Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

G�NDURI NEGRE

�ntr-o zi m� duce la un alt post �n partea de sud a unit�ții �n interior. Era lang� depozitul de carburanti din parcul auto. Treceau greu orele. Eu ca s� mai treac� vremea, �ncep s� m� g�ndesc la nana și la bunica, la toate zilele de c�nd eram �n armat�. �mi aminteam de fiecare clip� și secunda pe care o tr�isem din plin. M� g�ndeam la ce avea s� m� astepte iar s�pt�m�na viitoare c�nd totul o s� se reia de la cap�t, f�c�ndu-mi iar viața un calvar. Iar b�taile lui Tr�il�, și a lui Bejenaru, sau `cursele �nterminabile` a `lentului pe dealuri. Corvoada sectoarelor care se terminau �ntotdeauna prost, pentru mine. Și la toate astea se ad�ugau și `pedepsele` celor de anul doi, sau a altor gradați c�nd ne prindea pe traiectorie. �mi ziceam c�: `` oare de ce am fost l�sat s� suf�r at�t și s� m� chinuie at�ta alții. Ce rost mai aveam s� mai continui așa. Am m�ncat b�taie de mic , acas� , la școal� , pe strad�, acu și aici la armat�... �ncepuse s� m� n�p�deasc� g�nduri negre. M� uitam la arma și parc� �mi zicea cineva: ` asta e soluția ce mai aștepți.`` La care alt g�nd m� sf�tuia: ``las� mai ai r�bdare ca vei trece și peste asta`. �ncepuse s� se dea �n mine o mare lupt�. C�nd m� hot�ram spre partea negativ� , venea repede cea din partea pozitiv� și iar st�team �n cump�n�. Cum g�ndul r�u, puse st�p�nire pe mine și nu �mi mai d�dea pace, m� hot�r�sc - cobor arma de la um�r. O las �ncet �n jos, C�nd s� ma hotarasc s� ap�s pe tr�gaci m� cuprinde panica. De fric� totuși ap�s... Și nimic. �n frica mea și curios de ce o s� urmeze , uitasem un am�nunt. Uitasem s� armez și s� dau siguranța jos. Poate p�n� la urm� o f�ceam, dar salvarea mea era s� vin� tot de la Tr�il�, care venea s� m� schimbe. De departe a v�zut c� eu eram cu arma �n m�n�. Atunci nu mi-a spus nimic. Nu știu dac� �și d�duse seama de ceva. Dup� ce am intrat �n corpul de gard�, f�r� nici un cuv�nt m-a trimis la somn. Am r�mas perplex, nu m� așteptam la asta din partea lui.Ba mai mult am constatat c� m� schimbase mai devreme. Normal mai aveam de stat cam o jum�tate de or�.Cred c� a b�gat pe altul �n locul meu. Cum eram singur �n dormitor, de emoție și speriat de urm�rile evenimentului am izbucnit �n pl�ns. Nu mai puteam rezista. Asta fusese prea mult. Noroc c� eram singur. Și acum c�nd �ncerc printre lacrimi s� scriu, aceste r�nduri, m� cuprinde iar emoția, și un deja -Vu, la amintirea evenimenteleor de atunci. �mi apare pentru o fracțiune o faz� pe care m� sperie , dar apoi o uit imediat. Așa am r�mas acolo 6 ore. Dormisem și veghea și somnul. Ceva se �nt�mplase. Nu știu ce ? Dar ceva era. A doua zi era Duminic�. Luni ieșeam din gard�. Seara �ntr� `lentul nostru de sevici pe unitate � ofițer de servici. Totul a mers normal dup� aia. A doua zi vine `lentul la noi la corpul de gard�. Se i-a de Tr�il� și Bejenaru. Apoi n�v�lesc toți trei �n dormitor.
- Afar� Adunarea! face `lentul.
- Nu m�i , așa, zice `lentul , luați și saltele cu voi și le bateți bine.
Ne puse s� facem curat �n dormitor. Scoatem toate saltelele și le ducem la b�tut. �ntre timp alții și eu f�ceam curat pe jos. Dac� la �nceput f�ceam numai noi curat acu `lentul pusese pe toat� lumea, mai puțin gradatii , ca s� fac� pe jos lun�. La urm� am spalat cu `coada. De obicei numai cei de anul doi o foloseau, acum ne-o d�duse și nou� pentru prima dat�. Un fel de` mop` al zilelor noastre. Acesta era f�cut din resturi de fr�nghie �mpletit� și legat� de coada unei m�turi. Dup� ce am terminat , a venit iar �n inspecție și nu s-a l�sat p�n� ce at�t dormitorul c�t și corpul de gard� s� arate `lun�`.
- Las� c� pentru asta, luni v� atac�, iar inamicul, ne ameninț� el, iar la plecare.
Ce o fi vrut s� spun� nu știam. Pentru care asta?...Timp de o lun� nu am mai fost `selecționat` pentru gard�.
Dar și lentul s-a ținut de cuv�nt. A fost tare furios inamicul �n ziua aceia. Numai �n salturi , suișuri și cobor�șuri , ne-a ținut. Iar la urm� ca �ncheiere ne-a mai f�cut rost și de 5 Km, asta așa ca s� ne �nv�ț�m minte. Numai c� a f�cut-o f�r� prezența mea și a lui Sava.
Luni dimineaț� Bejenarau dup� ce �mi fac patul, M� i-a deoparte și m� �ntreab�:
- Nu vrei s� mergi la `grup�`, la buc�t�rie?
- Da ! fac eu.
- Bine uite o s� te duci cu Sava.
De ce o fi vrut sa ne trimit� la bucatarie și mai ales și pe mine , nu stiu? Așa c� ne-am prezentat jos �mpreun� cu Bejenaru Acolo un soldat de anul doi și doi bibani. Printre ei �l v�d și pe fostul coleg de școal� - pe Serghie. Se orientase și el �ntre timp, ca s� mai scape și el de fug�reala de la AG-9
- �stia sunt ? �ntreab� și el.
- �stia ! de unde altii?
- Nu ai g�sit și tu alții mai `grași`? �ntreab� buc�tarul de anul 2, care d�nd cu ochii de mine, se uit� cu mil� la mine.
- Bine, zice buc�tarul, las�-i aici c� sunt �n siguranț�.
Dup� ce plec� Bejenarul, ne d�du s� m�nc�m ceva mai special dec�t ceilalți, dup� care ne b�g� �n priz�.
- Spalați cazanele și s� le v�d bec, zice el.
Am luat fiecare c�te un cazan și le-am frecat de le-a ieșit ochii. Dup� o jum�tate de or� cazanele str�luceau. La soare te puteai uita , dar la d�nsele ba!.
- Bravo ! zice el , acum v� mutați la gr�m�joara aia de cartofi.
`Gr�m�joar�`? Era ditamai `Muntele`! Ne așez�m noi patru �n jurul `gr�m�joarei` și o atac�m din toate parțile, cu cuțitele. Eu aveam oleac� experienț� la cur�țat, de la mama. Uite vezi și treburile mamei mai sunt bune la c�te ceva. Nu se știe niciodat� �n viaț�! Ceilalți parc� cur�țau mai �ncet și d�deau și jumate de cartofi cu tot cu coaj�.
- Mai cu mil�, mai cu mil� c� �i l�satț pe aștia fl�m�nzi , spune buc�tarul.
- Uite cum curaț� bibanul �sta, zise el d�ndu-m� drept exemplu.
- Cum te cheam� bibane?
Ii zic dup� care :
- De unde ești?
C�nd �i spun zice:
- A! ești din acelasi oraș cu bibanul �sta, zise el ar�t�nd spre Serghie.
- Poi am fost colegi și la general�.
- Uite vezi ați ajuns și colegi de armat�.
Dup� o or� `gr�m�joara ` disp�ruse.
- Așa bravo! zice el.
Dac� am terminat cu cartofii le-a venit r�ndul și la morcovi, ceap� și alte legume. Serghie voia s� scape și el de armat� `�nrol�ndu-se la buc�t�rie`. Probabail c� sa � mai scape și el de frecușul de la AG-9. Poate știa s� și g�teasc� diverse preparate de m�ncare. A f�cut și școala de buc�tari.
Nici la bateria AG-9 lucrurile nu stateau mai bine pentru bibani. Aveam sa constat si pe parcurs ca toate ` pedepsele` si alte obiceiuri erau o `traditie` sau mai bine zis o moștenire de familie, pentru BIM. Era și la AG-9 un exemplar de biban care avea o desteritate, de a se t�r�. Se f�cea una cu p�m�ntul și se t�ra și repede. Parc� era o șop�rl� sau gușter. Și de fiecare data i� amuza teribil pe cei de acolo mai ales pe cei de anul doi. Și el �ndura cu stoicism toate pedepsele lor. Și se supunea orbește ca un robot.
Ei aveau doi comandați. Un locotenent major si un locotenent. Și `lentul major a lor avea tr�s�turi de neamț și mai ales de `ofițer de gestapo`.�l chema Ghinea. Pe cel�lalt �l chema Sanda. El avea o pl�cere teribil� exagerat� de ai pedepsi pe soldații lui, c�nd aceștia nu percutau bine și la timp. Se v�ra �n sufletul lui și �l amenința printre dinți, gesticul�nd.
�ntr-o sear� era ofițer de serviciu. C�nd a dat comanda de :
- Drepti! ... Apoi : pe loc repaus!,s-a auzit o r�p�ial� de ziceai c� trag cu mitralierele. Vai ce sup�rare pe el. Se f�cuse cred roșu. Dar din p�cate era �ntuneric. Nici la a doua comand� nu se schimbase lucrurile. Tot o r�p�ial� a ieșit. Normal trebuia s� se aud� doar un singur sunet -`Tranc`! Credeam c� �nebunise. Cum s�-i fac� soldații lui așa ceva?
S-a plimbat nervos prin fața companiei, vocifer�nd nu știu ce acolo. P�n� la urm� soldatii s-au �ndurat de el, așa c� la alt� comand� , a ieșit p�n� la urm� cum voia el. Unii soldati povesteau , care erau mai �n faț�, c� scosese și pistolul din teac�, agit�ndul �n sus. P�na la urm� s-a calmat. Dar a doua zi la raportul colonelului, a ținut s� specifice acest lucru,de faț� cu noi toti, iar colonelul ne-a `facut rost `de 5 km. ca pedeaps�
Asta era - uitai sa va spui - un antrenament dar se si putea transforma și �n pedeaps� c�nd voia colonelul sau alte cadre. Așa c� am ieșit cu toții pe poarta unit�ții și ne-am dep�rtat de unitate p�na la cariera din deal, dup� care am �nconjurat-o și ne-am �ntors �napoi. Tot drumul f�cea exact 5 Km.
Colonelul ne aștepta urm�rindu-ne cu binoclul, s� nu care cumva s�-l fenteze cineva.
- Data viitoare v� pun și masca, ne ameniniț� colonelul.
Avea s� mai fac� asta o dat� cu toti gradații și gradele mari p�n� la el.
Exceptie a f�cut atunci c�pitanul Pastram�. El era șef de stat major și nu se c�dea. Și mai era și gras pe deasupra, nu cred c� ar fi ajuns la jum�tea drumului , dar�mite p�n� la carier�. Atunci �i pedepsise c� nu am executat �nviorarea de dimineaț�. Atunci era un ofițer sl�buț, era c�pitan. Numai c� pe el nu prea i� b�ga nimeni �n seam�. Și atunci s-a r�zbunat și el. Dar a participat și el la maraton.
V-am mai spus c� colonelul Zugravu era un om drept.
Nu-i pl�cea nici lui, minciuna și hoția. Iți spunea pe rom�nește �n faț� care era p�rerea lui despre tine. El c�nd era mic fusese copil de trup�. Și datorit� abilit�ților lui a avansat repede �n timp . Așa a avansat și acu era la b�tr�nețe, comandantul BIM-ului. Nu știu de c�ți ani fusese acolo. Cred c� dup� ce am plecat eu la scurt timp s-a pensionat. Mai fusese și pe la alte unit�ți.
�nainte, povesteau `b�tranii` noștri - adic� cei de anii doi- c� aveau uniforma de marinar albastr�. Și c� armata la marina fuses 3 ani. ``Trei ani `fac eu �n g�nd . `Nu cred c� aș fi rezistat eu at�t`` �mi spuneam eu cu g�ndul la �ncercarea mea de suicid.
- Ei bibane ai adormit , m� trezește buc�tarul din g�nduri. Eu tresar la r�ndu-mi.
- Dar dup� cum v�d ești cam obosit, așa-i? Nu prea te las� aștia s� dormi noaptea? nu e așa? Cine e mai r�u Tr�il� sau Bejenaru? Hai nu te sfii c� nu te spun.
- Am�ndoi .. tot un drac...se scap� Sava.
Ceea ce st�rni r�sete la ceilați.
Nu am vrut s�-i spun nici cum. C�p�tasem �n c�teva luni destul� experienț�. Aveam s� cunosc rostul proverbului: `f�te frate cu dracul p�n� treci puntea`.
- Amandoi sunt de treab� c�nd vor, zic eu ocolind adev�ratul r�spuns.
- Haa, !... ha , ... ha...! face buc�tarul. Eu �i cunosc, doar am venit acu doi ani �mpreun�. Adevarul c� au m�ncat si ei armata pe paine la randul lor de la gradatii lor de atunci.
- Si asta ce e un mijloc de razbunare? , nu ma rabda pe mine, uitand cu cine vorbeam.
- Ei astai cam asa-i face el , dindu-mi dreptate, Daca gradati nostri au fost neamuri proaste nu inseamna ca si ei trebuia sa faca la fel. Nu toti sunt la fel de rai. Mai ai r�bdare p�n� la var� și lucrurile au s� se schimbe �n mai bine.
Stateam și �mi imaginam acum, cum oare o s� fie la var�. Parc� ghicindu-mi g�ndurile, buc�tarul spune.
- Las� c� atunci armata nu o s� mai fie la fel ca acu. Acu e focul p�na �n prim�vara. Dupa aia o s� mai aveți și voi clipe de liniște. Peste ani nici nu știu dac� o s� mai facem armata.
Parc� știuse.
- Ei gata v-ati dat la b�rfa ? La treab� c� acu se face 12 și nu e gata m�ncarea , zice el v�z�nd c� se puser� și ceilalți jos și ascultau poveștile lui.
Și așa a trecut ziua aceasta. Masa de pr�nz am servit-o la buc�t�rie. Acu Sava era mai vesel c� m�nca și el liniștit și mai mult. Seara am venit și noi la mas�.
- Ei cum a fost ? ne �ntreab� Tr�ila. Ați f�cut treab� buna?
- Da ! zice și Sava , am și m�ncat! Mai vreau și m�ine.
Un raset general izbucni. Bejenaru ii zice :
- Las� c�-ți fac m�ine rost de niște porții la portic , �l ameninț� el.
- Ei nu din acestea ! coment� �n continuare Sava. Și asta nu-i fu pe plac nici lui Tr�ila, care �l ameninț�:
- Las� c� o s�-ti ias� `grupa` pe nas.
C�nd am ajuns �n dormitor �mi povestește șoferul de l�ng� mine c� au` tras-o tare` cu` lentul azi. Cic� i-a fug�rit toate dealurile din zon�. Mai aveau puțin și ajungeau la poligonul de la 6 Martie... Oare ce f�cuse c� sc�pasem. Era asta un semn, sau avusesem și eu m�car odat� noroc. Nici p�n� azi nu am aflat. Pot presupune c� aici a fost m�na `lentului.
Noi aveam un sector de f�cut cur�țenie la subsol, p�n� la intrarea �n camera nostr� de studiu și sc�rile de la etajul unu, p�n� la ieșire. Pe c�nd f�ceam șmotru la subsol pe o c�rp� se lipise un șpan. M-am t�iat �n el. La �nceput nu am dat �mportanț�. Dar tot b�g�nd m�inele �n ap� aceea neagr� plin� de microbi, dup� c�teva zile s-a �nfectat mana mea, umfl�ndu-se. Nici arma nu o mai putea ține �n m�n�. Ca �n dimineața urm�toare la raportul de dimineaț�, a `lentului, am sc�pat arma jos. C�nd a v�zut `lentul s� m� �nghit�. Mi-a s�rit �n ajutor Bejenaru, care mi-a ar�tat m�na, care se �nfectase. C�nd mi-a v�zut m�na și `lentul, s-a speriat și el.
- Marș la infirmerie! Bejenaru du-te cu el la doctor.
C�nd m-a v�zut și doctorul, a spus c� trebuie s� stau internat o s�pt�m�n�. Dac� nu vreau s� ajung la cuțit. M� speriase. Apoi m-a b�gat �n tratament. Luam pastile cu pumnul. Din c�nd �n c�nd mai �mi f�cea și c�te o injecție. Atunci a fost pentru prima data c�nd apelam la ele. Dar dac� trebuiau! Nu prea i-a convenit `lentului c� m� pierduse pe drum. Dar nu a mai zis nimica.
Doctorul era c�pitan . Era mai mare �n grad. S-a purtat bine cu mine. Voia s� nu mai bag m�na �n ap� p�na nu se vindeca. Dar nici acolo nu sc�pam de corvoad�. Mai era un biban de la bateria 82 , internat și un felcer de anul doi. Tot acolo eram s� rev�d pe colegul din tren care se �mb�tase. Ajunse și el acolo ca felcer. Cel de la bateria 82, nu știu precis ce avea. Parc� ceva cu inima spunea el. Șefii lui �l b�nuia c� simuleaz�, ca s� mai scape și el de armat�. Trebuia s� facem curat și �n acest corp. și aveam și aici trei camere.
Cu toate protestele doctorului l-am ajutat și pe el la cur�țenie. Nu puteam s� m� uit la el. Foloseam mai mult st�nga. Felcerul meu , �mi �ngrijea și el m�na. Viața �n acest timp se desf�șura normal la plutonul A-A.
Din c�nd �n c�nd mai m� vizitau b�ieții mei și Tr�il�. Dar nici de Bejenaru nu sc�psem. Se �nteresa mereu de mine la doctor. Ca s� �ntrebe c�t mai stau acolo. Cred c� i se facuse dor de mine. Soldații de la mine mai sp�toși care tr�geau �n faț� la mitraliera mea, pe nume Usatenco și Lupu, m� sf�tuiesc, s� arunc pastilele ca s� stau mai mult acolo. Tragi și tu armata pe p... ziceau ei. Și a trecut �nc� o s�pt�m�n�. C�nd m-a v�zut `lentul �n formatie, �mi zice:
- Gata ! te-ai f�cut bine? �ncepusem s�-ți simt lipsa, spune el.
Spunea și el, ca la robotul C3PO din Star Wars, c�nd i se adresa lui R2:
- S� te �ntorci R2, eu la cine o s� mai tip?...

Se deschise un chioșc �n incinta unit�ții. Noi primeam solda de 40 lei pe atunci. �naninte fusese 20 de lei. Eu c�știgasem. Așa c� atunci c�nd primeam solda, sau �mi mai trimitea nea Lavric sau ai mei ceva bani de acas�, m� duceam s� fac `piața`. Se f�cea și acolo coad�. C�teodat� �nt�rziam , prilej iar la Tr�il� sau Bejenaru, ca s� m� scuture. Avea la chioșc de toate. De la lame, tigari, biscuiti , compoturi și multe altele. Mi-a pl�cut acei biscuiți de atunci. Erau de doua tipuri `Albatros` și `Ovidiu`. Erau nemaipomeniți de buni. Dimineața sau seara la ceai erau foarte buni.
C�teodat� Tr�ila sau Bejenaru ca s� nu mai stea și ei la r�nd, m� punea pe mine s� le fac și lor `piața`. Sau dac� m� vedeau �n fața, �mi d�deau toți bani și cereau multe ca la un moment dat uitam ce s� mai iau. Si nici ce rest s� le mai dau la fiecare. Așa c� am �nceput s� fac list� . a � biscuiți, b - tig�ri, c � lame și așa am mai rezolvat-o. C�teodat� se gr�beau și nu mai așteptau și se b�gau �n faț� spre nemulțumirea noastr�. dar ce aveai curaj s� comentezi? C� te așteptau dup� colț.
Duminica mai profitam și eu pentru a scrie acas� la nana. Apoi i-am scris și lui nea Lavric. S�-mi mai trimit� banii la adresa unitatii. El mi-i trimitea �n mod eșalonat. C� zicea el : ` S� nu-i cheltui pe toți odat�`. Au prins bine.

Veni și luna Ianuarie. Afar� tot iarn� cu mult� z�pad� și noaptea ger, de cr�pau pietrele. Z�pada nu voia s� se mai topeasc�, f�c�ndu-mi mie �n ciud�. Da poate era mai bine c� o lungea așa. C� aveam s� v�d ce se �nt�mpla și c�nd disp�rea z�pada. Acum , c�nd am v�zut , parca m� rugam s� nu s� se mai termine z�pada. Dar s� nu fie ger. Sau cum spune țiganul :...`` Numai v�ntul s� nu bat�`` Și am avut parte de destule v�nturi. Ele �mi f�cea mai grea armata.
�ntr-o zi , la raportul de dimineata ,`lentul dup� nelipsita inspectie , ne-a �ntrebat pe fiecare �n parte , c�nd vrem s� luam concediul. Sau oferit c�țiva. I� alege pe Lupu și Usatenco. �ncerc și eu s� cer concediu c� motivam eu,` s� o ajut pe nana la t�iatul lemnelor. C� e singur�`. Cererea mi-a fost respins�.
- Dup� ce vin ei ! �n seria a doua, �mi spune lentul.

Dup� plecarea lui Lupu și Usatenco, m� speriasem c� locul lor avea s� fie prelut de mine. Dar m-am �nselat, spre bucuria mea. Nu au mai scos dou� sau trei mitraliere ci numai una, o vreme. Și asta p�n� au venit cei din concediu. Apoi și c�te dou�. Locul celor din faț� a fost luat de cei din grupa 2 și 3. și mai ales de cei de anul doi. R�suflam ușurat. Dar nici așa n-am avut soarta mai bun�. Avea grij� `lentul s� ne fac� zille c�t mai grele la c�mp . Dup� ce ne-a fug�rit iar pe dealuri și prin noroi cu `daciile`, ne-a mai pus s� și c�nt�m la �ntoarcere. Noi numai de c�ntat nu mai aveam chef.
- Pluton cu c�ntec �nainte! Da-ți tonul! zice `lentul.
- Sava d� tonul! spune Bejenaru.
- Pe care sa�l c�nt pe �la cu `a nostru steag` sau` noi suntem ai Rom�niei...
- Pe �la cu Rom�nia zice Bejenaru, zice el z�mbind.
- Noi suntem ai Rom�niei... Dou� și... Și noi toți �n cor . Numai ca a ieșit o l�l�ial�... Fiecare c�nta �n felul lui.
- A...! da voi nu vreți s� c�ntați?... Aviație inamic�... Culcat!... Drepti!... Salt �nainte!.... La dreapta fuga marș... La st�nga fuga ! .. Marș !.Baz� Bejenaru! ... Baz� ! ... �n coloan� Adunarea! Și ne-a foit ca pe noi. Ca nici la cel care mai avea chef de c�ntat nu ar mai fi avut acu. și așa am ajuns la unitate �ntr-un t�rziu cu o foarte mare poft� de m�ncare. C�nd ajungem �n unitate , ducem `piesele` la locul lor, dup� care ne �ndreptam pe platou spre locul nostru. Bejenaru o i-a la fug� și ajunge primul. C�nd �l vede `lentul zice :
- Baz� Bejenaru !... Pluton �n line ... Adunarea!
Noi eram deja la jum�tatea platoului. Pe mine m� apuc� `vrednicia` și forțez pe ultima sut�, cum se spune și ajung primul �n formație. Cred c� `lentul a crezut c� ceilalți nu au vrut s� fug� și ne �ntoarce �napoi. Dup� ce ne oprește , iar ne cheam� sub baza lui Bejenaru. Fac iar un efort suplimentar și ajung acu al doilea. Nici acu nu i-a pl�cut`lentului sș ne-a mai �ntors �nc� odat� �napoi. De data asta ne las� s� trecem și de platou p�n� la parcul auto. C�nd, se hot�r�ște, ne cheam� �napoi. De data asta eram obosit de efortul depus �nainte și am ajuns iar ultimul.
- A c�nd vreți se poate , zice `lentul. Eu c�nd ajung �n formație m� schimb la faț� și era c�t pe ce s� cad.
- Ține-l !... Bejenaru c� cade ! zice `lentul
- Cine? zice el nedumerit
- Grigoriu!... m�i!.. uite ce alb e la faț�... vezi s� nu cad�...
�ncet, �ncet �ncepusem s�-mi revin. Ca s� nu cad m-am l�sat �ncet pe vine și st�team așa. Nu a zis nimeni nimic. Dup� ce mi-am mai revenit un pic , m� ridic , spre ușurarea `lentului. Dup� ce ne �ntreab� dac� avem �ntreb�ri, ne salut� din mers.

Pentru c� era Vineri `lentul nu a mai plecat cu noi dar ne-a dat iar de treab�: S� cur�ț�m z�pada �n parcul auto. Eram noi AG-9 și c�țiva de la alte arme`: 82 și cercetare. Dup� ce am dat z�pada, Bejenaru ne-a adunat �n dormitor ca s� cur�țam armamentul. El �mi arat� cum s� cur�ț arma desf�c�nd-o �n buc�ți. �ncerc s�-i urmez exemplu, dar c�nd ajung la mecanisme nu mai am curaj s� o demontez. De fric� c� nu mai știam cum s� le mai pun �napoi. Și iar era jar pe mine. Așa c� o cur�ț cum pot și dup� ce le șterg pe fiecare �n parte o ansamblez la loc. O verific si o lustruiesc mai departe cu ulei de in. Dup� ce termin Bejenaru , �mi i-a arma . Dup� ce o desface verificand tot și toate, ramane nemulțumit
- S-o crezi tu c� asta-i arm� curat�!
- Da ce are? zice �n glum� unul de anul doi, de la baterie, pus pe șotii.
- Cur�ț-o din nou! zise Bejenaru , nelundu-l �n seam� pe soldatul de la AG-9
Ce era s� fac m-am supus. Am insistat mai mult acu la ea. dar f�r� s� scot mecanismele afar�. Dar nici el nu mi-a spus ce voia sau s�-mi arate cum se demonteaz� și monteaz� la loc. Dup� ce termin , iar o ia și o studieaz�.
-Tu �ți bagi joc de mine?
Și m� i-a de centura și m� izbește de paturi cu spatele. Apoi pune iar mana pe mine �ncerc�nd s� m� ia iar de acolo. Eu m� apuc tare de pat și nu-i mai dau drumul. El m� apuc� si m� trage cu tot cu pat. Reușește �ntr-un final s� m� tr�nteasc� jos. C�țiva �mi sar �n ajutor.
- Ce ai cu el nebunule, ce dai �n el?
- Las�-l m�i c� �l omori! Ce ți-a f�cut?
- Voi vedeți-v� de treab�, spune Bejenaru.
- Te apuc� așa?...de nebun, nu se l�sau nici ceilalți.
P�n� la urm� m-a l�sat dar nu p�n� nu am luat t�r�ș tot dormitorul și finaliz�nd și cu zece culcaturi. Și ca s� fie tac�mul �ntreg am mai f�cut și zece flot�ri. Dup� aia am sc�pat de el, pentru toat� seara. Mi-a dat �napoi arma și am bagat-o �n rastel.
- Iar ai incasat-o zice șoferul meu c�nd m� așez �n pat.
Vorbele lui avur� darul s� m� emoționeze iar . Simțeam iar c� �mi tremura b�rbia. Dar m-am abținut. El s-a uitat la mine și a �nțeles. A �ncercat, f�r� s� vad� Bejennaru, s� m� linișteasc�.
�n pluton la noi mai erau doi de anul doi și acestia erau pasnici. Pe unul din ei �l chema Axente. El �mi povestește �ntr-o zi de duminic�, pentru c� eram numai noi doi , spunea c� nici el și nici ceilalati de anul doi, nu au dus-o mai bine. C� și la ei erau unii nebuni. Chiar și mai nebuni dec�t Bejenaru. Dar pentru c� și Bejenaru a luat-o pe cocoaș� la vremea lui, acum se r�zbuna și pe voi. S� știi c� nici unul nu adus-o mai bine. Toți am primit `botezul`. Numai c� uni mai puțin, alții mai mult. Ca și acum dealfel , �ncheie el.
Anghel intr� �n dormitor și v�z�ndu-ne c� discutam se ia de noi.
- Ce faceti ? Puneți țara la cale?
- A nimic zise Axente.
- M� , voi v-ati dat la b�rf�.
- las�-l și tu, nu destul �l freac� Tr�il� și Bejenaru? �l mai cerți și tu?
- Ce ți-am zis eu , �n prima zi c�nd ai venit , c� aici nu ești la tine acas�, spune Anghel. Aici trebuie s� te supui f�r� s� cr�șnești.
Am �ncunviințat d�nd din cap și m� ridic s� plec la mine la pat.
- Culcat ! zice Anghel.
Eu m� uit la el și nu �nțeleg.
- Culcat! Ia uite se mai uit� și la mine?
- Ce ai cu el ? zise și Axente?
- Drepti! La mine adunarea !
M� duc repede la el.
- Ce spui? M� �ntreab� Anghel.
-Tovar�șu fruntaș m-am prezenta.., �ncearc� Axente s� m� pun� pe drumul bun..
- Sst! �l oprește Anghel Las�-l pe el.
- Tovar�șu fruntaș m-am prezentat la ordinul dvs.
- Poi așa ! zice el. Dac� era acum Tr�il� aici sau Bejenaru, iar m�tura cu tine pe jos. Ce �mi �ntorci spatele? Vezi poate �i faci și `lentului așa! Totdeauna c�nd vii sau pleci de l�ng� un superior sau �ncerci s� vorbești cu un alt superior, indiferent de grad, �i ceri permisiunea și dup� aia continuui. Ai �nțeles?
- Am �nțeles! zic eu.
- Și mai cum?
- Am �nțeles s� tr�iți!
- Ei așa mai vii de acas�, zise el mulțumit.
Axente se uit� la mine și ridic� din umeri aprobator. Adev�rul c� unele ordine din armat� mie mi s-au p�rut inutile și f�r� rost. Chiar unele din ele absurde. De aceia pe multe le ignoram. Nu eram la curent cu toate regulile lor. Dar nici nu�mi spuneau cum s� procedez pe viitor, cum f�cea Anghel. Și pentru neglijența asta a mea, mi se tr�geau cele mai mult pedepse.
Asta avea s� se �nt�mple iar, foarte cur�nd

De la: nastasemihail, la data 2013-06-04 17:51:35

De la: GRINGOS, la data 2013-06-04 11:03:01

De la: nastasemihail, la data 2013-06-04 10:21:40Din armata imi mai aduc aminte mai bine, ca dormeam mai tot timpul.
Chiar ma intreba unul, daca eu dorm tot timpul. De parca el nu vedea.
Ma pregateam de viata agitata ce a urmat.
Imi era ca daca stateam mai treaz incepea vreun razboi.
De fapt a si fost o mobilizare f mare, dar eu.....tot dormeam.

Poi �nseamn� c� ați dus-o bine ! Pe noi nu ne l�sa s� dormim.

Cine nu te lasa?
Uni comandanti care erau cu citiva ani mai mari ca noi?
Pe comandantii ii faceam cum vroiam noi. Se dadeau dupa noi.
Si cei mai rai din ei, spuneau ca....sinteti prea inteligenti fata de noi.
Dispareau din formatie. Se duceau la femei, apareau la apel. nu ne dadeau de capat.....eu dormeam...stiam eu ptr ce....in viitor.
Intelegeau si ei ca instructia excesiva facea rau la cerebel. [/quotPoate aveți dreptate. mai conta și unde și cu cine f�ceai armata. Nu peste tot era sau a fost la fel. Depindea de arme , de conducere, de comandant, de cadre, de milostenia lor. La Capul Midia am �nt�lnit soldați de la satu mare care o duceau f B �n armat� Iar cadrele și ofițerii erau de treaba. Chiar eu am vorbit cu unii din ei atunci....Mai conteaz� deci și norocul...Ei și cum eu la capitolul �asta am stat și mai stau �nc� prost...asta era!

REVEDEREA CU CEI DRAGI

Erau zile c�nd `lentul scotea untul din noi, dar erau și zile grele care ni le f�ceau gradații. Asta așa , ca s� nu ne plictisim. Rareori și mai la urm�, �ncepuser� s� mai lase de la ei, spre nemulțumirea `lentului.
Dar iat� c� trecu și luna ianuarie. Peste c�teva zile venir� și cei doi. Usatenco și Lupu.
- Avem forțe proaspete spune `lentu c�nd �i vede.
`De aia a scos Bejenaru dou� piese azi, ca știa c� vin și ei` zic eu �n g�nd. Și ca s� nu cumva noii veniți s� nu-și fi pierdut antrenamentul `lentu le-a adus aminte c� mai aveau mult p�n� la liberare. C�t țineam drumul de la unitate era bine, c� era asfaltat. Dup� ce coteam la st�nga, drumul se �nr�ut�țea at�t iarna c�t și vara . Dar mai ales iarna sau c�nd ploua. Ca s� spun sincer nici acu nu-mi dau seama c�nd era mai bine , iarna ori vara, c� viața era aceeași. Indiferent de clim� sau timp `lentu avea grij� s� ias� cum voia el. Adic� s� ne atace mereu inamicul. Dimineața g�sise iar niște firimituri pe jos �n sala de mese și avea motive. Era imposibil s� nu g�seasc� ceva. Cred c� le cauta cu lupa ca `Colombo`. Mai f�ceam și pe l�nga alte `trasee` și tactic� de lupt�. Odat� veni pe neașteptate comandantul, s� vad� și el c�t de mult ne instruiam. Eu �l v�d primul și strig:
- Atențiune!
C�nd se �ntoarce și `lentul și �l vede...continu� și el:
Atențiune! ...Drepți!...
- Continuați...continuați spuse colonelul uit�ndu-se la mine z�mbind.
`Lentul se duce la el �n pas de defilare apoi �i d� raportul. Ceea ce aveam noi �n program azi. Era vai de noi și de el , dac� ne g�sea f�c�nd alceva. Noi ca noi...Dar de el era mai r�u. Am continuat tema. Dup� ce ne-a urm�rit o vreme s-a dus la alt grup, ce era mai departe de noi. Acum �nțelegeam de ce `lentul era așa de zelos cu noi. Dar și el o f�cea mai mult pentru grade. �n fiecare an li se d�dea `calificative` care conta la urm�toarea avansare. Peste dou� zile �mi vine și mie r�ndul s� plec acas�. Bejenaru și Tr�il� zic :
- Hai s� te �nc�lzim oleac� așa de plecare, ca s� nu uiți de armat�! Ca o s� ți se urce civilia la cap.
- Drepti!...Culcat !...La loc comanda! ...
Acu avea chef de joac� cu mine. Tr�il� z�mbea și el. Mi s-a p�rut c� era mai indulgent sau poate mi se p�ruse. Dar tot nu s-au l�sat. �n ultima sear� �nainte de a pleca tot s-a r�zboit cu mine. Apoi Bejenaru mi-a spus s�-mi cur�ț ținuta , s� nu m� duc cu ea nec�lcat�. Așa c� am stat p�n� mi-a venit r�ndul la c�lcat.
C�nd m� duc a doua zi la comandant, ca s�-mi de-a foile de drum, m� �ntreab�:
- Cu ce mergi cu trenul sau cu vaporul?
Pentru c� nu știam de vapor �i zic :
- Cu trenul!
- Bine asteapt� afar�.
St�eam afar� l�ng� drapel și m� uitam la tovar�șii mei de suferinț�. Acum era un biban de la alt� arm�, la drapel. Nu �l cunoșteam. Dup�10 minute iese un sergent major care se ocupa cu �nscrisurile și �mi �nm�neaz� foile de drum. Aveam 20 de zile, concediu. C�nd am v�zut nu-mi venea a crede. C�nd s� plec iese colonelul și m� atenționeaz�:
- Vezi, poate �nt�rzi! Vii mai bine cu o zi mai devreme, dec�t s� �nt�rzii, zice el. L-am asigurat c� nu o s� �nt�rzii, dup� care l-am salutat.
Am plecat bucuros, mai mult fugind pe poarta unit�ții. C�nd m-am vazut pe șosea am r�suflat ușurat. Am t�iat-o prin oraș. Nu v�zusem Babadagul de c�nd venisem. Pe atunci era un orașel mic �n formare. Erau diferite obiective de tip turcesc. Ca `Agia` și altele. L�nga Agie era o brut�rie.F�cea o p�ine foarte bun�. �n centru erau c�teva blocuri. P�n� �n centru aproape de margine și str�juit de șosea se mai afla alte blocuri . Acolo locuiau gradații de la unitate.
Tot �n centru mai era poșta, Consiliu popular, piața, c�teva magazine mici, un cinematograf si binențeles nelipsitele `bodegi`. Apoi o farmacie, militia... dup� care �ncepea s� se r�reasca magazinele l�s�nd loc caselor. Majoritatea erau facute din piatr� și cimentuite. La fel și gardurile. Juma�ate erau din piatr� și �n rest cu lemn. Unele erau toate din lemn. P�n� la gar� aveam din centru �nc� un km. Am ajuns la timp. Aveam un tren pe la 12. Dup� ce m-am urcat �n tren, am schimbat la Medgidia. Am ajuns acolo la 6 seara.
Acolo mai aveam de stat c� nu aveam imediat legatur�. M� g�ndeam la ce spusese comandantul c� mai bine era cu vaporul. Cred c� ajungeam mai repede. �mi spun c� la o a doua ocazie o s� �ncerc s� vin și cu vaporul , mai mult ca s� v�d și eu Tulcea. Eram curios. Nu o v�zusem niciodat�. �n afara de Bucuresti și Br�ila, nu mai v�zusem alte orașe la vremea aia. Și nici tata sau nana , nu m-au dus �n alt� parte. Exceptie f�c�nd cabana de la Macin. C�nd ajung la Medgidia, intru �n sala de așteptare. P�n� la urm�torul tren de Galati, care venea de la Constanta, mai aveam dou� ore. Ce s� fac p�n� atunci?
Parca mi se f�cuse foame. Ies afar� și m� plimb prin zon�. Dau de un restaurant. I-au un fel de m�ncare și apoi m� m� mai plimb un pic. O patrul� de milițieni m� vede și m� oprește la gar�. �mi cere foaia de drum și carnetul de sodat. Dup� ce se dumiresc, m� �ntreab� unde m� duc.
- Poi zic eu...Scrie... dar le-am spus dup� aia :
- La Galati sunt �n concediu.
Dup� ce i-am salutat, și ei pe mine au plecat. M� duc �n sala de așteptare s� aștept trenul, care parc� ca un f�cut, nu mai venea. �n sf�rșit apare și trenul meu. M� urc �n el. Era cam frig. Am stat zgribulit �n el p�n� dimineaț�. C�nd am ajuns la Galati era aproape 6 dimineața. Fusese un personal , care cred c� și el �nghețase. M� dau jos și i-au tramvaiul. Aveam tarmvai p�n� acas�. Era nr 2. Costa 35 de bani. C�nd pe la 7 bat și eu �n poart� la nana. C�nd m� vede nana aproape s� nu m� recunosc�. Era treaz�. Cred c� visase c� vin acas� și se p�strase. Dup� pup�turile de rigoare și �mbr�țiș�ri chiar la poart�, am intrat �n cas�. �n cas� era frig . Focul se stinse de seara și acu trebuia din nou aprins. M� duc și aduc niște lemne și nana aț�ț� focul. Dup� care se duce ... unde credeți?... ați ghicit la buc�t�rie s�-mi faca o cafea. Nu mai b�usem de c�nd plecasem. Aproape ca �i și uitasem gustul. Dup� ce bem cafeaua nana ner�bd�toare, s� afle ce și cum. Eu �mi i-au ceașca și m� duc cu ea �n dormitor. Se �nc�lzise un pic. �i spun ca �mi este somn. Nu dormisem toat� noaptea.
- Ei uite �ți fac patul și te culci. De fapt e f�cut ...face ea r�z�nd. Apoi adaug� :
- Mi-am facut griji pentru tine. �ntr-o noapte prin decembrie �nainte de anul nou parc�... te-am visat foarte ur�t. Și atunci m-am pus �n genuchi și m-am rugat pentru tine...Ce, ai p�țit ceva?
- Ei un fleac mi s-a �nfectat mana...``Uite c� și rug�ciunile ei sunt bune la ceva oare ele m-au sc�pat?`` zic eu �n g�nd. Nu aveam de g�nd s�-i povestesc și p�țania mea cu garda.
Ma culc. Pe la 11 m� trezesc. Acu �mi era foame. La armat� p�n� la ora asta ,m�ncam de doua ori. Dimineața o mas� și un supliment la c�mp la ora 10 - 10,30. C� uitai de el. Asta consta ori pate, ori conserv� de pește. Ei le spunea `convers�`. Mai rar salam sau br�nza. Veneam c�te trei la o cutie de pește și doi la cea de pate. Pe l�ng� care mai era și o felie mare de p�ine neagr�. P�inea neagra era nelipsit� dar și bun�.
Punem și m�ncam ce avea ea atunci. Dup� ce m�nc�m m� așez �n pat.
- Ei cum e? Mai vrei s� faci armata? M� �ntreab� ea.
- Poi cum s� fie... �ncep eu, ca la armat�.
Nu i-am povestit chiar toate. Unele lucruri nici nu imi mai faceau placere s� le mai spun. C�nd am ajuns la : `Raportul la pat`, a �nceput s� r�d�. Credeam c� nu se mai oprește din r�s. R�dea și repeta scenele. M� amuza acum și pe mine. Apoi i-am spus: instructie , instrucție și iar instrucție. A �nțeles ea cum st� treaba. Fac și eu ca tiganul �la:
�Un țigan ajunge la armat�. Dup� o s�pt�m�n� vrea s� scrie acas�. Dar nu știa carte. Și atunci �l roag� pe un caporal s� scrie el. Și tiganul dicteaz� �n timp ce caporalul scria:` Drag� teteo și mameo. Of , of , of...``Gata at�t.
- Cum numai at�t?
- Poi ajunge , ca or s�-și dea ei seama c�t de bine o duc eu �n armat�.
Așa și eu acu. I-am spus c� am primit r�spuns de la comisariat și ca nu au acceptat s� nu fac armata.
- Cica tu ai pensie, zic eu.
- Și alceva? zice ea ner�bd�toare.
- Aaa...! zic eu , unde g�sesc o valiz�? c� au r�s �ia de mine. Cic� am venit cu `diplomatul`?. La care a �nceput și ea s� r�d�
- Și nici nu am unde s� mai pun unele haine. Noroc de un șofer inimos care mi-a mai luat la el, unele lucruri.
- Poi și pe restul unde le ții.
- Le țin �ncuiate am lac�t la ea.
- Poi de unde s�-ți dau eu valiz� acu. Trebuia s� te g�ndești �nainte.
- Tanti Lili ce mai face , Bunica?...
- Ei!...Bine ce s� fac�? Bunic�ta cu b�tr�nețele...se vait� tot timpul, se ceart� am�ndou� ...cum le știi.
- Mai pe sear� mergem la ele...s� le zic c� am venit.
- Dar s� știi c� ar�ți bine te-ai mai �ngr�șat...``Da fac eu �n g�nd de b�taie``. Nu am povestit atunci c� ajunsesem gazda b�t�ilor.
- Ei ți se pare , zic eu.
- �ți priește m�ncarea de cazan. �ntotdeauna m�ncarea de cazan e hr�nitoare.
- Da... zic eu, cu g�ndul aiurea.
- Hai s� te fac o tabl� nu am mai jucat de c�nd ai plecat. Era oleac� de vreme de c�nd plecasem. Plecasem pe 20 Octombrie și veneam pentru prima dat� pe 5 februarie. Erau 5 luni. ` Hmmm ! ... Iar 5 Februarie ?`zic �n g�nd. F�cem trei partide și m� plictisesc. Era 2-1 pentru mine. Pe la 4 apar și b�ieții din gazd� a nanei. C�nd m� v�d ei se bucurar�:
- O o,o.,!.. uite cine a venit. A venit Bebi! strig� ei. C�nd ai venit ?
- Azi dimineaț�, zic eu.
- C�t stai? Ce e permisie?
- Nu concediu! Am 20 de zile. De fapt 18, c� dou� sunt cu drumul.
- Aaa .. Poi ai de stat !
- Poi și...?
- Și ce ? zic eu.
- F� și tu cinste, de bucurie c� ai venit.. zice Gelu. �n timpul �sta intr� și nana pe ușa la ei.
- I-auzi, ce zic b�ieții cic� s� le fac cinste c� am venit , zic eu.
- Poi du-te și ia ceva de b�ut, zice ea.
- Tu d� banii! c� se duce Costel. Dup� ce �i d�m bani, pleac� Costel dup� b�utur�. P�n� vine el, nana povestește de` raportul meu la pat`.
- Ce raport �ntreab� Gelu?
- Zile și lor , spune nana.
- Zi Bebi , m� �ncurajeaz� ei. Dup� ce �l povestesc și lor, �ncep toți s� r�d� . Dar mai ales nana. Apare și Costel cu sticlele.
- S�racu de el, era �n stare s� i-a toat� alimentara, zice nana.
- Nu c� am luat și pentru noi, zise el.
Am desf�cut o sticl� de vin. Dealurile Bujorului.
- Alceva nu ai g�sit , zise nana nemulțumit�.
- Vrei Vermut ? uite desfacem o sticl� de vermut.
- D� vermut!
- Da! dar asta e mai scump. Mai �mi dai bani zice Costel.
- �ți dau , �tți dau și vreo dou�, numai d�...sticla.
Pune ei �n pahare. Eu�il diluez cu ap�. Nu aveau sifon. Apoi d�m noroc cu toții.
- Bine ai venit Bebi și armat� ușoar� �n continuare. C�t mai ai? �ntreaba ei
- Aproape doi ani. Abia au trecut 5 luni...
- O, o , o ! Poi mai ai de f�cut. Ce doi ani faci? Las� c� trec repede. Acu vii acas� definitiv!
- Da, zic eu... nesigur.
- Și cum e acolo? m� �ntreb� ei. Unde faci?
- La BIM. La batalionul de infanterie marina de la Babadag.
- Aha ! și ... c�te culcaturi ai f�cut m� ispiteste, Gelu.
- Nu mai știu . Nu le-am mai num�rat. Dar oricum au fost destule.
- Și unde ești la ce arm�?
- La Mitralierele Anteriene. A-A.
- Bun, e bine.
- Bine pe dracu, zic eu cu naduf.
- Ei da ce credeai ? Armata e grea! Credeai c� e puța p�pușii?...zise Gelu.
Nana cand aude �ncepe s� r�d�.
- Las� c� nimeni nu a murit f�c�nd armata!
- Da ! zic eu , da nici mult nu mai aveam... m� scap eu.
- Ei las� c� o s� treac� , m� liniștește Gelu. Mult a fost destul a r�mas, zic ei.
Din vorb� �n vorb� se golise sticla. La Nana, deja �ncepuse s�-și fac� efectul vermutu.
- C�nd mai mergem la bunica ta ? �ntreab� ea.
- Ei las� c� v� duceți m�ine. �i zici c� ai venit `m�ine`, zic ei , r�z�nd.
Dup� care a desf�cut și sticla refuzata la export. Acum era bun. Ne apuc�m și de a doua sticl�. Nana deja i�cepuse iar s� vorbeasc� singur�.
- Du-te la oștire...
- Pentru țar� mori..., completeaza ei.
- De ce s� moar�?... Eu m-am rugat toate nopțile pentru el...
- Ei las� nu cred c� chiar toate noțtile. Mai sari...
- Tu s� taci!... Nu știi ce era �n inima mea... Am crezut c� am s�-l pierd. Numai eu știu...
M� uitam la ea și nu-mi venea a crede. Oare chiar spunea adev�rul? C�nd m� g�ndesc și acu ce puțin a lipsit...oare ea intervenise?....Altfel nu-mi explic de unde știa, c� ceva nu mersese bine acolo. Nu i-am spus niciodat�, despre p�țania mea. Aveam s� constat pe parcurs c� totuși cineva acolo sus m� iubește. Și c� nu m� l�sa s� mor, oric�t aș fi �ncercat asta și mai t�rziu...
T�rziu am plecat și noi. Nana abia mai mergea. Știam c� iar nu o s� mai dorm la noapte. Oricum eram obișnuit. Doar eram �nv�țat. Planton sc. doi. Unu si trei ocupat!

