-o f�cuse, mama ei.
Dar s� ne furiș�m �napoi și s� vedem ce a urmat dup� plecarea broscoiului și a unchiului lui....
Fata nu prea �i era boii acas� dupa plecarea noastr�. R�mase �mbufnat� și t�cut�.
- Ce ai ? �ti trebuie m�ritiș? Ei las� c� �ți dau eu ție m�ritiș! Treci afar� c� te așteapt� o albie de rufe!
Mai mult cu lacrimi �n ochi, se duse broscuța noastr� și se apuc� de sp�lat mai mult �n sil�. Numai la sp�lat nu-i era g�ndul.
- Hai, ce mai aștepți, c� te apuc� seara !
V�z�nd c� nu prea se grabea cu sp�latul, m�sa lu� o ruf� din balie și �ncepu s-o altoiasc� pe broscuț�, lovind-o pe unde apuca. Binențeles c� broscuța noastr� se puse pe pl�ns. Noroc c� tasu era acas�.
- Ce faci fa? ești nebun�, las� fata �n pace!
- Las� tat�, zise tasu, c� se rezolv�, vorbesc eu cu m�ta, m�ta acu e nebun�!
- S-o crezi tu, c�-s nebun�! S� știi c� am dup� cine da fata aici �n lac. E b�iatul dasc�lului, e b�iatul primarului, e b�iatul doctorului... s-o g�si unul și pentru ea.
- Ei! Dar tu nu ai g�nduri rele? Ce crezi c� dac� e primar, doctor sau dascal, fericirea st� �n asta? Doar nu se m�rit� pentru bani?
Au și mașin�...nu se l�s� m�sa.
Ei astai, mașina pot s�-și cumpere și ei cu timpul. Tu ai mașin�? Ei vezi?...S� știi c� ai s� m� ambiționezi și am s�-mi i-au și eu mașin�, și asta ca s�-ți fac pe plac. Oi g�si eu un h�rb care s� te satisfac�.
Au urmat zile grele pentru broscuța nostr�. Terminase și ea școala și preda la o scoal� aflat� la un lac mai �ndep�rtat. C�nd venea seara ostenit� de drum și de grijile zilei, o mai certa și m�sa.
- Ai venit? Hai la treaba!...
Din cei doi frați ai ei, numai unul din ei era la școal�. Fata broscuț�. B�iatul brot�cel mai avea un an...`
- Ei, e gata m�ncarea? �l �ntreab� broasca, �ntrerup�ndu-l din g�ndurile sale. Aproape c� se rupse de realitate.
- Gata, Piggișor mam�. Ți-am f�cut borș, friptur�, pl�cint� și ...compot!
- Vai ce b�rb�țel harnic și bun am? zise broasca cu smerenie. S�-l m�n�nce mama pe el? D� un pupic la mine!
- Fugi de aici iar ai fumat cu broaștele tale! miroși a țigar�. Nu te pup!
- Ai vino- n coa broscoiule!
- Nu te pup!
- Kermit !....Nu mai vezi desert!
- Hai bine, na i-a de aici.
- Ei așa mai vi de acas�. Disear� mergem �n vizit� la unchiul meu.
- Iar mergem la bețivii �știa?
- Kermit,te rog frumos!
- Poi ce nu e așa? �știa beau toat� ziua. Dimineaț� lichior, coniac la pranz și seara whisky. �ntre mese mai beau și c�te un rom mic, m� �ntreb, �știa c�nd mai și m�n�nc�?A doua zi o i-au de la �nceput. Dimineața bere, la pranz vin și seara palinc�. Și tot așa!
- Ei las� c� nu beau banii t�i.
- Nu dar...
- Hai �mbrac�-te și s� mergem!
4.
Se �mbr�car� ei și pornir�. Casa lor nu era departe de casa broscoiului. Dup� un timp ajunser�. Le-a deschis chiar unchiul. Dup� cum vorbea și mergea, se vedea ca analizase c�teva sticle de dimineaț�.
- Ce faci nepoat�? �ntreab� unchiu.
- Bun� unchiule ! face broasca.
- Bun� nepoat�, zise unchiul, oscil�nd de la vertical�, de parc� �l b�tea v�ntul. C�nd intr�m din hol �n sufragerie, un fum gros de țigar� , s�-l tai cu cuțitul. M�tușa st�tea �n fotoliu și fuma. Nu mai �ndr�znea s� se mai scoale, c� aia era. Putea sf�rsi sub mas� sau sub covor. Am�ndoi erau �ntr-o stare avansat� de ebrietate. Unul mai tare ca cel�lalt. Unchiul se ținea mai bine. M�tușa de abia putea lega dou� vorbe inteligibile.
- Uite cine a venit! Nepoat�-ta!
- Da! ...ați venit...și la ...v-ați g�ndit ...s� mai.. treceți... și ... pe la noi...mine?
- Cu ce s� v� sevesc? Un vin, o palinc�, sau un coniac, nepoat�?
�nc� de la intrare broscoiul nici nu fu b�gat �n seam�. Parc� nici nu exista.
- Nu v� deranjati! face broscoiul, eu nu prea beau...
- Un coniac, face sec nepoata.
Broscoiul se uit� ur�t si cu surpridere la piggișoara lui.
- Cei drag� ?
- Nimic!
Unchiul dispare �n buc�t�rie. De acolo �l aude zic�nd:
- Poi bine mai femeie! Șase sticle de vin, dousprezece de bere, patru de coniac... și numai dou� feli de p�ine?
- Ai dreptate! ce trebuie... at��taaa... p�ine? Arunc-o!...
�n fine unchiul revine cu o tav�, pe care erau trei pahare, pe l�ng� care trona și o sticl� de coniac de �l bun.
- Da mie? ...De ce nu mi-ai adus ...și mie?...nu mi-ai adus?....s� beau?
- Tie? ți-a ajunge ...pentru azi...
M�tușa se uit� la noi z�mbind prostește. Din c�nd �n c�nd mai tr�gea și din țigar�. De abia mai puteai respira.
- Zii ...și trage apa, face m�tușa, slobozind un nor de fum.
�n sf�rșit unchiul m� �nvredniceste și pe mine cu privirea. De parc�, p�n� acum nici nu fusesem prezent. Ne mai �ntreabar� una alta...
- Hai noroc, zise unchiul, d�nd noroc cu noi, bine ai venit nepoate, bine te-am g�sit nepoat�!
- da eu ? Mie de ce ..nu-mi dai s� beau? Eu cu ce dau ...noroc ... cu nepotul...paharul ...meu e gol...
- Hai na și ție , zise unchiul , pun�nd și ei oleac�.
- Zg�rcitule!....zise ea r�z�nd prostește. Mai pune...
- las� c� ți-ai b�ut porția de azi.
- Noroc nepoat� și nepot... zice ea , d�nd noroc pe l�ng� paharele noastre. Dup� care �l d�du pe g�t.
C�nd broscoiul duse și el la gur� paharul , mai mult de jumate nu reușii s� mai bea, și-l puse �napoi pe tav�. Era tare pentru el. Piggisoara lui �l evapor� de parc� nici nu fusese. Se uit� la ea cu disperare.
- Ce e drag�? �ntreb� ea, v�z�ndu-l c� se uit� la ea insistent.
Din c�nd �n c�nd m�tușa mai completa, r�bufnind d�nd din gur� aiurea:
- Zii .. ce mai face m�ta.....?Ta...!
- M� lași? face unchiul...
-Te las mai bine te l�sam de mic... de c�nd ..te-am cunoscut... Nu m� mai �ncur...�ncurcam cu tin...ee! ...
Stau ei vreo juma de or� dup� care broscoiul zice:
- Hai nu mergem?
- Da mai stați, face unchiul abia ați venit!
- Da mai stai drag�!
Mai stau ei �nc� o or�. Broscoiul simțea c� nu mai are aer. Fumul de tigar� �i f�cea r�u. �ntr-un final se ridic� și se �ndreapt� spre ușa. Unchiul ia sticla și deschiz�nd frigiderul o b�g� �n el. Broscoiul mai apu� s� vad�, c� �n frigider nu mai era nimic alceva, dec�t o alt� sticl� de vin, și aia �nceput�. Cum ieși afar� și d�du de aer, broscoiul se mai �nvior�. Pe drum broasca �ncepe:
- Ce aveai? Ce erai așa de bosumflat?
- A nimic!
- Cum nimic? Ce ai?
- Poi m� g�ndeam c� �ntr-o zi ai s� ajungi și tu la fel ca m�tușa...
- Da ce crezi c� m-am �mb�tat din dou� p�h�rele?
- Adic� pahare....
- Nu-ți face griji c� nu ai s� m� vezi așa beat� ca ea.
- Acu nu,...deocamdat�!
- Poi ce vrei s� zici c� eu �s bețiv�, ai?
- A nu drag�!...Ziceam și eu așa .. de viitor...
- Vezi c� s�pt�m�na viitoare mergem la mama.
- Iar?
- Cum adic� iar? De trei luni nu am mai fost la ea. De la nunt�! De ast� primavar�!
- A! da� nunta!...
- Ce, te pominesti c� nu ți-a pl�cut?
- Ba da ! dintr-un anumit punct de vedere, a fost o nunt� reușit�, m�car c� nu ne-am ales cu nimic. Da ce mai conteaz�! A fost o nunt� ca-n povești!...


