Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

De la: GRINGOS, la data 2013-03-22 20:35:01Ei , ții cu ursul ? Poate s�-și caute și singure bananele.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Of, of.... Și doar v� rugasem ! Asta e Nu a fost s� fie !

Azi, c� nic azi nu m-a r�bdat , și la... știți doar ... trecute de fix, am ieșire. Auzisem eu ceva din cas�, un zgomot puternic afar� , dar am crezut c� furjeaz� suflantele de la CSG. C�nd ies afar� , v�ntul s� m� dea jos , și nu alta. La dos mai era cum era , �n schimb , �n c�mp deschis, v�ntul �și f�cea simțit� prezența , v�j�ind puternic. Cred c� atingea suta! La loc deschis te ducea din spate. C� m-am minunat și eu, cum am trecut așa de repede strada, impins de la spate.. Mai bine a fost ast� iarn�. C�nd m� �ntorc, una ieșise cu un biet c�țel la p�scut , sau plimbare, cine știe ? �l ducea mai bine zis �l tr�gea , pe bietul anim�luș, care i se impotrivea mereu. Motiv ca st�p�na , s�-l tot certe mereu. Adev�rul e , c� atunci c�nd prindea c�te o rafal� mai mare, i se zb�rlea și lui p�rul , adic� blana și așa creaț� și neagr�... Se uita speriat și �ntreb�tor la st�p�n�-sa, parc� cerșind �ndurare. Cine știe ce o fi spus �n g�ndul lui ? � Mai m� plimb� mult ? Ce o fi avut hodoroaga asta cu mine , c� nu-mi aduc aminte s� o fi sup�rat-o azi cu ceva. Poate o fi pentru pozna de ieri cu ... Ce s�-i faci ? Nici un c�ine s� nu-l dai afar�!�

Ordinele lui Dul�u Roșcat nu se comentau. Așa c� d�dusem iar la ap� cele trei b�rci.
- Dul�u Roșcat , zic eu . S� lu�m un b�știnaș cu noi, poate ne va fi de un real folos. Cum el cunoaște insula...
- Și vrei ca s� evadeze?
- Nu Dul�u Roșcat ! Nu va evada! R�spund eu pentru el. S�-l lu�m pe Stoolu !
- Pe cine ?
- Așa l-am botezat eu , zic eu repede, nevr�nd s�-i spun și lui de interogatoriul meu avut cu ei.
- Bine fie !
Așa c� m� duc �n cabina unde erau ei și, deschid ușa. Din urma mea m� �nsoțea Ureche Rupt� , gata , zicea el , s� m� p�zeasc�, agit�nd automatul de la g�tul s�u. M� apropii de Stoolu și �ncerc , prin gesturi s�-l fac s� �nțeleag�, c� aș avea nevoie de un ghid, c� mergeam pe insul�.
Prima dat� nu a �nțeles. Abia dup� vreo zece minute reșesc s�-l fac s� �nțeleag�. C�nd �l trag dup� mine, Myra se repede la mine, zic�nd ceva. Motiv ca Ureche Rupt� s� fac� exces de zel. Acesta o �mbr�nci. �l luar�m pe sus pe Stoolu, care se zb�tea și se �mpotrivea , cerșindu-mi �ndurare. Se uita �ntr-una dup� Myra și , cred c� ast� era motivul. Nu voia s� -i despart. �i zic , c� o s-o revad� , c� ne vom �ntoarce , c� doar facem o mic� plimbare pe insul�. Nu a fost prea convins. Ureche Rupt� �l �mpinse �n una din b�rci. Eu �mi iau locul pe barca cu care am venit, cu echipamente și alte alea. Pornim motoarele, motiv ca Stoolu s� se sperie. �i fac semn liniștit. Atingem ț�rmul. Debarc�m. �ncerc s� �l fac s� �nțeleag� pe Stoolu, pe unde ar fi mai bine s� mergem. V�d c� o apuc� pe un drum numai de el știut ce se ghicea printre diverși arbori. P�r�sisem ț�rmul și ne afundam și mai mult �n p�dure.
- Unde ne duce �sta ? coment� Dul�u Roșcat. Poate la prietenii lui!
Mai �ncerc , dar f�r� rezultat, s� m� fac �nțeles cu Stoolu. Dar peste poate. Dar apoi �mi vine o idee. F�r� ca vreunul s� observe �mi pun planul �n aplicare. Așa c� prin dorința mea , �l f�cui pe Stoolu , s� comunice pe limba lui �n g�nd cu mine. La �nceput tres�ri, uit�ndu-se �n toate p�rțile. Nu pricepea de unde vine chemarea. Apoi pricepu de unde venea asta. �ncepu s� zic� iar ceva. Cic� ne duce �n satul lui, traduc eu.
- Ce face �sta a �nceput s� vorbeasc� singur , nu se l�s� alt pirat.
- O fi din cauza soarelui, presupune altul.
�ntradev�r soarele se ridicase binișor pe cer, �nv�luindu-ne cu c�ldura lui. Dup� ce am mers preț de o or�, Dul�u Roșcat se d�du b�tut.
- Mii de draci! Unde m� duce �sta ? Eu nu mai merg nic�ieri p�n� ne spune ce are de g�nd?
- M� fac c� �l �ntreb ceva pe Stoolu. Acesta spor�v�ie ceva. � Mai avem puțin � spune el.
- Acu , ajungem , �l liniștesc eu pe Dul�u Roșcat. �ntradev�r dup� o cotitur� , ap�ru �n fața noastr� un luminiș. Peste tot se z�rea , un fel de colibe, ce aveau �ntrebuinț�ri multiple, dup� cum aveam s� aflu mai t�rziu.
La vederea nostr� c�țiva localnici d�dur� alarma. Așa c� o mulțime de b�știnași ieșir� afar� agitați. Pirații ridicar� puștile. Eu �ncerc s�-i opresc.
- Stați așa , sunt pașnici!
La r�ndul lui, Stoolu , le strig� ceva �n limba lui. C�nd traduc �nțeleg. Nu eram v�zuți prea bine dup� p�rerea lor. �ncerc s� le spun și eu ceva pe limba lor , c� am venit cu g�nduri pașnice. Și nu trebuie s� le fie fric� de noi. Nu știu dac� m-au crezut toți. Erau �nc� suspicioși, mai ales c� le vorbisem pe limba lor.
- Sir , dar ați mai fost pe aici , dup� cum v�d . De unde le știți limba?
- Da! zic eu, ca s� c�știg timp. Am mai fost odat� cu un an �n urm�.
- Da se vede ! Poi atunci �ntreab�-i unde e aurul?
- Ce aur ? Aaaa ! Da sigur !
�l �ntreb pe Stoolu ceva. Apoi ne �nscriem �ntr-o conversație lung� și plictisitoate pentru pirați. Dar am aflat c�te ceva nou.
- Este de aici , cale cam de 10 Km, o peșter�, unde , spun ei, c� alții ca noi, au adus cu ei ceva ca niște l�zi și le-au c�rat acolo. Cic� asta cam anul trecut.
- Mii de draci! Poi s� mergem mai repede c� ne apuc� seara. Unde este mai exact aceast� peșter� , c� ard de ner�bdare!
Poi cum facem Dul�u Roșcat ? Ca s� mergem �nc� 10 Km pe jos ne apuc� noaptea. Doar dac�...
- Dac�...
- Nu v� fac rost de un mijloc de transport , ceva...
- Poi și nu ai putut s� faci asta �nc� de la �nceput, gemu Dinte de Pisic� , care nu prea era obișnuit cu drumețiile. Eu zic s� facem �nt�i un popas. M�nc�m ceva, lu�m și ceva �nt�ritor la bord, dar numai oleac�... și apoi plec�m la drum.
Am reușit s�-i conving. M� duc cu Stoolu c�tre o margine mai ap�rat� , de ochii lumii. �mi tastez iar dorința și fac rost de o mașin� de teren cu o platform� mai mare , �n așa fel ca s� �ncap� toți cei 6 pirați �n ea, �nclusiv noi. M� fac c� m� duc dup� acel tufiș , unde �dosisem � mașina. Apoi m� sui la volan , o pornesc și, �n duduitul ei, �mi fac apariția la pirați. Stoolu se urc� l�ng� mine, iar �n dreapta lui, Dul�u Roșcat . Ceilalti pirați le rezervai c�te un loc pe b�ncuțele din spate, �n remorc�.
- Ei , așa e mai bine , r�sufl� ușurat Dinte de Pisic�.
Și pornii la drum. Dac� la �nceput zgomotul motorului �l speriase pe Stoolu, acu se liniștise , urm�rindu-mi orice mișcare , �n timp ce conduceam. Prindea destul de repede. Ne apropiam de peșter�. �mi pun �n funcțiune detectorul de metale. �l �ndrept spre peșter�. Stoolu �mi spune ceva. Eu atent la aprat nu�l �nțeleg. Ajungem �n fața peșterii , dar ciudat , nu prea ar�ta mare lucru. �l �ntreb din priviri pe Stoolu. Acesta �mi spune ceva sporov�ind. Fac eforturi pentru al urm�rii. �mi spune c� , cum ar fi ieri, au venit unii ca noi și au �nc�rcat grosul comorii ce se afla aici.
- Și unde-s pirații , �ntreb eu direct , d�ndu-mi seama c� nu puteau s� fi fost alceva, dec�t pirați noștrii . Mai spune ceva. Spune c� au sosit cu o corabie mai mic� ca a noastr�, pe partea cealalt� a insulei. C� e mai aproape , spune el. E la 1Km de t�rmul sudic. M� �ntorc la pirați , care așteptau cu r�suflarea t�iat� , rezultatul discuției noastre.
- Dul�u Roșcat! Cred c� ne-au luat-o alții �nainte! Nu știu ce m� face s� cred , dar din spusele lui , trag concluzia c� , cei care au c�rat comoara de aici , nu sunt alții dec�t chiar pirații ce i-am f�cut prizonieri. Iar comorile confiscate de noi , provin tocmai de aici. Au debarcat ieri pe partea sudic� a insulei la 1Km de aici.
- Aha ! Și au c�rat-o toat�?
- Poi dac� tot suntem aici, de ce s� nu facem o percheziție , zice Ureche Rupt�.
Și f�r� s� mai aștepta confirmarea lui Dul�u Roșcat, acesta se repezi c�tre �ntrarea �n peșter�. Dup� el , �l urmar� și ceilalți pirați , �n frunte și cu Dul�u Roșcat. O lu�m și noi dup� ei cam f�r� convingere. Urm�resc datele aparatului. Ar�ta c� ceva se mai g�sea. �ntr�m �n peșter�. Dup� c�teva labirinturi și diverse r�scruci, ajungem �ntr-o sal� mare. Mai erau destule bog�ții și pentru noi. Multe din ele constau doar din obiecte din aur , �mpodobite cu tot felul de pietre scumpe. Mai era o singur� lad�. C�nd o deschidem , ne luar� ochii. �n ea se afla numai pitre scumpe de toate m�rimile și toate culorile. Multe din ele erau necunoscute pentru mine.
Pirații , ca hipnotizați, �și �ndesar� m�inele cu nesaț �n gr�mada de pietre. Dul�u Roșcat �i �mbr�nci cu putere.
- Mii de draci și o zgripțuroaic�. Asta e prada mea ! Dac� se atinge cineva de aceast� lad�, jur pe burta rechinului, c� nu va avea zile bune cu mine.
- Dul�u Roșcat , �n cerc eu s�-l calmez. Este pentru toat� lumea ! Ai uitat de restul de comoar� de pe corabie?
- Nu ! dar vreau ca asta s� fie partea mea. Voi �mp�rțiti ce a mai r�mas aici și ce se mai afl� pe corabie.
Pirații se uitar� cam str�mb la el. Motiv ca Dul�u Roșcat s� ridice garda.
- Ce tr�ntorilor și neispr�viților, nu v� ajunge ce aveți? Și așa voi o s-o cheltuiți pe destr�b�lare și femei cu moravuri ușoare. Hai nu mai stați puneți c�rca și c�rați lada la mașin�. Luațiv� ce mai puteți lua și s� ne c�r�m de aici.
Pentru prima dat� �l vedeam pe Dul�u Roșcat mulțimit. Cred și eu, la at�tea pietre?
I-ar fi ajuns pentru tot restul vieții. Putea s� se și lase de piraterie.
C�nd mașina mea se umplu, ei tot mai g�seu c�te ceva s� tot aduc�. Nu se �ndurau s� lase ceva acolo. P�n� c�nd c�teva ghionturi , date de Dul�u Roșcat , �i convinse s� renuțe , mulțumindu-se cu ce c�rase. Ei dar acu era o problem�. Mașina se �ngreuiase simțitor. Porni dar cam șov�ielnic. Mergea mult mai �ncet. Abia dac� reușeam s� dep�șesc 10 Km la or�.
- Poi mai bine o lu�m pe jos , propune Dul�u roșcat, c� precis am ajunge mult mai repede.
- Ești liber c�pitane , ziser� c�țiva pirați burzuluiți, c� nu-i l�sase s� mai aduc� c�te ceva �n plus.
- Eu aș propune s� v� dați jos cu toții și s� o �mpingeți 10 km, ca s� v� ias� limba de un cot afar�.
- Vai C�pitane, ar fi cea mai mare pedeaps� pe capul nostru. Cu ce ți-am greșit ? se v�it� Dinte de Pisic�.
- Nu poate merge mai repede ? m� �ntreab� Dul�u Roșcat.
- Poi e prea grea! Nu am calculat c� o s� c�r�m 5 tone de aur și ce or mai fi pe acolo, c� v-ași fi f�cut rost de un TIR.
- Poi nu e t�rziu Sir !
- Ba da ! Trebuia s� fac asta de prima dat�. Acu e prea t�rziu. Nu m� mai ține bateria . Așa c� nu aveți dec�t s� �mpingeți, dac� vreți s� ajungem p�n� m�ine la corabie.
C�țiva pirați �njurar�.
- Poi atunci propun s� o facem mai ușoar�, zise Dul�u Roșcat. Imi l�sați lada mea și, restul mai aruncați din mers.
- Nu renunț�m la partea noastr�, odat� cu capul Dul�u Roșcat !
- Ei dac� insistați, zise ameninț�tor Dul�u Roșcat, ridic�nd automatul c�tre ei. Poate vreți s� v� conving?

Mare minune ! Vine iar iarna! Și eu care credeam c� am sc�pat de ea ...

De la: GRINGOS, la data 2013-03-25 16:43:56Mare minune ! Vine iar iarna! Și eu care credeam c� am sc�pat de ea ...

Si eu....am pus si flori la ..inghetat!