Ca s� nu m� plictisesc cumva și s� mai i-au și eu o pauz�, nepoat�-mea mi-a dat de lucru: S�-i spun semnificația urm�toarelor versuri: din poezia � De ad�ncimi de G Coșbuc :
�Se uitau cu jale in drumu-l pierdutului drumeț acu. �

De la: GRINGOS, la data 2013-06-05 11:13:54Ca s� nu m� plictisesc cumva și s� mai i-au și eu o pauz�, nepoat�-mea mi-a dat de lucru: S�-i spun semnificația urm�toarelor versuri: din poezia � De ad�ncimi de G Coșbuc :
�Se uitau cu jale in drumu-l pierdutului drumeț acu. �

Daca vrei, iti expun ceea ce inteleg eu din acest vers, initial la prima vedere, apoi citesc poezia intreaga pentru a aprofunda.

Compasiunea oamenilor este resimtita simultan cu un oarecare esec al drumetului, pe care acestia il compatimesc si il sustin moral. Esecul drumetului ii afecteaza pe cei care privesc calea strabatuta de acesta, efectiv resimtind durerea sa.

Amu ma duc la poezia atare!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2013-06-05 11:38:37

De la: GRINGOS, la data 2013-06-05 11:13:54Ca s� nu m� plictisesc cumva și s� mai i-au și eu o pauz�, nepoat�-mea mi-a dat de lucru: S�-i spun semnificația urm�toarelor versuri: din poezia � De ad�ncimi de G Coșbuc :
�Se uitau cu jale in drumu-l pierdutului drumeț acu. �

Daca vrei, iti expun ceea ce inteleg eu din acest vers, initial la prima vedere, apoi citesc poezia intreaga pentru a aprofunda.

Compasiunea oamenilor este resimtita simultan cu un oarecare esec al drumetului, pe care acestia il compatimesc si il sustin moral. Esecul drumetului ii afecteaza pe cei care privesc calea strabatuta de acesta, efectiv resimtind durerea sa.

Amu ma duc la poezia atare!

MERSI DAPHNE! Cred c� e suficient și at�t pentru ea .

Marine, nu gasesc poezia aceasta... Face parte din Fire de tort? Eventual, de o afli tu, pune-o aici. Eu nu o gasesc nicicum.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: GRINGOS, la data 2013-06-05 11:46:01

De la: Daphne, la data 2013-06-05 11:38:37

De la: GRINGOS, la data 2013-06-05 11:13:54Ca s� nu m� plictisesc cumva și s� mai i-au și eu o pauz�, nepoat�-mea mi-a dat de lucru: S�-i spun semnificația urm�toarelor versuri: din poezia � De ad�ncimi de G Coșbuc :
�Se uitau cu jale in drumu-l pierdutului drumeț acu. �

Daca vrei, iti expun ceea ce inteleg eu din acest vers, initial la prima vedere, apoi citesc poezia intreaga pentru a aprofunda.

Compasiunea oamenilor este resimtita simultan cu un oarecare esec al drumetului, pe care acestia il compatimesc si il sustin moral. Esecul drumetului ii afecteaza pe cei care privesc calea strabatuta de acesta, efectiv resimtind durerea sa.

Amu ma duc la poezia atare!

MERSI DAPHNE! Cred c� e suficient și at�t pentru ea .

Cu placere, ori de cate ori pot ajuta!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: Daphne, la data 2013-06-05 11:49:40

De la: GRINGOS, la data 2013-06-05 11:46:01

De la: Daphne, la data 2013-06-05 11:38:37

De la: GRINGOS, la data 2013-06-05 11:13:54Ca s� nu m� plictisesc cumva și s� mai i-au și eu o pauz�, nepoat�-mea mi-a dat de lucru: S�-i spun semnificația urm�toarelor versuri: din poezia � De ad�ncimi de G Coșbuc :
�Se uitau cu jale in drumu-l pierdutului drumeț acu. �

Daca vrei, iti expun ceea ce inteleg eu din acest vers, initial la prima vedere, apoi citesc poezia intreaga pentru a aprofunda.

Compasiunea oamenilor este resimtita simultan cu un oarecare esec al drumetului, pe care acestia il compatimesc si il sustin moral. Esecul drumetului ii afecteaza pe cei care privesc calea strabatuta de acesta, efectiv resimtind durerea sa.

Amu ma duc la poezia atare!

MERSI DAPHNE! Cred c� e suficient și at�t pentru ea .

Cu placere, ori de cate ori pot ajuta!

Asta e dac� ai nepoți! Te bombardeaz� cu fel de fel de �ntreb�ri. Dup� asta mai voia și la Biologie , cu celula Tesuturi Conj, Epite. etc Și o compunere despre o c�l�torie spațial� Cu spațiul am arnajat-o trimiț�nd-o dup� Kurt. Apoi ca s� fie meniul intreg, am mai transformat si 300 de grade C in gr K și F... ce eu s� m� plictisesc cumva ?...

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-06-05 12:16:25

De la: Daphne, la data 2013-06-05 11:49:40

De la: GRINGOS, la data 2013-06-05 11:46:01

De la: Daphne, la data 2013-06-05 11:38:37

De la: GRINGOS, la data 2013-06-05 11:13:54Ca s� nu m� plictisesc cumva și s� mai i-au și eu o pauz�, nepoat�-mea mi-a dat de lucru: S�-i spun semnificația urm�toarelor versuri: din poezia � De ad�ncimi de G Coșbuc :
�Se uitau cu jale in drumu-l pierdutului drumeț acu. �

Daca vrei, iti expun ceea ce inteleg eu din acest vers, initial la prima vedere, apoi citesc poezia intreaga pentru a aprofunda.

Compasiunea oamenilor este resimtita simultan cu un oarecare esec al drumetului, pe care acestia il compatimesc si il sustin moral. Esecul drumetului ii afecteaza pe cei care privesc calea strabatuta de acesta, efectiv resimtind durerea sa.

Amu ma duc la poezia atare!

MERSI DAPHNE! Cred c� e suficient și at�t pentru ea .

Cu placere, ori de cate ori pot ajuta!

Asta e dac� ai nepoți! Te bombardeaz� cu fel de fel de �ntreb�ri. Dup� asta mai voia și la Biologie , cu celula Tesuturi Conj, Epite. etc Și o compunere despre o c�l�torie spațial� Cu spațiul am arnajat-o trimiț�nd-o dup� Kurt. Apoi ca s� fie meniul intreg, am mai transformat si 300 de grade C in gr K și F... ce eu s� m� plictisesc cumva ?...

Cu copiii nu ne plictisim niciodata! Timpul se opreste parca in loc si le dam lor toata atentia.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

�NTOARCEREA DIN CONCEDIU


A doua zi de dimineaț� m� duc iar la buc�t�rie. Nana �nc� mai dormea. O ajunsese cheful ei, dat �n cinstea venirii mele. La ce venisem eu �n buc�tarie? ... C� nu mai stiu. Aaa!... s� pun de o cafea. M� apuc și preg�tesc cafeaua. O las s� fiarba la foc mic. Asta așa ca de inviorare. Nana nu d�dea semne c� ar vrea s� se scoale. M� duc afar� s� aduc lemne. Cu g�nd s� aprind focul. Vin cu lemnele. Apoi scot cenușa. Aprind focul și m� duc repede la buc�t�rie. Cafeaua mea d�duse �n foc și doar �i spusesem : `M�i s� nu dai �n foc p�n� m� �ntorc eu`. Dar ea de unde! Nu a vrut s� m� asculte`. Așa c� �mi f�cuse și de lucru. Am oprit butelia și m-am pus s� șterg aragazul. Mai r�m�sese �n ibric de dou� cești. Noroc c� f�cusem pentru un ibric plin. Am deșertat restul de cafea �n dou cești și am spa�at și ibricul. C�nd s-a hot�r�t și nana s� se scoale, cafeaua se r�cise demult.
- Vai da ce harnic ai fost! Se cunoaște c� faci armata. Armata te-a schimbat.
Nu avea de g�nd, s� se dea așa de repede din pat.
- Adu-mi cafeaua la pat. Vreau s� fiu și eu odat� servit� de tine.
- Nu vrei s�-ți dau și rapaortul la pat , zic eu.
- Aaaa! Da! face ea . Ia mai spune-l odat� , zice ea r�z�nd din nou. Zi-l c� mi-a pl�cut. �I fac pl�cerea dar �l mai schimb pe ici pe colo...
- Tovarașa Mocanu , patul dumneavoastr� cu un efectiv de : o pern� un cearceaf, o saltea , o p�tura , este gata pentru odihna oaselor și osicioarelor, ruginite de b�tr�nețe și dornice de zburd�ciune...
C�nd a auzit s-a amuzat foarte tare. �n fine dup� ce �și savureaz� cafeaua deja rece � cred c� nici nu observase - zice :
- Hai la bunic�-ta !
- Așa cu noaptea �n cap! �ntreb eu.
- Poi ce e cu noaptea �n cap? C�t e ceasul? A ! e zece ! Du-te la alimentar� și ea ceva pentru bunic�-ta. E r�ndul t�u s� faci cinste! Eu am f�cut c�nd ai plecat !
- Poi ce faci ? Iar o lu�m de la �nceput?
- Da ce ? Ai venit și tu odat� acas�...? Și nu vrei s� faci cinste?
Se scol� ea și se �mbrac�, apoi mergem �nt�i pe la alimentara. I-au o sticl� de jumate cu lichior de ment�. C�nd vede ce am luat, zice revoltat�:
- Poi ce? tu �mi dai de �sta s� beau? Asta s�-l bei tu! Eu vreau alceva mai bun.
Și apoi v�d c� dispare ca o furtun� iar �n alimentara. Dup� c�teva minute vine cu o sticl� de Feteasc� alb�.
- Asta b�utur�, nu ce ai luat tu! �la e pentru fete...
Mergem noi la bunic�-mea. C�nd ajungem poarta lor era ca �ntotdeauna �ncuiat�. Batem noi. C�nd vine la poart� și m� vede tanti Lili, nu mai putea de bucurie. Nici nu deschise-se poarta bine și m-a și luat �n brațe. Apoi am intrat �n casa. Bunica era pe tron �n camera al�turat�. C�nd apare și ea intr� i�n camer� gem�nd și se urc� �n pat, ca de obicei. Nu ne b�gase de seam�.
- Mam`mare ce faci ? Tu nu vezi cine a venit la noi? �ntreab� tanti Lili.
- Cine ? face ea, pun�ndu-si mai bine ochelarii pe nas.
- Cum cine Maria! ...
- A Maria ... nici nu te-am observat...
- Și nu vezi c� a mai venit cineva?
- Da ? Cine? Parc� am v�zut eu ceva dar nu am cunoscut...
- E Bebi ! S-a �ntors din armat�...
- A Bebi?... S� tr�iești Bebi! Scuz�-m� c� nu te-am recunoscut, dar eu cu b�tr�nețea asta...C�nd ai venit ?
- Ieri , zic eu.
- Ai venit de tot?
- Ei de tot! mai am �nca un an și jumate. Am venit �n concediu. Peste 20 de zile m� �ntorc din nou. Cine știe c�nd mai vin? La anu cred.
- Bravo! Las� c� e bine! Trece...
- Ieri ? și nu ai venit p�n� acu? zice �mpacientat� tanti Lili.
- Ei am venit la 7! și p�n� m-am odihnit și eu, dup� drum, p�n� una alta, p�n� am chefuit cu b�ieții lui nana....
- Bravo ați și chefuit...și la noi nu te-ai g�ndit?
- Hai c� v-am adus și vou�, zise nana scoț�nd de nu știu unde, o sticl� plata de coniac. Vine tanti Lili cu p�h�relele. Le umple și �i d� și bunicii. Eu m� uit �ntreb�tor la ea.
- Dar sticla mea ...?
- Care sticl� ? Ce aia e sticl�? Las� c� vedem acas� ce-i cu ea.
- Ce e asta ? �ntreab� mam�mare
- Ia si bea nu mai �ntreba! Fac cinste c� a venit Bebi din armat�. Da tot eu ...
Il d� pe gat din doua �nghițituri. Tanti Lili c�nd vede se sperie.
- Chiar imi era pofta , zice ea
- Poi ia sa vii mai des ca sa-i faci poftele mam`aicii, zise nana, r�z�nd
- Zi-le aia cu patul!
Le zic și lor. Tanti Lili �ncepe și ea s� r�d�. Pe l�ng� ea mai r�dea și nana. Mam`mare se uita la noi și nu știa de ce r�dem. C�nd afl� și ea, �ncepe s� r�d� și ea cu noi. Am mai z�bovit noi așa o vreme povestiindu-le c�te ceva din armat� și felul cum am dus-o. dar numai ce am vrut eu s� afle. Dup� care tanti Lili parc� aduc�ndu-și aminte de ceva , zice:
- Ast� iarn� prin decembrie, �nainte de anul nou, aud g�l�gie �n curte pe la dou� noaptea. Am stat p�n� mai t�rziu. Mai croșetasem c�te ceva. Dau s� m� culc. C�nd aud din nou g�l�gie �n curte. Ma duc pe �ntuneric , f�r� s� aprind lumina și intru �n sal� uit�ndu-m� pe geam afar�. �n curte era unul ca tine de �nalt și d� s� vin� la uș�. Eu m� sperii și �ncep s� strig. Mam`mare se scol� și ea speriat�. �la �n final a plecat s�rind gardul. Dimineața c�nd m� scol, dau s� deschid ușa, v�d cheia c�zut� �n șild. Cineva sau �la, a vrut s� intre peste mine �n cas�. Noroc c� eu pun și foraib�rul sus. Altfel intra peste noi și ne omora`.
R�m�n impresionat de aceast� poveste. �i spun s� aib� grij�. M� duc afar� și �i bat geamul din afar� �n cuie. Cel din cas� avea foraib�re. Era bine. M� duc și dincolo și bat �n cuie și geamurile din camera ca `magazie`. Ușa de acolo d�dea �n sal�. Și de aici un pas mai era p�n� la ele. Se putea considera provizoriu �n siguranta acu. Nana zice :
- M� mai sperii și tu ...?
- Serios dac� �ți spun, spune ea.
Apoi am plecat. Nana se puse s� g�teasc�. Pentru c� nu era �aine m� trimite s� i-au. Dar nu �nainte de a-mi spune s� mai i-au și o sticl� de vin.
-Iar ? zic eu
-Nu iar din nou.
- Iar o luam de la �nceput.
- Ci treab� ai tu. �s banii mei și nu-i treaba ta. Fac ce vreau �n casa mea.
�ncepuse s�-și fac� efectul așa de repede coniacul �la? Ce e drept c� se terminase și sticla de feteasc�. M-am dus și i-am �ndeplinit dorința. Și totul se petrecu �ntocmai , cu o sear� �nainte cu b�ieții, și cu multe alte seri ce aveau s� vie de acu �ncolo... Devenise iar viața monoton�. Acolo ziua trecea parca�altfel. Mai o flotare de la Bejenaru... mai un culcat de la Tr�il�... un ordin de la Anghel... Dar aici?...Doar s� m� culc singur...M� dusei �n curte și m� jucai cu Țombili�a. C�nd m� vede și el , nu mai putea de bucurie. �și manifesta și el afecțiunea d�nd din coad� si scheon�nd �ncetișor. M� duc la el și �l m�ng�i pe cap apoi �l scarpin. �i pl�cea mult. Drept recompensa, m� linge și el pe m�n�. Dup� un timp, m� ridic de la el cu g�nd s� intru �n cas�. Lui nu i-a convenit, c� �ncepu s� latre la mine. Eu m� �ntorc la el și �i zic:
- Culcat!...El , se uit� nedumerit la mine.
Se cunoștea c� nu f�cuse armata. �i mai zic odat�. Se pune cu botul pe labele din faț� ridic�ndu-se pe picioarele din spate și �ncepu iar s� latre. �i mai zic o dat� și o zbugheste �n cușc�. Apoi scoate numai botul și se uit� cu un ochi la mine.
- S-o crezi tu c� asta-i percutare! zic eu lui, f�c�nd pe grozavu.
�ncepusem s� fac instrucție și cu c�inele...e greu....
Nana iese din cas� și v�z�nd ce fac, zice:
- Ce faci instrucție cu c�inele ? Ce aici te crezi la armat�?... D�-i și lui raportul!..
- Mai bine i-ai da niște m�ncare. Cred c� �i este foame , zic eu.
- D�-i!...
M-am dus și i-am adus o bucat� de p�ine și apa. A luat bucata de paine �n gur� se uita la mine și pleca cu ea �n cușc�, apuc�ndu-se de ea.
- Vezi! �i era foame, zic eu.
Seara la 4 au venit iar baietii. De data asta nu ne-a mai invitat la ei. Mai ales ca nana se `incalzise` iar. Dupa ce intru in casa, imi vine ideea sa profit de situatie si sa o intreb de provienenta mea. Si incepe sa-mi spuna ce v-am scris mai inainte. Nu am fost multumit de raspuns. Cu toate incercarile mele , nu s-a dat pe fața. Am mai incercat si alte ori primind acelasi rezultat. Ma duc sa duc pachetul lui Serghie. Ca uitai de el. Și s� v� mai spun și de el. �nainte de plecare Serghie stiind c� plec acas�, mi-a dat un pachet și o scrisoare, ca s� �i �nm�nez soției sau logodnicei lui. M� duc la ea. G�sesc repede adresa. Nu era chiar așa de departe de unde st�team noi. C�nd apar �n fașa ei, �mi citește scrisoarea și l�murindu-se cine sunt, �mi i-a pachetul , mulțumindu-mi frumos. �mi spune c� �nainte cu dou� zile de a apleca s� trec iar pe la ea , ca s�i trimit� și lui un pachet..
�nc� m� g�ndeam de unde s� fac rost de valiz�. A doua zi m� duc �n vizit� la mama lui Eugen. Eugen �l luase și pe el �n armat� . Dar el f�cea la Mangalia tot la marina dar la TR. �n timp ce eu...
C�nd m� vede doamna Rodica, mama lui și mai ales tat�l lui , m� primește cu bucurie. Binențeles c� au urmat inevitabilile �ntreb�ri. Din una din alta le spun c� nu am valiz� și c� nu știu de unde aș putea face rost de una. Cu �mprumut m�car.
- Poi m�i Marinic�, zice , ea. Genu a plecat cu valiz�. Dar lui i-a dat cica, saci de la ei. Și �și ține efectivele �n ei. Așa c� ne-a trimis valiza acas�. Dac� vrei �ți d�m noi valiza lui.
- Da ! zic eu, bucuros.
- Sigur ! D�i-o lui ! Și așa nu avem ce face cu ea , �nt�ri și tat�l lui.
C�nd am vazut-o c�t de mare era și de grea, m-am l�sat p�gubaș. Le-am spus c� o s� trec �n alt� zi s� o i-au.C� oricum mai aveam de stat acas�.
- C�nd pleci?m� �ntreab� ei .
- Poi am �n total 20 de zile. Și abia am venit ieri, zic eu.
- O poi mai ai de stat, zice și tat�l lui. Poi s� vii pe la noi, c�nd aproape s� pleci, �mi zice doamna Rodica. S�-ți dau și eu ceva pe drum...
Promit și plec. c�nd aproape s� pleci
A doua zi am dat și o fug� la Barboși la nea Lavric. F�nica , c�nd m� vede m� �ntreab� cum e �n armat�. Se str�nser� toți �n jurul meu. Se umpluse atelierul lui nea Lavric. Le-am r�spuns la toți la �ntreb�ri. �n final am spus c� e bine. Nea Lavric, mi-a dat și restul de bani.
Au �nceput s� treac� repede zilele. Parc� prea repede. Pe de o parte m� intrista g�ndul c� m� �ntorc acolo iar, dar și aici m� plictiseam. Nici nu știu c�nd venise iar ziua c�nd trebuia s� plec din nou la armat�. Zilele treceau la fel de monoton �ntre o carte , un remii , o tabl� sau o vorb�rie de-a nanei. M-am dus i-ar la fata lui Serghie și am luat pachetul. Mi-a mulțumit din nou și am plecat. M-am dus apoi și pe la negru. Doaman Rodica m� aștepta. Mi-a dat o sacoș� destul de voluminoas� și grea, zic�ndu-mi : -
- O mic� atenție din partea noastr�. Uite aici ai și adresa lui genu. poate v� mai scrieți printre o pauz�... zice ea z�mbind cu sub�nțeles. �mi d� și valiza. ca s� nu am dou� bagaje , bag pachetul doamnei Rodica �n valiz�. Imi d�duse și lac�t la ea. I-am mulțumit �nc� o dat� și ne-am luat r�mas bun , nu �nainte de a-mi strecura �n palm� c�teva h�rti de o sut�.
- Asta așa pentru mici cheltuieli. C� știu și eu de la Genu, ce greu o duceți voi acolo...
M� uit. Erau cinci sute. Plec.
Și iat� c� veni si ziua plec�rii.
Urmar� inevitabilele scene de desp�rțire. De data asta nana era mai treaz� acu.
La plecare nu am mai luat trenul. Ci �mi veni ideea s� plec cu vaporul s� v�d și eu cum e. M� sui direct pe vapor. Aveam unul spre Tulcea la ora 12. De acolo aș fi luat o curs� ceva, spre Babdag. Eram cu o zi �nainte. Trebuia s� m� prezint a doua zi dimineata la ora 6, la ofiterul de servici. Dupa ce pleac� vaporul m� pun pe o banc�. Niște cadre vin și pe la mine și m� �ntreab� unde merg. Dup� ce le spun nu mi-au mai spus nimic. Sc�pasem c� nu aveam foi de drum pentru vapor. Erau valabile numai cu trenul. Dar v�z�nd c� sunt militar, au �nchis și ei ochii. Așa am ajuns dup� 4 ore la Tulcea.
Frumos oraș! Nu �l v�zusem niciodat�. Pe toat� lungimea cheiului, se �ntindea: Autogara , Gara Fluviala, apoi Gara. M� duc la autogar� și vad c� aveam imediat mașin�. La asta am pl�tit bilet . Nu eram sigur c� o s� mai am �nc� odata noroc. Dupa 45 de minute ajung �n Babadag. M� g�ndeam : `Uite ce repede am ajuns!` `Data viitoare am s� folosesc vaporul.` Pentru c� era 4 seara și p�n� `m�ine` mai aveam, m� duc prin oraș și �l vizitez de la un cap�t p�n� la celalalt. Nu era prea mare așa c� am terminat repede. Trec pe l�ng� cinematograf și �mi vine ideea s� v�d un film. Intru. Cel de la uș� m� las� s� intru f�r� bilet. �i mulțumesc și intru �n�untru. Dup� ce v�d filmul , mai z�bovesc eu prin oraș la trecerea timpului. Mai intru și �ntr-ocofet�rie. M� delectez cu ele și cu un suc Quick. C�nd se face sear� , pe la 21 vin și eu la unitate.
C�nd mi-a citit foaia de drum și actele , ofiterul de servici s-a speriat de vrednicia mea.
- Dar mai ai p�n� m�ine! Aici scrie ca m�ine la ora 6. P�n� m�ine mai ai !
- Poi nu am unde s� m� duc. Nu cunosc pe nimeni aici.
- Du-te și tu la o `gagic� ` m� sf�tui ofițerul de servici r�z�nd..
- Nu am!
- Cum vrei! Du-te �n dormitor și m�ine la 6 te prezinți la mine.
- Am �nțeles, s� tr�iți! fac eu și am intrat �n dormitor la mine.
Nu v� �nchipuiti ce atmosfer� s-a �ncins la sosirea mea. Toți au nav�lit peste mine. Și bibanii și cei de la AG-9 si gradații. Nu mai dormea nimeni. Le trecuse somnul. C�nd au mai aflat c� trebuia s� vin `m�ine dimineaț�`, m-au certat.
- Du-te și tu la `fete`, �mi zice unul.
- Sunt destule pe aici, face altul.
- �ți dau eu o adres� se ofer� altul.
- Nu mersi , fac eu.
- Cum vrei! Auzi la biban s� vie el cu 12 ore mai devreme. Unde s-a mai pomenit așa ceva...? spune Popa.
-Tu crezi c� el e ca tine...? zice Tr�ila. Bravo! Las� mai bine mai devreme dac�t s� �nt�rzie.
Cei de la mine și ei �n cor.
- Prost mai ești!...P�n� și un gradat de la AG-9 �mi spune:
- Ai fost prost . Eu dac� eram �n locul t�u �mi foloseam altfel timpul...
- Ce s� fac nu aveam cum s� vin altfel , �ncerc eu o scuz�. De abia m�ine la 6 ajungeam cu trenul �n gar�. Și mi-a fost fric� s� nu �nt�rzii. De aceea am venit cu vaporul azi. �ncerc eu s� m� scuz.
Numai Bejenaru nu a zis nimic. S-a uitat la mine și a zis c� e mai bine așa, c� am venit mai devreme. Pentru c� nu eram �n efective �n seara aia, nu s-a mai legat nimeni de mine. M-am apucat s� ronț�i și eu din pachet. C�țiva bibani de a mei f�cur� cerc �n jurul meu. Dup� ei și Tr�il�, Anghel și Bejenaru. A mai venit și doi de la baterie.
- I-a uite binbanul are pachet și pe noi nu ne cheam�! zice Popa.
- Hai veniți și luați, zic eu, mai mult de rușine. Și ei f�ceau la fel c�nd mai primea cineva pachet. Tr�il� m� invita la mas� mereu.
Așa c� sacoșa mamei lui Genu, se goli destul de repede. Am mai apucat și eu c�te ceva. Nu era mare lucru ! Ce putuse și ea. Niște cop�nele, niște pl�cinte cu br�nz�, p�ine...
Așa era aici tradiția. C�nd cineva primea pachet de acas�, se str�ngeau toți și p�n� nu-l devorau nu se l�sau. Așa c� și pachetul meu a avut aceeași soart�. Am dat și pachetul lui Serghie, fapt ce a f�cut ca s�-mi mulțumeasc� frumos. Dar el nu l-a mai deschis. Am dosit apoi lucrurile mele �n valiza lui Genu și am dat s� m� culc. dar ți-ai g�sit. M-au pus toat� noaptea s� le spun povești , despre cum am petrecut �n `civilie`, cum spuneau ei.
Din p�cate aveam s�-i dezam�gesc. Nu aveam ce le spune. Nu eram s� le spun c� nana se �mb�ta de bucurie ca m-am �ntors , sau multe altele. Practic nici nu prea aveam ce s� le spun.
- Zi și tu la c�te femei ai fost , m� �nt�r�t� unul.
- Care femei? fac eu nevinovat.
La care ei �ncep s� r�d�.
- Cum nu ai fost și tu la o m�ndr� , zice Lupu. Eu c�nd am fost acas�, am luat la rand tot satul. Ceilalți �ncepur� s� r�d�.
- Nu am avut timp de `m�ndre` zic eu, rușinat.
- M�car una acolo insist� el.
- Nici una macar , �l dezam�gesc eu.
- Am fost acolo unde m� angajasem și m-am �nt�lnit cu F�nica, zic eu repede, sper�nd s� le atrag atenția.
- O, o o ! F�nica! Și cum a fost ? Hai zi mai departe?spun ei curioși.
Știam eu ce �i durea pe ei, dar eu nu �mi mai g�seam nici cuvintele și nici o idee salvatoare nu �mi trecea atunci prin cap. Am �ncercat s� le abat atenția dar nu era chip. Ei țineau cu ursul. �n final ca s� le fac pe plac �ncerc s� inventez o posibil� �nt�lnire.
- Unde la tine, sau la ea acas� ? face Lupu ner�bd�tor.
- Ei ! la mine?! La ea firește!
- Și?...
- Și..Ce?...
- Poi tu nimic ?... Ea acolo...
- Am discutat de una alta..zic, c�ut�nd ceva cu disperare.
- Și tu ..nimic ea...ceva...
Poi nu! zic eu, c� a venit p�rinții ei acas� pe neașteptate.
- Aaa...! fac ei �n cor, dezam�giți.
- Trebuia s� insiști și a doua zi, zic ei.
- Poi da am fost și a doua zi, zic eu, c� g�sisiem ideea salvatoare. Dar nu era acas�.
- N-ai f�cut nimic... fac ei dezam�giți.
- Poi nu... zic eu.
- Poi și acas� ce ai f�cut? nu ai dat și tu o petrecere... ceva...
- Ba da zic eu, profit�nd c� �mi d�duse caporalul o idee.
- Am f�cut un chef toat� noaptea c�nd am vent acas�.
Pe undeva era adevarat. Numai c� nu fusese chiar toat� noaptea. Ce vreți mai le umflam și eu, ca s� nu cad pe locul doi. Și așa nu prea i-am convins cu F�nica...
- Ia uite bibanul nu a petrecut și nici la femei nu a fost , zice Popa.
- Poi tu ... dac� se putea , petreceai o lun�, zise și Anghel r�z�nd. Numai Bejenaru nu r�dea. El st�tea �n pat urm�rindu-m�. M� �nțelese. C� la capitolul �sta eram la zero.
- Ți-ai adus valiz�? m� �ntreab� el �n loc de orice alt comentariu.
- Da mi-a �mprumutat-o mama unui fost coleg de -al meu, care și el e �n armat� la Mangalia.
Apoi s-a dat stingerea. Dimineața nici nu se f�cuse 6 c�nd eu eram la camera ofițerului de servici. C�nd dau s� intru vine `lentul. C�nd m� vede �mi și spune:
- Gata concediul? Ai venit?
- Da zic eu...S� tr�iti și �l salut.
- D� la mine h�rtiile c� le dau eu.
Apoi am plecat �n dormitor. Trebuia s� �mi intru repede �n atribuțiuni , dac� voiam s� nu ma fiu `�n�lzit ` iar. Dar tot nu a fost chip. De bucurie c� am venit , Bejenaru și Tr�ila tot nu s-au l�sat p�n� nu am facut un culcat. Asta așa, spunea ei, ca s� vad� dac� nu am uitat de armat�.

O NOU� SPERANȚ�

�ntr-o zi un soldat de anul II, v�z�nd c�te �nduram cu cea armat� , i se f�cuse mil� de mine.
- Ei bibane !
M� �ntorc și m� uit speriat �n spate. C�nd �l v�d m� sperii la �nceput. Eram la WC. Cum nu se putea mai r�u pentru mine. �mi și spuneam �n g�nd:� �sta o s� m� � f...� dar el zice:
- Nu te speria ! Știu de unde ești? Și mai ales c�t te freac� �ia. Uite nu ai vrea pe perioada c�t sunt eu plecat �n concediu, s� vii sus la pompe ca s� m� �nlocuiești? E colo sus pe deal , dincolo de carier�. Nu faci alceva dec�t bagi ap� �n unitate c�nd este.
- Da ! zic eu timid.
- Ei nu acu, dar am s� te țin minte și la var�, am s� te chem. Ce meserie ai ?
- Electromecanic , zic.
- Perfect de asta am și nevoie.
Asta a fost cam prin luna februarie. Dar luat de valul instrucției, am și uitat de discuția purtat� de el. Chiar și uitasem complet de ea. Zilele care au urmat , s-au desf�șurat normal cu aceleași neajunsuri pentru mine și mai ales c� era și iarn�, iar asta f�cea armata și mai grea.
�ntr-o zi vine `lentul si ne i-a individual s� aplic�m tot ce am �nv�tat de la gradați , s� vad� cum le punem �n practic�. `Lentul st�tea la zece pași de mine și m� pune s� execut toate ordinele interioare pe care trebuie s� le execute un soldat sau gradat, �n fața altui superior. La c�teva, nu i-a pl�cut și mi-a pus un S. Dar apoi s-a luat și de gradați c� nu mi-a explicat ca lumea. M� �ntreaba `lentul:
- Cand un superior te cheama la el, tu ce trebuie s� faci?
Prima data r�m�n blocat. Unul mai aproape de mine �mi soptește ce și cum.
- Las�-l �n pace ca știe și el, zise `lentul.
- Atunci c�nd un superior m� cheam� la d�nsul , eu trebuie s� vin �n fuga cea mai mare , s� m� apropii de el, la cațiva pasi , apoi f�c�nd trei pași de defilare m� opresc , pivotez la st�nga și m� opresc �n fața lui . Apoi i-au poziția de drepti și m� adresez: `Tovarașu, gradul, sunt soldatul sau fruntasul , ... m-am prezentat la ordinele dvs ...
- Da așa e mai bine, zise el satisf�cut. Urm�torul! Mai trebuie s� exersezi.
Se punea note și la așa ceva. Noroc c� la teorie și tehnica de lupt� aveam FB. Și deci pe total st�team bine. Alții se compensau la milit�rie.
- V�d c� ai uitat de armat� , m� amenința Bejenaru c�nd vedeam c� iar nu percutam la timp.
- Bibanul a uitat de armat�, zicea vesel Popa, b�g�nd paie pe foc.
Dar Bejenaru , ca și ceilalți nu prea �l b�ga �n seam� pe Popa. �l l�sau s� tr�nc�neasc�. C� doar de asta era bun. De aceea multe farse erau s� fie f�cute și la adresa lui.
Nu! nu am uitat de armat�. Cum era sa uit? Niciodat� nu voi uita toate necazurile pricinuite de ea. Nici nu aș fi avut timp s� uit. Aveau grij� b�ieții ca s� nu uit. Se apropia peste c�teva zile 4 martie. Cred c� e cam aceeași zi și lun�, acum c�nd am ajuns s� scriu aceste �nt�mpl�ri �n continuare. Numai anul difera. Atunci era �n 1978 la un an dup� cutremur, de care am uitat pur si simplu s� �l trec �n revist� și pe el. Povesteau `b�tr�nii`noștri și gradații c� la cutremur au aruncat saltelele pe geam și unii odat� cu ele. Așa de mare a fost panica. Ia speriat pe toti. Normal c� avusese motiv. Eu �n anul �la m� duceam �n armat� �n octombrie și cutremurul fusese �n martie. Țin minte și acu.
Era ora 21, 24. La televizor era un filmbulg�resc:
``Dulce și amar`. Nu știu daca a avut vreo legatur� cu realitatea . Tanti Lili era la noi la televizor. St�team cu toții și urm�ream filmul. Deodat� simții ca ne fuge p�m�ntul de sub picioare. Tant Lili spune : `Cutremur`! si ne bulucir�m toți c�tre uș�. De ce ne �ndreptam c�tre ieșire, de ce se f�cea mai mare. C�inii �ncepur� s� urle.
C�nd am ieșit afar� au r�mas �n prag. Eu ieșisem totuși afar� �n fața ușii . Oricum nu mai aveam loc și eu. Tanti Lili, cic� sa nu stau acolo s� nu-mi cad� vreo c�ramid� de la horn �n cap. Știam arhitectura hornului și a casei și așa c� , nu avea cum s� se �nt�mple una ca asta. Dupa 40 secunde aproape, �ncepu s� sl�beasc�, p�n� se opri de tot. Acum nu mai aveam curaj s� ne culcam. Tanti Lili a plecat �n grab� s� vad� ce e acas�, știind c� mam`mare era singur� și se putea speria. Eu cand am intrat �n casa, c�t de curajos am fost pe timpul cutremurului, at�t �ncepuse s�-mi fie fric� acum, dup� terminarea lui. Aveam s� trec și peste ani , �n aceeași situatie nepl�cut�, c�nd aveau s� mai fie �nc� trei cutremure la fel aproape de mari. Atunci seara am �ncercat s� mai vedem la tv, ce? și cum? Dar se oprise toate. De abia la ziua la `Difuzor` aveam s� afl�m de dezastrul cutremurului, la Bucuresti și alte orașe apropiate. Și b�tr�nii noștri se speriase foarte tare.
Și așa a re�nceput instrucția zilnic�. Tot așa erau zile c�nd inamicul scotea capul din b�rlog. Numai ca s� ne fac� noua zile fripte. Nici situatia mea nu s-a schimbat. Avea sa fie un paradox cu mine �n armat�. Eu aveam aceeași v�rst� cu `b�tr�nii` și gradatii lor. Eu dac� am facut 5 ani liceu, așa �mi trebuie. Și clasa a IX-a pe deasupra. Dar poate era mai bine așa. Sau nu !?! C� dup� spusele acestora , acum e mizilic faț� de ce au �ndurat și ei atunci. Apoi zic eu �n g�nd:`` dac� asta e mizilic, atunci �ia ce f�ceau pe atunci ? Se urcau �n copaci? `
Deocamdat� noi eram bibanii oropsiți. Era un biban pe nume Neruja care i-a placut armata. Era foarte constiincios p�n� la prostie. De aceea nu prea manca p�par� de la Tr�ila. O mai lua și el pe cocoaș� dar nu așa de tare ca noi. Eu, Sava , Vieru, inca un sofer care... o sa zic si de el la vremea lui. Ceilalti Uncu, Neacsu, Neruja, Miron, tr�iau momentul armatei. De aceea au si ajuns gradati. O tr�iau.O aveau �n s�nge. Sau poate nu erau dec�t un motiv ca s� plece cu cate o `macaroan�` unii și c�te o tabla alții. Aveam mai multi gradati noi, decat avuse ei. Ei au fost numai trei. Noi 4 sau 5. Dup� cateva zile Neacsu e trimis la Mangalia sa fac� școla de telemetrist. Aveam un aparat optic cu care se m�sura distanța. Dup� ce a venit de la școala `lentul s�-l testeze s� vad� ce a �nv�țat.
- C�ti km sunt p�n� la...cariera, Neacsu! �l �ntreab� `lentul �ntr-o zi
El se uit� prin aparat și spune o cifr�. Dup� aia alta la urma greșeste cifra și c�nd el a spus 5km, `lentul �i spune:
- 5 Km? Vezi s� nu-ți fac eu rost de 5 km acu...
- A nu! ... 3,5 km, se corcteaz� el
- Ei așa mai merge, zice `lentul.
`Lentul. nu putea fi p�c�lit așa de ușor Mai ales c� avea mai mult� vechime și cutreierase și el ani de zile acele dealuri. An de an și zi de zi. Numai s�mb�tași duminica cred c� f�cea pauz�. Asta �nseamn� 52 de Duminici a 3-5 ani e ceva!
Nu trecuse mult de c�nd m� �ntorsei de acas�. �ntr-o seara m� pune iar planton. Și binențeles c� planton sc ..? Da ați ghicit. Tr�ila tot șoșoteau, �mpreun� cu Anghel și cu Tugneanu. Și Țugneanu �sta alt� istorie. Era bun la b�gat ``str�mbe`` Și el era de anul doi.Eu nu am auzit ce pun la cale. C�nd intru și eu �n schimb pe la 12. Se scoal� Tr�il� și �l m�njește pe Bejenaru cu crem� de ghete pe obraz, �n timp ce dormea. Tugneanu și el era treaz. Anghel așișderea. �ncepur� s� chicoteasc� pe sub p�tur�. Eu c�nd v�d m� apuc� spaima Le spun s�-l lase �n pace, c� atunci c�nd s-o trezi se va lua de mine. C� eu ca planton ce am p�zit.? Tugneanu și Tr�il� m� liniștesc spun�nd c� s� zic c� nu știu cine la `pictat` c� ai fost dus s� aduci niște ap� c� ți-a cerut un soldat de anul doi . Și se apuc� Tr�il� s�-l `picteze` pe Bejenaru, �n acordul r�setelor pe �nfundate a celor trei. Dup� ce �l termin�, se ascund tus trei sub p�tur� și se f�ceau c� dorm. Eu totuși �ngrijorat, �ncerc cu batista mea s�-l șterg c�t de c�t pe faț� pe Bejenaru. �n timp ce �l ștergeam acesta se trezeste și buimac m� �ntreab� ce fac. Atunci �i spun lecția. C� �n timp ce eu eram afar� cineva , nu știu cine, v-a murd�rit cu crem� pe faț�. Se scol� el repede, aprinde lumina și c�nd vede cum arat� se duce �ntins la mine. M� ia și m� izbeste iar de paturi.
- Cine a f�cut asta?
- Nu știu? Nu eram aici.
- Ce ai c�utat afar�? nu știai c� nu ai voie s� ieși afar�? Și d� pumni �n mine.
C�nd vede ei c� se �ngroaș� gluma, se fac c� se trezesc și �mi ia ap�rarea. Mai bine zis �ncearc� s� mi-o ia. Dar nu �nainte de a m� ciufuli bine Bejenaru. Dup� ce m� las� pe mine, se i-a și de ei. �ncepuse ancheta. Cine? Cum ? Și c�nd? Binențeles c� nu a recunoscut nimeni. C�nd m� �ntreb� pe mine, c�nd pe ei. Greu l-au mai potolit
St�team cu fric� și inima mi se f�cuse c�t un purice, neștiind cum o s� se termine. P�n� la urm� m-a crezut și nu prea. Era convins ca eu știam dar nu voiam s� spun . Și așa și era. Cum s� spui? Ca era pr�p�denie! Ta�ziu dup� ce ne-a amenințat c� daca se mai repet� �nc� o dat� scena o s� aib� de a face cu el. C�nd s� se culce m� mai pune așa ca �ncheiere s� mai fac c�teva culcaturi. M� ameninț� c� a doua zi st� el de vorb� cu mine.
Apoi se culc� la loc. Eu c�t s-au certat ei �mi trecuse schimbul. Era 3 și �l scol, mai bine zis �i zic , schimbului s� m� �nlocuiasc�, c� se sculase toat� lumea �n urma scandalului f�cut de Bejenaru. Acum i� d�deam și eu dreptate. Dar nu trebuia s�-și verse focul pe mine. Eram prins din toate p�rțile. Oricum aș fi procedat de b�taie tot nu aș fi sc�pat. Chiar dac� m� duceam și la ofiterul de servici. Atunci era și mai grav. Asta e au profitat toți de mine c�nd au v�zut c� eu tac și �nghit. De atunci nu i-au mai f�cut lui Bejenaru nimeni nimic.
C�nd s-a f�cut dimineața , cum am f�cut patul , am și t�iat-o jos la vesel�. M� g�ndeam c� dac� nu m� vede o vreme o s� uite de mine. Dar m� �nșelam. Dup� raport, am plecat singuri la c�mp. `Lentul avea o sedinț�, ceva. C�nd ieșim pe poarta unit�ții, la vreo 50 de metri ne opreste pe toți și d� comanda:
- Lupu treci in spate. Grigoriu treci in locul lui Lupu. M� puse s� ma �nham �n faț� la mitraliere. Și așa am tras p�n� la dealul Molda, mai mult de unul singur , oprindu-m� și poticnindu-m� mai mereu, spre nemulțumirea lui Bejenaru. Tr�ila ar fi vrut s� m� ajute dar era mai mic �n grad nu avea curajul și s-ar fi și deconspirat. C�nd am ajuns cu chiu cu vai p�n� la locul nostru eram tot o ap�.
- Las�-l dracului, c� �l omori de tot, zice Tr�il�.
- Las�-l c� nu moare, asta pedeapsa pentru asear�. Eu știu c� nu el a f�cut-o dar am vrut s� v�d dac� o s� zic� cine e f�ptașul. Nu s-a oferit nimeni s�-l ajute! Deși toți știați cum au stat lucrurile. Deci nu vreți s� spuneți da ? face el ameninț�tor. Pentrui c� arau dou� piese, Bejenaru zice:
- Sava și Grigoriu r�m�n s� p�zeasac� mitralierele, restul i� vale dup� mine adunarea! Știu c� s-a r�zbunat tare pe ei. Avea tot dreptul și la propriu și la figurat. Nu a comentat nimeni, nimic. �n timp ce ne uitam la ei �n vale cum �i fug�rea Bejenaru, Sava �n al noulea cer, s�rea �n sus de bucurie.
- Așa! ... d�-le c� merit�.. de ce s� pl�tim numai noi pentru ei? S� pl�teasc� și ei. Știa și el cine era f�ptașul.
- Eu ca eu, dar tu ai tras-o cel mai tare zice el c�tre mine.
Numai c� nu toți erau de vin�. Colegii mei chiar nu aveau nici o vin�. Pentru Tr�ila, Anghel și Tugneanu au luat-o toți pe cocoaș�. Ca așa e �n armat�: `Toți pentru unu, si unul pentru toți.` Dup� cateva ore bune se �ntorc și ei tav�liți, uzi și murdari. Avusese grij� Bejenaru, s�-i t�v�leasc� bine. Mai murdari erau �ns� bibanii. Cei de anul doi mai fentase c�t putur�. Mai facem noi acolo niște preg�tiri, dup� care la plecare, nu știu din ce cauz�, Bejenaru, �i puse pe Țugneanu și pe Anghel s� trag� �n faț� �n locul meu. Au tras nu au zis nimic. Probabil c� se simțeau cu musca pe c�ciul�. Numai c� Tr�il� sc�pase, bine mersi. Dar avea s�-și ia și el porția �mpreun� cu toți iar �ntr-o zi.
�ntr-o alta zi c�nd i�cepuse s� se topeasc� z�pada, c� și mirosea a primavar�, `lentul ca de obicei iar i se c�șunase pe noi. Și ne-a luat și el la �mprejur. De data asta f�r� mitraliere. Eu m� bucuram c� am scapat de `dacii`. Dar mai t�rziu aveam s�-mi schimb iar p�rerea. G�sise un teren `minat` pres�rat din loc in loc cu petice de z�pad�. Așa de tare ne-a lucrat c� la un moment dat mi se uscase gura de sete. Voiam ap� și nu aveam de unde. C�nd �mi vine o idee. �n timp ce d�dea mereu comanda : `Culcat și salt �nainte`. Eu mai fac doi pasi și m� pr�bușesc peste un petic de z�pad�, cu fața �n jos. Și �ncep s� `m�n�nc` z�pad� ca s� m� r�coresc.
C�nd vede `lentul iar ne scoal� și �ncearc� s� ne �ndep�rteze de locul `minat`. C�nd g�sesc iar un petic de z�pad� �l str�ng �n m�na și �l p�strez s� �l bag �n gur� mai �arziu. Mai �mi potolisem setea. A fost teroare �n acea zi. C�țiva bibani au �ncercat și ei s�-mi urmeze exemplul. Era grav dac� te prindea `lentul. Și ca s� fie tot tac�mul ne-a mai și pus s� mergem iar, cu c�ntec �nainte. Acu unii mai c�ntau dar nu toți. `lentul a observat și iar p�r�sim șoseaua. P�n� am ajuns la unitate a tinut-o tot in :
- Salt �nainte! ...
Aveam impresia c� unele `pedepse ascunse sub acea `instructie` era rodul unor `informatori` care spuneau tot ce se petrecea �n pluton. Altfel nu-mi explic `ieșirile `lentului c�teodat�.