5.
- Ce vrei socoteala de acas� nu se potrivește cu cea din t�rg! Tata a vrut...
- Da știu ce a avrut tat-tu, s�-i fac� ficei sale o nunt� ca �n povești. Din 40.000 de muște, ce ne-a mai r�mas?
- Ei! Tata!...Nu fi porc! A trebuit s� pl�teasc� restul de m�ncare care nu s-a folosit, vesela spart�...
- Da! Sticlele de vin pe care nu le-a b�ut numeni, dar le-au luat la ei acas�, plus m�ncarea returnat� jumate de tort....tac�murile substituite...
-Tata s-a așteptat la mai mulți. Am scris la invitații, de m� durea l�buțele și m-a trimis la toate broaștele din lac și din alte lacuri vecine , precum și alte b�lți. Ce vrei ? lumea nu mai d� buzna c�nd e vorba de dat ceva �n schimb!
- Numai eu am avut norocul �sta! f�cu trist broscoiul. Prieteni de-a mei au f�cut averi!...
- Ei sau dus timpurile alea...
- Și numai nașul a stricat totul! Dac� nu s-ar fi �mb�tat ca un porc?...Auzi la el!: Trei muște și un t�nțar! Dare...
- Ei, a glumit...!
- Astai glum�? C� dup� el, s-au luat mai toți și mai s� nu mai r�m�nem cu nimic! Noroc c� aveau 5000 de muște la conservat, mama ta!
- Las� c� au prins bine!
- Au prins...Dec�t de loc...
- Hai zi mergem?
- Unde?
- Cum unde? La ei acas�!
- Ce s� mai fac la ei? Iar s� m� pun� la treab�? Ultima oar� c�nd am fost la ei, m-a pus s� v�ruiesc toat� papura de l�ng� casa lor.
- Ei las� c� nu ai dat de greu!
- Da! Dar mi-a s�rit niște stropi de var �n ochi, și dou� zile m-au usturat ochii!
- Ei las� c� nu ai murit!
- Și trebuia s� mor ca s� m� crezi?
- Ai v�zut drac mort?
- Da știu...ție �ți convine...Și iar mergem pe jos?
- Da cu ce? Ai vre-un ferrarii, și nu știu eu ??
- Nu! M� g�ndeam și eu ...s� lu�m o c�ruț� ... mai scutim din drum...Facem cu autostopul...
- Las� c� mai vedem noi p�n� atunci!
Adevarul c� nu �i mai f�cea nici o pl�cere broscoiului de a se duce acas� la soacr�-sa. Pe l�ng� faptul c� mereu �i se g�sea ceva de treab�, nici multumit� nu era. Mai și comenta. Și nu știu mai era ceva, pe care nu am s� pot s� �nțeleg. Era acea `primire` �n primul r�nd. C�nd �l vedea la poarta ei, se �ncrunta, de parc� aflase c� e gravid� �n luna a șasea. Simțea c� nu era bine primit, ce mai! Și asta c� fic�-sa a trecut peste voia ei, m�rit�ndu-se cu Kermit! La urma urmei nu a obligat-o nimeni s� se m�rite cu el. Ea a venit singur� la el. Parc� era ieri! `Era toamn� și sear�! Pe o ploaie rece și deas�, se pomenește cu ea la uș�. Era ud� și tremura toat�. Dup� ce a intrat izbucnește �n pl�ns și �i spune printre suspine c� m�sa, dup� plecarea lui, a mustruluit-o bine, și c� o b�tea mereu aproape zilnic. Atunci nu a mai r�bdat și a fugit la el.
- Dac� nici la tine nu g�sesc �ndurare, atunci ....
- Stai cuminte, �ncerc� broscoiul, s� o linișteasc�. Nu e nici o problem� poți s� stai c�t vrei la mine.
Și a stat! Și a r�mas! Și nici nu a mai plecat de atunci. Toat� iarna și-a petrecut-o cu el. Nu știu ce g�sise la el? �n prim�var� se pomenește cu p�rinții ei la ușa lor. Venise-r� toți patru cu o mașin� pe care o cump�rase socru-su la m�na a doua.
- Și așa cumatr�! face m�sa la broscuța lui, te-ai sup�rat pe lac?
- Ei las� copii �n pace, iar ai �nceput? Gata las� c� se vor descurca ei de acum �nainte. S� fie ei s�n�toși.
M�sa se tot uita cu jum�tate de ochi la broscoi. Se simți un pic stingher. Dup� care a �nceput desc�rcatul. De unde le mai scotea, nu știu? A desc�rcat trei genți mari și a mai adus și socru o alta plin� cu niște sticle. Apoi a mai venit și cu niște bidoane mari și damingene. Au umplut camera. A fost o petrecere ca �n povești! Nu știu dac� o f�cuse c� sc�pase de fic�-sa, sau c� broscoiul se hot�r�se s� o accepte pe ea. Au stat vreo trei zile la ei. Socru �i tot tr�gea cu p�h�relul, și-l tot invita mereu pe ginerele broscoi, s�-i țin� companie. Dar nu prea avea cu cine. Soacra �i tot zicea , c�nd vedea c� el insist� at�t:
- Da las�-l �n pace !Ce tot at�t? Nu forța s� bea. Ce crezi c� el e ca tine? bei p�n� te �nbeți și nu mai ști de tine?
- Cum f�?...Eu beau?...
- Nu, eu beau!
- Poi bea atunci și taci!...
S-a mai jucat broscoiul nostru și cu brot�ceii lor, a trecut timpul. Apoi la o s�pt�m�n� �nainte de nunt� au f�cut logodna. Aș putea spune c� a ieșit mai c�știgat atunci, dec�t la nunt�. Mulți �i aduser� tot felul de cadouri. Nici nu mai aveau unde s� e bage. Servici peste servicii și alte cratiți și oale. Din partea lor, nu au venit dec�t rudele lor apropiate și nașii. Iar la nunt� a fost invers. Din partea lui nu a venit dec�t un prieten mai vechi.
Și așa a venit și s�pt�m�na.
- Gata hai azi mergem la mama, sau ai uitat?
- Cum s� uit se poate? Tocmai asta s� uit? Cum s� fac o asemenea prostie? De grija asta nu am mai dormit, toat� noaptea!
- Hai las� ironiile, și valea!
Au plecat. Pe drum au apelat la o caruț� pe care le-a iesit �n drum. Restul de drum l-au f�cut pe jos. �n sf�rșit dup� vreo 3 ore, au ajuns iar la poarta lor....