Esti la pagina 100.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Nici mie nu-mi pl�cea ameninț�rile lui Dul�u Roșcat, c� știam unde aveau s� duc�. Dar nici alte idei nu aveam. Pirații de voie de nevoie se apucar� de desc�rcat. Atunci �mi vine o idee. Nu c� aș fi ținut cu aceast� ceat� de tr�ntori , cum le spunea Dul�u Roșcat, dar parc� �mi era mil� și de efortul piraților de a c�ra at�tea obiecte din peșter�. Luminat de un g�nd �i zic:
- Dul�u Roșcat , ar fi o soluție.
- Și m� rog care ar fi aia?
Pirații auzind discuția noastr� , se oprir�, crez�nd c� am s� vin cu o propunere, la care s� nu mai fie nevoiți s� descarce.
- S� o desc�rc�m m�car jumate. Dup� care le ducem la mal, iar dup� aia mai fac un drum. Cine vrea s� r�m�n� aici s� p�zeasc�, p�n� m� �ntorc eu.
- Da, este și asta o soluție. Hai ce v-ați oprit continuați desc�rcarea puturoșilor !
De voie de nevoie pirații continuar� , dar f�r� prea mare convingere. Tot se uitau la mine , �n speranța c� imi va mai veni iar vreo idee, ca s� le �ntrerup� munca. Desc�rcarea dur� cam o juma de or�, spre ner�bdarea lui Dul�u Roșcat, care �i tot amenința cu arma.
- Hai mai repede derbedeilor, c� ne apuc� noaptea. Și mai avem de f�cut un drum.
P�n� �ntr-un final c�nd am considerat eu c� e destul, zic :
- Gata ! Cred c� ajunge. C�nd m� �ntorc continu�m. Cine r�m�ne aici?
Se oferir� doi din pirații vechi.
- Bine voi r�m�neți aici de paz�. C�nd descarc mașina , m� �ntorc. Voi așteptați-m� aici.
Plec, spre satisfacția lui Dul�u Roșcat. �n alt� jumate de or� ajungem �m sf�rșit la ț�rm. Cum ajungem deja Dul�u Roșcat d�du ordinele de desc�rcare. Pirații s�rir� de pe gr�mada de aur, ca broaștele și �ncepur� s� descarce și restul comorii.
- Nu așa c� ne apuc� noaptea ! Voi doi stați sus și aruncați obiectele alea jos, �ar voi patru puneți și �nc�rcați b�rcile. �nt�i s� vin� doi la mine, s�-mi care lada asta �n barca mea. �n ea nu mai puneți nimic!
Eu, dup� ce ei terminar� de desc�rcat , zic :
- S� mai mearg� doi cu mine �napoi. �l iau pe Stoolu. Cine mai merge cu mine ?
- I-al pe Dinte de Pisic�, și așa st� și șomeaz�.
Ne urc�m �n mașin�. Pornesc c�tre locul unde era și restul comorii. �ntre timp Dul�u Roșcat plecase singur cu lada lui c�tre corabie. Noi ajungem la locul cu pricina. M� uit la cer. Soarele deja era pe drumul de culcare. Mai aveam o or� la dispoziție. Dac� lucrurile ar fi mers bine , m-ași fi �ncadrat. Mai mult ar fi durat �nc�rcatul și drumul p�n� la corabie. Cum ajung, pirații se și gr�besc s� �ncarce cu nesaț și restul comorii. Aruncau una peste alta la gr�mad� , f�r� a se mai uita. P�n� și Dinte de Pisic� mai ajuta din c�nd �n c�nd , mai mult ca s� nu zic� ceilalți c� st� degeaba. �n sf�rșit mai trecu o jumate de or�. Tocmai m� preg�team s� plec cu cei doi pirați cocoțați pe granada de aur, �n timp ce �n cabin� cu mine �l aveam al�turi pe stoolu și Dinte de Pisic�. Deodat� auzim o bubuitur� ce venea �n mod sigur de pe corabie. Se auzi o v�jitur� și un obuz care nu explod� c�zu pe nisipul de pe insul�, �ngrop�ndu-se �n el. Pirații se oprir� �nsp�im�ntați. Nici mie nu-mi prea mirosea chestia asta prea bine.
- Am impresia sir, c� Dul�u Roșcat ne-a cam dat cu tifla. Și-a v�zut sacii �n car... adic� �n corabie și ne-a abandonat aici.
- De asta imi este și mie fric�, confirmai eu. Trebuia s� nu fi plecat.
- Și cu ce ai fi putut �mpedica asta sir ?
- Și acu ce facem cu tot aurul �sta. �sta nu ține aici de foame.
Stoolu care ne urm�rise toate gesturile se b�g� și el �n discuție. Cu toate c� f�ceam eforturi s� �nțeleg ce vrea s� zic� , nu reușeam mare lucru. P�n� la urm� pricepui. Ne �nvita la el �n satul lui. Pornesc �n sil�, dar nu spre satul lui ce , spre t�rm, unde l�sasem corabia. Voiam s� m� conving cu ochii mei de lașitatea lui Dul�u Roșcat. C�nd ajungem, m� uit dup� corabie. Dar nici urm� de ea. Duc totuși binoclul meu la ochi. �sta era singurul care �mi mai r�mase al�turi de arm� și de aparat, dar care nu prea mai promitea multe și asta c� nu-mi luasem și cealalt� baterie de rezerv� cu mine. O l�sasem �n cabina mea �mpreun� cu celelalte lucruri. De unde s� știu c� lucrurile or s� i-a o �ntors�tur� neașteptat� . Și ceilalți pirați erau �nzestrați cu arme. Eram trei pirați, cu mine patru, f�r� a mai pune la num�r pe Stoolu. El nu avea arm�. Lui �i ajungea acea suliț� de lemn ascuțit�, care avea multiple �ntrebuinț�ri. Era și arm� și unealt� de pescuit. M� uit peste tot dar nu v�d nici o corabie. Oare unde s-au dus c� doar nu s-au evaporat. C�nd m� uit �n partea de sud vest a insulei, o v�d departe. Oare unde se duce, c� nu spre insula noastr�? Deodat� �mi trece prin minte un �ntreg scenariu. Cred c� pirații ce-i f�cusem prizonieri , au pus m�n� pe corabia noastr�. M� �ntorc dezam�git la ceilalți. Nu mai era nevoie de cuvinte. �nțeleser� și ei situația. Stoolu �mi f�cu semne c�tre satul lor. Pornesc �n sil�. C�nd ajungem Stoolu s�ri din mașin� și al�tur�ndu-se la un grup de b�rbați, cred c� le prezenta situația noastr�. La �nceput am obeservat c� nu prea erau �nc�ntați de vizita noastr�. Dar p�n� la urm� Stoolu veni la mine și m� l�murii.
- Voi dași la mine lucruri aste mașin� , Eu Stoolu dat la sef nostru , iar noi grij� la voi.
M� uit la ceilalți pirați. L�sar� capetele �n jos, semn c� erau și ei de acord. Nu prea aveau ce face. Și apoi era singura soluție momentan�. R�m�sesem aici pe aceast� insul� la mila lor.
- Dar da-ți la mine arme voi. Eu pus bine. C�nd vreți noi dam la voi.
C�nd au zuzit pirații c� le luau și armele, se cam ofilir� și se uitau la mine rug�tor.
- Noi avem nevoie de ele. V� ajut�m la v�nat cu ele.
Dar C�petenia nici nu a vrut s� aud�.
Atunci m� dau pe l�ng� Stoolu și �ncerc s�-i zic, c� dac� m� las� s�-mi p�strez arma , am s� o aduc pe Myra. Asta a avut rezultatul scontat. C�petenia lor se �nmuie. Probabil c� și c�petenia era �nteresat� de Myra. Aveam s� aflu , mai t�rziu de la Stoolu, c� Myra era fata c�peteniei. Iar ea era logodnica lui Stoolu. Le d�m, cu nu prea mare convingere, armele noastre. Totuși m� uit pe furiș s� v�d unde le duc. Le duse �n cortul c�peteniei. Am fost apoi invitați la osp�țul lor. Consta din v�nat de c�prioare , porc mistreț și pește. Un bun �nceput. Dup� mas� �ncepur� s� danseze. Un grup de tineri cu un alt grup de fete. Acestea se pornir� la �nceput cu un dans lent, ce amintea tipul horelor noastre, dar apoi se amestecar�, iar dansul se porni cu și mai mare amploare. Apoi se luar� doi c�te doi de m�n�, apoi iar tot grupul. Aveau instrumente simple , ce constau mai mult din tobe , sau ceva asem�n�tor. T�rziu la lumina focului uriaș , toate se terminar�. Fiecare se retrase la colibele lui. Noi r�maser�m afar� singuri.
- Nu se prea poate spune c� nu au fost prea atenți cu noi, sir ! zice Dinte de Pisic�. Acu ce facem ?
C�nd vedem c� apare Stoolu. Vine la noi și ne �nvit� la el �n colib�. Obosiți nu am mai f�cut mofturi și ne-am culcat �ntr-un colț, cu c�te o adun�tur� de iarb� la cap , �n loc de pern� și adormir�m imediat.

Vai ce-i afar�! Iar a venit frigul și gerul ... și iar o s� spuneți c� nu am g�sit alt� rim�... Ce fraților, c�nd m� sculai, c�nd m� sculai și eu ca tot omul, ca tot omul m� �nțelegi ? Deschisei și eu numai un ochi. Numai un ochi deschsei. C�nd m� uit afar� ce s� vezi frate? Ningea cu niște fulgi mari, parc� erau fluturi, ce mai , parc� erau fluturi. Ei asta nu f�cu dec�t s�-mi strice mie ieșirile de dimineaț�. C� nici nu am mai plecat ! da ! De unde ? Mi-am c�lcat totuși pe inim� și m-am dus p�n� la colțul blocului ca s� i-au dou� p�ini, de ! Dar cum eram deja preg�tit cu ținuta de var�, a trebuit s� r�scolesc toat� debaraua , p�n� am g�sit iar ghetele �mbl�nite... Poi ce te joci ? Ce afar� era de pantofi? Și cum spuneam c�nd dau nas �n nas iar cu iarna, c� o și �ntrebai: � O și �ntrebai ? Poi iar te-ai �ntors la noi? Nu puteai s� pleci acolo la casa ta ? M� �nt�mpin� desimea fulgilor. Pe jos deja era z�pada p�n� la glezne. Așa de des ningea c� nu se vedea omul la 50 m . Era doar o umbr�. Da o umbr� ce mai ? Ajung , �ntr-un sf�rșit, i-au p�inea , și m� �ntorc repede. C�nd am ajuns �n fața ușii a trebuit s� m� scutur de z�pad�. M� uit jos și, f�r� s� exagerez , cred c� se str�nsese dou� lopeți de z�pad� �n fața ușii. C� m-am și mirat de unde at�ta z�pad�?
�n alte ordine de idei. Ce p�reri aveți de noul HIT , a formației Zdop- &- Zdup. Eu ia-ș fi zis invers Zdup &zdop. Da nu conteaz�. Vou� v� place ultimul lor c�ntec: � Mpldovenii s-au n�scut�? Și mie! Cu deosebirea c� acolo unde spun c� rom�nul s-a n�scut l�ng� un butuc de vie , eu aș spune : ...l�ng� un butoi cu viț�... moldoveanu s-a n�scut...nu am g�sit alt� rim�....

Dimineaț� tribul deja frem�ta. Și asta �nc� de la primele ore ale dimineții. Unii plecar� la pescuit , alții la v�n�toare. R�maser� numai fetele , și b�tr�nii. Ei dar nici ele nu st�teau degeaba. Fiecare avea �ndeletnicirea sa. Unele sp�lau , altele f�ceau m�ncare. Stoolu plec� și el de dimineaț� , cred c� s� pescuiasc� , �mpreun� cu ceilalți. �nainte de plecare mi-a zis ceva. Nu știu exact ce . Dar cum ar�ta in direcția de unde era corabia , cred c� �nțelesesem. F�cea aluzie la Myra. Doar �i promisesem c� i-o aduc pe Myra. La urma urmei , nici eu nu prea știam cum am s� o fac. Oricim era bine , c� reușisem s�-mi p�strez armele. Mai aveam �nc� dou� pistoale. Pe astea nu le v�zuse Stoolu. Dar situația era cam disperat� pentru noi. Nici gloanțe nu prea aveam. Dac� știam c� b�știnașii ne confiscau armele, mai ascundeam de ochii lor c�teva �nc�rc�toare. �mi vine o idee. M� duc spre coliba c�peteniei. La intrare era de straj� un alt b�știnaș bine f�cut. Nu puteam s� intru , f�r� ca acesta s� nu m� �ntrebe de s�n�tate. �n timp ce parlamentam cu el , f�r� s� ne �nțelegem , apare �n prag c�petenia, care probabil c� m� �ntreb� � Ce vreau ?� Tot așa de bine putea s� fie și �Dac� ai dormit bine ast� noapte� �i fac semne c�tre o fat� ce se afla prin preajma noastr� și, care m� studia. �i zic de ea și pronunț și numele de Myra.
- Mare șef, �ncerc eu , Eu aduce la tine pe Myra. Pentru asta d� la mine ajutor. Vreau și restul de muniție de la arm�. Și �i ar�t �nc�rc�torul de la arm�. Acesta �nțelege și face semn la unul. �i spune ceva , iar acesta apare cu armele și cu tot cu �nc�rc�toare și de la celelalte arme. Asta era destul pentru azi. Nu trebuia s� mai forțez nota. Era bine pentru noi c� reușisem s� ne lu�m armele �napoi. M� aplec , mulțumindu-i și dau s� m� retrag. Acesta m� oprește cu un gest și �mi spune ceva. M� uit și la paznic. Acesta �nt�rește spusele șefului cu o amenințare c�tre trupul meu, cu acea suliț� de care nu se desp�rțeau , cred c� nici noaptea. �nțelesesem. Probabil c� mi-a spus c� nu care cumva s�-l duc de nas , f�r� s� i-o aduc pe fic�-sa , c� apa m� lua. M-am aplecat iar și i-am dat de �nțeles c� am �nțeles. Ei armele le-am dob�ndit , dar acu ce e de f�cut? Cum s� fac eu rost de o corabie? Și mai mult cum s� dau de Myra? M� duc cu armele la pirații mei, care de bucurie c� �și v�zur� iar armele, nici nu m-au mai �ntrebat cum am f�cut-o , sau care a fost prețul? �i pun la curent cu cele cerute de șef. Nu prea le sur�dea nici lor ideea. Era așa cum m� și așteptam. Dar totuși �nainte de a pleca c�tre pirați, am �ntrat cu toate armele �n coliba lui Stoolu. Am scos cartușele de la toate �nc�rc�toareșle. Pe unele le-am dosit prin buzunar. Pe altele am completat cu alte cartușe �nc�rc�toarele mele. Lor nu leam mai l�sat dec�t c�te un cartuș �n magazie. Așa c� nu�mi mai f�ceam mari griji din partea lor. G�ndul m� duce la locul unde pirații dosir� comoara. Zicea Stoolu, c� �n apropiere de acea peșter� la aproape 1Km , era corabia �nainte. Deci era un loc de ancorare sigur. �ntr-a colo aveam de g�nd s� m� duc. Dup� ce le dau armele și celorlați pirați o pornim la drum. Ne urc�m cu toții �n mașina mea. Pe aceasta nu mi-a restricționase. Mergem și cur�nd ajungem. Dar de la peșter� am continuat drumul spre alt ț�rm , opus dec�t cel la care am tras noi. M� uitam tot timpul prin binoclu. C�nd dup� ce ieșim din p�dure , la c�țeva sute de metri, se deschidea o plaj�. C�nd ajungem acolo, �n fața noastr� ne �nt�mpin� un mic golf. Numai bun de ancorat cor�bii , sau alte ambarcațiuni. Ne apropiem cu grij�. Opresc motorul și ne apropiem �n liniște de liziera p�durii. Dup� ea se vedea marea. C�nd ieșim la loc deschis , surpriz� ! Ancorat� �n golf, corabia noastr� , se leg�na �n voia valurilor. Avea p�nzele cobor�te. M� uit la ad�postul unei tufe spre corabie. Dar mirarea mea creștea c� nu vedeam nici o figur� cunoscut�. Deodat� �mi trece un fier prin inim�. �nțelesem . M� �ntorc și le spun pirațiilor cele constatate de mine.
- E de r�u ! Pirații care ne-au atacat , au pus m�na pe corabia noastr�. Nu știu cum au f�cut asta? Dar o vreau �napoi.
- Și cum ai de g�nd s� faci asta?
- La noapte �i vom ataca și �i vom elibera pe ai noștrii. Și vom pune iar m�na pe corabie. Am f�cut o promisiune marelui șef și, vreau s� m� țin de cuv�nt.
***
Dar s� vedem ce s-a �nt�mplat dup� plecarea mea.
Dul�u Roșcat se urcase singur �n barca , pe care o �nc�rcase cu lada cu diamante. Dup� cum avea el s� ne povesteasc� mai t�rziu. � V�sleam vesel c�tre corabie. Cum ajunsesesem l�ng� scara de abordaj, strig c�tre cei de sus.
- Ei ! Nu e nimeni sus? Veniți unul s� m� ajutați s� urcați lada asta.
Dar cum nimeni nu se �nghesuia s� vin�, am �nceput s� sudui și s� blestem.
- Unde sunteți tr�ntorilor? Ați adormit ha ! Trageți la aghioase? Ei las� c� vin eu acu peste voi și, dac� nu v-o place ce v� voi face , s� nu-mi spuneți mie Dul�u Roșcat. Ancorez barca cu o sfoar� de scara de fr�nghie. Apoi m� caț�r sus pe ea. C�nd ajung pe punte , țipenie.
- E clar , �știa dorm. Au chefuit și acu i-a prins somnul ! Ei las� c� i-oi trezi eu.Dac� nu �i arunc de pe bord , așa adormiți cum sunt.
M� apuc și pun �n funcție o macara. Cobor c�rligul p�n� �n dreptul l�zii. Dup� care petrecui c�rligul pe sub funie. Apoi acțion�nd vinciul ridic lada. Reușii s� o aduc pe punte. Cum lada era destul de grea, m� chinui t�r�nd-o c�tre cabina mea . Deschid ușile tambuchiului și cobor�i lada pe scar� �n jos. Așa am ajuns și eu �n�untru. Apoi duc lada �ntr-un loc ferit. �n dreptul unui perete era un raft cu h�rțile de navigație, precum și alte instrumente. �l dau la o parte. �n spate era o niș� secret�. Deschid acea tainiț� și , b�g lada cu un efort destul de mare. Curgea apele de pe mine. Apoi m� ridic și m� sui iar pe scar� cu g�ndul ca s� dau de pirații mei. De abia așteptam s�-i pedepsesc. Mai ales c� nu l�sase pe corabie pe nimeni de paz�. Nici la timon�, nu era nimeni. �n clipa c�nd am scoas �ns� capul din tambuchi, țevile ameninț�toare a unor automatem�l țintuir� locului. Speriat și ne�nțeleg�nd nimic, ridic m�inele. Doi pirați m� ajut� s� m� urc pe punte. De abia c�nd am ieșit la lumin� pricepu cum stau lucrurile , v�z�ndu-m� �nconjurat de fețe necunoscute. Mi-am dat imediat seama, c� pirații de pe corabia cucerit� au reușit s� pun� m�na pe corabia noastr�. Nici eu nu știam cum reușiser� ? Avui și confirmarea.
- Și zi așa Dul�u Roșcat , ai vrut s� ne furi bog�țiile noastre, pentru care oamenii mei au trudit ani �n șir? Unde sunt restul echipajului ?
- Pe insul�. Vin cu un al doilea transport din aurul nostru. Adic� al vostru... Trebuie s� apar�.
- Cine v-a ajutat? Cum ați sc�pat ?�ncercai eu s� mai aflu c�te ceva.
- Nu-i treaba ta ! Legațil și duceți-l l�ng� ceilalți. C�nd vin și ceilalți, dup� ce aduc aurul sus, dac� nu coopereaz�, �i legați și pe ei.
Dul�u Roșcat se uit� la cel care d�dea ordine. Era c�pitanul vechii cor�bii.
- Totuși sir , cu cine am onoarea ?
Sunt c�pitanul vasului Santa Maria ! Credeam c� sunt cunoscut.
- Nu am avut onoarea �nc� !
- Cu at�t mai bine ! Ai s� ai timp s� m� cunoști. M� chean� Velasquiez.
Am f�cut niște ochi c�t cepele, Nu m� așteptam la un asemenea r�spuns.
- Care, fratele ? mai �ntrebai eu , dup� care cei doi mai mult m-au t�r�t, la o cabin� de sub punte. Acolo era str�ns tot echipajul nostru. Sau aproape toți.�
Din p�cate ei nu erau la curent cu toți membrii. Noi ne �mpr�știasem, iar asta era s� fie �n folosul nostru mai t�rziu. Ne bazam pe elementul surpriz�. Era singurul care ne-ar fi putut ajuta s� ne redob�ndim corabia. Adev�rul c� noii pirați �și �nsușir� și toate armele noastre. Nu știam dac� noul echipaj , avea habar de folosirea lor, dar ce mai conta: fiecare ar fi știut la nevoie , s� apese pe tr�gaci .
St�team acu și m� uitam �ng�ndurat la un posibil plan , pentru a recupera corabia. Era singura salvare a noastr�. Ei dar pentru asta se presupunea un atac surpriz�, pe care noi nu eram preg�tiți s�-l efectu�m. Noi eram doar trei. �mi aduc aminte de armele golite de gloanțe ale celor doi pirați de ai mei. M� fac �ngrijorat ca s� le cercetez armele. Așa c� f�r� s� știe ei, le-am mai pus c�teva gloanțe �n �nc�rc�tor. Poate mi-ar fi fost de un real ajutor.