De la: GRINGOS, la data 2013-06-05 18:58:03 O NOU� SPERANȚ�

�ntr-o zi un soldat de anul II, v�z�nd c�te �nduram cu cea armat� , i se f�cuse mil� de mine.
- Ei bibane !
M� �ntorc și m� uit speriat �n spate. C�nd �l v�d m� sperii la �nceput. Eram la WC. Cum nu se putea mai r�u pentru mine. �mi și spuneam �n g�nd:� �sta o s� m� � f...� dar el zice:
- Nu te speria ! Știu de unde ești? Și mai ales c�t te freac� �ia. Uite nu ai vrea pe perioada c�t sunt eu plecat �n concediu, s� vii sus la pompe ca s� m� �nlocuiești? E colo sus pe deal , dincolo de carier�. Nu faci alceva dec�t bagi ap� �n unitate c�nd este.
- Da ! zic eu timid.
- Ei nu acu, dar am s� te țin minte și la var�, am s� te chem. Ce meserie ai ?
- Electromecanic , zic.
- Perfect de asta am și nevoie.
Asta a fost cam prin luna februarie. Dar luat de valul instrucției, am și uitat de discuția purtat� de el. Chiar și uitasem complet de ea. Zilele care au urmat , s-au desf�șurat normal cu aceleași neajunsuri pentru mine și mai ales c� era și iarn�, iar asta f�cea armata și mai grea.
�ntr-o zi vine `lentul si ne i-a individual s� aplic�m tot ce am �nv�tat de la gradați , s� vad� cum le punem �n practic�. `Lentul st�tea la zece pași de mine și m� pune s� execut toate ordinele interioare pe care trebuie s� le execute un soldat sau gradat, �n fața altui superior. La c�teva, nu i-a pl�cut și mi-a pus un S. Dar apoi s-a luat și de gradați c� nu mi-a explicat ca lumea. M� �ntreaba `lentul:
- Cand un superior te cheama la el, tu ce trebuie s� faci?
Prima data r�m�n blocat. Unul mai aproape de mine �mi soptește ce și cum.
- Las�-l �n pace ca știe și el, zise `lentul.
- Atunci c�nd un superior m� cheam� la d�nsul , eu trebuie s� vin �n fuga cea mai mare , s� m� apropii de el, la cațiva pasi , apoi f�c�nd trei pași de defilare m� opresc , pivotez la st�nga și m� opresc �n fața lui . Apoi i-au poziția de drepti și m� adresez: `Tovarașu, gradul, sunt soldatul sau fruntasul , ... m-am prezentat la ordinele dvs ...
- Da așa e mai bine, zise el satisf�cut. Urm�torul! Mai trebuie s� exersezi.
Se punea note și la așa ceva. Noroc c� la teorie și tehnica de lupt� aveam FB. Și deci pe total st�team bine. Alții se compensau la milit�rie.
- V�d c� ai uitat de armat� , m� amenința Bejenaru c�nd vedeam c� iar nu percutam la timp.
- Bibanul a uitat de armat�, zicea vesel Popa, b�g�nd paie pe foc.
Dar Bejenaru , ca și ceilalți nu prea �l b�ga �n seam� pe Popa. �l l�sau s� tr�nc�neasc�. C� doar de asta era bun. De aceea multe farse erau s� fie f�cute și la adresa lui.
Nu! nu am uitat de armat�. Cum era sa uit? Niciodat� nu voi uita toate necazurile pricinuite de ea. Nici nu aș fi avut timp s� uit. Aveau grij� b�ieții ca s� nu uit. Se apropia peste c�teva zile 4 martie. Cred c� e cam aceeași zi și lun�, acum c�nd am ajuns s� scriu aceste �nt�mpl�ri �n continuare. Numai anul difera. Atunci era �n 1978 la un an dup� cutremur, de care am uitat pur si simplu s� �l trec �n revist� și pe el. Povesteau `b�tr�nii`noștri și gradații c� la cutremur au aruncat saltelele pe geam și unii odat� cu ele. Așa de mare a fost panica. Ia speriat pe toti. Normal c� avusese motiv. Eu �n anul �la m� duceam �n armat� �n octombrie și cutremurul fusese �n martie. Țin minte și acu.
Era ora 21, 24. La televizor era un filmbulg�resc:
``Dulce și amar`. Nu știu daca a avut vreo legatur� cu realitatea . Tanti Lili era la noi la televizor. St�team cu toții și urm�ream filmul. Deodat� simții ca ne fuge p�m�ntul de sub picioare. Tant Lili spune : `Cutremur`! si ne bulucir�m toți c�tre uș�. De ce ne �ndreptam c�tre ieșire, de ce se f�cea mai mare. C�inii �ncepur� s� urle.
C�nd am ieșit afar� au r�mas �n prag. Eu ieșisem totuși afar� �n fața ușii . Oricum nu mai aveam loc și eu. Tanti Lili, cic� sa nu stau acolo s� nu-mi cad� vreo c�ramid� de la horn �n cap. Știam arhitectura hornului și a casei și așa c� , nu avea cum s� se �nt�mple una ca asta. Dupa 40 secunde aproape, �ncepu s� sl�beasc�, p�n� se opri de tot. Acum nu mai aveam curaj s� ne culcam. Tanti Lili a plecat �n grab� s� vad� ce e acas�, știind c� mam`mare era singur� și se putea speria. Eu cand am intrat �n casa, c�t de curajos am fost pe timpul cutremurului, at�t �ncepuse s�-mi fie fric� acum, dup� terminarea lui. Aveam s� trec și peste ani , �n aceeași situatie nepl�cut�, c�nd aveau s� mai fie �nc� trei cutremure la fel aproape de mari. Atunci seara am �ncercat s� mai vedem la tv, ce? și cum? Dar se oprise toate. De abia la ziua la `Difuzor` aveam s� afl�m de dezastrul cutremurului, la Bucuresti și alte orașe apropiate. Și b�tr�nii noștri se speriase foarte tare.
Și așa a re�nceput instrucția zilnic�. Tot așa erau zile c�nd inamicul scotea capul din b�rlog. Numai ca s� ne fac� noua zile fripte. Nici situatia mea nu s-a schimbat. Avea sa fie un paradox cu mine �n armat�. Eu aveam aceeași v�rst� cu `b�tr�nii` și gradatii lor. Eu dac� am facut 5 ani liceu, așa �mi trebuie. Și clasa a IX-a pe deasupra. Dar poate era mai bine așa. Sau nu !?! C� dup� spusele acestora , acum e mizilic faț� de ce au �ndurat și ei atunci. Apoi zic eu �n g�nd:`` dac� asta e mizilic, atunci �ia ce f�ceau pe atunci ? Se urcau �n copaci? `
Deocamdat� noi eram bibanii oropsiți. Era un biban pe nume Neruja care i-a placut armata. Era foarte constiincios p�n� la prostie. De aceea nu prea manca p�par� de la Tr�ila. O mai lua și el pe cocoaș� dar nu așa de tare ca noi. Eu, Sava , Vieru, inca un sofer care... o sa zic si de el la vremea lui. Ceilalti Uncu, Neacsu, Neruja, Miron, tr�iau momentul armatei. De aceea au si ajuns gradati. O tr�iau.O aveau �n s�nge. Sau poate nu erau dec�t un motiv ca s� plece cu cate o `macaroan�` unii și c�te o tabla alții. Aveam mai multi gradati noi, decat avuse ei. Ei au fost numai trei. Noi 4 sau 5. Dup� cateva zile Neacsu e trimis la Mangalia sa fac� școla de telemetrist. Aveam un aparat optic cu care se m�sura distanța. Dup� ce a venit de la școala `lentul s�-l testeze s� vad� ce a �nv�țat.
- C�ti km sunt p�n� la...cariera, Neacsu! �l �ntreab� `lentul �ntr-o zi
El se uit� prin aparat și spune o cifr�. Dup� aia alta la urma greșeste cifra și c�nd el a spus 5km, `lentul �i spune:
- 5 Km? Vezi s� nu-ți fac eu rost de 5 km acu...
- A nu! ... 3,5 km, se corcteaz� el
- Ei așa mai merge, zice `lentul.
`Lentul. nu putea fi p�c�lit așa de ușor Mai ales c� avea mai mult� vechime și cutreierase și el ani de zile acele dealuri. An de an și zi de zi. Numai s�mb�tași duminica cred c� f�cea pauz�. Asta �nseamn� 52 de Duminici a 3-5 ani e ceva!
Nu trecuse mult de c�nd m� �ntorsei de acas�. �ntr-o seara m� pune iar planton. Și binențeles c� planton sc ..? Da ați ghicit. Tr�ila tot șoșoteau, �mpreun� cu Anghel și cu Tugneanu. Și Țugneanu �sta alt� istorie. Era bun la b�gat ``str�mbe`` Și el era de anul doi.Eu nu am auzit ce pun la cale. C�nd intru și eu �n schimb pe la 12. Se scoal� Tr�il� și �l m�njește pe Bejenaru cu crem� de ghete pe obraz, �n timp ce dormea. Tugneanu și el era treaz. Anghel așișderea. �ncepur� s� chicoteasc� pe sub p�tur�. Eu c�nd v�d m� apuc� spaima Le spun s�-l lase �n pace, c� atunci c�nd s-o trezi se va lua de mine. C� eu ca planton ce am p�zit.? Tugneanu și Tr�il� m� liniștesc spun�nd c� s� zic c� nu știu cine la `pictat` c� ai fost dus s� aduci niște ap� c� ți-a cerut un soldat de anul doi . Și se apuc� Tr�il� s�-l `picteze` pe Bejenaru, �n acordul r�setelor pe �nfundate a celor trei. Dup� ce �l termin�, se ascund tus trei sub p�tur� și se f�ceau c� dorm. Eu totuși �ngrijorat, �ncerc cu batista mea s�-l șterg c�t de c�t pe faț� pe Bejenaru. �n timp ce �l ștergeam acesta se trezeste și buimac m� �ntreab� ce fac. Atunci �i spun lecția. C� �n timp ce eu eram afar� cineva , nu știu cine, v-a murd�rit cu crem� pe faț�. Se scol� el repede, aprinde lumina și c�nd vede cum arat� se duce �ntins la mine. M� ia și m� izbeste iar de paturi.
- Cine a f�cut asta?
- Nu știu? Nu eram aici.
- Ce ai c�utat afar�? nu știai c� nu ai voie s� ieși afar�? Și d� pumni �n mine.
C�nd vede ei c� se �ngroaș� gluma, se fac c� se trezesc și �mi ia ap�rarea. Mai bine zis �ncearc� s� mi-o ia. Dar nu �nainte de a m� ciufuli bine Bejenaru. Dup� ce m� las� pe mine, se i-a și de ei. �ncepuse ancheta. Cine? Cum ? Și c�nd? Binențeles c� nu a recunoscut nimeni. C�nd m� �ntreb� pe mine, c�nd pe ei. Greu l-au mai potolit
St�team cu fric� și inima mi se f�cuse c�t un purice, neștiind cum o s� se termine. P�n� la urm� m-a crezut și nu prea. Era convins ca eu știam dar nu voiam s� spun . Și așa și era. Cum s� spui? Ca era pr�p�denie! Ta�ziu dup� ce ne-a amenințat c� daca se mai repet� �nc� o dat� scena o s� aib� de a face cu el. C�nd s� se culce m� mai pune așa ca �ncheiere s� mai fac c�teva culcaturi. M� ameninț� c� a doua zi st� el de vorb� cu mine.
Apoi se culc� la loc. Eu c�t s-au certat ei �mi trecuse schimbul. Era 3 și �l scol, mai bine zis �i zic , schimbului s� m� �nlocuiasc�, c� se sculase toat� lumea �n urma scandalului f�cut de Bejenaru. Acum i� d�deam și eu dreptate. Dar nu trebuia s�-și verse focul pe mine. Eram prins din toate p�rțile. Oricum aș fi procedat de b�taie tot nu aș fi sc�pat. Chiar dac� m� duceam și la ofiterul de servici. Atunci era și mai grav. Asta e au profitat toți de mine c�nd au v�zut c� eu tac și �nghit. De atunci nu i-au mai f�cut lui Bejenaru nimeni nimic.
C�nd s-a f�cut dimineața , cum am f�cut patul , am și t�iat-o jos la vesel�. M� g�ndeam c� dac� nu m� vede o vreme o s� uite de mine. Dar m� �nșelam. Dup� raport, am plecat singuri la c�mp. `Lentul avea o sedinț�, ceva. C�nd ieșim pe poarta unit�ții, la vreo 50 de metri ne opreste pe toți și d� comanda:
- Lupu treci in spate. Grigoriu treci in locul lui Lupu. M� puse s� ma �nham �n faț� la mitraliere. Și așa am tras p�n� la dealul Molda, mai mult de unul singur , oprindu-m� și poticnindu-m� mai mereu, spre nemulțumirea lui Bejenaru. Tr�ila ar fi vrut s� m� ajute dar era mai mic �n grad nu avea curajul și s-ar fi și deconspirat. C�nd am ajuns cu chiu cu vai p�n� la locul nostru eram tot o ap�.
- Las�-l dracului, c� �l omori de tot, zice Tr�il�.
- Las�-l c� nu moare, asta pedeapsa pentru asear�. Eu știu c� nu el a f�cut-o dar am vrut s� v�d dac� o s� zic� cine e f�ptașul. Nu s-a oferit nimeni s�-l ajute! Deși toți știați cum au stat lucrurile. Deci nu vreți s� spuneți da ? face el ameninț�tor. Pentrui c� arau dou� piese, Bejenaru zice:
- Sava și Grigoriu r�m�n s� p�zeasac� mitralierele, restul i� vale dup� mine adunarea! Știu c� s-a r�zbunat tare pe ei. Avea tot dreptul și la propriu și la figurat. Nu a comentat nimeni, nimic. �n timp ce ne uitam la ei �n vale cum �i fug�rea Bejenaru, Sava �n al noulea cer, s�rea �n sus de bucurie.
- Așa! ... d�-le c� merit�.. de ce s� pl�tim numai noi pentru ei? S� pl�teasc� și ei. Știa și el cine era f�ptașul.
- Eu ca eu, dar tu ai tras-o cel mai tare zice el c�tre mine.
Numai c� nu toți erau de vin�. Colegii mei chiar nu aveau nici o vin�. Pentru Tr�ila, Anghel și Tugneanu au luat-o toți pe cocoaș�. Ca așa e �n armat�: `Toți pentru unu, si unul pentru toți.` Dup� cateva ore bune se �ntorc și ei tav�liți, uzi și murdari. Avusese grij� Bejenaru, s�-i t�v�leasc� bine. Mai murdari erau �ns� bibanii. Cei de anul doi mai fentase c�t putur�. Mai facem noi acolo niște preg�tiri, dup� care la plecare, nu știu din ce cauz�, Bejenaru, �i puse pe Țugneanu și pe Anghel s� trag� �n faț� �n locul meu. Au tras nu au zis nimic. Probabil c� se simțeau cu musca pe c�ciul�. Numai c� Tr�il� sc�pase, bine mersi. Dar avea s�-și ia și el porția �mpreun� cu toți iar �ntr-o zi.
�ntr-o alta zi c�nd i�cepuse s� se topeasc� z�pada, c� și mirosea a primavar�, `lentul ca de obicei iar i se c�șunase pe noi. Și ne-a luat și el la �mprejur. De data asta f�r� mitraliere. Eu m� bucuram c� am scapat de `dacii`. Dar mai t�rziu aveam s�-mi schimb iar p�rerea. G�sise un teren `minat` pres�rat din loc in loc cu petice de z�pad�. Așa de tare ne-a lucrat c� la un moment dat mi se uscase gura de sete. Voiam ap� și nu aveam de unde. C�nd �mi vine o idee. �n timp ce d�dea mereu comanda : `Culcat și salt �nainte`. Eu mai fac doi pasi și m� pr�bușesc peste un petic de z�pad�, cu fața �n jos. Și �ncep s� `m�n�nc` z�pad� ca s� m� r�coresc.
C�nd vede `lentul iar ne scoal� și �ncearc� s� ne �ndep�rteze de locul `minat`. C�nd g�sesc iar un petic de z�pad� �l str�ng �n m�na și �l p�strez s� �l bag �n gur� mai �arziu. Mai �mi potolisem setea. A fost teroare �n acea zi. C�țiva bibani au �ncercat și ei s�-mi urmeze exemplul. Era grav dac� te prindea `lentul. Și ca s� fie tot tac�mul ne-a mai și pus s� mergem iar, cu c�ntec �nainte. Acu unii mai c�ntau dar nu toți. `lentul a observat și iar p�r�sim șoseaua. P�n� am ajuns la unitate a tinut-o tot in :
- Salt �nainte! ...
Aveam impresia c� unele `pedepse ascunse sub acea `instructie` era rodul unor `informatori` care spuneau tot ce se petrecea �n pluton. Altfel nu-mi explic `ieșirile `lentului c�teodat�.

soldat de "anul II"!?? ....n-am mai auzit..... cati ani se facea armata atunci? ....cinci?

De la: Razzyy, la data 2013-06-05 19:02:59

De la: GRINGOS, la data 2013-06-05 18:58:03 O NOU� SPERANȚ�

�ntr-o zi un soldat de anul II, v�z�nd c�te �nduram cu cea armat� , i se f�cuse mil� de mine.
- Ei bibane !
M� �ntorc și m� uit speriat �n spate. C�nd �l v�d m� sperii la �nceput. Eram la WC. Cum nu se putea mai r�u pentru mine. �mi și spuneam �n g�nd:� �sta o s� m� � f...� dar el zice:
- Nu te speria ! Știu de unde ești? Și mai ales c�t te freac� �ia. Uite nu ai vrea pe perioada c�t sunt eu plecat �n concediu, s� vii sus la pompe ca s� m� �nlocuiești? E colo sus pe deal , dincolo de carier�. Nu faci alceva dec�t bagi ap� �n unitate c�nd este.
- Da ! zic eu timid.
- Ei nu acu, dar am s� te țin minte și la var�, am s� te chem. Ce meserie ai ?
- Electromecanic , zic.
- Perfect de asta am și nevoie.
Asta a fost cam prin luna februarie. Dar luat de valul instrucției, am și uitat de discuția purtat� de el. Chiar și uitasem complet de ea. Zilele care au urmat , s-au desf�șurat normal cu aceleași neajunsuri pentru mine și mai ales c� era și iarn�, iar asta f�cea armata și mai grea.
�ntr-o zi vine `lentul si ne i-a individual s� aplic�m tot ce am �nv�tat de la gradați , s� vad� cum le punem �n practic�. `Lentul st�tea la zece pași de mine și m� pune s� execut toate ordinele interioare pe care trebuie s� le execute un soldat sau gradat, �n fața altui superior. La c�teva, nu i-a pl�cut și mi-a pus un S. Dar apoi s-a luat și de gradați c� nu mi-a explicat ca lumea. M� �ntreaba `lentul:
- Cand un superior te cheama la el, tu ce trebuie s� faci?
Prima data r�m�n blocat. Unul mai aproape de mine �mi soptește ce și cum.
- Las�-l �n pace ca știe și el, zise `lentul.
- Atunci c�nd un superior m� cheam� la d�nsul , eu trebuie s� vin �n fuga cea mai mare , s� m� apropii de el, la cațiva pasi , apoi f�c�nd trei pași de defilare m� opresc , pivotez la st�nga și m� opresc �n fața lui . Apoi i-au poziția de drepti și m� adresez: `Tovarașu, gradul, sunt soldatul sau fruntasul , ... m-am prezentat la ordinele dvs ...
- Da așa e mai bine, zise el satisf�cut. Urm�torul! Mai trebuie s� exersezi.
Se punea note și la așa ceva. Noroc c� la teorie și tehnica de lupt� aveam FB. Și deci pe total st�team bine. Alții se compensau la milit�rie.
- V�d c� ai uitat de armat� , m� amenința Bejenaru c�nd vedeam c� iar nu percutam la timp.
- Bibanul a uitat de armat�, zicea vesel Popa, b�g�nd paie pe foc.
Dar Bejenaru , ca și ceilalți nu prea �l b�ga �n seam� pe Popa. �l l�sau s� tr�nc�neasc�. C� doar de asta era bun. De aceea multe farse erau s� fie f�cute și la adresa lui.
Nu! nu am uitat de armat�. Cum era sa uit? Niciodat� nu voi uita toate necazurile pricinuite de ea. Nici nu aș fi avut timp s� uit. Aveau grij� b�ieții ca s� nu uit. Se apropia peste c�teva zile 4 martie. Cred c� e cam aceeași zi și lun�, acum c�nd am ajuns s� scriu aceste �nt�mpl�ri �n continuare. Numai anul difera. Atunci era �n 1978 la un an dup� cutremur, de care am uitat pur si simplu s� �l trec �n revist� și pe el. Povesteau `b�tr�nii`noștri și gradații c� la cutremur au aruncat saltelele pe geam și unii odat� cu ele. Așa de mare a fost panica. Ia speriat pe toti. Normal c� avusese motiv. Eu �n anul �la m� duceam �n armat� �n octombrie și cutremurul fusese �n martie. Țin minte și acu.
Era ora 21, 24. La televizor era un filmbulg�resc:
``Dulce și amar`. Nu știu daca a avut vreo legatur� cu realitatea . Tanti Lili era la noi la televizor. St�team cu toții și urm�ream filmul. Deodat� simții ca ne fuge p�m�ntul de sub picioare. Tant Lili spune : `Cutremur`! si ne bulucir�m toți c�tre uș�. De ce ne �ndreptam c�tre ieșire, de ce se f�cea mai mare. C�inii �ncepur� s� urle.
C�nd am ieșit afar� au r�mas �n prag. Eu ieșisem totuși afar� �n fața ușii . Oricum nu mai aveam loc și eu. Tanti Lili, cic� sa nu stau acolo s� nu-mi cad� vreo c�ramid� de la horn �n cap. Știam arhitectura hornului și a casei și așa c� , nu avea cum s� se �nt�mple una ca asta. Dupa 40 secunde aproape, �ncepu s� sl�beasc�, p�n� se opri de tot. Acum nu mai aveam curaj s� ne culcam. Tanti Lili a plecat �n grab� s� vad� ce e acas�, știind c� mam`mare era singur� și se putea speria. Eu cand am intrat �n casa, c�t de curajos am fost pe timpul cutremurului, at�t �ncepuse s�-mi fie fric� acum, dup� terminarea lui. Aveam s� trec și peste ani , �n aceeași situatie nepl�cut�, c�nd aveau s� mai fie �nc� trei cutremure la fel aproape de mari. Atunci seara am �ncercat s� mai vedem la tv, ce? și cum? Dar se oprise toate. De abia la ziua la `Difuzor` aveam s� afl�m de dezastrul cutremurului, la Bucuresti și alte orașe apropiate. Și b�tr�nii noștri se speriase foarte tare.
Și așa a re�nceput instrucția zilnic�. Tot așa erau zile c�nd inamicul scotea capul din b�rlog. Numai ca s� ne fac� noua zile fripte. Nici situatia mea nu s-a schimbat. Avea sa fie un paradox cu mine �n armat�. Eu aveam aceeași v�rst� cu `b�tr�nii` și gradatii lor. Eu dac� am facut 5 ani liceu, așa �mi trebuie. Și clasa a IX-a pe deasupra. Dar poate era mai bine așa. Sau nu !?! C� dup� spusele acestora , acum e mizilic faț� de ce au �ndurat și ei atunci. Apoi zic eu �n g�nd:`` dac� asta e mizilic, atunci �ia ce f�ceau pe atunci ? Se urcau �n copaci? `
Deocamdat� noi eram bibanii oropsiți. Era un biban pe nume Neruja care i-a placut armata. Era foarte constiincios p�n� la prostie. De aceea nu prea manca p�par� de la Tr�ila. O mai lua și el pe cocoaș� dar nu așa de tare ca noi. Eu, Sava , Vieru, inca un sofer care... o sa zic si de el la vremea lui. Ceilalti Uncu, Neacsu, Neruja, Miron, tr�iau momentul armatei. De aceea au si ajuns gradati. O tr�iau.O aveau �n s�nge. Sau poate nu erau dec�t un motiv ca s� plece cu cate o `macaroan�` unii și c�te o tabla alții. Aveam mai multi gradati noi, decat avuse ei. Ei au fost numai trei. Noi 4 sau 5. Dup� cateva zile Neacsu e trimis la Mangalia sa fac� școla de telemetrist. Aveam un aparat optic cu care se m�sura distanța. Dup� ce a venit de la școala `lentul s�-l testeze s� vad� ce a �nv�țat.
- C�ti km sunt p�n� la...cariera, Neacsu! �l �ntreab� `lentul �ntr-o zi
El se uit� prin aparat și spune o cifr�. Dup� aia alta la urma greșeste cifra și c�nd el a spus 5km, `lentul �i spune:
- 5 Km? Vezi s� nu-ți fac eu rost de 5 km acu...
- A nu! ... 3,5 km, se corcteaz� el
- Ei așa mai merge, zice `lentul.
`Lentul. nu putea fi p�c�lit așa de ușor Mai ales c� avea mai mult� vechime și cutreierase și el ani de zile acele dealuri. An de an și zi de zi. Numai s�mb�tași duminica cred c� f�cea pauz�. Asta �nseamn� 52 de Duminici a 3-5 ani e ceva!
Nu trecuse mult de c�nd m� �ntorsei de acas�. �ntr-o seara m� pune iar planton. Și binențeles c� planton sc ..? Da ați ghicit. Tr�ila tot șoșoteau, �mpreun� cu Anghel și cu Tugneanu. Și Țugneanu �sta alt� istorie. Era bun la b�gat ``str�mbe`` Și el era de anul doi.Eu nu am auzit ce pun la cale. C�nd intru și eu �n schimb pe la 12. Se scoal� Tr�il� și �l m�njește pe Bejenaru cu crem� de ghete pe obraz, �n timp ce dormea. Tugneanu și el era treaz. Anghel așișderea. �ncepur� s� chicoteasc� pe sub p�tur�. Eu c�nd v�d m� apuc� spaima Le spun s�-l lase �n pace, c� atunci c�nd s-o trezi se va lua de mine. C� eu ca planton ce am p�zit.? Tugneanu și Tr�il� m� liniștesc spun�nd c� s� zic c� nu știu cine la `pictat` c� ai fost dus s� aduci niște ap� c� ți-a cerut un soldat de anul doi . Și se apuc� Tr�il� s�-l `picteze` pe Bejenaru, �n acordul r�setelor pe �nfundate a celor trei. Dup� ce �l termin�, se ascund tus trei sub p�tur� și se f�ceau c� dorm. Eu totuși �ngrijorat, �ncerc cu batista mea s�-l șterg c�t de c�t pe faț� pe Bejenaru. �n timp ce �l ștergeam acesta se trezeste și buimac m� �ntreab� ce fac. Atunci �i spun lecția. C� �n timp ce eu eram afar� cineva , nu știu cine, v-a murd�rit cu crem� pe faț�. Se scol� el repede, aprinde lumina și c�nd vede cum arat� se duce �ntins la mine. M� ia și m� izbeste iar de paturi.
- Cine a f�cut asta?
- Nu știu? Nu eram aici.
- Ce ai c�utat afar�? nu știai c� nu ai voie s� ieși afar�? Și d� pumni �n mine.
C�nd vede ei c� se �ngroaș� gluma, se fac c� se trezesc și �mi ia ap�rarea. Mai bine zis �ncearc� s� mi-o ia. Dar nu �nainte de a m� ciufuli bine Bejenaru. Dup� ce m� las� pe mine, se i-a și de ei. �ncepuse ancheta. Cine? Cum ? Și c�nd? Binențeles c� nu a recunoscut nimeni. C�nd m� �ntreb� pe mine, c�nd pe ei. Greu l-au mai potolit
St�team cu fric� și inima mi se f�cuse c�t un purice, neștiind cum o s� se termine. P�n� la urm� m-a crezut și nu prea. Era convins ca eu știam dar nu voiam s� spun . Și așa și era. Cum s� spui? Ca era pr�p�denie! Ta�ziu dup� ce ne-a amenințat c� daca se mai repet� �nc� o dat� scena o s� aib� de a face cu el. C�nd s� se culce m� mai pune așa ca �ncheiere s� mai fac c�teva culcaturi. M� ameninț� c� a doua zi st� el de vorb� cu mine.
Apoi se culc� la loc. Eu c�t s-au certat ei �mi trecuse schimbul. Era 3 și �l scol, mai bine zis �i zic , schimbului s� m� �nlocuiasc�, c� se sculase toat� lumea �n urma scandalului f�cut de Bejenaru. Acum i� d�deam și eu dreptate. Dar nu trebuia s�-și verse focul pe mine. Eram prins din toate p�rțile. Oricum aș fi procedat de b�taie tot nu aș fi sc�pat. Chiar dac� m� duceam și la ofiterul de servici. Atunci era și mai grav. Asta e au profitat toți de mine c�nd au v�zut c� eu tac și �nghit. De atunci nu i-au mai f�cut lui Bejenaru nimeni nimic.
C�nd s-a f�cut dimineața , cum am f�cut patul , am și t�iat-o jos la vesel�. M� g�ndeam c� dac� nu m� vede o vreme o s� uite de mine. Dar m� �nșelam. Dup� raport, am plecat singuri la c�mp. `Lentul avea o sedinț�, ceva. C�nd ieșim pe poarta unit�ții, la vreo 50 de metri ne opreste pe toți și d� comanda:
- Lupu treci in spate. Grigoriu treci in locul lui Lupu. M� puse s� ma �nham �n faț� la mitraliere. Și așa am tras p�n� la dealul Molda, mai mult de unul singur , oprindu-m� și poticnindu-m� mai mereu, spre nemulțumirea lui Bejenaru. Tr�ila ar fi vrut s� m� ajute dar era mai mic �n grad nu avea curajul și s-ar fi și deconspirat. C�nd am ajuns cu chiu cu vai p�n� la locul nostru eram tot o ap�.
- Las�-l dracului, c� �l omori de tot, zice Tr�il�.
- Las�-l c� nu moare, asta pedeapsa pentru asear�. Eu știu c� nu el a f�cut-o dar am vrut s� v�d dac� o s� zic� cine e f�ptașul. Nu s-a oferit nimeni s�-l ajute! Deși toți știați cum au stat lucrurile. Deci nu vreți s� spuneți da ? face el ameninț�tor. Pentrui c� arau dou� piese, Bejenaru zice:
- Sava și Grigoriu r�m�n s� p�zeasac� mitralierele, restul i� vale dup� mine adunarea! Știu c� s-a r�zbunat tare pe ei. Avea tot dreptul și la propriu și la figurat. Nu a comentat nimeni, nimic. �n timp ce ne uitam la ei �n vale cum �i fug�rea Bejenaru, Sava �n al noulea cer, s�rea �n sus de bucurie.
- Așa! ... d�-le c� merit�.. de ce s� pl�tim numai noi pentru ei? S� pl�teasc� și ei. Știa și el cine era f�ptașul.
- Eu ca eu, dar tu ai tras-o cel mai tare zice el c�tre mine.
Numai c� nu toți erau de vin�. Colegii mei chiar nu aveau nici o vin�. Pentru Tr�ila, Anghel și Tugneanu au luat-o toți pe cocoaș�. Ca așa e �n armat�: `Toți pentru unu, si unul pentru toți.` Dup� cateva ore bune se �ntorc și ei tav�liți, uzi și murdari. Avusese grij� Bejenaru, s�-i t�v�leasc� bine. Mai murdari erau �ns� bibanii. Cei de anul doi mai fentase c�t putur�. Mai facem noi acolo niște preg�tiri, dup� care la plecare, nu știu din ce cauz�, Bejenaru, �i puse pe Țugneanu și pe Anghel s� trag� �n faț� �n locul meu. Au tras nu au zis nimic. Probabil c� se simțeau cu musca pe c�ciul�. Numai c� Tr�il� sc�pase, bine mersi. Dar avea s�-și ia și el porția �mpreun� cu toți iar �ntr-o zi.
�ntr-o alta zi c�nd i�cepuse s� se topeasc� z�pada, c� și mirosea a primavar�, `lentul ca de obicei iar i se c�șunase pe noi. Și ne-a luat și el la �mprejur. De data asta f�r� mitraliere. Eu m� bucuram c� am scapat de `dacii`. Dar mai t�rziu aveam s�-mi schimb iar p�rerea. G�sise un teren `minat` pres�rat din loc in loc cu petice de z�pad�. Așa de tare ne-a lucrat c� la un moment dat mi se uscase gura de sete. Voiam ap� și nu aveam de unde. C�nd �mi vine o idee. �n timp ce d�dea mereu comanda : `Culcat și salt �nainte`. Eu mai fac doi pasi și m� pr�bușesc peste un petic de z�pad�, cu fața �n jos. Și �ncep s� `m�n�nc` z�pad� ca s� m� r�coresc.
C�nd vede `lentul iar ne scoal� și �ncearc� s� ne �ndep�rteze de locul `minat`. C�nd g�sesc iar un petic de z�pad� �l str�ng �n m�na și �l p�strez s� �l bag �n gur� mai �arziu. Mai �mi potolisem setea. A fost teroare �n acea zi. C�țiva bibani au �ncercat și ei s�-mi urmeze exemplul. Era grav dac� te prindea `lentul. Și ca s� fie tot tac�mul ne-a mai și pus s� mergem iar, cu c�ntec �nainte. Acu unii mai c�ntau dar nu toți. `lentul a observat și iar p�r�sim șoseaua. P�n� am ajuns la unitate a tinut-o tot in :
- Salt �nainte! ...
Aveam impresia c� unele `pedepse ascunse sub acea `instructie` era rodul unor `informatori` care spuneau tot ce se petrecea �n pluton. Altfel nu-mi explic `ieșirile `lentului c�teodat�.

soldat de "anul II"!?? ....n-am mai auzit..... cati ani se facea armata atunci? ....cinci?

Nu doi . Nu ai citit tot . C�nd plecau b�tr�nii sau cei de anul doi acas� bibanii deveneau anii doi. Care la r�ndul lor aveau acu bibani sau soldați de anul I. Așa era pe atunci in anii 76-78-79-80...

Marin56.blogspot.com

PREG�TIRILE

Se apropia și sf�rșitul lui Martie. De acu nu ne mai duceam la c�mp departe pe dealuri. Nu c� nu ar fi trebuit , deși aveam s� mai facem cunoștinț� din c�nd iar cu ele, ci c� se apropia ședința de tragere de la Capul Midia. Și noi trebuia s� fim instruiți p�n� atunci.
Așa c� ne-am mutat la vreo doi km de unitate. De la bazinul de ap�, la 200 de metri era amenajat numai pentru noi un poligon cu machete de avioane. Ele erau prinse pe o s�rm� , ce se deplasa pe niște scripeți la �nv�rtirea unei manivele. Noi, adic� ochitorii mitralierelor, urm�ream `zborul` lor și �ncercam s� le prindem �n `vizor`. Dup� comanda :``Avion inamic la... și urma cordonatele date de telemetrist. Dac� greșea era vai de steaua lui. Urma simularea de tragere. Un avion venea și unul se ducea. C�nd ajungea un avion la cap�t se relua ciclul.
Așa aveam s� ne petrecem toata luna Aprilie aici la poligon. C�nd am urcat la el pentru prima data, `lentul ne-a pus s� �l facem bec. Era pres�rat cu tot felul de pietre și pietricele de toate m�rimile și resturi de crengi și crenguțe. Ne-a pus s� grebl�m și s� str�ngem totul. Ne d�duse la fiecare c�te o parcel� . Asta așa ca s� nu ne �nghesuim de prea mult� treab�. Eu am str�ns pe cele mai mari și apoi m� retrag, c� dup� mine terminasem. Bejenaru m� �ntreab�:
- Grigoriu ! ai terminat?
- Da ! eu de colo.
- S� crezi tu c� ai terminat, zice el.
- I-a d� boneta �ncoace.
�i dau boneta . `Lentul m� vede și se uita și el.
- Bejenaru! pune-i restul �n bonet�. Bejenaru c�nd aude �ncepe s� z�mbeasc�.
- Asta voiam s� și fac , zice Bejenaru.
Dup� care �mi umple boneta cu pietricelele r�mase.
- Ei ai v�zut ? Mai erau c�teva.
M� duc și le r�storn la locul lor. Dup� care str�ngem toate crengile și le l�s�m �n movile. Apoi `lentul zice:
- La mine adunarea. Ne vom deplasa �n urm�toarea ordine de lupt�. �ntrucat am aflat din surse sigure c� inamicul ne p�ndește de dup� dealul �la, aflat cam la 5 km, noi o s�-i z�d�rnicim planul și �l vom ataca. Tu Grigoriule r�m�i aici și dai foc la toate movilele de crengi. Restul ascultțti comanda la mine : Cu toat� viteza spre deal adunarea!
Și pleac� toți �n vitez�, �n frunte cu `lentul.
P�n� la venirea lor trebuia s� scap de crengi. Ca alfel..`.atacam și eu inamicul`. �mi l�sase o cutie de chibrituri. G�sesc niste h�rti și resturi de ziare. Unele nu erau chiar șsa de uscate. Cu greu dup� ce am consumat jum�tate de cutie de chibrituri chinuindu-m� s� aprind focul, reușii �ntr-un t�rziu s� �l aț�ț. Am pus c�teva crenguțe mai uscate.
Cum m� gr�beam am pus și restul de crengi . Dar cum unele mai erau și ude focul meu nu a durat mult. Și aci chinuite s�-l aprind din nou. Terminasem și restul de chibrituri. Acum m� uitam la crengi și nu știam ce s� mai fac. Norocul meu c� au urcat la noi `lentul major Ghinea si cu `lentul Sanda . Dup� ce am salutat, m-am prezentat si apoi am raportat c� aș dori o cutie de chibrituri. Ca s� aprind crengile.
Dansii mi-au oferit o cutie �n care mai erau cam un sfert de bețe. Reușesec �ntr-un final s�-l dezmorțesc. Un `lent se ofer� și �mi d� ziarul `Sc�nteia`ca s� m� ajute la aprins focul. Ca mi-au și spus:`` ia asta poate te ajuta``. Cam anemic focul meu . Puneam c�te mai puțin acu. Dup� o jumate de or�, v�d c� apare și trupa de dup� dealuri . Probabil c� inamicul le d�duse mult de furc� p�n� s� capituleze , deoarece erau terminați. P�n� și `lentul era cu cascheta �n m�n� si transpirat. C�nd vine m� �ntreab�: `Gata focul`! Eu �i raportez c� lemnele sunt cam ude.
- Tugneanu treci și�l ajut� pe Grigoriu.
El fiind de la țar� le avea cu aprinsul. Așa c� dup� zece minute ardeau crengile noastre cu o flacar� de doi metri. C� se speriase` lentul:
- Mai vedeți poate aprindeți și p�durea.
Da așa era. �n jurul platoului nostru erau copaci mulți, eram practic �n p�dure. Dup� ce am terminat cu crengile și toate tufișurile, `lentul ne-a mai dat o pauz�. Azi sc�pasem de cei 5 km, care nu-mi f�ceau nici o pl�cere. Dup� ce m�nc�m pate sau pește , nu știu ce mai era �n ziua aceea, auzim iar :
- Preg�tirea pentru adunare!
La aceast� comand� trebuia s�-ți controlezi ținuta, s� vezi la bocanci daca nu se deschiase șireturile, s� ai nasturii și copca �ncheiat�, centura s� fie dreapt� cu catarama �n faț� , gentuța cu sectoare s� fie bine asezat�, baioneta așișderea, lop�țica și tot tac�mul. Ca dac� g�sea pe cineva ne�nregul� apa �l lua. �namicul știa de d�nsul. Dup� care urma : ``Pluton �n linie adunarea! Dup� care - Drepți! și apoi` pe loc repaus`. Dac� nu ieșea bine din prima, comenzile se repetau p�n� ieșea bine. Și trebuia s� ias� bine c� altfel....
Dup� aia, urmeaz� iar ședința de simulare tragerii. Eu aveam și eu rolul meu. Eu trebuia s� simulez c� �ncarc trag�nd de un m�ner cu s�rm� ce acționa sistemul de tragere . La �nceput c�nd m-au pus s� trag de maner prima oar�, nu reușeam nici un sfert din curs�. Dup� zile și s�pt�m�ni de antrenament reuși cu greu s� ajung �n final la cap�t. Avea un arc tare al naibi. Acu eu tr�geam de m�ner și ei se f�ceau c� trag dup� `avioane`. Dar asta era s� fie o juc�rie pe l�ng� ce avea s� ne aștepte de abia acum �n colo. Din c�nd �n c�nd mai f�ceam și ședinte de tragere cu armamentul din dotare. A�at ziua c�t și noaptea. La toate am tras FB. Ca se si mirau bibanii mei cum ?- ziceau ei, daca nu vad tinta cum reusesc s� ochesc mai bine dec�t unul cu ochi buni.
- Poi trebuie s� `simți` ținta nu numai s� o vedeți , f�ceam eu acu pe grozavul �ncerc�nd s� le dau un r�spuns la �ntrebare. Eu nu vedeam decat vag un dreprunghi, ca de cecuri nici nu se mai punea problema. Dar �mi imaginam c� v�d și cercurile și liniile și fixam c�tarea pe mijlocul țintei.
- Poi cum o simteai , dac� era un inamic tot așa?m� �ntreab� alt biban de al meu.
- Da! mai ales dac� era un inamic. Pe el �l simțeam mai repede. Ca el era viu. Și degaja energie. �l simțeam. Cum așa și puii de c�prioar� sau alte animale simt apropierea primejdiei, atunci c�nd un animal st� la p�nd�. �l simt și dup� auz și dup� miros.
- Ei pe dracu, face Neacșu ne�ncrez�tor.
- Da nu r�de, �mi ia ap�rarea Tr�il�. Are dreptate Grigoriu. Ele au un instinct. Așa au fost dotate de la natura s� presimt� primejdia. E�, c� nu le iese totdeauna... astai alceva.
Lentul st�tea și asculta sporov�iala noastr�. C�nd se ridic� și striga iar :
- Apucați ridicati �nainte marș!.
Ne �ntorceam la unitate. Acu era bine pentru mine c� `daciile` noastre mergeau singure la vale. De abia le mai puteau fr�na cei din faț�. C�nd ne apropiem de gardul unitatii , mai facem un �nconjor de jum�tate de gard și intr�m pe poart�. Ducem ca de obicei `daciile`la locul lor, dup� care :` pe platou adunarea`.
Practic numai miercurea si joia aveam zi pline. Lunea mai furam o ora cu lectiile, Marti iar dou� ore și Vineri patru. Și nici nu mai ieșeam afar�. Doar faceam gimnastica la portic.Dup� amiaz�, intram la sala de preg�tire de la subsol. De dou� trei ori pe s�pt�m�n� f�ceam și aici curat. `Lentul ne punea și d�deam jos tot, de pe rafturi și dup� ce d�deam totul afar� sau �ntr-o parte, ne apucam de m�turat și sp�lat pe jos. Dup� care ștergeam cu motorina, totul. Dup� ce terminam cu rafturile venea r�ndul l�zilor cu țevi și piese de rezerv� de la mitraliere. Și erau destule l�zi. �n unele erau și benzi cu cartușe, de toate tipurile. Și perforante, incendiare sau si una si alta. Acestea se deosebeau dup� culoarea capului. V�rful glonțului. Cred c� aveau 14 mm Dup� ce cur�țam l�zile puneam totul �napoi și le duceam la locul lor. Apoi le ferchezuiam și pe ele d�ndu-le cu ulei. Dup� ce termin�m `lentul ne las� pe noi s� plec�m și r�m�n gradații, pentru a pune țara la cale și ordinea de b�taie pentru a doua zi , sau zilele urm�toare.
Dar aveam și zile senine din c�nd �n c�nd și mai ales Duminica.
La �nceput ne adunau pe platou. Aduceam toate b�ncile lungi din s�lile de mese și le scoteam afar�. La o mas� �n centru st�tea colonelul un șef de stat major și un c�pitan responsabil cu propaganda și activit�țile artistice și culturale. Fiecare spunea o poezie revoluționar� sau un cantec dup� care primea aplauze. Unii mai c�ntau și alte c�ntece. Iar noi ascultam. Dup� dou� ore duceam b�ncile la locul lor. Și totul lua sf�rșit. Ne mai d�dea voie s� ieșim afar� din curtea unit�ții pe un teren de fotbal de l�ng� unitate. `B�tr�nii` mai f�ceau și c�te un fotbal. Dar asta mai t�rziu. Spre var�. Mai venea c�te una, sau mama la c�te un soldat. Rudele , prietenii, etc. Eu dac� nu aveam pe nimeni , m� duceam �n dormitor și �mi mai f�ceam de lucru. Mai o scrisorica, - nu de amor. Mai una alta. Mai ne l�sa și s� dormim c�te o or� dou� p�n� la mas�. De ce nu era așa �n fiecare zi? Sau macar de dou� ori pe s�pt�m�n� . Tot ar fi fost mai bine.
�ntr-o sear� c�nd s� ne culcam era nelipsita dezechipare. Un caporal mai pie... foloseau ei aici un termen mai putin ortodox, de la baterie era OS pe baterie. Țip� la ai lui, ca s� se dezbrace �n timp record. Cum nu fusese atent la chibrit , uit�ndu-se la noi �i frige degetul. Mama s�-l fi v�zut parc� turbase. Cum el era de servici pe dormitor, f�cea și cu noi aceeași treab�. Pentru c� unii nu au percutat cum trebuie, da comanda:
-Toti bibanii culcat!
Eu eram deja la podea cu m�inile �ntinse �n faț� și cu palmele �n jos. Cineva din spatele meu nu știu ce f�cuse, sau nu f�cuse, c� acesta vine �nfuriat s� se ia de �la. C�nd s� m� dep�șeasc� , f�r� s� vrea m� calc� cu bocancii peste degetele mele de la m�na st�ng�. �ncep s� țip de durere. El se �ntoarce și m� �ntreab� ce am. Eu �i ar�t m�na cu dou degete strivite cu tot cu unghie din care curgea s�nge. Se sperie și m� i-a repede de m�na, d�ndu-mi batista lui ca s� inf�șor degetele. Pe drum m� pune �n tem�, c� daca m� �ntreab� doctorul cum am p�țit asta, s�-i spun c� erai cu m�na pe ușa de fier de la �ntrare și cineva a �mpins-o și a venit peste degetele tale. �i era fric� c� �i c�deau galoanele și luptase mult pentru ele. C�nd m� vede doctorul iar, m� �ntreab�:
- Ce ai mai p�țit?
Acu m� cunoștea cu m�na umflat� din iarn�. I-am povestit ce m� �nv�țase gradatul �n cauz�. C� doar era l�ng� mine. El st�tea și aștepta s� vad� și ce zic eu, dar mai ales ce zice doctorul. Nu cred c� l-am convins pe doctor cu povestea mea. La urma urmei nici pe mine nu m� convinsesem, dar�mite pe el. S-a f�cut c� m� crede. M-a prelucrat la m�n� apoi m-a bandajat. Dup� care am plecat. Gradatul pe drum, a ținut s�-mi mulțumeasc�.�ncepuse cu teoria lui. C� așa e �n armat� c� toat� lumea trebuie s� fac� și s� dreag�, c� de aia e armat�... și c�te �n lun� și �n soare. Am �nclinat aprobator din cap. C�nd m-a vazut Tr�il� și Bejenaru, m-au �ntrebat și ei ce p�țisem. Ei nu fuseser� de faț�, fiind la sal�. Le-am spus și lor povestea. Dac� pe Traila l-am convins cumva, nu la fel și pe Bejenaru. Aveam s� mi se confirme b�nuiala -` c� totuși cineva acolo sus m� iubește`. Pentru c� Bejenaru s-a cam uitat ur�t la gradatul acela de la baterie. Cred c� cineva totuși �i șoptise ceva. Nu a spus la nimeni nimic . Sau cel puțin așa cred. Și așa am mai tras-oșsi pe asta. Dup� dou� s�pt�m�ni a c�zut și ungia la un deget. Venisem din armata și unghia tot nu se vindecase complect. Și avea s� treac� mulți ani p�n� sa se vindece complet. Ce s�-i faci ? Amintiri din armat�.