6.
Dar s� ne �ntoarcem puțin și la casa lui Kermit. Pardon, a broscoiului...
La dou� zile de c�nd plecar� broasca și broscoiul, o vecin� vine, la broasca nostr� si bate la usa. Neprimind nici un r�spuns, d� s� plece.
- Nu-s acas� ! �i r�spunde racul. Au plecat am�ndoi, la casa broscutei din lacul vecin!
- Da? face ea, aveam niște treaba cu ea.
- Ce treaba?
- Dar nu ți se pare c� ești cam curios? face broasca vizitatoare.
- �ntrebam și eu...
- Ei las� nu mai fi așa de curios c� mori repede!
- Off! Face racul, Ce gur� mare mai ai!
- Ce ai spus?
- Nu nimic, ziceam și eu c� ce vecina guraliv� are broscuța...
- Ce broscuț�? De cine zici tu broscuț�? Ce asta e broscuț�? E ditamai ...e ... o...de asta care e venita cu pluta la noi �n iaz? I-a te rog mon cher, Am impresia c� �ți cam place de vecinuța nostr� ! de �i ții parte ! Așai? S-au m� �nșel?
-Tu ești nebun� la cap!
- Eu nebun� ? Ei las� c� �ți ar�t eu ție, cine e nebun�!
Și, �b�lb�d�c�! dispare �n ad�ncuri. Dup� c�teva clipe se �ntoarce cu un pluton de broaște și alți broscoi, or�c�ind și oc�r�ndu-l pe bietul rac.
- Auziti la el s� m� fac� pe mine nebun�! Știi ce fac nebunii...?
Bietul rac b�tu �n retragere, sf�tuindu-se s� nu s� se mai bage ca musca �n lapte.
Era o or�c�ial� �n balt� c� nu se mai �nțelegea broasca cu broscoi. R�suna toat� balta de glasurile lor. Cred c� se auzea p�n� cale de dou� lacuri. Și �ncepura b�rfa. Toate o vorbeau de r�u pe broscuța nostr�. Din `venetic�` nu o mai scotea.
- S�racul, face una, cred c� o duce greu broscoiul !
- Are zile grele! face alta
- Dac� i-a trebuit �nsur�toare? Acu s� sufere. A luat-o și f�r� zestre. Nu avea nici chiloți pe ea, c�nd a luat-o
- Ei, te pomini c� tu ai venit cu valiza...
- Vezi cum vorbești c� fac eu valiza!
- Nu ai ambiție!
- Da �ți fac valiza și pleci tu!
- Hai nu fi! Vrei poate s� �ți colorez putin ochiul?
- Cred c� �i face zile fripte, bietului! face alta.
- Da de unde surato? Am auzit eu, c� ea �l bate mereu.
- Oare? poi s�-mi fac� mie nevasta așa! Se laud� un broscoi.
- Ce i-ai face? face alta
- V�d eu!...
- Ce te lauzi așa? Ai uitat c�nd ai m�ncat b�taie de la coana broasc�?
- Ei aia nu se pune...!
- Ești un l�ud�ros ! Numai gura e de tine!
- Ai de grij� ce vorbești ! vezi c� mai sunt și eu pe aici!
- Da ? Poi c�nd ai venit?...
- Poi abia ațipisem și eu oleac�, dar cu voi nu e de dormit. Numai poate broasca s� doarm�, c� voi gata!
- Du-te și te culc� la loc. Aici se dezbat chesti...oac..arz�toare la ordinea zilei...
- Și m� rog ce chesti..oac...unic arz�toare ...
- Poi nu auzi ce zice broasca aia?
- Cine mahalageoaica aia? Cu ea ți-ai g�sit s� �ți pui �n c�rc�?
- Cine vorbește!...
- Adic� ce vrei s� zici c� �s și eu mahalageoaic� ca ea?
- Vai, nu am spus eu asta!
- Dar ai g�ndit-o ! nu se l�sa brosca.
- Mam� ai și tu chef de g�lceav� acu? M� doare și capul de at�ta g�l�gie. M� duc jos s� m� uit la știri...
Și se scufund� �n ap�. Broasca mai z�bovi și ea ca s� afle mai multe, apoi se ascunse și ea.
`Hmm! face racul dac� ar ști ea, cum o b�rfesc `prietenele` și suratele ei...`
Și uite așa ce putea ieși de pe urma vorbelor la adresa broscutei noastre.
C�teva plecar�. Vizitatoarea noastr� mai z�bovi o vreme pe o frunz� de nufar. Era foarte nervoas� si nu-și g�sea locul, tot foindu-se �n loc. Din verde ce era, acu parc� se �nroșise un pic.
- Da ce, ați plecat? suratelor!
Mai or�c�ie ea o vreme, dar v�z�nd c� nu mai are cu cine � �b�lb�d�c� ! se scufund� �n balt�.
-� Ca s� vezi! reflect� racul, și c�nd te g�ndești, c� sunt cele mai bune prietene....de o cafea de o tig�ric�, de o una alta...o m�slin�...�

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-06-24 09:46:29

De la: _Ingrid, la data 2013-06-23 17:28:08Ai si tu dreptate, sunt foarte prinsa, in perioada asta, nici la corectura n-am mai lucrat. Lasa ca o sa fiu prea libera in scurt timp.
Ziceam ca te invit la braga, vezi ca vin miercuri probabil

E bine miercuri. Ca joi , sau de joi o sa am oleaca de treaba.Umblu dup� nisște h�rti.Am descoperit o cofet�rie prin apropiere de mine.

A ramas pe joi. Fa-ti programul, fara probleme, dimineata am treaba la Braila

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-06-26 10:46:00

De la: 9am_1497, la data 2013-06-24 09:46:29

De la: _Ingrid, la data 2013-06-23 17:28:08Ai si tu dreptate, sunt foarte prinsa, in perioada asta, nici la corectura n-am mai lucrat. Lasa ca o sa fiu prea libera in scurt timp.
Ziceam ca te invit la braga, vezi ca vin miercuri probabil

E bine miercuri. Ca joi , sau de joi o sa am oleaca de treaba.Umblu dup� nisște h�rti.Am descoperit o cofet�rie prin apropiere de mine.

A ramas pe joi. Fa-ti programul, fara probleme, dimineata am treaba la Braila

Poi oricum , dup� 12 aveam treab�...Și �n funcție de ce se rezolv� atunci mai v�d eu...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-06-26 11:18:02

De la: _Ingrid, la data 2013-06-26 10:46:00

De la: 9am_1497, la data 2013-06-24 09:46:29

De la: _Ingrid, la data 2013-06-23 17:28:08Ai si tu dreptate, sunt foarte prinsa, in perioada asta, nici la corectura n-am mai lucrat. Lasa ca o sa fiu prea libera in scurt timp.
Ziceam ca te invit la braga, vezi ca vin miercuri probabil

E bine miercuri. Ca joi , sau de joi o sa am oleaca de treaba.Umblu dup� nisște h�rti.Am descoperit o cofet�rie prin apropiere de mine.

A ramas pe joi. Fa-ti programul, fara probleme, dimineata am treaba la Braila

Poi oricum , dup� 12 aveam treab�...Și �n funcție de ce se rezolv� atunci mai v�d eu...