Ați auzit de noua veste ? Dac� nu ați auzit , v�spun eu ! Primarul Radu Maz�re vrea s� preia portul Constanța. Eu cred c� se �ncearc� sub paravanul de mai jos, ca s� se desființeze și porturile noastre. Dac� cineva ne-a v�ndut flota , acu urmeaz� și porturile. Barem s� ne controleze alții, activitatea portuar�. Așa cum odat� Giurgiu, Br�ila sau Galați erau transformate sau, se intenționa s� se transforme �n pașalic turcesc, acu sub acoperirea, c� vezi drag� Doamne are grij� de Str�ini, dar nu are grij� de cet�țenii Constanței, mai inventeaz� ceva. Eu nu știu cum poate statul s� aprobe aceste stupide cereri, la un om care �n afar� de dans , gagic�real� sau circ , cum spunea și la RTV, nu mai știe și alceva. Tot timpul a venit cu c�te o �invenție � sau inovație. Eu nu știu cum a putut s� ajung� un asemenea om , primar. Pe el cine la ales? Eu unul dup� p�rerea mea nu trebuia și nici nu trebuie s� mai fie primar , c� ne duce și �sta țara de r�p�. Adic� Portul Constanța de r�p� ! Și cred c� vor urma �n scurt timp și alte porturi. Ce ar fi ca și primarul nostru s� cumpere portul Galați, c� așa vrea el. Dar ce el ? Mai bine �l cump�r eu ! Nu știu �știa cum s� mai inventeze , s� mai caute c�te ceva de a vinde toat� Rom�nia ! Dac� și portul Constanța cade , ne ducem și noi , cu toat� economia pe apa s�mbetei , și nu numai. O s� vin� tot felul de șmecheri. Cine o s� mai contoleze ceva ? A b�gat și obligativitatea carelor alegorice, de parc� asta era și ultimul lucru de care noi mai aveam nevoie.
Carele alegorice cu animatoare care au f�cut senza�ie anul trecut pe litoral vor deveni anul acesta obligatorii pentru patronii cluburilor de la malul m�rii. Este decizia lui Radu Maz�re, care �n var� a fost �n fruntea carelor alegorice, costumat �n Samurai, Maharajah, Spartan sau Rege Sco�ian.
"Cluburile au obligativitatea de a participa la defilarea s�pt�m�nal� a carelor alegorice, la carnaval care dureaz� dou� luni de zile �i sunt obliga�i s�-�i fac� un car alegoric, unde a�i v�zut c� se dau �i dimensiuni �i numere de animatori sau de animatoare ca s� nu mai v�d dou� le�inate, dou� speriate pe carul alegoric. �n caz contrar le tragem ni�te amenzi �i le �nchidem activitatea", a spus Radu Maz�re, potrivit Rom�nia TV.
Citeste mai mult pe RTV.NET: www.rtv.net/radu-mazare-transforma-mamaia-in-statiune-de-carnava...

Primarul orasului Constanta, Radu Mazare, a declarat marti, la finalul sedintei Consiliului Local Municipal Constanta, ca relatia sa cu premierul Victor Ponta este buna "deocamdata". "Sa vedem ce facem cu Portul Constanta", a subliniat edilul, lasand sa se inteleaga ca aceasta relatie depinde de trecerea Portului sub controlul administratiei publice locale, relateaza Ziua de Constanta.

In octombrie anul trecut, Radu Mazare si-a exprimat public dorinta de preluare a controlului asupra Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta, sustinand ca Executivul ar fi de acord cu acest plan. "Este o vointa politica a USL si un acord discutat intre mine si premier", spunea Mazare pe 10 octombrie 2012.

Dupa doua saptamani, un proiect de lege initiat de mai multi parlamentari apropiati lui Radu Mazare confirma intentia liderului PSD Constanta de a prelua controlul asupra uneia dintre companiile strategice.

Proiectul depus la Parlament prevede transmiterea fara plata a 55% din actiunile Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A. (CNAPM) catre cinci unitati administrativ-teritoriale locale, partea leului urmand a fi luata de Consiliul Local Constanta.
Oare Rom�nia asta, a ajuns chiar sat f�r� c�ini , unde fiecare face ce vrea ?

Eu tot inventez povești cu pirați, iar adev�rații pirați sunt de fapt �n țara noastr�.

Referitor la re�mp�rțirea teritorial� propus� de maghiari, este și aceasta cu b�taie lung�. De fapt se vrea s� se urm�reasc� alceva. Un motiv ca Transilvania s� fie mai ușor de luat. Așa c� m� �ntorc la cuvintele lui Ștefan... C� Transilvania nu a fost a lor , nu este a lor si nici a noastr� . Ci a urmașilor noștrii și a urmașilor, urmașilor noștri , �n veacul vecilor. Amin !

St�team acu și m� uitam �ng�ndurat la un posibil plan , pentru a recupera corabia. Era singura salvare a noastr�. Ei dar pentru asta se presupunea un atac surpriz�, pe care noi nu eram preg�tiți s�-l efectu�m. Noi eram doar trei. �mi aduc aminte de armele golite de gloanțe ale celor doi pirați de ai mei. M� fac �ngrijorat ca s� le cercetez armele. Așa c� f�r� s� știe ei, le-am mai pus c�teva gloanțe �n �nc�rc�tor. Poate mi-ar fi fost de un real ajutor.
- Ce facem C�pitane?m� �ntreab� Dinte de Pisic�.
- Poi aștept�m p�n� se �ntunec�. O vom lua �not p�n� la corabie. Vom ține automatele sus deasupra capului, ca s� nu se ude, și acolo ne descurc�m noi. C� doar suntem b�ieți mari.
- Dac� aveam o barc�...
- Știu la ce te g�ndești, dar nu mai am energie. �mi trebuie cealalt� baterie. Iar asta se g�sește pe corabie �n cabina mea.
Cum m� uitam distrat spre corabie cu bicnoclul, exclam :
- Uite Dinte de Pisic� c� ne vine și barca!
�mi ia la r�ndul lui binoclul și se convinge.
- Poi sir , aștept�m p�n� vin la mal, apoi �i facem de petrecanie și lu�m și barca.
- Bine las� c� vedem noi atunci cum vor sta lucrurile. St�team toți trei ascunși dup� o tuf� de verdeaț�. Era cam 50 de m p�n� la ț�rm. Barca se apropia . �n ea era .... M� uit mai bine. M� frec la ochi. Credeam c� nu v�d bine. �l �ntreb la r�ndu-mi pe Dinte de Pisic�:
- Mii de draci, dac� cel din barc� nu e Chiorul!
Se uit� și el repede.
- Ai dreptate sir ! Dar oare ce caut� �n barc� de unul singur?
- Exist� o singur� explicație , �ncerc eu s�-i spun. A evadat și el de acolo.
�l l�sar�-m s� debarce. Cred c� pe corabie s-a aflat despre plecarea lui, c� se st�rnii oarecare mișcare. Și avui și r�spunsul. O salv� de tun tras� de pe corabie, �mbog�ții insula cu �nc� un obuz, care nu explod�, dar se �nfipse la 1m de mal. Probabil c� luase la țint� barca. Dac� o nimereau ne strica toat� ordinea de zi. Noroc c� cei de pe corabie nu erau țintași buni. De acu se �nsera. Aștept�m ca Chiorul s� ajung� l�ng� noi, și cei doi pirați �i s�rir� �n spate. �n timp ce Chiorul se opintea și se r�sucea, �ncerc�nd s� scape, m� duc la ei. C�nd m� v�zu Chiorul , se uit� cam cruciș la mine. Asta poate și din cauza handicapului lui, sau poate mi se p�ru mie.
- Ce faci C�pitane apuc� s� zic� Chiorul. Ce faceți aici?
Apoi Chiorul ne povesti cum pirații , nu se știe cum , au reușit s� scape, și au t�b�r�t peste noi. Ne-au luat armele și ne-au țintuit cu ele ca s� ne supunem. L-au prins și pe Dul�u Roșcat. Toți sunt legați �n magazia unde erau ei �nainte.
- Dar tu cum ai sc�pat ? �ntreb� Dinte de Pisic�.
Poi ai uitat c� Dul�u Roșcat m-a pus consemn la cuibul de cioar� Asta m-a salvat. Am profitat de neatenția lor și am șters-o. Le-am luat și o barc�.
- Poi asta e bine c� face s� se �ncline balanța �n favoarea noastr�. Acu suntem patru.
- Totuși suntem �nc� puțini, se sc�rpin� Dinte de Pisic�.
- Am un plan ! La noapte ne ducem pe corabie , profit�m de somnul lor și �i atac�m. Eliber�m și restul echipajului și gata !
- Ce simplu e sir ! zise Dinte de Pisic� cu nu prea mare convingere. Ați uitat sir, c� ei sunt �narmați p�n� �n dinți, �n timp ce noi avem doar trei automate.
- Ajung și �lea , dac� știm cum s� le folosim și mai ales terenul.
- Presupun c� or face de paz�, dup� evadarea ta , care v�d cu nu a trecut neobservat� , �nt�ri și cel�lalt pirat.
- Da asta cam așa e ! Era mai bine s� ne baz�m pe elementul surpriz�. Dar și așa nu-i trecut. Dar ia spunem Chiorule, ce caut� ei aici?
- Au de g�nd s� debarce m�ine și s� aduc� comoara pe care voi ați c�rat-o . Iar ei vor s� o duc� �napoi la peșter�.
- Da ? Poi asta e bine! Poate ne ușureaz� munca. Or r�m�ne mai puțini pe corabie și atunci balanța se va �nclina �n favoarea noastr�.
- Poi cred c� așa r�m�ne. Aștept�m s� se fac� dimineaț�.
- Totuși cred c� era mai bine s� ne ducem peste ei la noapte. Este un proverb: � Nu l�sa pe m�ine , ce poți face azi !�, zic eu.
- E periculos C�pitane! Mai ales c� acu sunt �n alert� și cu ochii pe noi.
- Dar nici așa nu suntem siguri c� vor mai veni aici. Poate se r�zg�ndesc și �n zori pleac�.
- Și asta se poate, zise Dinte de Pisic�.
- Eu am o idee , zice piratul din cei vechi. M� duc eu singur la noapte. M� duc �not. O s� �ncerc s� nu fac prea mult zgomot. Urc la bord și anihilez paza. Dup� aia v� fac semn și veniți și voi cu barca.
Mi se p�rea o idee mai bun� , dec�t așteptatul. Aprob.
- Bine te duci acolo și dac� reușești ne dai de veste cu lanterna asta , zic eu d�ndu-i o lantern�.
M� uit la ceas. P�n� dup� miezul nopții mai aveam destul. Ne �ntoarcem �n jungl�. La ad�postul ei aprindem un foc ferit de cei de pe corabie. M�nc�m ce ne mai r�mase de la b�știnași și ne �ntindem pe jos. �n tot acest timp m� g�ndeam . �ntorceam planul pe toate fețele, c�ut�nd o breș�. Dar se pare c� era singura alternativ�. Totul era ca cei de pe corabie s� nu prind� de veste , c� s-ar fi dus pe copc� atacul nostru surpriz�. Și trebuia s� avem și mare grij�. Pirații aștia se dovedir� destul de perverși, aluzie la atacul lor murdar. Ne f�cusem s� credem c� corabia e p�r�sit�, ca apoi s� ne atace. Noroc c� ei nu se așteptau la un asemenea r�spuns pe m�sur�, din partea noastr�. Dar dup� cum se vede , iar s-a �ntors roata �n favoarea lor. Pun pe piratul care se �ns�rcinase s� mearg� pe corabie planton sc 1. Dup� el urma Dinte de Pisic�. La 1, 2 noaptea trebuia s� mergem. �ncerc s� adorm , dar emoția dinaintea atacului nu �mi d�dea pace, speriindu-mi somnul. Dinte de Pisic� nu avea nici un stres. Adormi imediat. Și Chiorul �l urm� la puțin timp. Numai piratul de l�ng� mine ne veghea. �ncerc s� intru �n vorb� cu el , c� și așa nu m� fura somnul.
- Cum �ți zice senor? Și dec�nd te-ai f�cut pirat?
- �mi spune Philip , senor și de mic cutreier m�rile și oceanele lumii. De la 5 ani aș putea spune. Tata era și el pirat și m� lua cu el mereu �n c�te o expediție de-a noastr�. La �nceput mai rar, iar dup� mortea mamei de friguri, tata m-a luat cu el. Așa am crescut pe m�ri. Marea mi-a fost și școal� și mam� și tat�. Așa am �nv�țat toat� asprimea vieții. M-am c�lit singur. Și asta p�n� �ntr-o zi c�nd tata , fusese prins de niște s�lbatici, pe c�nd pusesem piciorul pe o insul�. Eu �mpreun� cu alți pirați am sc�pat cu fuga. Ne-am �ntors pe corabie, unde am mers p�n� la epuizare. Dup� multe furtuni și alte peripeții am debarcat pe un ț�rm mai ospitalier. Aici am f�cut recrut�ri și am mers mai departe pe m�ri. Așa am dat de dumneavoastr�. Nu aveam intenția s� v� atac�m. Ne trebuia ap� și m�ncare. Rația noastr� se cam terminase de multișor.
- Poate tu nu , dar c�pitanul vostru, nu mi-a dat alceva de g�ndit.
- Eram disperați sir. Oricum v� mulțumim c� ne-ați ajutat și ne-am f�cut un fel de c�min pe acea insul� a dumneavoastr�. Velasquiez, c�petenia noastr�, mai are un frate vitreg, care e mult mai r�u. Și el e pirat. Cutreir� m�rile �n c�utare de comori. Se zvonea c� ar fi g�sit o insul� unde are nenum�rate bog�ții.
- O fi insula asta, zic eu �ntr-o doar�, f�r� s� știu c�t de aproape eram de adev�r.
- Culcați-v� senor, c� acu trebuie s� atac�m.
�ncerc s�-l ascult. Dar degeaba somnul nu voia s� vin� , pace.
Deodat� se produse ceva mișcare ca un foșnet undeva �n st�nga noastr�. M� scol și cu arma preg�tit� �ntreb:
- Cine e acolo ?
La �nceput nici un r�spuns. Deodat� apare c�țiva b�știnași. Apariția lor m� f�cu s�-mi vin� o idee. Dac� i-ași folosi și pe ei la atacul surpriz� al nostru. Cu ambarcațiunile lor mici și ușoare, ar fi permis s� ne apropiem mai �n liniște de corabie. Problema era cum �i voi convinge?
M� apropii de ei. �ncerc s� le spun c� avem �n plan s� atac�m corabia la noapte. �ndrept m�inele c�tre corabie, pronuț�nd numele de Myra. Aceștia �nțeleg. V�d c� scot din niște tufișuri niște b�rci , ca niște pirogi. Unul spune ceva. Eu �ncerc s� �i conving c� nu a sosit �nc� momentul , spun�ndu-le s� fac� și liniște. �l scol și pe ceilalți doi, spun�ndu-le:
- Hei sculați-v� , c� ne-au sosit ajutoare!
Se scoal� ei și nu prea. Nu le pl�cea c� le-am stricat somnul. �i pun și pe ei la curent de planul nostru. B�știnașii cu pirogile lor , ne vor ajuta s� ne apropiem �n liniște de corabie. Zis și f�cut.Oricum mai era �nc� timp, dar dac� tot venir� și ei, ne �mbarcar�m și v�slir�m silențios c�tre corabie. Norocul nostru c� nu r�s�rise �nc� luna. Asta f�cea ca s� ne ascund� de privirile discrete și eventuale, ale celor de pe corabie. Piroga �n care eram eu cu doi b�știnași ajunse prima. Tragem la scar�. Celelalte trei pirogi, �n care se aflau ceilalți pirați, trase fiecare �n mai multe puncte. Una la pupa , una la babord , una la tribord și alta la prova. La prova era Chiorul, �n timp ce la babord eram eu. Dinte de Pisic� se afla la tribord. Philip era la pupa. Era bun planul nostru. �n caz c� unii din noi ar fi fost descoperiți, am fi avut acoperire prin ceilalți. Pe toți odat� nu ne-ar fi putut repera. M� sui pe fr�ngie. La ad�postul �ntunericului, �mi ițesc capul dup� bordaj la parapet. M� uit. �n zona mea era liniște. Trec de parape, și o i-au mai mult pe burt�, c�tre magazia celor prinși. Cum cunoșteam corabia la perfecție, nu mi-a fost greu s� ajung la ei. Mai greu era ca s� cobor la ei. Ușa era �ncuiat� pe dinafar�. Se vedea un lanț gros de care era petrecut un lac�t la fel de mare și el. M� uit mai departe pe punte. La timon� era un marinar. Ajutat de un b�știnaș , aceasta �l aduce la t�cere, lovindu-l �n cap. M� uit mai departe. Nu mai era nimeni. Ne �nt�lnim și cu ceilalți pirați. Eram acu opt cu toții. Le ar�t șoșotind lac�tul uriaș la ceilalți. Philip se apropie de el și nu știu ce meșterește la el, c� �l deschide. �ntr�m �n�untru. Prima dat� se produse rumoare.
- Ssst ! mai �ncet v-a venit salvarea voastr�, zic eu �ncet. Sunt eu C�pitanul vostru! Aprind o lantern�, cu faz� mic� de interior. De afar� nu se putea vedea. Dar surpriz� la lumina lanternei mele v�zur�m pe cei trei b�știnași, �mpreun� cu Myra. Cu ei era și Stoolu.

Am urm�rit și azi dialogul de la RtV cu cei trei unde era și domnul Radu Maz�re invitat. El �ncerca s� argumenteze gestrul lui de a lua portul Constanța, f�c�nd apel la formele de organizare a altor state , d�nd exemplul portului Rotterdam din Olanda sau Hamburg din Germania. Ce ne intereseaz� pe noi cum �și desf�soar� ei activit�țile portuare? De ce trebuie s� le lu�m exemplul? Și știu și de ce ?Ca prin aceasta s� g�seasc� o portiț� de aș m�ri veniturile personale, sub paravanul c� ar aduce venituri orașului Constanța. Prostii! Asta e un moft. Alta este realitaea! Și cei care �l interivivau, știau și ei acest lucru. De ce nu puneau punctul pe �I�? Eu l-aș fi �ntrebat : � De ce domnule primar Radu Maz�re, dorești acest lucru cu orice preț? C� o rud� de-a lui este deja antrenat� �n aceast� afacere? C� poate și-a pus și d�nsul �ntrebarea , cum e și normal, a unui om care a ajuns un om cu � putere� și s� nu profite și el ? Ca s� nu zic alceva. C� de ce s� fure alții mai mult dec�t el ? V�d c� pentru el, p�rerile lui sunt mai importante dec�t p�rerile altora. Ba mai mult ia �n der�dere chiar și vorbele Președintelui. Poate la auzit și o s� ia și el m�suri , eliber�ndu-l din funcția asta , care cu neonoare o deține. Nu avem nevoie de primari circari , dansatori și gagicari! Ne trebuie oammeni capabili , buni gospodari, care s� știe ce vrea , ce s� fac� și ce s� spun�.

Marin56.blogspot.com

Eu nu cump�r acu miel , c� p�n� la paște se face oaie...