AMPLASAMENTELE ȘI PRIMA TRAGERE

Dup� o s�pt�m�n� de instrucție la poligonul din deal, �ntr-o dimineaț� v�d c� gradații, pe l�ng� cele trei `dacii`, ne mai �narm�m și cu lopeți t�rnacoape și h�rlete. �l �ntreb din priviri pe Bejenaru. Acesta �mi spune:
- Ai s� vezi tu.
O lu�m �mpreun� cu `lentul iar pe dealul Molda. `Bucuria` mea! Acolo dup� ce trag `daciile` mai deoparte, `lentul cheam� pe cei trei gradați și le explic� ceva. Apoi le d� o h�rtie cu date și cifre și c�nd se apropie de noi ne zic:
- Preg�tițiv� de s�pat. Facem amplasament și ad�posturi pentru mitralierele antiaeriene.
Sava de colo :
- Toat� lumea?
- Poi cum credeai ? Sigur c� toat� lumea ! Dac� vrei te pun numai pe tine s� sapi, �l ameninț� Bejenaru r�z�nd.
- Nu, nu s�p�m cu toții! zise iar Sava �n r�setele celorlați.
�Lentul aude și zice :
- Ce Sava nu-ți convine ?
- Ba da! sigur c� �mi convine ...
- M� g�ndeam eu ... face și �lentul. Hai ce mai așteptați ? Vreți s� m� apuc eu de s�pat? �ncepeți , c� ne apuc� seara!
Apoi aleg un loc drept c�t mai mare. Se duc și schițeaz� și �nseamn� locul cu jaloane. Pentru c� nu aveau rulet�, folosesc ca unitate de m�sur� coada lopeții. �nseamn� locul și ne pune s� s�p�m amplasamentele la toate cele trei mitraliere antiaeriene. Fiecare grup� �și s�pa propriul lui amplasament pentru mitraliera lui. C�nd aud asta, bucuria mea iar! Eu cum le și aveam și cu s�patul! De abia f�ceam faț� la nana sau bunica �n gr�din� , d�r�mite aici pe un c�mp plin de st�nci și alte pietre. Probabil c� tanti Lili știa ce știa de m� puse s� sap cu un an �nainte și prim�vara urm�toare la ea �n gr�din�. Ca s� m� preg�teasc�!
Dup� ce defriș�m o suprafaț� cam de 16 mp - 4x4 - punem �n acel loc c�te o mitralier� la distanțe egale de celelalte. Apoi �ncepem s� s�p�m conform schiței, de ne-a iesit ochii din cap. Facem dou� hrube laterale pentru muniție si pe centru l�ng� ea , niște sc�ri din p�m�nt. C�nd am ajuns la ad�ncime, am dat de piatr�. Și chinuite cu t�rnacopul . S�reau sc�ntei, pe m�sur� ce d�deam cu el �n piatr�. Nu ne-am oprit p�n� nu toate dimensiunile au fost respectate.
Toți cinci din fiecare grup� munceam la s�parea amplasamentului. Trebuia c�te un amplasament pentru fiecare mitralier�. Ei dac� o f�cur�-m și pe asta `lentul ne-a felicitat pe toți, spun�nd c� drept prim� ne face rost de 5 km. Trebuia s� avem antrenament. Și c� trebuia s� ne mai odihnim... Se putea. Dac� ne ataca iar inamicul? Curios! pe mine m� las� iar la mitraliere. Nu cred c� de mil� ci mai de grab� ca s� nu-i �ncurc pe acolo. Derutam inamicul , ce te joci? Asta era a treia oar� c�nd m� salva �lentul de �inamic�
�n schimb ceilalți l-au urmat pe `lent. S-au dus �mpreun� ca s� fac� faț� inamicului. �n timp ce st�team eu acolo și `p�zeam` `daciile` trece pe acolo colonelul și cu �nc� o echip� de la o alt� arm�, condus� de un `lent. Dup� ce �i salut, �ncep s� m� descoase �n leg�tur� cu acele arme . La partea teoretic� eram bun. Reținusem destule caracteristici și date tehnice, despre ele. C� le și visam noaptea și asta din cauza impulsului lui Bejenaru. Zicea el c� are pretenții la mine , fiind cu liceul... Așa c� am f�cut faț� la �ntreb�rile lor, cu brio. Colonelul z�mbea pe sub mustaț�, zic�nd:
- Se cunoaște c� e la Bucur.
Dup� ce au plecat ei , la scurt timp vin și b�ieții mei. , �mpreun� cu `lentul.
Eu, c�nd apare el , �i raportez c� a fost Colonelul și m-a �ntrebat de una de alta despre mitraliere.
- Si ce le-ai spus?
- Raportez c� am r�spuns la toate �ntreb�rile lor.
- Deci te-ai descurcat b�nuiesc...spune el .
- Desigur!
- Las� c� �l �ntreb eu, s� v�d c�t de bine te-ai descurcat, c� dac� primesc reproșuri de la comndant, nu te v�d bine...iar ne atac� inamicul...zise el z�mbind cu ochii la ceilalți.
M� uitam cu un ochi și la cei veniți. Unul ar�ta mai jalnic dec�t altul. Și de la noi , dar și cei de anul doi. Probabil c� pe drum inamicul a opus rezistenț� mare, c� alfel nu-mi explic. De la cei de anul doi, cel mai jalnic ar�ta P�p�die și Axente. Iar de la noi: Neruja, Sava și Vierul - șoferul - care cu un efort uriaș , lentul reușise s�-l aduc� azi și pe el la formație , de la parcul auto. �l �nstruise și pe el. De c�nd am venit la A-A , nu știu dac� l-am v�zut de trei ori la noi �n formație. Și asta la �nceput. Dar de acu aveam s�-l vedem mai des cu ocazia plec�rii la Capul Midia. Dar asta mai t�rziu. �n rest �și f�cea veacul la parcul auto. Aici comandant era lent- colonelul Ceasar.
Aveam s� constat mai t�rziu c�t de nervos era `lentul c�nd primea reproșuri de la gradatii mai mari ca el și mai ales gratuite, din cauza bibanilor sau a celor de anul doi. Dar nu din cauza mea. Nu știu dac� a mai discutat cu colonelul la raport, dar �n ziua urm�toare nu mi-a spus nimic. Ei dac� am �nv�țat s� facem ad�posturi și alte amplasamente, trebuia s� �nv�ț�m s� și tragem pe viu cu ele. Nu?
�nainte de a pleca ca s� tragem cu mitralierele antiaeriene, lentul ne-a pus s� le desfacem , s� le cur�ț�m , apoi s� le ungem și s� le ansambl�m la loc. Eu c�nd le-am v�zut numai buc�ți, �l �ntreb pe Bejenaru , dac� mai reușesc s� le pun� la loc. Apoi le scoatem pe platou și le punem pe poziția de tragere. Prin intermediul unei manivele se ridicau roțile și cobora mitraliera propriuzis� pe un suport de baz�. Dup� care un c�pitan a venit cu un aparat optic și ne-a reglat sistemul de ochire. Dup� cum spunea el, c� erau dereglate. Cred și eu ! Dup� at�tea h�rtoape , gropi și diverse intemperii, m� mir c� mai și funcționau. Dac� nu le-am fi reglat și tr�geam dup� ciori, s-ar fi dus toat� osteneala noastr� timp de un an, pe apa s�mbetei. Așa c� a fost bine venit�. Așa c� a doua zi am plecat la poligonul de la 6 Martie. Acolo am reluat munca de tranșee. ne-am mai f�cut un ad�post pentru mitraliere. Bejenaru �ntre timp �și f�cuse , sau �l f�cuse cineva , un b�ț pe post , zicea el, de indicator. Era gros la m�ner și se subția c�tre v�rf.
�l lua mereu cu el la c�mp. Dar acel indicator se transforma și �n �sf. Niculae� la nevoie. Și era nevoie! Nu puține palme sau spin�ri a cunoscut. Aveam și eu s� fac cunoștinț� cu el. Acu pe l�ng� pedepsele de instrucție se amai ad�ugau și pedepsele corporale date cu acel b�ț. �ntr-o zi mai �n glum� mai �n serios i-am spus:
- Credeam c� am terminat clasa a III-a sau a IV-a de mult! El m� �ntreab�:
- De ce ?
- Poi nu mi-a ajuns patru ani c�t am tras-o cu linia tovar�șii la școal� , acu m� bateți și dvs.?
A z�mbit dar tot mi-a dat una la palm� �n mod demonstrativ. La unii mai d�dea și cu sete. Și era rezistent acel b�ț. Cred c� era din lemn de carpen, c� prea era rezistent. Era lung, cam de 75 de cm, iar la un cap�t era mai gros de 2 cm, și la cap�tul cel�lalt avea cam 5mm. Oricum acel b�ț , aveam s� v�d, c� avea s� aib� funcții multiple. Dup� ce ajungem la poligon �mpreun� cu �lentul, ne preg�tim de tragere.
Prima ședinț� de tragere am efectuat-o cu o țint� terestr� tras� cu un cablu lung de 100 de metri , de c�tre o mașin�.Mașina era condus� de un șofer, ce era și el la efectivele noastre, dar lucra mai mult �n parcul auto.
Atunci aveam s� aflu c�t de zgomotoase erau acele `dacii`. Am pus benzile cu cartușe �n cutia lor. Erau de calibru 14,5 mm. Erau numai cartușe perforante. C�nd am armat și �nc�rcat și au �nceput s� trag� c�teva rafale, de zgomot nu am mai auzit 5 minute nimic. �mi țiuiau urechile. Cei de anul doi �mi spun c� așa este prima dat�. Am tras noi �n ținta aceea. Cred c� s�racul șofer ... era cu inima la g�t. Dac� �l nimerea un glonte. Dar vezi c�nd e s� scapi de una, mori de alta. Asta am constatat-o și eu. Și c�nd e s� mori , mori. Dup� ce s-a terminat tragerea `lentul a oprit mașina și �mpreun� cu Bejenaru, am mers s� vedem ce isprav� am f�cut. Bejenaru luase cu el și indicatorul pe care �l f�cuse la atelierul de t�mpl�rie. C�nd ajungem la țint� am v�zut c� era destul de bine ciuruit�. Din c�nd �n c�nd Bejenaru mai f�cea c�te o gaur� �n țint� , f�r� s� observe `lentul. Nu de alta dar s� fie c�t mai multe g�uri. Eu �i zic: ``vezi s� nu ias� prea multe``. �n timpul �sta `lentul num�ra g�urile. El știa care sunt f�cute de glonț și care le f�cea Bejenaru. Urma de glonț era altfel dec�t o perforare cu un b�ț. Cred c� Bejenaru nu prea știa asta. P�n� la urm� au ieșit la num�r�toare. Vreo dou� trei le luase `v�ntul` dar au ieșit. Probabil c� știa lentul c�te cartușe tr�sesem. Eu nu am fost curios atunci s� le num�r. Dar am tras o band� �ntreag� numai �n partea mea. Aceste mitraliere aveau c�te dou� țevi al�turate. Și tr�geau simultan, c�nd erau armate de noi. Apoi mergeau singure c�t ap�sa tr�g�torul pe dispozitivul de tragere. Aveam s� v�d la Capul Midia c� erau și cu patru țevi. �stea da ! Erau mai sigure c� ținta ar fi avut de suferit. Aici focul era mai concentrat. Din p�cate noi nu aveam așa ceva. Apoi chiar alea ne mai lipseau!
A fost `lentul mulțumit și nu prea. El se aștepta s� ciuruim ținta mai bine la c�te gloanțe am tras. Și cred c� tr�sesem 300. Toat� ziua ne-am petrecut-o cu program administrativ. Se l�s� și seara. Am dormit direct pe c�mp �nveliți cu ținut� groas�. Niște soldați de anul doi , aduse de nu știu unde , niște cartoane de la niște cutii de carton. Le-am pus jos , iar pe ele mantaua groas�, dup� care ne-am culcat pe ele. Noaptea s-a l�sat frig. Era �n aprilie. Spre dimineaț� m� trezesc cuun foc mare l�ng� noi. Tot ei mai adusese alte cartoane și acu le d�duse foc ca s� ne �nc�lzim. Apare și lentul. Dup� care dup� ce a ieșit soarele și am m�ncat hrana rece, am preg�tit mitralierele de plecare. Le-am ag�țat iar de proțap la mașini și am plecat c�tre unitate. Pe la 12 am ajuns și noi. Am mers la mas� , dup� care La ordinul lentului, bejenaru ne-a pus s� demont�m iar mitralierele și s� le facem bec. Trebuiau cur�țate de fum , praf, noroi etc. �n fine a trecut și demonstratia asta.
Noi aveam la pluton trei șoferi. C�te unul de fiecare grup�. Ei aveau s� conduc� mașinile ce tractau faimoasele noastre `dacii`. �n grupa lui Anghel era un șofer de anul doi � Gherasim. La noi aveam pe șoferul care dormea l�ng� patul meu. Deasupra lui era bibanul nostru � Vieru. , tot șofer și el , care era la Bejenaru �n grup� . Numai c� pe acești șoferi noi nu �i prea vedeam la faț� dec�t dimineața la raport. Ei nu f�ceau instructie cu noi. Ei aveau grij� de mașini.
Șoferul de l�ng� mine, mai avea grij� de Vieru. Și mai era un biban care venise cu noi. Nu �mi mai adunc aminte cum �l chema. Acela conduse mașina care a tractat ținta. Acesta era la Tr�il� �n grup�. El trebuia s�-l schimbe pe șoferul de anul doi , care dormea l�ng� mine. Da știu c� și acesta m�nca `cafteal� ` cu sacul. Era și el un am�r�t ca mine. Nu știu c�t� b�taie m�nca el la parcul auto sau ce fel de instructie f�cea , c� șoferul de la grupa lui Tr�il� , nemai suport�nd chinurile, a �ncercat s� se sinucid� , b�nd lichid de fr�n�. Am aflat c�teva zvonuri de la șoferul de l�ng� mine �nclusiv și de la Vieru, c� nu era prima data c�nd �ncerca așa ceva. Chiar �i spusese și șoferului de l�ng� mine c� ajunsese la cap�tul r�bd�rilor. Chiar și mie �mi pomenise pe la �nceput de �ntențiile lui negre.
Era �ntr-o duminic�. Cum eram singur �n dormitor apare și el. Știind și el de la alții de felul cum eram și eu tratat, mi se dest�nuie aproape pl�ng�nd c�:
- Nu mai pot Grigoriule! M-am s�turat ! Toat� lumea m� f... Am s�-mi pun cap�t zileleor. S� se termine odat� cu toate! Poate mi-ar fi spus mai multe , dac� nu intra atunci un gradat de la AG-9 ce era OS pe dormitor. S-a �ntors cu spatele unde pe furiș și-a șters lacrimile. Norocul lui c� nu ne-a dat prea mult� atenție, doar �n afar� de un culcat zis așa la b�șc�lie. Binețeles c� a trebuit s� ne supunem. Dup� ce pleac� șoferul zice :
- Vezi? Mai spunem dac� nu am dreptate? Toți te f...
Auzeam și nu �mi venea a crede. ``ia uite un om cu simț practic f�r� fric� de moarte.`` Nici eu nu am fost mai departe de le. dar cineva m-a �nt�rit �n ultima clip�... Și `cineva` nu m-a l�sat s� mor`` Dup� ce a b�ut acel lichid, a fost dus la spital . Nu știu dac� a murit sau s-a f�cut bine. C� la noi nu l-am mai v�zut nici la liberare. S-a l�sat cu tam-tam mare. Ceistul de la Contrainformatii, s-a luat de toți gradații. Apoi a f�cut anchet� personal�, la fiecare pluton , baterie , companie, s� ne �ntrebe cum se comport� gradații și soldații de anul doi cu noi. Cred c� cineva totuși, ciripise ceva. C� ceva i� ajunsese la urechile lui. �ntr-un final ne vine și nou� r�ndul. Gradatii au aflat și ei de anchet� și au �nceput s�-și i-a m�suri , simțindu-se cu musca pe c�ciul�. Așa c� at�t Tr�il�, Anghel, c�t și Bejenaru ne-au luat pe fiecare �n parte �nv�ț�t�ndu-ne ce s� zicem c�nd om fi �ntrebați. Bejenaru m� i-a deoparte �ntr-un colț. �i ț�ț�ia fundul. �mi zice:
- Grigoriule , știu c� tu ai fost cel mai n�p�stuit din pluton. Știu c� eu te-am certat și b�tut uneori chiar și f�r� s� fii vinovat, dar am fost forțat de �mprejur�ri. Nu puteam s�-ți țin parte, c� �mi urcam �n cap pe ceilalți. Și ar fi ajuns la urechiule `lentului. Și știi foarte bine ce ne face lentul c�nd e nervos. Așa c� te rog g�ndeștete și la noi, la mine ca la mine și așa ori cu grad ori f�r� grad tot Bejenaru m� cheam�. Dar dac� se poate de ce nu! Așa c� atunci c�nd te-o �ntreba `Ceistul` ce și cum, tu s� spui c� e bine.
Trebuie sa recunosc ca aceast� prelegere a lui , m-a emoționat profund. Eram gata s�, izbucnesc iar �n pl�ns, dar privirea și frica de el m-a f�cut s� m� abțin. M-am abținut mușc�ndu-mi buzele. Dar tot mi se umezir� ochii. El s-a uitat la mine și a �nțeles. Apoi reușesc s� �l �ntreb cu un nod �n g�t:
- Dar dac� cineva spune ceva! Ce fac?
- Nu �ți face griji, are grij� alți de asta.
Ca s� fiu sincer nu l-aș fi iertat pentru c�te am tras de la el, dar frica c� aș putea declanșa iadul la pluton m-a oprit. Știam ce avea s� ne aștepte de la lent c�nd ne-ar fi prins singuri la c�mp. Și apoi prin mine f�ceam s� sufere și alții nevinovați. Așa c� am acceptat s� tac.
�n final �i promit c� nu o s�-i fac necazuri.
S�pt�m�na aceea nimeni nu s-a mai atins de noi. O l�sase moale p�n� și cu instrucția. Chiar și cei de la AG-9. Tr�il� pe de alt� parte �l i-a pe Sava și pe alții, � clienți� cu care se simțea și el cu musca pe c�ciul� și-i prelucreaz�. Cred ca numai Anghel nu avea de ce s� �și fac� griji. El tot timpul a acționat regulamentar cu noi. Chiar dac� �ncerca și el s� o fac� pe durul c�teodat�. Și �n seara urm�toare m� cheam� și pe mine` Ceistul.` �l v�d și acu. Un c�pitan , �mbr�cat �n ținut� de marinar. Nu prea �nalt, sl�buț și puțin �nc�runțit. Era tot numai un z�mbet c�nd am intrat. Dup� �ntreb�rile de rutin� au urmat și ce-l �nteresa pe el. C�nd m-a �ntrebat cum se comport� gradații cu noi, am spus:
- Ei , așa e �n armat�. Nu poți fi corect și �mp�ca pe toat� lumea.
Auzind acest r�spuns, m� sf�tui s� spun cine �mi face nepl�ceri și cine m� bate. �nclin s� cred c� era informat de asta. Cineva spuse ceva. Aveam s� constat asta mai t�rziu dup� liberare.
- Dec�t patru b�t�i și nici o m�ncare, mai bine dou� b�t�i și o m�ncare.
S-a uitat la mine și a z�mbit cu sub�nțeles.
- Deci nu vrei s� spui cine te bate?
- Nu m-a b�tut nimeni fac eu �n final.
- Bine ești liber!
Eram sigur c� nu l-am convins. Avea s�-mi confirme mai t�rziu, c�nd m-am �nt�lnit cu el mai t�rziu, cu totul �nt�mpl�tor, c�nd nici nu g�ndeam. Ca s� vezi ce e și viața asta. Te �nt�lnesti cu oameni pe care nu i-ai v�zut ani de zile.
C�nd ajung �n dormitor, toti, �n frunte cu gradatii se str�nser� �n jurul meu.
- Ei cum a fost?
Le-am spus c� nu e cazul s�-și fac� probleme. Și Tr�il� se simțea cu musca pe c�ciul�. M� uit dup� caporalul care m-a c�lcat pe m�n�. Acesta aștepta și el cu sufletul la gur� r�spunsul meu. O privire asupra lui și a fost de ajuns ca s� �nțeleag� Mi-a mulțumit din priviri.
A trecut și asta. Dup� terminarea anchetei toți au r�suflat ușurați. Cred c� v� puteți imagina ce avea s� se �nt�mple dac� eu sau altul ar fi ciripit ceva de r�u. �n primul r�nd c� le lua toate gradele - și doar puser� mult suflet pentru obținerea lor - și punea �n lumin� proast� și prestigiul `lentului. Nu mai pupa avansare 10 ani. Ajungea la pensie tot `lent dac� nu și sub` lent. Așa c� am l�sat un loc de bun� ziua. Și mi-a prins bine mai t�rziu. Eu nu sunt o fire r�zbun�tore, sau s� țin la m�nie. Eu dac� m� bate pe un obraz �l �ntorc și pe cel�lalt. Vreau s� demonstrez c� eu sunt bun și ei sunt r�i. Așa cum avea s�-mi spun� și soacr�-mea mai t�rziu :`` Las� totdeauna un loc de bun� ziua , oric�t de sup�rat ai fi. C� nu se știe niciodat� �n viaț� ce �ți rezerv� viitorul?``. Mare dreptate a avut!
Nu știu dac� era de vin� ancheta ceistului, dar un lucru e sigur c� b�t�ile noastre disp�ruser� aproape complet. Și chiar unele ordine prostești. Dar nu �n totalitate. Mai era pe ici colo c�te o zi dou� ca s� nu uit�m chiar de tot de armat�. Numai c� acum umblau la regulament. Ca s� nu mai avem motive de a reclama ceva. Mai era o s�pt�m�n� p�n� la plecarea noastr� la Capul Midia.
�ntr-o dimineaț� `lentul ne adun� dup� raport și scoatem toate `daciile`pe platou. Dup� ce le instal�m pentru tragere, vine iar capitanul și ne arat� cum s� le regl�m dup� ce le-am fixat la sol. Unele mai erau dereglate. Ce vreți ? Desele ieșiri cu ele pe toate dealurile, �și spuneau cuv�ntul. P�n� la plecare a urmat numai preg�tiri, cur�țiri reglaje și toate c�te trebuiau. �n urm�toarea zi la ora 5 ne scoal� și ieșim direct la mitraliere. Le ag�ț�m de proțap la c�te o mașin�. Am �nc�rcat muniția și l�zile cu piesele de rezerv�. C�nd totul a fost gata , `lentul a dat semnalul de plecare. Ne �ndreptam c�tre Capul Midia pentru trageri.

Era odata un licurici.
Ce avea ochii mici.
sa nu se orbesca
Fiindca avea si papucii ...mici.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

LA CAPUL MIDIA

�n timp ce mergea noi se defecteaz� semnalizarea de la mașina noastr�. Soferul din spate claxoneaz�. Lentul oprește mașinile și �ntreab� ce este. C�nd �i spune lentul se �ntunec� la faț�. Se uit� la șofer, mai s�-l �nghit�. P�n� la urm� face un compromis. Cum eu eram �n acea mașin� și eram piesa unu, lentul apeleaz� la serviciile mele, f�c�ndu-m� observator dreapta. M� pune �n spate cu un steag roșu și unul galben �n m�i�ni. Uit�ndu-m� la drum �i semnalizam cu stegulețul șoferului din spatele nostru. Ei dar asta �nsemna ca s� ne micșor�m viteza. Aveam o grij� acu. Atent la drum �i semnalizam c�nd șoferul nostru o lua la dreapta sau st�nga. C�nd fluturam pe cel roșu trebuia ca mașina s� opreasc� la galben pornea iar. Credeam c� nu se mai termin� drumul. Dup� c�teva ore ajungem și noi la Capul Midia. Am r�suflat și eu ușurat. Misiunea mea se terminase cu succes. Acolo, era o uriaș� intindere de nisip pres�rat� din loc in loc cu copaci. �n unele locuri era o adevarat� p�dure. Era o tabar� imens�. Din loc �n loc erau mici cl�diri din lemn. Le spunea ` bar�ci`. �n majoritatea erau dormitoarele. L�ng� una din ele s-au oprit și mașinile noastre. Dup� ce ne-am dat jos , `lentul a ordonat desc�rcarea materialelor și restul �nc�rc�turii. Am pus mitralierele �ntr-o parte, dup� care le-am �nvelit cu nelipsitele huse.
Dup� ce am terminat cu ele,`lentul ne-a pus s� c�r�m tot ce era de c�rat �n barac�. Interiorul cabanei era un imens dormitor, cu multe paturi așezate de o parte și alta a pereților pe dou� r�nduri. Pe partea cealalta �n st�nga, erau alți soldati veniti tocmai din din Satu Mare. Aveam s� v�d c� pe toat� intinderea taberei aveau s� fie soldati și arme din multe orașe din țar�. Aici era aproape toa�a artelieria din țar�. Mai erau multe asfel de cl�diri care țineau loc de comandament , buc�t�rie, sal� de mese, corp de gard� etc. Dar mai mult erau dormitoarele. Ceva mai departe se z�rea marea. Aproape de mal erau instalate diverse radiolocatoare, ce �și �nv�rteau antenele parabolice deasupra. Aceasta priveliste avea s� m� fascineze și s�-mi schimbe impresia de armat�. Dup� ce am desc�rcat tot, ne-am ales paturile și le-am aranjat. Am scos saltelele și le-am scuturat, apoi le-am b�gat �napoi. Am m�turat și sp�lat dormitorul. Dup� care, noi am vrut s� profit�m de plecarea `lentului, ca s� juc�m un pui de fotbal pe nisip, l�nga tabara noastr�. Bejenaru nu prea a vrut și ne-a spus s� cur�ț�m armele și dup� aia. Noi ner�bd�tori, am cur�țat c�t mai repede posibil armele și apoi le-am b�gat �n rastel. Bejenaru ne-a l�sat s� jucam fotbal. El nu s-a b�gat. C�țiva de anul doi au adus niște `brichete `- c�rbuni- oușoare- și niște var și a amenajat o decorațiune la intrare, simboliz�nd ecusonul nostru de la m�n� cu BIM-ul. Le-a pl�cut la gradați. O parte din noi printre care și eu �n frunte cu T�il�, ne-am apucat s� juc�m fotbal. Noi ajunsesem acolo �n jurul orei 11. C�t a durat cu desc�rcatul și aranjatul se f�cu de 4. �ar noi p�n� la 6 am jucat fotbal. C�nd deodat� apare `lentul. C�nd ne vede, ne cheam� pe toți �n dormitor. �l �ntreab� pe Bejenaru:
- �nainte de a pleca v-am spus s� cur�țați armele, nu s� jucați fotbal. Le-ați cur�țat?
Da tov`lent face Bejenaru.
- Da? I-a scoateti armele �a v�d și eu c�t de bine le-ați cur�țat!
Dup� ce i-a o arm� la �nt�mplare se uit� la ea și spune:`
- Asta e murdar� - Co 12... a cui este?
- S� tr�iți este a mea...zice unul.
Mai i-a una tot la fel:
- Și asta e murdar�,- Co 34...asta a cui e?
- Sa tr�iti este a mea...spune altul.
O i-a și pe a treia :
- Și asta e murdar�. S� credeți voi c� astea-s arme cur�țate. Ei las� c� v� ar�t eu vou�!
Dup� ce am b�gat armele �n rastel , ne d� comanda:
- Afar� adunarea!
Dar ne-a zis sa luam si m�știle cu noi. Dup� ce ne-a aliniat a dat comanda s�-l urm�m. Ne-a dus la o margine de pustiu, unde erau numai canale pline cu ap�. Acestea erau adanci de 1,5 - 2m. Cu masca pe figura ne-a fug�rit c�teva ore dup� care ne-a mai b�gat și �n c�teva canale cu apa de mare. Eram uzi leoarc�. Unii mai scunzi nici nu se mai vedeau din ap�. Eu c�nd am intrat �n ap� m� cuprinse panica. Nu m� așteptam s� fac contact cu apa, pentru c� nu o vedeam. Mi se aburise vizoarele la masc� și nu mai vedeam nimic. Așa c� pentru mine a fost un șoc s� i-au contact cu acea ap� rece, pe care am simțit-o pe pielea mea.�mi ajungea apa p�n� la g�t. Nu mai vedeam nimic. M� orientam numai dup� sunetele comenzilor date de `lent. Nu stiu c�nd am ieșit din ap�. Eram ca un robot care nu știa ce face. La un moment dat nu �i mai auzeam. Tot orbec�ind pe acolo o vreme, �i aud din nou. De fapt nu auzeam dec�t comenzile `lentului, care parc� nu se mai terminau. Probabil c� `lentul �n furia lui nu observase , c� pe mine m�` pierduse` pe drum. Așa c�, acum d�dea comanda la pluton spre mine. Cum nu-i vedeam am dat peste c�țiva la �nt�mplare. Am auzit și niște �njur�turi, pe care `lentul lea luat ca atare. Așa c� a sporit și mai mult situația nostr� spre r�u. Cred c� a durat dou� ore tot frecușul. La urm� dup� ce ne-am scos m�știle, ne uitam unii la altii. Toti eram uzi leoarc�. Puteau s� ne stoarc� unul. Asta era sa fie cea mai mare pedeaps� pe care ne-a dat-o `lentul, pe toat� perioada armatei. Primisem botezul m�rii. C�nd am intrat in dormitor, �ncepem s� ne usc�m fiecare cum puteam. Seara unii au b�gat ținuta sub saltea ca s� se usuce la c�ldura trupurilor noastre. A doua zi `lentul nea dat zi de voie. Unde �mpreun� cu el și toți ceilalți f�ceam plaj� la soare. Așa ne uscar�m și ținuta. Ce s� faci una cald� una rece. Ca așa e �n armat�. Dup� amiaz� ne-a adunat tot ce mișca �n tab�r�, sub forma unui careu, unde a venit comndantul taberei. Dup� ce a ținut un discurs ne-a felicitat si ne-a urat noroc �n obținerea unor rezultate c�t mai bune la tragere.
�n dormitor cu noi mai erau niste camere unde st�tea și dormea `lentul nostru �mpreun� cu alti doi ofițeri de la celelalte arme. Și ei dormeau la noi. Ei erau `lenti majori. Dar si aici aveam s� facem la corvoad� c�t cuprinde. Aveam s� �mi fac prieteni și printre soldatii din cel�lalt pluton. C�nd ne duceam la sala de mese, dup� mas�, eu cu Sava fiind veselari f�ceam și cur�țenie �n sala de mese. Fiecare aveam sectorul sau. Și celelalte arme aveau sectorul lor.
Norocul nostru c� eram mai mulți și se acoperea o arie mai mare. Aici aveam s� m�n�nc c�teva preparate de m�ncare care mi s-au p�rut foarte bune. Și �n premier�. �ntr-o seara ne d�duse piure �n care avea buc�ți de br�nz� �n el. Și multe alte feluri de m�ncare mai bune, unde la noi erau doar la mesele festive de revelion, 1Mai si 23 August. Varza a la `Cluj, pifteleute marinat....cu sos...ardei umpluți...
Odata la mas� erau pifteluțe. `Lentul ne-a �nsoțit la mas�. La fiecare �n farfurie erau c�te dou� pifteluțe. Numai la mine disp�ruser�. Lentul observ� și vede c� la Tr�il� și la �nc� un soldat de anul doi erau c�te trei piftele.
- Care i-țti luat piftelele lui Grigoriu, �ntreab� el. Cum nimeni nu știa nimic, el i-a piftelele lui Tr�il� și mi le d� mie.
- Las� c� tu ești mai gras ca el . S� le m�n�nce el.
Binenteles c� lui Tr�ila nu i-a convenit. Cred c� nici nu fusese vina lui. Dup� ce pleaca `lentul �i fur� și celui de anul doi o piftea.
- Da ce tu s� m�n�nci mai mult ca mine? zice el.
La noi la unitate �n afar� de borșul zilnic și fasolea sau cartofii, rar mai era și c�te un alt fel de m�ncare mai deosebit . C�teodat� ne mai d�dea ghiveci , maz�re sau varz�. Dar binențeles f�r� carne. Carnea dip�rea pe drum. Sau ne mai d�dea un fel de cl�tite . Niște triunghiuri de compozitie de cl�tite, unde oule disp�ruse și laptele se subțiase cu ap�. Dar erau bune dec�t de loc? Seara erau nelipsitele macaroane care la cei de anul doi nu le mai f�cea nici o pl�cere. Nou� �ns�, da!. Carnea o luau gradații sau cei de anul doi.
C�teva zile am f�cut instructie direct pe plaj�. S�pasem și aici amplasamente. Noroc c� aici terenul ara mai moale. Dup� un strat de nisip destul de gros am dat și de p�m�nt. Dup� ce am terminat cu s�parea lor am instalat mitralierele și acu f�ceam iar simulari de tragere. Mai erau c�teva zile p�n� la `trageri`, unde era s� se vad� toat� munca noastr� de un an. Din c�nd �n c�nd `lentul m� mai l�sa la caban� planton și ziua. M� punea s� fac ordine �n dormitor sau și la ei �n camer�. Pe l�nga mine mai era si Vieru , șoferul. Ei nu participau la trageri. �ntr-o dimineata m� cheama `lentul la el �n camer�. Și �mi d� o can� de ap� pe care și-o �nc�lzise la fierb�tor. Apoi mi-o d� mie, ajut�ndu-l s� se b�rbiereasc�. Eu la urm� �i turnam �n m�n� ap� cand se sp�la.
Și aici era o problem� cu apa. Era numai la buc�t�rie ap� și cred c� la comandament și corpul de gard�. �n rest era problem�. Noi ne duceam și f�ceam provizii de ap�. �n st�nga imediat cum intrai �n caban� era un sp�lator. Dar apa nu mai curgea de mult.
Dovada fiind robinetele care �ncepuse s� rugineasc�. La c�teva sute de metri de cabana noastra era un WC. Dar de multe ori era impracticabil. Se �nfunda mereu. Noaptea era un pericol s� calci pe acolo . Puteai c�lca pe c�te o `min�`. Eu �ncercam s� m� duc numai dimineaț� c�nd era lumin�. Da și așa nu aveai loc. Cum Usatenco a reclamat �n gura mare c� la WC, erau numai rahați și c� nu se putea intra acolo, `lentul �i d� ordin , s� se duc� acolo și cu masca, s� fac� curat. �i trimite si pe Bejenaru �n frunte cu Tr�il� și cu un alt soldat de anul doi. Și i-au pus s� fac� cur�țenie. Dar nu a durat mult peste c�teva zile iar o luam de la cap�t. Ca s-a sup�rat și `lentul și a spus s� mai trimit� și alți soldați de la alte arme la WC, ca s� fac� cur�țenie. C�, spunea el , s-a s�turat de c�nd trimite numai oameni de-a lui. Așa am mai sc�pat și noi. C�nd voia `lentul s� țin� si cu noi , ținea!
Noaptea era o bezn� c� �ți b�gai degetele �n ochi. Nici cabana dup� zece pași nu se mai vedea. Ea cum era si vopsit� �n negru,puteai lesne s� treci de ea. Noaptea dac� ieșeam afar� prin p�durice, c�nd m� �ntorceam nu mai g�seam cabana. Trebuia s�-mi i-au reper. C�teodat� ma salva luna c�nd era. Ca s� nu mai ies noaptea afar� , �a nu �mi f�cea nici o pl�cere, mai foloseam și sp�l�torul. Odat� m-a prins Bejenaru. Se sculase și el dup� mine. C�nd vine dup� mine și m� �ntreab� de ce am �ntrat �n sp�l�tor. Eu surprins �i spun c� am vrut s� v�d dac� nu curge apa. Deși stiam și eu acest lucru. Și-a dat seama și m-a luat l-a �nv�rtit, ameninț�ndu-m� din nou cu instrucția, dar nu �nainte s�-mi rezerva și doi pumni. M� punea numai pe mine planton. Și numai sc 2 ca de obicei. Noaptea se stingea lumina. Așa c� orbec�iam printre paturi lovindu-m� mereu de ele. Totul era negru �n jurul meu. Ca s� nu ma mai lovesc de paturi , am tras o bancuța l�ng� intrare și �mi petreceam noaptea st�nd pe ea. C�teodat� mai și ațipeam. M� sculam speriat �n picioare, c�nd auzeam cel mai mic foșnet. S�ream ca ars. Putea s� intre orcine �n caban� peste noi. C� nu l-aș fi v�zut. Nu trebuia s� m� vad� vreun soldat de anul doi, sau gradat, c� st�team jos. Din c�nd �n c�nd �l auzeam pe Tr�ila sau Bejenaru strigand:
- Planton!
Iar eu :
- Da s� tr�iți!
- Credeam c� dormi c� te lua mama dracului !
Unii soldați de anul doi și mai ales Popa și Tugneanu, mai strigau și ei. C�teodat� m� f�ceam c� nu aud. Și cum aceștia insistau �i sculau și pe ceilalți. Și iar iesea panaram�. Odata s-a trezit și `lentul din cauza noastr�.
- Ce nici nopatea nu v� rabd�, maine ne atac� inamicul...ne ameninț� el.
Dar nu totdeauna vorbea serios. C�teodat� mai obosea și inamicul �sta. Sau poate uita p�na la ziu�, de noi.
�ntr-o noapte pe la 2, pe c�nd �mi desf�șuram serviciul de planton , aud afar� g�l�gie. C�nd ies nu v�d pe nimeni, dar recunosc vocea `lentului. Mai era cu �nc� doi gradați . Dar nu-i vedeam. `Lentul era și cred c� si ceilalți un pic `veseli`. Eu �i somez la intrare f�c�ndu-m� c� nu-i cunosc.
- Stai cine?
- Ei se opresc speriați. `Lentul m� aude și �mi recunoaste și mie vocea.
- Ce Grigoriule nu-ți mai cunoști superiorul? Cineva aprinde o bricheta luminandu-si fața.
Eu m� gr�besc atunci s� dau raportul:
-Tovar�șe locotenent Bucur , sunt planton sc 2 , soldatul Grigoriu...
- C�pitan ! , zice `lentul
Eu nev�z�nd nici un c�pitan , repet:
-Tovarasu locotenent...
- Mai tu nu auzi c� e tovar�șu c�pitan. E l�ng� mine...
-Tovarașu c�pitan ... Și �i zic raportul.
- Bine m�i, zice c�pitanul.
Dup� care, intra toti trei. `Lentul, pentru c� nu fusese prezent la masa de sear�, noi i-am oprit o porție de m�ncare . Era maz�re. Și am avut grij� ca s�-i facem porția c�t mai mare. Cum intra, m� �ntreab� de porția lui.
- Unde �mi este m�ncarea mea? zice el. C� �mi e o foame de lup. Credeam c� nu mi-ați oprit m�ncarea ... c� dracu v� lua...
Dup� ce �i aduc m�ncarea �n camera lor. Acolo era lumin�. Aprinsese lumina și atunci l-am v�zut la faț� și pe c�pitan. Era și `lentul major cu ei. Dup� ce am salut pe c�pitan �i dau și `lentului farfuria cu maz�re. La care c�pitanul face:
- Asta m�ncați voi?
- De unde alta mai bun�? zice `lentul.
El m�nca la comun cu noi. Nu servea popota ofițerilor.
- Las� c� m�ine �ți facem o m�ncare special�. Ca ai s� te lingi pe degete. Rasol de scoici și melci.
- Ce?... face `lentul.
Dupa care au �nchis ușa și nu am mai auzit nimic. Mi-am continuat plantonul. Din c�nd �n c�nd m� duceam și m� uitam la ceas, apriz�nd c�te un chibrit. C�nd a fost ora trei l-am sculat pe Sava. El m� schimba. Cum era somnoros, mi-a trebuit oleac� p�n� s-a hot�r�t s� se dea jos. Tr�il� aude și țip� la el:
- Ce Sava nu te-ai dat jos �nc�?
- Ba da ! M-am dat gata! s� tr�iți am �nțeles.
- Ai �nteles pe dracu... Nu ai �nțeles nimic, face iar Popa trezit și el.
A doua zi am plecat și eu cu ei pe plaj�. Oricum acolo �n dormitor era prea monoton. Aici aveam s� v�d destule nout�ți pentru mine. M� duceam mai aproape și m� uitam și eu la instalațiile lor de pe plaj�. M� cuprinse și pe mine dorul s� le cunosc. �nc� de la unitate a venit �ntr-o zi un lent major, și ne-a �ntrebat cine vrea s� se inscrie pentru Academia Militar� la ofițeri. Am ridicat și eum�na. Cu mine s-a mai �nscris un biban de la transmisioniști. Așa c� m-am hot�r�t �n iunie s� dau și eu la academia de ofiteri, la aceasta arm�- radio-locație. La �nceput gradații și mai ales Tr�il� precum și b�tr�nii au �nceput s� r�d� de mine, c�nd au aflat ce vreau eu. Auzind r�setele din dormitorul nostru, `lentul și cu c�pitanul precum și `lentul major, au ieșit și ei afar�. Tr�il� le spunel:
- Grigoriu! tov `lent, vrea s� se fac� ofițer...spune Tr�il�.
- Foarte bine ! Frumos, zice c�pitanul și `lentul major. `Lentul nostru se abținea.
-Tu abia te mai ții pe picioare , zice Tr�il� și �ți trebuie academie? Poi tu știi ce e acolo? Ai s� m�n�nci instrucție la cataram�.
- Eu vreau s� m� duc la partea tehnic� la Radiolocatoare, zic eu insist�nd. Cei doi m-au privit z�mbind dar nu au mai zis nimic. Singurul care a ținut cu mine a fost acu Bejenaru. M-a felicitat și el și mi-a urat succes. `Lentul a crezut la �nceput c� eu glumesc sau c� g�sisiem o scuz� de a mai scapa de instrucție. Așa c� la �nceput nu a zis nimic. Dar dac� a v�zut el c� eu chiar m� preg�team citind dintr-un manual de algebr� ce �l adusesem cu mine , cand venisem din concediu, s-a speriat și el. �nițial �l adusesem ca s� m� pregatesc ca sa dau iar la facultate c�nd m� eliberam. Dar daca se ivise ocazia acu? de ce s� nu �ncerc`. Așa c� seara din c�nd �n c�nd m� mai uitam și pe carte. `B�tr�nii` v�z�nd c� eu o luasem �n serios, �mi f�ceau șicanii spun�nd c� eu o s� fug�resc și pe copii lor. �i linișteam spun�nd c� eu nu o s� am treab� cu instrucția, c� f�ceam la parte tehnic�. Adev�rul c� nu știam cum era s� fie la așa ceva. C�teodat� Bejenaru m� ap�ra de r�setele lor. Se schimbase Bejenaru al meu. Nu știu ce �l determinase. Dar �n mod precis nu cred c� studiul meu. Mai luam și cartea cu mine , la antrenament , unde �n pauz� mai �mi aruncam ochii și pe ea. `Lentul crezuse și el, c� e o glum�. Dar cu c�t treceau zilele și vedea ambiția mea se speria mai tare.
�ntr-o dup�-amiaz� m� cheama `lentul, �n camera lor. Acolo, el ma �ntreab�, faț� de ceilalți:
-Tu chiar vorbesti serios? Chiar te-a apucat dorul de academie? M� �ntreab� el.
Eu confirm spun�nd c� da.
- Da tu știi ce e acolo? Nu-i puța p�pușii, �mi spune el, �ncerc�nd s� m� fac� s� m� r�zg�ndesc.
- Las�-l s� incerce, m� ap�ra cei doi.
- Ai s� faci scurt� la m�n� de at�tea saluturi și ai s� speli la geamuri de o s�-ți cad� cascheta din cap...
- Ei!.. fac ei, nu mai este chiar așa...
- Treaba ta! S� nu spui c� nu te-am avertizat �ncheie `lentul.
Dup� care cei doi m� �ntreab� de situația mea. Au r�mas și ei impresionați. La care unul spune:
- Cred c� dac� insistai nu f�ceai armata.
Le-am povestit tentativa mea soldat� cu insucces. Au confirmat și ei c� ma așteapt� o perioada destul de grea la �nceput. Dar dup� aia o s� fie mai bine. Cum este ca și peste tot �ncheie și c�pitanul.
Dup� ce am mai discutat de una de alta, mi-au dat liber.
Tr�il� repede s� m� descoase:
- Ce ți-au spus �ia?
- Ei nimic deosebit m-au pus �n tema la ce m� așteapat�, zic eu.
- Poi da ! zice și el. Acolo faci c�t dou� armate de aici.
Eu cu g�ndul la `tehnic`, nu b�gam �n seam� toate astea. Bejenaru și el :
- Las�-l �n pace, ca o s� se conving� el singur.
- Da! Bejenaru dar el nu o s� reziste la academie. Acolo e instructie nu juc�rie. El nu poate face faț� acum și aici. Da` apoi acolo!
- Vede el atunci �ncheie Bejenaru.
M� și vedeau reușit.
A doua zi ,ca s�-mi taie pofta de academie, `lentul ne-a luat iar la alergat prin nisip. De data asta f�r� masc�. Da și chiar așa, nu era o pl�cere s� alergi pe c�ldura aceea. Și mai ales prin nisip. Dup� ce ne-a scos zece litri de ap� din noi. A f�cut o pauz�.
- Ei, Grigoriule? cum e? mai vrei s� dai la academie?, m� �ntreab� `lentul
- Raportez c� da! zic eu, �n r�setele celorlalți.
Numai `lentul nu a r�s. S-a uitat la mine și nu a mai zis nimic. Dup� aia ne-a dat liber. Cred c� �ncepea și el s� cread� c� nu glumeam.