Rezolva-ti, cred ca ma duc si la Vanatori. Lasa ca vorbim atunci.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

123...4 P�n� la 12.30 . Aștept s� vin� poate pensia. Dup� aia plec pe Crizantemelor...

De la: GRINGOS, la data 2013-06-26 20:09:38123...4 P�n� la 12.30 . Aștept s� vin� poate pensia. Dup� aia plec pe Crizantemelor...

Deci ai putut intra pe Gringos

Ok, ma incadrez si eu

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-06-26 20:13:28

De la: GRINGOS, la data 2013-06-26 20:09:38123...4 P�n� la 12.30 . Aștept s� vin� poate pensia. Dup� aia plec pe Crizantemelor...

Deci ai putut intra pe Gringos

Ok, ma incadrez si eu

Io nu am avut treaba veci cu intratul. Pot intra pe ambele avatare.
Si, chiar de ma suparam si stergeam cate unul, urmam sfatullui Black si mi le-am capatat inapoi imediat. Doar daca e week-end dureaza pana luni.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

DA AM DESCOPERIT!... INTRU PE LOGOUT...


Cei de la History, spuneau ieri, c� odat� erau niște uriași, �n persoana lui BigFoot, acele animale cu p�r și foarte �nalți pe planeta noastr� și c� ar mai fi și �n ziua de azi, deși nu cred. Ei cu ce s-ar fi hr�nit, av�nd �n vedere și dimensiuniunile? Și mai tr�iau pe deasupra și �n peșteri. Tot ce se poate! Ei spuneau c� ar fi rodul aducerii lor de extratereștrii. C� au fost aduși de ei la noi. Tot ce se poate, dar de la faptul c� noi ne tragem din ei, asta e prea mult. Și tot ei spuneau c�, noi c�ut�m printre noi extratereștrii, dar aceștia sunt deja printre noi. C� noi oamenii suntem de origine extraterestr�. Chiar noi suntem extratereștii! Și �nclin s� cred c� e așa , cum și eu de altfel am intuit-o, și am mai spus-o prin poveștile mele, de pe aici. C� alfel nu s-ar explica marea varietate a rasei noastre. C� �ncep�nd de la un pol și p�n� la cel�lalt pol, sunt o mie de fel de chipuri, care mai de care mai frumoase, mai ciudate, mai colorate și mai variate ca �n�lțime. �nclin s� cred, c� totuși cineva i-a tranzbordat aici la noi, fie c� planeta, sau sistemul lor solar ceda și care p�n� la urm� a murit �n at�tea miliarde de ani, fie cineva a vrut s� se joace de-a ferma, popul�nd diverse rase de așa ziși �oameni� pe care i-au adus de pe diverse planete, sau alte sisteme solare diferite. Sau au testat P�m�ntul, pentru a re�nvia alte rase de-a lor. O fi fost socotit� ca o �nchisoare pentru alți deportați și exilați la noi. Sau poate c� prin apropiere a fost odat� o planet� care a fost distrus� și unii s-au refugiat aici, iar cu timpul s-au �nmulțit. Vezi r�m�șițile de asteroizi dintre Marte și Jupiter. Poate tot atunci un asteroid �n drumul s�u a lovit și p�m�ntul, �nclin�ndu-i axa. Dar este și un dar. Av�nd �n vedere c� totuși avem �n noi �ns�m�nțat� o gen� comun�, un ADN, comun la toți, e discutabil. Acea r�utate care ne este comun� la toate animalele, se reg�sește și �n noi. Concluzie ?- totuși cineva ne-a aruncat s�m�nța �n disperare de cauz�, aici pe p�m�nt, urm�nd ca viața s�-și urmeze netulburat� cursul �n miliarde de ani, p�n� azi. Iar ei r�m�n�nd cu speranța c� totuși peste miliarde de ani ne vine și nou� r�ndul, la evoluție. Dar sunt și multe �g�uri� ne explicate �n evoluția noastr� și a animalelor. Poate totuși cineva de undeva ne iubește mai mult sau mai puțin și totuși �nclin s� cred c� mai puțin. Poate toate aceste dezastre și calamit�ți cu care s-au confruntat și se confrunt� �n continuare omenirea, nu e deloc �nt�mpl�toare. Poate cineva ne urm�rește de pe un imens ecran panoramic, iar cineva zice: �Mai triaz�-i c� prea s-au �nmulțit și sau �nr�it...� Și poate așa a fost mereu...C� v�d c� se reg�sește asta �n toate erele geologice ale p�m�ntului. Nu ar fi exclus ca noi s� mai fi existat �nc� de nenum�rate ori, iar noi sau alții s� ne fi distrus, urm�nd ca s� ne perpetuu�m mereu la �nfinit, p�n�, sau c�t ne-o mai r�bda p�m�ntul. Poate cineva vrea s� se joace, de-a v-ați ascunselea cu noi! Și putem vedea asta peste tot �n jurul nostru. �ntotdeauna trebuie ca cineva s� moar�, pentru a ajuta pe altul s� tr�iasc�. Nu suntem dec�t niște cobai, pentru alții, care știu c� noi exist�m, dar noi nu știm �nc� asta. Iar elementul comun , - VIAȚA - totuși vine de undeva pe cale �eteric�. O und� special� de la un imens emiț�tot acordat la o anumit� frecvenț� telepatic� sau cerebral�, care traverseaz� galazia sau Universul cu o vitez� neimaginabil� pentru noi. Iar noi nu suntem dec�t niște receptori, niște aparate de radio mai mult sau mai puțin selective și performante.

Am �nceput s� fac și eu ca �n c�ntecele alea...Sup�rat , sunt iar� doamne sup�rat! C� nu știu ce au cu mine cei de la apaterm. ...Și asta c� nu vor s�-mi aprobe cererea de debranșare de la c�ldur�, pentru c� zona noastr� K, Y si N-urile din M38,sunt declarate � zon� unitar� Și asta c� vreau s�-mi trag gaze separate. Ce are una cu alta. Ce dac� alții au datorii de miliarde, eu cum m� chinui s� fiu la zi? De ce s� suf�r eu pentru alții? Poi asta e dreptate ? �sta e trai? Și mai sunt și alții �n aceeași situație. Cic� cu avocat și cu r�spunderea asociației ar merge.S� mai dau și la avocat bani , c� erau chiar singurii de care m� și puteam debarasa! Curat� escrocherie coane F�nic�!

De la: GRINGOS, la data 2013-06-27 17:31:03Am �nceput s� fac și eu ca �n c�ntecele alea...Sup�rat , sunt iar� doamne sup�rat! C� nu știu ce au cu mine cei de la apaterm. ...Și asta c� nu vor s�-mi aprobe cererea de debranșare de la c�ldur�, pentru c� zona noastr� K, Y si N-urile din M38,sunt declarate � zon� unitar� Și asta c� vreau s�-mi trag gaze separate. Ce are una cu alta. Ce dac� alții au datorii de miliarde, eu cum m� chinui s� fiu la zi? De ce s� suf�r eu pentru alții? Poi asta e dreptate ? �sta e trai? Și mai sunt și alții �n aceeași situație. Cic� cu avocat și cu r�spunderea asociației ar merge.S� mai dau și la avocat bani , c� erau chiar singurii de care m� și puteam debarasa! Curat� escrocherie coane F�nic�!