- Ce-i cu voi aici? �i �ntreb pe ei, uit�ndu-m� mai mult la Stoolu.
Stoolu �ncepe s� zic� ceva precum c� i-ar fi �nchis pirații. Sau cel puțin așa am �nțeles. Le fac semn s� nu mai vorbeasc� tare. �i scot afar�. Sting lanterna și pe �ntuneric �i duc la piroga cu care venisem eu. Le spun c� pot s� plece toți dac� vreau f�c�nd semne lui Stoolu.
- Nu eu r�m�n la tine. Tu salvat pe Myra, eu te ajut pe tine.
- Bine du-o pe Myra �napoi pe insul�, �n timp ce noi ne ocup�m de pirați, s� ne redob�ndim din nou corabia.
Un b�știnaș se ofer� s-o duc�. Coboar� pe scar� și urc�ndu-se �n pirog�, se f�cur� nev�zuți la ad�postul �ntunericului. Eu cu Dinte de Pisic�, Philip, Chiorul și Stoolu, o lu�m tiptil spre cabina mea. N�d�jduiam s� fie liber�. C�nd ajungem la ea, deschid ușa și la lumina puternic� a altei lanterne, scotocesc cu ea �ntunericul. Pe patul meu dormea cel�lalt c�pitan de pe corabia Santa Maria cu cere venise. Cobor�m tiptil, eu, cu Chiorul și Dinte de Pisic� , �n timp ce afar� �i l�sasem de paz� , pe Philip și Stoolu. Cu armele preg�tite �l atac�m pe C�pitan. P�n� s�-și dea el seama ce se �nt�mpl�, țevile reci ale armelor noastre i se lipiser� de obraji.
- Un cuv�nt dac� scoți te cur�ț, ameninț� Chiorul.
Nici Dinte de Pisic� nu ar�ta mai puțin ameninț�tor.
- Hai ,f� pași c�pitane!
Cu țevile lipite de trupul lui, C�pitanul , �nc� somnoros, se d�du jos din pat, ne�nțeleg�nd �nc� ce se petrece. O parte și din vina �ntunericului. C� nu reușea s� ne disting� fața, orbindul cu lumina lanternei. Cei doi �i f�cu semn s� urce scara. Ieșir�m afar�, flancați și de Philip și Stoolu, care ne �nv�țase f�r� menajamente, stilul de comportare al nostru. Ba mai mult �n clipa c�nd era pe punte , Stoolu �l �mbr�nci cu arma �n coaste, zic�nd ceva. �l duc pe C�pitan �n locul unde fuseser� �nchiși cei patru b�știnași. �i punem c�tușele și un c�luș �n gur�. Apoi �i fac semn lui Dinte de Pisic�. Acesta �nțelege. Nu st� mult pe g�nduri. Cu patul armei �l lovește �n ceaf�. Acesta �și pierde echilibrul și cade �n interiorul magaziei gr�mad� jos. �nchidem provizoriu magazia, pun�nd lanțul și lac�tul de form�, ca s� nu se prind� alți pirați , dac� vreunul ar fi dat da peste ea. Ne continu�m preumblarea. Cobor la buc�t�rie. Și buc�tarul dormea. La lumina lanternei �l recunosc. Era omul nostru. Probabil c� din același motiv �l cruțase. Nu aveau poate buc�tar. Acesta se trezește speriat. �i duc m�na la gur�, �ncerc�nd s�-l liniștesc. �i spun �n trei cuvinte cum st� treaba și c� suntem pe cale s� ne lu�m �n primire iar corabia. Deja C�pitanul era captiv. �l �ntreb de soarta celorlați.
- Poi sunt morți de bieți. Au chefuit p�n� t�rziu. Abia m-am culcat și eu. C� nu m� mai l�sau. Voiau m�ncare.
- Ei las� c� le d�m noi de m�ncare la pești , ameninț� Chiorul.
- las� asta , zii unde-s ceilalți? Echipajul nostru ! Unde sunt �nchiși? Ce știi de ei?
- �n magazia de arme și muniții. Iar cheia e la C�pitanul Velasquiez.
- Velasquiez? zic eu , nedumerit. Poi bine pe Velasquiez nu l-am l�sat pe insula noastr�?
- �sta e altul, sir. E fratele lui. El e cel mai al dracului pirat care au v�zut vreodat� aceste m�ri și oceane.
- O fi el al dracului, dar i-am venit noi de hac. Se afl� �n nesimțire �n fosta magazie a b�știnașilor.
- O ooo ! asta e bine. Poi Hai s� mergem la ei.
O lu�m tiptil. P�trundem la magazia de arme. Acolo la vederea noastr� se st�rni rumoare. Dul�u Roșcat m� recunoscu, cu tot �ntunericul.
- Mii de draci și o zgripțuroaic�, am fost convins c� nu �l vei uita și pe bietul Dul�u Roșcat!
- Poi cum alfel ? Se poate Dul�u Roșcat ! Cum era s� te las aici pe m�na �stora?
- V-ați gr�bit bine. C� m�ine dup� ce duceau �napoi comoara, voiau s� o �ntind�. Unde ? Dumnezeu știe ! Probabil pe o alt� insul�.
La ușa era un lanț cu un lac�t mare. Dar nici acesta nu se dovedi pentru Philip , o mare problem�. �l descuie și ieșir�m �n liniște unul c�te unul. Apoi eu �i �mp�rții:
- Tu te duci la timon�, ar�t�nd c�tre Ureche Rupt�. Tu te duci la pupa, zic �n continuare , ar�t�nd spre Picior Str�mb. Iar noi mergem peste ei s�-i lu�m pe sus, profit�nd c� sunt �nc� adormiți.
�n timp ce ne croiam drum c�tre teug�, un pirat ap�ru de nic�ieri. V�z�ndu-ne , apuc� s� strige. Cum avea aurtomatul la el, slobozii c�teva rafale �n direcția mea. Dar cum nu era obișnuit cu arma care trepida �n m�na lui, nu avu prea mare precizie. Stoolu se puse �ntre el și mine, �ncerc�nd s� se apropie de el, ca s�-i i-a arma. Asta la costat. C�teva gloanțe trase la �nt�mplare de pirat , �l atinse mortal. Acesta se pr�buși pe punte. Ceilalți pirați deschiser� și ei focul . Astfel c� Stoolu fu r�zbunat. M� aplec deasupra lui Stoolu. Acesta cu colțul gurii �ns�ngerat, mai apuc� s�-mi spun�:
- Eu plecat ! Tu ai grij� de Myra. Asta dorința lui Stoolu. Dup� care �nchise ochii.
Emoționat �l trag mai deoparte. Ceilați pirați alarmați de focurile de arme, se trezir� buimaci, �ncerc�nd s� se suie pe punte. Dar Dul�u Roșcat care �i aștepta la deschiz�tur�, �i pocnea cu patul armei �n cap. Așa c� jumate din ei erau �n nesimțire. V�z�nd c� e groas� pentru ei, o parte �ncercar� s� se ascund�, la ad�postul �ntunericului. Cum puntea era deja sub controlul nostru, ceilalți pirați nu mai opuse rezistenț�. De acu se lumina de ziu�. Fapt binevenit , ca s� vedem mai bine cum st� treaba. Apoi i-am legat doi c�te doi și de m�ini și de picioare, iar Dinte de Pisic� ia �mpins �n magazia unde era și c�pitanul lor. Se auzi vocif�real� și un cor de �njur�turi. Semn c� c�pitanul lor se trezise.
- Incapabilor! Bețivilor ! Nu sunteți �n stare de nimic ! I-am avut �n m�n� ! Și ne-au sc�pat și a doua oar�!
- las�-i c�pitane! Nu-ți mai certa oamenii! Ei nu au nici o vin�. Dumneata ești de vin� , c� nu ți-ai asigurat corabia, l�s�ndu-ți doar un singur om de paz�.
- Ce facem cu ei , c�pitane ? m� �ntreab� Dinte de Pisic�.
- Cum ce facem ? se b�g� �n discuție Dul�u Roșcat. Ce ar fi f�cut și ei cu noi. M�ncare la monstru!
- Ești prea dur , Dul�u Roșcat ! Eu propun s� ne �ntoarcem la noi și pe drum �i l�s�m pe o o alt� insul�, asta ca s� se �nvețe minte, s� nu ne mai atace !
Dup� ce facem num�r�torile, decid :
- La ora 10 plec�m spre insula noastr�.
- De ce , sir la 10?
- Mai am o problem�. Trebuie s� merg pe insul�. Mai avem ceva de luat de acolo.
- Te �nsoțim c�pitane.zise Philip și Dinte de Pisic�.
�n acest timp �i spun lui Dul�u Roșcat s� se preg�teasc� de plecare.
�i iau trupul ne�nsuflețit a lui Stoolu. �l cobor �n barc�. Cu mine �n barc� se suie și un b�știnaș ,care r�m�sese cu noi, Philip și Dinte de Pisic�. O lu�m c�tre ț�rm. Pe mal ne aștepta Myra și doi b�știnași. Cu c�t ne apropiam , cu at�t Myra era mai tare agitat�. Striga ceva la noi. �n clipa c�nd ne apropiem de mal, Myra pricepu cum stau lucrurile. Se urc� �n barc�, aruc�ndu-se peste Stoolu, �n hohote de pl�ns și strig�te de jale. Replica ei m� umplu și pe mine de emoție. M� uit pe furiș la ceilalți, �ncerc�nd s�-mi șterg niște lacrimi ce �ncepeau s� dea n�val�. Dup� un timp , doi b�știnași o d�dur� la o parte cu forța pe Myra, care �ncepuse s� strige și mai tare, url�nd. Unul din b�știnași, cel cu care venisem de pe corabie, �ncerc� s�-i spun� ceva, ar�t�nd spre mine. Nu știu ce i-a spus. Dup� aia, cei doi b�știnași �mpreun� cu noi , �ntr-o t�cere morm�ntal�, �l urmar�m pe cei doi care purtau trupul ne�nsuflețit a lui Stoolu, pe umerii lor. L-au dus pe jos la ei �n sat. Cum vestea se r�sp�ndise repede, ne �nvadar� o mulțime de b�știnași. Seful lor ieși și el afar�. B�știnașul care vorbise cu Myra, se duce la marele șef, spun�ndu-i ceva. Apoi cei doi �l duc mai deoparte la marginea satului. �i sap� o groap�, dup� care �n bocetele Myrei, acesta fu acoperit �n final cu p�m�nt. La sf�rșitul ceremoniei, Myra se puse �n genuchi l�ng� morm�ntul lui, nedezlipindu-se de el și tot jel�ndu-l. Trecu o or� c�nd Myra se hot�r� s� se ridice. Apoi se duse la tat�l ei , Marele Sef, spun�ndu-i ceva. Acesta ar�t� c� ar fi fost de acord. Nu știu ce or fi vorbit. Dup� care m-am aplecat spre el, d�ndu-i de �nțeles c� noi vom pleca și, s� r�m�n� cu bine. Acesta se aplec� la r�ndu-i și m� cuprinse cu brațele , cu dou� diagonale. Dup� care m� scutur� și �mi zise ceva referitor la Myra. Prima dat� nu am �nțeles. Dup� aia aveam s� �nțeleg c� b�știnașul care a v�zut cum a murit Stoolu, i-a zis c�peteniei dorința lui. Ca eu s� am grij� de Myra.

De la: GRINGOS, la data 2013-03-29 20:12:55Eu nu cump�r acu miel , c� p�n� la paște se face oaie...

Daca-l congelezi ramane miel...daca-i viu, nu.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

La cine se refer� moto-ul �la ?