TRAGEREA ȘI PLECAREA

Mai aveam o zi p�n� la eveniment. Ca de obicei veneam la poziția noastr� și mai f�ceam ultimele preg�tiri și reglaje. Nu de alta dar toat� lumea voia s� ias� bine tragerea. Bejenarau ne explica : un avion trecea pe deasupra m�rii și de coada c�ruia era legat� o `manșa`. Adic� o țint�. Ea era legat� de avion cu un cablu lung de un un km. Iar noi trebuia sa nimerim `manșa`. Bine c� nu numai noi eram.
Fiecare tr�gea pe r�nd la semnal. Unii tr�geau cu tunuri de 80 sau 120 �n ținte ce se aflau pe mare, sau �n aer. Cum Bejenaru ne mai l�sase s� ne destindem și cum ziceau `b�tr�nii` s� ne d�m la `barf�`, m� puse pe mine la telemetru și p�ndeam apariția lentului. Telemetru este un dispozitiv utilizat pentru m�surarea distanței p�n� la un obiect. Deși determinarea distanței poate utiliza mai multe metode, termenul telemetru se refer� aproape exclusiv la dispozitive ce utilizeaz� �n acest scop m�surarea �n�lțimii obiectului respectiv din dou� puncte de observație situate la o anumit� distanț�. Un astfel de telemetru are un sistem de oglinzi care aduce operatorului dou� imagini luate prin puncte de vizare aflate la o distanț� cunoscut�. Una dintre oglinzi se poate roti pentru a permite operatorului suprapunerea celor dou� imagini. Poziția oglinzii �n momentul suprapunerii imaginilor este o indicație a distanței p�n� la obiectul vizat.
�ntr-un t�rziu �l v�d cam la 500 de m. Strig la ei c� vine `lentul. Se uit� și ei și confirm�. Ne preg�tim de lecție iar. Gata pauza se terminase. C�nd vine `lentul ne d� ultimile indicatii.
A doua zi ne scul�m la 6. Dup� ce rezolv�m cu dormitorul plec�m la mas�. Dup� mas�, ne ducem intins la mitraliere. Aștept�m acu ordinele de sus. �nt�i trag alții. �ntre timp �ncepuse s� se traga și cu tunurile de 80 și 120mm. Era o g�l�gie de nu te mai �nțelegeai. Mai trag și alții iar dup� care la a treia trecere a avionului `lentul ne atenționeaz� s� fim cu ochii �n patru c� e r�ndul nostru. �nt�i trece avionul. �n spatele ei apare și �manșa�. C�nd o v�d ochitorii și telemetristul. �i transmite coordonatele la ochitor, dup� care noi arm�m și tr�g�torul �ncepe s� trag�. Iar �ncepuse s� m� asurzeasca zgomotul f�cut de mitraliere.
Am tras o band� , dup� care am mai b�gat una. Tr�geam cu toate trei mitralierele. Era �mposibil s� nu fi nimerit m�car un glonte `manșa`. Dup� ce se �ndeparteaz�, �ncet�m focul. `Lentu ne spune s� ne preg�tim ca avionul se mai �ntoarce o dat�. C�nd dup� 10 minute �l vedem iar. Acum așteptam s� apar� și manșa. Și c�nd aceasta ap�ru, mai desc�rcar�m �nc� dou� benzi de cartușe. �n fine gata se terminase tragerea pe ziua de azi. `Lentul spun� c� dac� a ieșit bine numai tragem .
- Sper s� fii ieșit din prima, c� dac� nu, la noapte dormiți l�ng� mitraliere, ne ameninț� `lentul.
Dup� care pleaca la comandament s� vad� ce isprav� am f�cut. Oricum p�n� nu se �ntorcea avionul s� ia manșa nu puteau știi nimic clar. Dup� cateva ore v�d c� se �ntoarce `lentul. Nu se putea citi nimic �nc� pe fața lui. Ne �ncoloneaz� iar. St�team cu toții și așteptam sentința. Ne �ndrept�m c�tre cabana noastr�. Dup� ce intram Tr�il� curios �ntreab�:
- Cum a ieșit, tov`lent?
- Maine ne da rezultatul.
- Dac� credeți c� nu ați tras bine, ochitoriilor, puteți s� p�ziți la noapte mitralierele, spune z�mbind forțat `lentul.
Nici lui nu iar fi convenit s� rat�m tragerea. Ar fi fost p�cat de at�ta munc� și trud�. Și de fug�reala noastr�.
Ei dar p�n� la primirea sentinței , `lentul ca s� nu cumva s� ne plictisim, ne d� iar de treab�. Ne duce prin �mprejurimi și ne arat� o porțiune de teren. Pe acest teren spune el, trebuie s� s�p�m un șanț �ngust de 50 cm și lung de 200 m. C�nd auzim noi s� ne cad� fața. Cum zicea și Tr�il�:
- C�nd am auzit, s�-mi cad� fața.
Ne apucam, nu aveam �ncotro. Așa c� t�rn�coapele �nainte și h�rlețile, iar dup� ele veneau �n spate lopețile. �ncet, �ncet �ncepuse s� creasc� șantul. `Lentul �l voia și adanc de 2m . Am s�pat noi p�n� am ajuns iar la piatr�. Foarte curioasa zona asta a Dobrogei. Are deasupra o crust� de p�m�nt de la jum�tate de metru, p�na la 1m, 1m si 50 și rar 2 m. Dup� care �ncepea st�nca. Și d�i la t�rnacop. La unul i s-a rupt coada. `Lentul a zis c� am f�cut-o intenționat, ca s� nu mai s��am. Tr�il� tot �ncerca s�l conving� pe lent, c� nu se mai putea �nainta �n jos.
Cum terminasem lungimea lui. �ncercam acum s�-l mai ad�ncim. Dar era peste poate. C�nd vine `lentul coboar� și el �n șanț ca s� se conving�. Ne luase cateva ore bune. De acum se �nsera c�nd am terminat. �n fine declar� și `lentul lucrarea �ncheiat�, dup� care plec�m la mas�. C�nd ajungem �n dormitor Bejenaru ne poveteste c� `lentul a insistat s� facem șanțul, pretinz�nd c� noi ne pricepem. Gradatul �n cauz� voia s� facem ceva mai ușor dar a r�mas pe a `lentului.
A doua zi v�d c� ne str�nge pe tot plutonul. Ne duce la comandament și comandantul ne felicit�, spun�nd c� am tras FB. Nu știu c�t s-a bucurat `lentul , dar știu c� noi ne-am bucurat nespus de tare. Dup� ce ne-a felicitat am plecat la caban�.
Dar nu am plecat imediat. P�n� nu se termina toate tragerile și se d�dea toate rezultatele, nu pleca nimeni. De aceea `lentul ne-a b�gat �n gard�. Aveau și ei destule obiective de p�zit. De la depozite și alte alea si tot felul de obiective.
Pe Sava �l pusese și pe el �n post. Ca și pe noi de alfel. �ntr-o noapte Sava aude un foșnet și som�nd, armeaz� și trage un foc �n aer. Alarmați Bejenaru și Tr�il� se duc la postul lui Sava. C�nd �i vede acesta spune c� sa auzit un foșnet și a tras �n sus. C�nd aprinde ei lanternele și caut� prin tufișurile din zona d� peste un arici. Ei �ncep s� r�d�. Tr�il� zice:
- Si nu a vrut ariciul s� stea la somațiile tale?
- N-a vrut , spune Sava.
Aveam s� mai vedem un arici �ntr-o zi și tot cu Sava. Cred c� avea ceva Sava �sta cu aricii, c� toți aricii tr�geau la el. St�team �n r�nd și ascultam ce spune Bejenaru. C�nd Sava vede un arici.
- Uite un arici!
- Noi uitasem de reguli și ne uit�m dup� ariciul lui Sava.
Ne-am dus și noi l�ng� el s�-l vedem mai de aproape. Era m�rișor. Era cenusiu și plin de țepi. Capul i se termina cu un botic mic și negru. C�nd ne-a v�zut pe noi, ariciul se f�cu ghem. Am �ncercat s�-l facem s� se destind� , peste poate. �ntr-un t�rziu l-am l�sat și nu-i mai d�deam atenție. Dac� a v�zut ariciul c� am plecat de l�ng� el, se deface și o i-a la s�n�toasa. Sava de colo:
- Uite ce repede alearg�.
�ntradevar prinsese o vitez� destul de mare �n comparație cu m�rimea lui. Nu mai v�zusem cum se comport� asemenea jivine.
�n rest nu prea au mai fost evenimente �nsemnate �n restul zilelor c�t am mai stat acolo. Patru zile am mai stat și ne-am luat zborul de la capul Midia. Era ultima dat� c�nd �l mai vedeam. �n anul viitor nu aveam s� m� mai duc acolo, av�nd alte preucup�ri și sarcini. Am plecat iar a doua zi de dimineaț�. Dup� alte ore am ajuns la unitate. Toți c�nd ne-a v�zut ne-a �nt�mpinat cu urale.
- Sau �ntors A-A-ul!
Binețeles c� `lentul nu ne-a l�sat p�n� nu am b�gat tot �n sala și magazie. Apoi ne-a trimis s� facem bec si mitralierele. Erau murdare și pe afar� și pe din�untru. Se afumaser� s�racele. Le--am demontat buc�ți. Am șters țeava și mecanismele dup� care le-am uns cu vaselin�. Ne-a luat oleac� de timp s� le facem la loc. Ajunsesem la 10 și p�n� la mas� trebuia s� le facem ca noi. Ne-am str�duit și p�n� la urm� am reușit. Acu ne uitam la ele și le admiram . Luceau la soare. Dup� ce le-am acoperit cu prelatele am ieșit la raport. Colonelul ne-a felicitat și el de izb�nda noastr�. C�nd m� vede colonelul m� �ntreab�:
- Ei cum a fost la Capul Midia , ți-a pl�cut?
- Raportez ca da !
`Lentul nu are de lucru și �i spune:
- Poate nu știti tovar�șe Comandant c� vorbiți cu un viitor ofițer. Vrea s� dea la academie...
- Ei nu m� �nebuni, spune el. Ei asta chiar c� trebuie trecut� �n anale...zice și el r�z�nd.
`Lentul �ncepu și el s� z�mbeasc�.
- Ei, nu o s� vedeti?...zice `lentul...S� vedeti atunci pe locotenent Grigoriu c� nici nu o s� se mai uite la noi...
- Si la ce specialitate vrei s� dai Grigoriule?
- Raportez ca la radiolocație.
- Da ! Te-ai orientat, zice și el. �ți urez succes!
- Servesc patria!
Popa iar se bag� �n seam� și zice �ncet printre noi: ``Servești...c�rpa !`` Dar Tr�il� ii d� un ghiont �n spate:
- Taci ...m�i...belea!

EXAMENUL

Nu stiu dac� a fost ideea `lentului, dar Bejenaru la instrucția zilnic� m� punea acu �n faț� la mitraliere. Norocul meu c� nu era departe și un km �l f�ceam repede. Iar c�nd ne �ntorceam era vale, deci iar era bine. Bejenaru �mi spunea scuz�ndu-se :
- Dac� vrei s� te duci la academie, trebuie s� �ți faci condiție fizic�.
- Cum o s� te primeasc� �ia acolo, așa de slab. Nici nu o s� se uite la tine.
Pe undeva avea dreptate c� trebuia s� dau și proba fizic�. 5Km, viteza 100m , c�ț�rare la fr�nghie, tracțiune �n brațe etc. Așa c� mai �n glum� mai �n serios , mai str�ng�nd din dinți, �ncepusem s� m� adaptez la cerințe. Așa c� la portic �mi d�deau porți duble. Dac� la �nceput nu puteam nici s� ajung cu mainele la bar�, acum reușeam chiar s� o trag odat� la piept. Bejenaru vede ambiția mea și m� felicit�:
- Bravo! Deci poți, dar nu vrei... Ei las� c� p�n� la examen �ți scot eu dorul de a mai da la academie, m� ameninț� el.
M� punea acu singur s� duc mitralierele la deal. Cel din faț� din st�nga mea, erau numai cu prezența. Chiar și cei din spate nu se mai omorau. Chiar eu am v�zut c�nd Bejenaru le f�cea semn s� o lase mai moale , l�s�ndu-m� pe mine s� m� lupt cu ea.
- Așa, așa! Vezi c� se poate zicea și Tr�il�.
Ei, decizia mea nebuneasc� de a da la academie avea s� m� coste. Academie am vrut, academie am g�sit. Acu pe l�ng� astea avea s� se adauge și km care nu�i f�cusem. De c�te ori m� vedea `lentul c� g�f�i ca o locomotiv�, m� �ntreba:
- Mai vrei la academie?
- Raportez, ca da!.
Nu știu dac� o f�ceau din dorința de a m� l�sa p�gubaș, sau de a mai prinde pe ultima sut�, c�teva kg �n plus. Și asta ca s� nu-i fac de rușine acolo, la Breaza.
Chiar �n zilele urm�toare a venit un ofiter si ne-a �ntrebat care vrea s� se �nscrie la școlile de subofiteri sau ofițeri. Binențeles c� am r�mas ferm pe poziție. Nu puteam s� mai dau �napoi, nu de alta dar derutam inamicul , care at�t aștepta. �ntrasem �n hor� trebuia s� joc. Dup� ce m� trece �n catastiful lor, r�m�ne ca s� i-au leg�tura cu ofițerul nostru responsabil cu �nscrierile. S-a mai oferit pentru ofițeri �nc� un `biban` de la transmisiuni, de la `lentul Zamfir. Cel care nu a vrut s� m� primeasc� la el. Dar poate c� a fost mai bine așa. Probabil c� el s-a uitat atunci la cum ar�tam. C� aveam s� m� conving singur cum le punea c�te dou� bobine cu s�rm� �n spate și alte alea. Și cum �i fug�rea și la deal și la vale. Așa c� nu era nici acolo o fericire la transmisiuni. Era și la ei un biban am�r�t ca mine, care de abia �și mai tr�gea r�suflarea. Uit�ndu-m� la el parc� m� vedeam pe mine. Poate eram eu, mai știi?
Dup� isprava nostr� la Capul Midia, plutonul nostru �i crescuse valoarea. Pe Bejenaru avea s�-l fac� sergent, iar pe Tr�il� , caporal. Numai fruntasul Anghel era sa r�m�n� fruntaș un timp. Dar dup� cateva luni l-a avnsat si pe el caporal. Acum eram mai b�tuți de soart�. Avea cine s� țipe la noi iar. Iar cu sergentul Bejenaru nu te mai putea juca. Ce spunea el era sf�nt.
�nt-o zi ne iar la c�mp. Eram singuri. Ne duce numai cu o `dacie`. C�nd ajungem iar pe dealul Molda facem o `desf�șurare`. Simul�m un atac contra inamicului. Eu nu prea le aveam cu astea. Inamicul nu suferise pierderi dar eu reușisem s� i-au c�țiva pumni și picioare �n spate, c� nu i-a pl�cut cum am atacat inamicul. Dac� m� omora? spunea el. Tot atunci de at�tea t�r�suri prin toate tufișurile am pierdut și baioneta. T�rziu la �ntoarcere mi-am dat seama. C�nd vede și Bejenaru c� nu mai aveam baioneta , motiv ca s� ne �ntoarcem.
- Ne �ntoarcem s� c�ut�m baioneta lui Grigoriu.
Dar cum o luase la goan�, pe mine m-au uitat pe drum. Se duser� numai ei. Din c�nd �n c�nd m� mai așteptau și iar m� l�sau �n urm�.
- S-o crezi tu c� așa ai s� faci și acolo, �mi zicea Bejenaru. Am umblat prin toate locurile doar de oi g�si baioneta mea. Nu au dat de ea. Tr�il� m� sperie cu `lentul:
- C�nd o s� afle `lentul c� ți-ai pierdut baioneta...
Dar `lentul �n afar� c� m-a certat, mi-a spus c� trebuie s� o pl�tesc. C� se rezolv� c� are el una s� mi-o dea. C�nd deschide o lad� v�d �n ea trei buc�ți. Probabil tot așa g�site pe deal și pierdute tot de unul ca mine. Așa c� mi-am sacrificat solda timp de 2-3 luni. Noroc de nana...c� m� mai aproviziona și ea din c�nd �n c�nd, din puținul ei. M� mai ajuta și fam Negru.
Dar `lentul tot nu se l�sase de a ne face necazuri. V�zuse c� gradații, acum o l�sase mai moale cu noi și ne mai aducea aminte el de armat�. �ntr-o sear� intr� ofiter de servici. Noi doar știam, dar am zis c� nu e dracul chiar așa de negru. �n noaptea respectiv� intr� �n dormitorul nostru. De data asta numai eram eu planton. Poate dac� eram eu nu mai f�cea ce f�cuse. V�z�nd c� plantonul ațipise, aduce ap� și toarn� �n bocanci la cei care nu și-i f�cuse de seara. Dup� aia aprinde lumina și d� alarm�. Noi toți s�rim direct �n bocanci. Bag� și ceilalți picioarele �n bocancii plini cu ap�. Unii r�deau alții sufereau. Dup� ce ne face cu ou� și oțet și pentru lipsa de vigilenț� a plantonului, pleac�, zic�ndu-ne:
- Data viitoare o s� g�siți bocancii pe platou, ne ameninț� `lentul.
Cred c� v� �nchipuți ce a p�țit s�racul planton. Era un biban de la AG-9. A luat t�r�șuri și culcaturi de la toți gradații toat� noaptea, inclusiv de la cei care aveau bocancii uzi, Astfel i-a ținut companie și la plantonul schimbul 3.
Dar avea s� vie și ziua aceea și foarte cur�nd. Și la mine �ncepuse s� mai sar plantoanele, sau s� le i-au și pe cele mai bune p�n� la 12, sau de la 3 la 6. Acelea care �nainte erau ocupate. Acum arau posturile libere. Iar era viaț� bun� la BIM. Adev�rul c� at�t Tr�il� c�t și Bejenaru, �ncepuse și ei s� o lase mai moale cu noi. Din c�nd �n c�nd ne mai amintea c� mai sunt și ei pe acolo. �ncepusem s� ne mai d�m la b�rf� , cum spuneau ei. Povesteau `b�tr�nii` c� și la ei `b�tr�nii` lor i-au foit c�t au fost și ei bibani. Dar cum a venit vara au l�sat-o și ei mai moale. �ncepuse s� se m�reasc� num�rul de intrari �n gard�. Pentru c� �ncepea școala de gradați r�m�neau mai puțini �n unitate. Și f�ceam gard� p�n� la loc comanda. Ne venea și nou� r�ndul la 2 s�pt�m�ni. Sau f�ceam tura dubl� de 24 de ore la care dormeam tot 24 de ore. P�n� c�nd instrucția alterna cu garda. Nici b�tr�nii nu mai aveau chef de armat�. Le ruginise `oasele și osicioarele` de at�ta armat�, cum spuneau ei. Gradatul de la AG - 9 care m� c�lcase pe m�n�, �i avansase și pe el sergent ca și pe mulți alții. De c�te ori m� �nt�lnea se purta bine acu cu mine. Chiar m� și ap�ra de c�te un b�tr�n mai` �nfl�c�rat` de la ei. B�tr�nii de la ei nu suflau �n fața gradatilor .
Era acolo, unul Voinea. El era responsabil cu ținuta și cu vesela. El era administratorul, pe bateria AG-9 și A-A. Era și casier c�nd ne d�dea solda. �n final a ajuns și el sergent. El ne d�dea și lenjerie curat� s�pt�m�nal, �n fiecare s�mb�t� dup� baie. Lenjeria ne-o sp�la niște femei la sp�l�toria din cadrul unit�ții. Erau și mulți civili �n diferite meserii : electrician, zugrav, t�mplar, cizmar, instalator, etc. Multi din bibani �și f�ceau ucenicia pe la ei.
Voinea, fusese teroarea noastr� �nc� de la �nceput. De c�te ori �i pedepsea pe ai lui și eram și noi prin apropiere, nu se uita, ne freca pe toți la fel. Sava �i spuse odat�:
- Da eu sunt de la plutonul A-A.
- Și ce dac� ești de la A-A. Toat� lumea la fel. Toți bibanii culcat!
Pe atunci el era caporal. Mai t�rziu a avansat sergent.
Ne ducea �n `groapa cu lei` așa o denumea el și alții. Era �n spatele unit�tii o mic� groapa de 5m pe 8 m. și �nalt� de 2 m. Pereții și podeaua, erau pavați cu piatr� de carier� colțuroas�. Acolo ni se d�dea �Adunarea � Și iar ne scotea afar� și iar �n ea p�n� suna adunarea de sear�. Și asta mereu dup� masa de sear�. Ca de acum �nv�țasem minte și ocoleam c�t puteam acest loc. Nu prea mergea �ntotdeauna c� era și chioșcul �n zon� și treceai vr�nd nevr�nd pe l�ng� terenul `minat`. Mai era un loc de pedeaps� �n unitate l�sat din str�moși. Așa zisa: `aleea lui Ceasar`. Aleea venea de la numele `lent colonelul Ceasar, care era șeful parcului auto. Aceasta se afla �ntre intrarea parcului auto și intrarea corpului de gard�. Toți o știau de fric�. Aleea era pietruit� cu bolovani colțuroși. Și numai pe acolo ne puneau gradații s� facem t�r�șuri, ca s� ne rupem hainele �n coate sau genunchi. Ca a doua zi s� fie prilej bun pentru inamic, dac� nu cusai toat� noptea ținuta.
`Lentu avea o pl�cere nebun� s� ne vad� la `dung�` cum spunea el. Pentru asta a str�ns de la noi toți, c�te o cot� parte din sold� și ne-a cump�rat un fier de c�lcat electric, pe c�nd se ducea și pe la Tulcea. Seara �nainte de stingere, sau chiar și noaptea, fiecare se scula și-și c�lca vestonul și pantalonii. Trebuia s� aib� dung�. Dimineața `lentul se uita la dung� și la care nu-i pl�cea �l trimitea la inamic. De multe ori ca s� nu se plictiseasc� inamicul numai cu unul sau doi, plecau și ceilalți s�-l ajute ca s� izb�ndeasc� mai repede.
�ntr- o dimineaț� v�z�nd `lentul c� nu g�sise motive nici pe sectoare nici �n sala de mese, ce se g�ndește el :� i-a s�i controlez eu pe b�ieti și la picioare.� Așa c� a urmat desc�lțarea. Ne desc�lț�m noi toți de bocanci și apoi ne scoatem și ciorapii. Pe Usatencu și Lupu �i g�sesc, murdari �ntre degete. Eu fiind al treilea am timp s�-mi finisez și eu degetele. `Lentul nu observase. Tugneanu l�ng� mine �mi urmeaz� și el exemplul �n liniște și �n grab�. C�nd �i vede cum aratau degetele lui Lupu si Usatenco, zice `lentul la sergentul Bejenaru:
- Ce e asta Bejenare? Ce ți-am zis eu ieri? Ca toat� lumea s� se spele pe picioare.
- Am �nțeles s� tr�iți , zice el.
- Ce ai �nțeles m�i? Ce fel ai �nțeles? Tu nu vezi c�t de bine au �nțeles?
- Pune și cur�t�i �ntre degetele de la picioare, �i spune `lentul.
Se apleac� Bejenaru și �i cur�ț degetele lui Usatencu și Lupu. �n acest timp `lentul m� viziteaz� și pe mine. La mine nu avea s� mai g�seasc� nimic, c� �mi luasem m�suri de urgenț�. Trece și la Tugneanu . La fel. Acu Tugneanu f�cea haz de ei. Se duce �n spate `lentul frem�t�nd. Voia s� mai g�seasc� și la cealalt� grup� macar unu sau doi. C�nd d� de Sava și Uncu. Nici aceștia nu corespundeau standardului. Și doar avusese tot timpul din lume, ca s� corespund� standardelor.
- Ia uite Bejenare! face iar `lentul.
- Du-te și la Sava dup� aia, face `lentul din nou.
Da Sava de colo:
- Nu l�sați c� mi le cur�ț singur.
- Asta trebuia s� o faci ieri nu acum, zice `lentul.
Nu prea i-a venit bine lui Bejenaru, faptul c� a fost pus �n postura de a se umili. Mai mult z�mbind forțat le ar�ta pumnul la ei. Ca s� știe ce �i așteapt�.
Ei, dar dac� `lentul nu a mai g�sit pe nimeni necorespunzator, ne-a controlat și la batiste și la unghii, doar , doar de o mai g�si c�te ceva ca s�-i dea de furc� inamicului.
A avut noroc inamicul. Dar nu pentru mult� vreme. Probabil c� ar mai fi g�sit și pe alții cu picioarele necorespunzatoare. Dar mulți �n spate, �mi urmase exemplul. Problema e c� oric�t te-ai fi sp�lat seara pe picioare dup� ce te �nc�lțai cu bocancii și dac� mai și fugeai gata! Te murd�reai imediat. Sau la bocanci dimineața la fel. Dac� mai era și noroi afar�, c�t duceai m�ncarea la container gata te murd�reai iar. Trebuia s� stai cu peria la tine �n buzunar. Eu chiar odat� am luat-o și apoi mi-au cerut-o toți s�-și lustruiasc� bocancii �nainte de raport. C� dac� `lentul nu-și f�cea mustața, �n ei - care nu o avea - se sup�ra iar pe noi inamicul. Și era sup�r�cios tare, inamicul �sta.
Seara face mișto , Popa de Bejenaru:
- Și cum m�i? A ajuns ditamai sergentul, s� spele �ntre picioare pe bibani?...zice Popa, r�z�nd.
Binenteles c� lui Bejenaru nu i-a convenit și �i promite c� �l v-a ține minte. Așa c� �ntr-o sear� dup� stingere nu se culc� Bejenaru imediat. Pe mine iar m� pusese planton . De data asta p�n� la 12. Bejenaru, Tr�ila si cu Anghel , pun iar la cale o boroboaț�. Așteapt� ca s� adoarm� Popa.
�n timp ce dormea, �i bag� �ntre degetele de la picioare, c�teva bețe de chibrit, cu g�m�lia roșie �n afar�. Apoi le aprinde și se bag� toți repede sub p�tur�. Iar m� l�sa pe mine `pe locul doi`.. C�nd ajunge flac�ra la deget, acesta se scoal� speriat și țip� de durere. �nt�i d� s� se i-a de mine, c� cine i-a jucat festa. Dup� care se scoal� și ei și �l liniștesc. S-au dat apoi pe faț�. Nu prea i-a convenit farsa lui Popa.
C�nd ne mai lua Bejenaru la c�mp și nu avea chef nici el de unele și de altele, se d�dea la b�rf� cu noi și ne povestea c�te una c�te alta. Odat� , nu știu ce-i vine lui : m� pune pe mine s� c�nt. �ncep s� c�nt un c�ntec, care �l c�nt�m noi mai des: cel cu Rom�nia.
- Nu altul, zice el :
- C�nt�-l pe �la care �l c�nt� fanfara c�nd vine c�te un șef de stat.
- Da ! nu știu cuvintele.``
- Nu-i nimic c�nt�-l așa : ta, ta, ta, ta, ta, ta ,.. ta ta.ta, ta, ta, ta, ta, ta,...ta....Așa face el, tu c�nți și ei fac : Uf! Uf!...�n timp ce Bejenaru dirija. Parc� dirija fanfara. �ncep eu s� c�nt și �ia m� acompaniau. La urm� i-a pl�cut cum a ieșit. . Zice:
- Mai c�nt�-l odat� c� te i-a mama naibii!`...
Dar iat� c� vine și ziua examenului. �nainte de a pleca toți m� �mb�rb�teaz� și �mi ureaz� baft�. Chiar și cei de anul doi. C�nd intru pe ușa �l v�d și pe cel�lalt, candidat. Un c�pitan ne d� subiectele la matematic�. Era numai el �n comisie. Se așaz� jos și ne las� s� ne etal�m cunoștințele. Eu m� apuc de geometrie c� acolo eram mai tare și eram si pe subiect. Cel�lalt scria și el ceva. Dup� un timp c�pitanul iese și ne las� singuri. Cel�lalt la mine s�-i spun cum se face la geometrie. Eu �l �ntreb de algebr�. Și așa am colaborat am�ndoi. Dup� c�teva minute apare iar c�pitanul. Noi dup� trei ore termin�m și d�m lucr�rile. Ies și eu și m� duc �n dormitor. La pr�nz m� �ntreab� toți ce am f�cut. Le zic c� am f�cut ceva.
- Deci de m�ine c�pitan , zice Traila la mine. Am z�mbit. Peste c�teva zile ne d� rezultatul. Eu am picat cu succes �n timp ce cel�lalt intrase.
- Cu toate c� tu ai scris mai mult , nu a fost de ajuns, m� liniștește c�pitanul.
Dup� o s�pt�m�n� pleac� și cel ce reusise la Breaza. Dar dup� trei zile vine și el cu coada �ntre picioare. Nu trecuse de proba sportiv�. Și așa a luat sf�rșit �ncercarea mea de a mai da la ofițeri de armat�. Bejenaru și Tr�il� ca s�-mi ridice moralul zic :
- Și tu ai fi p�țit la fel, c� nu treceai de proba sportiv�. Mai bine c� nu te-ai mai f�cut și acolo de rușine, m� consoleaz� ei.

�ntr-o sear� dup� cititul presei �n dormitor, ne expediaz� pe la șapte seara , �n sala de mese, ca s� vizualiz�m telejurnalul. La un moment dat televizorulu-i a �nceput iar � s�-i fug� imaginea �n sus. Cum nu se mai oprea �ncepur� toți g�l�gia. Cel care se ocupa cu aceste televizoare nu era prin preajm�. Enervat caporalul Anghel de la noi, se uit� dup� mine prin sal�. C�nd m� vede zice:
- Ce mai stai Grigoriule! du-te, fuga marș și oprește televizorul. Adic� f�-l s� nu se mai miște imaginea!
C�țiva soldați și mai ales de anul doi, au protestat , crez�nd c� vrea s� se i-a de mine degeaba, neștiind aptitudinile mele.
- Ce ai cu el m�i ? �l vezi mai mic și gata te dai mare și tu ?
- Nu m�i! E depanator elctronist , zice Anghel. Hai m�i nu ai ajuns la el, zice Anghel mai departe , v�z�nd c� eu m� cam codeam. M� duc �n final și reglez de la spate butonul de baleiaj vertical. Imaginea se stabilizeaz� �ntr-un cor de satifacție al lor.
- Ia uite bibanul le are !
- Poi ce crezi tu ? La plutonul A-A, avem numai oameni deștepți m�i! Ce știi tu? zice vesel Anghel.
�n fine seara a trecut cu bine. A doua sear� era și responsabilul cu Tv-urile. Era un biban , care se l�udase și el probabil c� știe multe , numai ca s� mai fenteze și el armata , cum se zicea. Acesta c�nd m� vede, m-� apostrofeaz�:
- S� nu-ți mai bagi labele la TV.
M� uit la el surprins , dar numai zic nimic. Plec. Anghel și Tr�il� care fuseser� din �nt�mplare martori la discuția noastr�, s-a luat de el. Așa cum erau ei , at�t Tr�il� c�t și Bejenaru, nu suporta ca s� se i-a cineva str�in de la alt� arm�, de oamenii lui. At�ta i-a trebuit. Numai �n culcaturi l-a ținut pe bietul om, p�n� s-a terminat telejurnalul. Cum Bejenaru se plictisise s� mai zic� din gur�, f�cea numai semn cu m�na. C�nd ridica m�na trebuia s� fie �n picioare C�nd cobora m�na trebuia se fie jos.
- Eu m� duc sus ! zice Bejenaru. Tu continu�!
V�z�nd c� nu prea mai percuta, continuu� Tr�il� cu el.
- Hai ce te-ai dat la b�rf�? Ce ai avut cu el ? Ție fric� c�-ți i-a p�inea de la gur�? Ce e televizorul t�u? Hai continuu� mai departe.
Noroc c� s-a terminat telejurnalul.
- La loc comanda ! Drepți ! Vezi poate te mai ei de el ...Afar� ... fuga ...! Marș !
A venit �n sf�rșit vara , prima vara de c�nd f�ceam armata. �ncepusem s� facem gard� p�n� la loc comanda, chiar și de 24 sau 36 de ore c�nd era nevoie. Pentru c� plecase multi soldati de anul I la scolile de gradați. Dar iat� c� avea �ntr-o zi s� se mai �ntoarc� norocul și spre mine.
�ntr-o zi vine același soldat de anul II de acu 5 luni la mine. Cum �l v�d �l și recunosc. �mi amintesc c� , �n luna ianuarie venise la mine cu propunerea de al schimba la o stație de pompe. Atunci mi se p�ruse știrea f�r� prea mulți sorți de izb�nd�, iar frecușul luat de mine de la gradați, aproape c� m� f�cur� s� uit de ziua de atunci. Nu credeam c� e adev�rat. Acu �l v�d iar �n fața mea. Vine la mine și �mi zice:
- �ți mai aduci aminte c�nd te-am �nt�lnit acu cinci luni și ti-am promis, c� te aduc la mine?
- Da zic eu, �mi aduc aminte.
- Ei uite c� m-am ținut de cuv�nt. Eu cunosc situția ta și știu printre c�te ai trecut și c�t ai suferit la Bucur. Eu am știut situația ta și am vrut s� te ajut. Dup� care m� ia de m�n� și m� duce �n pavilionul ofițerilor.
�ntr�m pe la intrarea ofiterilor. Apoi deschide o uș� de pe hol și intr�m �n�untru. �n �nc�pere un plutonier-adjutant. C�nd m� vede facem prezent�rile. Soldatul de anul II �i spune adjutantului:
- El este b�iatul de care v-am mai spus. Pe el aș vrea s�-l las �n locul meu.
- Foarte bine! zice el. Ce preg�tire ai? �ntreab� el �ntorc�ndu-se spre mine.
- Liceul CFR, specialitatea � Electromecanic, zic eu.
- Foarte bine . Chiar aveam nevoie de cineva cu preg�tirea ta, zice adjutantul. Eu sunt Cristel.
- Si pe mine m� cheam� Grigoriu !
- Poi uite de azi esti ca și la pompe. O s� te duc� azi sau m�ine la stația de pompe de pe deal.
�mi sur�dea idea, dar �ntreb:
- Si cu `lentul Bucur ce fac? Credeti c� o s� m� lase?
- Se rezolv�. Vorbesc eu cu el si iți pun si o pil� la Comandant...
Mergem si la Comandant și este și el de acord.
- Da zice el te duci acu la pompe cu `Turcu` �sta.
- Turcule �l iei și pe Gigi - electricianul, s�-l testeze, s� știu și eu ce știe.
- Și Tov` lent Bucur ? zic eu, cam cu str�ngere de inim�, la g�ndul c� nu cred c� o s� fie prea �nc�ntat de asta.
- Se rezolv�! m� linisștesc ei.
- �nainte de plecare, �i spun �turcului� , s� mergem și la mine la pluton , s�-I anunț și pe Bejenaru, sau Tr�il� , s� știe și ei unde sunt .
E de acord. C�nd intr�m �n dormitor, gradații �l v�d și strig�:
- Atențiune !
- Continuați zice omul meu.
Eu merg la Bejenaru. El �i povestește cum st� treaba.
- Eu nu am nimic �mpotriv�, numai s� vrea și lentul!
- Se rezolv� �l asigur� el. Vorbește colonelul...
Aveam s� aflu mai t�rziu, c� de fapt numele soldatului de anul doi , care m� ajuta nu era `Turcu` . Asta era o porecl� dat� de gradați și ofiteri, inclusiv Comandantul. Nu am reușit s�-i rețin numele real al �turcului�. Era cam greu de pronunțat. Deci se tr�gea din familie de turc. �l lu�m si pe nea Gigi � electricianul, un civil din cadrul uni�ții și pe instalatorul unit�ții - nea Pericleanu.
La elctrician nu am stat la discuții prea mult. El era omul care voia s� te vad� la lucru. Dar le-a pl�cut �n general de mine la am�ndoi. Așa c� �mpreun� cu Stelic�-instalatorul, am urcat toți patru dealul p�n� la stația de pompe, nu �nainte de a cere voie și de ai raporta lui Bejenaru unde sunt. C� știam eu ce știam. Nu degeaba am m�ncat at�ta p�par� de la el, at�tea luni. Cum stația se afla cam �n v�rful dealului, a trebuit s� o lu�m pieptiș . Ajungem și dup� ce �mi arat� și m� pune s� �nv�ț cum stau lucrurile acolo, se declar� mulțumit și sunt acceptat �n unanimitate. Mi-a pl�cut locul. Chiar nici nu visam eu ce baft� aveam s� am. Dup� at�tea zile �nnourate, iat� c� au venit și zile de relaxare și senine pentru mine. Cel puțin așa credeam eu la �nceput. �n ziua aceia m-am �ntors iar la pluton. Urma ca a doua zi, dup� ce eram trecut �n ordinul de zi , s� fiu transferat acolo. C�nd ajung �n dormitor, deja toți erau puși la curent. Așa c� m-au �nt�mpinat cu o avalanș� de �ntreb�ri. Cel mai curios s-a dovedit Tr�il� și Bejenaru.
- Ei ce ai f�cut ? gata de m�ine ?
- Cum a fost ?Ai trecut ?
- Gata ! zic eu z�mbind.
- Acu s� vedem ce zice lentul, doar știi cum e el ! zice prudent Bejenaru.
- Ei las�-l dac� Colonelul o s�-l lase... ce mai conteaz�?
- Ei parc� tu nu știi cum e el?
- Bravo, Grigoriule ! m� felicit� Țugneanu precum și alți soldați de anul doi. Te-ai orientat ! Mai trage și tu armata pe p... cum fac și alții.
- Las�-l m�i s�racul! C� a venit și vremea lui. Și așa a cam tras-o! , zice și șoferul de anul doi. �n fine seara a urmat f�r� alte probleme, cu mențiunea c� Bejenaru a schimbat plantonul de bucurie c� �i p�r�sesc și m-a pus pe mine. Și binențeles, ..Da! Ați ghicit! .. Planton sch. II. Schimbul 1 și 3 ocupat...
- Asta așa de plecare ca s� nu cumva s� uiți de armat� , �ncearc� el s� se dezvinov�țeasc�.
Da nu g�sise nici el alt� rim�...
- Hai m�i și tu , nu ai g�sit altul? M�ine o s� vrei ap�! Zise șoferul de anul doi care �ntotdeauna a �ncercat �n limita posibilit�ților s�-mi ușureze c�t de c�t viața.
- Ce? vai de capul lui! Poi numai s� �ncerce! �l aduce lentul pe sus de acolo de pe deal, numai cu masca pe figur� și �n viteza cea mai mare.
- M�i al dracului om... , zice și Popa r�z�nd . Acu ce mai ai cu el ?
Toate ca toate , dar dac� �nainte m� mai prindea somnul, acu am stat treaz toat� noaptea cu tot felul de g�nduri �n cap:
� Oare ce o s� zic� m�ine lentul ?� ��mi v-a da voie ?� �Oare cum o s� fie acolo?� Eul meu se �mp�rțise iar �n dou�. O parte era bucuros, iar o alta m� avertiza s� nu m� bucur prea tare.�
Veni și dimineața. Restul zilei se desf�șur� normal, p�n� la inspecția de dimineaț�. St�team ca pe ace. C�nd veni lentul se uit� cam cu un ochi la mine. � Probabil c� �l pusese la curent colonelul sau poate adjutantul. �
Eu, dup� ce termin� inspecția atac :
- Tovar�șe locotenent Bucur! Sunt soldatul Grigoriu, permiteți-mi s� raportez!
- Zi ! zice el , d�ndu-mi seama dup� intonația glasului c� deja știa ce aveam s�-i spun.
- Soldatul de anul doi de la Compania II-a , m-a propus cu ajutorul tov. Adjutant ca s� merg de azi la stația de pompe de pe deal.
- Da ! Știu! M� asigur� el �ntorc�ndu-se spre mine. Mi s-a raportat. Du-te , dar ai grij� ce faci acolo și am, pretenția ca �n fiecare dimineaț� s� vii aici la raport, cu tot armamentul.
C�nd aud s�-mi cad� fața.
- Da am �nțeles ... ! zic eu cu jumate de gur�.
- M�i ai �nțeles ? vrea el s� se asigure din nou.
- Am �nțeles ! S� tr�iți ! țip eu , mai mult ca s�-i fac pl�cere , dar și de bucurie c� am sc�pat deocamdat� de el și de instrucție. Se uit� cam curios la mine.
- Bine du-te sus și depune armamentul. Bejenaru mergi sus cu el și bag� armamentul �n rastel.
- Am �nțeles ! zice și sergentul.
Plec�m sus , �n timp ce lentul �i preg�tea de atac. Probabil c� de pe undeva inamicul iar ne urm�rea. Și cum el avea o pl�cere nebun� s� ne tot atace, am r�suflat ușurat de data asta. Dup� ce scap de armament dau s� plec la nea Stelic� și soldatul de anul II , ca s� preiau și inventarul cu toate mijloacele fixe. Bejenearu la plecare �mi spune:
- Vezi poate disear� , sau m�ine nu e ap�... c� te i-a mama naibii, zice el vesel.
Plec�m sus pe deal. Nici nu știu c�nd am ajuns. Dac� ieri mi se p�ruse drumul lung, acu de bucurie l-am f�cut �n zece minute.
- Ce te gr�bești așa ? m� atenționeaz� ceilalți. Las� c� ai s� ai tot timpul din lume. Mai ai de stat aici �nc� un an din toamn�. Iar acu suntem abia la sf�rșitul lui Mai.