Ti-am zis ca o sa fie greu. ..atata birocratie si magarie combinate, nu se pot darama cu una cu doua. Vezi ca am pus poza, dar numai prietenii o pot vedea.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

�ntotdeauna, oamenii de-a lungul timpului, au tot sperat mereu �n c�te-o minune. Și pentru c� puterea lor de �nțelegere era departe și mai este și acu, au catalogat acea �nt�mplare neobișnuit�, ca f�c�nd parte din categoria minunilor. Omul s-a confruntat cu aceste lucruri, �nc� de c�nd �nv�ța s� mearg�, s� v�neze, s� se ascund� prin tot felul de peșteri, de unele fenomene meteo, de ploaie , fulgere, tr�snete, de care nu avea habar pe atunci. Dar tot omul, datorit� intelectului s�u mai mult sau mai puțin dezvoltat pe atunci, a �nv�țat s� se joace și cu focul și la propiu și la figurat. Dac� pe vremuri �i aducea și foloase, acu s-a dep�șit pe el �nsuși. Nu avem �nc� r�spunsuri logice , �n ceea ce privește, potențialul nostru �n privința vorbirii. Aceasta a avansat �n timp și nu știm prea multe. Cum s-a format, sau cine ne-a dat-o. Cineva ne-a �nv�țat s� g�ndim și s� vorbim. Numai c� tot de-a lungul timpului, ne-am �ntrecut pe noi �nșine �n acest dar al vorbirii sau g�ndirii, folosindu-ne din plin de acest dar. Noi �n general nu ne-am deosebii de celelalte animale prea mult, dac� nu am știi s� mai și vorbim. C� de g�ndit ...slab� n�dejdie. Dar omul a mai fost și autodidact. Și-a pus mereu �ntreb�ri �n timp-chiar dac� uneori nu avea voie-pentru c� nu-l l�sau alții. Totuși el a insistat, �ncercat s� g�seasc�, diverse r�spunsuri, �n ciuda eforturilor altora de a r�m�ne �n bezn�. A g�sit multe r�spunsuri la �ntreb�rile, ce-l chinuiau pe atunci și chiar și ast�zi. Așa s-au n�scut diverse invenții și inovații, f�cute de om , �n primul r�nd pentru aș ușura munca, pentru productivitate, pentru a se �ntreține, pentru a �nșela , pentru a fura, a ucide, a face viața un coșmar la alții- pentru a exista. Dar nu toate invențiile erau și negative. Unii au �ncercat s� trag� și alții foloase din asta. Cum ar fi medicina, farmacia, cunoașterea și studiul corpului omenesc, fizica, matematica, geometria, astronomia, chimia, descoperirea a noi surse de energie ieftin� și de durat�. Ei , aici e aici! P�n� aici! Pentru c� �n c�utarea lui disperat� �n a obține tot felul de noi surse, de exploatarea a noi z�c�minte, nu a dat importanț� și efectelor acestor c�ut�ri, care s-au �ntors ca un bumerang �n bun� parte și �mpotriva lui, sau a altora. C�te domenii de exploatare, explorare sau cercetare, nu au fost și abandonate, c� ori puneau viața �n pericol, ori nu mai erau rentabile, ori neaprobate. Și de aceea omul nu s-a oprit și nici nu se va opri �n disperarea lui de a avea c�t mai mult� energie din nimic. Ori asta conform fizicii: �n natur� nimic nu se creeaz� , nimic nu se pierde , ci totul se transform� �ntr-o nou� form� de energie, este un mare adev�r. Și cum omul a cam dat de fundul sacului, cum vine vorba, atunci și-a permis s� mai și viseze. Așa a �nceput s�-și �ndrepte atenția și spre cer, spre alte planete, alte galaxi sau constelații, cu g�ndul c� acolo o s� fie paradisul pentru el. Dar mai este o vorb� din b�tr�ni: � S� nu te �ntinzi mai mult dec�t �ți este plapuma� Bine , bine v�d Luna sau planeta Marte, sau altele din jur, dar nu ar trebui s�-și pun� �ntrebarea , cum e și firesc: Eu cum ajung acolo? Cum exploatez acele z�c�minte, chiar și prin absurd c� ar fi disponibile? Cum m� �ntorc? Cum le car? Ce garanție am c� sunt bune la ceva? Dac� sunt periculoase, sau aducerea lor aici pe P�m�nt ar pune viața lor sau a oamenilor �n pericol? C� �n cosmos mai sunt și diverși microbi, mulți din ei fiind necunoscuți. Oricum omul �n decursul istoriei s-a mai confruntat și cu diverse boli, ce odat� au f�cut ravagii- cum ar fi : ciuma , holera etc. Și multe din ele datorate lipsei igienii. Dar nici toate relele cu care s-a mai și confruntat omul, nu l-a �mpedicat s� viseze și s� tot viseze...Ca de pild� s� zboare. Vis �ndeplinit cu avantajele și dezavantajele de rigoare. Perfecțiunea e �nc� departe. A �ncercat s� se av�nte și mai sus, și tot mai sus, pl�tind și asta cu destule eșecuri și chiar vieți omenști. Ei dar dac� omul �ncepuse s� o duc� mai bine - o ducea bine numai unii - atunci le-a trecut prin cap c� de ce s� aib� alții mai mult ca ei. Și așa au �nceput inevetabile r�zboaie, din care tot cei de sus au ieșit mai c�știgați, �n timp ce pedestrimea a suferit și �nc� mai sufer� și la propiu și la figurat. Foamea fiind cea mai mare problem� a lor. Așa c� alții au �ncercat s� le dea tot felul de vise �n loc de m�ncare. S�-i duc� cu vorba. Adic� cu preșul, �nvent�nd prin tot felul de vorbe ad�nc meștegiuite, �n a �nșela și a minții. C� la capitolul �sta trebuie s� recunoaștem st�m cel mai bine. Nu ne-ar �ntrece nici dracul! Dar oare este bine ? Este necesar s� o facem? Se pare c� da! Este și necesar! De pild� uite nașterea a tot felul de zodii sau alte stele. �n necunoașterea lui, omul primitiv, c�nd mai f�cea și el o pauz� seara dup� mas� , �și mai arunca privirea și pe cer. Iar cum imaginația lor era foarte mare, au asociat diferite grupuri de stele , unindu-le cu o linie , d�nd naștere �n imaginația lor a diverse animale , sau alte obiecte, ce se reg�seau �n viața lor de toate zilele. Așa au ap�rut berbecul, taurul, leul, pești, lupul, scorpionul, s�get�tor, balanț�, și alte tot felul de obiecte mai mult sau mai puțin ortodoxe. Multe din scenele de v�n�toare le putem reg�si pictate și pe pereții peșterilor ca picturi rupestre sau fresce. Probabil și pentru a marca un eveniment anume petrecut atunci �n viața lor. Cum și cunoștințele lor de astronomie și geometrie, erau destul de limitate, ei asociau acele stele ca fiind �n plan. Ca niște desene pe o h�rtie sau un carton. Dar ele erau și sunt �n spațiu. Fiecare așa zis� stea, sau grupuri de stele sunt la distanțe apreciabile și variabile unele de altele. E ca și cum �ntr-o sfer� ar fi diferite puncte �mpr�știate pe tot cuprinsul ei. Ei dar asta aveau s� afle oamenii mult mai t�rziu, dar �n �nc�p�ținarea lor nu au vrut s� renuțe și la acele stele, d�nd naștere la zodii și zodiacale. Și asta c� ei le vedeau �n același plan. Ba mai mult odat� cu dezvoltarea diferitelor instrumente optice și a telescoapelor gigantice, oamenii au v�zut c� o stea dac� o apropii mai mult cu acel instrument optic, au surpriza ca acea presupus� stea s� se transforme sub ochii lor �ntr-o alt� galaxie. Și tot așa. Cu c�t ai �ncerca s� p�trunzi mai ad�nc prin stele, ai da de noi și noi de alte galaxi și asta p�n� la infinit. Nici dup� alte miliarde de miliarde de ani tot nu s-ar termina acele galaxi sau alte sisteme solare. Multe din ele nici nu mai sunt, au murit de mult, iar peste alți ani alții se vor convinge de asta. Așa c� nu ar fi de mirare ca unele așa zise constelații de azi , m�ine acestea s� nu mai fie. Unele s� mai dispar� din ele , locul lor fiind luat de altele și mereu altele. Ei dar dac� cu stelele, omul s-a convins și nu prea, nu același lucru s-ar putea spune de alte preucup�ri, de alte vise. Cam prin sec 18-19, pe om l-am mai prucupat cum s� se deplaseze și �n timp. Ca s� spun drept nuștiu cum de i-a venit aceast� stupid� idee sau utopic�. Probabil c� romanul lui Wells, cu privire la mașina timpului și-a spus cuv�ntul. Ba mai mult, mulți regizori de filme SF, au pus accentul pe acest gen de filme, �n a re�nvia acțiunea din c�rți. Probabil