Dup� ce am mai luat și restul comorii, ce nu o �nc�rcasem �nainte, ne-am luat r�mas bun de la Marele �Șef precum și de la b�știnași, care �n gest de mulțumire, �și agitau sulițele �n sus, acompaniindu-le cu strig�turi. Probabil c� erau bucuroși c� �i sc�pasem de pirați. Așa c� odat� ajunși din nou pe corabie, am ridicat ancora. Acu mai aveam la bord �nc� un pasager clandestin: pe Myra. Nu aș putea spune din privirea ei, dac� era sau nu prea �nc�ntat�.
- �ncotro C�pitane? m� �ntreab� z�mbind larg Dul�u Roșcat.
- Acas� Dul�u Roșcat ! Acas�!
Acas� �nsemna pentru mine insula pe care nimerisem și de unde venisem. G�ndul m� ducea la revederea cu prietenii mei, Mimi și Fane , pe care �i l�sasem acolo. Am avut la �nceput noroc de un v�nt bun din pupa , de care am profitat din plin. Nu c� aș fi vrut s� mai fac economie la combustibil, dar eram mai originali așa. Cine ne-ar fi v�zut de departe , ar fi zis : � Uite ce corabie frumoas�! � Așa c� restul timpului mi l-am dedicat calcul�nd direcția uit�ndu-m� mai mult pe hart� și notițe și alte notații. �l trimisesem pe Philip ca s� intreprind� diferite sarcini. S� m�soare viteza navei cu Loch-ul, a v�ntului și ad�ncimea apei. Le luam pe toate astea și le studiam. Apoi notam traseul stabilit pe hart� cu Longitudinea și Latitudinea. M�sur�torile mai complicate, cu sextantul , sau alte aparate, le f�ceam eu. Practic ref�ceam itinerarul str�b�tut de noi. Cu ochii la barometru , �mi f�ceam griji iar de o nou� furtun�, care nu �nt�rzie s� se arate. Aveam de g�nd s� ocolesc centrul furtunii, �n așa fel ca ea s� ne ating� numai �n treac�t. Asta �nsemna un ocol cam mare și pe deasupra și o �nt�rziere de proporții.
- Dar �n Caraibe c�nd mergem sir? m� �ntreab� Dinte de Pisic� profit�nd la o ieșire a mea pe punte pentru m�sur�tori.
- Poate mai t�rziu. S� ajungem �nt�i la noi acas�. Pe insula noastr�, pe care o s-o botez�m: �Il Coco�. Acolo o s� fie sediul comorilor noastre str�nse de la alții.
- Tr�iasc� insula �Il Coco�, strigar� �n urale toți pirații.
P�n� și Dul�u Roșcat z�mbea. Semn c� și lui �i pl�cea numele ales de mine. Am mers cale de 50 de mile. Se �nserase. La orizont soarele nu se �ndura s� plece la culcare, arunc�nd cu ultimele puteri sulițe de lumin�, care str�pungea norii roșietici. Cu tot efortul meu de a ocoli furtuna, aceasta puse repede st�p�nire pe noi. Departe �n larg se vedeau deja multe valuri agitate.
- Preg�tițiv� de furtun�. Cobor�ți toate p�nzele. L�sați numai cea de la pupa. Ea ne va ajuta pe timpul furtunii și ca s� și �naint�m. Numai dac� se schimb� v�ntul o str�ngeți.
Toți pirații se gr�bir� s�-mi execute ordinele. Dul�u Roșcat �i �mpingea de la spate:
- Hai puturoșilor! Asta e mișcare? Mai repede!
Pe Myra o cobor�i �n cabina mea f�c�ndu-i semn c� vine furtuna. Cred c� a �nțeles și ea. O simțea și ea. O avea �n s�nge. Fusese c�lit�. Doar tr�ise �n mijlocul naturii, cunosc�ndu-le toate metehnele. �l las iar la �nceput la timon� pe Dul�u Roșcat. Dup� el urma inevitabil Dinte de Pisic�. Nici nu a mai trebuit Dul�u Roșcat s�-i aminteasc�. Se prezentase singur din propia inițiativ� la timon�. Prima parte a furtunii a fost un infern pentru noi, cu toate eforturile mele, de a ne abate c�t mai departe , din calea ei . Ne-a scuturat groaznic. Nu mai am cuvinte s� mai descriu clipele de groaz� prin care am trecut. Dar de fiecare dat� Dul�u Roșcat cu m�na pe roata c�rmii, r�mase �nțepenit f�r� s� se abat� din drum. Cu un ochi la busol� și cu altul �n faț� ocolea cu dib�cie valurile mai mari , c�ț�r�nduse pe creasta lor. Dar nu toate. Multe din ele ne m�turau corabia, sau ne udau din belșug. Ne f�cusem rost de haine impermiabile și c�lduroase cu aparatul meu. Poi ce credeți ? �l pusesem la treab� de cum am venit. �i pusesem acumulatorul de rezerv� și pe cel�lat la �nc�rcat. Motoarele torceau și ele calm. Motoristul meu era la post. Avea grij� de toate. M� duc la cabina cu timona de la prova. Acolo Dul�u Roșcat cu m�inuile �ncleștate pe timon�, �mi arunc� pe furiș o privire rece, ca și timpul de afar�.
- C�pitane , mii de draci! Dac� o mai ține așa mult furtuna asta, o s� ne �mpuțin�m foarte cur�nd.
- Nu-ți face griji Dul�u Roșcat � Corabia va rezista ! Auzi corabie, zic eu ridic�nd ochii spre cer, s� reziști!
- Dac� spuneți sir ! zise Dul�u Roșcat cam cu neincredere, �n clipa c�nd schimb�nd brusc direcția ne c�ț�ram pe culmea altui val. Am crezut c� asta ne-a fost. Din fericire corabia cobor� odat� cu valul, nepricinuindu-ne alte neajunsuri dec�t fric� și team�. P�n� acu corabia a rezistat de minune. Am mai dus-o așa �nc� o or� , care mi s-a p�rut o zi. T�rziu �n noapte furtuna se potoli ca prin farmec , de parc� nici nu a existat.
- Era și timpul zise Dul�u Roșcat istovit.
Dup� care ieși și �l puse pe Dinte de Pisic�. Acesta accept� bucuros , acu c� trecuse furtuna. Toat� noaptea am �ncercat s� v�d unde ne ab�tuse iar furtuna. Dac� m-aș fi luat dup� traseul lui Dul�u Roșcat ar fi fost abaterea cam de 10 mile spre sud. Ori eu �mi propusesem s� navighez c�tre sud � est. Așteptam cu �nfrigurare dimineața. M� tot uitam ner�bd�tor la ceas. Abia pe la 5 se ivi o gean� de lumin�. Dup� un timp strig�tul omului de la vegehe din v�rful catargului mare, ne d�du de veste:
- P�m�nt la tribord!
M� �ndrept grabnic c�tre locul indicat. �mpreun� cu mine se �nghesuir� și alții.
- S� nu-mi spuneți sir, c� asta e insula noastr�, c� nu v� cred.
- Nici eu nu cred Dul�u Roșcat. Cum iese soarele o s� fac o nou� poziționare și vom afla cur�nd.
Insula se z�rea cale de o mil� �n fața noastr�.
- Ce facem c�pitane, tragem la mal ?
- Nu �nc� . Așteapt� s� vedem ce insul� e . Vrei s� nimerim din lac �n puț?
Cum se ar�t� Soarele, �n urma m�sur�rii mele, precum și stabilirii coordonatelor, v�zui c� nu era insula noastr� dar nici alta cunoscut�. Nu era trecut� pe hart�. Probabil c� e una mic� f�r� �mportanț�. Deodat� �mi vine o idee. Dul�u Roșcat z�mbește, ghicindu-mi g�ndurile.
- Nu e așa sir , c� asta ar fi numai bun� pentru prietenii noștrii de jos, care ard de ner�bdare ca s� pun� piciorul pe ea? Cred c� le ajunge c�t au stat acolo jos.
- De acord Dul�u Roșcat!
�ncerc�m s� ne apropiem mai bine de noua insul�, �n limita care ne-ar fi l�sat, av�nd grij� s� m�sur�m mereu ad�ncimea. Nu voiam s� naufragiez pe un banc de nisip sau corali. Ca s� nu mai zic de st�nci. C�nd mai aveam circa 200 de m. p�n� la ț�rm, m� hot�r�sc:
- Aruncați ancora ! Cobor�ți b�rcile ! Duceți pirații �n ele cu grij�. Apoi mergem și noi cu ei acolo, s� inspect�m insula.
Acestea fiind spuse, urcar�m pe r�nd pe toți pirații pe punte. Aceștia �mi aruncar� privire dușm�noase și pline de ur� .
- Nu ajut� la nimic, c�pitane Velasquiez, zic eu c�tre c�pitanul lor. Nu știam c� mai ai un frate. Fratele t�u este cu noi pe insula noastr�. Poate vreți s� v� revedeți!
- Cum, el este la voi? zise r�stit piratul.
- Da și v�d c� chiar �ți seam�n� leit. Aș fi jurat c� e el , dac� nu l-aș fi știut c� e acolo.
- Deci l-ați prins și pe el ?
- Nu c�pitane , s-a predat singur ! Dup� ce i-am omor�t corabia, au abdicat cu toții. Unii din marinarii de aici au fost din echipajul lui. Poți s� te convingi. Acum suntem cu toți prieteni.
- Aș vrea s� facem o �nțelegere , C�pitane, zice el adres�ndu-se mie. Nu m� l�sa aici! Merg cu voi mai departe, și promit c� nu o s� v� fac greut�ți .
- Nu-l crede C�pitane! E mai șiret dec�t o vulpe. Numai gura e de el! Las�-l s� mearg� cu ceilalți, ca s�- țin� companie la ai lui.
In prima faz� nu știam ce hot�r�re o s� iau. Ca s� c�știg totuși timp zic :
- Bine duceții pe ei �nt�i, �n acest timp o s� m� mai g�ndesc. Nu voiam ca s�-i despart pe cei doi pretinși frați. Poate nici cel de pe insul� , nu mi-ar fi iertat-o.
Unii din pirați auzir� milogeala, sau t�rgul dintre mine și c�pitanul lor și �i aruncau priviri pline de dispreț și ur�.
- Las� C�pitane, c� dac� ne mai �nt�lnim vreodat�, s� te rogi s� nu fii de faț�, c� �la ai s� fii, �l amenințar� ei. Dar Velsaquiez , nici nu�i p�sa. Nu punea preț pe vorbele lor. El mai n�d�jduia �n decizia mea favorabil�.
C�nd toți pirații legați bine cobor�r� �n b�rcile noastre, ne �ndreptar�m c�tre ț�rm. �n faț� era o alt� barc� de a noastr� cu echipajul nostru , �n care cobor�sem și eu �mpreun� cu Myra. �n urma noastr� la o mic� distanț� era o alt� barc� cu alt echipaj, care ne escorta. Toți eram inarmați p�n� �n dinți, așa c�, chiar și dezlegați dac� ar fi fost pirații, nu ar fi avut curaj s� ne atace.
Ne apropiem de ț�rm. Primii cobor�r�m noi. Era o pl�cere ca s� simți din nou p�mantul sub picioare, dup� atatea zile petrecute pe mare. Și mai ales dup� furtun�. Dup� ce am deparcat noi, le veni r�ndul piraților s� se dea jos din b�rci. Aceștia �n șir indian, o luar� c�tre interiorul insulei secundați de noi. Dup� ce debarcar� și ultima grup�, ne st�ngem laolalt�, s� vedem ce aveam de hot�r�t.
- Eu zic , zise Chiorul, s�-i �mpușc�m aici pe loc.
- Ba, eu zic s�-i ag�ț�m pe fiecare de acești copaci, și sc�p�m definitiv de ei și facem și economie de gloanțe, zise Dul�u Roșcat.
- Adic� s�-i sp�nzur�m? �ntreb eu .
- �ntocmai sir. Ce crezi c� ar fi f�cut ei , dac� erau �n locul nostru?
- V� f�ceam de petrecanie �nc� de la �nceput! Se l�udar� pirații.
- G�nguriți p�s�rilor! G�nguriți! Jur pe burta rechinului , c� vorbele dumneavoastr� �mi m�ng�ie auzul.Vedeți sir ? Aveți și dovada ! S�-i omor�m! Și nu o s� ne mai facem griji pentru ei , de acu �nainte! Ce vreți sir ? Asta e legea !
- Asta e legea junglei , spun eu , cu un total dezacord, plin de n�duf.
- Și ce ai vrea sir ? S� le facem și lor o pensiune cumva?
- Nu dar nici cu moartea nu sunt de acord. S�-i l�s�m aici singuri. Le d�m c�teva arme și niște gloanțe...
- Nu mai spuneți sir ? Arme și gloanțe ca s� ne �mpuște ei?
- Nu armele le d�m la urm�.
- Cum sir ?
- Ai s� vezi!
Adev�rul c� la capitolul �sta, �nc� nu m� g�ndisem . Nu știam cum s� le dau acestor nenorociți arme și gloanțe.
- Deocamdat� r�m�n aici sub paz� strict�. Voi trei r�m�neți aici și �i supravegheați. Dac� �ncearc� ceva �i cur�țați, zic eu parc� �mprumut�nd puțin din ostilitatea lui Dul�u Roșcat. �n acest timp noi o s� facem o mic� recunoaștere a insulei �steia.
Zis și f�cut. Dup� ce ne afundar�m �n p�dure, v�zui c� at�t clima c�t și vegetația precum și fauna erau la fel, cu cea de pe insula noastr�. Oare erau gemene?
Erau destule p�s�ri și c�prioare. Pe care le �nt�lneam la tot pasul. Asta era bine pentru pirați, știind c� nu vor muri de foame. Mai departe d�dur�m de o mic� cascad� ce curgea cu o ap� cristalin�, rev�rs�ndu-se de la o �n�lțime �ntr-un lac imens. Profitar�m ca s� ne �nlocuim și noi rezerva de ap� potabil�. �nc�rcați și cu diverse fructe, ref�cur�m drumul c�tre ț�rm. Dup� ce �nc�rcai o barc� cu aceste provizii, �i f�cui semn celui din barc� s� porneasc� c�tre corabie. �n timp ce m� �ntorceam c�tre pirați, care ne așteptaser� cuminți,Velasquiez m� �ntreab�:
- Ei te-ai hot�r�t C�pitane? Cu mine cum r�m�ne?
- Tr�d�torule ! țip� un alt pirat. Te-ai aliat cu �știa ? Dac� știam ce-ți poate capul , te sp�nzuram de catargul mare �nc� de la �nceput.
Cred c� era secundul de la vechea gașc�, c� prea era din cale afar� de sup�rat. Nici ceilalți pirați nu primir� vestea prea entuziasmați. �n ochii fiec�ruia li se citea ur�, asta c� nu le prea sur�dea ideea de a r�m�ne singuri aici , poate chiar și pe viaț�, pe aceast� insul� destul de izolat� și necunoscut�.
- Te cunosc pe tine Dul�u Roșcat ! Am auzit de ispr�vile tale care, de ce s� nu recunoaștem , nu au fost prea ortodoxe!
- Mii de draci și o zgripțuroaic�! Am fost mereu convins c� numele meu va �nfrunta veacurile!
Era timpul s� iau o hot�r�re.
- Uite ce e, domnule Velasquiez! Eu nu am s� te las aici. Te duc s�-ți vezi fratele, dar dac� �mi creiezi nepl�ceri m�car o singur� dat�, �ți promit c� te aduc și te las aici. Și crede-m� c� nu cred c� ți-ar sur�de ideea de a v� fi �nt�lnii din nou cu tovar�șii t�i. Privirele �negurate și pline de ur� a celorlalți pirați, fu cel mai bun r�spuns at�t pentru mine, c�t și pentru el.
- Și cu noi cum r�m�ne ? �ntrebar� �n cor ceilalți pirați. Noi ce facem aici ? Cum o s� ne descurc�m singuri pe aceast� insul� pustie? Ce vom m�nca ? Dați-ne m�car c�teva arme!
Sur�deam. Le-ar fi pl�cut ideea de ai �narma pe acești tic�loși. Totuși le zic :
- Se g�sește v�nat din belșug fraților! Numai s� v� puneți capul la contribuție. V-am l�sat și totuși și niște arme l�ng� lac. O s� le g�siți ușor. Aveți și gloanțe destule. C�nd se vor termina o luați dup� omul preistoric. Nevoia v� v-a fi de un real ajutor. Așa c� aveți grij� cum gestionați muniția. V-am l�sat și c�teva duzine de chibrituri , asta așa p�n� �nv�țați �nt�i cum s� aprindeți focul. Uite aici și cheia de la c�tușe. V� desfaceți singuri, doar sunteți b�ieți mari. Acestea fiind zise, ne �ntoarcem la bordul cor�biei noastre și cu Velasquiez. C�t p�r�seam ț�rmul m� amuzam v�z�nd v�nzoleala piraților de a se elibera fiecare c�t mai repede. C�țiva p�trunser� �n desiș, crez�nd c� vor g�si repede armele, ca s� ne atace. Oricum noi �i aveam �n vizor pe cei r�mași pe ț�rm , care oricum nu near fi f�cut r�u , nici c�t r�u ia-i face unui elefant. Pe Velasquiez am avut grij� s�-l țin �n c�tușe la p�strare �ntr-o cabin� p�r�sit�. Pe c�nd navigam , Dinte de pisic� și Dul�u Roșcat, m� luar� la rost:
- Nu cred c� a fost o idee prea bun� aduc�ndu-l pe omul �sta iar printre noi. Nu ți-a ajuns manevrele josnice ale lui? Eu , taie-m� , dar nu am �ncredere nici c�t �ntr-o musc� , referitor la g�ndurile lui necurate.
- Las� Dul�u Roșcat c� nu o fi dracul așa de negru.
- Eu sir , crede-m� l-aș fi g�urit de mult pe �sta!
- Eu nu pot s� mai am �ncredere �n el de c�nd cu poveastea atacului de atunci.
Și se apuc� s� ne povesteasc� Dul�u Roșcat, cum �i prinsese atunci pirații, poveste ce v-am spus-o și vou� cu puțin timp �n urm�.
- Da , poate ai dreptate Dul�u Roșcat. Dar trebuie s�i d�m m�car o șans�. Fiecare are drept la o șans�!
- Ce șans� sir ? Lupul �și schimb� p�rul , dar n�ravul ba !
- Vremurile �lea de mult apuse au trecut, Dul�u Roșcat! A venit vremea s� fim iar �Boy and Boy� sau Boy of Boy� . Adic� b�ieți de b�ieți.
- Dac� spuneți sir !

Loteriile și pariurile , �ntre � A fi , sau a nu fi �
�nainte erau doar c�teva forme de jucat Loto 3/90 sau pronoexpres 5/45 ca și pronosportul. Iar acu sunt sute de case de pariuri care mai de care cu o evoluție c�t mai dubioas� și return�ri de c�știguri eventuale mai puțin ortodoxe. De pild� eu , am jucat s�pt�m�na din urm� 8 meciuri de la Rom�nia Div A, la casa de pariuri Super bet. Pe bilet era trecut� o sum� maxim� de c�știg eventual� de aproape 19 mil. Mai exact : 1.838,57 adic� 18 mil și 380 de mii. Am prins toate cele 8 evenimente , cu excepția c� la dinamo a ieșit 1 iar eu jucasem și 1 și X. Oricum biletul e c�știg�tor. Dar pentru c� nu am prins singura cot� maxim� de 3,25 , dar am prins pronosticul 1, care avea cota de 2,55.C�nd s� ridic banii surpriz� : - Numai 88 de lei??? Poi spuneți și voi e posibil așa ceva. Și asta nu a fost singura dat�. Acu aproape dou� luni am mai c�știgat pe un bilet cu suma maxim� de 50 milioane , la care mi s-a dat doar 50 roni, pentru c� am pierdut cota de 10 de la Steaua , dar am prtins-o pe cea de 1,4, c� jucasem și aici dubl�. � 1-2 Și atunci m� �ntreb: � Care e politica la aceste case de pariuri ?�Vorba aia : � Tr�dare dac� o cer �nteresele , dar s� o știm și noi �! Ba mai mult la aceast� cas� de pariuri, prin decembrie organizatorii de la loto Live loto iatalia 10/20 sistase tragerea din motive administrative și organizatorice. Toate casele de pariuri aveau aceast� loterie blocat�, numai Super Bet nu ! La ei dup� p�rerea lor se jucase. Și binențeles c� pierdusem! Chiar și pe teletextul de la RTV 1 se specifica c� aceast� loterie e blocat� p�n� la noi ordine. Și pe internet la celelalte case de pariuri. Noroc c� nu c�știgasem și nu pariasem dec�t 2 lei. Și iar vin s� v� �ntreb : E corect ce fac d�nșii? Chiar nimeni nu se sesizeaz� ca s� controleze activitatea lor- și mai ales cea de plat� a �eventualelor c�știguri� , unde dau c�t vor ei ? Și am observat pe net c� nu sunt singurul care este p�c�lit. Vezi pe cel din Constanța care nu au vrut s� i se pl�teasc� 100.000 de lei. Și c�ți or mai fi ? Numai jonglerii peste tot Sau cum mai spuneam : � Combin�ri de �n� luate c�te � m � C� tot suntem la aceast� tem�!

Marin56.blogspot.com

De la: 9am_1497, la data 2013-04-02 10:18:13Loteriile și pariurile , �ntre � A fi , sau a nu fi �
�nainte erau doar c�teva forme de jucat Loto 3/90 sau pronoexpres 5/45 ca și pronosportul. Iar acu sunt sute de case de pariuri care mai de care cu o evoluție c�t mai dubioas� și return�ri de c�știguri eventuale mai puțin ortodoxe. De pild� eu , am jucat s�pt�m�na din urm� 8 meciuri de la Rom�nia Div A, la casa de pariuri Super bet. Pe bilet era trecut� o sum� maxim� de c�știg eventual� de aproape 19 mil. Mai exact : 1.838,57 adic� 18 mil și 380 de mii. Am prins toate cele 8 evenimente , cu excepția c� la dinamo a ieșit 1 iar eu jucasem și 1 și X. Oricum biletul e c�știg�tor. Dar pentru c� nu am prins singura cot� maxim� de 3,25 , dar am prins pronosticul 1, care avea cota de 2,55.C�nd s� ridic banii surpriz� : - Numai 88 de lei??? Poi spuneți și voi e posibil așa ceva. Și asta nu a fost singura dat�. Acu aproape dou� luni am mai c�știgat pe un bilet cu suma maxim� de 50 milioane , la care mi s-a dat doar 50 roni, pentru c� am pierdut cota de 10 de la Steaua , dar am prtins-o pe cea de 1,4, c� jucasem și aici dubl�. � 1-2 Și atunci m� �ntreb: � Care e politica la aceste case de pariuri ?�Vorba aia : � Tr�dare dac� o cer �nteresele , dar s� o știm și noi �! Ba mai mult la aceast� cas� de pariuri, prin decembrie organizatorii de la loto Live loto iatalia 10/20 sistase tragerea din motive administrative și organizatorice. Toate casele de pariuri aveau aceast� loterie blocat�, numai Super Bet nu ! La ei dup� p�rerea lor se jucase. Și binențeles c� pierdusem! Chiar și pe teletextul de la RTV 1 se specifica c� aceast� loterie e blocat� p�n� la noi ordine. Și pe internet la celelalte case de pariuri. Noroc c� nu c�știgasem și nu pariasem dec�t 2 lei. Și iar vin s� v� �ntreb : E corect ce fac d�nșii? Chiar nimeni nu se sesizeaz� ca s� controleze activitatea lor- și mai ales cea de plat� a �eventualelor c�știguri� , unde dau c�t vor ei ? Și am observat pe net c� nu sunt singurul care este p�c�lit. Vezi pe cel din Constanța care nu au vrut s� i se pl�teasc� 100.000 de lei. Și c�ți or mai fi ? Numai jonglerii peste tot Sau cum mai spuneam : � Combin�ri de �n� luate c�te � m � C� tot suntem la aceast� tem�!

Nu cred ca e casa de pariuri care ti-a tras teapa ci dealerul respectiv si-a bagat castigul in buzunar. Ar trebui sa il reclami pe el la Super Bet Romania si ii retrage franciza
www.superbet.ro/information/suggestionsandcomplaints/

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Nu cred ca e casa de pariuri care ti-a tras teapa ci dealerul respectiv si-a bagat castigul in buzunar. Ar trebui sa il reclami pe el la Super Bet Romania si ii retrage franciza

Nu , Nu cred c� dealerii sunt de vin�. Dar asta nu �nseamn� c� nu pot �ncerca și ei s�-și trag� partea , cu cine le merge. Dar nu de multe ori! Problema e și de cas� de pariuri. C� dac� �lovește� pe unul un noroc chior, atunci ei fac tot ce le st� �n privinț�, ca s� nu dea c�știgul tot sau chiar de loc , dac� se poate, invent�nd tot felul de motive. De ex Loteria Keno Franța, nu a dat un astfel de c�știg unei persoane, pentru c�, se justific� ei , a pariat dup� 20,30, iar tragerea la aceast� loterie , cic�, s-ar fi ținut la 20 , 30, și nu la orele 21, cum era de fapt planificat�. Și deci biletul era implicit nevalid. De ce au schimbat ora tragerii ??? E un mister NU ? Deci se scornesc tot felul de motive c�nd trebuie!!! Așa c� trebuie s� ai noroc de dou� ori...