PARTEA A III-A

LA POMPE

Ajungem �n sf�rșit la stația de pompe. Stația se afla la peste 5 km de unitate . Acolo erau dou� bazine cu ap�, ce aprovizionau orașul . Iar unitatea amenajase o stație cu dou� pompe , pentru a pompa apa din acest bazin spre alt castel de ap� , aflat l�ng� unitate. De acolo apa venea prin c�dere liber� direct la unitate. Era aproape de poligonul unde tr�geam dup� avioane �nainte de a pleca la Capul Midia. F�cuse unitatea , convenție cu șeful `apelor` din oraș. Dar cum apa era cu `ciuboțele rosii`, nu era destul� ap� și pentru noi. Stația de pompe se afla �ngropat� �n p�m�nt. . Ea consta dintr-o groap� s�pat� �n p�m�nt de circa 2,5 m. cubi , cu pereți din beton. Accesul �n interior se f�cea printr-un chepeng metallic , un fel de trap�. Electro-pompele , erau alimentate de la un panou electric trifazic . Iar panoul era alimentat cu un cablu tot trifazic , ce venea de la unitate.
�n jos era o scar� metalic� sprijinit� de perete, la un unghi de 75 de grade cu orizontala. �n acea c�m�ruț� erau dou� tablouri electrice si dou� pompe, acționate de dou� motoare electrice. Pe panou se aflau patru butoane. Dou� rosii si dou� negre. Cele negre porneau electro - pompele , iar cele rosii, le opreau. Era simplu pentru mine. Doar f�cusem la liceu și acțion�ri electrice. Motoarele erau acționate de niște contactori trifazici. �n interior aveam lumin� de la un bec de 24 V . Acesta era alimentat de la un transformator de 24V, ce se afla �n tablou.
Pe locul respectiv mai erau dou� bazine camunflate cu p�m�nt, de circa 25 vagoane fiecare. �n ele se stoca apa, ce alimenta orașul. Tot de la ele , plecau dou� conducte de trei țoli, la un metru de suprafaț� apei , ce intrau �n �nc�perea , special amenajat� de unitate. Țevile se cuplau la dou� pompe, cuplate și ele la dou� motoare prin cuplaj elastic. Pe una din țevi era montat și un robinet pentru control. Dac� la deschiderea robinetului , acesta curgea , �nseamn� c� aveam ap� �n bazine. Tot acolo pe țeava de plecare spre unitate din �nc�pere era montat un manometru de verificarea. Cu ajutorul lui vedeam dac� pompele bag� ap� �n unitate. La �nceput mi-a ar�tat nea Gigi, cum st� treaba. M-am prins repede. Am �nv�țat repede. Le-a pl�cut �ndem�narea mea.
Așa c� a r�mas hot�r�t:
- De azi ești la pompe!
A urmat predarea inventarului. L�ng� bazine era o mic� construcție de doi metri p�trați, din chirpici. �n aceast� �nc�pere aveam s� stau eu , �mpreun� și cu patru civili , ce lucrau aici prin rotație. �n c�suț� erau un pat de campanie de la unitate, cu o saltea, o pern� , un cearceaf și dou� p�turi. Mai erau o mic� mas� și o sob� micuț�. Pe mas� erau un castron, o farfurie, o lingur�, o furculiț� , o can� mica , toate din inox, de la unitate, precum și dou� c�ni de 3l din aluminiu. Cu ele aveam s�-mi aduc de acu m�ncare de la unitate. �ntr-una puneam felul unu și �n a doua felul doi. De multe ori c�nd era felul unul mai prost, luam mai mult , numai felul doi , sau invers. Și era s� aib� grij� cei de la buc�t�rie de asta. Doar eu le d�deam ap�! Toate astea mi le-a spus �turcul� Tot el mi-a povestit despre unele șiretlicuri , ca s� fac faț� situației. Iar asta avea s� determine c�t de mult aș fi rezistat eu aici. Mi-a povestit c� trebuie s� cad la �nțelegere cu civilii, pentru a m� l�sa s� bag ap� și la noi �n unitate.
- Mergem s�-ți ar�t și bazinul de la unitate!
�Turcu � �mi mai explic� el acolo de una de alta. Cum s� amorsez pompele și s� urm�resc manometrul de ieșire c�tre unitate. Și s� nu las s� mearg� pompele �n gol. Lucru ce �l vedeam c�nd sc�dea indicatia manometrului. Dar m� mai uitam și �n bazin, s� v�d nivelul apei. �mi sur�dea ideea de a r�m�ne acolo. Faț� de zilele grele de instrucție de la plutonul meu !
Apoi am plecat la unitate.
Tr�il� si Bejenaru m-au �ntrebat care e treaba. Eu le zic c� de m�ine plec acolo.
- Stai s� vedem ce zice `lentul, zic ei.
Da ! Asta era o problem�. Probabil ca Comandantul la pus la curent cu noua mea misiune, pe `lent. C� a doua zi la raport `lentul �mi spune:
- Da ! De azi Grigoriule, te duci la stația de pe deal. Dar am pretenția ca �n fiecare dimineaț� s� vii la raport echipat normal. Și la pr�nz și la raportul de sear�. Dup� inspecție , duci armamentul și celelalte la rastel și apoi ești liber. Dar ai mare grij�, c� dac� aud ceva ce nu trebuie, sau Comandantul �mi face mie reproșuri din cauza ta, ai �ncurcat-o. Ai s� faci instrucție p�n� te liberezi.
�l salut și �mi v�d de treaba mea. Totuși m� g�ndeam și la `lent. Faptul c� m� punea s� vin de trei ori pe zi la unitate, nu prea �mi sur�dea. M� duc și-l caut pe `Turc`. Dup� care plec�m la bazinul din afara unit�ții. Acesta se g�sea la postul 6, unde nu de puține ori �l vizitasem, cu ocazia intr�rii mele și �n gard�. Turcul mi-l arat� și �mi spune c� pot b�ga ap� �n el p�n� se umple. Trebuie ca atunci c�nd vin zilnic la unitate s� trec și pe la centrala termic� , unde era un biban de-al meu, ca s� v�d indicația manometrului. Presiunea ar�tat� de manometru �mi d�dea indicații c�t de plin este castelul cu ap�.
Apoi plec�m iar la pompe. Pe drum Turcu, �mi arat� niște st�lpi vopsiti , alternativ alb cu roșu, niste jaloane , ce marcau conducta de ap� și cablul de forț� tras de la unitate. Bejenaru și Tr�il� aveau s�-mi povesteasc� c� �nainte nu era ap� deloc �n unitate. Iar apa era adus� cu cisterna. De abia anul trecut c�nd erau și ei bibani , cei de anul II de atunci i-au pus la s�pat șanțuri de la unitate pentru conduct și cablul de forț�. Spuneau c� au muncit o lun�. Dar oricum efortul li fusese r�spl�tit. Acu aveau apa lor, chiar dac� și acu era cu porția. Dar esențialul era c� aveau totuși ap�. M� și g�ndeam ce or fi p�țit bibanii de atunci c�nd nu era ap�. Cum se descurcau la f�cutul sectoarelor sau cur�țenie �n dormiotoare sau pe holuri , sc�ri și alte sectoare, �nainte.
- Cum se descurcau atunci �nainte ? �ntreb eu pe turc.
- Greu nene. Erau zile grele pentru bibanii de atunci și cei de anul II de ast�zi.
- De parc� eu am dus-o mai bine, zic eu amintindu-mi zilele de groaz� pe care le traversasem.
- Știu c� și tu ai tras-o! Dar asta e armata. Nimeni nu a sc�pat de asta și mai ales de instrucție. Trebuie s� te fi considerat totuși norocos , c� ai nimerit la A-A și nu la companie. Noi eram iepurii de c�mp.
- Las� c� nici cu lentul Bucur nu ne-a fost ușor, ca s� nu mai zic de gradați.
- Da știu ! De aceea te-am și adus aici.
- Ai auzit ce vrea lentul nostru? Cic� s� vin �n fiecare zi la raport și cu armamentul și cu ținuta la zi. Poi dac� vin dimineața de aici p�n� la unitate , deja bocancii mei sunt pr�fuiți, și știu c� asta nu o s�-i plac�.
- Te orientezi și tu ! �ncet , �ncet zici ca ei, apoi faci ca tine ! D� vina pe ap�. Ce mie, lentul de la companie, nu voia la fel? Și mai voia s� merg și la trageri. Așa c� am �nvocat c� nu am ap� și am sc�pat o vreme.
C�t� dreptate avea s� aib� acest turc. Aveam și eu s�-i aplic aceast� stratagem� cu riscul de a da lentul Bucur � divorț � de mine. Ceea ce s-a și �nt�mplat. Cu urechile la el și cu ochii la traseul cablului , urm�ream drumul printre bolovanii colțoroși de la carier�.
Acest cablu �mi alimenta mie stația de pompe, C�nd ajungem acolo el �mi explic� ce și cum merg treburile acolo. �mi spune c� dac� vreau s� r�m�n acolo c�t mai mult timp , s� am grij� s� �ncerc s� bag c�t mai mult� ap� �n unitate. Pentru c� este o problem�. Ap� nu este tot timpul. Noi suntem �nțepați de bazinul lor la un metru, de suprafaț�. Așa c� trebuie s� ai grij� ca s� nu r�m�n� pompele f�r� ap�, c� le arzi. �i promit c� o s� am grij�.
A doua zi, �i d� drumul Comandantul, la Turc �n concediu. Aveam aproape trei s�pt�mani de boierie. Cel puțin așa credeam eu atunci. Aveam s� constat ca nu era chiar asa de simplu și aici. La acest bazin mai lucra cu mine �nc� patru civili, ce lucrau 12 cu 24. Unul din ei d�dea liber la ceilalti. Așa aveam s�-i cunosc pe : - Iordache, Vistereanu sau Duri, Manole si nea Costica Haralambie. M-am �mprietenit destul de repede cu ei. Mai ales cu nea Iordache. Era �n v�rst�. Mai avea c�țiva ani p�n� la pensie.
La �nceput nu prea m� l�sau civilii s� bag ap� �n unitate. Vistereanu, spunea mereu c� nu are orasul destul� ap�. Bazinele de acolo se alimentau din dou� surse. Una de la Satul Nou , un izvor puternic, și una de la pompele de la Ghiol. Asta era cea mai frecvent� surs�, c� o luau direct din Ghiol. Un lac imerns ce f�cea leg�tura cu Marea Neagr�. Cum asta trebuia dezinfectat� , la bazin mai b�gau și clor. Ce era atent urm�rit cu ajutorul unui c�ntar. De treaba asta se ocupau �ns� civilii. Eu aveam alte treburi. C�nd era mai mult� ap� nu aveau nimic �mpotriv�. La �nceput era greu. Cei de la unitate r�maneau mai mereu f�r� ap�. Iar asta �mi f�cea viața grea și aici. Pe de o parte m� luau , �n primire : ba buc�tarul , ba centralistul , ba soldații , ba gradații și ofițerii. �nsuși Comandantul m� certa mereu. Ce era s� fac ? Dac� nu aveam ap�? Au mai l�sat de la ei și m-au �nțeles, c�t de c�t. Și asta c� atunci c�nd prindeam ap� , b�gam cu am�ndou� pompele �n castelul unit�ții, p�n� d�dea apa afar�. Și atunci toat� lumea era fericit�. Iar atunci mai m� pomeneam și cu c�te un soldat ce �mi spunea ca s� opresc pompele. Nu aveam leg�tur� cu unitatea. Mai t�rziu m-am g�ndit s�-mi dea o stație radio , dar am fost refuzat. Ei dar pentru asta trebuia s� stau noaptea la p�nd� , pentru a urm�rii nivelul apei �n bazinul meu , sau c�nd adormea Vistereanu , ca s� � fur � apa. Nu aceeași problem� �mi f�ceam cu ceilalți trei civili.
Ei spuneau:
- Marine ! C�t poți s� tragi tu , trage, noi nu te oprim!
Și nu m� opream . Vistereanu era mai fricos. Spunea c� dac� afl� șeful lor , �l d� afar�. Dar ziua c�nd mai veneau și ei �n inspecție și apa era sc�zut� �n bazin , de ochii lui , nici eu nu mai tr�geam . Dar dup� ce plecau, trai !
Bine c� atunci c�nd apa sc�dea sub nivelul de un metru , nu mai aveam ce face . M� duceam �n fiecare zi la unitate ca s� i-au m�ncare, și s�-I fac hat�ru lentului. C�nd m� vedea colonelul , mereu m� �ntreba :
- Grigoriulue! Cum merge ? Avem ap�?
De multe ori �i r�spundeam �n funcție de cotele apelor. Da sau nu .
Apoi vedeam și starea manometrului la central�. S�mb�ta era zi de baie. Și aveam grij� ca s� le dau mult� ap�. De multe ori mai veneam la unitate și pentru o baie. Eu f�ceam acu separat la baia de la central�, unde cel de acolo m� l�sa. Acum aveam trecere și la buc�t�rie. Era colegul meu Serghie. Și acesta era foarte generos cu mine. �ntr-o zi erau piftele cu sos. Mi-a umplut cana pe jum�tate . Alteori cu fasole sau cartofi, ce era mai bun. Și �mi mai d�dea si c�te o p�ine neagr� cald�. Uneori luam și felul unu , bors și mai ales de fasole. Dar și c�nd aveau piure era bine. C�nd era nea Iordache de service cu mine , acesta �mi spunea , dac� este m�ncare bun�, s� i-au mai mult�, c� lui �i place m�ncarea de cazan. De multe ori �i �ndeplineam dorința și m�ncam am�ndoi. Odat� Serghie , mi-a dat și o jumate de can� de 3l cu compoziție de cl�tite, pe care le-am f�cut la mine la bazin. Au ieșit gustoase. Veneam uneori chiar de trei ori pe zi. Una c� trebuia s� vin mereu la raport și alta s� v�d și presiunea apei �n bazinul nostru, care alimenta unitatea. La centrala termic�, era un soldat de anul I de la companie. Era mic de statur�. Toti ii ziceau piticul. Purta cizme ce �i veneau peste genunchi. Cu el aveam s�mi petrec veacul de acum �nainte. C�nd b�gam ap� și era destul�, mai f�ceam și la el , c�te o baie. Dar f�ceam și cu ceilalți la comun.
Cum civilii �mi f�ceau necazuri la �nceput, privind restricția de ap�, trebuia s� pompez mai mult noaptea c�nd dormeau ei. C�nd se trezeau sau veneau și vedeau c� nu e destul� ap� nu m� mai l�sau s� pompez. S�mb�ta schimbam lenjeria la unitate, lu�nd alta. Toate astea erau acu pe inventarul meu. Bazinele, statia de pompe si c�suța erau �nconjurate de un gard din spalieri de vie, pe care era sarm� ghimpat�. Toate erau v�ruite cu var. Spre r�s�rit era un drum de țar� , ce desp�rțea curtea noastr� de un lan de porumb. Era bine venit acest porumb din mai multe puncte de vedere...
Abia acum era s� se schimbe viața mea �n mai bine la armat�. Si uite așa treceau zilele mele la pompe. �ntr-o dimineaț� vin iar la raport. `Lentul face control la soldați s� vad� dac� s-au b�rbierit. Eu �n ziua aia nu m� r�sesem proasp�t, cum avea pretenția lentul. Dar dac� nu erai atent nu se cunoștea așa de tare. Trece de mine și nu m� observ�. C�nd ajunge la Tugneanu, vede c� acesta nu se rase. Atunci `lentul i-a o lam� veche și �ncepe s�-l `rad�` �n r�sp�r și pe uscat. �n timp ce �l `r�dea` pe Tugneanu, acesta �i spune:
- Dar pe Grigoriu de ce nu �l radeți? c� nici el nu s-a b�rberit!
Era bun el la b�gat str�mbe. Și numai din invidie.
Atunci `lentul se uit� mai atent la mine.
- Nu-i nimic , zice el , �l radem și pe Grigoriu!
C�nd mi-a venit si mie r�ndul m-a facut iar s� suf�r. Dup� 10 minute m� iart�. A doua zi m� r�sesem proasp�t , iar la control am fost dat exemplu pentru ceilalți, c� mai g�sise c�te unul neras.
Erau nopți c�nd nu dormeam și pompam continuu, p�n� d�deam apa din bazinul nostru afar�. Veneau soldțtii la mine s� m� anunțe ca s� opresc pompele, c� au ap� prea mult�. C�teodat� nu era ap�. Ceea ce f�cea ca s� primesc reproșuri și de la Comandant și de la adjutantul Cristel. C�nd aveau ap� toat� lumea era multumit�. Nu prea �mi convenea c� trebuia s� m� scol dimineața ca s� vin la raport.
C�nd nu era lentul de sevici la unitate mai s�ream raportul de sear�. Cei de la plutonul meu, știau lecția - eu eram la pompe. Trebuiau s� fie ap� seara ca s� se spele și ei . �ncepusem s� am acoperie. De o grij� sc�pasem. Uneori mai veneam și seara la unitate. M�ncam s-au luam m�ncare și treceam și pe la central� s� v�d cum stau cu presiunea apei. Dac� era urgenț� o t�iam �napoi și b�gam ap�, chiar și f�r� știrea civililor. Pe mine m� interesa s� am eu ap�.
Prinsesem acu experienț�. C�nd era de servici Manole, sau Iordache aceștia m� l�sau s� bag ap� p�n� nu mai puteam eu trage. Dar și bazinul de aici se umplea c�teodat� și d�dea mereu afar�. Atunci ma l�sa și Vistereanu s� bag ap� la noi �n unitate. Puneam c�te o pancard� ce o legam de un coș de aerisire de pe bazin.
�sta era semnalul. Jos �n vale aproape de `Ghiol` era o alt� stație de pompare și aceasta b�ga ap� �n bazin la noi. C�nd respectivul de acolo vedea `semnalul` atunci oprea pompele. C�nd curgea ea, eram fericit și eu și cei de la unitate. Din c�nd �n c�nd mai f�ceam act de prezent� și pe la adjutant. De c�te ori m� vedea m� �ntreba :
- Ei care mai este treaba acolo ? Este ap� ?
- Este !
- Bine, bag� tare !
Se obișnuise și el cu mine.
C�nd a venit Turcu din concediu, adjutantul nu l-a m-ai l�sat pe el �n continuare. Pe el l-a b�gat �n gard�. Nu prea i-a convenit. Parc� acu �i p�rea r�u c� �mi l�sase mie locul lui. La �nceput a crezut c� l-am �lucrat� eu. Dar l-a liniștit adjutantul, spun�nd c� a fost ideea lui. Mai avea Turcu, trei luni p�n� la liberare. Așa c� am r�mas �n continuare. Din c�nd �n c�nd mai d�deam și pe la nea Pericleanu-instalatorul. Și el m� �ntreba cum merg pompele. M-a �nv�țat s� le pun șnur de azbest la presetupe, ca s� nu mai dea ap� pe la ax. Așa aveam s� cunosc pe toți civilii de la unitate, care lucrau pe atunci. Nea Iepure era cizmar, iar nea Fane era t�mplarul unit�tii. Acu �l vizitam și eu mai des , fiind mai liber. C�nd m� vedea se uita vesel la mine:
- Ei parc� acu te-ai mai �ngr�șat , faț� de prima dat� c�nd ai venit la mine... Acu ar�ți și tu mai altfel: Acu mai ar�ți a soldat. C�nd vrei s�-ți fac valiza?
- Nu mai este nevoie nea fane , zic eu. C�nd am fost �n concediua acas� mi-a �mprumutat cineva o valiz� Acu am.
- Ei e bine atunci. �ți f�ceam și eu c�p u era mare lucru...
�Da zic eu �n g�nd : de c�te luni �mi tot promiți�
Zilnic m� duceam pe la unitate s� v�d și cum mai stau cu apele. C�nd aveam ap� destul� il mai vizitam și pe el acas�. El avea trei copii. Un b�iat și dou� fete. Fata cea mai mare � Luminița. B�iatul � Cristi. Și fata cea mai mic� � Mariana. Pe nevasta lui nea Fane , o chema - Stela. Tot așa aveam s�-l cunosc și pe nea Pericleanu, f�c�ndu-I și lui dese vizite. El st�tea cel mai aproape de unitate. Așa c� aveam mereu acoperire. El era instalatorul sanitar de la unitate. Mai erau acolo un zugrav și un croitor.
Trebuie s� recunosc c� acolo la pompe, am dus-o cel mai bine, faț� de viața din unitate la care am fost expus. Acolo unde se f�cea instrucție �n b�taie de joc, `�n gropa leilor` sau `aleea lui Ceasar` nu cred c� toate astea f�ceau parte din regulile armatei.
Și cu civilii de aici �ncepusem s� o duc mai bine. Acolo �n c�suța aceia ,st�team seara p�n� t�rziu cu o lampa cu gaz. Trebuia s� m� duc mereu la unitate s� fac rost de gaz. �ntr-o zi �mi vine o idee. Ce ar fi dac� as trage curent de 24V �n casuța. Dar pentru asta aveam nevoie de zeci de metri de cablu. Nea Iordache era prieten cu cei de la `Ghiol`. �ntr-o zi m� duce și pe mine la pompele de la Ghiol. Acolo era tura unuia care �i ziceau `Vulpe`. Nea Iordache ii cere vreo 30 de metri de cablu electric de forț� care era submersibil. Adic� alimentau pompele care st�teau �n ap�. Cablu era și el �n ap�. Era cablu special. Pompa era introdus� �ntr-un put �n care se aduna apa ca la o f�nt�n�. De acolo tr�gea apa și o pompa la mine �n bazin. �i cerem noi cablul și ni-l d�, mai mult la insistențele lui nea Iordache. M� duc și pozez cablul de la casa pompelor p�n� la noi la c�suț� și �l alimentez . La �nceput cu 24V. Ca s� nu fie vizibil cablul �l �ngrop �n p�m�nt cam 20 cm. Sap pe sub perete �n p�m�nt și introduc cel�lalt cap�t �n c�suț�. C�nd trec pe la unitate �i cer un bec de 24V de la adjutant. Acesta curios m� �ntreab� :
- La ce �ți trebuie?
�i dest�nui și lui c� mi-am tras 24 de volti �n c�suța civililor. Acum nu mai aveam nevoie de lampa cu gaz. S-a minunat și el de inițiativa mea , spun�ndu-i și Comandantului. Si acesta c�nd a venit �ntr-o sear� pe la mine a r�mas pl�cut �mpresionat
- De c�nd e turcu aici nu am v�zut alfel de lumin� , dec�t lumina l�mpii cu gaz. Lui nu i-a venit aceasst� idee. Bravo Grigoriule ! Acu ai și lumin�! Vezi c� asta e bun� nu e periculoas� ca cea de 220V.
A doua zi a și dat raportul la toat� unitatea c� eu mi-am tras lumin�.
Și așa am electrificat c�suța. Ceilalti civili au r�mas și ei �nc�ntați de inovația mea. Nu avusera ei lumin� electric� acolo de c�nd erau. Și nea Gigi i-a pl�cut ideea mea. Era 24V din transformatorul din tablou , nu era periculos. La �nceput a crezut ca era 220V. Am mers așa c�teva luni cu 24V. Dar dup� aia am schimbat alimentarea și am b�gat �n casuț� si 220V. Dar asta mai tarziu.
Si asta la �ndemnul lui nea Iordache , care spunea ca cablul rezist� la 380 V și c� st�tea și �n ap�.
Acum st�team si noi seara cu lumin�. Pusesem becul �n dreptul ferestrei ca s� lumineze afar� și intrarea �n bazin. Vis-a-vis de poarta curtii era drumul de țar�,iar al�turi de el un lan de porumb. Avea s� ne fie folositor din mai multe puncte de vedere. Mai ales c�nd porumbul era �n `lapte`. Coceam �mpreun� cu civilii porumb și m�ncam. C�nd aveam ap� suficient�, nea Iordache m� mai lua c�te odat� acas� la el.
Așa aveam s�-i cunosc și lui familia. Avea și el doua fete mari m�ritate și �nca doi copii mai mici. Unu era un b�iat și il chema � Cristi. Mai avea și o fat� mai mica, pe nume Nicoleta. Era �n clasa a V-a. Cristi era mai mare cu cațiva ani dec�t Nicoileta. Una din fetele m�ritate, avea un soț capitan ce lucra la unitatea de la `Codru`. Cealalt� fat� mai mare era m�ritat� la Constanta. Din c�nd �n c�nd se mai vizitau. C�pitanului aveam sa-i fac o impresie bun�. M� lua și el la `ghiol` la c�te o partid� de pescuit, printre pic�turi. Eu cum ma plictiseam repede si nici pești nu �nv�țasem s� prind, nu-i țineam companie dec�t cu vorba.
Acolo la ghiol, vis-à-vis de stația de pompe , era și o caban� amenajat� de unitate, unde �și desf�surau geniștii activitatea . L�sase aici doi soldati , ca și mine. Mai pescuiau și ei si mai le f�cea și c�te o atenție la ofiterul lui și C�pitanului Pastram�. Cum m� plictiseam și aici mi-am f�cut și aici un aparat de radio, cu piesele trimise de nana la solicitarea mea �ntr-o scrisoare. Dup� ce l-am f�cut o vreme a stat la mine. Apoi la rug�mintea celor doi soldati de la Ghiol, i l-am dat lor. C� spuneau ei nu aveau și ei o muzic�.
- Tu iți faci altul , spun ei.
Dar asta dup� ce m-am apucat și eu, �n limita timpului, mai serios de treab�. Adic� de reparații. Așa c� aveam acu și piese , date drept recompens� de la cei care �i mulțumeam , dup� o reparație.
Din c�nd �n c�nd mai trecea Colonelul și pe la mine �n vizit�, c�nd �i vizita și pe cei doi din vale, de la Ghiol. Ghiolul era o �ntindere mare de ap�, un lac mai mare, care undeva comunica cu Marea Neagra. Avea o așezare splendid�. Era la marginea unor dealuri ce fuser� odat� c�ndva munți. Dar de vreme aceștia se tocir�.
Lui nea Iordache �i cam pl�cea b�utura. De c�te ori m� vedea venind la ei, scotea c�te o can� de vin. Eu nu aveam experienț� la asta. Și beam mai puțin. Mai m� puneau și ei la mas�. Ne �mprietenisem și cu copii lor. M� jucam cu ei , fug�rindu-i prin vie. Avea o curte mare și plin� cu butuci de vie, de toate soiurile. Doar o or� st�team , dup� care plecam iar la pompe. Asta �n funcție de cum aveam ap� , mai pompam sau nu. �ntr-o zi nea Iordache �mi d� un radio mic, un `pescaruș` ca s�-l repar. La �nceput am improvizat un miniletcon � aparat de lipt, cu nichelin� calculat� pentru 24V. Pe o s�rm� de cupru gros de 4-5 mm, am �nf�șurat c�teva straturi de șnur de azbest. Peste el am bobinat c�teva r�nduri unul l�ng� altul , f�r� s� se ating� s�rm� de nichelin� de reșeu. Apoi am acoperit totul cu șnurul de azbest . Am pus un m�ner de lemn, și mi-am f�cut astfel un miniletcon de lipit, alimentat la 24V. Era bun pentru �nceput. Am luat fludor din comerț și i l-am reparat. Bucuria lui c� avea la ce asculta una alta. Trecea noaptea altfel. �ntr-o zi i se stricase televizorul. Eu �ncerc s�-l repar. Și reusesc. Ei asta a fost �nceputul. C� dup� aia, at�t nea Iordache c�t si nea Fanic� �mi f�ceau rost de clienți. Pe unele le f�ceam pe unele nu aveam cu ce s� le fac. Ii trimiteam s� cumpere piesele respective și apoi �l reparam. Dar asta avea sa-mi aduc� și necazuri . Dar mai t�rziu.
Eu �ntr-o zi m� apuc s� scriu la nana o scrisoare. �ncep s� m� laud c� aici e bineșsi c� am sc�pat de armat�. C� bag ap� �n unitate și c� viața oamenilor din oraș și a colonelului, este �n m�inele mele. �nchid scrisoarea și o arunc �n valiza cu �and s� o expediez. Dar uit de ea. Peste c�teva zile vine la mine `Ceistul` cel care m� anchetase atunci cu cazul. �l salut �mi r�spunde și el z�mbind. El intotdeauna era tot un z�mbet. Se uita prin �nc�pere, se uit� pe sub saltea, sub pat, și vede valiza. Era valiza pe care o �mprumutasem de la fam Negru.
Cum o țineam �ncuiat�, �mi zice s� o deschid. Se uit� el prin ea și la fund d� de dou� scrisori. El �mi cere s� le deschid ca s� le citeasc�. Eu uitasem ce scrisesem �n ele si i le ar�t. Pe prima a r�sfoit-o și nu a zis nimic. La a doua �ns� �l v�d c� �n timp ce citea , �ncepe s� z�mbeasc�. �mi spune c� scrisoarea asta o ia cu el. Eu aprob ca nu mai știam ce scrisesem.
A doua zi c�nd m� duc la raport, Colonelul str�nsese pe toți afar� și citea scrisoarea mea la toti soldatii. L�ga el se afla și `Ceistul` care z�mbea. Z�mbea și Colonelul. Și il aud c� �ncepe:
- Uitati ce scrie Grigoriu de la pompe: ``Drag� nan� afl� despre mine c� sunt s�n�tos. Aici o duc bine. Sunt la o statie de pompe unde bag ap� �n unitate. Eu am grij� de viața oamenilor și a soldatilor din unitate. Chiar și viata Colonelului e in m�inele mele. `` Ei, c�nd a ajunge Colonelul cu cititul aici, au �nceput tțti s� r�d�. Numai eu nu r�deam. �ntr-un final mi-a dat dreptate p�n� la urm�.
Și la urma urmei era un punct strategic. Dac� cineva ar fi umblat la bazin , mureau toti. Ei bine eu mai exagerasem oleac�. Nu cred c� era cazul. Dar i-a dat de g�ndit la Colonel mai t�rziu. A pus soldat cu arma s� p�zeasc�. Castelul de la postul 6 deja era deja p�zit de noi. Numai eu știu c�te noțti geroase am f�cut acolo. Ei dar dac� pe Colonel l-a amuzat chestia asta nu același lucru puteam s� spun și de `lent. Acesta c�nd a auzit , m� cheam� și �mi spune:
- Ce ți-am spus eu atunci Grigoriule? Mai ții minte? De fapt așa e c�nd cineva d� de bine. �și arunc� ț�r�n� �n cap.
Pentru asta m-a pedepsit d�ndu-mi 5 km și toata ziua am fost la dispoziția lui. La trimis pe Turc acolo iar. Așa �mi trebuia! Dac� nu am fost cuminte m-a atacat iar inamicul. A doua zi m-a salvat Colonelul .
- Las�-l Bucure ! Du-te m�i �napoi și s� nu te mai vad c� vii la unitate, trei zile. Și trimite-l pe Turcul �la �ncoace, c�-i pun și lui �la pielea pe b�ț. Dup� ce am cerut voie la `lent m-am dus repede �napoi. Eram bucuros c� sc�pasem ieftin. M� g�ndeam c� nu mai vedeam pompele. Nea Iordache și nea F�nica s-au amuzat și ei pe chestia asta.
Și de atunci am fost iar cuminte o vreme. Aveam s� �mi aduc aminte ce �mi spusese fruntasul Anghel , �n prima mea zi de armat�. Ca s� am grij� ce scriu acas�. Și de atunci cum scriam o scrisoare la cineva m� și duceam imediat personal la poșta și o puneam �n cutie. Și uite așa treceau iar zilele una c�te una.
Dar �ntr-o zi trimite vorba la mine, ca a doua zi era alarm�. Și `lentul m� chema la el la formație. Ce era sa fac? Il las iar pe Turc, si m� duc la unitate. Dorm noaptea la ei in dormitor. Nici nu m-am mai dezichipat. Pe la 4 se d� alarma. Eu eram acu preg�tit. Ne ducem fiecare la rastel și scoatem armele și m�știle și ieșim afar�. Eu eram la urm� . C�nd s� i-au și eu masca, v�d ca era a lui Tugneanu. Asta grație sfatului lentului ca s� ne etichit�m m�știle. Fiecare �și scria numele s�u pe etichet�.
El �mi luase masca mea. Eu nu știam, și las acolo masca lui. C�nd m� vede Bejenaru c� am ieșit la alarm� f�r� masc� m� ceart�. �i spun c� masca mea nu mai era �n rastel. Și nu am vrut s� i-au alta. Ne scoate cu mașinile din unitate. La c�țiva km. ne oprim. Colonelul era și el printre noi. D� comanda gaze. Eu de unde masc�? �ncerc s� m� ascund pe l�ng� ceilalti. `Lentul m-a vazut și el c� nu averam masca și m� ameninț� cu pumnul. Colonelul m� vede și el c� nu aveam masca. Bejenaru �mi d� boneta lui s� o pun la gura. C�nd m� vede Colonelul �mi zice:
- Ce faci Grigoriule unde �ți este masca?
- Raportez ca nu am mai gasit-o �n rastel. Era alta acolo. Si nu am vrut s� o iau.
- Trebuia s� ei ce g�seai . I-a masca mea!
Și �mi d� masca lui. Dup� ce o pun și trece alarma m� duc s� i-o dau �napoi. La care el �mi zice z�mbind la mine:
- Vezi cum tu ai avut grij� de viața mea , uite și eu am avut grij� de viața ta. Așa c� suntem chit !
Ceilalti ofițeri aflați prin preajm� �ncepur� s� r�d�. Apoi am plecat iar la pompe.
Unii bibani de ai mei , f�cur� școala de gradați. Neruja, Uncu, Neacșu și Miron. �i f�cuse fruntași și caporali. Ei aveau s� instruiasc� mai departe pe noi bibani, c�nd aceștia veneau �n Octombrie.
Civilii erau de treab�, �mi aduceau struguri, c� aveam vii multe prin zon�. Și �ncepuser� s� se coac�. Chiar și paznicul �mi aducea struguri , spun�ndu-mi c� eu pot s� m�n�nc oric�nd, dar s� nu le dau și la alții. Avea dreptate. C�nd au �nceput s� se coac� strugurii au și �nceput cei din unitate s� m� roage s� le culegșsi lor struguri. Dar gaseam mereu scuze, sau d�deam vina pe paznic.
Nea Iordache �mi �mprumutase bicicleta lui ,ca s� m� duc la unitate și s� i-au m�ncare. Totuși pentru adjutantul Cristel i-am cules niște struguri de cateva ori. Si `lentului Bucur i-am cules o sacoșa , drept care mi-a multumit. Ce vreți era seful meu �nc�. Mai �l pusese și pe Turc s�-i culeag� . Era treaba lor. Eu nu voiam s�mi pierd postul. Odat� �ntr-o sear� era cam pe amurg. Vine un `lent cu dou� fete la mine la bazin. Eu eram cam lejer �mbr�cat cu un șort sport negru. Singur acolo� !
Fetele c�nd m� v�d �n ținuta aia , �ncep s� chicoteasc�. `Lentul le las� l�ng� poart� și �mi spune s� m� �mbrac. Apoi m� trimite chipurile dup� struguri , el r�m�n�nd singur cu fetele. M-am dus, dar c�nd m-am �nt�lnit cu paznicul acesta nu mi-a dat voie s� culeg pentru el. �I v�zuse și el pe c�nd �ncercase s� dea iama prin vie. C�nd m� �ntorc cu m�na goal�, �i spun c� nu m-a l�sat paznicul. Se uit� la mine cu neincredere , dar totuși �mi spune :
- Trebuie s� fii foarte prost , ca tu s� nu m�n�nci struguri.
M� uit și eu la el. Ce puteam s� zic?: �c� nu vreau s�-l servesc�. De fapt �i spusesem adev�rul. Paznicul nu m-a l�sat! �ntre timp apare și Duri. Așa c� `lentul a trebuit s� plece cu coada �ntre picioare.
Veni și ziua c�nd ne desp�rțir�m de `b�tranii` noștri. Eram și eu acolo. Toți gradatii și �b�tr�nii� noștrii , au dat m�na cu noi. Acu erau toți trei sergenti. Bejenaru și Tr�ila mi-au spus ca s� nu le port pic� chiar dac� s-au purtat mai milit�rește cu mine. Acu erau �n haine civile parc� nici nu-i mai cunoșteai. Nu mai erau ei. Acu cu plecarea lor treceam și eu �n anul II. Nu mai eram biban. M� f�cusem și eu ditamai crapul.