c� ce și-au zis: Cum toate ideeile lui Verne s-au tradus �n realitate, sau aproape toate și asta de ce nu ar fi realizabil�? E totuși un vis m�reț! �nc� de la �nceput pot spune dup� p�rerea mea, c� o astfele de invenție nu ar fi posibil�. C� noi nu avem la �ndem�n� �nc�, o asemenea tehnologie de a c�l�torii cu viteza luminii și mai ales �n timp. Dac� e s� ne �ntoarcem la formula clasic� a lui Einstein, unde zice c� Energia este egal� cu masa x cu �c� la p�trat , unde �c� este viteza luminii, vom observa c� pentru a deplasa un corp a c�rei mas� , fie ea și de un gram, ne trebuie o energie colosal�, dat fiind acel �c� care ridicat și la p�trat are valoare destul de mare : 9x 10 la puterea 10. Este un num�r destul de mare cu zece zecimale care spune totul. Poi ce fel de energie ar fi asta? Cu ce s� o obținem ? Noi nu suntem �n stare s� avem propia noastr� energie mai ieftin� și mai bun� , dar�mite s� mai și c�l�torim cu aceast� vitez�. Ba mai mult dac� ne uit�m la formul�, acel �m� adic� masa , ar trebui transformat� - dezintegrat� . A o �mp�rți �n diverse particole atomice și subatomice, ca aceasta s� poat� c�l�tori. Și atunci ce te faci la masa unui om de 80 de Kg , s� zicem. Presupun�nd c� am rezolvat problema dezintegr�rii, mai trebuie s� dispunem si de un aparat care s� ne alc�tuiasc� la loc. O unire a tuturoa atomilor sau moleculelor noastre. C� dac� asta nu ar fi controlat� , ne-am trezi cu picioarele �n spate sau locul lor fiind luate de m�ini, ca s� nu mai zic de intestine, organe sau propiul nostru cap. Ba mai mult o asemenea c�l�torie ar putea dura mult, �n funcție de distanț�. O distanț� de 4 ani lumin� ar dura s� zicem zeci de minute. Ori �n acest timp corpul nostru nu ar mai avea nevoie și de Oxigen ? Deci noi am trebui s� fin cumva izolați sau protejați de un c�mp care ne-ar ghida și proteja prin acel timp sau spațiu. Un fel de tunel , sau cum spun �știa mai nou, o gaur� de vierme. Toate nu sunt dec�t vise! E prea mult �nc� pentru noi acu. Mai trebuie s� treac� mult� ap� pe Dun�re. Adic� alte miliarde de alte miliarde de ani, ca cineva �n timp s� fi v�zut visul �n realitate. De ce credeți c� sunt cam sceptic? Asta din mai multe cauze. Probabil c� mulți viseaz� la aceast� utopie, din dorința de �mbog�țire peste noapte. Ar �ncerca s� joace la lotto sau alte diverse sisteme de �mboc�țire la unii și, s�r�cie sau speranțe deșarte la alții. Alții și-au pune la b�taie acțiuni sau bani cu dob�nzi uriașe care s-ar acumula �n ani. dar ar putea s� aib� și surpriza, ca acel sistem s� nu mai fie, sau s� scad� și mai mult dob�nda, astfel c� ar fi avut mai mulți bani la plecare, dec�t la �ntoarcere. Hai s� presupunem c� eu vreau s� pun un bilet cu 6 numere la lotto- Bun ! Azi s� zicem c� e s�mb�t�. M� duc cu acea mașin� a timpului, �n timp , �n ziua de luni. Aflu ce numere au ieșit duminic� și m� �ntorc iar s�mb�t�. Joc așa zisele numere și aștept ziua de duminic�. Dar eu prin deplasarea mea �n timp, deja am modificat timpul E un paradox! Poi s-ar putea s� avem și aici surprize. Ori s� ias� alte numere, ori mai este și acel caz mai fericit ca �n loc ca tu s� fii singurul c�știg�tor la cat I , o s� fie 2 sau zece la fel cu tine. Și ai fi luat suma �mp�rțit�. Și iar nu ai f�cut nimic! Pentru c� �n cazul c� tu nu te duceai �n timp, era numai unul și alt c�știg�tor, s� zicem. Și asta r�m�ne valabil� la orice sistem ai juca. Pentru c� deplas�ndu-te �n timp prin absurd, schimbi datele problemei. Da hai s� vedem alt aspect. S� presupunem c� pe alții nu-i �ntereseaz� c�știgul. Unii vor s� știe ce va fi m�ine, asta �n mod simbolic zis. Ce va fi peste zece ani , sau c�t va tr�i sau ce va mai fi? Sau c�nd v-a murii? Și din acst punct de vedere trebuie avut mare grij�. Pentru c� o deplasare �n afara timpului t�u activ și probabil al vieții tale, poți nimeri �ntr-o gaur� a nonexistenței tale. Nu poți știi c�nd ai s� mori. Poți face salturi de 5 sau zece ani, pentru ați testa viitorul. dar ... O nou� �ncercare de �ntoarcere �n timpul t�u poate fi iremediabil�. Poate unii �și spun dorința ca s� nu s� se mai �ntoarc� �napoi, c� spun ei, știu ce viaț� au, sau c�t de r�u am dus-o! Dar nici aceast� posibilitate nu trebuie s�-i �nc�nte. C� v-am mai spus din cauza cauzei...Mulți ar folosi calitatea acestei mașini și pentru a face o �ncursiune �n istorie. Pentru a pune cap la cap unele fapte sau �nt�mpl�ri, pentru verificarea unor fapt , de care istoria nu ne spune prea multe. De ex: c�ți morți precisi au fost la b�t�lia de la C�lug�reni , �n �44, sau alți ani. Poate alții vor s�-și caute un refugiu �n alt timp presupun�nd c� acolo ar fi locul lor și ar r�m�ne acolo s�-și duc� restul zileleor departe de timpul s�u. Totuși �nclin s� cred, c� dac� totuși prin absurd s-ar construi vreodat� aceast� mașin�rie, nu ar fi posibilitatea de a c�l�torii, sau a te �mișca� �n decursul propii vieți. Dar r�m�ne riscul g�urii. Deci poți naviga mai sigur numai �n trecut dar nu mai departe de propia ta viaț� de c�nd te-ai n�scut. De ex de la 3 ani spre ...50. Ai putea s� zicem �nșela destinul. Deși nu cred c� ai putea face și asta. Ar apare iar paradoxul! Dac� bunicul nu ar mai fi, tata nu ar mai exista și implicit nici tut ca fiu sau nepot. C� de c�s�torie, ce s� mai zicem? Oricum cea mai mare dovad� c� mașina timpului nu a fost �nc� realizat� și nici nu se va fi realizat� vreodat�, este faptul c� lipsește cu des�rv�șire: și azi și ieri și m�ine. De ce zic asta? Pentru simplul fapt c� pe om nu l-ar r�bda și ar fi tentat mereu s� schimbe istoria. Ori anularea unei explozii de la Hiroșima, sau altele, ar anula datele istorie, pe care acum toți știm cum s-au petrecut. Și dac� totți ar �ncerca asta , cine știe unde am ieșii- dac� am mai ieșii! S-ar scrie o nou� istorie! Dup� c�te știu eu, nu a scos nimeni o nou� istorie, s� zic� c� noi am dus-o bine �ntotdeauna și c� am tr�it ca �n paradis, unde curg r�uri de lapte și miere. Ori asta se poate face și f�r� a �nventa cineva mașina timpului. peste un milion de ani nimeni nu v-a mai ști de Stefan , Ceaușescu, B�sescu! sau eu?
�stia care spun poveștile de la History, s� nu mai viseze. Or fi bune și unele vise, dar nu toate țin și de foame. Nu știu dac� v-am f�cut s� credeți, dac� v-am convins, despre toate cele de mai sus, dar ... și eu visam odat� ca s� construiesc acea mașin�... Ssta dup� vizionarea acelor filme cu și despre ea. Cred c� asta e cea mai mare aventur� nebuneasc� și speranț� pentru oameni, de a fi mai posibil� dec�t ce se �ndrug� de alții despre viaț�, credinț� și nemurire. Iar dac� ar pleca toți �n alte timpuri, aici cine ar mai r�m�ne??? Tot s�racul care nu are bani nici de o mașin� de asta cu patru roți, d�r�mite de o nav�, avion sau rachet�...La History se mergea pe ideea c� acei extraterștrii foloseau mereu aceste sisteme sau porți de evadare c�tre alte lumi, dar nu au date destule. Poate �n plecarea, lor acei extratereștrii, au distrus acele dovezi, pentru ca noi s� nu le știm și s� nu le aplic�m niciodat�. Poate ei se foloseau de �portaluri� sau �unde tractoare� , un fel de �cale b�tut�, f�urit� de cei de pe planeta lor. Un teleghidaj ceva...�n care se integrau ei la o teleportare pe P�m�nt, sau alte planete, �n desele lor vizite de odat�... Iar dac� totuși exist�, sau au existat acele �farfurii�, adic� OZN-uri, or fi fost pilotate de roboți. Asta av�nd �n vedere și de distanța de cunde veneau, c� nu veneau de ici colo!