Și așa luar�m drumul c�tre insula noastr�. Ne-au trebuit tot at�tea zile , p�n� s� ajungem din nou la insula noastr�. C�nd a ap�rut și insula la orizont, Dul�u Roșcat nu a sc�pat ocazia s� zic� :

- Mii de draci și o zgripțuroaic�! Jur pe burta rechinului, c� cei de aici ard de ner�bdare s� ne vad� !

C�nd ne-am apropiat destul de ț�rm , am cobor�t b�rcile. �n barca mea era și Dul�u Roșcat care și-a c�lcat pe inim� și și-a adus și lada lui cu diamante. Eu o luasem și pe Myra, �mpreun� cu tot strictul necesar. C�nd barca noastr� a atins din nou ț�rmul, ap�rur� ca din p�m�nt Mimi, �nsoțit� de Fane. �i secundau și Velasquiez , fostul c�pitan. Chiar m� g�ndeam ce figur� or face cei doi , c�nd se vor re�nt�lni. Numai c� nu v� pot descrie ce figur� a f�cut Fane și mai ales Mimi, c�nd din barca mea a cobor�t Myra. Era numai ochi și urechi. Cred c� a afectat-o costumația sumar� a ei. Dar nici Myra nu era mai prejos. Nu aș putea zice c� �nt�lnirea dintre ele ar fi fost de un bun augur. Se priveau insistent. � Asta �mi mai trebuia acu � zic eu �n g�nd. �S� nu-mi spui c� sunt și geloase?�

- Ea e Myra , fac eu repede prezent�rile. E fica unui mare șef de trib de pe insula care am vizitat-o. A consimțit s� mearg� de bun� voie , dup� ce a avut și �ncuviințarea logodnicului, care și-a dat viața , ap�r�ndu-m� pe mine. Fane f�cu niște ochi c�t cepele. C�t despre Mimi, spuse egal un : � Mi-a p�rut bine� duc�ndu-se s�-i str�ng� m�na. Myra surprins� , neștiind ce are de g�nd s� fac� Mimi, se d�du speriat� �napoi. Dar Mimi �nțelese, așa c� �mi spuse:

- Ai tot timpul din lume ca s� o educi !...

- Dar Mimi , nu e cea ce crezi ! �ncerc eu s� m� ap�r.

Dar și Fane m� privi b�nuitor. �n acest timp se apropiar� și restul de b�rci cu toți pirații. �n multe b�rci , pirații deja le umplu cu aurul de pe corabie. Multe erau și mai grele , drept pentru care r�maser� mult �n urm�. C�nd veni și ultima barc� , �n care era și Velasquiez pretinsul frate, acesta r�mase pironit , la vederea lui. Nu se v�zur� cred de ani de zile, iar acu nu le veneau a crede ochilor. P�și pe mal, și dup� o clip� de nehot�r�re se �mbr�țișar� indelung.

- Frate tu ești cu adev�rat ? �ntreb� Velasquiez al nostru, puțin mișcat. Nu s-ar putea spune c� nici cel�lalt Velasquiez , nu ar fi primit revederea din plin.

- Nu te-am mai v�zut frate, de mai bine de 20 de ani. Pe atunci erai un ț�nc.

- Uite cine vorbește? De parc� tu erai mai b�tr�n.

I-am l�sat s�-și depene amintirile. Doar nu se mai rev�suse de ani , și am continuat desc�rcarea b�rcilor. Ei acu era o problem�. Iar trebuia s� fac rost de un mijloc de transport, ca s� care tot odat�. M� uit la aparat. Era �n stare bun� bateria. Puteam �ncerca. Așa c� le fac rost de un TIR , spre mirarea lui Velasquiez noul , și a altor pirați, care nu știau care e faza. Dul�u Roșcat cum v�zu TIR-ul exclam�:

- Ola la ! Dar s� știi c�-mi place fleșculețul �sta sir !

Dup� ce �nc�rcar�m tot aurul și celelalte echipamente și tot felul de lucruri, ne suim toți patru c�pitani și foști c�pitani �n cabin� și pornim. Pe Fane, Mimi și Myra , i-am urcat sus. Aveau o mic� desp�rțitur� izolat� de partea cu marf�, situat� imediat l�ng� cabina noastr�. Cum avea și o fereastr� �n spate cabina putea comunica cu acea desp�rțitur�. Puteam s� conversez și cu ei. Mergem și oprim la locul unde aveam arsenalul comorii, cum spunea Fane, �n luminiș. Cum ajungem , Dul�u Roșcat le și d�du ordine:

- Gata jos tr�ntoriilor! Desc�rcați comoara și c�rați-o �n peșter�.

- Sper sir , c� acolo va fi �n siguranț� și lada mea ? m� �ntreab� cu team� Dul�u Roșcat.

- Desigur Dul�u Roșcat, e locul cel mai sigur . Mai sigur și dec�t la orice alt� banc� din lume.

- Mii de draci! Asta e foarte bine! C�nd m� voi retrage din munca de pirat, c� o s� fac și asta odat�, �mi voi alina b�tr�nețile , cu tot ce este acu �n ea.

- Sigur ! Dul�u Roșcat ! C�nd vrei s� pleci, aici o s-o g�sești.

Cu toat� str�dania piraților, tot ne luar� c�teva ore desc�rcatul și mutarea �ntregului TIR, la noi �n peșter�. Dup� care i-am l�sat s� fac� ce vor, eu retr�g�ndu-ne �mpreun� cu prietenii mei și Myra �n casa noastr�. Trebuie s� spun �nc� de la �nceput c� Myra era foarte receptiv� la tot ce �i ar�tam eu, �n timp ce prietenii mei �și tot d�deau coate. Dar m� f�cui c� nu observ. Eu nu aveam ochi dec�t pentru Myra, fapt constatat și de Mimi. Dup� ce ne osp�tar�m din belșug, luar�m și noi o scurt� pauz�. �ncercai s� o �nv�ț pe Myra cum s� vorbeasc� ca noi. Ce e drept mi-a trebuit cam mult timp , p�n� s� o fac ca s� vorbeasc�, și s� ne putem �nțelege, c�t de c�t. Dar efortul mi-a fost r�spl�tit.

Trecuse c�teva zile de la venirea noastr� pe insul�. Treburile mergeau de minune. P�n� și pe Velasquiez cel nou, l-am eliberat, dar tot sub supraveghere strict�. Velasquiez primul , ne-a asigurat c� at�ta timp c�t este și el prin preajm�, nu vom avea nepl�ceri din partea fratelui lui.

�ntr-o dimineaț� prietenii mei m� �ntrebar�:

- Ascult� Marinel, cu noi cum r�m�ne?

- Poi dac� vreți v� pot dezlega. Putem pleca c�nd doriți.

- Poi aș vrea acas�, dar ce fac cu dublura mea ?zise Mimi.

- Nu-ți face griji! Cred c� am g�sit explicația! Trebuie doar s� plec�m odat� toți și nu pe r�nd. Astfel constanta cuantuum � timp nu v-a mai fi afectat�, și ne vom trezi cu toții �n același timp de unde am plecat.

- Și cu Dul�u Roșcat, ce facem? �ntreab� Fane.

- Dar Cu Myra, care v�d c� �ți cam curg ochii, și ei ție...

Da asta era o problem�.

- Ei v�d eu . V� duc �nt�i acas�, și v�d eu dup� aia ! Poate m� �ntorc din nou aici. Sau poate o aduc și pe ea �n lumea noastr�...



- Dar cu noi cum r�m�ne sir ? Acu c�nd ne-am obișnuit at�t cu dumneavoastr� , vreți s� ne p�r�siți? zise Dinte de Pisic�, atent la ce discutam.

- Ne-am obișnuit cu dumneavoastr� sir, c� ne-ar pare tare r�u, s� ne p�r�siți acu! zise și Dul�u Roșcat, care se aflau prin apropiere și tr�sese cu urechea la ce vorbeam cu prietenii mei.

- Și apoi comoara sir ! ...Cine ne va da-o �napoi? Ad�ug� iar Dinte de Pisic�.

- Apoi v�d c� pe voi v� macin� numai grija comorilor, dec�t alceva.

- Poi cum altfel sir ? Ce am muncit degeaba? Ne-am pus viețile �n joc inutil?

- Poi o aveți aici nu plec cu ea. Las� c� mai vin s� v� vizitez, �ncerc eu s�-i liniștesc. Voi aveți grij� de insul� și tot ce se afl� pe ea. C�nd m� voi �ntoarce , preg�tesc o nou� campanie de explorare , de data asta a ad�ncurilor. Acolo da, comori! �n lipsa mea tu vei fi C�pitanul , zisei ar�t�nd c�tre Dul�u Roșcat. Iar frații Velasquiez , vor avea grij� și de ceilalți.

- Mulțumesc sir , pentru �ncredere !

Apoi lu�ndu-ne r�mas bun de la toți pirații, ne retragem la mine �n fort�reaț�. Myra parc� presimțind ce vreau s� fac, se arunc� la pieptul meu strig�nd ceva. �nc� nu reușisem s�-i �nv�ț toate cuvintele și mai ales toate metehnele, dar pricepui. Nu voia s� se mai despart� de mine nici �n ruptul capului.

- Las�-l c� se �ntoarce el , �ncearc� Fane s� o tempereze.

- Fii sigur� c� nu ți-l i-au eu , �ncerc� și Mimi s� pun� paie pe foc.

Nu știu dac� vorbele lor a convins-o. Se uita și la ei, și la mine , nu prea era convins�.

- Dac� trebuie la tine s� pleci... du-te! Myra așteapt� la tine aici, toat� viața!

Nu prea mi-a pl�cut nici mie , monologul ei, dar nu aveam ce face deocamdat�. �i spun c�t pot de bine, s� se duc� la ferma de iepuri , s� m� aștepte acolo, c� m� voi �ntoarce. Aceasta cu lacrimi �n ochi , de parc� presimțea ceva, p�r�si camera cu pași șov�ielnici, disp�r�nd din c�mpul meu vizual.

- Ei , sunteți gata? Plec�m? �ntreb eu pe prietenii mei , mai mult ca s� �ncerc s� șterg scena desp�rțirii de Myra.

- Da! suntem gata! r�spund �ntr-un glas, Mimi și Fane.

Poate pentru ei aventura avea s� i-a sf�rșit. Dar nu și pentru mine.

�ncerc s� potrivesc coordonatele timpului, c�nd am plecat atunci. Trebuiau ca ele s� fie corecte. C� alfel �n cine știe ce nou� aventur� m-ar fi t�r�t pe mine și prietenii mei. La fel ca la �nceput cerul se �ntunec�. �n clipa c�nd se pornir� și luminle colorate, o f�ptur� d�du buzna �n �nc�pere. C�nd se lumin� iar , v�zui c� ajunsesem cu bine acas�. Fane și Mimi erau iar �n sufrageria mea, st�nd pe canapea. Numai mama, din p�cate , nu era acas�.

- Gata fraților, suntem din nou acas�! le zic eu.

Și ei erau bucuroși c� �n sf�rșit au ajuns acas�. Deodat� sun� soneria. M� duc la uș� s� deschid . �n clipa c�nd deschid ușa, cine credeți c� era la uș�? - Myra!

Cred c� o s� �nchei aici. Nu vrea nici la mine pe blog s� pun și restul. Cel puțin partea asta !C�t despre insul� : maiv�d eu dac� m� mai �ntorc. Cu ce am str�ns acolo aș putea s� fac �nconjorul lumii. Ei , asta �n loc de Epilog!

Deci acasa toata lumea including Myra!

De ce nu o pui pe blog?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-04-03 16:49:28Deci acasa toata lumea including Myra!

De ce nu o pui pe blog?

Gata ! Am pus-o! A trebuit s� renuț la o pagin� dou� ca s� m� lase s� scriu Curios? Nu �nțeleg cu restricția asta ! 20 de pagini ? Iar pagina s� aib� o anumit� cantitate de caractere , c� dac� le dep�șești nu ți le public�.