ANUL II

De acum se chema ca eram și eu �n anul II . Chiar dac� nu ne venise �nc� și nou� bibanii. Eu oricum nu aveam treab� cu ei. Si chiar dac� aș fi fost �n r�ndurile lor tot nu mi-aș fi b�tut capul cu ei. C� oricum nu m� f�ceau gradat cred. Eu aveam acum alte sarcini mult mai importante la ordinea zilei. Eu eram omul care aduce apa. Așa și era. Zilele treceau si viața la unitate se desf�șura �n mod normal. Unii f�ceau gard� c�t cuprinde. Cei care nu erau �n gard� se �ndeletniciau cu micicle probleme gospod�rești. Unii `obosiser�` de at�ta armat� și de abia așteptau s� vin� bibanii. M� apuca groaza c�nd m� g�ndeam ce-i ațteaptau și pe ei. Oare și ei o s� aib� aceeași soart� ca a noastr�?
Aveam s� constat mai t�rziu c�, cu excepția a c�torva cazuri izolate, bibanii nostri, aveau s� o duc� mult mai bine, dec�t am dus-o noi. Ei dar cum p�dure f�r� usc�turi nu exist�, nici la noi nu erau excepții. Trecuse și luna octombrie și �ncepuse și Noiembrie. Semn c� iarna era pe aproape. Cum se f�cuse frig și afar� �ncepuse și ploile, i-am spus `lentului c� nu mai pot s� vin la raport dimineața, c� atunci am ap� și atunci pot s� pompez. El oricum nu avea de unde s� știe asta. Uneori așa și era. Numai dimineața aveam destul� ap�. Și c�teodat� și noaptea.
Nu prea i-a venit bine. Atunci s-a dus la Colonel și a spus s� m� ștearg� din efectivul lui , și s� m� treac� la compania II �a. Zis și f�cut. A dat ` divorț` de mine `lentul. Ei acum sc�pasem de `lentul Bucur, dar aveam s� m� `r�zboiesc` acu cu `lentul de la companie. Și el avea pretenția s� vin zi de zi la instructie. I-am rapaortat c� nu puteam s� plec de acolo. �n unitate cine mai b�ga apa? C�nd a pomenit și de raportul de dimineața , l-am convins și de ast� dat� , d�nd vina tot pe ap�. Așa am sc�pat o vreme de el. Dar tot m� mai vizita și el cu toat� compania , pe la mine la bazin. Erau foștii bibani care aveau și ei bibani acu. Cum �i alergase, venise pe la mine s� poposeasc�. Gradații de acu și c�țiva bibani au venit la mine la poart� și mi-au cerut ap�. C�țiva au apucat s� bea. `Lentul din urma lor țipa s� nu le mai dau ap�. C�țiva au fugit. C�nd a ajuns și la mine s-a luat de mine c� de ce le-am dat ap�. Am ridicat din umeri :
- Dac� le era sete , ce era s� fac?
Știam si eu cum era , doar trecusem și eu prin asta. C�nd m�ncam zapad� ca s� m� r�coresc. A �nceput s� spun� c� le fac r�u , apoi a plecat. C�nd a �nceput tragerea, iar a venit la mine ca s� merg la trageri. Nici acu nu am fost de acord. Am spus c� eu și așa am tras FB. �i zic:
- Puteti s�-l �ntrebați pe `lentul Bucur, ca s� v� convingeți.
Nu știu dac� l-a �ntrebat sau nu, dar nu a mai avut preteția s� m� cheme la nici o tragere. Mereu d�deam vina pe ap�. Și uite așa veni și iarna. Civilii de acolo st�teau cu mine. Șeful civililor le aduse niste lemne, pentru iarn�. Mi-a trimis și Colonelul niște lemne. Dar erau numai loazbe și unele groase și cioturoase. Greu m� descurcam cu ele. Și afar� �ncepuse iarna, s�-si spun� cuv�ntul. Pe l�ng� ninsoare mai era și v�ntul care o f�cea și mai greu de suportat. Civilii c�nd veneau , �mi t�ia și ei lemne pentru dou� zile. Le luam de afar� direct din zapad�. Apoi le r�nduiam dup� sob�. �ntr-o zi colonelul m� �ntreab� :
- Cum te descurci acolo Grigoriule! Nu ai �nghetat?
�i raportez:
- Dar nici mult nu mai am.
La care el:
- Poi s�-ti trimit pe cineva s� te ajute acolo s�-ți taie și lemnele !
Și l-a trimis pe Gafar Sabri. Și el era de origine turc. Colonelul �i zicea t�tar. ``M�i tatare!``El z�mbea și nu zicea nimic. Acest soldat era de la AG-9 Fusese și el biban ca mine. Nici el nu a dus-o mai bine. A fost și el gazda b�t�ilor. Dar și el �ntre timp s-a orientat, cer�ndu-se la depozitul de alimente. Era primitor distribuitor. El primea marfa. De la conserve și legume p�n� la toate zarzavaturile. Odat� nu a avut gri� de varz� , ca s� o �ntoarc� din c�nd �n c�nd , iar aceasta s-a stricat . `Lentul Colonel � Tocal�, care r�spundea de alimente, l-a dat afar�, zic�nd c� e incopetent și o s�-i impute varza stricat�. Cic� s� �i i-a din sold�. Apoi c�ți ani trebuia Gafar al meu s� mai stea �n armat� ca s� acopere pagubele. Cred c� �l apuca pensia cu tot cu dob�nd� și TVA. La c�t de mare era sold ape atunci, de numai 40 de lei!
Așa c� Colonelul l-a trimis la mine s� m� ajute. Era b�iat de treab� și sufletist. �mi t�ia el lemnele. Pe cele mai groase le despica �n lung, apoi eu , �narmat cu un topor care �aia bine �ncercam s� le scurtez. Era de un real ajutor. Apoi intra �n c�suț� și pe c�nd ardea focul �n sob� ne puneam la povești. Aveam s� aflu de la el, destul de multe lucruri interesante. Din c�nd �n c�nd mai tr�geam afar� o fug� și intram la pompe, uit�ndu-m� la manometru s� v�d nivelul apei, sau deschideam ușa de la bazin și m� uitam �n�untru , s� v�d cum stau co cotele. Acu seara dac� aveam lumin� ne apuca și 12 noaptea povestind și tot nu se mai termina.
Dac� venise el, civilii nu mai st�teau toat� noaptea cu noi. Veneau, st�teau p�n� seara, apoi plecau nevr�nd s� ne plictiseasc�. Unii erau mai conștiincioși și nu ne p�r�seau p�n� la ziu�. Cred c� mai mult s� aud� poveștile noastre. Și uite așa trecu iarna. Anul nou l-am petrecut cu totii, acolo la pompe. Dar nu m-am dat �n l�turi s� particip și eu la masa festiv�. Acu aveam si eu țuic�. Ba chiar unii bibani mi-au dat din propia ințiativ� și porția lor f�r� ca s� le zic� nimeni nimic. C�nd m� uit eu mai bine , mai avea oleac� și se umplea cana. Nu știu ce fusese �n capul lor. Sau poate drept recompens� pentru ca aveau ap� mereu? C�țiva foști bibani și care erau acu și ei anul doi ca mine , jubilau:
- I-a și bea ca s�-ti scoți p�rleala. C� nici tu nu aveai parte de rachiu. �mi aminteam și eu cum procedau b�tr�nii noștrii. Ne luau țuica din c�nile noastre și ș-o turnau la ei �n c�ni. Am b�ut oleac� și l-am l�sat tot acolo. Am m�ncat și eu atunci o m�ncare mai bun�. Adic� mai special�. Ardei umpluti cu carne, printre altele. Aveam s� constat c� viața bibanilor noștri și mai ales cei veniti la A-A avea s� fie total diferit� de cum fusese cu Bejenaru sau Tr�il�. Ei nu-i foiau chiar așa cum ne f�cea nou�. Sau poate, cum eu veneam mai rar, nu le știam și obicieiurile. Era și acum printre ei un biban mai am�r�t. Uit�ndu-m� la el m� vedeam pe mine. �mi pusesem și eu �n g�nd c� poate o s�-l mai scutesc și pe el de armat�, ca s�-l las �n locul meu. Dar nu avea preg�tirea mea. Și voiam ca s� las acolo pe cineva de n�dejdie. Chiar dac� nu era mare lucru de f�cut. Se putea �nv�ța repede. Dar ...` O s� m� mai g�ndesc `, zic eu �n g�nd.
Odat� Neruja și Neacsu , acu gradati m-au invitat și ei la sal�, cu toate c� nu mai figuram la ei. C�nd deschid ușa și m� v�d foștii colegi de suferinț�, acu gradați, strig�:
- Atențiune !
Intru și le dau pe loc repaus.
- Continuați, zic am�ndoi gradații.
Ce vreți ? Voiau și ei s�mi arate c�t de preg�tiți erau noii lor bibani. Unele obiceiuri se mai p�strau �nc�.
Așa i-am cunoscut pe noii bibani. Erau unul si unul. M� uitam și la cei care erau gradați și �i admiram. Ce bine le st�tea! Restul erau �n putere. De data asta `lentul se orientase mai bine. Probabil c� știa acu ce știa. Sc�pase de mine și avea acu s� aib� pe altul �n postura mea. Neacșu �mi spune c� `lentul �mi p�strase o insign� de `militar de frunte` și voiau s� mi-o �nm�neze. Nu am luat-o atunci și parc� acu �mi pare r�u. Nu de alta, dar mai aveam și eu o amintire. Dar avea s� aib� grij� Comandantul de asta, atunci c�nd aveam s� plec și eu acas� peste un an. Nici la instrucțiile lor nu am participat. Eu eram la datorie nu puteam p�r�si postul, dec�t �n caz de forț� major� sau dup� caz.
A doua zi dup� anul nou, pentru c� pompasem destul� ap� și aveam și eu, m-a invitat nea Iordache la ei acas�. M-au poftit la mas�. Nu am refuzat invitația . Dou� ore, nu mai aveam treab� cu apa. Bucuria copiilor c�nd m-au v�zut , motiv s� se joace și cu mine. De multe ori venea și Cristi, a lui nea Iordache la bazin. Și mai continuam și acolo joaca. Cel mai mult �mi pl�cea s� m� joc cu soru-sa și s� o nec�jesc mult. �mi pl�ceau copii. Dar cred c� și ei aveau atracție la mine. C� unde m� duceam și aveau copii , dup� c�teva minute erau c�lare pe mine. Parc� ne știam de c�nd lumea. Nu de puține ori p�rinții interveneau asupra lor:
- Da l�sați omul �n pace ! Ce e de seama voastr�?
Da ei de unde ? M� l�sau c�teva minute , dup� care, o luau de la �nceput. Le mai țineau și ei isonul, v�z�nd c� eu nu m� sup�r.
Așa �ncet, �ncet aveam s� fac cunoștinț� cu aproape toți locuitorii din oraș. Chiar și nea Fane �mi spunea:
- Poi tu `Gringo`- așa �mi spunea el și familia lui - cunoști mai bine orașul dec�t mine , care m-am n�scut aici.
Aveam s�-l cunosc, dar nu chiar tot. A fost suficient s� mi se duc� vestea de la unu c� m� ocup printre pic�turi și cu reparatul TV-urilor, sau alte aparate de radio, c� marea majoritate apelau la mine. Bine c� nu reuseam s� �mpac pe toat� lumea. Dar �n mare parte le rezolvam. Unii �mi mai d�dea aparate vechi, ca s� nu le arunce, pentru piese. Așa �mi f�ceam rost și de piese de schimb: L�mpi , tranzistori și alte piese. Pe unele le reparam care nu erau prea stricate. Si le d�deam tot lor.
L�dița mea `diplomat ` care o luasem cu mine �n armat�, �ncepuse s� devin� ne�nc�p�toare. O foloseam ca `geant� de scule șI alte piese. Unii �mi mai d�deau și ceva bani. C� ziceau ei c� sunt soldat nec�jit. Nu �mi d�seau cine știe ce , dar știți cum e proverbul: �pic�tur� l�ng� pic�tur� , balta mare se adun� . Așa c� �i str�ngeam la CEC. Pe unii �i foloseam ca s�-mi mai cump�r și scule : Pistol de lipit , șurubelnite, spiț , patent, pensete, creion de tensiune și multe altele. B�ietii mei de la geniu, care erau la Ghiol, �mi f�cuse rost de la ei, `cu imprumut,` un instrument de m�sur�. M-am descurcat cu el. Era numai pentru m�surat rezistente. Așa c� folosind formulele �nv�țate l-am transformat �ntr-un volmetru și ampermetru, pe patru sc�ri și �n curent alternativ , c�t și curent continuu. Venea prim�vara și eu �ncepusem s� am treab�. Nu �ntotdeauna �i onoram cu prezența. Una c� aveam treab� și cu apa, dar �mi era fric� s� nu afle ,`Colonelul, c� �la eram. Dar știți, c� este o vorba: `De ce �ți este fric� niciodat� nu scapi``. Așa și eu.
�ntr-o zi vine la mine la bazin, un tigan turc. Avea mustaț�. C� acolo erau destui și din aceștia. Și toti sem�nau la fel de parc� erau trasi la indigo. Dac� atunci erau c�teva sute de familii, acum sunt cu zecile de mii. S-au �nmulțit rapid.
C�nd m� vede, m� �ntreab� dac� m� pricep s�-i repar un aparat de radio,cu l�mpi. Eu �i spun: � depinde�! Pot �ncerca. El �l scoate dintr-o geant� mare și mi-l d�. �i spun s� vin� dup� dou� zile. C� am s� m� ocup de el. Dup� ce pleac� m� apuc de el și �n dou� ore �l fac. �l pun deoparte sub pat. Ca s� nu-l vad� Colonelul sau altii. Durii �l vede și �mi spune c� dac� m� �ntreab� al cui e, s� zic c� este al lui.
Trece o s�pt�m�n�. S� mai vin� clientul meu? Aș! Mai trec dou� zile, c�nd vine la mine alcineva, care sem�na cu cel �n cauz�. �mi spune c� e fratele lui și c� s�-i dau lui aparatul, c� el nu poate veni. Dar nu-mi spune nici motivul și nici eu nu am fost curios. L-am crezut spun�ndu-mi �n g�nd: ``dac� știa c� e la mine �nseamn� c� este el`. Il dau. Dup� alt� s�pt�m�n� vine cel de prima dat� , bandajat la cap și m� �ntreab� de aparat dac� e gata. Eu ii spun ca a venit unu care s-a dat fratele lui și i l-am dat lui. El de colo, c� nu știe nimic, c� cu-i l-am dat. Simțeam c� m� cuprinde o r�cel� pe șira spinarii.�ncerc s�-l conving.
- A zis c� e fratele t�u!
- Bine , zice el . Hai cu mine !
- Cred c� știu cu-i i l-ai dat. Merge cu mine la o familie de tipul lui și intr� cu forța �n cas� la una. Deschide șifonierul și scoate aparatul lui de radio. C�t c�uta , vorbea cu ea , numai �n limba lui, ca nu �nțelegeam nimic.
- Merge? m� �ntreab� el .
- Da! spun eu.
�ntre timp �i face o prob� și se declar� mulțumit.
- Bine i-a de aici. Și �mi d� niște bani.
Plec �napoi cam sup�rat. Nu m� așteptam la așa ceva. Peste alte c�teva zile depune femeia pl�ngere la militie, și m� cheam� și pe mine ca martor. O �ncurcasem ! Numai de așa ceva nu aveam nevoie. Numai la Colonel m� g�ndeam tot drumul. C�nd ajung la militie, m� �ntreab� respectivul despre ce e vorba. I-am spus tot.
- Asa �ți trebuie` zic ei. Dac� te-ai pus �n c�rc� cu ei!.
Ascult� pe r�nd declarațiile la am�ndoi. Dup� care �mi spune s� plec. C�nd am ajuns la bazin numai �mi ardea s� m� mai duc nici la unitate. �mi era fric�, dac� afl� Colonelul... Dar știti proverbul... cu Mahomed... A veni Colonelul la mine, dac� nu m-am dus eu la el.Comandantul Miliției �l și puse la curent cu indelitnicirile mele Și m-a luat la trei p�zește, zic�nd:
- Cu tiganii ți-ai g�sit m�i tu, s�-ti pui �n c�rc�?
- Poi am vrut s� �mpac pe toat� lumea ca s� fie toți muțtumiți, zic eu.
Acesta se uita la mine și z�mbi pe sub mustaț�, zic�nd :
- Poate așa te-ai �nv�ța minte.
Eu bucuros c� sc�pasem iar ieftin. �nclin s� cred c� Comandantul era la curent de mult cu �ndelitnicirile mele. De aceia nu a zis nimic.
Ce se �nt�mplase de fapt. Cel care mi-a adus aparatul, era �ntradev�r frate cu cel c�ruia i l-am dat. Dar eu nu aveam de unde știi c� cei doi s-au b�tut �ntre timp, p�n� și-au spart capetelele. El a luat aparatul și la ascuns la nevast�sa �n șifonier. Pe frasu �l luase la spital. De asta nu-mi explicam eu de ce �nt�rzie omul at�ta. C� i-am spus la urm� lu`frate-su:
- Voi chiar nu v� puteți �nțelege de loc?... Ce vin� am eu ca voi va-ți b�tut?
A trecut și asta. Dup� chestia asta nu am mai plecat la nimeni s� mai repar vreun aparat , o vreme. Chiar și atunci c�nd mai veneau c�te un ` neam ` de a lor, motivam c� nu pot s�-l fac c� nu am , acea pies� defect�. Și așa ei habar nu aveau. O vreme am �ncetat orice activitate de acest gen. Dar avea s�-mi vin� alt� idee.
Cum se �nc�lzise afar�, �mi zic c� aici aș putea s�-mi v�d visul cu ochii. Ce ar fi s� m� apuc s�-mi fac bicicleta mea zburatoare, pe care teoretic o �ncepusem, �nc� de acas�. Chiar și aici printre rarele clipe libere dintre dou� pauze de b�taie, mai lucram pe ascuns la proiectul meu. �mi proiectasem și o pal� de la elice. Asta avea s� fie rezultatul studiului unor c�rți de navo-modele pe care le studiasem �nc� de acas�. M� duc la Adjutant �n una din zile și v�d doi rulmenti la el pe raft. Erau 6304. �i cer. El mi-i d�. Eu �i iau și �ncep s�-i preg�tesc. Vorbesc cu nea Iordache și �i spun c� mi-ar trebui dou� lanțuri de biciclet� și dou� foi de angrenaj, precum și niste pinioane. El avea o sor�. Mergem la ei. C�nd afl� despre ce e vorba , nea Iordache �l convinge s� mi le dea mie. A zis c� se ocupa el de preț.
- Dac� ai ceva stricat, vreun radio, televizor, Marinic� e meșter, ți-l repar�.
- Da! zic ei. Poi aș avea ceva. Aveau un televizor vechi. M� uit la el și �l fac. Acu erau bucuroși. Aceast� familie avea dou� fete. Una era cu doi ani mai mic� ca mine. A doua era �n clasa a șasea. At�t nea Iordache c�t și tasu, pusese ochii pe mine, ca s�-si m�rite fata , respectiv nepoata.
M�sa s-a uitat la mine și a zis c� s� se mai g�ndeasc�. Apoi ea a zis c� fata ei nu-i de mine. Nu am �nțeles prima dat� la ce se referea, sau ce a vrut s� zic�. �mi spune apoi , c� numai este fat� mare și nu e de nasul meu. Nu știu dac� nu o zise așa, numai ca s� m� fac� s� m� r�zg�ndesc. Fata lor m-a refuzat �nc� de la �nceput. La �nceput am zis c� asta nu era o problem�. Apoi nici eu nu am mai insistat , mai ales c� nu-mi st�tea g�ndul la �nsur�toare. Și �mi venise �n minte și cuvintele tatei:``S� pui verigheta �n degetul c�reia avea s� te merite.`` Cu o lun� dup� asta nea Iordache , lu�ndu-m� la el acas�, �i spune și nevestei lui, c� Marinic� ar fi bun pentru nepoat�-sa. Nevast�-sa, nici ea, nu nu prea a fost �nc�ntat�. La care nea Iordache zice :
- Da ce are? Dac� �i place, s� pun� m�na pe ea. Eu i-as fi dat-o pe Nicoleta, dac� era mai mare. Dar e prea mic� pentru el.
Eu aveam atunci 22. Iar ea era �n clasa a V-a. Deci cam 10 ani diferenț�.
Pe strada lui era un vecin care era șofer pe mașina de la pompieri. Ne face cunostint�. Nea Iordache �i spune c� poate Marinic� �ți repar� televizorul. El avea un ``Opera`H. M-am chinuit mult cu el pan� s�-i dau de cap�t și asta c� nu puteam sa probez toate l�mpile. Pe c�nd eu �ncercam s� repar televizorul, �i zice omului respectiv , c� poate �și m�rit� nepoata cu mine. El c�nd aude �i zice:
- Ai m�i las�-l �n pace pe Marinic� . El este b�iat bun. Nu-i de nasul ei. C�nd plec �l �ntreb pe nea Iordache, ce a vrut s� zic� cu asta. Nea iordache �mi povesteste c� �ntr-o zi s-a dus nepoat�-sa la ``Doi iepurasi`. Un loc de popas la c�tiva km de Babadag. Era la o r�scruce. Niște tipi s-au legat de nepoat�-sa. Așa c� atunci c�nd ne-am dus la ei eu , cunosteam deja povestea. Tasu a �ncercat atunci s� m� conving� s�-mi schimb p�rerea d�ndu-mi s� beau. Eu nu eram obișnuit și dup� ce am plecat de la ei nu mi-a fost prea bine. Am reușit �n schimb s� fac rost de o parte din materiale.
M� duc la o �ntreprindere din zona și �l rog pe un muncitor s�mi sudeze rulmentii �ntr-o țeav� unde intrau fix, și un ax �n rulmenti. Apoi l-am f�cut si pe al doilea. Aveam cele dou� axe pe care aveam s� prind la un capat pinionul si la celalalt cap�t foaia de angrenaj. Apoi cele dou� axe le-am sudat de o plac� de metal. Sistemul de cuplare �l aveam. �n v�rful unuia din axe am prins automatul de biciclet�. Pe el aveam s� prind palele de la elice. Aveam și pe el suporturil sudate sub un unghi de 15 grade. Rezolvasem teoretic și cu �naintarea, prin schimbarea unghiului elicei. Așa c� atunci c�nd d�deam la pedale primul lant �mi �nv�rtea primul pinion ce era cuplat la cea de a doua foaie. �n final ea era cuplat� și cu atomatul. Rolul automatului avea s� fie și de protecție. Dac� se rupea lanțul sau s�rea , automatul mai avea �nc� destul� vitez� ca s� nu s� se pr�bușeasc� bicicleta mea chiar ca un bolovan. Așa credeam eu pe atunci Aveam s� fac proba s� v�d dac� unghiul era bun. Dac� nu �l modificam. Asta era gata. Acum cum fac eu palele elicei?
Nea Iordache m� �ntreab�:
- Din ce vrei sa faci palele de elicopter.
- Din tabl� de aluminiu. Unde g�sesc așa ceva aici ?
- Poi dac� e asa, �n vale sunt multe țevi de irigatie de 4-5 țoli. Ei de acolo tabla. �mi d�duse o idee bun�. Așa c� noaptea m� duc �narmat cu o p�nz� de bomfaier nou� , luat� tot de la adjutant. M� g�ndesc și acu. C�t curaj la mine s� merg noaptea pe coclauri. Mai ales c� era și �ntuneric bezn�. Și nici lantern� nu aveam.
Mai mult ghiceam drumul. Reușesc s� ajung f�r� perieții �n vale, l�ng� stația de pompe. L�ng� ea era un c�mp cu diferite culturi. Una era cu c�pșuni. Aveam s� m� �nfrupt și din ele mai t�rziu. G�sesc repede o țeav� abandonat�. Era lung� de 6 m. Ca s� nu se aud� g�l�gie, c�nd aș fi t�iat-o, am tras-o dup� mine și am urcat la deal c�tre bazin.
A fost mai greu dac�t m� așteptam. Terasa pe care o urcam eu, era �mprejmuit� cu vii. Și acestea erau legate de pari cu s�rm�. A trebuit s� g�sec un loc liber ca s� nu m� mai tot aplec la fiecare s�rm�. �ntr-un tarziu am ajuns și eu la bazin. Ieșise și luna , asta a f�cut s�-mi ușureze �naintarea. Atunci nu am mai f�cut nimic. Dac� am v�zut c� am ap� , am dat drumul la pompe și m-am culcat.
A doua zi m-am apucat de treab�. Mai țineam minte calculele și dimensiunile din revistele de navo-modele. Și consultam și schița pe care mi-o f�cusem. Am �mp�rțit țeava �n șase p�rți egale. Mi-a ajuns la fix. Doar avea 95 cm o pal�. Deci deschiderea total� era de aproape 2 m. Eu calculasem c� forța de sustentație , sau portanța, avea s� compeseze greutatea mea și a aparatului. Apoi fiecare bucat� am t�iat-o pe lung. Dup� ce le-am t�iat am �ndreptat tabla cu un ciocan. Treaba grea . M-am chinuit mult p�n� am �ndreptat fiecare bucat�. Și asta c� tabla era din dur-aluminiu. Dup� care am trasat schema palei, dup� un șablon. Trei din ele le-am l�sat o margine mai lat� cu doi cm. Dup� care pe cele mai mici le-am pus peste cele mari și le-am �ndoit marginile peste ele. Am obținut trei pale destul de rezistente și credeam eu, numai bune pentru mine. Cum, cu toat� str�dania mea de a ale indrepta, tablele mai prezenta ovalitate. Așa c� atunci c�nd le-am pus una peste alta, erau cu partea concav� fat� �n faț�. Mai aveau și aer �ntre ele pala de elice. Și era și puțin oval�. Mai era problema postamentului pe care aveam s� prind st�lpul pe care prindeam angrenajele. Dar nu a fost sa-mi v�d visul cu ochii, s-au s� v�d dac� cel puțin mergea. Soldații care m� mai vizitau au v�zut cu ce m� �ndeletniceam eu. Dup� ce au aflat ei , cum st� treaba, a aflat inevitabil toat� unitatea.
Așa c� nu mult a lipsit s� afle și Colonelul. Mai veniser� și c�țiva sergeți majori și plutonieri de la parcul auto s� m� descoase. Colonelul s-a speriat de ce aveam eu de g�nd s� fac. El chiar credea c� o s� zbor cu elicopterul meu. La �nceput a crezut ca e o glum�. Și nu a luat lucrurile prea �n serios. P�n� la urm� a zis și el ca ei. Eu țineam piesele dezasamblate �n camera pompelor. C�nd plecam de acolo de obicei �ncuiam chepengul. Dar �l mai și uitam deschis f�r� s� pun lac�tul. �ntr-o zi m� duc la unitate, ca s� i-au m�ncare și s� m� uit și la manometrul de al central�, s� v�d cum stau cu apa. Colonelul m� vede și m� �ntreab�:
- Gata elicopterul?
M� luase iar prin surprindere. Recunosc apoi:
- Nu! �i raportez, eu neștiind c� aflase .
- C�nd e gata s� m� chemi și pe mine s� v�d ce ai f�cut, �mi spune el.
- S� vedeți cum o s� vin� la unitate cu elicopterul s� i-a m�ncare , zice și `lentul meu.
Nu știu dac� a vorbit serios. C�t am mai stat eu pe acolo , c�t una alta, �ntr-un t�rziu, plec �napoi la pompe. C�nd ajung m�n�nc. Nu m� duc la stația de pompe, c� aveam ap�. Spre sear� , nu mic� mi-a fost mirarea c�nd am g�sit �nc�perea goal�. Toate mecanismele mele disp�ruser�. Noroc ca palele nu le luase, c� erau �n c�suț�, ascunse sub valiz�. Am r�mas perplex.
Toat� munca mea de dou� luni se n�ruise. Eram foarte descurajat. Cineva, c�t am fost eu plecat , �mi d�duse lovitura. Nu am aflat nici p�n� c�nd am plecat și nici p�n� acu, a cui �i fusese opera. Cel puțin �mi p�rea r�u, c� barem, nu �l �ncercasem . Și așa avea s� ia sf�rșit proiectul meu, privind ``bicicleta zbur�toare. ``
�ntr-o zi Duri, vine cu niște pește. Și cum nu g�sea o tabl� ca s� frig� peștele , apeleaz� far� s� știu eu , la una din `elicele` mele. C�nd am v�zut, s�-mi cad� fața.
- Poi ce faci nea Duri, eu am f�cut elicea pentru elicopter nu pentru pr�jit peștele matale...
- Hai fi serios! și așa nu mai ai ce face cu ele. M�car de asta s� fie bune.
La urm� am m�ncat pește fript pe tabla elicelor mele. Era bun .
T�rziu, peste un an , c�nd am venit acas�, am v�zut �n unele publicații c� un francez �i venise și lui aceeași idee ca a mea . F�cuse și el o � biciclet� zbur�toare�. Asta era ghinionul meu. Mult timp i-am b�nuit pe cei de la unitate c� m� sabotase. Dar nici cu civilii mei nu �mi era rușine. Nu știam ce s� mai cred. Credeau c� �mi f�cuse un bine.

MICI PROBLEME

Dac� acu nu mai aveam ocupație, c� cineva m� sabotase, aveam iar s� colind pe la unii sau alții �n oras. L�nga mine �n vale, �ncepea periferia orașului. Chiar l�ng� pompe �n vale era o familie. Nea Mitu. Acesta avea o nor� care st�tea �mpreuna cu fiul lui. Ei aveau trei copii. O fat� mai mare �n clasa a I-a, o fat� mai mica și un b�iețel tot mic. Au aflat și ei c� m� pricepeam la reparat televizoare și m-au invitat la ei. Cu ei aveam s� devin prieteni �nc� din toamn� din luna Octombrie.
Tocmai culegeau via și i-am ajutat și eu. Am b�ut must rosu și dulce. Și era tare bun. De ce beam , de ce aș fi b�ut mai mult. Aveau și ei un televizor mai vechi care se strica mereu. Nevasta fiului lui Mitu, �ncepuse s� m� cheme cam des. Mereu i se defecta televizorul. Era o femeie bine robust� și destul de atr�g�toare. Mai veneau și copii lor la mine la bazin. Le pl�cea s� se joace și ei cu mine. C�teodat� venea m�sa, �mpreun� cu socru-su și �i luau acas� seara. Uneori plecau noaptea t�rziu. Ea, m� mai chema, trimiț�nd c�te un copil la bazin.
C�nd m-am dus odat� la ei, ea m-a primit �n costum de baie, cu toate c� afara era noapte și era cam rece. Cred c� avea c�lduri. Și cred c� nu m� chemase, numai ca s�-i repar televizorul. Eu din fire nu eram obișnuit cu astfel de scene, mai mult de fric� s� nu afle b�rbatu-su, sau Colonelul. C� zburam de acolo și nu cu elicopterul, ci pe jos, direct la unitate, sau tocmai pe dealul Molda. Acolo, avea s� m� atace inamicul. Iar m� �nt�lneam cu `lentul Bucur. Cred c� abia m� aștepta deși d�duse `divort` de mine. Sau poate �lentul de la companie i-ași fi �ndeplinit dorința. Așa c� am r�mas prudent. Am motivat c� nu pot s� stau c� trebuie s� bag ap�, și am plecat.
Alte ori tot asa. �ncepuse s� pun� ochii pe mine și b�b�oancele. Una m� cheama și in timp ce vorbea cu mine �ncepuse ca din joac� s�-si descheie c�te un nasture de la capot , las�nd s� se �ntrez�reasca lenjeria intim�. Am priceput și am plecat. �ntr-o zi m� scol dimineața dintr-un vis și simt ca o amorțeal� la �ncheitura m�inii st�ngi. Ca și cum cineva m� apucase de m�n�. Nu mi-am explicat misterul.
Mai t�rziu, pe la orele patru , dup� amiaz� ,m� vede una pe strad�, și știind cu ce m� ocup și cine sunt , m� cheam� s� m� uit și la televizorul ei. �n timp ce reparam apare b�rbatul ei de la munc�. C�nd m� vede pe mine, �ncepe s� se i-a de mine:
- Ce cauți aici?
- M-a chemat cred c� soția matale, s� repar televizorul!
- Televizor ai? zice el.
Și m� i-a de m�n� și m� d� afar� pe uș�. Sigur c� nevasta-sa a �nceput s� protesteze. Nu știu ce a mai urmat. C�nd ieșisem afar� simții exact durerea de la m�na st�ng� ca �n vis.
�ntr-o zi m� viziteaz� Capitanu Pastram�. Dar nu m� g�sește acolo. Fusese la Ghiol la cei de acolo pentru un pește.
La �ntoarcere se ab�tu și pe la mine , urc�nd dealul . bine�nțeles cu mașina . C�nd m� �ntorc m� �nt�lnesc cu el pe drum. El era �ntr-un ARO de armat�. C�nd m� vede:
- Unde ai fost și de unde vii?
Cum eram pe drum �nspre bazin , nu avea de unde s� știe de unde veneam eu , așa c� atac:
- Am fost la Ghiol , ca s� anunț pe omul de acolo, s� opreasc� pompele, pentru c� d� afar� apa la mine.
Oricum, el nu avea de unde s� știe dac� este sau nu așa. C� nu știa care e treaba acolo. Dar cum din buzunar �mi ieșea o șurubelniț�, zice:
- M�i tu te-ai dus la reparat televizoare! Uite și dovada, zice el ar�t�nd c�tre buzunarul meu.
- Nu , ripostez eu , eu o port mereu la mine , ca s� nu dispar�.
Nu a vrut s� m� cread�.
- M�ine vii la unitate și te echipezi cu tot tac�mul pentru razboi. Avem alarm�!
C�nd am auzit, s� cad� cerul pe mine. A doua zi , m� duc cu fric� totuși la unitate, M� duc la companie la un sergent major, care era responsabil cu `efectele` la o magazie. �i spun ce a zis Capitanul Pastram�. El m� liniștește și spune c� se d�duse alarma. S� stau liniștit acolo la subsol, p�n� trece alarma. Așa am f�cut. Mai t�rziu dup� ce am luat m�ncarea și am cercetat manometru de la central�, am zbughit-o, la pompe, prin spatele unit�ții , de fric� s� nu m� vad� Pastram�, ca s�-și aduc� iar aminte de mine. O s�ptam�n� iar am fost cuminte. Nu am mai plecat de acolo. Dup� c�teva zile a venit iar comandantul. Așa aveam s� aflu c� Comandantul , fusese c�teva zile �n concediu și �i ținuse locul Pastram�. Nu mi-a zis nimic, �n afar� dec�t dac� am ap�.
- Este ap� tovar�șe Colonel!
- Bine m�i, zice z�mbind la mine și dispare .
Nea Fane �mi pusese �g�nd rau�. Voia cu tot dinadinsul s� m� fac� B�b�ian. El deja �mi alese c�teva fete, s� vad� dac� m� puteam �nțelege cu ele. Iar dac� �mi pl�ceau, s� m� �nsoare cu una din ele. Se oferise ca s�-mi fie și naș. Unele nu mi-au pl�cut , c� și zicea tanti Stela , nevasta lui nea Fanica:
- M�i dar tu ești și pretențios.
Care �mi pl�ceau mie , nu voiau ele. Și tot așa. Nu a fost s� fie.
C�nd mai vizitam pe c�te cineva, de! ca tot omul, fiecare �mi oferea c�te ceva de b�ut. Mai ciuguleam c�te ceva și hai și un pahar de vin . Eu nu prea beam de felul meu. Nu eram obișnuit. Nu aveam antrenament! Cum spunea și nea F�nic�.
- Tu Gringo, nu ai antrenament! Ia și bea , ca s� te obișnuiești !
Așa c� mie nu-mi trebuia mult. Plecam de la unu și m� opream la altul . Dac� nu m� opream eu, m� vedeau și m� chemau ei. Și iar d�i cu bere , d�i cu vin...�n ziua aceea , am ajuns cam pe dou� c�r�ri și la nea F�nic�. Se putea s� nu trec și pe la el. Tocmai pe la el, care dup� cum spunea el :
- Eu pentru tine Gringo, sunt ca un tat�. Și așa nu ai avut tu parte de p�rinți� Asta �mi zicea la c�te un pahar mai mult.
Cu ce am ciugulit și la el am pus capac. Eu aveam de g�nd s� m� duc și la unitate s� v�d dac� era ap� �n �castel�. Nea F�nica, c�nd m� vede cum eram , �mi spune:
- S� nu cumva s� te pun� dracul s� te duci la unitate. Du-te sus la tine și culc�-te`. Am promis c� m� duc la mine. Era pe la orele 21.
C�nd ajung la �ntersectie, la ieșirea din sat, picioarele mele �ncepuse s� se sf�deasc�, s� se certe �ntre ele. �sta st�ng, zice: `` hai la pompe``. Iar �l drept, ``nu , hai la unitate. Iar eu la ele : `Ce aveți ați c�piat` nu v� puteți �nțelege? Doar sunteti frați. Ele nimic ! Nu voiau s� m� mai asculte. Eu nu, ele da, pan� la urma a �nvins piciorul drept. Nici nu știu cum am ajuns la poarta unitatii. M� aduser� picioarele singure. Ce te joci? �nv�țaser� singure drumu ! Soldatul din gard� m� avertizeaz� c� e locțuitor de commandant și de serviciu pe unitate , lent` colonelul � Ceasar. Nu știu ce am b�lm�jit eu pe acolo, c� a venit comandantul g�rzi, și mi-a dat drumul �n unitate. Doar eram cunoscut ! Toat� lumea m� cunostea. Doar eu eram omul care le aduce apa!
Era tocmai la raportul de sear�. Ofițerul de serviciu era chiar col. Ceasar. C�nd s� intru, era pe mijlocul aleii o linie alb� continu�. Iar eu �n g�ndul meu: ��Taci c� e bine! Voi merge exact pe linie și nu v-a observa nimeni nimic!� Dup� vreo 2-3 pasi, linia �ncepuse s� fug� de sub picioarele mele. Eu o c�utam s-o prind , ea fugea mereu. C�nd m� vede lent�colonelul , cum eram , �l aud :
- Ia uite cum e soldatul rom�n! Bag�-l la arest!
Vine comndantul g�rzii și ce era sa fac�? Ordinul era ordin! Nu se discuta. �mi i-a centura și șireturile și pentru c� pe mine nu m� r�bda, i-am și spus:
- Descalț�-m� și de bocanci , dac� tot ai �nceput.
Am stat vreo 15 minute, pe o banc� de lemn.`Tambal ! ` așa era denumit. Era pentru prima dat� c�nd sufeream o așa rușine. Și f�ceam cunoștinț� cu el. Nu degeaba spuneau unii c� dac� nu ai f�cut m�car o zi de arest , �nseamn� c� nu ai f�cut armata! �n timp ce st�team așa , imi aduc aminte de ce venisem. �l chem pe soldatul din corpul de gard� care era de veghe:
- Ei bibane !
Acesta vine la mine. �i zic:
- Cheam�-l pe comandantul g�rzii sau locțiitorul�
Acesta se supune și �l cheam�. Era și el de-al meu. M�ncasem aceeași p�ine amar� �mpreun�. Ne �mbarcasem odat�.
- Ce vrei Gringo!
- Du-te și spune-I colonelului Ceasar, c� nu am ap� și trebuie s� merg sus ca s� bag ap� , c� m�ine nu o s� aveți ap� ! Nu știu dac� era sau nu așa, dar asta poate m-a salvat. �l aud c� iese afar� și se duce la Colonel. Dup� 5 minute �l aud pe Ceasar:
- D�-I drumul , dar s� nu-l mai prind pe aici , c� �i rup picioarele.
�mi �napoiaz� efectele. Am plecat repede. Nici nu am mai fost la central� ca s� v�d , cum stau cu apa. Am tulit-o repede, pe poart� și p�n� la pompe nu m-am mai oprit. Cei 6km mi se p�rur� foarte scurți de data asta. Iar m-au dus picioarele singure. Ajuns acolo. Am pornit o pomp�, f�r� s� m� mai uit �n bazin s� v�d c�t� ap� e. Am v�zut c� la mine era ap� și i-am dat drumul. Dup� care m-am culcat. T�rziu m� scol și opresc pompa. Apoi p�n� dimineaț� nu m-am mai trezit.
A doua zi a aflat și nea F�nic� de la soldatii de la poart�, c� eu am fost la arest. I-au și dat raportul, cum venisem `asear�`, și m� b�gase la arest .
Toat� unitatea aflase. Sigur și Colonelul, dar nu mi-a reproșat niciodat� nimic. Ca m� și miram ; �Cum tocmai el nu mi-a spus nimic!�
La pr�nz , mi-am c�lcat pe inim� și m-am dus iar la unitate. Și asta c� �mi era și foame. Tot foamea a �nvins s�raca. E mai tare dec�t frica! Dar �mi era și tare rușine. Știam c� aveau s� afle toți. C�nd am intrat pe poarta unit�ții, nestiind c� nea F�nica fusese informat de boac�nele mele, trec și pe la d�nsul la atelierul de t�mplarie. C�nd m� vede, �l v�d c� pune m�na pe un b�t, și d� s� se repead� la mine. Eu crez�nd c� glumește m� feresc �n l�turi. Apoi �l aud c� zice :
- Poi bine mai `Gringo` - așa �i pl�cea și lui s� m� dezmierde. Unde te-am trimis eu asear�?
- Unde ? zic eu, ca s� c�știg teren, deși știam acu ce anume �l sup�rase pe nea Fane.
- La pompe ! zic eu.
- Da? Și tu unde ai ajuns?... C�nd am venit dimineaț� la servici , nici nu am intrat bine pe poart� , ca au s�rit toți pe mine:
-� Nea F�nic� știi ce a p�țit `Gringo` al` matale?�
-�Nu stiu?� zic eu.
-``Ei afl� c� a venit asear� beat , c� abia se mai ținea pe picioare, c� era s� și cad� jos, la un moment dat``
- Mint ! zic eu. Eram foarte treaz. Au exagerat și ei...
- Treaz ? Ai! C�nd ți-oi da una acu !... Ce, eu nu știu cum ai plecat de la mine? Și doar ți-am zis : M�i b�iete nu te duce la unitate c� ai s� dai de belea. Este Ceasar de servici. Dar tu...? Nimic!.. Așa-ți trebuie!
- Poi... zic eu, c�ut�nd disperat o soluție salvatoare: C�nd eram �n drum spre pompe m� �nt�lnesc cu soldatul de la Ghiol. Acesta mi-a spus , ca vine de la unitate și c� nu este ap�. Așa c� m-am ab�tut pe acolo. Dac� colonelului nu i-a pl�cut cum mergeam eu?... ce-s de vin� eu?
- Te-ai ab�tut ? Ei las� c� dac� nu te-oi bate eu pe tine �Da ? las� c� �l �ntreb eu și pe �la, s� v�d: el te-a trimis la unitate?
Acum �mi mai f�cuse �nc� o grij�. Trebuia cu prima ocazie c�nd aveam s�-l �nt�lnesc pe soldatul de la Ghiol , s�-l pun �n gard�.
- Eu tot o s� te bat pe tine . Nu pleci tu ne b�tut de la mine. Tot �ți rup eu o m�n� sau un picior , m� ameninț� nea F�nic�. Poi cum m�i ? S� nu m� asculți tu pe mine ?
Binențeles ca știam c� �n mare parte glumește. Asa �i pl�cea el s� m� mai nec�jeasc�. Chiar dac� vorbea serios. Dar acum avusese dreptate. Nu-l ascultasem și era s� m� coste. Poate chiar �exmatricularea mea� de acolo. Dar iar am avut noroc. De fapt nu eu am fost de vin� , ci b�utura! De atunci m-am �nvațat minte. Chiar dac� mai ciuguleam c�te ceva pe la cineva , nu m� mai duceam niciodat� la unitate, chiar dac� nu aveau ap�. A f�cut toți haz de p�țania mea. Mai ales civilii de la pompe. Și nea Iordache a r�s de mine.
La prima vizit�, la nea Fane acas� , nu am sc�pat iar de morala lui. Dar tanti Stela a s�rit �n ap�rarea mea:
- Ei dar mai las� omul, c� la-i �nebunit de cap. Ce tot at�ta? A f�cut-o ? A facut-o! O s� se descurce el. Ca doar e b�iat mare.
- Ce s�-l las ? Ce e de l�sat! Auzi el ! Și dac� nu i-ași fi spus!...Tot nu pleac� el neb�tut de la mine�
Cum num�rul clienților �ncepuse s� creasc� simțitor, am �nceput s� mai și str�ng bani. Ce str�ngeam �i d�deam doamnei Stela ca s�-I depun� la CEC. �mi f�cusem un cec tot la �nsistențele lui nea Fane. Așa c� am �nceput s� mai și str�ng bani. O parte din bani �i mai și foloseam la cump�rat doverse obiecte. Așa mi-am luat un ceas rusesc cu cadran albastru și secundar central. Era un �vostok� Și multe altele. Tot din banii str�nși mi-am mai cump�rat și o serie de scule și pistol de lipit. Dar tot s-au str�ns ceva bani. �ntr-o zi m� duc la o femeie mai �n v�rst�. Era singur� B�iatul ei , spunea ea era la București. �i repar și ei un Tv cu integrate. Apoi v�d la plecare un mini magnetofon frumos , mic maro, și bine �ntreținut. �mi f�cuse cu ochiul. Tot nu aveam eu unul acas�. �i cer s� mi-l pun� s� ascult și eu , s� v�d cum se aude. Am fost mulțumit de el. Așa c� am �ntrebat c�t ar vrea pe el. D�nsa �mi spune c� nu știe , dar va �ntreba pe b�iat m�ine. A doua zi m� duc iar la ea. �mi spune c� a vorbit cu b�iatul și c� acesta ar fi spus c� vrea 2000 lei. C�nd aud s� mi se face r�u. Mi se p�rea enorm de mult. �i spun c� o s� m� mai g�ndesc , c� acu nu am toți banii. Plec . Peste alte zile m� �nt�lnesc cu femeia și b�iatul. M� �ntreab� am�ndoi dac� mai este valabil� oferta. Le zic c� e cam mult.
- Dar c�t ai vrea s� dai pe el. Știu și eu .. cam 1500 zic �n final , bazat c� am banii pe CEC. Le zic c� acu nu am banii la mine și c� m� duc m�ine la CEC s�-i scot. Nu! vreau 1800 ! �sta e ultimul preț! R�m�ne așa. A doua zi m� duc la tanti Stela ca s�-i cer s�-mi dea cecul. Ea m� �ntreab� de ce �mi trebuie. Nu-I zic adev�rul. Ea mi-l d�, mai ales c� nea Fane nu era acas�. M� duc scot banii și �i dau b�iatului femeii. I-au aparatul și m� duc cu el la pompe. Seara m� duc la nea Fane și m� laud c� am cump�rat un magnetofon.
- De unde l-ai luat și c�t ai dat pe el. ? Și de unde ai avut banii ,
- Poi am fost azi și mi-a dat carnetul tanti Stela.
C�nd a auzit nea Fane se face foc și pe mine și pe tanti Stela. Mai s� o bat�.
- De ce i-ai dat carnetul? Reușise s� str�ng� și el niște bani am�r�ți și cu fric� și sub tensiune, iar tu i-ai dat ca s�-i cheltuie pe prostii �ntr-o zi. Adumi aparatul s�-l v�d și eu.
M� duc �ntristat la bazin și �i aduc magnetofonul. Cum �l vede nea Fane a și �nceput:
- Ce ai f�cut Gringo? �stai magnetofon? Te-a fraierit! Cine ți la dat ?
- Poi cutare .
- Da e clar �ia sunt niște bandiți . Niște șarlatani� De ce nu mi-ai cerut �nt�i mie p�rerea , c� �ți spuneam eu. Te duci m�ine și-l duci �napoi. Zici c� nu e ce vroiai tu. G�sești o scuz� tehnic� , c� doar aici nu te �ntrece nici dracul.
�l pun s� mearg� pentru demonstrație. �ncepuse s� c�nte ceva.
- Nu , Nu e bine . Ai dat și mult pe el .
- Poi la �nceput mi-a cerut 2000 zic eu crez�nd c� f�cusem totuși o afacere bun�.
- 2000? Eu �i d�deam 2000 de pumni �n cap. Cum s�-i dau at�ția bani?
- Da, așa faci Marinic�, m�ine te duci la ea și �i ceri banii �napoi!
�ntristat , m� duc la femeie a doua zi. C�nd m� vede și m� �ntreab� ce vreau, nici nu a vrut s� aud�. A zis c� a pus banii la CEC și ea nu-i mai scoate , mai ales c� b�iatul please iar.
M� �ntorc și mai c�tr�nit la nea Fane. El de la poart� c�nd m-a v�zut cum eram , și-a dat seama c� am fost refuzat.
- Ce nu a vrut baba , s�-ți dea banii �napoi , Așa ?
- Așa-i!
Te duci la Miliție și o reclami, zice nea Fane.
- Iar la Miliție? De abia am sc�pat de țiganul �la. Iar aude Colonelul, iar panaram� �
- Atunci pl�ngi dup� bani. C� �la nu o s� mearg� mult și p�cat și de bani. Doar sunt banii t�i munciți. Faci cum vrei.
A doua zi �mi calc pe inim� și m� duc la miliție. Comandantul c�nd m� vede m� recunoaște și m� �ntreab�:
- Iar ai venit? Iar ai treab� cu țiganii?
- Nu �i zic. Acu e alceva. Și �i povestesc cum m-a �nșelat �n opinia lui nea Fane.
- C�t ți-a cerut?
- 1800 , zic eu.
Poi și nu ești mulțumit ? Nu merge? Ce are?
- Ba da , dar dup� aia am v�zut c� e cu tuburi. Inițial am crezut c� e cu tranzistoare. Dup� aia am v�zut.
- Bine depune o pl�ngere și o chem�m noi pe femeie. Te chem�m noi!
Plec cu oarecare speranț� �n suflet. Trec și pe la nea Fane și �i povestesc ce și cum
- Mi-a zis c� o cheam� și m� anunț�.
Trec trei zile. Nimic! A patra nu m� rabd� și m� duc iar la ei, ca s� v�d care e treaba cu problema mea.
M� vede și �mi zice :
- Noi nu am putut s� o oblig�m s�-ți deie banii �napoi. A fost tranzacția voastr� , asta e ! Mergi s�n�tos!
Și mai trist m-am dus la nea Fane iar. C�nd m-a v�zut nu i-a mai trebuit alte cuvinte.
- Asta s�-ți fie �nv�ț�tur� de minte. Ca �nainte ca s� arunci banii pe fereastr� , s� mai �ntrebi și tu pe alții.
Și am r�mas cu magnetofonul. De c�nd am ajuns acas� cu el , a mers doar o lun�. Dup� care s-a dus lampa final� de sunet. Nici nu am mai g�sit alta. Mai t�rziu cum m-am angajat am f�cut rat� la CAR, �n combinat și mi-am luat unul nou : Un Majak 205.
Dar tot a aflat colonelul și de isprava asta a mea , dar iar nu mi-a mai zis nimic.
�ntr-o sear� veneam de la unitate. Nu am mai luat-o pe jos . Ci am luat-o pe sus pe l�ng� carier�. Acolo veneau ziua excavataore și mușcau din malul de piatr� f�c�nd o mic� pr�pastie de 20-25 de m. �n jurul ei pe o raz� de 10 metri terenul era defrisat de iarb�. Era ceața deas�. Cum era și �ntuneric greșesc drumul și m� abat c�tre pr�pastia de la carier�. Mai departe v�d o luminț� palid� și niște glasuri care se apropiau. Eu m� oprisc atunci cam la c�țiva pași de marginea pr�pastiei. M� oprisem s� v�d cine e. Cum ei veneau pe drum m� �ndrept spre ei. Cum m� duceam spre ei, v�d sub picioarele mele p�m�ntul defrișat. Am �nghețat. �mi zic �n g�nd : �noroc c� erau ei, c� alfel c�deam �n pr�pastie. Și aveam s� stau acolo p�n� la ziu�. Cine m-ar fi v�zut s-au auzit. Erau un pluton de la unitate care fusese �n vale la Ghiol. Ei alesese s� urce la deal si s� nu țin� valea. Norocul meu.