De la: GRINGOS, la data 2013-06-27 17:31:03

C� nu știu ce au cu mine cei de la apaterm. ...Și asta c� nu vor s�-mi aprobe cererea de debranșare de la c�ldur�, pentru c� zona noastr� K, Y si N-urile din M38,sunt declarate � zon� unitar� Și asta c� vreau s�-mi trag gaze separate.�!

1-CR art 44. al. 1, 2.

2-Do�n Marin, lasa povestioarele si informeaza-te corect din surse oficiale, sezi bland si lasa gazele, muta-ti gandul de la ele, gazele se vor scumpii cu 400% +in urmatorii 3 ani+, conf.dir. UE, liberalizarea completa a pretului si, vezi : esecul proiectului Nabucco, ptr.Romania, ceea ce va determina un pret imens /m³ de gaz natural raportat la puterea de cumparare a cetateanului roman.
Orienteaza-te spre o alta sursa de energie al carui pret/um iti este accesibil si caruia sa-i poti controla strict consumul , necesar incalzirii apartamentului si apei menajere.

De la: -1075-, la data 2013-06-29 23:11:17

De la: GRINGOS, la data 2013-06-27 17:31:03

C� nu știu ce au cu mine cei de la apaterm. ...Și asta c� nu vor s�-mi aprobe cererea de debranșare de la c�ldur�, pentru c� zona noastr� K, Y si N-urile din M38,sunt declarate � zon� unitar� Și asta c� vreau s�-mi trag gaze separate.�!

1-CR art 44. al. 1, 2.

2-Do�n Marin, lasa povestioarele si informeaza-te corect din surse oficiale, sezi bland si lasa gazele, muta-ti gandul de la ele, gazele se vor scumpii cu 400% +in urmatorii 3 ani+, conf.dir. UE, liberalizarea completa a pretului si, vezi : esecul proiectului Nabucco, ptr.Romania, ceea ce va determina un pret imens /m³ de gaz natural raportat la puterea de cumparare a cetateanului roman.
Orienteaza-te spre o alta sursa de energie al carui pret/um iti este accesibil si caruia sa-i poti controla strict consumul , necesar incalzirii apartamentului si apei menajere.

Și credeți c� dac� se scumpesc gazele , c�ldura lor o s� fie mai ieftin�? Deja am boilere pe electric și m� sparg și �lea. Ce alt� surs�? Energie eolian�, sau solar� nici nu se poate pune problema la noi la bloc, c� ar fura �ia tot. Cu biogaz, iar nu cred, doar s�- mi fac rost de o pastil� de uraniu cu timpul de injum�t�țire de 40 de ani m�car p�n� mor... M� duc la Kurt pe Zirda c� acolo e mai ieftin� viața... cel puțin așa sper ...Și apoi credeți c� la o asemenmea cifr� nu ar s�rii toți �n capul guvernului....O s� ne pl�teasc� �ia gazele noastre numai s� ...�i l�s�m �n pace. Poai ce tot at�ta scumpiri? p�n� c�nd?

Marin56.blogspot.com

Da sau ar mai fi niște variante: central� cu lemne , rumeguș, sau gaz sau motorin�... ca la cas�...Poi atunci m� duc iar la cas�... cel puțin pl�tesc numai ce consum eu , nu mai pl�tesc și pe alți puturoși...

Marin56.blogspot.com

Nu merge Cami, linkul �la. Trimite-o pe adresa mea de e-mail.

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-06-29 23:36:55

De la: -1075-, la data 2013-06-29 23:11:17

De la: GRINGOS, la data 2013-06-27 17:31:03

C� nu știu ce au cu mine cei de la apaterm. ...Și asta c� nu vor s�-mi aprobe cererea de debranșare de la c�ldur�, pentru c� zona noastr� K, Y si N-urile din M38,sunt declarate � zon� unitar� Și asta c� vreau s�-mi trag gaze separate.�!

1-CR art 44. al. 1, 2.

2-Do�n Marin, lasa povestioarele si informeaza-te corect din surse oficiale, sezi bland si lasa gazele, muta-ti gandul de la ele, gazele se vor scumpii cu 400% +in urmatorii 3 ani+, conf.dir. UE, liberalizarea completa a pretului si, vezi : esecul proiectului Nabucco, ptr.Romania, ceea ce va determina un pret imens /m³ de gaz natural raportat la puterea de cumparare a cetateanului roman.
Orienteaza-te spre o alta sursa de energie al carui pret/um iti este accesibil si caruia sa-i poti controla strict consumul , necesar incalzirii apartamentului si apei menajere.

Și credeți c� dac� se scumpesc gazele , c�ldura lor o s� fie mai ieftin�? Deja am boilere pe electric și m� sparg și �lea. Ce alt� surs�? Energie eolian�, sau solar� nici nu se poate pune problema la noi la bloc, c� ar fura �ia tot. Cu biogaz, iar nu cred, doar s�- mi fac rost de o pastil� de uraniu cu timpul de injum�t�țire de 40 de ani m�car p�n� mor... M� duc la Kurt pe Zirda c� acolo e mai ieftin� viața... cel puțin așa sper ...Și apoi credeți c� la o asemenmea cifr� nu ar s�rii toți �n capul guvernului....O s� ne pl�teasc� �ia gazele noastre numai s� ...�i l�s�m �n pace. Poai ce tot at�ta scumpiri? p�n� c�nd?