Nina
P�n� vine iar Kurt , ca s� m� teleporteze la ei pe planeta Zirda, o s� mai v� mai zic c�teva �nt�mpl�ri din armat�. Cu ocazia revizuirii și punerii diacriticilor, mi-am mai adus aminte și de alte scene din armat� , �gustate� din plin și de mine. Poate o s� spuneți unii din voi , c� mi-a pl�cut armata! Poate mi-ar fi pl�cut dac� s-ar fi aplicat regulamentele interioare ca la mama lor, și nu se bulversa. Iar armata grea , o f�ceau tot soldații de anul II, care și ei �ncercau pe spinarea noastr� s�-și trag� p�para suferit� și ei la vremea lor, tot de la alți soldați tot de anul II, c�t și de gradații lor. Chipurile recuperau.�și scoteau p�rleala. Se r�zbunau pe noi. Asta a fost o mare prostie din partea lor. Acum dac� st�m și judec�m, acu dup� ce a trecut acea perioad�, nu aș putea spune c� și ei gradații li se f�ceau și lor viaț� grea , și asta �n particoler! Iar ei se r�zbunau pe noi. Cic� așa e tradiția. Bașca , c� atunci c�nd te prindea te � �nc�lzea� chipurile �regulamentar�. Așa c� la ad�postul regulamentului �nc�lcat cu bun� științ� de ei, apelau la oricie tip de pedepse, spre distracția lor și a altora. Dac� totuși mai ajungea și la urechile Colonelului sau a Lenților de pluton sau baterie c�t și companie, jar m�ncau! Dar apoi �și stingeau jarul tot pe spinarea noastr� regulamentar. C� s� nu mai zic c� dac� greșea un� biban � era luat in colimator. S�-l fi ferit sf�ntul ca acesta s� aib� curaj s� raporteze la una din persoanele cu grade mari, c� �la era. De ochii noștrii Colonelul le f�cea rost de c�țiva kilometrii �n jurul carierei de piatr� , dup� care �și scoteau și lenții p�rleala de la noi. �Ne ataca inamicul� Și avea inamicul �sta o poft� nebun� de a tot ne ataca , f�r� s� oboseasc� deloc. C�teodat� obosit și el mai adormea și atunci era bine de noi. Dar s� fi dat sf�ntul s� se trezeasc� mahmur, c� �la erai. �și sacrifica toat� ziua de instrucție cu multiple atacuri de toate tipurile și �n toate zonele și mai ales c�nd ploua sau era dup� dezgheț sau topirea z�pezii. Cum noi ne �ncepeam activitatea de dimineaț� p�n� la mas� cu cur�țirea sectoarelor, aveam și noi unul , dup� p�rerea mea destul de mare. Aveam de m�turat , apoi dat cu motorin� un hol lung de la subsol , cred c� avea 50 de m. Bașca cele dou� case ale sc�rii de la capete �mpreun� cu toate treptele p�n� la etajul 1. La asta se mai ad�uga și sectorul sala de mese. Fiecare avea sectorul și atribuțiile lui. Nu r�m�nea un cm din interiorul unit�ții sau sectoare exterioare , f�r� ca s� fie trecut �n revist� de noi. Și nu ar fi fost s� zicem mare lucru, dac� la toate astea �și b�gau coada și cei de anul doi, �ngreun�ndu-ne munca și activitatea. Aceștia ap�reau de nic�ieri și peste tot �n drumul nostru. Te duceai la container s� arunci resturile de m�ncare , te p�ndea unul de anul doi, b�t�nd-și joc de tine. Te duceai afar� , dup� ap� , sau mai bine zis �n c�utare de ap�, te așteptau alții dup� colț. Și toate astea te f�ceau ca s� nu te �ncadrezi �n timp , atr�g�nd asupra ta, strig�tele sau b�t�iile gradaților din plutonul sau bateria din care f�ceai parte. De raportat ? Dar avea curajul unul ? C� atunci c�nd te prindea la �ntersecție iar, te freca de �ți scotea tot untul din tine. Și iar c�deai � �n Oval � , cum spuneau ei,- de la gradații t�i. Și ovalul �sta cam des c�dea. Țin minte c� �ntr-una din diminețiile , de dinainte de a pleca la c�mp , se obișnuia raportul . Dup� ce m�ncam, adic� luam masa, c� de fapt asta era numai pentru unii, și binețeles pentru cei de anul doi, c� noi nu mai apucam. Doar ce mai reușeam s� dosim prin buzunare c�te o felie de p�ine neagr�. La capitolul �sta st�tea bine Sava, un alt biban am�r�t, de la noi din pluton , la care și lui i se sp�rgeau toate oalele �n cap. P�n� c�nd �ntr-o sear� l-a v�zut Tr�il�. Trebuie s� spun c� i-a ieșit p�inea pe nas. Dup� asta exersase Sava al nostru la procedeul de vitez�. C� termina primul de m�ncat , ca s� fie și el sigur și parțial s�tul. Ei dar asta s-a �nt�mplat numai �n perioad�, perioada ce a durat cam un an la noi. Cum noi eram la marin� terestr�, unde nu am v�zut marea dec�t tot dup� alte pedepse , sub forma canalele din apropierea m�rii. Și asta c�nd se sup�ra lentul pe noi. O s� ajung și acolo. Ei dar m� luași cu vorba și nu terminai. Da! nu terminai cu momentul . Cu momentul �la. Adic� cu inspecția. �nspecția de dimineaț�. Dar ce credeați? Așa c� �n una din zile , dup� ce ieșim de la mas�, mai mult sau mai puți s�tui, ne str�ngem pe platou la locul nostru, sub comanda lui Bejenaru.Sergentul nostru drag ! Trebuia s� apar� lentul nostru Bucur. �l vedem c� apare din fort�reața ofițerilor, și o i-a ușor agale c�tre plutonul nostru. Noi �ncremenim. Chiar dac� sergentul d�duse comanda : � Atențiune ! � și �Drepți!� mai �nainte. Așteptam cu sufletul la gur�, ca adic� ce avea s� ne mai spun�, de asta depinz�nd și situația noastr� de peste zi, referitor la gradul instrucției. Cum apare , �i d�m un � S� tr�iți� nu cu prea mare convingere, fapt observat și de lent. Asta cred c� l-a f�cut s�-și fac� ordinea de b�taie �n g�nd, referitor la gradul de complicitate al instrucției noastre.
- B�jenaru !
- Da s� tr�iți ! face el.
- Poi ce am vorbit eu cu tine m�i Bejenare ieri cu tine ?
- ???
- Am zis , continuu� el , c� s� v�d sectoarele lun� c�nd trec pe acolo,
- Tovar�șe locotenent, permiteți-mi s� raportez. S-au f�cut sectoarele!
- Ce fel s-au f�cut m�i ? Am g�sit o mulțime de gunoie pe hol, sala de mese arat� ca dup� bombardament, geamurile sunt murdare c� nu am putut s� v�d nimic afar� , continuu� el z�mbind �n zeflemea. Pervazul e plin de firimituri...
Nu a mai comentat nimic bietul sergent. Nu mai avea curaj. Se f�cuse mic de tot, cu toate c� era cel mai �nalt și bine f�cut din pluton ,din cei de anul II. Eu nu am de lucru și ridic m�na, și �ncep:
- Domnule locotenent , sunt soldatul Grigoriu, permieiți-mi s� raportez!...
- Zii! M� �ncurajeaz� lentul sub privirile aspre ale sergentului. Dup� opinia lui m� și trecuse pe lista neagr� �n acea zi.
- Eu am fost veselar, și m-am ocupat personal de geamuri și pervaz, zic eu �n speranța c� voi reușii s�-l �nbunez. Sau s�-i schimb p�rerea.
Dar cum p�rerea lui fusese luat�, zise :
- Nu știu cum ai f�cut tu treaba acolo, dar eu am g�sit destule firimituri, ca s� v� ajung� pentru toat� ziua, ne ameninț� el.
- Tov �lent ! s�ri și Tr�il� de la grupa a doua. Are dreptate Grigoriu! Chiar eu am fost din urma lui și l-am controlat!
Cred c� �n dorința lui de a nu fi și el t�v�lit de ordinele lentului , riscase �n a-mi lua ap�rarea. C� de regul� nu prea eram v�zut prea bine și mai ales dup� orele de instrucție, ce pentru mine, abia �ncepeau sau continuau.
Bejenaru se �ntoarce și z�mbind , jubila c�tre caporal. Pentru el era de �nțeles inamicul g�sise motive numai de el știute. Așa c�...
- Nu l-ai controlat bine , �ncheie �n final lentul. Așa c� azi b�ieți ne atac� inamicul. Și dup� ce ne d�du adunarea la mitralierele anteriene, le luar�m la braț �n fuga cea mai mare, p�n� la și ieșirea pe poarta unit�ții. Ei dar cum ne-a v�zut pe șosea , inamicul a crezut de cuviinț� s� ne �ngreuneze �n mod v�dit soarta noastr� , așa c� ne-a dat și gaze. Mi se aburise vizoarele c� nu mai vedeam nimic, Fugeam d�nd peste alții. Mulți din ei �mi d�deau ghioante, ca s�-mi corecteze traiectoria , care din adins mereu se strica. La astea se ad�ugau și ghonturile date de gradați. De scos masca , s� te fereasc� sf�ntul , c� �la erai. Și așa �narmat cu traista cu cartușe, cu geanta cu cele patru sectoare , lop�țica, baioneta, și �nc�rcat și cu panouri � nu publicitare � ci ținte nr 1 , 2 , 3 și termin�nd cu �mama și copilul�. Și uite așa lac de sudoare am ajuns la c�mpul nostru de instrucție , aflat la circa 10 km de unitate pe dealul Molda ,unde ne desf�șuram de obisei activitatea zilnic�. Ei dar odat� ajunși aici erau s� �ntervin� alte pedepse sub paravanul instrucției. Și c�te și mai c�te. Ne mai d�dea c�te o binemeritat� pauz�, dup� care ne ataca iar neobosit. Iar noi trebuia s�-i facem faț� , c� altfel... �și continua atacul și a doua zi. �n general viața cea mai grea ne�o f�cea lentul, asta la �nstrucție. Rareori mai obosea și el, și ne l�sa la� mila� gradaților, care și aceștia din prea mult� ambiție ne f�cea viața la fel de grea. Acum, nu c� nu ar fi trebuit s� nu fim �nstruiți, c� dac� era ceva real... dup� cum ne tot povestea și lentul și implicit gradații, trebuia s� știm s� ne ap�r�m viețile. Vorba vine ! De multe ori am constatat c� totul nu era dec�t teorie. O teorie care nu se potrivea deloc cu realitatea. Lentul luase și el o pauz� dup� niște copaci. Cum au v�zut gradații c� a ieșit din obiectiv, o l�sar� și ei mai moale, petrec�ndu-și restul timpului cu instrucția mea personal�, care zicea el c� nu știu s� percutez . Numai �n culcaturi și salt �nainte m� ținea. C�nd apare lentul schimba foaia și se �ntorcea la tema care trebuia tratat�. Dac� lentul uneori trecea asta cu vederea spre disperarea mea, asta nu se �nt�mpla chiar �ntotdeauna. Probabil c� considerase și el c� mi-am �nsușit bine instrucția. Așa c� schimba și el foaia. M� l�sa pe mine planton la materiale, iar el �mpreun� cu ceilalți �și f�ceau rost de c�te� 5 Km�. Dar asta nu �nsemna c� nu-mi venea și mie r�ndul , c� fugeam de �mi ieșea limba de un cot. Nici s� respir nu mai puteam. Dar asta nu i-a impresionat pe nici un gradat. Chiar și lentul odat� c�nd veneam cu � daciile� de la c�mp �n fuga cea mai mare, m� opresc la un moment dat rug�ndu-l pe Bejenaru s� mai fac� o pauz�, conștient c� lentul era deja cu 10 m �n fața noastr�.
- De ce v-ați oprit ? ne chestioneaz� el.
- Grigoriu domn lent . Nu mai poate !
- �nainte !
La un moment dat m� țineam de cutiile de cartușe și m� l�sam tras de cei din faț�. V�z�nd c� nu prea aveam chef , lentul iar se sup�r� și ne d� adunarea �n ar�tur�. Și cum de abia plouase, cred c� v� imaginați �n ce hal eram. Nici ca porcii nu ar�tam. Ei erau mai curați dec�t noi. C�nd se hot�r� și lentul s� ne dea adunarea pe șosea, deja eram ca super porcii. Știam c� dup� asta avea s� vin� ore grele p�n� la ziu� de partea noastr�. A doua zi s� nu fi �ndr�znit vreunul s� apar� murdar, ce murdar?Doar cu o pic�tur� de noroi pe ținut� sau pe bocanci, c� iar ne ataca inamicul. Și avea inamicul �sta o poft� nebun� s� tot, s� ne tot atace! Dup� mas� a urmat inevitabil uscatul și cur�țitul ținutei și a bocancilor. Ei dar cum s� le usuci , și unde �ntru-n timp așa de scurt? Gradații și cei de anul II , aveau pile la centala termic� din unitate. Ei o rezolvase. Dar noi ? P�n� la urm� unii gradați ne l�sar� s� ne usc�m și noi hainele acolo. Ne duceam cu r�ndul. Dar acolo alt� pacoste.
- Ce-i cu voi aici ? se sup�ra soldatul de la centrala termic� , v�z�ndu-ne pe noi.
- Las�-i și pe ei mai , zicea c�te unul de anul doi mai milos, care �și usca și el ținuta acolo.
- Ce s� las ? Soldatul , gradul, raporteaz�.
Treziți ca dintr-un vis r�u, unii se mai gr�beau s� treac� de formalit�țile impuse de cel de anul doi. Dar se terminau r�u.
- Da ? bag� zece culcaturi , dac� vrei s� le usuci.
Mulți se supuneau de nevoie f�r� s� cr�cneasc�. Doar știam ce ne aștepta și de la gradații noștri și �mplicit de la lent. Asa pe noi!
Așa c� mai de voie de nevoie, ne l�sau �ntr-un t�rziu s� ne usc�m ținuta.
Sava dup� ce �și usc� pantalonii ce erau plini de noroi, �ncerc� s�-i perie acolo. Asta l-a sup�rat r�u de tot. Pericol ca și noi, s� ne pierdem privilegiile abia c�știgate .
- Afar� fuga ! Marș ! zice soldatul de anul doi.
- Cum s� ies așa afar�? Vocifereaz� speriat Sava numai �n chiloți sport, c� de ceilați nu aveai voie. Dac� m� vede cineva?
- Și ce m� �ntereseaz� pe mine asta ? ... Numele .. gradul , ... v� rog ... �mi permiteți?... nu se l�s� el. Cum? �mi faci mie praf aici ? La urm� bibane , dai cu � coada�
- Dau ! zice Sava la disperare.
- Las�-l m�i zice alt soldat de la noi. C� m�ine se ia iar lentul de noi �
- Și ce m� �ntereseaz� pe mine ?
Dup� care urmau , și nu de puține ori discuții �ntre ei nu prea ortodoxe.
P�n� la urm� a l�sat-o și el mai moale , la insistențele lui Tr�il�, care venise la central� alarmat de �nt�rzierea noastr�. Dup� ce ne-am uscat , a urmat inevitabil cur�țarea. Pe ai mei i-am luat �n camer�. Dar la privirile b�nuitoare a lui Bejenaruu, intuind ce vreau s� fac, am ieșit afar� la sp�l�torie, unde le-am periat cu s�rg. Dup� mine mi-a urmat și alți bibani de ai mei exemplul Așa c� se f�cuse un praf pe jos �n sp�l�torie c� ziceai c� fusese furtun� de nisip. Asta a st�rnit discuții aprinse la cei de la alt� arm� care aveau �n grij� acest sector. Eu apucasem s� plec . Din urma mea cei de anul doi se la ei , i-a pus s� fac� pe jos lun�. Ei dar dup� asta mi-am petrecut , și nu numai eu, ci tot plutonul , planton schimbul II. Și asta ca s� ne și c�lc�m pantalonii. Trebuiau s� corespund� stas-ului impus de lent. S� aib� dung�, �n care � s� se taie �n ea�. Cum era un singur fier de c�lcat electric , la 15 oameni, pe care tot noi din solda noastr� l-am cump�rat, la inițiativa lentului, �nchipuiți-v� c� p�n� la ziu� , ne venea r�ndul la toat� lumea. Unii de anul doi �n așteptare , puneau pe planton s�i scoale c�nd le-ar fi venit r�ndul. Dac� de multe ori acesta uita, era vai și amar de pielea lui. Și uite așa treceau una c�te una zilele la armat�. Dar nu toate aveau s� fie la fel.

�ntr-una din zile dup� inspecția nelipsit� de dimineaț�, lentul , ori c� g�sise toate �n regul� ori c� nu avea el chef azi , ca s� ne atace inamicul, a scos numai o �dacie � la c�mp. Noi bucuroși c� o s-o ducem bine azi. Dar ți-ai g�sit. Dac� nu ne-a mai b�gat iar prin ar�tur� , �n schimb ne-a fug�rit de ne-a ieșit limba de un cot, Cu asta am debutat: - 5Km. C�nd apropae f�r� suflare ne-am �ntors, lentul nune-a dat prea mult r�gaz. Dup� 5 minute sun� adunarea:
- Baz� sergentul Bejenaru , Pluton �n linie adunarea !
Sergentul deja luase poziția :
- Baz� !
Dup� care noi toți, ne �nghesuir�m �n formație. Probabil c� nu i-a pl�cut cum am percutat prima dat�. Și ne-a mai fug�rit oleac�, �nainte și-napoi. C�nd a considerat el c� ne-a alergat destul , deja eram la 200 de m de sergent. El r�mase baz�. Așa c� ne-am gr�bit iar s� ne ocup�m iar locurile. Ei , de data asta ieșise mai bin e, dup� p�rerea lentului. Dup� care am trecut la lecții. Ne-a explicat despre orientarea �n teren cu busola , folosind punctele cardinale. Eu cum nu v�zusem p�n� atunci busol�, am r�mas surprins de forma ei. Cu toate c� , pe c�nd eram la liceu, f�cusem o busol� improvizat� dintr-o lam� de ras, pe care frecasem pe o parte un magnet. Am b�gat � acul� �ntr-o cutie de plastic de la gume de 10 lei , pe un știft ascuțit de la un ac. Pe ac am așezat și un suport cu un orificiu de alumniu de la un buton r�mas de la tata. Pe suport am așezat lama de ras. Am rotit cutia p�n� lama se orientase singur� , spre un presupus nord. Cum lama era neagr�, am șlefuit cealalt� parte cu șmilghel f�c�nd-o alb�. Așa acum deodebeam N de S. Era destul de precis�. Acu c�nd m� uitam la c�t de complez� era aceasta, m-am minunat. Era desenat� și roza v�nturilor, cum o denumea el. mai avea și c�te o c�tare numit� azimut unde marcai direcția. Apoi lentul ne-a dat tem�. Orientare �n teren. A trecut și cele dou� ore de antrenament. Dup� alte teme a venit și ora plec�rii. Era 12.30, iar la 13 trebuia s� fim la unitate la raport. O lu�m noi din loc la comanda lentului.
- Pluton �nainte marș !
Mai aveam cam 200 de m p�n� la poarta unit�ții. C�nd lentul ce-i tr�snește prin cap :
- Pluton cu c�ntec �nainte! Sava d� tonul la c�ntec !
- Pe care s�-l dau? Pe al nostru steag , sau Noi suntem ai Rom�niei.
- Pe care vrei tu ! zice lentul.
- Poi pe �la cu: Noi suntem ai Rom�niei , nu prea �l știu. Zice senin Sava.
- Bine d� tonul la cel�lalt ! zice �mp�ciuitor lentul.
- Noi suntem ai Rom�niei ... Doi și !...
�n r�setele discrete ale noastre pornim. Dar cum nu fusesem atenți la ritm, lentul nu-i place. Așa c� zice iar :
- Grigoriu tonul la c�ntec !
- Noi suntem ai Rom�niei... doi trei și ...!�ncep eu, și toți �ncepur� s� c�nte. �ns� dup� primele note se produse o falsitate mare. Mulți �ncepur� s� c�nte �n canon, și f�r� ritm. Asta �l sup�r� teribil pe lent:
- A.aa! voi nu vreți s� c�ntați! Pluton stai. La st�nga �mprejur! Cu toat� viteza �nainte marș.Și ne-a �ntors �napoi de unde venisem. Trec o sut� de metrii, trec dou� sute de metri, lentul s� ne mai opreasc� , aș! Ieșisem deja de pe șosea și luam pieptiș dealul Molfa, cu � Dacia � pe el. Se f�cuse trecute de unu, iar noi �nc� mai zburdam printre coclauri. Sergentul se uit� la lent rug�tor, d�ndu-i de �nțeles c� trecuse de unu.
- Și ce dac�, �nainte !
- �nainte țip� și Bejenaru.
C�nd am ajuns apropape de locul de unde abia plecasem, ne d� comanda s� ne �ntoarcem. Acu o luar�m mai repede dec�t ca de obiscei, probabil c� la unii deja li se f�cuse foame. Acest lucru fu observat de lent , care coment�:
- A , a, a ! Deci c�nd vreți voi se poate !
Și ne-a gr�bit și mai tare. La fel c�nd mai aveam iar vreo 200 de metrii , c� m� și miram , era același loc,lentul zice iar :
- Grigoriu , tonul la c�ntec, c� v�d c� c�nți frumos!
Dau tonul , iar de data asta a ieșit bine. �ntram pe poarta unit�ții veseli nevoie mare cu c�ntec, dar și cu mațele ghior�ind. Se terminase raportul de mult. Lentul ne-a pus s� ducem � dacia � la locul ei �n spate l�ng� celelalte dou�. P�n� la aleea �Ceasar � era bine c� era asfaltat�. De acolo drumul era pres�rat cu piatr� mare , colțuroas� și �nc� ascuțit�, numai bun� ca s� ne pun� bețe �n roate. Am ajuns cu greu p�n� la locul cu pricina. Nici asta nu i-a pl�cut lentului așa c� zice:
- Grigoriu r�m�i planton , restul s� mearg� la mas�!
- Dac� o s� mai avem ce m�nca! zise �ngrijorat Bejenaru .
- Aveți ! Nu v� faceți grij�. Am vorbit eu s� v� opreasc�.
Deci totul fusese premiditat. Trebuia numai g�sit un motiv de �nt�rziere.
Se duc ei la mas�. Mi s-a p�rut un an , p�n� a venit și ceilați. Bejenaru �mi face semn s� o tai și eu la mas�.
- Dute la mas� ! m� �nvit� el.
- Dac� ai s� mai ai ce !.. .zice Tr�il� r�z�nd.
Plec totuși repede ca s� mai apuc și eu ceva. C�nd ajung la sala de mese, veselarii mei deja se apucar� de sp�lat vasele. Era Uncu și Usatenco.M� uit la locul meu și v�d c� farfuria mea se evaporase.
- Dar m�ncarea mea ? �ntreb eu �ngrijorat.
- Ce m�ncare . zice Uncu, m�ncarea ta s-a terminat !
- Poi și eu ce mai m�n�nc?
- Vezi și tu ce a mai r�mas pe mas�.
- Vezi c� mai este �n oval niște borș la urm�. Ia și tu ce g�sești.
M� �narmez cu niște resturi de felii de p�ine , pe care veselarii nu apucar� s� le arunce. �mi pun un castron plin ochi cu ciorb�. Era de fasole. A fost așa de bun� !
- Hai mai repede ! m� gr�besc ei. C� nu avem timp cu tine toat� ziua! Mai trebuie s� și sp�l�m pe jos. C� m�ine ... știi doar. Iar ne atac� inamicul. Mai avem �nc� un sfert de castron. M� lipsesc de el, dar cu p�inea �n buzunar p�r�sesc sala. Pe drum am completat golul r�mas. Ajung �n spate iar. Ai mei , la inițiativa lentului deja se apucar� de demontat �Daciile � Și nu una , ci toate cele trei. C� m� și speriasem , tem�ndu-m� c� cum le-ar mai putea pune la loc. Erau o gr�mad� de piese pe jos. �mi i-au locul �n formație cer�nd permisiune lentului. Acesta ocupat cu demolarea, �mi face semn cu m�na, s� �mi i-au locul �n formație. M� opresc fac trei pași de defilare, sau cel puțin, așa am vrut , dup� care pivot�nd pe st�ngul , �mi i-au locul particip�nd și eu la demolarea pe mai departe. Era aproape 2 c�nd ne-am apucat. La 6 terminam și noi. Dup� ce le-am montat , lentul ne-a pus s� le și prob�m la rece. Bejenaru știind c� eram mai slab , expre �n v�zul lentului , m� pune s� armez. Trag eu de m�ner , dar arcul era tare. Nu f�cuse dec�t un sfert de curs�. M� opintesc mai tare.
- Hai trage , mai tare ! m� �ncurajeaz� și lentul �n r�sul celorlalți. P�n� la urm� reușesc. Fac un efort supranatural și reușesc s� armez. Asta a f�cut ca lentul și Bejenaru s� m� felicite:
- Bravo ! Vezi c� poți!
Dup� care a urmat și programul liber. Vorba vine liber. C� nici atunci nu erai liber. Trebuia s�-ți verifici ținuta , s� controlezi dac� mai ai toți nasturii la echipament, veston, s� coasem port m�știle, iar la urm� și cur�țatul armamentului. Și iar s� fii fi fost unul care s� nu aib� arma curat�. Așa cum am p�țit și eu �n una din seri. B�taia mea nu a fost ușoar� treab�. Dup� care ne inspecta pe fiecare Bejenaru. Dar era imposibil s� nu g�seasc� motive. Așa c�...mai lustruiam și mozaicul cu vestonul, la c�te culcaturi ne punea s� facem. Cea mai lustruit� zon� era la patul meu și a lui Sava. C� și r�deau ceilalți de anul doi de la bateria AG-9. C� le este fric� s� treac� pe la noi, c� dac� �și rup g�tul! V-am mai spus c� dormitorul nostru era �mp�rțit �n dou�. Era și a lui A-A și a lui AG � 9. Iar asta f�cea, ca s� lu�m f...i, de la ambele grupe. Și asta mai ales c�nd gradații noștrii nu erau �n dormitor sau �n zon�. Gradații noștrii nu se legau de bibanii lor. Dar ei, � Da ! de noi. Și mai ales cei de anul II.