PUIUL DE M�Ț

�ntr-o zi Duri, �mi aduce un pui de pisic. Zicea el, ca s� prind� șoareci. Nu știu dac� acest m�t ar fi prins soareci și nu l-ar fi prins soarecii pe el. C� era mic și pr�p�dit și pric�jit. �i num�rai coastele. Dup� o s�pt�m�n�, se f�cu mai frumos. Era motan. �i pria m�ncarea de la unitate. �ncepuse s� mai creasc�. Boala de m�t se obișnuise cu mine și �i pl�cea s� doarm� cu mine. C�nd m� culcam st�tea pe p�tura. Mai trziu se fofila și se b�ga și el pe sub p�tur� ca s� m� �nc�lzeasc� chipurile. Fusesem de `noapte`. Pompasem ap� la greu , toat� noaptea. Spre ziua m-am culcat. �n timp ce dormeam aud ca prin vis , glasul Colonelului:
- I-a s� v�d ce face Grgoriu �sta?
Coboar� din IMS și vine la mine. D� ușa de perete și c�nd m� vede dormind, trage p�tura de pe mine zic�nd:
- Uite soldatul , doarme și la ora asta!
�n timp ce trage p�tura, sare �n sus și motanul meu , de sub p�tur�. Colonelul se sperie.
Nu se așteptase la așa ceva. Așa c� se d� �napoi speriat un pas.
- Ce e cu lighioana asta ? m� �ntreab� el surprins.
- Este pisica civililor. L-au adus ca s� prind� șoarecii.
- Da ? Și m�t�luț�, de ce mai dormi �nc�, la ora asta? Știi c�t e ceasul ? E zece !
- Nu am avut ap� asear� și am stat p�n� dimineaț� ca s� pompez ap�.
Se uit� la mine z�mbind și m� crede. Pleac�.
Pe la ora 13, m� duc la unitate dup� m�ncare și dup� nivel. C�nd ajung �n unitate , toti soldatii erau afar� pe platou , iar Colonelul tocmai le povestea c� fusese la mine și m� g�sise dormind: M� opresc l�ng� ei și ascult și eu. El m� vede dar continu� vesel:
- Mai, am fost azi la Grigoriu �la!... Știți care ?... �la de la pompe. .. �la cu elicopterul�.. Asa ! Știți! �Și c�nd, �l g�sesc dormind la ora 10. Dau p�tura jos de pe el și c�nd deodat� sare coșcogeamite motanul pe mine, s� m� dea jos nu alta!
Unii �ncepur� s� r�d�, neștiind cum au stat lucrurile. Eu �i zic:
- De unde at�ta, tov. Colonel ? C� era un biet m�ț.
La care toti au �nceput s� r�d�. A r�s și Colonelul.
�ntr-o zi vine chiar Comandantul la mine și nu m� g�sește. Se f�cuse foc. C�nd ajung la pranz la unitate, m� �ntreab� pe unde am fost . I-am spus ca la pompele de la Ghiol.
- Da ? zice el. De m�ine sapi o groap� mare c�t camera pompelor �n aval de ea și lipit� de ea. Acolo o s� fie viitoarea ta camer�. Ca s� nu mai dormi cu civilii!
M� trimite la adjutant la magazie s� i-au o cazma , o lopat�, și un t�rnacop. �mi spune și el c� ar fi mai bine s� sap acea groap� ca s� fac� o camer� pentru mine sau cei care vor veni. Așa c� �narmat cu acestea m� apuc de treab�. Trebuia s� fac o groap� de 2,5x2,5 și ad�nca tot de 2,5m. Treaba mergea greu și anevoios , c�t și de faptul c� terenul era pres�rat din abundenț� și cu pietre sau bolovani. Acu aveam ceva experienț�. Doar nu s�pasem la A-A at�tea amplasamente și gropi degeaba. Fuseser� și ele bune la ceva. Din c�nd �n c�nd mai d�deam și c�te o bucata de piatr�. F�ceam c�te dou� r�nduri de h�rlet dup� care mai f�ceam pauza. Un civil, nea Manole , c�nd aude ce aveam de g�nd s� fac , se ofer� s� m� ajute. F�ceam cu r�ndul. Așa c� �naintam repede. Ei acum aveam o alt� ocupatie. Trebuia �ntr-o s�pt�m�n� s� o dau la gata. Dup� care ar fi urmat cofrajele ca s� torn pereții din beton. Ei ar fi spart peretele ce d�dea �n casa pompelor și aveam �ntrare comun� și prin interior. Mai sap eu o vreme c�nd ajung la o platform� de st�nc�.
Cu toate efoturile mele și a civilului, nu am reușit s� mai �naint�m. Și mai aveam o jumate de metru ! Ne-ar fi trebuit explozibil ca s� r�zbatem. C�nd vine Colonelul era și nea Manole cu mine. �i arat� și el Comandantului c� era imposibil s� mai �naint�m . Dup� ce se convinge și el �mi d� ordin s� o astup.
Norocul meu ca �n zon�, la 100m de bazinul meu, �ncepuse cei din oraș s� mai fac� un alt bazin mai mare de 750. Adic� de 75 vagoane.
Eu aveam dou� bazine de 250. (25 de vagoane) Ei aveau utilaje care le foloseau la s�pat . �i rog pe șeful lor de șantier s� m� ajute s� astup groapa. Vine unul cu o cup� și �mi �mpinge p�m�ntul �napoi �n groap�. Și �mi astup� groapa cum a fost. I-am mulțumit. C�nd ajung la unitate Comandantul m� �ntreab�:
- Ai astupat gropa?
- Raportez ca da!
Construcția noului bazin a orașului �ncepuse din prim�var�. Veniser� �ntr-o zi o echip� de muncitori, �n frunte cu un inginer , șef de lucrare. Se apucar� �nt�i de s�pat. Au f�cut o groap� mare , mai mare un pic dec�t dimensiunile finale a noului bazin. Era rotund� cu pereții drepți și ad�nc� , cred c� de 4m. Cum apoi au adus și cofraje pentru turnarea pereților bazinului, au angajat și un paznic cu un c�ine pe care �l l�sau seara p�n� dimineața. Dimineața acesta pleca. Era dintr-un sat din apropiere. Șeful lor �mi spune c� dac� aud noaptea ceva zgomote și mișcare s� ies la ei , mai mult ca s�-i sperii. �ntr-o duminic� nu mai vine paznicul. Mai t�rziu se las� o noapte grea și neagr� , cum nu mai v�zusem de mult. Nu vedeai la 2m. Și chiar atunci �n noaptea aia se g�ndise-r� s� vin� și hoții la furat cofraje și ce se mai g�seau pe acolo: fier beton, nisip etc. Eu aud , dar ies cam cu str�ngere de inim�. Țip și eu c�tre acel loc , mai mult ca s�-mi fac eu curaj. O vreme au amuțit. Dar dup� ce am intrat �n c�suț�, și-au v�zut mai departe de treab�. Acolo nu aveam curaj s� m� duc singur. Așa se face c� dimineaț� șeful de lucrare m� �ntreab� cine a fost ast� noapte acolo.
- Poi cine s� fie ? zic eu. Am auzit zgomote dar , cu toate c� am strigat la ei , nu m-au ascultat, zic eu. Ce vreți s� fac nu am avut curaj s� m� duc la ei. S-a uitat la mine și nu a mai zis nimic. Seara c�nd a venit paznicul , mi-a povestit c� se luase șeful de el, c� zicea el c� din cauza lui , au furat hoții ast�noapte.
- Și au luat ceva? �ntreb eu.
- Ei niște cofraje și o roab�.
A trecut și asta. Deja muncitorii terminaser� cu montatul cofrajului. Se preg�teau s� toarne. Pe c�nd turnau ei betonul , la unul din pereți cedeaz� un cofrag. Cred c� nu a fost �nt�rit bine , iar greutatea precum și presiunea betonului ,�l desf�cuse. S-au mobilizat imediat și au reparat gafa. �n fine dup� alte zile desfac cofrajul și �l v�d cum arat� acu nefinisat. Sem�na cu Coloseum de la Roma, dar atunci c�nd era �ntreg. Acu ap�rea ca o cad� de beton cu �n�lțimea de 4m și raza cred c� de 14 m. Deci dac� calcul�m : avem aria cercului bazei de pi x R p�trat , adic� , 196 pi, aproximativ de 615 m p�trați. De unde volumul este : Aria bazei x �n�lțimea pe 3 , de unde rezult�: 615x4/3= aproximativ 2462/3=800m cubi. Asta �n cazul c� era plin ochi. Dar cum el avea o scurgere la 50 cm de marginea de sus, așa c� era aproximativ de 750, adic� 75 vagoane de ap�. Mult!
Dup� ce l-au finisat cu ciment , l-au �ncercat, b�g�nd ap� �n el. Voiau s� vad� cum rezist�. A trecut testul cu succes. De bucurie, niște copii, c�nd l-au v�zut l-au luat drept bazin de �not , b�l�cindu-se veseli �n el. Cum era și cald c� era �n August , copii nu au mai mers la Ghiol s� se r�coreasc� , ci au apelat la acesta. Doar era și mai aproape, fiind �n drumul lor. Le-am zis , am strigat la ei , i-am amenințat , dar degeaba, ei și-au v�zut de treab�. Oricum nu aș fi putut intra dup� ei, una c� nu știam s� �not, și alta c� p�n� ajungeam eu la ei , ei erau plecați demult. Era o b�l�ceal� pe capul lor ! Și asta c� șeful lor mi-a spus c� s� nu las pe nimeni c� s� se scalde �n bazin. C� doar era apa orașului. A doua zi le-am spus c� a trebuit s� plec la unitate și c�nd am venit i-am g�sit pe copii �not�nd �n noul bazin. Dup� ce l-au �mprejumui cu p�m�nt , au pus și acoperișul. Acu nu mai puteau intra nimeni �n el. Dar c�nd i-au f�cut inaugurarea, au deversat apa din el, �nlocuind-o cu alta proasp�t�. Și uite așa de atunci Babadagul aveau un bazin �n plus și mult mai mare. Era cel mai mare de atunci. Nu știu dac� �ntre timp s-au mai f�cut și altele la fel de mari. Bine c� bazinul meu nu avea s� fie singurul. Mai era unul la p�dure �n partea de vest. Așa aveam s� aflu și eu de el, cu ocazia mut�rii lui nea Iordache la acele pompe. C� m-am dus și eu acolo. Acolo a stat nea Iordache p�n� la pensie. Dup� ani aveam s� aflu c� murise și el.
Și cum era var�, m� duc și eu , �ntr-una din zile, pe drum la Ghiol , cu g�nd s� m� r�coresc și eu , dup� care s�-I v�d și pe colegii mei. Pe c�nd mergeam pe drum , �n fața mea erau c�teva fete. Vreo patru. Cu ele era și o fat� de turc, mai tuciurie. Cum erau �n fața mea la vreu 15 m, auzeam perfect ce vorbesc și ce fac. Ele tot chicoteau �ntre ele. Una mai zeloas� se apropie de cea tuciurie și o �ntreab� dac� are slip pe ea. Dar nu apuc� aceea s� r�spund�, c� respectiva �i ridic� poalele la rochie ca s� se conving�. Am �nțeles c� o f�cuse �ntenționat, numai ca s� v�d eu. Atunci am v�zut și eu c� avea un slip albastru. Ea se feri rușinat�, �ncerc�nd s� coboare iar rochia, �n r�setele celor trei. Și mai ales c� m� v�zuse pe mine. Celelalte trei chicoteau pe seama noastr� cred. C�nd ajungem la malul apei toate s-au b�gat �n ap� dezbr�c�ndu-se și etal�ndu-și corpurile �n costumele de culori variate. Una avea costumul roz, alta vernil , iar alta era alb. Dar c�nd m-am apropiat de ele mai bine și eu, am v�zut c� cea cu costumul alb era de fapt �n chiloți albi. Se și lipir� bine de corpul ei superb. Numai cea tuciurie nu a avrut c�t am stat eu acolo s� intre �n ap�, cu toate protestele și chem�rile lor. Am plecat mai departe spre cabana soldaților. Dup� un timp �ntorc capul. �ntrase acu și cea tuciurie cu slipul albastru. Nu ar�ta nici ea r�u. C�nd am ajuns la cabana b�ieților de la Ghiol , le povestesc despre fete. C�nd aud ei , mai s� plece și ei la ele. Dar se temeau c� vine Colonelul sau c�pitanul Pastram�. M� �ntrebau acu ei pe mine cum fuseser� cu ele.
- Bine! Au fost super ! zic eu ca s� nu r�m�n mai la urm�.
- Da ? �ntreab� ei cu invidie.
�n alt� zi m� duc la Ghiol din propie inițiativ�. C�nd ajung acolo pe cine credeți c� �nt�lnesc ? La toat� lumea m� g�ndeam , numai la ea nu . Era fata mare a a lui nea Iordache. Era �n slip roșu și se bronza la marginea lacului, sub privirele iscoditoare a celor doi soldați. C�nd m� vede pe mine se ridic� surprins�. Nu se aștepta nici ea la prezența mea. Mai luase și cele dou� fetițe cu ea, de 7 și 8 ani. Acestea c�nd m� v�d sar pe mine, juc�ndu-se. Ne cunoșteam doar. Le-am ținut și eu hangul o vreme, �ntr�nd și eu cu ele �n ap�. Numai m�sa m� urm�rea de pe mal. Ea nu a vrut s� se b�l�ceasc� la toate insistențele mele. Probabil c� �i era fric� s� nu o p�rasc� soldații la b�rbatu-su , alt c�pitan- ginerele lui nea Iordache. Mai venea și el la o partid� de pește aici. Nu de puține ori aveam s�-l g�sesc și pe el aici. Apoi am plecat cu toții la ea acas�. St�teau la un bloc. Pe drum fata lui nea Iordache , m� roag� s� nu le spun la alde tasu sau m�sa , c� ne-am �nt�lnit la Ghiol. Și mai ales la c�pitanul ei. Am �nțeles! Nu am spus nimic. Fetele au �nceput iar s� continue joaca cu mine. Apoi am plecat și eu �ntr-un t�rziu la pompe , spre dezam�girea fetelor și a celei mari cred.
�n alt� zi tot cam �n aceeași perioad� , veneau de la ghiol de la plaj�, un grup de fete �nsoțite de b�ieți. Nu le cunoșteam. Acestea mergeau pe drum pe l�ng� lanul de porumb �nalt. La un moment dat din urm� se aude o mașin� Era un IMS al armatei. C�nd l-am v�zut de departe, am crezut c� e Comandantul. Dar pe c�nd se apropia tot mai mult mașina, grupul de fete și b�ieți se ascunser� repede �n porumb, l�s�nd drumul pustiu, de parc� nici nu fuseser� pe acolo. C�nd ajunge IMS-ul �n dreptul pompelor mele, coboar� colonelul Tocal�:
- Ei soldat ! Nu ai v�zut-o pe fetița mea?
Eu oricum nu o cunoșteam , dar am �nțeles c� una din fetele care se ascunse mai �nainte �n porumb cu b�ieții , era sigur a lui.
- Raportez c� nu! Și nici nu o cunosc pe fetița dumneavoastr�.
- Cum m� ? Nu cunoști pe fetița mea?
- Nu !
A plecat sup�rat. S-a urcat �n mașin� și a luat-o spre unitate.
Din urma ei, iese din porumb, grupul vesel de fete și b�ieți. Un b�iat de la o pereche, ridic� m�na �n semn de mulțumire c�tre mine. Voia s�-și arate recunoștința c� nu am deconspirat poziția gagicii lui. Am presupus c� cea de l�ng� el era fetița colonelului Tocal�. Cred c� nu aveau mai mult de 16 ani ! Poate chiar mai puțin.

ALTE �NDELITNICIRI

Dar nu numai civilii voiau s� profite de timpul meu liber. Ci și ofițerii de la unitate.
�ntr-o zi `lentul Bucur vine la mine, pe c�nd veneam �ntr-o zi la unitate și �mi zice :
- Grigoriule ! I-a vin-o �ncoace!
M� apropii de el, �n pas de defilare. M-a l�sat s�-mi fac damblaua , deși nu f�ceam asta cu prea mult� pl�cere. Ci mai mult s� nu care cumva s� cread� , c� s-ar fi chinuit cu mine chiar degeaba.
- Tu și așa, v�d c� tu �te plictisești� acolo sus la tine. Așa c� uite ce te-ași ruga s�-mi faci. Bine, dac� vrei ?...
- Sigur ! zic eu repede . Spuneți!
- Eu am �n cas� mai multe electro-casnice. Uite vreau ca tu s�-mi faci un pupitru, �n așa fel ca eu s� pot �nchide sau deschide prin intermediul unui comutator, activitatea lor. F�r� s� le mai scot din priz� pe r�nd. La acest pupitru vine doar un cablu cu ștecher, care e permanent �n priz�. Vreau s� pun vreo zece comutatoare, s� fie acolo de rezerv�. Iar �n spate s� fie niște prize �ngropate pentru toate cele zece eventuale consumatoare.
- Am �nțeles , zic eu. Știu ce vreți!
A doua zi m� prezint la el cu c�teva schițe, �n care desenasem mai multe variante de amplasare a comutatoarelor pe panou.
Dup� ce le analizeaz� , se opreste la varianta semicircular� dispus� pe dou� r�nduri. 6 cu 4. M� duc la nea F�nic� și el �mi face cutia cu o faț� �nclinat� la 30 de grade. Apoi m� trimite, la un cunoscut de la un atelier de mobil� din oraș. �mi spune s�mi dea niște HDS. Un furnir care se pune la mobila de buc�t�rie. �l alesesem pe cel maro. Apoi l-am lipit cu prenadez. Tot de la nea Fane am aflat și rețeta lipirii. Apoi i-am g�urit partea frontal�, mont�ndu-i cele zece comutatoare, pe care tot lentul le cump�rase de la Tulcea, �mpreun� cu celelalte materiale. �n final i-am f�cut pupitrul. I-a pl�cut cum a ieșit. L-a �ntors pe toate fețele, apoi m-a l�udat:
- Da a ieșit bine ! A ieșit chiar frumos!
Sau alt�dat� a aflat și `lentul Sanda de la bateria AG-9, de ispr�vile mele de la pompe. Aflase c� repar si TV-uri. Așa c� m� i-a cu el acas� s�-i repar și lui TV-ul. St�tea la blocurile din vale de unitate. Eu m� apuc de treab�. Din c�nd �n c�nd , cum eu cam uitasem de armat�, m� adresam cu`poftim`. C�nd auzea, el la mine s� m� corecteze: `Ordonați m�i se zice`` Soția lui m� ap�ra temper�ndul. Iar m� corectam . Dup� alte minuteiar uitam. Motiv ca s� se uite iar ur�t la mine. Și iar m� salva nevast�-sa. Oricum de acum intrasem iar �n var�. Peste trei luni aveam s� m� liberez și eu. De abia așteptam.
�ntr-o zi m� duc la niște b�tr�ni. Aveau un televizor cu radio. Un Rubin. �mi trebuia o lamp� final� de imagine ca s�-l pot face. Dar cum era ruseasc� nu aveam momentan. �n timp ce �ncercam s�-l repar, cine credeti ca vine la el?...Da ! .. Comandantul!!! Era prieten bun cu el. Eu �i spun , s� nu-i spuie c� sunt acolo. Pleac� dup� un timp Comnadantul. Plec și eu și �i spun c� am s� caut lampa. V�zusem la cineva c� avea un aparat la fel. M� duc la nea Vulpe, prietenul lui nea Iordache. La el v�zusem. Avea și el o fat� m�ritat� și un b�iat mai mic. Și pe el �ncepusem s�-l vizitez. Mai venea și el pe la mine la bazin. �i spun ca �mi trebuie o lamp� de la ei.
- I-al cu totul Marinic�, Vezi ce poți s� faci cu el! Dar vreau 400 de lei pe el.
�l i-au și �l duc la bazin. Se ofer� și fecioru-su s� m� ajute. De abia l-am c�rat am�ndoi , p�n� �n v�rful dealului la bazin. Eu �ntre timp, uitai s� v� spun. Mi-am tras și 220V. Binențeles f�r� știrea Colonelului. Tot la �ndemnul lui nea Iordache, c� spunea el c� rezist� cablul și la 3800V, așa c� de ce s� nu avem și 220V. Mai puneam un reșeu, ceva� Dar tot a aflat Comandantul p�n� la urm� și asta datorit� TV-ului. Doar schimbasem alimentarea de la 24 la 220V direct din tablou. Eu m� duc cu jum�tate de carcas� la cei doi b�trani, cu g�nd s�-l schimb cu totul. �l ansamblez și dup� ce vede c� merge, �i spun c� �l cost� 400 de lei. C�nd a auzit moșul, s� cad� jos. Baba lui treb�luia prin buc�t�rie și vorbea singur�.
- C�t? Marinic� !?! Uite și baba mea c�nd a auzit a �nceput s� vorbeasc� singur�...
Dar ea nici nu știa despre ce era vorba. Cum nu a vrut, am luat mașin�ria mea �napoi și i-am pus-o pe a lui. M� duc la pompe și il asamblez. C�nd ii dau drumul v�d c� merge. Cum eram sus pe deal, mergea și cu o bucl� de anten�. Acu seara m� uitam și la telvizor. Și odat� cu mine și civilii. Vin �ntr-o sear� niște soldați s� m� anunțe c� am dat iar apa afar� din castel și s� opresc pompele. C�nd �mi vede televizorul, s-au mirat tare. Iar a aflat toat� unitatea.
- Grigoriu de la pompe și-a f�cut și televizor. Binențeles c� a aflat implicit și Colonelul. Eu �l consultasem la �nceput și pe nea Gigi electricianul de la unitate și �mi d�duse și el permisiunea, dup� ce a averificat cablul de alimentare. Nea Gigi l-a linistit pe Colonel spun�ndu-i c� nu e nici un pericol. Așa l-a convins. Ei acum aveam și 220V și televizor, cine mai era ca mine. Ca s� nu m� mai duc mereu la unitate toat� ziua și �n fiecare zi , s� verific nivelul apei, i-am spus Colonelului, s�-mi dea o staie de emisie �receptie ca s� țin leg�tura cu cei de la central� sau de la postul 6 , unde era castelul unit�tii. Nu a vrut. Ar fi fost bun și pentru cei de la pompele de la Ghiol. Ca s� nu mai ridic mereu ``pancarda de semnalizare`` Peste ani aveam s� constat c� cei de la` bazin` se dotase cu o statie radio tip, RTF 2 sau 4. Și o alimentase de la �rețeaua mea�. Aceasta f�cea leg�tura cu toate stațiile din zon�. �ntre timp s-a terminat și cel mai mare bazin de ap� ce deservea orașul. Acum avea și orasul �n sf�rșit destul� ap�. Dar aveam și noi.
�ntr-o zi c�nd m� duc �n vizit� pe la nea Iordache, cu cine credțti c� m� �nt�lnesc: Cu Ceistul...Da! Eu c�nd �l v�d m� opresc �n prag nehot�r�t. Nu mai stiam ce s� fac . S� plec sau s� r�m�n. Norocul meu ca era și ginerele , c�pitanul de la Codru. Ei erau colegi și buni prieteni de familie și cu nea Iordache.
- Hai intr�! , dac� tot ai venit, m� �ndeamn� Ceistul.
At�t nea Iordache, c�t și ginerele lui, l-au rugat s� nu m� spun� la Colonel c� m� v�zuse la ei. El era tot un z�mbet. Am dat m�na cu el și m� �ntreab� cum mai e �n armat�.
- Acu e bine zic eu, dar la �nceput...
- Si c�nd te-am �ntrebat ?..�ți amintești?...
- Cum s� nu! zic eu. Numai eu știu prin c�te am trecut.
- Si de ce nu mi-ai spus nimic c�nd te-am �ntrebat?
- Poi dac� spuneam ceva? Dumneavoastr� ați fi plecat. Dar eu ? R�m�neam iar cu ei...
A z�mbit iar cu sub�nțeles. M� �ntreab� dac� am l�sat pompele merg�nd. Binenteles c� l-am asigurat c� le oprisem. Mai le opream c�nd consideram c� am ap� destul�. Dar de cele mai multe ori le mai și l�sam s� mai mearg� �n lipsa mea, ca s� recuperez. Și asta c�nd vedeam c� e destul� ap�. S-a ținut de cuv�nt Ceistul. Nu m-a spus la Colonel. Sau poate nu știu eu? Oricum Colonelul nu mi-a spus nimic. M� vede �ntr-o zi Colonelul �n oraș la poșt� c�nd duceam `corespondența` mea personal�. Dar nu a f�cut caz de asta. Odat� m-a v�zut venind și cu un ceas deștept�tor �n m�n� de la cineva, ce mi-l d�duse s�-l repar.
-Ți-ai luat și ceas ? zice el z�mbind, deși știa și el la fel de bine, cum st�teau lucrurile.
M� știa de acum.
Nea Iordache �și extinsese casa cu �nc� trei corpuri de cl�diri. Dup� ce a ridicat-o m� cheam� s� trag instalația electric� și la cele trei camere. I-am �ndeplinit dorința. Drept care atunci c�nd am plecat m-a r�spl�tit și el cu ceva.
Dar și la nea Pericleanu am fost . Nici pe el nu l-am uitat. L-am ajutat si pe el, sa acopere toat� casa cu ciment. Eu , cu alți doi muncitori și �mpreun� și cu nea Pericleanu, amestecam la lopat�, nisipul cu ciment și pasta de var. Am pus și eu o m�n� la fațada casei.
Aveam s� constat c� armata nu e grea . Doar c� gradații o f�cea grea. Prin pl�cerile lor diabolice de a se da m�reți. Și de aș rev�rsa frustrarea lor de c�nd erau și ei bibani, repet�ndu-le milimetric fiecare gest, fiecare comand�, fiecare absurditate de la b�tr�nii lor. Asta era o curat� prostie.
Și eu am ajuns `b�tr�n` dup� plecarea `b�tr�nilor`, dar nu am f�cut exces de zel cu nici un biban. Cu toate c� aș fi putut. Chiar bibani de acu și mai t�rziu `b�tr�ni`, m� punea s� pedepsesc pe c�te unul de a lor care mai c�lca și el �n `oval` M� chemase �ntr-o zi dup� plecarea b�tr�nilor, la ei la sal�. Acolo aveam s� cunosc pe noii recruți. Erau diferiți. Dar nu cred c� și ei au trecut la fel ca prin ce am trecut noi. Bine c� gradații lor , mai glumeau cu mine. Iar ei ziceau:
- Scoateți și tu p�rleala acu, cu noii bibani, c� știm cu toții ce �ți f�ceau Bejenaru sau Tr�il� și c�t ai suferit și tu. Apoi i-am trecut �n revist� pe toți. Miron , Neacșu , Neruja și Uncu, erau gradați. Ei dar ei f�cur� și școala de gradați. Meritau! Eu nu cred c� aș fi reușit așa ceva ! Și apoi cu ce m-ar fi �nc�lzit �n civilie acordarea unui grad. Tot Marin eram oriunde. Nu scria pe fruntea mea c� sunt soldat sau gradat. Tot aia era. �n civilie nu conta. Poate dac� aș fi urmat vreo școal� de subofițeri sau ofițeri , mai ziceam . Dar așa?
Fruntașul Neacșu zice:
- Comanda la fruntaș Grigoriu! zice el.
Nu de alta , dar nu avea �la de unde s� știe ce grad aveam. Lentul �mi promisese c� �mi d� insigna de militar de frunte. Dar a uitat. Noroc de Colonel, c� mi-a �nm�nat diploma la plecare. Tot m-am ales cu ceva din toat� armata asta.
I-am f�cut pl�cerea mai mult s� v�d dac� percuteaz� și ei:
- Soldat Drepți! Soldat pe loc repaus! Culcat ! Drepți. Pe loc repaus. Am v�zut c� se descurc�. Comanda la fruntașul Neacșu!
Pe c�nd �i verificam amptitudiniile, eu care eram mai l�ng� uș�, v�d c� se deschide ușa și �n prag apare lentul. Cred c� auzise ultima comand� a mea. Strig:
- Atențiune !
- Ce faci Grigoriule, ai �nceput s� faci �nstrucție cu noii veniți?
- Raportez c� mi s-a dat comanda de c�tre fruntaș Neacșu, zic eu speriat.
- Așa e Neacșule?
- Tov-lent raportez c� așa e.
- Aha v� place s� v� jucați de-a armata , las� c� vedeți voi , ne ameninț� el. Apoi �i cer permisiunea s� m� retrag.
- Mergi s�n�tos �mi zice el.
Au �nceput s� r�d� toți. Nu am v�zut cum se descurcau , sau cum se instruiau bibanii lor, acum la c�mp.
Eu nu am putut s� fiu așa de r�u. Acum c�nd cunoșteam suferința și știam și eu prin ce trecusem, nu mai puteam s� repet toate astea pe spinarea altora nevinovați. Aveam s� constat c� toți cei care fuseser� mai oropsiti, tocmai aceia o f�ceau și ei acu pe grozavii faț� de bibanii lor. Dar asta mai t�rziu c�nd oi ajunge la perioada aceia.
Cum se apropia toamna , tot nu am sc�pat de Adjutant ca s�-i aduc iar niște struguri. Și binențeles c� nu era singurul. Mai cu jen� , mai cu fric� , profit�nd și de faptul c� paznicul �și schimbase locul , le-am f�cut hat�rul. Ba mai mult i-am dat și lentului Bucur o sacoș� de struguri , fapt care mi-a mulțumit pentru gest. Am vrut s� r�m�nem totuși prieteni, sau cum spunea soacr�-mea : � �ntotdeuna s� lași loc pentru un bun� ziua� La urma urmei nu era vina lui c� s-a comportat at�t de milit�rește cu noi și nu numai cu noi. Asta �i era meseria și trebuia și el s� se conformeze ca atare. Doar avea și el superiori și mai avea și ambiția ca s� nu fi trecut degeaba prin armat�. Mai visa și el la o un grad mai mare, o avansare, �ceva...C� dup� aia am aflat c� �l avansase C�pitan. C�nd a veni ziua plec�rii ne �mp�rțise �n dou� serii. Eu r�m�sesem �n seria de la urm�. �nainte de a pleca �mi c�utasem si eu un ``am�r�t` care s� m� schimbe. Trebuia s� las pe cineva de n�dejdie acolo la pompe.. G�sesc unul la aprecierile lui nea F�nic. Era și el singur f�r� mam�. A trebuit s�-l �nv�ț destule p�n� s�-l las acolo. C�nd am v�zut c� a �nv�țat , i-am zis Colonelului c� am g�sit pe cineva care s� m� �nlocuiasc�.
Eram convins c� o s� se descurce. Și apoi mai era nea Pericleanu sau electricianul care l-ar fi ajutat.
Eu m� �nteresez la Comandant c�nd �mi d� și mie drumul, spun�ndu-i c� am g�sit �nlocuitor. Vine el la mine și se uit� la poart� și la st�lpi. Apoi zice:
- S-o crezi tu c� �ți dau drumul s� pleci. P�n� nu v�d v�ruiți st�lpii și poarta , precum și st�lpii de marcaj p�n� la unitate, nu pleci de aici.
Ei acu e acu ! M-am dus la unitate s� fac rost de vopsea alb� și roșie și de var. Dup� var �l trimit pe bibanul meu. Eu m� apuc de st�lpi. Și apuc�-te Grigoriule și vopsește toți st�lpii pe o lungimne de 5 km, care erau dispusi din 50 �n 50 de m. O sut� de at�lpi! Dup� ce i-am vopsit cu alb , i-am dat și lui s� vopseasc� și cu roșu. St�lpii de marcaj erau vopsiti alternant, �n dou� culori pentru vizibilitate. Apoi am �mp�rțit vopseaua și vopseam și eu c�te 3-4 st�lpi �nainte, p�n� ne �nt�lneam. Și tot așa. �n dou� zile am terminat. A v�ruit și gardul cu st�lpii tot el. La urm� am dat și pomii cu var. Aveam doi zarz�ri mici. Seara dup� apusul soarelui termin�m și noi. A doua zi m� �nf�țișez iar la unitate. Vorbisem cu nana �ntr-o scrisoare s�-mi trimit� hainele. Și i-am dat adresa lui nea Iordache. C�nd am primit hainele, le-am luat și am venit ca s� m� schimb dimineaț� cu ele. Acum eram civil. C�nd au venit civilii a doua zi s� nu m� recunoasc�.
- Ei acu ar�ți altfel, �mi spune Duri. Gata de m�ine ?
- Gata !
Așa c� a doua zi m� prezentasem și eu civil. Colonelul c�nd m� vede, m� �ntreab�:
- Ai terminat de vopsit st�lpii?
- Raportez ca da!
M� mai �ntreab� �n final :
- Nu vrei s� r�m�i aici la noi la unitate ca s� muncești ca civil? Ai s� ai salar frumos.
Eu cu g�ndul la nana și la bunica, c� erau singure... �l refuz politicos.
- Dac� te r�zg�ndești?...Tot aici m� g�sești. Apoi �mi d� dou� diplome .``Una de militar de frunte`` și alta de ``Prieten al cartii tehnice``. Dup� care tot el, �mi spune z�mbind:
- Eu diplome ți-am dat, dar tu nu mi-ai f�cut elicopterul...
Dup� care am dat m�na cu toți și cu c�țiva ofițeri, printre care și `lentul Bucur. Poate aveam s� regret �ntr-o zi c� nu luasem poate cea mai bun� decizie, de a r�m�ne aici. Dar cine știe poate era mai bine așa... Sau poate nu!...
De la unitate am f�cut un popas iar la nea Iordache. Veniser� și ginerele, c�pitanul de la Codru, soțul fetei mari a lui nea Iordache. C�nd m� vede e surprins și el și ceilalți. Doamna Iordache chiar �mi spune:
- Ce bine �ți st� acu civil ? Parc� ești altul.
Ginerele se uit� la mine și smulg�ndu-mi cravata mea de la g�t , cam demodat�, o desface pe a lui și mi-o leag� la g�tul meu. I-am mulțumit pentru gest. Dup� ce ne-am luat la revedere de la toți, am plecat la nea F�nic�. Era aproape ora zece. Stabilisem din ajun s� trec pe la el ca s� ne �mbarc�m spre cas�. M� ducea nea F�nic� cu mașina. �mi promisese de mult. �n prima faz� am crezut c� glumește. Dar am v�zut c� s-a ținut de cuv�nt. �mi pune toate aparatele �n porbagaj, �mpreun� și cu dou� rațe. Una leșeasc� și alta alb�. La �nceput �mi promisese un purceluș de lapte. De abia �i f�tase scoafa. Dar zicea el :
- Nu �ți mai dau purcel, c� moare p�n� la Galați. Dup� ce plec�m �n dou� ore ajungem . Trecem bacul la Br�ila și spre Galați! Pe drum nea F�nic� f�cea și dese opriri:
- Fane , mai oprește s� vedem ce fac rațele lui Gringo. S� nu fi murit!
Dar nu muriser�, cu toate c� era foarte cald pentru ele.
Și iat� c� am venit din armat�. Am f�cut armat� și pentru fecioru-miu. Da ! am f�cut doi ani și pentru el. El a avut noroc. C� la el s-a terminat armata. Nu mai era obligatorie. Aveam s� le las moștenire la civilii de la bazin , c�nd am plecat, și electrificarea cu 220V. Și azi o mai folosesc. Televizorul l-am luat �n schimb acas�. C�nd am sosit acas� nana mea era foarte bine dispus�. Aproape c� nici nu m-a observat c� am venit. C� a doua zi dup� ce s-a trezit, m� �ntreab�
- Gata ai venit acas�?

DIN NOU ACAS�



...Ei iii, am venit din armat�, dar.... cu nor� tot nu am venit, spre disperarea nanei. De botezat m-a botezat dar de �nsurat nu a reușit. Țin minte ca ieri, c�nd a venit popa și c�nt�nd, m-a scufundat �n cazanul �la cu ap� rece. De trei ori m-a scufundat popa. Și de fiecare dat� c�nd m� scotea afar� din ap�, or�c�iam. Cred c� aveam 3 ani pe atunci, deși nu sunt destul de sigur, c� aș fi putut avea și mai puțin ...- 2? Cine știe ?.... Cred c� nana a murit cu regret c� nu a reușit s� m� vad� la casa mea....

...Cam astea au fost aventuriile mele din armat�. Poate la unii le-au pl�cut , poate la altii nu le-a pl�cut . Re�nvierea acelor momente, poate la unii nu le-a mai f�cut nici o pl�cere. Știu c� �nainte armata o f�ceau neamurile proaste - Ciobanii! Țin minte de la madam berdan �n rarele ei povești c�nd �mi spunea :
- �nainte nu se știa de drapta sau st�nga. Iar ca s� nu se mai confunde , le lpunea , superiorii sau gradații, la fiecare bocanc niște f�n la dreptul și paie la st�ngul. Așa c� la comand� ieșea cam așa :
- Cel cu f�nul , cel cu paiul...și tot așa!
- Eu nu am științ� de toate astea , dar �nclin s� cred c� totuși spunea adev�rul, c� doar fiul ei , era colonel la pompieri. Și era la armat� doar.
Poate unii au dus-o totuși bine. Unii poate nici nu au auzit de armat� și nu aveau cum s� știe ce era pe atunci. Pe vremuri armata la marin� dura 5 ani ca la ruși. Cel puțin era marin� , marin� - pe ap�. Iar armata terestr� se f�cea 3 ani. Mai t�rziu s-a mai diminuat oleac�. Marina avea s� se fac� 3 ani , iar cea terestr� 2 ani. Acu �ncoace s-a f�cut armata 1 an și 6 luni , ca dup� aia s� r�m�n� la 1 an și 4 luni. Iar marina la 2 ani. Povesteau �b�tr�nii� noștrii , c� pe timpul �b�tr�nilor lor� , marina era 3 ani. Iar b�tr�nii noștri aveau s� o fac� numai 2 ani. Poate și �sta s� fi fost motivul marii frustr�ri a lor. Ei dar acu trai! Nimeni nu mai face armat� obligatorie. Acu pe bani și pleci �ntr-un teatru de operațiuni �n alt� țar� și nu se știe c�nd și dac� te mai �ntorc. Și pentru ce ? Pentru niște bani pe care ți-ai preg�tit pentru sicriu? Mai bine mori �n țara ta- Gratis!
Dac� la unii le-au pl�cut poveștile mele - bine ! , dac� nu?! iar bine ! Dar mai bine s� v� fii pl�cut , c� altfel nu v� mai spun nici o alt� poveste de acu!. Gata ! Sf�rșit!!!
Mai departe nu cred c� v� mai �ntereseaz� și alte evenimente prin care aveam s� mai trec dup� ce am venit din armat�, ca și cele de mult mai t�rziu. Oricum am mai avut o perioad� liniștit� timp de 10 ani. Dup� care .......

Si aici e la moda sa se inscrie in legiune. Sunt motivati financiar. Familia este bine intretinuta. Dar, vorba ta, e riscant si eu zic ca viata merita mult mai mult decat cateva mii de euros per luna. In fine, nu toti gandesc ca si noi. Din pacate banii pot pune voal peste ratiune.

Tatal meu facuse armata la infanterie la Iasi. Apoi alternase scoala militara si cea comerciala. Impaca perfect viata de capitan in rezerva, coordonand garzile patriotice, precis le stii, si viata de comerciant si contabil. Mergea des la confruntari si ...altfel se mai numea , mai uit si eu. Era capitanul meu pe care il adoram. Printre ultimele convorbiri telefonice ce le avusesem cu el, imi zicea ca stie cine ii va lua locul in familie. Stiu ca se referea la mine, eu sunt capitanul care uneori pune barele cam sus pentru cei din jur. Ei, sunt doar interimar, fiul meu ma eclipseaza!

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

Ca s� ne stimuleze totuș , lentul mi-a dat mie și lui Vieru o permisie de 7 zile drept recompens� c� am tras FB. M� duc acas� cu trenul. Am stat 5 zile acas�. De abia ajunsesem c� trebuia s� plec iar. C� a și zis nana :
- Nici nu ai venit bine și pleci iar ?
Noi aveam �n spatele casei o familie de țigani , cu care ne �mp�cam relativ bine. Ei nu mai aveau canal �n curte, așa c� mai apelau și la mine la canal. C�teodat� le mai d�deam , alte ori m� f�ceam c� plou�...
B�tr�na, mama fiului ei avea o nor� B�tr�na vorbea cu Rodica mai toat� ziua. Se �nțelegeau și ele bine.
Odat� i-a ghicit c� o s� avem niște bani dar nu prea cur�nd, ci mai spre a doua etap� a vieții noastre. C�, barbatul t�u, adic� eu, o sa tr�iesc ca bunica, o sa ajung si eu de varsta ei. C� am s� am si necazuri. C� am s� am doi copii. Unul era deja -Roxana.
- Da! face ea și ai s� mai ai și un b�iat... Și asta uit�ndu-se și la mine �n palm�. Eu nu prea puneam la inim� tot ce scornea ea. Nu știu dac� e o coincidenț�, sau le ele toat� lumea tr�iește mult și dau de o comoar�. Dar aveam s�-mi schimb p�rerea despre ele acu. Țin minte c� acelasi lucru, mi l-a spus și nana , �n desele ei zile vesele. Dar același lucru avea s�-mi spun� și tig�ncele tinere din tren. Iar acum baba �mi confirmase.
Venisem atunci din permisie. C�nd s� plec �napoi la unitate, iau trenul , c� aveam foi de drum doar pentru tren. E drept ca f�ceam mai mult și schimbam dou� trenuri p�n� la Babadag, dar alta cale nu aveam atunci. Am aflat dup� aceea c� puteam veni și cu vaporul de Tulcea. Știam c� trenul era aglomerat, așa c� m� urc din triaj, ca s� am loc. �n timp ce așteptam s� plece trenul din triaj spre gar�, se urc� un grup de tigance tinere și �ncepe s� asalteze c�țiva c�l�tori care �mi urmase exemplul.
Vin și la mine dou�, ca s�-mi ghiceasc�. La �nceput nici nu am vrut s� aud. Ele tot insistau c� o fi, c� pe dincolo. Apoi una din ele :
- D� la noi un ban, c� ți-oi spune de noroc de..toate celea.... etc. Ca s� scap de ele le-am dat 10 lei, cum erau pe atunci, in 1978. Și azi c�nd m� g�ndesc la ce mi-au spus și f�c�nd acum leg�tura r�m�n șocat de tot ce �mi ziser�. Cred c� 75 la sut� s-au adeverit. Atunci o luasem �n glum�. Mi-au ghicit �n palm�. Au zis c� am s� tr�iesc �nc� 72 de ani de acum �ncolo. �mi ziceam:` poi acum am 23 și cu 72 fac ... Eu știu... bunic�-mea a avut 95, c�nd �la le-a omor�t si mereu zicea:` `vreau s� fac suta`. Dar uite ca nu a mai apucat. Dac� nu le omorau, eu cred c� o f�cea. Ca nu era bolnav� dec�t cu piciorul. �n rest m�nca și dormea bine.
Și tot așa i� d�dea cu poveștile ei , țiganca. Iar �mi cere bani ca s�-mi spun� iar nuștiu ce? A zis c� o s� m� c�s�toresc cu o blond�. Eu pe atunci nici prin g�nd nu-mi trecea la așa ceva. Și uite a avut dreptate. C� nu am știnț� de p�rinți, c� cei care au fost nu erau ei, c� am s� mai am trei cumpene �n viaț�, c� am s� am bani, dar nu am s� m� bucur de ei. C� mai t�rziu �n sf�rșit o s� se �ntoarc� și la mine norocul și multe alte adev�ruri pe care nu o s� mi le pot explica. C� s� am grij� la armat�, c� am s� am numai nevazuri... Și toate astea le spuneau numai uit�ndu-se �n palma mea.
Și erau s� fie adevarate! Acum v�d. Norocul meu c� se urc� o patrul� a miliției și le d� jos din tren. Și astfel am ajuns cu bine la unitate.
Acu m� �ntreb : C�t e neadev�r �n toate astea și c�t� e realitate! Chiar așa s� fie ?Pe ce se bazeaz� ele c�nd fac asemenea prezumții? Chiar are o leg�tur� cu realitatea? Sau povești sau coincidențe sau autosugestie?

Ca s� vedeți p�n� unde poate ajunge excrocheriile oamenilor noștrii. Aveau dreptate cei de la PROTV, c�nd spuneau s� nu d�m curs unor mesaje de fraud� prin telefon. Dar iat� c� și eu aveam s� m� confrunt cu un asemenea anunț azi. Pe la 15,30 m� scoal� telefonul RDS. Un glas de femeie de la cel�lalt cap�t al firului, �ncepe s� pl�ng� spun�nd c� a p�țit o mare nenorocire și c� vrea �știa s� o aresteze. Poate nu aș fi dat curs la toate astea dac� vocea nu ar fi sem�nat izbitor cu cea a soției. C�nd i-am auzit vocea pl�ng�nd la telefon trebuie s� recunosc c� a reușit s� m� emoționeze pe jum�tate. �ntreb dar ce ai p�țit. �mi spune c� s-a �nt�mplat o mare nenorocire, c� a f�cut un accident și c� vor s� o aresteze. C� a vorbit cu un avocat și... Dar eu �ntreb : ce ai c�utat �n oraș. Și cu g�ndul c� ea nu avea mașin�. Ei de aici parc� �ncepea s� se fac� un pic lumin�. Apoi tot pl�ng�nd �mi spune c� a trebuit s� ias� �n oraș si are nevoie de ajutorul meu. Uite vorbește aici cu avocatul. Dup� care o voce foarte tenor� și �nțepat�, �mi spune : stimabile domn, soția a f�cut un accident și c� trebuie niște bani ca s� il fac� pe respectivul s�-și retrag� pl�ngerea. Caut s� cer am�nunte și aștept s� vorbeasc� �la. Eu t�ceam și ascultam �nc� pe jum�tate cu inima la piept. Dup� care �la m� mai �ntreab� de dou� ori: Alo! Alo! Și eu cum nu am mai r�spuns, �la apoi �nchide. Binențeles c� m-am convins c� totul nu fusese dec�t o fars�. Dar nici bine nu mi-a venit la auzul veștii. Cred c� �mi crescuse iar tensiunea. Oricum m-a pus �n gard� acu. Poate dac� așa zisa soție mi-ar fi zis și numele , poate mai credeam ceva deși...Asta vis-a-vis de ce fac acu Rom�nii...și noile indelitniciri a lor. Niște hoți și pungași. Iar poliția nu face nimic pentru a combate aceste �crime� frauduloase.

Marin56.blogspot.com

Observ c� �nc� se mai merge pe credibilitatea știrilor senzaționale. Nu le mai spune minuni, dar nici departe nu este. Chiar �n seara asta ascultam cazul din cehia a acelei fetițe, care a stat �n com� un an. Tot ce se poate, dar s� o arate c� și merge voioas� dup� ce s-a trezit la scurt timp , mie mi se pare chiar o adev�rat� minune. Cum poate mușchii unui corp, fie el și de copil, s� r�aspund� at�t de repede la mers, dup� un repaus de at�ta timp? Poate nu reacționam , dac� nu mi s-ar fi �nt�mplat și mie același lucru. Și la mine a durat șase luni, repausul, dup� operație . C�nd doctorii de la Iași mi-au recomandat s� nu pun piciorul �n p�m�nt, și s� nu merg dec�t �n baston. Iar asta a f�cut s� se atrofieze mușchii mei dup� sase luni , c� nici acu nu merg bine și am dureri cumplite la mers , dup� un stat mai mult, ca și dup� mers. Și atunci?Unde e adev�rul? Adev�rul c� noi p�n� nu promov�m știri senzaționale , nu ne puteam simții s�tui, nu puteam respira, nu putem tr�i! Ce e drept c� nu a specificat și c�t s-au chinuit �ia ca s� o fac� s� mearg� pe fetiț�? Cred c� tot un an le-a trebuit. Și mai sunt �nc� destule de astfel de �cazuri minunate�, unde tot neștiutorul crede toate. Parc� v�d c� �ntr-o zi o s� dea la știri c� un om a �nviat dup� zece ani de la deces și �ngropare!

Marin56.blogspot.com