Do�n Marin, se-ngroasa gluma, daca mai dormiti mult pe voi o sa va ia dracul si nici n-o sa stiti cum a procedat.

Cel puțin nu o s� fim singurii. Poate verific�m și noi dac� este iad sau rai , c� aici unii au parte de rai și alții de iad , inaite ca s� moar�.

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-06-29 23:42:26Da sau ar mai fi niște variante: central� cu lemne , rumeguș, sau gaz sau motorin�... ca la cas�...Poi atunci m� duc iar la cas�... cel puțin pl�tesc numai ce consum eu , nu mai pl�tesc și pe alți puturoși...

Pas 1
Cumperi un rucsac , ieftin, il umpli cu pietre si-l depozitezi in debara.
La iarna, in momentul cand temperatura ambientala din apartament scade sub 10�C urmeaza:

Pas 2
contactezi prealabil serviciul urgente 112

Pas 3

Scoti rucsacul din debara, verifici sa nu-ti fi furat cineva pietrele, daca pietrele sunt in rucsac, iti pui rucsacul pe spate, mergi in pas voios spre living si cum ajungi la destinatie incepi sa executi o serie de 15 ture cu o frecventa de 73 pasi /min. pe o traiectorie cat mai apropiata de perimetrul corespunzator living-ului timp de 30 min.

Pas 4
Consulti termometrul din living, daca temperatura mediului ambiant nu a atins cel putin 24�C continui sa executi ture in living cu aceeasi frecventa a alergarii pana se atinge temperatura ambientala de 24�C, daca pragul de temperatura ambientala este atins, urmeaza:

Pas 5
Iti vreifici propria temperatura corporala cu un termometru medical, prealabil testat si verificate abaterile instrumentului conf.iso 9023.Temperatur propriului corp ar trebui sa fie undeva peste 60�C+/-2�C, conform standardelor de temperatura radiante specifice traditionalului agent termic.

Pas 6, odata cu obtinerea conditiilor de temperatura ambientala, optime si chiar confortabile, din apartament, do�n Marin se va indrepta spre debara unde va depune in siguranta rucsacul cu pietre pentru a-l folosi cu succes si noaptea care va urma, numai in cazul in care conditiile meteo o vor impune.
atentie! sa nu exagerezi, do�nMarin, si sa te impinga dracul sa faci comert si concurenta neloiala firmelor specializate de distribuire a agentului termic lichid, cu bioagentul termic pe care-l produci alergand prin living.

Hai dom'le nu ne mai speria asa ca cica draqu' nu e atat de negru ! Vine incalzirea globala gand la gand cu bucurie

De la: _2148_, la data 2013-06-30 00:44:31 Hai dom'le nu ne mai speria asa ca cica draqu' nu e atat de negru ! Vine incalzirea globala gand la gand cu bucurie

INCALZIREA GLOBALA se va instala in emisfera nordica printr-o succesiune de ierni din ce-in-ce mai lungi si friguroase.

De la: -1075-, la data 2013-06-30 00:36:11

De la: 9am_1497, la data 2013-06-29 23:42:26Da sau ar mai fi niște variante: central� cu lemne , rumeguș, sau gaz sau motorin�... ca la cas�...Poi atunci m� duc iar la cas�... cel puțin pl�tesc numai ce consum eu , nu mai pl�tesc și pe alți puturoși...

Pas 1
Cumperi un rucsac , ieftin, il umpli cu pietre si-l depozitezi in debara.
La iarna, in momentul cand temperatura ambientala din apartament scade sub 10�C urmeaza:

Pas 2
contactezi prealabil serviciul urgente 112

Pas 3

Scoti rucsacul din debara, verifici sa nu-ti fi furat cineva pietrele, daca pietrele sunt in rucsac, iti pui rucsacul pe spate, mergi in pas voios spre living si cum ajungi la destinatie incepi sa executi o serie de 15 ture cu o frecventa de 73 pasi /min. pe o traiectorie cat mai apropiata de perimetrul corespunzator living-ului timp de 30 min.

Pas 4
Consulti termometrul din living, daca temperatura mediului ambiant nu a atins cel putin 24�C continui sa executi ture in living cu aceeasi frecventa a alergarii pana se atinge temperatura ambientala de 24�C, daca pragul de temperatura ambientala este atins, urmeaza:

Pas 5
Iti vreifici propria temperatura corporala cu un termometru medical, prealabil testat si verificate abaterile instrumentului conf.iso 9023.Temperatur propriului corp ar trebui sa fie undeva peste 60�C+/-2�C, conform standardelor de temperatura radiante specifice traditionalului agent termic.

Pas 6, odata cu obtinerea conditiilor de temperatura ambientala, optime si chiar confortabile, din apartament, do�n Marin se va indrepta spre debara unde va depune in siguranta rucsacul cu pietre pentru a-l folosi cu succes si noaptea care va urma, numai in cazul in care conditiile meteo o vor impune.
atentie! sa nu exagerezi, do�nMarin, si sa te impinga dracul sa faci comert si concurenta neloiala firmelor specializate de distribuire a agentului termic lichid, cu bioagentul termic pe care-l produci alergand prin living.

[/quote

Poi dac� o i-au dup� matale nu mai apuc s� trec de pasul 2. Sau r�m�n acolo...Credeam c� .... da s� știți c� mi-ați dat o idee bun� cu alergatul! �mi cump�r niște hamsteri și �i pun s� alerge �n acea colivie rotund�. Colivia o cuplez la un dinam... Și Ura ! Am curent!
Cred c� aventurile din epoca de piatr� or s� foloseasc� la ceva !

Marin56.blogspot.com

�știa de la Bingo-Rom�nia �n acea reclam� �n care spune c� � și ultimul num�r -90� De unde știau c� ultimul numn�r e 90? Sau se aplic� zicala : � Gura p�c�tosului adev�r gr�iește! Ar trebui s� schimbe puțin finalul la reclam�! Nu de alta dar ... se poate �terpreta.Vorba aia : �tr�dare , tr�dare , dar s� o știm barem cu toții!� Și alt lucru curios : Cum de iese așa repede � linia�?(5-8nr) Iar la metropolis mai dureaz�?

Marin56.blogspot.com

Ce faci, umbli sa rezolvi? Poza ai primit-o?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-07-03 07:30:17Ce faci, umbli sa rezolvi? Poza ai primit-o?

Da umblu. Am mult de alergat. Nu am primit-o !

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-07-03 20:16:47

De la: _Ingrid, la data 2013-07-03 07:30:17Ce faci, umbli sa rezolvi? Poza ai primit-o?

Da umblu. Am mult de alergat. Nu am primit-o ![/quot
Umblu

De la: GRINGOS, la data 2013-07-04 09:16:57

De la: 9am_1497, la data 2013-07-03 20:16:47

De la: _Ingrid, la data 2013-07-03 07:30:17Ce faci, umbli sa rezolvi? Poza ai primit-o?

Da umblu. Am mult de alergat. Nu am primit-o !

Umblu

Succes!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Mersi! Azi cand ma plimbam , vorba vine , vad iar o pisica , de data asta mai mare. Statea langa o alta sacosa, bine legata. Acu statea langa ea si o pazea , sau poate astepta pe cineva ca sa-l roage frumos, ca sa-i deschida sacosa pentru a o analiza. Dar cel mai bine cred ca se intoarcea din piata , facuse cumparaturi si le ducea acasa. Si cum obosise s-a oprit si ea sa mai rasufle...