Mare minune ! Am pierdut linkul lui B�sescu ! Cine mi-l red� și mie?

Marin56.blogspot.com

Mare minune ! Dac� am ajuns s� ne ducem la m�n�stire , chipurile ca s� ne rug�m , asta e de-acum sfidare , b�șc�lie. Chiar așa ? Ce mai urmeaz�? Pe viitor s� ne ducem cu racheta sau navetele americane. Cu elicopterele lor �Apach� Nu facem dec�t s� facem circ sau teatru. Ne spargem �n figuri. Așa ajung str�inii s� ne ironizeze și pe bun� dreptate. � Poi uite Rom�nii spun c� mor de foame și ei se plimb� cu elicopterel!� O s�-l rog și eu pe Kurt , s�pt�m�na viitoare s�-mi �mnprumute naveta aia a lui super dotat�, ,ultimul r�cnet. Ce numai ei ? Tot nu am terminat eu elicopterup de f�cut, pe c�nd eram �n armat�, m�car acu s� m� plimb și eu cu el.. Poate trecem pe viitor la producția -serie , de navete tip marca � Kurt�, ca s� aib� fiecare un mijloc de transport, sigur și de vitez�. Și ce timp ar economisi!.Distanța București - Galați , de ex. ar face-o �n tr-o or� , pentru cei care stau prost la capitolul vitez� , din punct de vedere medical. Ce numai Americanii ? Și c�t de șantajiști pot fi unii oameni ....privind pe preafericiții noștrii...

Marin56.blogspot.com

Nu degeaba se zice : � C� ce poți face azi , nu l�sa pe m�ine!� Așa mi s-a �nt�mplat și mie. Ieri a fost cald, soare , ce mai , o zi frumoas�. Și am rezolvat numai jumate din probleme, zic�nd �n sinea mea : � Las� c� restul rezolv m�ine!�! Iar azi surpriz�! De dimineaț� am v�zut eu c� se cam lumina greu �n cas�, semn c� afar� era �nnourat. C�nd m-am hot�r�t totuși s� plec afar� era trist. Norii plumburii acopereau �ntreaga zon�. Pe ici colo se vedeau b�lți proaspete cu ap�, semn c� spre dimineaț� sau ast�-noapte , plouase. C�teva ciori cocoțate pe cablurile de TV, comentau și ele schimbarea vremeii. Cred c� transmiteau și ele știrile de la ora 10, c� at�t era ceasul. Un guguștiuc, din c�nd �n c�nd, cocoțat pe o anten� de Tv , ancorat� de marginea unui bloc, acompania și el ciorile, cu un �A-E� din alfabetul morse. Numai nu ploua, iar �n jur era totul cenușiu , pustiu și trist. Din c�nd �n c�nd c�teva mașini, mai sp�rgeau liniștea. �n așteptarea mașinii mele nr 34, am vrut s� m� pun pe o banc�. Dar cum aceasta era foarte ud�, am renunțat. Dup� vreo zece minute apare �n sf�rșit și mașina mea. Trebuia s� ajung la � Eternitatea�ca s� pl�tesc taxa anual�. Nu era mare. Aș putea spune c� e un mizilic faț� de alte taxe. Dar cred c� reflecta totuși realitatea la c�t� grij� are prim�ria sau municipalitatea de cimitir. C� unde te uiți numai mormane de gunoaie , ce așteapt� ca s� fie ridicate. Și asta �n centru , mai �n faț�. C�t de margini , ce s� mai zic? Odat� , acu c�ți-va ani era var� și cald. �n apropierea locului meu de veci erau o mulțime de c�ini. Care la vederea mea au �nceput s� protesteze. Nu am dat �ns� importanț� prea mult c�inilor, c�t unui miros de putrefacție ce te tr�ntea jos. Pe c�nd mergeam spre locul meu, apare pe jos �n fața mea c�teva ciolane si coaste cu carne spre putrefacție. Asta mi-a s�rit �n ochi. Pentru c� nu credeam c� cineva le aduse oase la c�ini , de la vreun abator. Mi-a trecut prin minte o b�nuial�. Oare nu cumva acești c�ini �nfometați dezgropase vreun mort proasp�t? Dar cum peisajul și mireasma era groaznic� , am plecat repede , �nsoțit de protestele c�inilor. Asta a fost atunci. De atunci nu am mai constatat �n zona mea așa ceva. Dar asta nu �nseamn� c� nu se putea repeta asta și �n alt� zon� mai izolat�. Oricum gunoaile așteapt� mult și bine ca s� fie ridicate. Așa c� �ntorc�ndu-m� de fapt la acea tax� , mi se pare ideeal�: - 124 de mii pe an. Am pl�tit taxa și am ieșit spre stație. Aici era o banc� oleac� mai uscat�. Probabil c� o �ștersese� cineva �naintea mea , c�nd se așezase pe ea. M-am pus și eu pe ea , �n așteptarea mașinii. Dup� c�teva minute apare o alt� mașin� �nchis� cu o dub� mare �n spate , care trage la bordur�, la c�țiva metri de stația de autobuz. L�ng� bordur� apare un om care vorbea cu șoferul. Așa am crezut prima dat�. Dar dup� ce mașina a plecat , omul acela destul de v�rstnic, continua s� vorbeasc� singur. . C�nd am v�zut c� nu avea de g�nd s� tac� , mi-am dat seama c� omul nu era prea s�n�tos. Deoarece nu se mai oprea din gesturi și vorb�. Dar ce spunea s�racu , numai el știa. Se oprise acu l�ng� mine și �și continua monologul. V�z�nd c� nu-i dau atenție, a traversat strada , �ndoindu-se din toate �nchieturile șchiop�t�nd, semn c� mai avea destule boli, p�ndind un moment de liniște, c�nd strada era mai liber�. Cu toate c� era marcaj de trecere, el a traversat cu vreo 3 metri �naintea ei. Ajuns pe partea cealalt�, un c�ine care p�zea cu str�șnicie �ntrarea �n cimitir, �l deranj� vorb�ria omului, ceea ce f�cu ca s� protesteze și el l�tr�nd la el. Omul gesticula și spunea ceva lui, iar el l�tra. Se �nțelegeau bine am�ndoi. Dac� omul a v�zut c� nu-l sl�bea de loc acel c�ine, se hot�r� s� mearg� mai departe �n sens opus. O vreme c�inele la �nsoțit l�tr�nd �ntr-una. Dar dup� un timp renunț� și el, și �ntorc�ndu-se , nevr�nd s�-și p�r�seasc� postul. Se duse �napoi la �ntrare. Probabil c� �i era și lui foame , și se �rugase � �n legea lui de omul acela , ca s�-i dea și lui ceva de m�ncare. Ce s�-i faci ? Viaț� de c�ine. E la mila unor femei �n v�rst� , care le mai arunc� c�te o bucat� de colac sau prescur� , corn ceva , și o lingur� de coliv�. Și c�nd te g�ndești c� pentru acei c�ini , care ar trebui s� fie str�nși , noi pl�tim la fisc tax� de ecarisaj. Ecarisaj , care lipsește cu des�v�rșire. Dac� �i chemi , mai vin și ei. Și atunci fuge c�inele cu seringa , at�rn�nd de pulpa din spate.

Marin56.blogspot.com

M� uitam ieri la Nature, la TV, și tocmai ar�ta despre porcii mistreți care aveau pui. O scroaf� mare tocmai al�pta. Deși aveau num�rul de mameloane dublu dec�t pui erau, era unul mai poznaș, care se urcase peste ceilalți , �n c�utarea ț�ței. P�n� la urm� a g�sit-o și a cobor�t. M� uitam la ei și g�ndul ma trimis peste ani de zile , pe c�nd aveam și noi o pisic� br�ndușa, care nu era an ca s� nu ni se m�reasc� familia. Erau tare dr�g�lașii puii ei. Și acu �mi aduceam aminte c� la fel procedau și ei cu lupta de putere la mameloane. La fel se c�lcau �n picioare. Asta m� pune pe g�nduri. V�d c� și oamenii nu sunt departe de ele. Și atunci c�nd era c�te o coad� mare , la fel se c�lcau �n picioare , f�r� a ține cont de cine mai era l�ng� tine, t�n�r sau b�tr�n. Au oamenii �știa un ADN �n care cineva ne-a �ns�m�nțat un obicei tare prost și comun ca la animale. �nclin s� cred c� avea dreptate �ntr-o anumit� privinț� Darwin. Dar asta nu �nseamn� c� și sunt �ntr-u toatul de acord cu el. Și asta este valabil� și la puii de c�ței sau alte animale aflate �n libertate. Apoi a urmat despre pinguini. M� uitam c�t de gingași erau acei pui, pe care m�sa lor �i trimitea s� fac� foțat baie. Nu se putea SPUNE C� ERAU �NTR-U TOTL DE ACORD. F�ceau baie , dar cum apa era ud�, se gr�beau s� și iese repede afar�. Unii mai mult pe burt�. Dar nici aici nu le era viața mai bun�. �n apa rece , �i p�ndeau leii de mare și alte or�t�nii vr�șmașe. Afar� �i așteptau, lupii de mare, acele p�s�ri ca niște pesc�ruși negri, ce mai viaț� trist� pe capul lor. Erau foarte nostimi cu c�pușorul �la al lor mic cu ochii mici și negrii, ce voiau s� tr�iasc� și ei. Sau iepurii s�lbatici de c�mp. Ce s�rituri f�ceau. Nu am v�zut asemenea scene. Eu �i credeam mai liniștiți. Dar �n perioada de �mperechere �i apuc� și pe ei damblaua. Și iar m� �ntorc cu g�ndul la asem�n�rile noastre. Și constat, c� la orice viețuitoare mi-ași �ndrepta atenția , p�n� și �n lumea microscopic�, tot aș g�si pe cineva care s� se bat� sau s� lupte pentru existenț�. Iar noi ne lupt�m ca s� murim mai repede.

Marin56.blogspot.com

Gata ! Azi m-am hot�r�t! �mi cump�r un papagal. Nu unul vorbitor c� nu m� d� banii afar� din cas� și nici nu cred c� ar fi recomandat. Numai dat de gol de el nu aș fi fost. Dac� mai venea și la mine cineva ? Numai unul, ca doar el, nu m-a mai �njurat sau boscorodit la cap. Așa c� m� duc l�ng� o libr�rie de l�ng� �Casa Verde �, unde al�turi deschisese un magazin de pet-uri. Mai vindea și alte produse, cum ar fi tot feluri de m�ncare pentru necuv�nt�toare, cu patru și dou� picioare. V�d �n vitrin� trei papagali cu o zi �nainte Erau doi galbeni de frumoși și unul albastru. Mi se pune pata pe cel albastru. Așa c� acu �narmat cu money, �mi anunț dorința v�nz�toarei de a l�sa-o f�r� papagalul albastru. �ntre timp unul din cei galbeni disp�ruse-r�. �l cump�rase alții. Mai erau doi. �i i-au și cușc� , c� nu mai aveam. Cu tot cu papagal am l�sat cam 60 r. Cu tot cu semințe sau mai dus 2r. C� nu eram s� pun papagalul s� posteasc� și el. Oricum el m�nca numai semințe. Dup� ce v�nz�toarea �l transfer� pe �alb�strui� la mine �n viitoarea cușc�, nu spun ce pl�nsete și ciripituri ale ambilor papagali. Fiecare țipa și comenta �n cușca lui. Nu mi-a fost greu s� �nțeleg c� pl�ngeau unul dup� altul. Poate erau frați, sau poate pl�ngea dup� gagic�-sa! Oricum nu mai aveam bani ca s�-i fac s� nu mai țipe. Și apoi cușca era și așa mic�, c� nu-mi permisesem una mai mare , c� era 45r. Așa c� �n țipetele lor disperate am plecat acas�. Pe drum cred c� i-a pl�cut plimbarea, c� s-a mai potolit. Acas� �n schimb , cred c� și-a adus aminte de ea , c� iar d�-i ciripeal�. Cred c� era b�iat dup� spusel v�nz�toarei c� era acu pui și nu se cunosc prea bine. El normal ar trebui s� aib� nasul , pardon baza ciocului albastr�. I-am pus m�ncare , ap� și i-am zis :
- Uite asta �ți este casa ta de acu �ncolo. Dac� faci g�lci, te pun s� pl�tești chirie.
Iar el de fric� a t�cut. C�nd am deschis �n schimb geamul , acompania de zor vr�biile gureșe de afar�.
�Hait c� mi-am g�sit beleaua cu tine � zic �n g�nd. M� fac c� nu �l aud și dau s� ies din camer� . Dar nu ajung bine la uș� c� strig�tele lui disperate m� fac s� m� �ntorc din drum.
- Ei , ce ai ? Ai nebuneal�? �l dojenesc eu cum f�cea �n mod caracteristic, madam Berdan cu c�inele ei Miky.
Dar el nimic ! �ncepuse s� comenteze cu mine. Ba m� mai și ciripea cu o not� major�. Un fel de c�r�it. M� apropii de cușca lui și �i zic :
- Auzi dac� nu te potolești te duc la � nepotul � lui Costic�. Auzi Costic� ? �i zic eu pun�ndu-i numele lui fecioru-miu.
Costic� al meu , avea o m�ț� de tip irlandez sau ceva pe acolo. E un fel de siamez cu persan , cafea cu lapte. Nu știu exact ce ras� e. At�ta știu c� e de o boroboaț� ce nu cunoaște limite. Face tot felul de nebunii. Se caț�r� pe perdele , trage de ele. Era s� r�stoarne și pomul de cr�ciun arunc�ndu-se pe el , crez�nd c� ar fi bine dac� ar face și el parte din decor, printre at�tea globuri colorate. Dar tot nu s-a l�sat p�n� nu a spart c�teva globuri. Iar pentru asta a primit sc�rm�neal�. Poi da, nevasta la botezat așa � � nepoțelul� � �n dorull de a avea și ea un nepot sau nepoțic�, de la copii ei- Costic� sau Roxy. Așa c� i-am zis și eu papagalului meu �nepoțelul�. Acu avem doi� nepoței�: Unul cu patru picioare și unul cu dou�. Face excepție nepoata cumnatei. Adic� fic�-sa. Așa c� de acu am de treab�. Mi-am f�cut singur de treab�. Fic�-mea c�nd a venit și �l vede spune:
- Tu cred c� ai �nebunit ! Papagal �ți mai trebuia , c� �ncolo aveai de toate!
- Știi ceva ? Te rog s� nu te legi de �nepoțelul meu � . Costic� cum are un �nepoțel�? Ce numai el ? Acu am și eu !
- Dac� nu m� las� s� dorm și m� scoal� dimineața cu noaptea �n cap, v� dau pe am�ndoi afar�! V� culc pe preș.
- Faci și tu cum f�cea cucul de la pendula panterei roz. C� se culca cu cucul �n pat? Ar trebui s�-i mulțumești c� are cine s� te scoale dimineața. Nu trebuie s� mai pui telefonul s� te scoale, care odat� cu tine m� scoal� și pe mine. Iar eu nu am motive s� m� scol la ora aia. Gata, mi-a ajunge at�ția ani sculat mereu la 5.
Ei dar p�n� la urm� s-a �mbl�nzit și ea c�nd a v�zut ce �i poate pielea. Ba mai mult , probabil c� auzise propunerea fic�-mii de al da afar� și mai și comenta.
- Uite vezi ai sup�rat b�iețelul! Nici lui nu-i convine regimul!
Și binețeles c� am obținut imediat aprobarea lui, coment�nd și el.
- Știi ce a zis el? zic eu , f�c�ndu-m� c� traduc. A zis c� pe tine o s� te trimit� afar�! Tu s� te duci la casa ta !
- Da , da ! �i dau eu lui! �l duc la �nepoțel�!
- S-o crezi tu ! S� nu te atingi de nepoțelul meu. Eiii...! Ai auzit?
M� �ntorc la papagal și �i zic:
- Taci din gur� e groas�. Asta nu știe multe. E nebun�, te duce la m�ța aia, și te las� f�r� pene.
Nu știu dac� vorba mea a avut darul s�-l �ngrozeasc� , c� o vreme nu a mai comentat. Drept r�spuns a �nceput s�-și fac� toaleta, ne mai acord�ndu-ne vreo atenție. Ce vreți ? �l șifonasem!
Dar s� vezi comedie mare ! Seara , eu las de obicei un neon de 14 w aprins c�nd m� uit la TV sau calculator, ca s� v�d ce scriu. Cum se f�cuse aproape 10 seara, �ncepe simfonia opus 10 �n re major... Ce h�rm�laie f�cea! Se �mbujorase tot f�cuse niște guși mari cu penele zburlite și m� certa c�r�ind. La �nceput nu am �nțeles ce �l apucase. Dar apoi am �nțeles. �l sup�ra lumina. Voia s� doarm�. Cum am stins lumina, s-a și potolit și a �nchis ochii.
Așa c� de acu are cine țipa la mine și eu la el. Cred c� ne vom �nțelege bine noi am�ndoi! O s� ne mai r�țoim noi doi o vreme, p�n� �l mai �nv�ț bunele maniere. Acu de la 7 p�n� la 16 pm, am la cine m� uita și țipa. Nu mai sunt singur! O s�-l �nv�ț s� joace și el la loto! Ce s� consume m�ncarea degeaba ? �i fac bilețele cu numere, care le va extrage din �urn� adic� din cutia lui cu m�ncare. Dac� c�știg�, �i cump�r și lui o gagic�...ca s� nu mai fie nici el singur.

Marin56.blogspot.com